cuprins - anpmarpmbuc.anpm.ro/files/arpm bucuresti/raport anual privind... · web viewordinul...

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU

ÎÎN REGIUNEA 8 BUCUREŞTI - ILFOVN REGIUNEA 8 BUCUREŞTI - ILFOV

Bucureşti, Aprilie 2008

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

CUPRINS

1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE.............................221.1. Date generale ale regiunii.........................................................................................221.2. Resursele naturale.....................................................................................................30

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile.....................................................................301.2.2. Resurse naturale regenerabile.........................................................................30

1.3. Date demografice.......................................................................................................331.3.1. Procesul de urbanizare............................................................................................341.3.2. Concentrări urbane..................................................................................................35

2. AERUL..........................................................................382.1. Introducere................................................................................................................. 382.2. Cadru legislativ..........................................................................................................412.3. Progrese realizate în domeniul calităţii aerului.......................................................432.4. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) 43

2.4.1. Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2............................432.4.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx).................................................442.4.3. Emisii anuale de amoniac (NH3).....................................................................45

2.5. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici.......................................................462.6. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP).................................................................................................................... 53

2.6.1. Emisii de metale grele......................................................................................532.6.2. Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)..............................................55

2.7. Calitatea aerului ambiental.......................................................................................552.7.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf...................................................................552.7.2. Concentraţii ale dioxidului de azot..................................................................562.7.3. Concentraţii ale amoniacului...........................................................................582.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)..............................582.7.5. Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10)...............................................602.7.6. Calitatea aerului ambiental - metale grele..............................................................612.7.7. Concentratii ale benzenului..............................................................................612.7.8. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)....................................................61

2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic..................................................................622.9. Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică............................................712.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului..........................................................71

3. SCHIMBĂRI CLIMATICE.......................................................733.1. Cadru general. Cadru legislativ................................................................................733.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră....................................................................743.3. Emisii anuale de CO2.................................................................................................743.4. Emisii anuale de metan.............................................................................................753.5. Emisii anuale de protoxid de azot............................................................................75

3.6.2. Participarea Romaniei la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.............................................................76

4. APA................................................................................824.1. Introducere................................................................................................................. 824.2. Cadru legislativ..........................................................................................................824.3. Resursele de apă.................................................................................................84

2


4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile..................................................844.3.2. Prelevări de apă.....................................................................................................874.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor.........................................................94

4.4. Ape de suprafaţă..........................................................................................................964.4.2. Starea lacurilor.......................................................................................................110

4.5. Ape subterane............................................................1194.6. Apa potabilă..............................................................1214.7. Apele uzate..............................................................127

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epuare..........................................................1274.7.2. Reţele de canalizare........................................................................................137

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane........1394.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei..................................................139

5. SOLUL...........................................................................1425.1. Introducere...............................................................................................................1425.2. Fondul funciar..........................................................................................................142

5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe......................................142

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor.......1455.3.1. Îngrăşăminte....................................................................................................1455.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare).........................................1465.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice...............................................................1475.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole...............................1495.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial.......................1495.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune.......................153

5.4. Calitatea solurilor.......................................................................................................1535.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate.........................................................1535.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor.........................................................155

5.5. Monitorizarea calităţii solurilor...............................................................................1555.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local.............................................................155

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor......................................................1565.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.................................................................157

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor..............................................................165

6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR......1676.1. Biodiversitatea..........................................................................................................167

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România...............................1676.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice 1736.1.3. Starea ariilor naturale protejate.....................................................................1776.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii........................................182

6.2. Biosecuritatea.............................................................................................................1836.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii............................................................1836.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii..............................................1836.2.2.1. Cadrul instituţional..............................................................................................1836.2.2.2. Procedura de autorizare.....................................................................................1836.2.2.3. Evaluarea riscurilor.............................................................................................1836.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente.........188

6.3. Starea pădurilor..........................................................................................................189

3


6.3.1. Fondul forestier.....................................................................................................1906.3.2. Funcţia economică a pădurilor..........................................................................1956.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic......................................................1966.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief....................................1966.3.5. Starea de sănătate a pădurilor...........................................................................1966.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri............................1976.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire. 1986.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări...............1986.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007.......................................................1986.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor..............................................1996.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului.............................................199

8. DEŞEURI.....................................................................2018.1. Date generale/Cadru legislativ................................................................................201

8.2. Deşeuri municipale.........................................................2088.2.1. Cantităţi şi compoziţie........................................................................................208

8.2.2. Deşeuri biodegradabile..........................................................................................2098.2.3. Deşeuri de ambalaje.......................................................................................2118.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale............................................2138.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale..................................................................223

8.3. Deşeuri de producţie...............................................................................................2248.3.1. Deşeuri periculoase........................................................................................2258.3.1.1. Deseuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi..................................................2268.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie.................................................................2288.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi si ale altor compuşi similari........................................................................................................................................... 230

8.4. Deşeuri generate de activităţi medicale.................................................................2378.5. Nămoluri...................................................................................................................245

8.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti........................2468.5.2. Nămoluri generate de apele uzate industriale..............................................248

8.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice..................................................2498.7. Vehicule scoase din uz, agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate........................................254

8.8. Uleiuri uzate.............................................................................................................2658.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului......................2708.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.....2708.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor..................................................................271

8.11.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale...............................................2718.11.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie...................................................2738.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor........................................274

9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE................2779.1. Introducere...............................................................................................................2779.2. Cadru legislativ........................................................................................................2779.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase.....................2789.4. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului................................................................................................................2819.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice...............2829.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS...............................................................................................................283

9.6.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Kyoto.....................................285

4


9.7. Biocide (utilizare, import, export)..............................................................................2869.8. Poluanţii organici persistenţi..................................................................................2879.9. Produse fitosanitare – pesticide.............................................................................2889.10. Mercurul...................................................................................................................2899.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor.....................................................................290

10. RADIOACTIVITATEA.......................................................29210.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului...........................29210.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului.........................................293

10.2.1. Radioactivitatea aerului....................................................................................29410.2.1.1. Aerosoli atmosferici.......................................................................................29410.2.1.2. Debitul dozei gama în aer..............................................................................29710.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii...................................................29810.2.2. Radioactivitatea apelor.....................................................................................29810.2.3. Radioactivitatea solului....................................................................................30010.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei...............................................................................300

11. MEDIUL URBAN.............................................................30311.1. Aşezările urbane......................................................................................................30311.1.1. Amenajarea teritorială...........................................................................................303

11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement............................................30611.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement.....31811.4. Mediu şi sănătate.....................................................................................................334

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate.........................................33411.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate..............................................34011.4.3. Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate..............................34011.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei...................................34111.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră..................................................34111.4.6. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

34211.5. Obiective şi măsuri..................................................................................................343

11.5.1. Poluarea aerului..................................................................................................34311.5.2. Poluarea apei.....................................................................................................34511.5.3. Deşeuri...............................................................................................................34611.5.4. Transportul........................................................................................................36111.5.5. Agenda Locală 21..............................................................................................362

12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI...........................................36712.1. Agricultura.............................................................................................................367

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul.................................................................36712.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură.........................................................36812.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol.............................37112.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate.................................................37112.1.2.4. Evoluţia şeptelului..........................................................................................37112.1.2.5. Agricultura ecologică.....................................................................................372

12.2. Industria....................................................................................................................37312.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului........37312.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale....................................................................37512.2.1.2. Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

381

5


12.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale...........................................................................................................38212.2.3.1. Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC............................................................................................38312.2.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT............................................................................383

12.3. Energia...................................................................................................................... 38312.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generală)...........38412.3.2. Consumul brut de energie................................................................................38512.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative.....38612.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului........................38712.3.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului........................38812.3.6. Energii neconvenţionale...................................................................................38812.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale în următorii ani.....................................................................................................................389

12.4. Transporturile...........................................................................................................38912.4.3. Situaţia parcului auto........................................................................................394

12.5. Turismul................................................................................................................... 39412.5.1. Potenţialul turistic al regiunii (inclusiv elemente turistice naturale)............39512.5.2. Impactul turismului asupra mediului...............................................................39512.5.3. Tendinţe de dezvoltare a regiunii. Obiective măsuri......................................395

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu...................................................396

13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA.............40113.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului......................................................40113.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu....................................................................................................40213.3. Fondul pentru mediu...............................................................................................40413.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare.......................................................40513.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM.........................406

6


Lista tabelelor

Tabel nr.1.1.1. Valori ale temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.1.3.1.1. Structura populaţiei Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov pe medii de locuire

Tabel nr.1.3.1.2. Locuinţe finalizate în cursul anului 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.1.3.2.1. Concentrările urbane în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.1.3.2.2. Structura populaţiei municipiului Bucureşti pe sectoare

Tabel nr.1.3.2.3. Populaţia oraşelor judeţului Ilfov

Tabel nr.2.4.1.1. Emisii anuale de SO2

Tabel nr.2.4.2.1. Emisii anuale de NOx

Tabel nr. 2.4.3.1. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel nr.2.5.1. Staţii de benzină-judeţul Ilfov

Tabel nr.2.5.2. Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale în judeţul Ilfov

Tabel nr.2.5.3. Emisii de COV nemetanici

Tabel nr.2.5.4. Emisii anuale de Pulberi totale

Tabel nr.2.5.5. Emisii anuale de Pulberi PM10 în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.6.1.1. Emisii anuale de Pb în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.6.1.2. Emisii anuale de Cd în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.6.1.3. Emisii anuale de Hg în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.6.1.4. Emisii anuale de metale grele în judeţul Ilfov

Tabel nr.2.6.2.1. Emisii anuale de dioxină în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.6.2.2. Emisii anuale de POPs în judeţul Ilfov

7


Tabel nr.2.7.1.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf în municipiul Bucureşti

Tabel nr.2.7.2.1. Concentraţii ale dioxidului de azot

Tabel nr.2.7.4.1. Concentraţii de ozon

Tabel Tabel nr.2.7.5.1. Concentraţii de pulberi în suspensie (PM10)

Tabel nr.2.7.6.1. Concentraţii metale grele

Tabel nr.2.7.8.1. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)

Tabel nr.2.8.1. Agenţi economici din judeţul Ilfov care nu mai utilizează tetraclorura de carbon

Tabel nr.2.8.2. Agenţi economici din judeţul Ilfov care nu mai utilizează agenţi frigorifici restrictionaţi

Tabel nr.3.2.1. - Emisii anuale de CO2-echivalent

Tabel nr.3.3.1. - Emisii anuale de CO2

Tabel nr.3.4.1. - Emisii anuale de CH4

Tabel nr.3.5.1. - Emisii anuale de N2O

Tabel nr.4.3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.3.1.2. Debite anuale şi precipitaţii medii, alături de media multianuală, în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2007

Tabel nr.4.3.2.1. Lungimea reţelei de apă potabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.3.2.2. Suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007

Tabel nr.4.3.2.3. Volume de apă captate (suprafaţă/subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine), în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.3.2.4. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apa alocate, în municipiul Bucureşti

8


Tabel nr.4.3.2.5. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apa alocate, în Judeţul Ilfov

Tabel nr.4.4.1.1. Starea chimică în Bazinul Hidrografic Argeş, 2007

Tabel nr.4.4.1.2. Situaţia conformării cu prevederile H.G. Nr. 563/2006, 2007

Tabel nr.4.4.1.3. Secţiuni de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării

Tabel nr. 4.4.1.4. Rezultatele monitorizării în 6 secţiuni

Tabel nr. 4.4.1.5. Starea ecologică a râurilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.4.1.6. Starea ecologică a lacurilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.4.1.7. Starea ecologică a râului Snagov

Tabel nr.4.4.1.8 Starea ecologică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Tabel nr.4.4.2.1. Monitorizarea lacurilor din Bazinul Hidrografic Argeş

Tabel nr.4.4.2.2. Starea chimică a Lacului Snagov

Tabel nr.4.4.2.3. Starea chimică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Tabel nr.4.4.2.4. Starea lacurilor din Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Tabel nr.4.4.2.5. Starea lacurilor Snagov şi Mostiştea pentru programul ZV

Tabel nr.4.6.1. Ponderea probelor necorespunzatoare recoltate de la nivelul statiilor de tratare

Tabel nr.4.6.2. Ponderea probelor CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

Tabel nr.4.6.3. Ponderea probelor necorespunzatoare recoltate din punctele fixe

Tabel nr.4.6.4. Ponderea probelor CRL în apa recoltată din punctele fixe

Tabel nr.4.6.5. Reţeaua publică de canalizare în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

9


Tabel nr.4.6.6. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.4.7.1.1. Surse majore de poluare în B.H. Argeş

Tabel nr.4.7.1.2. Surse majore de poluare în B.H. Ialomiţa

Tabel nr.4.7.1.3. Surse majore de poluare în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.4.7.2.1. Parametrii reţelei de canalizare a Municipiului Bucureşti

Tabel nr.5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.5.2.1.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.2.1.3. Dinamica şeptelului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.5.2.1.4. Dinamica şeptelului în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.3.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.3.2.1. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.3.3.1. Inventarul siturilor contaminate ca urmare a activităţilor agricole- zootehnice, în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.5.3.5.1. Inventarul siturilor contaminate în judeţul Ilfov

Tabel nr.5.7.1. Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov

Tabel nr.6.3.9.1.Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2007l

Tabel nr.6.3.1.1. Tipurile de păduri administrate de către Direcţia Silvică Bucureşti

Tabel nr.6.3.1.2. Evidenţa fenomenului de uscare a arborilor

10


Tabel nr.6.3.2.1. Componenţa pe specii a pădurilor

Tabel nr.8.2.1.1. Situaţia generării deşeurilor municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.8.2.2.1. Prognoză privind cantităţile de deşeuri biodegradabile în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.8.2.2.2. Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate

Tabel nr.8.2.3.1. Evoluţia deşeurilor de ambalaje (t/an)

Tabel nr. 8.2.3.2. Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)

Tabel nr.8.2.4.1. Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton (2004-2007)

Tabel nr.8.2.4.2. Principalii colectori si valorificatori de deşeuri de hârtie si carton, judeţul Ilfov, 2007

Tabel nr.8.2.4.3. Deşeuri de material plastic (sticle PET, postconsum) colectate şi valorificate

Tabel nr.8.2.4.4. Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.2.4.5. Cantităţi de deşeuri distruse termic pentru coincinerare în judeţul Ilfov, 2007

Tabel nr.8.2.4.6. Cantităţi (tone) de deşeuri colectate în anul 2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.2.4.7. Cantităţi (tone) de deşeuri valorificate în anul 2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.2.5.1. Depozite de deşeuri municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.8.3.1.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto colectate şi valorificate în perioada 2004 - 2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.3.1.1.2. Generatori şi tipuri de deşeuri periculoase în judeţul Ilofv

Tabel nr.8.3.2.1. Cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase), în anul 2007, in judeţul Ilfov

11


Tabel nr.8.3.3.1 Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.8.3.3.2. Situaţia condensatorilor scoşi din uz în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.8.4.1. Deşeuri rezultate din activităţile medicale din judeţul Ilfov în anul 2007

Tabel nr.8.4.2. Incinerarea (distrugerea termică) şi eliminarea caracterului periculos prin sterilizare termică cu abur sub presiune, în anul 2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.4.3. Cantităţi de deşeuri medicale incinerate în perioada 2005-2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.4.4. Cantităţi de deşeuri medicale periculoase şi medicamente expirate, în perioada 2005 – 2007, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.4.5. Program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.5.1 Compoziţia nămolului din staţiile de epurare a apelor uzate menajere (conform buletinelor de analiza)

Tabel nr.8.5.2 Compoziţia nămolului din staţia de epurare a apelor uzate industriale SC Romsuintest SA (conform buletinelor de analiza)

Tabel nr.8.5.3. Cantităţi de nămol generate în staţiile de epurare în anul 2007

Tabel nr.8.6.1. Evoluţia populaţiei în regiunea Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.8.6.2. Cantităţi colectate de DEEE în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.7.1. Distribuţia şi numărul de vehicule în judeţul Ilfov, 2003

Tabel nr.8.7.2 Vechimea vehiculelor N1

Tabel nr.8.7.3 Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

Tabel nr.8.7.4. Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.7.5. Cantităţi de deşeuri periculoase în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

12


Tabel nr.8.7.6. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în judeţul Ilfov, 2006

Tabel nr.8.7.7. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz in judeţul Ilfov, 2007

Tabel nr. 8.7.8 Evoluţia numărului de vehicule scoase din uz (colectate şi tratate), în judeţul Ilfov

Tabel nr.8.7.9. DEEE-uri colectate şi valorificate în municipiului Bucureşti în anul 2007

Tabel nr.8.8.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate în judeţul Ilfov (2004-2007)

Tabel nr.8.8.2. Categorii de uleiuri minerale uzate pentru colectare

Tabel nr.8.1.1.1. Prognoză privind deşeurile municipale în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.9.3.1. Locaţiile agenţilor economici care distribuie, importă şi pun pe piaţă substanţe şi preparate chimice ce intră sub incidenţa Regulamentului 304/2003 cat si al Ord 396/2002 completat de Ord. 574/2005 privind procedura PIC

Tabel nr.11.1.1.1. Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti

Tabel nr.11.1.1.2. Organizarea administrativă a judeţului Ilfov

Tabel nr.11.1.2.1. Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti (m2), 2007

Tabel nr.11.1.2.2. Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1

Tabel nr.11.1.2.3. Suprafaţa parcurilor din sectorul

Tabel nr.11.1.2.4. Repartiţia spaţiilor verzi, municipiul Bucureşti, Sector 2

Tabel nr.11.1.2.5. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2

Tabel nr.11.1.2.6. Repartiţia spaţiilor verzi în Sectorul 3

Tabel nr.11.1.2.7. Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB SA, Sector 3


13


Tabel nr.11.1.2.9. Situaţia spaţiilor verzi din Sectorului 4


Tabel nr.11.1.2.11. Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5


Tabel nr.11.1.2.13. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

Tabel nr.11.1.2.14. Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement

Tabel nr.11.1.2.15. Situaţia spaţiilor verzi în judeţul Ilfov, 2007

Tabel nr.11.3.1. Codul culorilor utilizat la reprezentarea pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot

Tabel nr.11.3.2. Drumuri principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, din Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov, pentru care s-au realizat harti strategice de zgomot

Tabel nr.11.3.3. Suprafete afectate - Tronson Bucuresti-Chitila

Tabel nr.11.3.4. Măsurători de zgomot în municipiul Bucureşti, 2007

Tabel nr.11.4.1.1. Indici de morbiditate incidentă

Tabel nr.11.4.1.2. Indici de morbiditate policlinică

Tabel nr.11.4.1.3. Indici de morbiditate în spitale

Tabel nr.11.4.1.4. Indici de mortalitate

Tabelul nr.11.4.2.1. Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

Tabel nr.11.5.3.1. Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional

Tabel nr.12.1.2.1. Efectivele de animale - 2004 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.12.1.2.2. Efectivele de animale – 2005 Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov


14



Tabel nr.12.1.2.5. Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov în anul 2007

Tabel ne.12.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov

Tabel nr.12.1.2.1.2. Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi( ha)

Tabel nr.12.1.2.1.3. Producţia agricolă obţinută la principalele culturi (tone)

Tabel nr.12.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Tabel nr.12.1.2.3.1 Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Tabel nr.12.1.2.4.1. Dinamica şeptelului în perioada 2000 – 2007 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.12.2.1.1. Zone industriale din municipiul Bucureşti

Tabel nr.12.2.1.2 Producţia principalelor produse industriale

Tabel nr.12.2.1.1.1. Agenţii economici care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel nr.12.3.2.1. Cantitatea de energie electrica vandută ( MWh) în judeţul Ilfov

Tabel nr.12.3.2.2. Evoluţia consumului de energie termică în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.12.3.2.3. Localităţi în care se distribuie energie termică în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.12.3.2.4. Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc.) în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.12.3.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivelul municipiului Bucureşti

Tabel nr. 12.3.3.2. Consumul de gaze naturale aferent anilor 2006 şi 2007 la Centrul de Exploatare MT JT Buftea

Tabel nr.12.3.7.1. Evoluţia numărului de consumatori în perioada anilor 2002-2007 în judeţul Ilfov

15


Tabel nr.12.3.7.2. Consumul de energie electrică pe consumator în perioada anilor 2002-2007 judeţul Ilfov

Tabel nr.12.4.1.1. Valorile de emisie pentru trafic în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.12.5.1.Unităţi de cazare în municipiul Bucureşti

Tabel nr.12.5.2. Număr turişti cazaţi în municipiul Bucureşti (mii persoane)

Tabel nr.12.6.1. Poluări accidentale în Municipiul Bucureşti

Tabel nr.12.6.2. Poluări accidentale in Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.12.6.3. Poluari din perioada 1999- 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel nr.13.2.1. Investiţii pentru protecţia mediului judeţul ILFOV

Lista figurilor

Fig.1.3.1. Evoluţia populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002

Fig.2.4.1.1. Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

Fig.2.4.2.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

Fig.2.4.3.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

Fig.2.5.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

Fig.2.6.1.1 Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de Pb (kg)

Fig.2.6.1.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de Pb (kg)

Fig.2.7.2.1. Evolutia concentraţiilor medii anuale de NO2

Fig.2.7.4.1. Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon

Fig.2.8.1. Stratificarea atmosferei

Fig.2.8.2. Evoluţia consumului de tetraclorură de carbon în judeţul Ilfov

16

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - IlfovFig.4.3.2.1. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002

Fig.4.4.2.1. Variaţia numerică a principalelor specii fitoplanctonice în sectiunile lacului

Fig.4.4.2.2. Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiunile Lacului Morii în cursul anului 2007

Fig.4.4.2.3. Variaţia biomasei fitoplanctonice în Lacul Fundeni în cursul anului 2007

Fig. 6.1.1.1. Dendrocopos medius

Fig.6.1.1.2. Vanellus vanellus

Fig. 6.1.1.3. Merops apiaster

Fig.6.1.1.4. Ciconia nigra

Fig. 6.1.1.5. Capreolus capreolus

Fig.6.1.1.6. Lepus europaeus

Fig.6.1.1.7. Vulpes vulpes

Fig.6.1.1.8. Sus scrofa

Fig.6.1.1.9. Lacerta viridis

Fig.6.1.1.10. Lacerta agilis

Fig.6.1.1.11. Natrix tesselata

Fig.6.1.1.12. Emys orbicularis

Fig.6.1.1.13. Scardinius erythrorhtalmus

Fig. 6.1.1.14 Stizostedion lucioperca

Fig.6.1.1.15. Carassius carassius

Fig. 6.1.1.2.1. Dendrocopos medius

Fig.6.1.1.2.2. Vanellus vanellus

17


Fig.6.1.2.1. Tilia sp

Fig.6.1.2.2. Urtica dioica

Fig.6.1.2.3. Sambucus nigra

Fig.6.1.2.4. Rosa canina

Fig.6.1.2.5. Meles meles

Fig.6.1.2.6. Phasianus colchicus

Fig.6.1.2.7. Perdix perdix

Fig.6.1.2.8. Dama dama

Fig.6.1.2.9. Martes martes

Fig.6.1.3.1. Scroviştea

Fig.6.1.3.2. Lacul Snagov parte din Situl Natura 2000 ROSPA044

Fig.8.2.4.1. Graficul colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton

Fig.8.2.4.2. Graficul evoluţiei colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET - postconsum”

Fig.8.2.4.3. Variaţia colectării, valorificării şi stocului de anvelope uzate în judeţul Ilfov

Fig.8.4.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţi medicale (2005 – 2007), în judeţul Ilfov

Fig.8.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale sterilizate în perioada 2005 – 2007, în judeţul Ilfov

Fig.8.7.1. Evoluţia colectării DEE în Judeţul Ilfov (2004-2007)

Fig.8.7.2. Cantităţi de DEE colectate în judeţul Ilfov (2004)



18


Fig.8.8.2. Managementul uleiurilor uzate (2005-2007)

Fig.11.3.1. Harta strategica de zgomot a municipiului Bucureşti,zgomot stradal ziua

Fig.11.3.2. Harta strategica emisie zgomot aeroportuar

Fig.11.3.3. Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului

Lista de abrevieri şi acronime

Abreviere sau acronim

Explicaţie

UE Uniunea EuropeanăANPM Agenţia Natională pentru Protecţia MediuluiARPM Agenţia Regională pentru Protecţia MediuluiPMB Primăria Municipiului BucureştiAPM Agenţia pentru Protecţia MediuluiICPA Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi AgrochimieALPAB Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement BucureştiSGA Sistemul de Gospodărire a ApelorPNAPM Plan Naţional de Acţiune pentru Protecţia MediuluiPRAM Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia MediuluiDADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare ruralăADP Administraţia Domeniului PublicPRGD Plan Regional de Gestionare a DeşeurilorRNSRM Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii

MediuluiCNCAN Comisia naţională de Control a Activităţii NucleareASA Administraţia pentru Supravegherea AnimalelorIPPC Prevenirea şi controlul integrat al poluăriiBAT Cele mai bune tehnici disponibilePOST Program Operaţional Sectorial TransportISPA Instrument pentru politici structurale de pre-aderareREACH Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea

substanţelor chimiceOSPA Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice DEEE Deşeuri din Echipamente Electrice şi ElectroniceUNFCCC Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climaticeGES Gaze cu efect de serăAAU Assigned Amount Units (unitate de cantitate alocată)

19

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - IlfovCER Certified Emission Reductions (reduceri certificate de

emisii)CDM Clean Development Mechanism (Mecanism de dezvoltare

curată)JI Joint Implementation (implementare în comun)ET Emissions Trading (comerţul cu credite de emisii)EIT Economies in Tranzition (economie în tranziţie)ERU Unităţi de reducere a emisiilorIH IhtiofaunăZV Zone vulnerabileCOV Compuşi Organici VolatiliPOPs Produşi Organici PersistenţiDDT Diclor difenil tricloretanCFC ClorofluorocarburiHCFC HidroclorofluorocarburiPVC Policlorură de vinilPCV Poliacetat de vinilPMMA Polimetil metacrilatPCB Policlor bifenilPCT Policlor trifenilPE Polietilenă de joasă densitateHDPE Polietilenă de înaltă densitatePET Polietilen terftalatPA Poliamidă

20

1. C

ADRU

L N

ATU

RAL

ŞI D

ATE

DEM

OG

RAFI

CE1.

CAD

RUL

NAT

URA

L ŞI

DAT

E D

EMO

GRA

FICE


1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1. Date generale ale regiunii

21

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - IlfovAşezare

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este constituită din municipiul Bucureşti - capitala României – şi judeţul Ilfov. Suprafaţa totală a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% judeţul Ilfov. Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 238 km2

(0.8 % din suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de 70%. Suprafaţa judeţului Ilfov este de 1583 Km² (5,7% din suprafaţa ţării).

Reţeaua de localităţi a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov era constituită în anul 2006 din 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila), la care se adaugă municipiul Bucureşti, 32 de comune şi 67 de sate. Dintre cele 8 oraşe doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti).

Ca număr de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1931236 locuitori, urmat de Voluntari cu 29910 locuitori şi Buftea cu 20564 locuitori.

Existenţa oportunităţilor face însă ca numărul real al populaţiei care locuieşte în regiune să fie mai mare decât cel înregistrat oficial.

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°24'49" latitudine nordică şi 26°05'48" longitudine estică fiind localizată la 60 km nord de Dunăre, 100 km sud de Carpaţii Orientali şi 250 km vest de Marea Neagră.

Înălţimea faţă de nivelul Mării Negre:

min. 56 m la staţia de epurare a apelor uzate Glina; max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu şi pe Şoseaua de Centură.

Alcătuirea geologică

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov se disting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică.

Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frăteşti (trei orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmează un complex marnos din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostiştea (10-20 m

22

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovgrosime), argile şi argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor şi nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului reprezentat prin depozite löessoide (numite şi Luturi de Bucureşti) care acoperă întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de löess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică.

Importanţa cea mai mare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajări de mare anvergură. Astfel, depozitele löessoide ridică cele mai mari probleme, întrucât de acestea se leagă apariţia tasărilor care contribuie la creşterea costurilor de amenajare şi întreţinere a obiectivelor economice, sociale ori a spaţiilor rezidenţiale. Apariţia crovurilor şi a padinelor contribuie la scăderea productivităţii terenurilor agricole, fapt ce impune creşterea costurilor de menţinere a calităţii acestora prin lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Rocile friabile prezintă o vulnerabilitate ridicată la eroziune eoliană şi fluvială, prezenţa argilelor şi marnelor crescând vulnerabilitatea la procese de versant sau la înmlăştiniri. Astfel, rocile friabile reprezintă un factor major de restrictivitate în special în lungul cursurilor de apă, acolo unde întreţinerea amenajărilor necesită costuri suplimentare de evitare a proceselor de eroziune şi acumulare.

Influenţă semnificativă în calitatea aerului, apelor şi solurilor o au rocile friabile care sunt foarte uşor de erodat prin acţiune fluviatilă şi eoliană, fapt ce contribuie la creşteri semnificative a concentraţiilor pulberilor sedimentabile şi în suspensie în atmosferă, a suspensiilor în apă şi scăderea fertilităţii solurilor prin eroziune.

Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajările de mare anvergură, în special în cazul în care acestea urmează a fi realizate în apropierea cursurilor de apă sau a zonelor cu pante relativ ridicate.

Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezintă un important factor care trebuie considerat în realizarea de amenajări, acestea fiind specifice în lungul văilor la ape mari, dar şi zonelor de vărsare. Astfel, debitele importante de aluviuni care sunt transportate de marile râuri în perioadele cu scurgere maximă, pot genera probleme la nivelul unor amenajări: (acumulări, amenajări realizate în albiile râurilor etc.). Trebuie luate în calcul atât cursurile mari de apă (Argeş, Dâmboviţa), cât şi cursurile mici neamenajate.

Riscurile seismice

Intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este de VIII grade MSK, perioada medie de

23

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovrevenire a cutremurelor de pământ fiind de cca. 10 ani pentru cutremurele de 6 grade pe scara Richter, 20 ani pentru cele de 7 grade, 50 ani pentru cele de 8 grade şi 200 - 300 ani pentru cele de 9 grade.

Intensitatea seismică scade de la nord (Nuci) spre sud (Comana şi Lunca Dunării), odată cu creşterea distanţei faţă de zona vrânceană.

Riscurile seismice reprezintă un important factor de restrictivitate, chiar dacă frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată. Cu toate acestea numărul mare de obiective economice şi sociale potenţial afectate de aceste fenomene naturale fac ca ele să reprezinte importante componente care sunt luate în considerare în numeroase domenii de activitate (construcţii civile şi industriale, amenajări diverse, asigurări etc.).

Dezechilibrele socio-economice generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de dimensiunea ridicată a pagubelor pe care le pot produce, care au reflectare directă în calitatea factorilor de mediu, în special prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene. De asemenea, degradarea suprafeţelor construite creşte incidenţa poluării cu pulberi în suspensie şi sedimentabile.

Elementele de favorabilitate sunt raportate la prezenţa rocilor de construcţie (nisipuri, pietrişuri, argile), a depozitelor de hidrocarburi şi a rezervelor de apă.

Relieful

Relieful, prin caracteristicile morfometrice şi morfogenetice, condiţionează suportabilitatea pentru diferite categorii de amenajări antropice, rentabilitatea ecologică şi economică a acestora, eficienţa acţiunilor de conservare şi reabilitare a mediului.

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se suprapune peste Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei.

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş – Sabar, Câmpul Câlnăului.

Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic neted. Înclinarea câmpurilor este în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi sud.

Dintre formele majore ale reliefului se detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane, însă şi spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, râul Argeş are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stângă a râului.

24

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - IlfovMediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.

Condiţionate atât de factorii naturali (grosimea stratului de löess de 3 - 15 m, adâncimea fragmentării de 2 - 20 m, densitatea fragmentării de 0,3 - 2,5 km/km2, pantele reduse 1 - 3‰, panta malurilor şi versanţilor între 7 - 450, oscilaţiile climatice, gradul de acoperire cu vegetaţie), cât şi de factori antropici (rambleeri, debleeri, construcţii de drumuri, poduri, pieţe, construcţii hidrotehnice, utilizarea terenurilor etc.), procesele de modelare actuală a reliefului se constituie adesea într-un factor restrictiv în raport cu dezvoltarea suprafeţelor construite şi modul de utilizare a terenurilor.

Cele mai frecvente riscuri geomorfologice cu areal de manifestare în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care conduc la modificarea reliefului sunt tasarea, sufoziunea, pluviodenudarea, spălarea areolară, deflaţia şi procesele gravitaţionale. Toate aceste procese naturale sunt accentuate prin acţiune antropică (despăduriri, desţeleniri, folosirea parazăpezilor, construcţia de căi de comunicaţie etc).

De remarcat este faptul că relieful Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov se constituie într-un factor favorabil pentru dispersia poluantilor în atmosferă, neproducându-se decât local canalizări sau stagnări ale maselor de aer (luncile râurilor, frunţile de terasă).

Pantele reduse şi friabilitatea rocilor favorizează menţinerea unor concentraţii foarte ridicate de suspensii în apele de suprafaţă, cu incidenţă asupra dinamicii indicatorilor de calitate (în special indicatorii de mineralizare).

De asemenea, scurgerea redusă favorizează apariţia înmlăştinirilor locale, care afectează calitatea apelor freatice prin transferul în subteran al unor compuşi poluanţi (pesticide, azotaţi, azotiţi). Riscul maxim de apariţie al acestui fenomen se înregistrează în proximitatea depozitelor de deşeuri, dar şi pe terenurile agricole unde se practică sau s-a practicat agricultura chimizată.

Caracteristici climatice

Din punct de vedere climatic, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se încadrează în zona climatului temperat – continental cu nuanţe de excesivitate şi aparţine sectorului climatic al Câmpiei Române. Alături de factorii generali care influenţează clima regiunii o importanţă deosebită o au barajul carpatic, prezenţa Dunării şi föehnizarea în zona de curbură.

25

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - IlfovÎn acest spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuanţe de excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid şi continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii aerului.

Radiaţia solară globală este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafaţa orizontală, valoarea maximă a insolaţiei înregistrându-se în iulie, (18,330 kcal/cm2 la Bucureşti - Filaret şi 18,21 kcal/cm2 la Afumaţi), iar cea minimă în decembrie (3,040 kcal/cm2 şi respectiv 3.04 kcal/cm2). În municipiul Bucureşti intensitatea radiaţiei solare scade în situaţii de stabilitate atmosferică cu circa 20 - 30% pentru spectrul radiaţiilor vizibile şi cu 90% pentru radiaţiile ultraviolete.

Un alt element foarte important care influenţează variaţia factorilor climatici este suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin creşterea suprafeţelor construite, desecarea mlaştinilor, amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor, degradarea terenurilor etc..

Media anuală a temperaturii aerului (calculată pentru perioada 1961 – 2000), înregistrează valori cuprinse între 9,80C la Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti - Filaret. În cazul municipiului Bucureşti se înregistrează variaţii ale mediilor multianuale de 0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipătescu 11,5ºC, Bucureşti - Filaret 11.20C, Bucureşti - Băneasa 10,6ºC), influenţa spaţiilor construite fiind evidentă.

La Bucureşti - Filaret, diferenţele cele mai mari se înregistrează în perioadele cu precipitaţii reduse cantitativ (februarie - martie – 0.7 - 0.80C, septembrie - octombrie – 0,9 - 10C), ceea ce favorizează procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest fenomen evidenţiază clar prezenţa fenomenului de insulă de căldură urbană, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe orizontală, pe verticală manifestându-se ca un clopot urban (fenomenul de horn) având de 3 - 4 ori înălţimea blocurilor oraşului (150 - 200 m).

În cursul anului temperatura medie lunară a aerului înregistrează o maximă în iulie şi o minimă în ianuarie.

Temperaturile maxime absolute au atins la data de 5 iulie 2000 42.4oC la Bucureşti - Filaret, 42.2oC la Bucureşti - Băneasa şi 41.1oC la Bucureşti - Afumaţi. Temperaturile minime absolute au coborât la data de 25 ianuarie 1942 sub -30oC astfel: - 32.2oC la Bucureşti - Băneasa, -30.0oC la Bucureşti - Filaret, şi s-au înregistrat la data de 6 februarie 1954 -30.21oC la Bucureşti - Afumaţi. În

26

Raportul anual privind starea factorilor de mediu Raportul anual privind starea factorilor de mediu îîn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovn Regiunea 8 Bucureşti - Ilfovraport cu temperaturile extreme, amplitudinea absolută a atins valori de peste 70oC (74.4oC la Bucureşti - Băneasa, 72.4oC la Bucureşti - Filaret).

Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale care variază între 75 şi 80%, valorile scăzând în timpul verii la 67 - 69% la Bucureşti - Filaret, 69 - 71% la Bucureşti - Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi.

De umiditatea ridicată a aerului este legată apariţia ceţii, anual producându-se 40 – 50 de cazuri, cu frecvenţă mai mare în zona lacurilor şi a cursurilor de apă.

Cele mai frecvente fenomene cu ceaţă se semnalează în intervalul octombrie - martie (96,2%, cu maxim în luna decembrie).

Precipitaţiile atmosferice reprezintă un parametru meteorologic important în evaluarea calităţii aerului. Cele mai mari cantităţi medii anuale de precipitaţii cad deasupra municipiului Bucureşti (613,1 mm la Bucureşti - Filaret), favorizând transferul poluanţilor din aer şi suprafaţa topografică spre sistemele acvatice.

Se observă scăderea cantităţilor de precipitaţii de la nord spre sud şi de la vest. De asemenea, în sudul municipiului Bucureşti cantitatea de precipitaţii scade la sub 550 mm (staţiile Vidra şi Măgurele).

Dacă luăm în calcul numai datele din ultimii 15 ani se observă un contrast între anii secetoşi (1990, 1992, 2000) şi cei ploioşi (1991, 1997, 1999).

Cantităţile cele mai ridicate de precipitaţii cad în lunile mai - iunie, iar cele mai scăzute în decembrie-februarie. De asemenea, în lunile septembrie - octombrie se conturează o minimă secundară la majoritatea staţiilor din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

În anul 2007 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost mai ridicate decât valoarea normei climatologice.

27


Tabel nr. 1.1.1. Valori ale temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Temperatura medie Temperatura maximă

Temperatura minimă Cantitatea de precipitaţii

normala climatologică

2007 absolută 2007 absolută 2007 normala climatologică

2007

B U C U R E Ş T I – F I L A R E T11.9ºC 13.4º

C42.4ºC5.VII.2000

41.8ºC23.VII.

-30.0ºC25.I.1942

-9.2ºC 22.XII.

611.4 l/m2 609.9 l/m2

B U C U R E Ş T I – B Ă N E A S A11.1ºC 12.1º

C42.2ºC5.VII.2000

40.7ºC22.VII.

-32.2ºC25.I.1942

-12.4ºC23.XII.

596.0 l/m2 530.0 l/m2

B U C U R E Ş T I – A F U M A Ţ I10.5ºC 12.5º

C41.1ºC

5.VII.2000;

24.VII. 2007

41.1ºC 24.VII.

-30.2ºC6.II.1954

-13.7ºC23.XII.

579.7 l/m2 494.6 l/m2

Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorolgie, 2008

28


29

Raportul anual privind starea factorilor de mediu în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Importante sub aspect economic şi ecologic, sunt secetele, care apar în spaţiul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov în condiţii de circulaţie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitaţii foarte scăzute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni).

O problemă deosebită pentru aşezările umane din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este legată de preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate de precipitaţii care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti – Filaret (136 mm la data de 17 iunie 1910), Bucureşti - Băneasa (107.7 mm la data de 15 iulie 1954) şi Bucureşti - Afumaţi (107.3 mm la data de 20 august 1949).

De asemenea, cu incidenţă deosebită în agricultură sunt ploile acide, foarte frecvente în ultimii ani în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

Numărul cazurilor cu grindină este de o zi sau mai puţin de o zi, numărul maxim înregistrat fiind estimat la 4 - 5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, însă s-au înregistrat durate până la 30 minute la staţia Bucureşti - Băneasa (9 mai 1961).

Grosimea stratului de zăpadă este vizibil influenţată de condiţiile de calm atmosferic, vânt şi de particularităţile suprafeţei active. Durata stratului de zăpadă variază, în funcţie de starea timpului şi de condiţiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Băneasa şi 54 de zile la Afumaţi.

Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului Bucureşti, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Băneasa, 23,2% la Afumaţi) şi de SV (14,8% la Băneasa, respectiv 8,1% la Afumaţi).

Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Băneasa şi 3,2 m/s la Afumaţi), urmate de vânturile din direcţia E (3,3 m/s şi 3,2 m/s). Condiţiile de calm au o frecvenţă de două ori mai mare în zonele centrale în comparaţie cu cele periferice, contribuind astfel la menţinerea fenomenului de poluare.

Un fenomen specific climei municipiului Bucureşti care influenţează caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenţi de compensaţie), fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte, datorită încălzirii diferenţiate a spaţiilor construite faţă de câmpia limitrofă.

30


Diversitatea suprafeţelor active intravilane şi extravilane, specificul zonelor funcţionale din interiorul aşezărilor umane, precum şi morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanenţă condiţii speciale de dezvoltare şi repartiţie a complexului de factori şi fenomene meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe topoclimate (aşezărilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare diversitate de microclimate, în funcţie de înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc. (microclimatele bulevardelor şi străzilor, pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor, versanţilor nordici sau sudici etc.).

1.2. Resursele naturale

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

În deceniile următoare, evoluţia demografică rapidă pe plan mondial va exercita o presiune şi mai mare asupra climei, resurselor naturale şi biodiversităţii această evoluţie fiind, de asemenea, legată de discrepanţele, în termeni de prosperitate, între ţările industrializate şi ţările în curs de dezvoltare.

Potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 25 aprilie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, până la ora actuală, nu s-a estimat valoarea capitalului natural, în special a serviciilor ecosistemelor fapt care reprezintă un impediment grav în eforturile generale de stabilire a unui cadru pentru utilizarea durabilă de resurse naturale.

Întrucât interesele comerţului şi mediul înconjurător nu trebuie să fie în conflict, prosperitatea economică durabilă va fi totuşi posibilă în viitor doar într-un sistem de piaţă în care toate formele de capital, inclusiv capitalul natural, sunt preţuite la justa valoare, iar costurile daunelor cauzate sănătăţii umane şi mediului vor fi integral incluse în preţurile produselor.

În iunie 2006, Consiliul European şi-a exprimat următoarele exigenţe cu privire la Noua strategie UE privind dezvoltarea durabilă:

utilizarea durabilă a resurselor naturale trebuie completată cu o serie de obiective şi măsuri la nivel comunitar;

utilizarea resurselor se va face intr-un mod eficient in vederea reducerii utilizarii globale a resurselor naturale neregenerabile şi diminuarii impactului asupra mediului datorat utilizării materiilor prime;

31


utilizarea resurselor naturale regenerabile se va face într-un ritm care să nu depăşească capacitatea lor de regenerare.

Dezvoltarea sistemelor socio-economice trebuie să ţină cont de capacitatea de suport a elementelor capitalului natural.

Conform Art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, resursele naturale reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umana: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.

Resurse naturale regenerabile si neregenerabile in Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov

În judeţul Ilfov se exploatează:

nisipuri şi pietrişuri în zona localităţilor: Clinceni - comuna Clinceni, 1 Decembrie - comuna 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci - comuna Nuci, Copăceni - comuna Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti) – comuna Cornetu, Domneşti - comuna Domneşti, Dumitrana - comuna Măgurele;

energie termică din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni; petrol şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci

- Dumitrana - comuna Măgurele, Jilava - comuna Jilava, Bălăceanca - comuna Cernica, Periş - comuna Periş

ţiţei în zona localităţii: Căldăraru - comuna Cernica.

Lunca Argeşului a devenit o sursă semnificativă de materiale de roci de construcţii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci, Buda, Dărăşti - Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari). Alături de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se detaşează: Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti) şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile cuaternare se exploatează de către comunităţile locale sau pentru industria materialelor de construcţie (Pantelimon, Bucureşti).

Incidenţa în mediu a acestor exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maximă de exploatare este depăşită, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic.

Resursele de petrol şi gaze: Popeşti - Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin -Vale, Ileana, Jilava, Căţelu etc. sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi neozoice (meoţian-sarmaţian), având un caracter disparat

32


contribuind la îmbunătăţirea bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu hidrocarburi a solului.

Structura geologică, cu alternanţa straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi pietrişuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot susţine activităţi socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzător. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectivă o modalitate de impulsionare a turismului balnear.

Fauna şi flora Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov

fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

specii de interes cinegetic: porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), guguştiucul (Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus), iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

în zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi:

- vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate);- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte

specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal);

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

elemente floristice: Pădurea Râioasa (cu specia endemică Brânduşa de pădure - Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

Pădurile din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul (specia

33


predominantă) formează masive în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile Silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau ca lemn de foc.

1.3. Date demografice

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este alcătuită din două unităţi administrative: judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti, avînd un număr de 2219522 locuitori (10,28% din totalul populaţiei ţării); judeţul Ilfov numără 288296 locitori, iar municipiul Bucureşti, peste 1931236 locuitori (aproximativ 16,2% din populaţia urbană a ţării (sursa datelor Anuarul Statistic al României 2007).

Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar - bancar, comercial, cultural - ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Municipiul Bucureşti situat în S - SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60 - 90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Fig. 1.3.1. Evoluţia populaţiei municipiului Bucureşti

34


Conform informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov, din punct de vedere administrativ Judeţul Ilfov este organizat astfel:

8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari;

32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra.

În judeţului Ilfov densitatea populaţiei este de 376,9 locuitori/km2 (mediul urban) faţă de 135,7 locuitori/km2 (mediul rural). Densitatea populaţiei din mediul urban este deaproximativ 3 ori mai mare decât în mediul rural.

1.3.1. Procesul de urbanizare

Tabel nr. 1.3.1.1. Structura populaţiei Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov pe medii de locuire

REGIUNEA 8 NR. PERSOANE

(total)

URBAN RURAL

ÎN PROCENTE FAŢĂ DE TOTAL

URBAN RURALTotal Regiune Bucureşti - Ilfov

2219532 2052138

85859 92.5 7.5

Ilfov 288296 120902 85859 41.9 58.1Bucureşti 1931236 193123

60 100 0

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2007

Tendinţa dominantă în oraşele europene este cea de suburbanizare. Între anii 1996 şi 2001, în 90% dintre aglomerările urbane, rata de creştere a populaţiei din suburbii a fost mai mare decât cea a populaţiei din centrul oraşului. O treime din aceste aglomerări urbane au înregistrat o scărere a numărului de locuitori în perioada amintită; totuşi, în majoritatea acestor oraşe suburbiile s-au dezvoltat concomitent cu declinul zonei urbane centrale. Suburbanizarea populaţiei sporeşte inevitabil presiunea asupra sistemului de transport urban, în timp ce suburbanizarea activităţii economice poate conduce la declinul economic al centrului tradiţional al oraşului.

Acest fenomen de suburbanizare este sesizabil şi în cazul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov. Creşterea veniturilor unui număr însemnat al populaţiei municipiului Bucureşti, creează dorinţa acestor locuitori de a-şi sporii confortul locativ. În acest sens, un număr însemnat de locuitori ai municipiului Bucureşti doreşte

35


schimbarea spaţiului locativ din locuinţele comune de tip bloc în locuinţe individuale de tip vilă. Astfel se creează o presiune asupra regiunii suburbane din punct de vedere al infrastructurii (transport, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, energie electrică etc.).

Acest fenomen al suburbanizării în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este evident datorită faptului că în cursul anului 2006 în judeţul Ilfov au fost finalizate un număr de 3454 locuinţe faţă de 2021 locuinţe în municipiul Bucureşti. În municipiul Bucureşti a fost finalizată o suprafaţă de 21869 m2 construită din fonduri publice, mult mai mare decât în judeţul Ilfov (2005 m2).

Tabel nr. 1.3.1.2. Locuinţe finalizate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Locuinţe finalizate în cursul anului 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - IlfovRegiunea 8 Număr

locuinţe construit

e

Suprafaţa construită

(m2)

Din fonduri private

(m2)

Din fondur

i publice (m2)

Municipiul Bucureşti

2021 347958 326089 21869

Judeţul Ilfov 3454 711803 709798 2005Total Regiunea 8

5475 1059761 1035887 23874

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007

Urbanizarea judeţului Ilfov a început să se resimtă mai ales în ultimii 2 ani de când s-au efectuat modernizări ale căilor de acces, a reţelei de alimentare cu gaze, apă şi canalizare centralizată, pe circa 60% din teritoriu.

În mediul rural, începând cu anul 2006 s-au promovat şi s-au realizat, proiecte pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri, alte lucrări ce îmbunătăţesc condiţiile de trai.

1.3.2. Concentrări urbane

Tabel nr. 1.3.2.1. Concentrările urbane în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Unitatea administrativ

ă

Zona urbană

(ha)

Intravilan (ha)

% zona urbană din suprafaţa

judeţului

Densitatea populaţiei în zona

urbană (locuitori/km2)

36



23800 23800 100 8099

Judeţul Ilfov32.900 cca.

81.51020,78 376,9

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2006

Municipiul Bucureşti este structurat din punct de vedere administrativ în 6 sectoare.

Tabel nr. 1.3.2.2. Structura populaţiei municipiului Bucureşti

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008

Tabel nr. 1.3.2.3. Populaţia oraşelor din judeţul Ilfov


2007 Populaţia Suprafaţa (Km2)

Densitatea (loc./km2)

TOTAL 1.927.559 238 8099,0Sector 1 231.508 70 3307,3Sector 2 361.403 32 11293,8Sector 3 393.323 34 11568,3Sector 4 300.144 34 8827,8Sector 5 280.670 30 9355,7Sector 6 360.511 38 9487,1

Oraşul Număr de locuitoriBragadiru 8326Buftea 20564Chitila 12242Măgurele 7792Otopeni 10272Pantelimon 17084Popeşti Leordeni 14712Voluntari 29910

37


38

2.

AER

UL

2. A

ERU

L


2. AERUL

2.1. Introducere

Surse de poluare a aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sunt reprezentate de: industrie, traficul auto, şantierele de construcţie şi betonierele, centralele termice.

Obiective industriale

În municipiul Bucureşti, nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a realizat pe considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Variabilitatea substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte mare : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Obiectivele industriale din judeţul Ilfov se regăsesc pe platformele situate la marginea Municipiului Bucureşti: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon - Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti- Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare - comerţ, hipermarketuri.

Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse care contribuie major la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului.

Traficul auto

39


În urma unor studii recente, în compoziţia aerului poluat datorită traficului auto , au fost evidenţiaţi peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, determinările se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai mare impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Poluanţii care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii :

gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul, pulberi;

pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru;

componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

compuşi organici volatili: benzen, butadienă.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următorii compuşi:

vapori de apă - 13 % dioxid de carbon -13 %

azot - 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen şi în proporţii reduse oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf.

Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici.

Cea mai mare poluare a aerului din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este

40


dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

În afara arterelor de trafic intens, poluarea aerului scade şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

În judeţul Ilfov este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic de cca. 20 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, se poate aprecia o poluare foarte mare.

În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Şantiere de construcţie şi betoniere

Deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, aceste şantiere şi betoniere rămân surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf.

La instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte, se realizează concentraţii locale mai reduse, dar se amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate. Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă importantă de poluare; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele rezidenţiale, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

41


Combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie (prin cumul) într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov (poluanţii măsuraţi: SO2, NOx, CO, O3, C6H6, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real şi provin de la cele 8 staţii automate:

staţie de fond regională - Baloteşti; staţie de fond suburbană - Măgurele;

staţie de fond urbană - Crângaşi (incinta APM Bucureşti);

2 staţii de trafic - Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

3 staţii industriale - Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

3 panouri de afişaj - Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

3 display-uri - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la incinta APM Bucureşti.

2.2. Cadru legislativ

Obiectivele principale ale protecţiei atmosferei sunt:

menţinerea calităţii aerului în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare, pentru indicatorii de calitate;

îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele în care unul sau mai mulţi indicatori de calitate nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;

adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier.

Direcţiile generale de acţiune pentru îndeplinirea obiectivelor sunt:

42


Înfiinţarea Sistemului Naţional de Monitorizare Integrată a Calităţii Aerului. Stabilirea cadrului necesar pentru elaborarea actelor normative subsecvente

care stabilesc modul în care se face evaluarea calităţii aerului, poluanţii de referinţă monitorizaţi şi procedura de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp

Stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor altor autorităti (Autoritatea publică centrală pentru sănătate, Autoritatea publică centrală pentru transport) şi ale titularilor de activitate în ceea ce priveşte emisiile poluante în atmosferă

Informarea publicului privind calitatea aerului.

Cadru legislativ

OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001 care transpune Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului.

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul inconjurator care transpune directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurator şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon).

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România stabileşte modul în care se clasifică zonele din punct de vedere al calităţii aerului în vederea realizării programelor de gestionare a calităţii aerului. Pentru zonele clasificate în listele 1, şi 2, adică acolo unde se depăşesc valorile limită pentru unul sau mai mulţi poluanţi, se întocmesc programe integrate de gestionare a calităţii aerului.

HG nr. 543 din 7 aprilie 2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului stabileşte cadrul procedural general de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea menţinerii concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite, precum şi stabilirea responsabilităţilor ce revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor planuri şi programe de gestionare. În zonele şi

43


aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de protecţie a mediului iniţiază elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a programului integrat de gestionare în cazul în care poluarea atmosferei se datorează mai multor poluanţi.

Prin ordin al prefectului, la propunerea autorităţii teritoriale de protecţie a mediului şi a consiliului judeţean, se înfiinţează la nivel judeţean Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare. Pentru a putea lua cele mai eficiente măsuri, Comisia Tehnică trebuie să se bazeze pe date corecte, validate.

OM 35/2007 aprobă metodologia de întocmire a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, structura planurilor şi programelor precum şi indicaţii asupra modului în care îşi desfăşoară activitatea Comisia Tehnică.

2.3. Progrese realizate în domeniul calităţii aerului

Prin adoptarea legislaţiei europene şi implementarea parţială a Directivei cadru privind calitatea aerului şi Directivele fiice, prin punerea în funcţiune a reţelei de monitorizare în timp real a calităţii aerului în Regiunea 8 Bucureşti- Ilfov , putem considera că s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu.

În judeţul Ilfov s-a finalizat la termen implementarea Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină, astfel, cele 61 de benzinării de pe teritoriul judeţului sunt conforme cu prevederile directivei.

Instalaţiile de depozitare a benzinei la terminale existente în judeţul Ilfov (3 instalaţii) fie sunt conforme, fie au în derulare un program de conformare cu termene de realizare. În judeţul Ilfov nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere.

2.4. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO 2, NOx, NH3)

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

44


Depunerile acide afectează calitatea apei de suprafaţă, pânza freatică şi solul. Depunerile acide directe au impact aproape nesemnificativ asupra sănătăţii umane, efectele secundare fiind mult mai intense.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

2.4.1. Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2

Tabel nr. 2.4.1.1. Emisii anuale de SO2

2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale SO2

(t/an) Bucureşti104097 25452 29382 9626 11110

Emisii anuale SO2

(t/an) Ilfov202.17 132.25 190.25 1348.136 68.571

Emisii anuale SO2

(t/an) Regiunea 8104299.17 25584.25 29572.25 10974.136 11178.571

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov

Fig.2.4.1.1 Distribuţia emisiilor de SO2 (pe grupe)

În anul 2007 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1 - arderi în industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7).

2.4.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Tabel nr. 2.4.2.1. Emisii anuale de NOx

2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale NOx 44063 14173 12873 11304 12899

45


(t/an) BucureştiEmisii anuale NOx

(t/an) Ilfov1244.88 1270.478 1607.70 7778.941 150.396

Emisii anuale NOx

(t/an) Regiunea 845307.88 15443.478 14480.70 19082.941 13049.396


Fig. 2.4.2.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

În anul 2007 emisiile de NOx au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).

2.4.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel nr. 2.4.3.1 Emisii anuale de NH3

2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale NH3

(t/an) Bucureşti56.83 32.7 29 33.7 38.55

Emisii anuale NH3

(t/an) Ilfov556.43 293.25 145.55 1195.6360 333.663

Emisii anuale NH3 613.26 325.95 174.55 1229.336 372.213

46


(t/an) Regiunea 8


Fig. 2.4.3.1 Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

În anul 2007 emisiile de NH3 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).

2.5. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili (COV) au o presiune de vapori de minim 0.01 kPa şi o temperatură de 293.15 K. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la

47


un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

Tabel nr. 2.5.1. Staţii de benzină în judeţul Ilfov

Nr. Crt

.Staţii de benzinǎ Adresa

Anul punerii în funcţiune

AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎ

1ROMPETROL DOWNSTREAM SA (SC PETROMIDIA SA)

Otopeni, şos. Bucureşti -Ploieşti km 15,285

2000 da

2 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA

Voluntari, şos. Afumaţi nr. 90 -94

2003 da


Voluntari, şos. Afumaţi nr . 13

2002 da


Voluntari, şos. de Centură, nr. 5 -7

2006 da


Chiajna, intravilan DJ 159

2006

6 S.C PETROM SA - suc. COMPETROL

Voluntari, şos. Afumaţi 93-95

1996 da

7 SC. PETROM SA - suc. COMPETROL

Ciolpani, şos. Bucureşti-Ploieşti km 37

1934 da

8 SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti-Târgovişte

1938 da


Domneşti, şos. Centurǎ

1995 da

10 SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Chitila, sat Rudeni şos. de Centurǎ ,T 26

1996 da


Cernica, şos. Bucureşti - Calaraşi km 13,4

1997 da


Buftea Studio, şos. Bucureşti-Târgovişte 296

1999 da


Jilava şos. Giurgiului km 9

1939 da


1 Decembrie, şos. Bucureşti-Giurgiu km

1995 da

48


14,515 S.C PETROM SA -

suc. COMPETROL Buftea, str. Oltului nr.5;

1985 da


Jilava, şos. Giurgiului nr. 46A

2005 da

17 SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC REBECA COM TOTAL SRL)

Chiajna, şos. de centurǎ nr. 1 bis

2003 (reabilitata în 2005)

18 SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL

Pantelimon, bd. Biruinţei nr.3,

2003 da


Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan,

2003


Baloteşti - complex Prisma, DN 1, km 20+0.10,

2000 da


Tunari, şos. de Centurǎ

2002 da


Otopeni, Calea Bucureşti nr. 99 A

2001


Ciolpani, DN1 - nr. 49

2003 da

24 SC LUKOIL DOWNSTREM SRL

Mogoşoaia, sos. Bucureşti -Târgovişte nr.138

2004 da


Domneşti, şos de Centurǎ nr. 2,

2005 da

26 SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC P&B COMPANY SRL)

Pantelimon, şos. de centurǎ km 30

2003 da


Glina, şos. de centurǎ 301, km 24+950

2005 da


Jilava, şos. de centurǎ nr. 25, km 39

2005 da

29 SC LUKOIL DOWNSTREAM

Mǎgurele, şos. de centurǎ km 43

2005 da

49


SRL 30 SC LUKOIL

ROMANIA SRL (SC SAMIRANA EXP - IMP şi SERV SRL)

Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni nr. 38, DN2 km 12.96

2003 (reabilitata în 2005)

da

31 SC HIPROMA SA Chiajna, aut. Bucureşti-Piteşti km 11

da

32 SC ZENOBIA TEXIM SRL

Periş, sat Periş nr. 410

da

33 SC INTERCONSTRUCT '93 SRL

Dobroeşti, şos. Fundeni nr.120; 2113597

da

34 SC CORADO PROD 2000 SRL

Pantelimon, Bd. Biruinţei nr. 3

1998 da

35 SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL

Popeşti Leordeni, şos. de centurǎ nr. 257

da

36 SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL

Popeti Leordeni, şos. Olteniţei nr.146

da

37 SC SILVACOM IMPORT EXPORT SRL

Vidra, str. Principalǎ nr.157

da

38 SC SILVICOM IMPEX 95 SRL

Gruiu, str. Mǎnǎstirea Cǎldǎruşani nr. 83

1999 da

39 SC OMV ROMANIA MINERALOEL SRL

Voluntari, şos. Pipera-Tunari nr.1

2004 da

40 SC MAGIC PROD COM SRL

Baloteşti, str. Unirii nr. 3

2001 da

41 SC DOLLY BENZ SRL

Vidra da

42 SC SABAR SRL Jilava, şos. Giurgiului nr.33

1995 da

43 SC ALEKA COMIMPEX SRL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti - Tǎrgovişte nr. 174

1995 da

44 SC TOTAL SERVICE STEFAN '94 SRL

Brǎnesti, sat Braneşti

1999 da

45 SC SILISTRA CG IMP EXP SRL

Ciorogârla , DJ 601 nr.3

1997 da

46 SC MIT SRL Chiajna, sat Roşu str. intrarea rǎzorului

da

50


nr. 947 SC HAPPY

HOLIDAY SERVICES SRL

Otopeni, str. Gǎrii Baloteşti nr. 2

1994 da

48 SC CAM SERV SRL Berceni, şos. Berceni nr. 1270 A

2003 da

49 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Otopeni, sos. Bucureşti -Ploieşti km 13

da

50 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Afumaţi, DN2, km 11+720

da

51 AGIP ROMANIA SA Otopeni, DN 1, Calea Bucureştilor, km 16,5

1997 da

52 GECOM IMPORT - EXPORT SRL

Snagov, sat Tâncǎbeşti, DN 1, km 28

1994 da

53 RAFO SA Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni 249

2005 da

54 SC SANTA SRL Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni DN2, nr. 73

da

55 SC UNITED STARS INTERNATIONAL SRL

Voluntari, şos. Pipera -Tunari 1A

2004 da

56 SC RADO COMIMPEX SRL (SC TRISTAR GROUP SRL)

Bragadiru, şos. Alexandriei 77

da

57 SC ALPHA GRUP OIL SRL

Bragadiru, şos. Centurii 13

da

58 SC MICA SERVICE IMPROEX SRL

Bragadiru, şos. Centurii, Sola 6/26/1

da

59 SC MIRSAND PROD COM IMPEX SRL

Pantelimon, str. Islazului nr. 1

da

60 SC COMPANIA JOE&SON OIL SRL

Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni nr.26

da

61 SC CONBAN SA Baloteşti DN1, km 19 da

51


Tabel nr. 2.5.2. Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale în judeţul Ilfov

Nr. Crt

.Instalaţii de depozitare a benzinei

la terminale AdresaCantitatea de

benzinǎ tranzitatǎ (x)

(t /an)1 ROMPETROL RAFINARE SA (SC

ROM OIL SA) Mogoşoaia, str. Ficusului nr. 2

x > 50.000

2 SC MOL RO COMERT SRL Otopeni, incinta A.I. "Henri Coandă"

x < 25000

3 SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucureşti sud I

Jilava, str. Sabarului nr. 5

25000 < x < 50000

4 SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucureşti sud II

Jilava, str. Sabarului nr. 5

x < 25000

Tabel nr. 2.5.3. Emisii de COV nemetanici

2003 2004 2005 2006 2007Emisii anualeCOV (t/an) Bucureşti

68427 50053 27772 16071 11478

Emisii anuale COV (t/an) Ilfov

165.44 310.08 410.78 11731.697 1706.680

Emisii anuale COV (t/an) Regiunea 8

68592.44 50363.08 28182.78 27802.697 13184.680


52


Fig. 2.5.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

În anul 2007 emisiile de COV au provenit în special din din trafic (grupa 7) şi din utilizarea solvenţilor şi a altor produse (grupa 6).

Pulberi în suspensie

Tabel nr. 2.5.4. Emisii anuale de pulberi totale

2004 2005 2006 2007Emisii anuale pulberi(t/an) Bucuresti

977 879.9 583.6 764.77

Emisii anuale (t/an) pulberi Ilfov 501.9872 0.0275 1559.7723 1306.26Emisii anuale (t/an) pulberi Regiunea 8

1478.9872 879.9275 2143.3723 2071.03


53


Datele din tabelele pentru judeţul Ilfov sunt calculate în funcţie de numărul de chestionare transmise şi primite de la agenţii economici cu activităţi pe teritoriul judeţului.

Fig. 2.5.2. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

În anul 2007 emisiile de pulberi au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi din arderi în industria de prelucrare (grupa 3)

Tabel nr. 2.5.5. Emisii anuale de Pulberi PM10 în municipiul Bucureşti

Municipiul Bucureşti 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale de pulberi (t/an)

899 912 952 1591 502 570 254 297.2

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Bucureşti

2.6. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)

54


2.6.1. Emisii de metale grele

Tabel nr. 2.6.1.1. Emisii anuale de Pb în municipiul Bucureşti


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii anuale de Pb (t/an)

107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06


Fig. 2.6.1.1. Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de Pb (kg)

În anul 2007 emisiile de plumb au provenit în special din grupa 3 (şi arderi în industria de prelucrare)

Tabel nr. 2.6.1.2. Emisii anuale de Cd în municipiul Bucureşti

Municipiul Bucureşti 2000 2001 2002 2004 2005 2006 2007Emisii anuale de Cd (t/an)

0.0698 0.088 0.081 0.035 0.048 0.0795 0.08


În anul 2007 emisiile de cadmiu au provenit în special din tratarea şi incinerarea deseurilor (grupa 9).

Tabel nr. 2.6.1.3. Emisii anuale de Hg în municipiul Bucureşti

55



2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii anuale de Hg (t/an)

0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282


Tabel nr. 2.6.1.4. Emisii anuale de metale grele în judeţul Ilfov

Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii metale grele (t/an) 3,9744 4,9083 6,01818 2,702

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Ilfov

2.6.2. Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)

Tabel nr. 2.6.2.1. Emisii anuale de dioxină în municipiul Bucureşti

Municipiul Bucureşti 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale de dioxină (g/an)

9.12 5.7 4.19 15 13.9 677 1827 1528


Emisiile de poluanţi organici persistenţi în judeţul Ilfov rezultă din :

incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare arderi din industria de prelucrare.

Tabel nr. 2.6.2.2. Emisii anuale de POPs în judeţul Ilfov

Judeţul Ilfov 2004 2005 2006Emisii anuale POPs (t/an) 0,00051 0,0003 E-3 0,0003 E-3

Sursa datelor: inventarul de emisii APM Ilfov

2.7. Calitatea aerului ambiental

2.7.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf

56


Tabel nr. 2.7.1.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf în municipiul Bucureşti

Staţia Tipul staţiei

Poluant Numărdeterminări

Concentraţia anuală sau

zilnică (μg/mc)

Frecvenţa depăşirii VL

sau CMA (%)

Cercul Militar

Trafic SO2- 1h 8218 7.7 0

Mihai Bravu

Trafic SO2- 1h 4691 19.7 0

Titan Industrială SO2- 1h 8076 9.8 0Drumul Taberei

industrială SO2- 1h 7351 16.4 0

Baloteşti Fond regional

SO2- 1h 7648 7.9 0

Măgurele Fond suburban

SO2- 1h 8167 8.3 0

Lacul Morii

Fond urban

SO2- 1h 7270 11.9 0

Berceni Industrială SO2- 1h 7371 9 0Cercul Militar

Trafic SO2- 24 h

348 7.6 0

Mihai Bravu

Trafic SO2- 24h

202 19.8 0

Titan Industrială SO2- 24h

348 9.8 0

Drumul Taberei

Industrială SO2- 24 h

315 16.3 0


SO2- 24h

331 8 0


SO2- 24h

347 8.3 0

Lacul Morii

Fond urban

SO2- 24h

300 11.7 0

Berceni Industrială SO2- 24h

315 8.9 0


Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se, în anul 2007, sub valorile limită plus marja de toleranţă (350 μg/mc).

Pentru dioxidul de sulf, în anul 2007, nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

57


2.7.2. Concentraţii ale dioxidului de azot

Tabel nr. 2.7.2.1. Concentraţii ale dioxidului de azot în municipiul Bucureşti


Poluant Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (%)

Cercul Militar

Trafic NO2- 1h

7582 111 2.993933

Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h

7074 62 0.593723

Titan Industrială NO2- 1h

6423 46 0.435933

Drumul Taberei

industrială NO2- 1h

7437 59 0.860562


NO2- 1h

7829 13 0


NO2- 1h

8165 26 0.036742

Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h

8250 43 0.363636

Berceni Industrială NO2- 1h

6742 41 0.177989


Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile Drumul Taberei, Titan şi Lacul Morii (VL şi MT a fost depăşit de mai mult de 18 ori în anul calendaristic).

Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004 , în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au depăşit acest prag.

Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006 şi 2007 fiind în general peste VL.

Fig. 2.7.2.1. Evolutia concentraţiilor medii anuale de NO2

58


2.7.3. Concentraţii ale amoniacului

În cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant .

2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Principalii poluanţi primari care determină formarea ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili.

Cele mai importante activităţi care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

59


extracţia şi distribuţia gazelor naturale; utilizarea solvenţilor organici.

Tabel nr. 2.7.4.1 Concentraţii de ozon




zilnică

Număr zile depăşire valoare

ţintăCercul Militar

Trafic O3 - medie 8 h

6983 16.2 0

Mihai Bravu

Trafic O3 - medie 8 h

8414 22.2 0

Titan Industrială O3 - medie 8 h

8448 43 3

Drumul Taberei

Industrială O3 - medie 8 h

8367 31.1 1


O3 - medie 8 h

8081 58.1 46


O3 - medie 8 h

8372 27.6 0

Lacul Morii

Fond urban

O3 - medie 8 h

8570 47.4 3

Berceni Industrială O3 - medie 8 h

8086 39.9 1


Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ).

În anul 2007 a fost depaşit o dată pragul de informare (180 µg/m3 ) la Drumul Taberei şi de 6 ori la statia Baloteşti.

Pentru acest poluant este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la Baloteşti s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

60


Fig. 2.7.4.1. Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi.

2.7.5. Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10)

Tabel nr.2.7.5.1. Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10) în municipiul Bucureşti


Poluant

Număr determinări


zilnică

Frecvenţa depăşirii VL

sau CMA (%)

Cercul Militar

Trafic PM10 332 34 17.16867

Mihai Bravu

Trafic PM10 335 56 55.8209

Titan Industrială PM10 338 47 35.79882Drumul Taberei

Industrială PM10 200 46 31


PM10 311 29 6.430868


PM10 332 41 25

Lacul Morii

Fond urban

PM10 319 47 33.8558

Berceni Industrială PM10 321 52 38.00623

61



Pentru acest poluant trebuie întocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare în ceea ce priveşte poluarea cu pulberi în suspensie, există câteva măsuri care pot reduce concentraţiile de pulberi:

refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este în mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor .

întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi şi a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

o mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât şi eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

2.7.6. Calitatea aerului ambiental - metale grele

Tabel nr. 2.7.6.1. Concentraţii metale grele




zilnică

Frecvenţa depăşirii VL sau

CMA (%)Cercul Militar

Trafic Pb- medie anuală

296 0.2919 0

Mihai Bravu

Trafic Pb- medie anuală

291 0.4358 0

Titan Industrială Pb- medie anuală

308 0.3732 0

Drumul Taberei

Industrială Pb- medie anuală

155 0.1859 0


Pb- medie anuală

252 0.1031 0


Pb- medie anuală

274 0.5081 0

Lacul Fond Pb- 261 0.1873 0

62


Morii urban medie anuală

Berceni Industrială Pb- medie anuală

266 0.4342 0


În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită (0.5 µg/m3).

2.7.7. Concentratii ale benzenului

Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov.

2.7.8. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)

Tabel nr. 2.7.8.1. Concentraţiile de monoxid de carbon (CO)


Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

Număr zile cu depasire

a VLCercul Militar

Trafic CO 7397 0.88 3

Mihai Bravu

Trafic CO 4758 2.22 5

Titan Industrială CO 8027 0.4 0Drumul Taberei

industrială CO 8272 0.3 0


CO 7674 0.23 0


CO 8313 0.43 0

Lacul Morii

Fond urban

CO 3656 0.139 0

Berceni Industrială CO 6712 0.34 0


Întrucât s-a înregistrat depăşirea valorii limită în 5 zile la staţia Mihai Bravu şi 3 zile la staţia Cercul Militar, pentru acest poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier.

63


2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Cea mai mare cantitate de ozon (aproximativ 90%) există în stratul de la altitudinea cuprinsă între 8 şi 18 km . Ozonul cuprins în acest strat – foarte fragil, fiind concentrat, ar forma doar o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape totalmente radiaţia ultravioletă (radiaţii UV cu lungime de unda < 2900 Ǻ), biologic nocivă, care se îndreaptă spre suprafaţa Pământului, reglează în totalitate temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferei şi a climei globului terestru, protejează toate formele de viaţă de pe planeta Pământ.

Conţinutul de ozon al atmosferei influenţează mult clima. Ozonul, prin căldura degajată la disocierea sa în oxigen, menţine straturile superioare ale atmosferei la temperatură relativ ridicată. Stratificarea atmosferei este redată sintetic în graficul următor (după C. D. Neniţescu – Chimie Generală – ediţia 1972):

Fig. 2.8.1. Stratificarea atmosferei

Distribuţia ozonului în atmosferă

În regiunile tropicale (300 latitudine nordică şi 300 latitudine sudică) cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270 UD (unităţi Dobson).

La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300 - 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. Stratul de ozon la tropice are o grosime mai

10

30

100

300

300 600

TROPOSFERA

STRATOSFERA

TERMOSFERA

MEZOSFERA

Electroni pecm 3

Km

Temperatura, oK

Temperatura

0

64


mare, scăzând treptat spre regiunile polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre latitudinele medii şi mari.

Timpul necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.

Problematica epuizării stratului de ozon din activităţi antropice

Un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă şi oxizii de azot din motoarele avioanelor cu reacţie şi a rachetelor lansate pentru cercetarea spaţiului cosmic. În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice – clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon.

Oamenii de ştiinţă au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatând că, din componenta CFC se separă atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu molecula de O3 distrugând-o. Concentraţia acestor gaze (oxizi de clor) este mai mare în zona Polului Sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera Polului Nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi (HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).

Abordarea problematicii produşilor chimici care epuizează stratul de ozon

În anii `80 îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon a impus necesitatea lansării unui apel pentru iniţierea unor acţiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii şi diminuarea utilizării CFC, a celorlalte produse chimice amintite mai sus, în sectorul frigorific, antiincendii, a solvenţilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor etc. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena în anul 1985. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenţiei obligă părţile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană şi componentele mediului înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub tutela Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator reglementează substanţele potenţial distrugătoare ale stratului de ozon şi a intrat

65


în vigoare la 01.01.1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor care distrug stratul de ozon din utilizarea generală. La 2 august 2004, 188 de state + Comunitatea Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon.

CAPITOLUL 22 MEDIU, Aderarea României la Uniunea Europeană

România nu a solicitat perioada de tranziţie pentru sectorul Substanţe care depreciază stratul de ozon.

Cadru legislativ

Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27- 29 iunie 1990.

Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea O.G nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992.

Legea nr. 206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al Protocolului de la Montreal.

HG nr. 243/1995 privind înfiinţarea Comitetului National pentru protecţia stratului de ozon.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, asigură, Secretariatul Ozonului, care este unitatea de monitorizare a activităţilor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon.

Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/2000/UE se regăsesc în următoarele acte normative:

Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug statul de ozon.

HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care depreciază stratul de ozon.

HG nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurator.

66


Ordinul nr. 506/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţii de import şi export cu substanţe produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon.

Ca membru al Uniunii Europene, România aplică Regulamentul UE nr. 2037/2000, în totalitatea sa.

Prevederi ale Regulamentului Uniunii Europene nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de ozon

Acest Regulament, stabileşte o serie de măsuri privind implementarea Protocolului de la Montreal referioare la: regulile de producţie, import, export, plasare pe piaţă, utilizare, recuperare, regenerare, distrugere, prevenire a eliminării în atmosferă a emisiilor care depreciază stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-fluorocarburilor), halonilor, a bromurii de metil (CH3Br), a HCFC (hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul de licenţe de import, export şi producţie, modul de raportare a datelor, urmărirea punerii în circulaţie pe piaţa internă a substanţelor care depreciază stratul de ozon, monitorizarea consumurilor de substanţă care depreciază stratul de ozon în atmosferă.

În prezent, România acţionează în baza art. 5 al Protocolului de la Montreal care prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea măsurilor de control stabilite de Părţile la Protocol. Astfel, datele privind îngheţarea consumurilor şi eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon sunt cu 10 ani întârziate comparativ cu termenele prevăzute de Protocol pentru ţările dezvoltate. De asemenea, în anul 2007, România va furniza date privind consumul de CFC şi HCFC în anul 1989, în scopul alinierii la prevederile Anexei III a Regulamentului 2037/2000/UE.

Producţia de CFC în România este nulă din anul 1995. România nu are capacităţi de producţie de HCFC. În baza Ord. nr. 506/1996, importurile sunt permise numai pentru satisfacerea cerinţelor interne fundamentale. Legea nr. 159/2000 interzice producţia, comercializarea şi utilizarea CFC-urilor din categoria “alti CFC”. Referitor la CH3Br este interzisă utilizarea acesteia în aplicaţii fumigene a solului începînd cu anul 2002 şi în aplicaţii de depozitare începînd cu anul 2005.

Desfăşurarea de activităţi ce generează ozon nu trebuie să depăşească concentraţia de 180 µg/m3N aer (ca medie orară) şi în acelaşi timp să fie avertizată populaţia cînd concentraţia de ozon, în atmosferă depăşeşte 360 µg/m3N aer (ca medie orară).

Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon, pe sectoare de activitate

67


La nivelul judeţului Ilfov s-a realizat un inventar al deţinătorilor de substanţe care epuizează stratul de ozon, după cum urmează:

1. Agenţi economici care au utilizat tetraclorura de carbon (CTC) şi care au înlocuit-o cu alţi agenţi de degresare.

Tabel nr.2.8.1. Agenţi economici din judeţul Ilfov care nu mai utilizează tetraclorura de carbon

Nr.

Crt.

Agent econom

ic

Amplasament

Aplicaţie 2005 (kg)

2006 (kg)

2007 (kg)

1 SC Nuclear Vacuum SA

com. Magurele, str. Atomiştilor, nr. 409.

degresare piese metalice

Percloreti-lena107,8



2 SC Arteca SA Jilava

com Jilava, str. Şoseaua Giurgiului nr. 33 A.

degresare piese metalice


Percloreti-lena10151

Percloreti-lena103.5

3 SC Amco SA Otopeni

oras Otopeni, şos. Bucureşti-Ploieşti, Km. 13,2

producţie termometre, degresare metale preţioase

Percloretilena65,6

Percloretilena77,9

Percloreti-lena74,5

4 SC Compania Romprest Service SA

oras Otopeni, str. Calea Bucureştilor, nr. 224 E

diluarea vopselei pentru marcajul rutier,

• veluvine Bv VG,

• diluant D

Decanol super

-

-

-

Decanol super

1254

4800

1028

• diluant D 4000

• decanol

116

• veluvine

105005 CN

Tarom SA

oraş OtopeniCalea Bucureştilor, nr. 224 F,

degresare metale

- - • Acetonă

70

68


Ilfov •Alcool butilic

260

• Diluant

26

•Toluen 229

• White spirte 2210

România a declarat că la nivelul anului 2005 tetraclorura de carbon nu se mai utilizează în activităţi industriale de tip deschis, datorită potenţialului de epuizare a stratului de ozon, ridicat (1,1). Această substanţă a fost înlocuită cu percloretilena, metiletilcetona, tricloretilena.

Fig.2.8.2. Evoluţia consumului de tetraclorură de carbon în judeţul Ilfov

69


În ce priveşte halonii (1211, 1301, 2402), la Compania Naţională pentru Transporturi Aeriene Române –TAROM SA s-au identificat:

halon 1211- 270 Kg (din care 57 Kg sunt pe avioane de transport); halon 1301 – 320 Kg (din care 270 Kg sunt pe avioane de transport).

2. Agenţi economici care au înlocuit agenţii frigorifici restrictionaţi la utilizare (Freon 11, Feon 12) cu agenţi frigorifici ecologici (Freon R 404, Freon R 22, Freon R 134, isobutan R 600)

Tabel nr.2.8.2. Agenţi economici din judeţul Ilfov care nu mai utilizează agenţi frigorifici restrictionaţi

Evolutia consumului de tetraclorura de carbon in judetul Ilfov

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anii de referinta

SC Nuclear Vacum SA

SC Arteca Jilava SA

SC AMCO Otopeni SA

70


Agent economic Adresa

Tipul activităţii desfăşurate cu

agentul frigorific

Agent frigorific

2007 (kg)

Observaţii

CN Aeroportul Internaţional “Henri Coanda“ Bucureşti -Otopeni SA

Oraş Otopeni, str. Calea Bucureştilor, nr. 224 E

Utilizare finală în echipamentele de frig

Freon R 22

600 Stocată în instalaţiile frigorifice

SC Transfrigotren International SRL

Oraş Buftea, str. Şoseua Bucuresti Târgovişte, nr. 300

Intreţinere instalaţii frigorifice pe căile rutiere.

Freon R12

54 Stocat în butelii de 13,5 Kg

SC Angst Buftea SA

Buftea Stocat în instalaţii

Freon R 22

700 Stocat în instalaţii

SC Midal Group SRL

Comercializare Freon R 22

30.420

Euro Tek International Group

Bucureşti Import/distribuţie

HCFC 22 61.114

SC Termoport SRL

Şos. Bucureşti 314, Dj 601, Comuna Ciorogarla

Service Freon 134 A, Freon 404A, Freon403B

1117,6

132,9

16,1

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon

În conformitate cu prevederile Regulamentului 2000/2037/CE substanţele la care s-a sistat producţia sunt : CFC* - 11, CFC* - 12, CFC* - 113, CFC* - 114, CFC* - 115. (* agenţi frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuţi sub denumirea de freoni - 11, 12, 113,114, 115). Aceste substanţe pot fi însă utilizate în condiţii de siguranţă pentru sănătatea mediului şi a populatiei, în instalaţii existente, până la înlocuirea acestora.

Măsuri propuse în judeţul Ilfov:

71


inventarierea agenţilor economici (persoane fizice sau juridice) care defăşoară activităţi de reparaţii aparatura electrocasnică (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalaţii de condiţionare aer, instalaţii de facut gheaţă) pentru a se inventaria cantităţile de agenţi frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare şi utilizare. In acest scop este necesar că aceste activităţi să fie autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului (în prezent aceste activităţi se desfaşoară atât în mediul urban cât şi în mediul rural, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere);

inventarierea tuturor deţinătorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc) înmagazinaţi în instalaţii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalaţiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Această inventariere trebuie luată în considerare întrucât cantităţile ce se vor înlocui cu alţi agenţi frigorifici reglementaţi de Regulamentul 20037/2000 trebuie distruse în instalaţii autorizate (în tară sau în alte ţări din UE);

bromura de metil nu s-a mai utilizat în judeţul Ilfov începând cu 01.01.05. Întrucât cantităţi de bromură de metil mai sunt încă permise a fi utlizate este necesar să se realizeze o strânsă cooperare cu unităţile descentralizate ale MAPDR - respectiv Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov;

în cazul halonilor (agenţi frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificaţi a fi utilizaţi pe aeronavele de transport – în extinctoare pentru stingerea incendiilor dar şi stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantităţile de haloni (1211, 1301) (identificate la Compania Nationala –TAROM);

având în vedere că, pentru cantităţile înmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, şi halon 1301-270 Kg ), se prevede o perioadă de exploatare se impune luarea în considerare a acestor cantităţi (atunci când vor deveni deşeuri) pentru recuperare.

Autoritatea care gestionează importul, exportul şi tranzitul substanţelor care epuizează stratul de ozon este Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile împreună cu Autoritatea Vamală.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov supraveghează depozitele de substanţe ce epuizează stratul de ozon până la eliminarea lor (prin regenerare sau prin incinerare). De asemenea, este necesar să se identifice importatorii de substanţe ce fac obiectul Protocolului de la Montreal şi unităţile din judeţul Ilfov care utilizează astfel de produse. O sarcină în plus pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este şi identificarea prestatorilor de servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul utilizării substanţelor ce epuizează stratul de ozon şi determinarea acestora pentru a obţine autorizaţia de mediu.

2.9. Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică

72


În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov nu există zone critice din punct de vedere al poluării atmosferice. Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, a fost începută întocmirea programelor integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG nr. 543/2004.

Poluanţii la care se înregistrează depăşiri frecvente ale valorilor limită sunt NO2 şi PM 10. Frecvenţa depăşirilor valorilor limită zilnice de PM 10 se situează în general între 10% şi 30%, procentul fiind mai mare în staţiile de trafic (30%).

Mediile anuale depăşesc valoarea limită plus marja de toleranţă pentru PM 10 în aproape toate staţiile, dar valorile cele mai mari ale acestor medii se inregistrează în staţiile de trafic.

Pentru NO2, depăşirile valorilor limită se înregistrează frecvent doar în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic. Principala sursă de poluare atmosferică în Municipiul Bucureşti o constituie traficul rutier.

Trebuie menţionat că, deşi valorile emisiilor provenite din trafic sunt sub cele produse de CET-uri şi comparabile cu cele produse de restul industriei, dispersia poluanţilor din trafic se face la nivelul solului, şi, de multe ori, dispersia se realizează foarte greu datorită configuraţiei de tip canion a străzilor. Impactul asupra calităţii aerului este astfel mult mai mare. De asemenea, în perioadele orare 9-12 şi 16-21 pe majoritatea arterelor din zona centrală a municipiului Bucuresti are loc o aglomerare a traficului, fapt care favorizează apariţia depăşirilor valorilor limită.

Având în vedere cele prezentate mai sus, putem spune că traficul rutier este responsabil de aproximativ 70% din poluarea aerului în capitală.

2.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului

APM Bucureşti a iniţiat în luna iulie 2007 elaborarea Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect.

Măsurile propuse şi analizate în cadrul Comisiei Tehnice vizează: reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. Draft-ul programului (estimăm că acesta va fi disponibil în luna aprilie 2008) va fi supus dezbaterii publice, conform procedurii aprobate prin Ord. MMGA nr. 35/2007.

73


74

3.SC

HIM

BĂ

RI C

LIM

ATIC

E


3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general. Cadru legislativ

Învelişul gazos al planetei noastre este implicat într-un fenomen major numit efect de seră. În acest înveliş, situat în troposferă, bogat în vapori de apă, se găsesc o serie de gaze provenite de pe Pământ: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulfura (SF6), numite gaze cu efect de seră.

Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe pământ. Pământul o radiază sub formă de raze IR care, ajungând în învelişul gazos, trec în cantitate mică prin acesta, pierzându-se şi o parte infimă de caldură. Restul de raze IR, calde, ajung din nou pe Pământ, încălzindu-l. Se realizează astfel un efect de seră, care constă în încălzirea suprafeţei pământului pe seama radiaţiei solare.

Fără prezenţa acestor raze calde, pe Pământ temperatura medie a atmosferei ar fi de -150C în loc de +150C cât este în prezent; acesta este rezultatul benefic al efectului de seră însă, efectele negative de poluare sunt tot atât de importante ca cele pozitive.

Dintre gazele menţionate, dioxidul de carbon se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani etc. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare generează aprox. 30% din total CO2 emis. Se apreciază că CO2 emis este implicat în proporţie de 50% în efectul de seră.

Efectul de seră a produs creşterea temperaturii medii anuale pe glob de la 14°C în anul 1880, la 15°C în anul 1980, previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 17°C, maximum 20°C.

Consecinţele efectului de seră s-ar concretiza în: topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu l - 2 m, inundaţii, schimbări climatice (în regimul precipitaţiilor, al vânturilor), deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie.

România a ratificat Convenţia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994 şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 3/2001.

75


Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice.

Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005. În cadrul acestui protocol, România şi-a luat angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de bază 1989.

Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice pentru îmbunătăţiriea calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei.

Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi precum dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei.

3.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră

Tabel nr. 3.2.1. Emisii anuale de CO2 echivalent

Anul Emisii anuale CO2 echivalent (mii t/an) Total RegiuneBucureşti Ilfov

2004 7212.3 420.216 7632.5162005 4999.4 475.786 5475.1862006 4206.3 896.319 5102.6192007 4739.9 2237.4862 6977.386

Sursa datelor: Inventarul de emisii APM Bucureşti şi APM Ilfov

După cum se observă, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut în perioada 2005-2007.

3.3. Emisii anuale de CO2

Tabel nr. 3.3.1. Emisii anuale de CO2

Anul Emisii anuale CO2 (mii t/an) Total RegiuneBucureşti Ilfov

2004 6990 379.945 7369.9452005 4974 465.163 5439.163

76


2006 4136 788.240 4924.2402007 4660.5 2215.728 6876.228


3.4. Emisii anuale de metan

Tabel nr. 3.4.1. Emisii anuale de CH4

Anul Emisii anuale CH4 (mii t/an) Total RegiuneBucureşti Ilfov

2004 0.611 1.754 2.3652005 0.165 0.327 0.4922006 0.205 4.841 5.0462007 0.183 1.001 1.184


3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Tabel nr. 3.5.1. Emisii anuale de N2O

Anul Emisii anuale N2O (mii t/an) Total RegiuneBucureşti Ilfov

2004 0.676 0.011 0.6872005 0.071 0.012 0.0832006 0.213 0.020 0.2332007 0.244 0.0023 0.2463


3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto

La Kyoto, în Japonia, în decembrie 1997, 161 de ţări au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul de seră al Terrei.

România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol, România s-a angajat să-şi reducă emisiile GES cu 8 % faţă de cele din anul 1989.

Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC, a fost semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154

77


de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creşterea gradului de conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări climatice.

Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii acceptabil pentru aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şi asigură ţările în curs de dezvoltare că abordarea acesteia este în prezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor industrializate.

UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 de semnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său de convenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES.

Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul fundamental al acestei Convenţii este să realizeze stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp adecvată pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, să se asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea economică într-un mod durabil.”

Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare parte - stat industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a Protocolului specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamentele numerice sunt specificate în Anexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “Părţile incluse în Anexa 1 vor asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră specificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B, având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5% faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008-2012.”

3.6.2. Participarea Romaniei la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional (implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată, comerţul cu credite de emisii. Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achiziţiona

78


fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curată.

Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează că negocierile pentru definirea acestor angajamente nu vor începe mai târziu de 2005. Reducerile emisiilor obţinute în plus faţă de angajamentele din prima perioadă pot fi reportate în angajamentele din perioada următoare. Chestiunea rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o problemă importantă foarte controversată. Rezervoarele sunt sisteme ce sechestrează GES (de exemplu, pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2).

Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate combustibililor fosili nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de rezervoarele de absorbţie pot încuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii. O plantaţie monocultură poate să absoarbă mai mult CO2 decât o pădure matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul stocat în arbori este uşor eliberat înapoi în atmosferă prin incendii, boli, schimbări în managementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În consecinţă, multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se bazează mai mult pe absorbţia GES pentru a-şi îndeplini angajamentele din cadrul Protocolului de la Kyoto, decât pe măsurile de reducere a emisiilor.

Prevederea de tip “balon” a Protocolului permite unui grup de state ca, atunci când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de emisii într-un mod în care emisiile grupului respectiv să nu depăşească angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat reducerea sa de 8% în mod diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de “balonul UE” - “EU bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respective. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi Franţa trebuie să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%.

Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune eforturi pentru implementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze impactul negativ social, de mediu şi economic asupra Părţilor state în curs de dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în considerare se află stabilirea surselor şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea transferului de tehnologie.

Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele mecanisme flexibile internaţionale, bazate pe principiile pieţei:

79


- Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI);- Mecanismul de dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” -

CDM);- Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET).

Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil.

În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările cu economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în curs de dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte.

Spre deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie.

Implementarea în comun

Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI) este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce reduc emisiile de GES sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de angajament (2008-2012).

Avantajele JI sunt următoarele:

- investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste costuri să fie mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate);

- există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul proiectelor de JI;

- JI poate atrage investitori care, în alte circumstanţe, nu ar investi în ţara gazdă;

- spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete;- JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus

rezultate din declinul economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990;- în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a

controla calitatea proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii.

80


Dezavantajele JI includ:

- JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES- de răspunderea privind eliminarea GES;- un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea

mecanismelor de control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt operaţionale, va exista un risc mare de corupţie;

- JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor modalităţi de reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a emisiilor mai dificilă şi mai costisitoare;

- proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai pot respecta angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind să continue să transfere credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung.

Comerţul cu credite de emisii

Pentru a ajuta companiile europene să îşi îndeplinească angajamentele în privinţa reducerii emisiilor, începând cu 01.01.2005 a fost creată la nivelul UE o piaţă a emisiilor în care se vor putea vinde şi cumpăra cotele alocate companiilor pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Astfel, o companie care va reuşi să îşi ţină emisiile sub nivelul alocat va avea dreptul să vândă partea neutilizată unei alte companii care depăşeşte nivelul alocat şi doreşte să evite sancţiuni financiare.

Prima perioadă de tranzacţionare a ETS UE a început la 01.01.2005 şi va dura până la 31.12.2008, după care va începe a doua perioadă. (ETS – schema de comercializare a emisiilor).

Directiva 2003/87/CE stabileşte o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii, bazată pe analiza cost-beneficiu şi a fost transpusă în Romania prin HG 780/14.06.2006.

Directiva stabileşte procedura de obţinere a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, condiţiile de emitere, obligaţiile autorităţilor competente şi a statelor membre referitoare la întocmirea planurilor naţionale de alocare, prin care se alocă o cotă de emisie fiecărui operator, metoda de alocare a cotelor, modul de tranzacţionare a cotelor alocate şi validitatea alocărilor.

Sunt stabilite liniile directoare referitoare la raportarea, monitorizarea şi controlul emisiilor, penalităţile şi procedurile de includere de noi activităţi.

81


Anexele se referă la categoriile de gaze ce fac obiectul directivei, criteriile pentru planul naţional de alocare, principiile privind monitorizarea şi raportarea şi criteriile de verificare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalaţiile în care se desfaşoară o activitate prevăzută în anexa nr.1, care generează emisii specifice activităţii respective, operatorul trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalaţiile în care se desfăşoară o activitate prevazută în Anexa 1, care generează emisii specifice activităţii respective, operatorul trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt în prezent inventariaţi 15 operatori care intră sub incidenţa directivei 2003/87/CE astfel:

în Judeţul Ilfov:

- SC DANUBIANA SA- SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL

în Municipiul Bucureşti:

- S.C. CET GRIVIŢA S.R.L.- S.C. VEST ENERGO S.A.- S.C. STIROM S.A.- RADET Bucureşti-CTZ Casa Presei Libere- S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L- S.C. LASSELSBERGER S.A.- S.C. FIROS S.A.- S.C.ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A.- CET BUCUREŞTI VEST- CET TITAN - CET BUCUREŞTI SUD- CET PROGRESU- CET GROZĂVEŞTI- DOOSAN IMGB S.A.

Aceşti operatori au fost autorizaţi pentru anul 2007, pe baza planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

82


83

4. A

PA


4. APA

4.1. Introducere

Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2007.

Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică, situaţia resurselor de apă, lucrările de gospodărire a apelor constând în principal din satisfacerea folosinţelor consumatoare de apă, modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor, reglementarea folosinţelor de apă.

Datele prezentate în acest capitol au fost furnizate de către A.N. APELE ROMÂNE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI şi de către Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, din următoarele documente:

Realizarea Balanţei Apei pe anul 2007 în Bazinul Hidrografic Argeş şi Ialomiţa (contribuţii).

Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în Bazinul Hidrografic Argeş şi Ialomiţa, 2007.

Atlasul cadastrului apelor din România, 992.

Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare, 2007.

Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor,2007.

Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidro-Meteo, 2007.


A.N. „Apele Române” reprezentând administratorul şi gestionarul unic al resurselor de apă din România, are ca principale obiective ale activităţii: utilizarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, şi totodată îmbunatăţirea progresivă a relaţiilor cu beneficiarii şi utilizatorii resurselor de apă şi ai potenţialelor acestora.

Obiectivele strategice ale ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE ,,APELE ROMÂNE” sunt:

84


Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor.

Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura Sistemului de Gospodărire a Apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de Gospodărire a Apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor.

Implementarea directivelor şi reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor, conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000.

Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor.

Administraţia Naţională „Apele Române” - înfiinţată în anul 2002 prin Hotărârea Guvernului nr. 107 este Autoritate Naţională, care are drept scop aplicarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor, precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public. Administraţia Naţională „Apele Române” - cu statut de regie autonomă de interes public naţional, este persoană juridică română, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, funcţionând pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară şi desfăşurându-şi activitatea pe baza reglementărilor în vigoare.

Administraţia Naţională „Apele Române”- aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

Administraţia Naţională „Apele Române” administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

85


4.3. Resursele de apă

4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.

Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti - Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Tabel nr. 4.3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică UtilizabilăMunicipiul Bucureşti

134.000 106.000 138.000 116.000

Judeţul Ilfov 392.000 216.000 154.000 132.000

Datorită alimentării Capitalei, cea mai mare parte din resursa de apă a Dâmboviţei, este preluată în afara municipiului Bucureşti, pentru Staţia de tratare Arcuda

Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din ponderea mare pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti - Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă).

În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de “ strate de Fraţeşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Acestea sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase.

86


În zona Bucureştiului cele trei strate de Fraţeşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60 - 160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de doua intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m.

“Nisipurile de Mostiştea“ (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 m. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară chiar pîna la 15 - 100 m.

Pietrişurile de Colentina“ (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă îintre adâncimile de 10 - 15 m în funcţie de grosimea löessurilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adincimea de 5 - 10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.

Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi B. H. Argeş, B.H. Mostiştea, B.H. Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7 - 8 l/s/foraj.

Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, acoperind o suprafaţa de 446 kmp, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogirla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente ale B.H. Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent B.H. IALOMIŢA este străbătut de râurile: Sticlărie, Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia, ce totalizează 208 km lungime.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de catre S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI sunt urmatoarele:

Bazin Hidrografic ARGEŞ:

Râul Dâmboviţa: Lungimea totala a râului…..…..286 km (din care 72 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti) Râul Colentina: Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti) Râul Sabar: Lungimea totala a râului…...……........37 km (pe teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti)

Bazin Hidrografic IALOMIŢA:

87


Râul Cociovaliştea: Lungimea totală a râului……..… 40 km Râul Vlasia: Lungimea totală a râului…………...........32 km Râul Snagov: Lungimea totală a râului…………........46 km (din care 27 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti)

Tabel nr. 4.3.1.2. Debite anuale şi precipitaţii medii, alături de media multianuală, în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Râul Staţia hidrometrică

Debit mediu (2007)

Media multianuală

Precipitaţii

(mm/2007)Dâmboviţa

Lunguleţu 10.2 mc/s 11.20 mc/s 479.8

Colentina Colacu 1.15 mc/s 1.32 mc/s 478.6Sabar Poenari 2.27 mc/s 2.69 mc/s 479.2Sabar Vidra 14.3 mc/s 15.8 mc/s 479.4Ciorogârla Bragadiru 9.4 mc/s 10.2 mc/s 478.5

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni - Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra - Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele - Crivina); Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia

Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani - Dârza.

Lacuri de acumulare

B.H. Argeş

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creeaza 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil. mc.

În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti gasindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca. 41,7 mil. mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea.

Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către S.G.A. Ilfov - Bucureşti.

88


B.H. Ialomiţa

Cele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc şi suprafaţa de 565 ha şi lacul Caldaruşani, cu un volum total de 21,0 mil. mc şi o suprafaţa de 325 ha.

Pe celelalte râuri există iazuri piscicole, care în majoritate, sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umede

Zonele afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2007 au cunoscut un regres puternic, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de secetă care au afectat întreaga ţară şi s-au resimţit şi în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

4.3.2. Prelevări de apă

În cadrul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov se află municipiul Bucureşti, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar - bancar, comercial, cultural - ştiinţific, de învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării.

Municipiul Bucureşti este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60 - 90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Principala aglomerare urbană a ţării (peste 1.924.000 locuitori), este alimentată cu apă în sistem centralizat prin cele doua staţii de tratare; Arcuda (pe Dâmboviţa) şi Crivina (pe Argeş).

Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (90,5%). Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. Rata de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în anul 2007, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (61,5 %).

În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală. (fig. 4.3.2.1)

89


Fig. 4.3.2.1. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada (1981-2002)

În ceea ce priveşte distribuţia apei prin sistem centralizat de alimentare cu apă, în tabelul alaturat se pot regăsi cateva date privind lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă, volume distribuite şi numărul de persoane branşate la retea.

Tabel nr. 4.3.2.1. Lungimea reţelei de apă potabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Unitate administrativă

Reţele apă potabilă (menajer şi industrie)Lungime

totală reţele (km)

Volume distribuite (mii mc)

Număr de

localitaţi

Populaţie branşată la reţea

Judeţul Ilfov 319.6 5016 15 73.842Municipiul 1763 328.560 1 1.684.600

90


Bucuresti

Sursa datelor: Autorităţile de Sănătate Publică Bucureşti şi Ilfov

Industria

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6% (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apă este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1). In B.H. Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

La nivelul anului 2007, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:

B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, United Breweries Tuborg, CN Aeroportul Bucureşti-Otopeni, Bere Bucureşti Popeşti-Leordeni, Neferal SA, S.C. Glina SA, DOOSAN - IMGB, SA, CET Sud, CHIMOPAR, FAUR, ICME - ECAB, CET Griviţa, ISOVOLTA, RATB, Complexul Naţional Sportiv;

B.H. Ialomiţa: SNP Petrom SA-Schela Băicoi, exploatare Periş.

Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial, de exemplu:

Platforma Pipera, specializată în industria electronică. DOOSAN - IMGB în construcţia de maşini. Rocar în mijloace de transport.

În prezent, starea fostelor platforme industriale este deplorabilă datorită clădirilor industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de mărfuri. Unele platforme sunt foarte poluate datorită îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri industriale periculoase.

Zootehnia

Pe teritoriul municipiului Bucureşti, au fost dezafectate 2 unităti zootehnice existente.

În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, exista încă mari complexe, care au o importanţă

91


deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor.

Dintre cele mai importante amintim:

B.H. ARGEŞ: SC AVICOLA CREVEDIA SA, SC AVICOLA TĂRTĂŞEŞTI SA, SC AVICOLA BUFTEA SA, PICOVIT SA.;

B.H. IALOMIŢA: SC SEMTEST Baloteşti SA, SC ROMSUINTEST SA Periş, I.N.C.D.B. Baloteşti.

Irigaţii în B.H. Argeş

La nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov, în anul 2007, au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei; în judeţul Ilfov nu au fost irigate suprafeţe importante, datorită cheltuielilor foarte mari energetice şi de exploatare a amenajărilor, excepţie făcând sistemele de irigaţii locale.

În anul 2007 s-a irigat o suprafaţă de 180 ha în B.H. Argeş, pentru care s-a captat un volum total de 176,0 mii mc, comparativ cu anul 2006 când a fost irigată o suprafaţă de 252 ha, cu un volum de apă captat de 807,0 mii mc.

În B.H. Ialomiţa s-au irigat 180 ha, volumul de apă captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafaţă de 180 ha irigată în anul 2006, cu un volum de apă de 425,0 mii mc.

92


Amenajări Piscicole

Tabel nr. 4.3.2.2. Suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007

CATEGORIIB.H.

ARGEŞ B.H.MOSTIŞTEA

B.H.IALOMIŢA

TOTALS.G.A.TOTAL BUCUREŞTI ILFOV

Număr Amenajări piscicole 47 3 44 - 21 68

Suprafaţa amenajată (ha) 1344 186 1158 - 565 1909VOLUMEANUALE(mii mc)

CAPTATE

Râuri Interioare 2254 84 2170 - 7600 9854

Subteran - - - - - -

TOTAL 2254 84 2170 - 7600 9854

RESTITUITE 2025 75 1950 - 6840 8865

Volumele anuale de apă captate pentru piscicultură sunt fie ale acumulărilor în salbă, fie volume derivate din alte cursuri de apă (folosinţele piscicole din judeţul Dâmboviţa, aferente SGA, sunt incluse la judeţul Ilfov). În municipiul Bucureşti nu au mai fost incluse amenajările care aveau folosinţa pescuitului de agrement.

93


Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2007

Tabel nr. 4.3.2.3. Volume de apă captate (suprafaţă/subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferuri din alte bazine), în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Bazin hidrograficVolum captat (mil. mc) Volum restituit (mil. mc)2007 2006 2005 2007 2006 2005

Argeş (Bucureşti, Ilfov)

43,222 44,226 50,969 354,165 386,544 265,490

Ialomiţa 10,281 12,557 11,403 8,944 10,620 9,441Total SGA 53,503 56,783 62,372 363,109 397,164 274,931

Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă pentru anul 2007

În regiunea 8 Bucureşti – Ilfov nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa, pe teritoriul administrat de SGA Ilfov – Bucureşti, deşi fenomenele de secetă au persistat o perioadă de cca. jumatate de an.

Elemente privind balanţa apei, 2007

Tabel nr. 4.3.2.4. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în municipiul Bucureşti

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv utilizate

( mii mc )

Indice % realizare cote de apă alocate

BH ARGEŞ, Municipiul BucureştiPrelevări din surse directe: 18038 92,80-total BH propriu,din care: 18038 92,80 -suprafaţă 565 511,15 -subteran 17473 92,60Recirculare 508455 124,80-transfer din/în BH Ialomiţa 0 0,00

Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti

94


Notă: Se menţionează gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia şi exploatarea.

Tabel nr. 4.3.2.5. Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate, în judeţul Ilfov

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv utilizate

( mii mc )

Indice % realizare cote de apa alocate

BH ARGEŞPrelevări din surse directe: 42058 86,40total BH propriu,din care: 42058 86,40 -suprafaţă 12296 104,75 -subteran 30926 79,50Recirculare 615484 96,80transfer din/în BH Ialomiţa 0 0,00BH IALOMIŢAPrelevări din surse directe: 10281 94,60total BH propriu, din care: 10281 94,60 -suprafaţă 7644 96,00 -subteran 2637 92,40Recirculare 80 100,00transfer din/în alte bazine 0 0,00

Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti

Parametrii globali privind folosinţele consumatoare de apă

Situaţia existentă la nivelul anului 2007 pentru folosinţele consumatoare de apă se prezintă astfel:

B.H. ARGEŞ:

1077 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un volum captat de 40,635 mil.mc (transferul din B.H. Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 352,140 mil.mc; 52 sisteme de irigaţii cu suprafaţa amenajată de 17796 ha şi irigată efectiv în anul 2007 de 200 ha, volumul captat fiind de 0,333 mil. mc (în scădere faţă de 2006); 47 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 1344 ha, volumul total captat fiind de 2,254 mil. mc şi restituit de 2,025 mil.mc.

95


B.H. IALOMIŢA:

118 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum captat de 2,631 mil. mc şi un volum restituit de 2,104 mil. mc;

29 sisteme de irigaţii (mari şi locale) cu suprafaţa amenajată de 15810 ha şi irigată efectiv în anul 2007 de 110 ha, volumul captat fiind de 0,050 mil. mc, în scădere faţă de anul 2006;

21 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 565 ha, volumul total captat fiind de 7,600 mil. mc şi cel restituit de 6,840 mil. mc.

Volumele de apă recirculată şi refolosită la nivelul anului 2007, s-au extras din Balanţa apei - Realizare an 2007.

B.H. Argeş:

volum utilizat din recirculare: 615484 mii mc; volum captat din B.H. Ialomiţa: 0 mii mc.

B.H. Ialomiţa:

volum utilizat din recirculare: 80 mii mc.

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţa sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de D.A.A.V. Piteşti, au fost satisfacute din punct de vedere cantitativ, neexistand situaţii de restricţii, nici în perioada de secetă a anului 2007.

Apreciere globală privind regimul de exploatare a acumularilor şi derivaţiilor

În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administraţia D.A.A.V. Piteşti s-a desfaşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro - meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare, deşi anul 2007 a fost un an cu fenomene de secetă .

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi S.G.A.-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodarire a Apelor, în scopul

96


gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare. Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele. Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate. Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calitătii surselor

de apă. Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant

o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calitaţii apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţiala a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plateşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafată, naturale sau amenajate (indiferent de deţinatorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificarile pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizeaza periodic prin Hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

97


Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;

contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţa sau subteran).

Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pentru localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unitaţile de gospodărie comunală.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autoritaţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;

întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;

refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;

activitaţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.

4.4. Ape de suprafaţă

În conformitate cu atribuţiile ce revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor

98


Ilfov - Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA.

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calitaţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”.

Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea S.G.A. Ilfov - Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico - chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat”, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring, care este structurată astfel:

Calitatea apelor din Bazinul Hidrografic Argeş 2007

Rauri:

13 secţiuni de caracterizare a corpurilor de apă, din care :

- 8 secţiuni - program de supraveghere;- 4 secţiuni - program de operaţional;- 8 secţiuni - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole

identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002-Directiva 78/659/EEC;

- 2 secţiuni de captare a apelor de suprafaţă pentru potabilizare, unde se vor monitoriza indicatorii din HG nr. 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) - program P;

- 6 secţiuni - program ZV - zone vulnerabile - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an.

Lacuri:

14 lacuri (27 secţiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care :

- 4 lacuri (12 secţiuni) - program de supraveghere;- lacuri (15 secţiuni) - program de operational;- 10 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole

identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC ;

- 9 lacuri (22 secţiuni) - program ZV - zone vulnerabile - se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu

99


nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;

Ape subterane:

foraje de observaţie reprezentative pentru caracterizarea corpurilor de apă subterană.

Ape uzate:

21 surse de poluare reprezentative.

Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este urmatoarea:

4.4.1. Starea râurilor interioare

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI sunt următoarele:

Râul Dâmboviţa: Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti);

Râul Colentina: Lungimea totală a râului………....350 km (din care 80 km în spaţiul S.G.A. Ilfov - Bucureşti).

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni - Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele - Crivina);

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia de Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Dârza.

Canal Argeş - amonte evacuare în Lacul Morii: stare ecologică slabă (clasa IV de calitate). Secţiunea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere.

100


Din punct de vedere chimic aparţine clasei a a-II-a de calitate datorită încărcării organice, poluanţilor specifici de origine naturală (Fe, Mn, Zn) şi fenolilor. Restul indicatorilor se încadrează în clasa a-I-a de calitate.

Starea chimică este necorespunzătoare pentru valoarea înregistrată în cazul Cu dizolvat.

Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului o diversitate scăzută şi un număr redus de specii. În campania lunii iunie densitatea maximă a fost dezvoltată de specia Cyclotella menenghiniana. Indexul saprob cu o valoare de 2.3 incadrează secţiunea în clasa a-II-a de calitate, cu predominarea speciilor de zonă beta mezosaproba. Calitatea apei scade în august prin apariţia euglenofitelor şi algelor albastre verzi. Indexul saprob (2.44) încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.

Microfitobentosul este reprezentat prin 5 specii, dominând cyanophytele: Oscillatoria tenuis şi Lyngbya martensiana. Indexul saprob cu o valoare de 2.83 încadrează secţiunea din punct de vedere biologic în clasa a-IV-a de calitate şi stabileşte şi starea ecologică a secţiunii.

Dâmboviţa - Nod Hidrotehnic Popeşti (aval Lacul Morii): stare ecologică moderată (clasa a-III-a de calitate). Încărcarea organică şi fenoli este moderată (aparţine domeniului clasei a-III-a de calitate) cu valori mai ridicate în cursul verii. Ceilalţi indicatori de calitate s-au incadrat în clasa a-I-a.

Starea chimică este proastă datorită valorilor necorespunzătoare ale cuprului dizolvat.

Analiza biologică a fost efectuată la nivelul fitoplanctonului în cadrul a două campanii. În cursul lunii iunie predomină speciile de zona beta mezosaproba, indexul saprob (2) încadrează secţiunea în clasa a-II-a de calitate. În luna august creşte numărul de specii (24), cu dominarea algelor verzi, ducând la o scădere a calitaţii apei. Indexul saprob cu o valoare de 2.43 încadrează secţiunea în clasa a-III-a de calitate.

Au fost identificate macrofite din genurile Chladophora şi Myriophyllum.

În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea S.G.A. ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro - meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

101


Starea chimică

Starea chimică a apelor se stabileste, asa cum prevede Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista a-I-a şi a-II-a a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici:

a. Grupa compuşilor organici semivolatili cloruraţi:

clorbenzeni: 1,2,4 - triclorbenzen, 1,2,3 - triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen;

pesticide organoclorurate: lindan (gama - HCH), Alaclor, p,p’ - DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;

policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenţi:

naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen , benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno - (1,2,3 cd) -piren, crisen (HAP normate în H.G. Nr. 351/2005 şi Ord.161/2006)

c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor:

atrazin, simazin şi trifluralin.

Tabel nr. 4.4.1.1. Starea chimică în Bazinul Hidrografic Argeş, 2007

Nr.Crt

.

Cursul de apă

Secţiunea Stare chimic

ă

Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depaşit

standardeleBAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. ARGEŞ amonte priza Crivina

Proastă Cu

2. Canal ARGEŞ

amonte evacuare Lacul Morii

Proastă Cu

3. ARGEŞ Budeşti Proastă Cu4. DÂMBOVIŢ Brezoaiele Proastă Cu

102


A5. DÂMBOVIŢ

AArcuda (pod Joiţa)

Proastă Cu

6. DÂMBOVIŢA

Nod hidotehnic Popesti

Proastă Cu

7. DÂMBOVIŢA

Balaceanca Proastă Cu, antracen, benz – a - antracen

8. DÂMBOVIŢA

Budeşti Proastă Cu, benz – b - fuorantren, benz – k - fruorantren, fenantren, antracen, benz – a - antracen

9. COLENTINA Colacu Buna10. ILFOV amonte

confluenţa Dâmboviţa

Proastă Cu

11. VALEA SAULEI

amonte confluenţa Colentina

Proastă Cu

12. CÂLNĂU amonte confluenţa Dâmboviţa

Proastă Cu

Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna) care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC. În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico - chimici, specificaţi în Hotărârea de guvern mai sus amintită, pentru 8 secţiuni.

Tabel nr. 4.4.1.2. Situaţia conformării cu prevederile HG nr. 563/2006, 2007

Nr.crt.

Cursul de apă

Secţiunea Indicatori fizico - chimici ce au depăşit limitele impuse prin

HG nr. 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG nr. 202/2002

BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1. ARGEŞ amonte priza Crivina MTS, NO22. ARGEŞ Budesti MTS, NO23. DÂMBOVIŢ

AArcuda (pod Joiţa) MTS, NO2

4. DÂMBOVIŢA

Balaceanca O diz, CBO5, NH4, MTS

5. DÂMBOVIŢA

Budesti O diz, CBO5, NH4, MTS

6. ILFOV amonte confluenţa Dambovita

MTS

103


7. VALEA SAULEI


MTS, CBO5, NO2


MTS, CBO5, NO2, NH4

Monitoringul pentru programul P (potabilizare) se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţa în scopul potabilizării, unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici şi bacteriologici din HG nr. 100/2002 (Directiva 75/440/EEC).

Tabel nr. 4.4.1.3 Secţiuni de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării

Nr. Crt.

Nume secţiune

de prelevare

Sursa de apă

Categoria de calitate

necesară conform

tehnologiei de tratare

Categoria de calitate

înregistrată în trimestrul III

2007 (conform HG nr.

100/2002)

Indicatori depaşiţi

BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1 CRIVINA Râul

ArgeşA2 A3 BCfT

2 ARCUDA Râul Dâmboviţa

A2 >A3 BCfT

Sursa datelor: SGA Ilfov - Bucureşti, 2007

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni monitorizându-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an.

Tabel nr. 4.4.1.4. Rezultatele monitorizării în 6 secţiuni

Nr.Crt.

Cursul de apa Secţiunea NO3

(mg /l)1. ARGEŞ amonte priza Crivina 3.77332. ARGEŞ Budeşti 5.73523. DÂMBOVIŢA Nod hidotehnic Popeşti 3.11784. DÂMBOVIŢA Budeşti 6.28885. VALEA SAULEI Amonte confluenţa Colentina 5.70426. CÂLNĂU amonte confluenţa Dâmboviţa 8.3215

Sursa datelor: SGA Ilfov – Bucureşti, 2007

104


SUBSISTEMUL RÂURI

Monitoringul de supraveghere şi operaţional

Tabel nr. 4.4.1.5. Starea ecologică a râurilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Nr.Crt.

Cursul de apă

Secţiunea Tip program monitoring

STAREA ECOLOGICĂÎncadrarea din punct de vedere BIOLOGIC Încadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMICFito -

planctonFito -

bentosMacro -

zoobentosIncadrare

finalăRTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare

finalăBAZIN HIDROGRAFIC ARGES

1. ARGEŞ amonte priza Crivina

S III III III III - II I I II II II

2. Canal ARGEŞ

amonte evacuare Lacul Morii

S III IV - IV - II I I II II II

3. ARGEŞ Budeşti S,O (N) III III III III - II II I I II II4. DÂMBOVIŢA Brezoaiele S II III III III - I I I I II II5. DÂMBOVIŢA Arcuda (pod

Joiţa)S II II IV IV - II I I I II II

6. DÂMBOVIŢA Nod hidotehnic Popeşti

S II - - II - III I I I III III

7. DÂMBOVIŢA Bălăceanca S,O (SO,N) II IV III IV - V V II II V V8. DÂMBOVIŢA Budeşti S,O (SO,N) III III III III - V V II II V V9. COLENTINA Colacu S,O (N) II III III III - II II I II II II10. ILFOV amonte

confluenţa Dâmboviţa

S II II IV IV - II I II III III III

11. VALEA SAULEI


S II II - II - III II II II II III


S II III III III - III III II II III III

13. ARGEŞ Aval priza Crivina S III III V V - - - - - - -

105


RTA regim termic şi acidifiere

RO regim de oxigen

NUTR regim de nutrienţi

SALIN grad de mineralizare (salinitate)

PTSON poluanţi toxici specifici de origine naturală

AICR alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX

Nota: Evaluarea clasei de calitate, atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico - chimic s-a realizat pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.

106


Tabel nr. 4.4.1.6. Starea ecologică a lacurilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Nr.Crt.

Cursul de apă Lacul Tip program monitoring

STAREA ECOLOGICĂIndicatori pentru procesul de EUTROFIZARE Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC

PT

(mg/l)Nmin

(mg/l)Clorofila

“a”(μg/l)

Biomasa Incadrare finală

RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare finală

BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1. DÂMBOVIŢA

(5 sect)LACUL MORII

S 0.1151 1.311 38.1 534.75 hipertrof I II I I I II II

2. ARGEŞ (5 sect)

OGREZENI S, ZV 0.1138 1.24 16.21 48.72 hipertrof I II I I II II II

3. COLENTINA CIOCANEŞTI S,O(N) 0.0831 3.238 3.72 9.08 hipertrof I II II I - - II4. COLENTINA (2

sect)BUFTEA S,O(N) 0.1522 2.104 43.12 98.99 hipertrof I III II I I II III

5. COLENTINA BUCIUMENI S,O(N) 0.3164 2.229 44.61 142.27 hipertrof I III II I II III III6. COLENTINA(2

sect)FUNDENI S,O(N) 0.2699 2.3835 43.91 148.15 hipertrof I III III II II III III

7. COLENTINA (3 sect)

CERNICA S,O(N) 0.2151 1.4523 36.25 91.58 hipertrof I III II II II II III

8. CREVEDIA (2 sect)

CREVEDIA VII

S,O(SO,N) 0.2512 2.41 54.3 301.76 hipertrof I IV II II II III IV

9. VALEA SAULEI

ROŞIA S 0.2038 2.14 25.35 55.66 hipertrof I III II III II II III

10. PASĂREA TUNARI I S,O(N) 1.5602 5.88 301.34 241.4 hipertrof I IV IV II II III IV 11. PASĂREA COZIENI S,O(N) 0.3385 2.103 62.12 123.77 hipertrof I IV II II II III IV12. PASĂREA BRĂNESTI III S,O(N) 0.419 2.814 124.29 191.74 hipertrof I III III II II III III13. PASĂREA FUNDENI I S,O(N) 0.3984 2.657 81.74 48.84 hipertrof I IV III II II III IV14. ŞINDRILIŢA PITEASCA III S 0.5598 1.243 118.07 229.9 hipertrof I IV II II II II IV


RO regim de oxigen


107





Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico - chimic s-a făcut pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.

SUBSISTEMUL RÂURI

Monitoringul de supraveghere şi operational

În cursul anului 2007 au fost efectuate analize fizico - chimice într-o secţiune.

Tabel nr. 4.4.1.7 Starea ecologică a râului Snagov

Nr.Crt.

Cursul de apă

Secţiunea Tip program monitoring

STAREA ECOLOGICĂÎncadrarea din punct de vedere BIOLOGIC Încadrarea din punct de vedere FIZICO - CHIMICFito -

planctonFito -

bentosMacro -

zoobentosÎncadrare

finalăRTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare

finalăBAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. SNAGOV Niculeşti O (SO) II II III III - III II II II III III


RO regim de oxigen


108





Nota: Evaluarea clasei de calitate, atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico - chimic s-a efectuat pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.

109


Tabel nr. 4.4.1.8. Starea ecologică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Nr.Crt.

Cursul de apă Lacul Tip program

Monitoring

STAREA ECOLOGICAIndicatori pentru procesul de EUTROFIZARE Incadrarea din punct de vedere FIZICO - CHIMICPT

(mg/l)Nmin

(mg/l)Clorofila

“a”(μg/l)

Biomasa Incadrare finala

RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare finala

BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA1. SNAGOV Tâncăbeşti II

(2 sectiuni)S, O (SO, N) 0.1655 0.6635 17.72 33.81 hipertrof I III I II II II III

2. SNAGOV Snagov (5 sectiuni)

O (SO,N) 0.0943 0.8184 17.68 39.76 hipertrof I III I I I III III

3. COCIOVALIŞTEA Căldăruşani (5 sectiuni)

O (SO,N) 0.3429 0.8516 42.32 45.66 hipertrof I III I II I III III

BAZIN HIDROGRAFIC DUNĂRE1. MOSTIŞTEA Petrăchioaia

(2 secţiuni)S, O (SO, N) 0.1388 1.827 28.58 18.2 hipertrof I III I II II III III


RO regim de oxigen





110


Nota: Evaluarea clasei de calitate, atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico-chimic s-a realizat pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.

111


4.4.2. Starea lacurilor

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil. mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către S.G.A. Ilfov - Bucureşti.

Lacul Morii

În cursul anului 2007 acumularea Lacul Morii a fost monitorizată în 3 secţiuni de supraveghere, respectiv coada lac, mijloc lac şi baraj, pe profile de adâncime (suprafaţă şi zona fotică).

Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate urmăriţi au încadrat acumularea în clasa II-a de calitate, cu încărcare organică şi în fenoli mai ridicată în timpul verii. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasa I-a.

Starea chimică a acumulării s-a stabilit, aşa cum prevede Ordinul nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotica. Frecvenţa de determinare este de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista a-I-a şi a-II-a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici. Rezultatele înregistrate au dus la concluzia stabilirii unei stări chimice bune a acumularii, neînregistrându-se depaşiri ale valorilor impuse.

Din punct de vedere biologic acumularea se încadrează în categoria hipertrof. Analizele biologice au fost efectuate în decursul a 4 campanii (martie, iunie, august şi septembrie) la nivelul fitoplanctonului şi 2 determinări în luna iunie şi august, la nivelul microfitobentosului.

Fitoplanctonul a fost dominat în cursul primăverii de diatomee, dezvoltarea cea mai mare având-o specia Cyclotella menenghiniana în toate secţiunile de supraveghere, densitatea maximă fiind atinsa în zona de mijloc a lacului la nivelul zonei fotice.

112


În campania lunii iunie, diatomeele regresează, locul lor este luat de cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este dominant în zona de coada şi mijloc a lacului şi chlorophyte în zona barajului. Diversitatea specifică este redusă.

Biomasa dezvoltată de fitoplancton variaza între 16.36 mg/l, înregistrată în zona de coada lacului şi 6.42 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progresivă către baraj.

În cursul lunii august se produce o dezvoltare masivă a speciei Ceratium hirundinella, cu o dezvoltare maximă în zona barajului, biomasa maximă fiind de 341.4 mg/l. Se observă că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numărul de specii şi diversitatea în zona respectivă.

În luna septembrie are loc o înflorire produsă de Microcystis aeruginosa, specie ce se dezvoltă exploziv, inhibând dezvoltarea altor specii, astfel încât, în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii. Biomasa dezvoltată este maximă în zona barajului la nivelul zonei fotice (4222.9 mg/l).

Microfitobentosul: este dominat, atât ca numar de specii, cât şi ca densitate, în iunie de Diatomee într-o proporţie de 54.3 %, alături de care apar şi alge verzi şi cyanophyte, în timp ce în august, scade diversitatea, întalnim 5 specii, cel mai bine dezvoltat fiind genul Gleotrichia.

113


Fig.4.4.2.1.

Fig. 4.4.2.2.

114


Valea Colentina - Acumularea Fundeni: stare ecologică moderată. Acumularea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere pentru nutrienţi şi substanţe organice, ihtiofaună şi zone vulnerabile, în 2 secţiuni de supraveghere, respectiv mijloc şi baraj, punct: suprafaţă.

Acumularea se încadrează în clasa a-III-a de calitate; stadiu trofic: hipertrof. Analizele fizico - chimice efectuate în cursul anului 2007 au evidenţiat urmatoarele:

Încărcare organică moderată, corespunzătoare clasei a-III-a de calitate în tot cursul anului, cu valori maxime înregistrate în campania lunii august la nivelul mijlocului acumulării, coincide cu maxima dezvoltării biomasei fitoplanctonice.

Încărcarea în nutrienţi aparţine domeniului clasei a-II-a de calitate, cu valori mai ridicate la începutul anului în cazul compuşilor azotici, şi o scădere treptată odată cu dezvoltarea populaţiei algale. În cazul ortofosfaţilor se observă o variaţie mult mai mare, cu creşterea concentraţiei la înregistrarea valorilor maxime ale biomasei fitoplanctonice.

Îndicatorii din categoria salinitate şi poluanţi specifici de origine naturală s-au încadrat în clasa a-II-a de calitate, cu valori mai ridicate înregistrate pentru mangan, cadmiu şi cloruri.

Dintre micropoluanţii organici, fenolii înregistrează valori mai ridicate cu valoare maximă în campania lunii august.

Starea chimică a acumulării: corespunzătoare atât pentru metalele dizolvate cât şi în cazul substanţelor periculoase/prioritar periculoase.

Program IH: chimismul acumulării tinde să nu corespundă limitelor de conformare pentru materii totale în suspensie, încărcare organică şi nitriţi.

Analizele biologice au fost efectuate la nivelul celor 2 secţiuni pentru fitoplancton şi microfitobentos.

S-au înregistrat valori crescute ale biomasei fitoplanctonice în toate campaniile de recoltare, variind numai dominanţa specifică.

S-a observat o diversitate destul de ridicată la nivelul acumulării, numarul de specii variind între 17 specii, întâlnite în primăvară şi 38 specii în campania lunii august.

În martie se produce o dezvoltare puternică a diatomeelor, înregistrându-se o biomasă de 100.24 mg/l în zona de mijloc şi 124 mg/l în zona barajului, cu dominarea speciei Cyclotella menenghiniana (146 375 000ex/l).

În iunie creşte numărul de specii şi devin dominanţi reprezentanţii clorophytelor, maximul dezvoltării este atins de specia Pyramichlamys cordiformis în zona

115


barajului, biomasa înregistrată fiind de 230 mg/l, în timp ce în luna august devin dominante cryptophytele prin 2 reprezentanţi: Cryptomonas marsonii şi Chroomonas acuta. Alături de cryptophyte apar bine dezvoltate şi cyanophytele şi diatomeele.

Microfitobentosul a fost determinat în zona barajului în 2 campanii (iunie şi august). În iunie este dominat de diatomee în proporţie de 75%, cea mai bine reprezentata fiind specia Nitzschia palea, alături de care se dezvoltă şi alge verzi. În august creşte diversitatea specifică, apar alge albastre verzi, euglenofite şi cryptofite într-o proporţie asemănătoare.

Fig. 4.4.2.3

Bazinul Hidrografic ARGEŞ


Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apa SGA Ilfov - Bucureşti sunt monitorizate 14 lacuri cu tip de monitoring de supraveghere, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici şi pentru elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 1/an-microfitobentos, inventariere 1/3ani – macofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operaţional, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 2/an - microfitobentos, inventariere 1/3 ani – macofite şi peşti.

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG) nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj.

116


Tabel nr. 4.4.2.1. Monitorizarea lacurilor din Bazinul Hidrografic Argeş, 2007

Nr.Crt

.

Cursul de apa Lacul NO3

(mg /l)

1 ARGEŞ OGREZENI 4.4922 DÂMBOVIŢA LACUL MORII 3.38713 COLENTINA CIOCANEŞTI 12.724 COLENTINA BUFTEA 6.465 COLENTINA BUCIUMENI 5.356 COLENTINA FUNDENI 5.867 COLENTINA CERNICA 4.788 CREVEDIA CREVEDIA VII 7.28529 VALEA SAULEI ROŞIA 7.2985

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

Râuri:

1 secţiune de caracterizare a corpurilor de apă, din care, 1 secţiune - program de operaţional.

Lacuri :

lacuri (12 sectiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care:

- 3 lacuri (12 sectiuni) - program de operaţional;- 2 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole

identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC.

Ape uzate:

11 surse de poluare reprezentative.

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE

1 lac (2 secţiuni) - program de supraveghere; 1 lac (2 secţiuni) - program operaţional.

- 1 lac (2 secţiuni) - program ZV - zone vulnerabile - se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste sectiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an.

117


Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este urmatoarea:

Starea chimică

Starea chimică a apelor se stabileşte, asa cum prevede Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).


a. Grupa Compuşilor organici semivolatili clorurati:


pesticide organoclorurate: lindan (gama - HCH), Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;

policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180.

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenti:

naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen, benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno - (1,2,3 cd) - piren, crisen (HAP normate în HG nr. 351/2005 şi Ord.161/2006).


Tabel nr. 4.4.2.2. Starea chimică a Lacului Snagov

Nr.Crt

.

Cursul de apă

Secţiunea

Stare chimică

Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depaşit

standardeleBAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. Snagov Niculeşti Bună -

118


SUBSISTEMUL LACURI


Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apă SGA Ilfov - Bucureşti sunt monitorizate la nivelul B.H. Ialomiţa 3 lacuri cu tip de monitoring operaţional pentru substanţe organice şi nutrienţi în timp ce în B.H. Dunăre a fost monitorizată 1 singură acumulare în 2 secţiuni, în cadrul programului de monitoring de supraveghere şi operaţional, precum şi monitoringul pentru IH, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici şi pentru elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 1/an - microfitobentos, inventariere 1/3ani –macofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operational, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 2/an - microfitobentos, inventariere 1/3ani – macrofite şi peşti.

Starea chimică

Starea chimică a lacurilor s-a stabilit conform Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotica. Frecvenţa de determinare este de de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I si II a H.G. Nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).


a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi:


pesticide organoclorurate: lindan (gama-HCH), Alaclor, p,p’ - DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;

policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenţi:

naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen, benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno -(1,2,3 cd) - piren, crisen ( HAP normate în HG nr. 351/2005 şi Ord. nr. 161/2006).

119



atrazin, simazin şi trifluralin.

Tabel nr. 4.4.2.3 Starea chimică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Nr.Crt

.

Cursul de apă

Lacul Stare chimică

Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depăşit

standardeleBAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA

1 SNAGOV Tâncăbeşti II

bună -

2 SNAGOV Snagov proastă Cu diz3 Cociovalişte

aCăldăruşani proastă Cu diz

BAZIN HIDROGRAFIC DUNARE1 MOSTIŞTEA Petrăchioai

abună -

Monitoringul pentru programul IH (ihtiofauna)

Se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico -chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 -Directiva 78/659/EEC.

În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico - chimici, specificaţi în Hotărârea de Guvern mai sus amintită, pentru 2 lacuri în B.H. Ialomiţa .

Situaţia conformării cu prevederile HG nr. 563/2006, stabilită pe baza analizelor efectuate în anul 2007, este redată în tabelul urmator:

Tabel nr. 4.4.2.4. Starea lacurilor din Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Nr.Crt

.

Cursul de apă Lacul Indicatori fizico - chimici ce au depaşit limitele impuse prin HG nr.

563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002

BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA1 SNAGOV Snagov CBO5, MTS2 COCIOVALIŞTE

ACăldăruşani

CBO5, MTS

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile)

120


Se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj.

Tabel nr. 4.4.2.5. Starea lacurilor Snagov şi Mostiştea pentru programul ZV

Nr.Crt.

Cursul de apa Lacul NO3

(mg /l)1. SNAGOV Tâncăbeşti II 1.9042. MOSTIŞTEA Petrăchioaia 10.39

4.5. Ape subterane

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din ponderea mare pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti - Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă).

În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase.

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60 -160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m.

Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pînă la 15 -100 m.

Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m în funcţie de grosimea löess-urilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.

Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi B.H. Argeş, B.H. Mostiştea, B.H. Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca. 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

121


În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depaşiri ale indicatorilor de calitate la încărcare organică, amoniu şi Mn.

RAAPPS - Sala Palatului (F3); depăşiri amoniu.

Spicul SA (F); depăşiri pentru substanţe organice şi amoniu.

Excelent SA (F1); depăşiri pentru substanţe organice şi amoniu.

Zona Domneşti - Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat depaşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe; F3: depăsiri pentru aceiaşi indicatori şi încărcare bacteriană.

Zona Cernica monitorizată prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B): încărcare organică şi azotaţi. Zona Dragomireşti - Rudeni 2 foraje: F1 încărcare organică, nutrienţi, Fe şi

Mn. Zona Buftea: 4 foraje (F1 - F4) depăşiri la încărcare organică. Zona Joiţa cu 6 foraje: (F1 - F6): s-a constat încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentraţie ridicată pentru

amoniu, încărcare bacteriană. Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încărcare mare în Fe; F3 amoniu. Zona Flămânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu şi Mn. Zona Ciocăneşti 1 foraj: încărcare organică, amoniu şi Mn. Zona Ghimpaţi: 1 foraj: încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi). Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depăşire pentru Mn. Zona Răcari 1 foraj: încărcare mare în amoniu. Zona Dârvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încărcare organică,

nutrienţi Mn. Zona Gorneni - Găvanu - Burdea: 1 foraj cu depăşire la amoniu. Zona Mogoşeşti - Găvanu - Burdea: 1 foraj: încărcare organică, nutrienţi, Fe,

Mn. Zona Dârvari - Catichea monitorizare 2 foraje: ambele cu depăşiri la nutrienţi,

substanţe organice, Fe şi Mn. Zona Creţeşti: 1 foraj cu depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică. Zona Berceni: 1 foraj cu depăşiri similare zonei anterioare.

122


Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

S-au constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în Legea apei potabile nr. 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004).

4.6. Apa potabilă

Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează continuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei privind calitatea potabile nr. 311/2004 şi HG nr. 974/2004 pentru modoficarea şi completarea Legii nr. 458/2002.

Un procent de 88% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 393 probe de apă, valorile încadrându-se în normele în vigoare.

Tabel nr. 4.6.1. Ponderea probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare

Anul Nr. probe recoltate

Necorespunzătoare chimic (%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2004 167 0 02005 407 0 02006 417 0 02007 393 0 0

Clorul rezidual liber (CRL) a depăşit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislaţia în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie.

Tabel nr. 4.6.2. Ponderea probelor CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

Anul CRL absent(%)

CRL > 0,50 mg/l(%)

2004 0 73,052005 0 95,332006 0,24 79,62

123


2007 0 43,26

Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA BUCURESTI SA, fiind prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depăşiri la indicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) şi 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l).

Tabel nr. 4.6.3. Ponderea probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe

Anul

Nr. probe recoltate

Necorespunzătoare chimic (%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2001

3357 1,04 1,64

2002

3263 1,29 0,34

2003

3474 0,029 0,17

2004

1862 0,05 0,11

2005

2975 0 0

2006

2866 0 0

2007

2950 0,17 0

Referitor la CRL, trebuie evidenţiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l.

Tabel nr. 4.6.4. Ponderea probelor CRL în apa recoltată din punctele fixe

Anul CRL absent(%)

CRL > 0,50 mg/l(%)

2001 0,059 20,492002 0,06 14,652003 0,06 35,032004 0 24,812005 1,07 5,882006 0,91 0,172007 1,02 0

124


În cursul anului 2007 Compartimentul de Igiena Radiaţiilor a efectuat lunar de la staţiile de tratare şi din reţeaua de distribuţie recoltări de probe de apă, fiind prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determinări de radiaţii alfa şi beta global pentru toate probele şi 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conţinutului radioactiv natural, conform legislaţiei în vigoare.

Referitor la recoltările efectuate în urma sesizărilor primite de la consumatori trebuie evidenţiat că din cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiind aduse la cunostinţa SC APA NOVA BUCUREŞTI SA pentru verificări şi stabilirea de măsuri de remediere.

În anul 2007 din reţeaua centrală a oraşului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acţiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acţiunea canicula. În cadrul acţiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, inclusă în PN1 - SP4 de verificare a calitaţii apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robinetului şi dupa 5 minute de funcţionare fiind cuprinse locaţii din toate sectoarele Capitalei.

S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiind constatate urmatoarele aspecte:

majoritatea prelevărilor (respectiv 228 probe reprezentând 95% din totalul celor 240) au corespuns normelor în vigoare şi numai 12 probe (5%) au prezentat depăşiri ale parametrilor organoleptici, fizico-chimici sau bacteriologici peste normele admise (aspect slab opalescent, prezenţa de impuritaţi, culoare slab gălbuie, azotiţi şi/sau încărcătura bacteriană peste limitele admise);

din totalul probelor necorespunzătoare, 8 (66,67 %) au fost recoltări efectuate imediat după deschiderea robinetului, iar 4 (33,33%) probe au fost prelevate dupa 5 minute de curgere a apei;

pentru 5 cazuri (62,5%) din cele 8 probe recoltate imediat după deschiderea robinetului, indicatorii necorespunzători s-au remediat total dupa 5 minute, iar în 3 cazuri aspectele necorespunzătoare s-au menţinut şi după 5 minute;

trebuie semnalat ca din totalul celor 12 probe necorespunzătoare, 9 au fost recoltări efectuate de la case (vechi şi noi) şi 3 probe de la blocuri (vechi şi noi).

Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii:

este necesară deschiderea robinetului care va fi lăsat să curga cca. 3 - 5 minute înainte de utilizarea apei în scop potabil pentru reducerea riscului de a

125


consuma o apă necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico - chimic şi/sau bacteriologic;

se va asigura o înlocuire periodică a conductelor de apa (în special din case vechi, case noi şi blocuri vechi) în funcţie de perioada de timp de utilizare şi/sau gradul de uzură al acestora, asigurandu-se implicit prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populaţiei determinată de folosirea apei necorespunzătoare.

În cadrul acţiunii canicula din reţeaua SC Apa Nova Bucureşti SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă, din care: 4 probe (16%) au avut modificări ale caracteristicilor organoleptice şi 1 probă necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic.

În cadrul aceleiaşi acţiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă din fântâni individuale, din zone neracordate la reţeaua centralizată de apă a oraşului, din toate sectoarele capitalei.

În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă din care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici faţă de limitele impuse de Legea apei potabile nr. 458/2002 şi nr. 311/2004. La 91 de probe, din cele 124 recoltate, s-a determinat prezenţa parametrului “nitraţi”, toate probele (100%) având nitraţi cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Datorită acestui fapt, rezultatele obţinute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoştiinţa, instituirea de măsuri de dezinfecţie şi de înlocuire a apei respective cu apă plată, apă îmbuteliată sau alte modalităţi.

Microcentrale

În anul 2007, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor sesizări venite din partea populaţiei, fie pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Din totalul acestora, un numar de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a indicatorilor necorespunzători prin măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei.

Fântani (surse individuale)

De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele Capitalei neracordate la reţeaua centrală a oraşului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor

126


sesizări ale populaţiei (24 probe de apă), fie în cadrul PN1 - SP4. Referitor la probele recoltate în urma sesizărilor trebuie arătat că un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico - chimic şi/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce, în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1 - SP4 pentru determinarea nitraţilor din apă de fântână –din totalul de 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) din ele având un conţinut de nitraţi cu mult peste norma admisă de 50 mg/l.

Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.

Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că şi în anul 2007 apa a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico - chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Domeniului Public afişarea de panouri cu inscripţia “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populaţiei asupra riscului determinat de consumul apei respective.

Observaţii

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu punctează obiectivele privind gopodărirea apelor în România; dintre acestea putem aminti:

Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice pentru reabilitarea surselor de apă şi realizarea de noi surse, în scopul reducerii cu cca. 50% a deficitului de apă potabilă în zonele urbane şi rurale care se confruntă cu mari probleme în asigurarea debitelor de apă pentru populaţie şi activităţile economico – sociale.

Modernizarea sistemelor de tratare şi distribuţie a apei potabile; extinderea alimentării cu apă în sistem centralizat în special în zonele rurale.

Reducerea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase prin acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor şi înlăturarea efectelor calamităţilor provocate de viituri şi pierderi de vieţi omeneşti şi cele produse de secetă.

Identificarea şi cartarea zonelor sensibile. Asigurarea calităţii şi protecţiei apelor din punct de vedere al nutrienţilor

proveniţi din surse agricole. Realizarea, modernizarea sau reabilitarea instalaţiilor de epurare şi

preepurare industriale.

127


Reducerea evacuării de substanţe periculoase din apele uzate industriale de la marii poluatori.

Pentru atingerea obiectivelor este necesară implicarea autorităţilor locale, judeţene şi a structurilor regionale care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menţionează acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. Autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere situaţia existentă în prezent, putând promova stimulente sau facilităţi economice, atingerea unui nivel corespunzator de pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici. (Raportul privind starea mediului în România, 2006)

În România apa potabilă este contaminată cu produşi de coroziune şi impurităţi rezultate din accidente frecvente. De asemenea, furnizarea intermitentă a apei potabile afectează calitatea acesteia. În plus, trebuie înlocuite şi conductele construite din plumb. (Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, pag. 18, „Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”)

În ceea ce priveşte aglomerările cu o populaţie care nu depăşeşte 2000 locuitori echivalenţi, România nu are obligaţii urgente în conformitate cu Capitolul 22 – Mediu însă, modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în aceste zone reprezintă o prioritate fiind considerată o condiţie esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei care trăieşte în zonele rurale, precum şi pentru dezvoltarea acestora. În zonele rurale un număr însemnat de locuitori nu au acces la sistemele de alimentare cu apă potabilă şi la sistemele de canalizare.

Utilităţile publice rămân insuficiente având în vedere că nu toate gospodăriile dintr-o localitate sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă, chiar dacă localitatea respectivă beneficiază de asfel de facilităţi. În multe gospodării din zona rurală sunt utilizate puţurile pentru alimentarea cu apă potabilă. În ceea ce priveşte sistemele de canalizare, discrepanţa dintre zonele urbane şi cele rurale este în mod considerabil mai mare. (Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, pag. 19, „Utilităţi de apă şi apă uzată în zona rurală”)

Tabel nr. 4.6.5. Reţeaua publică de canalizare în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Regiunea 8 Bucureşti -

Ilfov

Număr total

localităţi

Localităţi cu instalaţii de

canalizare publică (număr)

Lungimea totală simplă a conductelor de

canalizare publică (km)

Total Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

18 9 2181

Judeţul Ilfov 17 8

128



1 1 1860


În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov lungimea reţelei de canalizare publică este de 1860 Km în Municipiul Bucureşti şi de 321 Km în judeţul Ilfov.

Tabel nr. 4.6.6. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Apă potabilă distribuităRegiunea 8 Bucureşti -

Ilfov

Total(mii m3)

Din care:pentru uz

casnic

Din total:consumatorilor

la care suntinstalate apometre

Apă potabilădistribuită

prinapometre,

faţă de total (%)

Total Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

219630 112011 194649 88.6

Judeţul Ilfov 6847 5620 3144 45.9Municipiul Bucureşti

212783 106391 191505 90,0


În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov se remarcă ponderea însemnată a volumului de apă potabilă distribuită în Municipiul Bucureşti 96% faţă de aproximativ 4% în judeţul Ilfov. Se remarcă de asemenea, ponderea mult mai mare a apei potabile distribuită prin apometre faţă de total (90% în municipiul Bucureşti faţă de 45,9% în judeţul Ilfov).

Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic de SGA Ilfov - Bucureşti prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, datorită lipsei staţiilor de epurare, funcţie de volumul apelor uzate evacuate, de debitele cursurilor de apă la un moment dat.

Sursele majore de poluare toxică permanentă a apelor de suprafaţă sunt reprezentate de activităţile industriale (industria extractivă, exploatare şi prelucrare a lemnului, prelucrări chimice, industria metalurgică şi construcţii de

129


maşini, producerea energiei electrice etc.), activităţile agro-zootehnice, precum şi depozitele de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate. (Raportul privind starea mediului în România, 2006)

4.7. Apele uzate

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epuare

În B.H. Ialomiţa sunt monitorizate 16 surse de poluare, care includ gospodăriile comunale – monitorizate cu frecvenţă lunară, celelalte unitaţi fiind monitorizate trimestrial.

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO - Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriana, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

În anul 2007 nu s-a înregistrat nici o poluare accidentală.

Tabel nr. 4.7.1.1. Surse majore de poluare în B.H. Argeş

Nr.Crt. UNITATEA Judeţul Receptor Activitate

Indicatori depăşiti faţă

de limita reglementată

1 APA NOVA BucureştiEvacuare generală

BU Râul Dâmboviţa prin caseta colectoare

Gospodărie comunală

AmoniuAzot total Fosfor totalSulfuriSubstanţe extractibile

2 APA NOVA BucureştiStaţia de Tratare Arcuda

IF Ciorogârla Gospodărie comunală

Materii totale în suspensie

3 APA NOVA Bucureşti Staţia de tratare Roşu

IF Iazuri decantare



4 CHIAJNA+ ICLF Militari

IF Dămboviţa Industria alimentară

Materii totale în suspensieDetergenţi

5 RAIF II, staţia de IF Dâmboviţa Staţie Materii totale

130


pompare pompare în suspensie6 VEOLIA APA

SERVICII SRL (PRIMĂRIA OTOPENI)

IF CD3→Pasărea


Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriSubstante extractibile

7 VITAL GAZ MAGURELE

IF Ciorogârla Gospodărie comunală

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

8 TASM ROMÂNIA IF Buciumeni Gospodarie comunală

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

9 Primăria BRĂNEŞTI

IF V.Pasărea- acumularea Brănesti III


Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

10 Primăria1 DECEMBRIE

IF Canal Argeş Gospodărie comunală

Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

11 AVICOLA IF Iaz Crevedia Fermă Materii totale

131


CREVEDIA VII creştere pui în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

12 INGG ANA ASLAN

IF V. Pasărea Sănătate Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

13 ARTECA JILAVA IF Sabar Articole cauciuc


14 PRIMĂRIA BRAGADIRU- CORNETU

IF Sabar Gospodărie comunală


15 SPITAL DOMNEŞTI

IF Sabar Sănătate Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

16 SPITAL DOMNIŢA BĂLAŞA

IF Dâmboviţa Sănătate Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

132


Extractibile17 ICDLF VIDRA IF Sabar Cercetare Materii totale

în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

18 LICEUL DRAGOMIREŞTI

IF Argeş Învăţământ Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

19 SC NUSCO IMOBILIARA SRL

IF V. Saulei Pluvial Materii totale în suspensieAmoniu

20 CARMANGERIA GODAC

IF Dâmboviţa Industria alimentară

Materii totale în suspensieÎncarcare organicaFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

21 VISTO PRIMEX SRL

IF Sabar Service auto

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot total

Notă: Aceste unităţi reprezintă o parte din totalul surselor de poluare care sunt monitorizate.

Tabel nr. 4.7.1.2. Surse majore de poluare în B.H. Ialomiţa

Nr.Crt. UNITATEA Judeţul Receptor Activitate

Indicatori depaşiţi

faţă de limita reglementată

1. PRIMĂRIA BALOTEŞTI

IF Cociovaliştea Gospodărie comunală


133


Încarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

2. SNR STAŢIA TÂNCĂBEŞTI

IF Snagov Comunicaţii Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

3. PROD SERVICE ACT SRL

IF Ialomiţa Gospodărie comunală

Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

4. NIC PROD TRANS’97 SRL

IF Ialomiţa Industria alimentară


5. UM 0490 CIOLPANI

IF Snagov Administraţie publică

Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

6. SEMTEST BALOTEŞTI

IF Cociovaliştea Cercetare, dezvoltare

Materii totale în suspensieAzot total

7. COMPLEX SPORTIV NAŢIONAL SNAGOV

IF Snagov Sport Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

8. SPITAL IF Cociovaliştea Sănătate Materii totale

134


BALOTEŞTI în suspensieFosfor totalAzot total

9. RAPPS PALAT SNAGOV

IF Snagov Administraţie Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

10. SC CASTEL FILM SRL

IF Snagov Producţie cinematografică

Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

11. COR SYDNEY 2000

IF Snagov Administraţie Materii totale în suspensieFosfor totalAzot total


În B.H. Argeş sunt monitorizate 65 surse de poluare.

Tabel nr. 4.7.1.3 Surse majore de poluare în Municipiul Bucureşti

Nr. Crt.

Sursa de ape uzate

Profil activitate Curs apă Debit ape

uzate evacute (l/s)

Frecvenţa de

recoltare

Nr. Ind./ prob

a

1 A.N.R.S. - U.T. 350

Administraţie publică

Caseta Db 12 10

2 AGROMEC Cirogârla

Mecanizare agricolă

Cirogârla 1.1 6 8

3 AGROMEC Stefăneşti

Mecanică agricolă Pasărea 4 9

4 AIB Otopeni-canal pluvial 1

Transport aerian c. Pasărea 12 7

5 AIB Transport aerian c. Pasărea 12 7

135


Otopeni-canal pluvial 2

6 ANB Caseta 1


Dâmboviţa 22400 36 30

7 ANB Caseta 2



8 ANB Caseta 3



9 ANB St.Tratare Arcuda


c. Dâmboviţa

354.18 12 14

10 ANB StaţiaTratare Roşu


Dâmboviţa 354.18 12 14

11 ARTECA Jilava

Prelucrare cauciuc+galvan.

Sabar 30.9 12 29

12 AVICOLA Crevedia

Creşterea păsărilor

Crevedia 5.85 8 20

13 BERE Băuturi Popeşti-Leordeni

Industria alimentarăbăuturi

Caseta Db 13.23 12 13

14 C.O.R. Sidney 2000 SRL

Protocol sport. L. Snagov 12 18

15 Camin Spital Ciolpani

Sănătate Ialomiţa 4 12

16 CET SUD R 1

Producţie Energie Caseta Db 9.65 24 16

17 CET SUD R 2


18 CET SUD R 3


19 CET SUD R 4


20 CET Progresul –pluviale

Producţie Energie Cocioc 0.29 12 10

21 Chiajna SA+ILF Militari

Industrie alimentară

Dâmboviţa 4.9 12 17

22 COMAICO S.A.

Industrie alimentară+zootehnie

Argeş 37 4 16

136


23 Complex Naţional Sportiv Snagov

Sportiv L. Snagov 6 13

24 CONSERVE Buftea

Industrie alimentară+zootehnie

L. Buftea 4 10

25 CORUC Otopeni

Construcţii metalice

can. Pasărea

6 12

26 DANUBIANA S.A.

Prelucrare cauciuc Câlnău 8.47 12 17

27 DANUBIANA S.A.

Prelucrare cauciuc Caseta Db. 25.4 12 23

28 EGC - Buftea


Buciumeni 102.45 12 15

29 GLINA S.A.

Fabrică de mezeluri

Caseta Db. 33.07 12 17

30 GREC ROM BUSINESS

Abator Caseta Db. 1.32 12 15

31 ICLF Vidra Agricultură Sabar 6 1632 IFIN

MăgureleCercetare/producţie nucleară

Cirogârla 12 6

33 IMPRES Buftea

Ambalaje industrie alimentară

L. Buftea 0.3 4 12

34 INGG Ana Aslan

Sănătate Pasărea 4 29

35 IRIDEX GROUP srl

Rampă ecologică Dâmboviţa 0.02+ 12 10

36 LICEUL Dragomiresti

Învăţământ Dâmboviţa 2 13

37 Nic Prod Trans'97srl

Industria alcoolui Ialomiţa 4 8

38 NUSCO IMOBILIARA SA

Producţie mobilă V. Saulei 4 18

39 PRIMĂRIA 1 Decembrie


Canal Argeş

12 18

40 PRIMĂRIA Baloteşti


Cociovalistea

12 20

41 PRIMĂRIA Bragadiru


Sabar 12 19

42 PRIMĂRIA Gospodărie Pasărea 12 28

137


Branesti comunală43 PRIMĂRIA

MăgureleGospodărie comunală

Cirogârla 12 25

44 PRIMĂRIA Otopeni

Gospodărie comunală-canalizare oraş

cd3 Pasărea

12 25

45 PRIMĂRIA Otopeni

Gospodărie comunală canalizare pluvială

cd3 Pasărea

12 22

46 PRIMĂRIA Snagov

(Staţie Epurare Gruiu)

Ialomiţa 12 16

47 PROTAN S.A.

Reciclare deşeuri Caseta Db 5.21 12 10

48 RAPPS Palat Snagov

Protocol V. Snagov 4 8

49 SEMA PARC S.A.

Construcţii maşini Caseta D 7.64 12 9

50 SEMTEST Baloteşti

Zootehnie Cociovalistea

4 19

51 SOMIC Bragadiru

Construcţii Cirogârla 2.1 4 16

52 SOPREX Bragadiru

Industria Chimică Cirogârla 9.5 4 8

53 Spital Domneşti

Sănătate Sabar 2 8

54 SPITAL Domniţa Bălaşa

Sănătate Dâmboviţa 4 12

55 St. pompare ANIF 2

Îmbunatăţiri funciare

Dâmboviţa 4 12

56 St. Radio Tâncăbeşti

Radiocomunicaţii Subteran 6 6

57 STEAUA-hotel Săftica

Sport/agrement Vlăsia 4 9

58 U.M. 01295 Clinceni

Apărare - tehnica Sabar 6 10

59 U.M. 01961 ROMAVIA

Apărare Can. Pasărea

4 16

60 U.M. 0461 Spital Baloteşti

Sănătate Cociovaliştea

4 16

138


61 U.M. 0490 Ciolpani

Apărare V. Snagov 4 19

62 VEGRAS Bragadiru

Industria alimentară

Cirogârla 6 12

63 VISCOFIL S.A.

Industria Chimică+diverse

Caseta Db 1.65 12 14

64 VISTO-PRIMEX SRL

Spălătorie auto Cirogârla 12 10

65 ZENTIVA SA Sicomed

Industria chimică Caseta Db 57.9 12 13

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

O poluare accidentală pe teritoriul Municipiul Bucureşti în anul 2007 s-a produs la CET Grozaveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu pacură a centralei, în zona Cotroceni. Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare orăşenească şi prin intervenţie urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndepartată din zona stradală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a păcurii înainte de a ajunge în râul Damboviţa.

4.7.2. Reţele de canalizare

Sistemul de canalizare a Municipiului Bucureşti este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiul Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov.

139


În prezent, toate apele uzate din municipiul Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.

Tabel nr. 4.7.2.1. Parametrii reţelei de canalizare în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Unitate administrativ

ă

Reţele de canalizareLungime

totală reţele(km)

Volume evacuate(mii mc.)

Număr delocalităţi

Populaţie racordatăla reţea de canalizare


1810 361.428 7 (include şi comune din judeţul Ilfov)

1.920.400

Ilfov 119.8 197.268 12 57.700

Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

B.H. Argeş

Municipiul Bucureşti - Staţia de epurare GLINA

În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunărea, în prezent Primăria Municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a

140


liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2007 în cadrul programului ISPA cu finantare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului Romaniei, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.

Judeţul Ilfov

Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Brăneşti, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de catre Consiliile Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitatea proiectată, depaşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lac Buciumeni. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pentru oraşul Otopeni au fost preluate de societatea VEOLIA.

B.H. Ialomiţa

Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localitaţile Snagov şi Baloteşti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzător.

În anul 2007 a intrat în funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin finanţare europeană.

4.7.2.1. Apă menajeră

Municipiul Bucureşti- Staţia de epurare GLINA

Măsuri privind reducerea poluării:

În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Damboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Damboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

141


Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului Romaniei, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aproximativ 400 mil. euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Datorită faptului că Municipiul Bucureşti nu dispune de o staţie de epurare funcţională din punct de vedere chimic şi biologic, apele uzate orăşeneşti sunt deversate neepurate, determinând poluarea emisarilor naturali ( Râul Dâmboviţa) atât din punct de vedere chimic cât şi biologic. În consecinţă secţiunea Aval Glina este încadrată în clasa a-III-a de calitate.

4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Analizele probelor de apă - atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico - chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării urmatoarelor documente de referinţă:

buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);

contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov - Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;

contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);

terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora).

A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calitaţii Resurselor de Apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii

142


poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor.

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare/prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile HG nr. 118/2002, actualizat şi completat cu HG nr. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică HG nr. 188/2002, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005 care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

143


5. SOLUL

5.1. Introducere

Factorii care influenţează formarea şi răspîndirea solurilor sunt: alcătuirea litologică, relieful, clima, vegetaţia, fauna, timpul şi omul. Clima, vegetaţia şi

5. S

OLU

L

144


fauna sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici pot modifica semnificativ şi rapid calitatea solurilor.

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe dintre elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane.

Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe

Tabel nr. 5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Nr.crt.

Categoria de folosinţă

Bucu-reşti/Il-fov

Suprafaţa (ha)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. Arabil Bucu-reşti

4607 4545 4419 4274 3957 3622 3514

Ilfov 105228

106852

107312

105292

104478

105699

105168

2. Paşuni Bucu-reşti

506 506 506 506 506 506 506

Ilfov 1902 2401 2267 2184 2211 1929 2021

3. Fâneţe şi pajişti naturale

Bucu-reşti

- - - - - - -

Ilfov - 38 71 61 73 44 48

4. Vii Bucu-reşti

66 66 66 66 66 66 66

Ilfov 2110 2009 1951 2073 1842 1552 1488

145


5. Livezi Bucu-reşti

270 270 270 270 270 270270

Ilfov 1794 1756 1496 1332 1148 875 952

Total Agricol Regiune

116.483

118.443

118.358

116.058

114.551

114.563

114.033

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2006, 2007

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov 2007

Tabel nr. 5.2.1.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Ilfov

Nr. crt

Categoria de folosinţã Suprafaţa (ha)2007

1. Arabil 104405

2. Păşuni 1924

3. Fâneţe şi pajişti naturale 83

4. Vii 1559

5. Livezi 1061

Total terenuri agricol 109032

Sursa datelor: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov 2007

Din datele cuprinse în Rapoartele privind starea factorilor de mediu pe anul 2008, furnizate de APM Bucureşti şi APM Ilfov, rezultă:

Terenuri neagricole:

- 25907 ha, păduri şi vegetaţie forestieră în regiunea 8- 917 ha teren neproductiv în judeţul Ilfov- 6219 ha râuri, lacuri, bălţi în regiunea 8- 17106 ha altele (drumuri, construcţii) în judeţul Ilfov

Terenuri ocupate de culturi:

- 46541ha cereale pentru boabe în regiunea 8 - 92 ha leguminoase pentru boabe în regiunea 8 - 16566 ha plante uleioase în regiunea 8 - 1 ha plante medicinale şi onomatice în judeţul Ilfov- 872 ha cartofi în regiunea 8 - 6131 ha legume câmp şi solaria în judeţul Ilfov- 192 ha pepeni verzi şi galbeni în judeţul Ilfov

146


- 13735 ha plante de nutreţ în judeţul Ilfov- 2118 ha plante pt producerea de seminţe şi loturi semincere în judeţul Ilfov- 62 ha câmpuri experimentale în judeţul Ilfov- 70 ha căpşunerii în judeţul Ilfov- 10 ha flori de câmp în judeţul Ilfov- 90 ha sere în judeţul Ilfov

Tipuri de îngrăşăminte:

- azotoase, fostfatice, potasice - azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg S.a/ha- ingrăşăminte complexe:

NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg S.a/ha NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg S.a/ha NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg S.a/ha NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg S.a/ha NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg S.a/ha

- îngrăşăminte naturale - 20 To/ha

În judeţul Ilfov au fost scoase din circuitul agricol 1161 ha teren.

Tabel nr. 5.2.1.3. Dinamica şeptelului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Nr.crt.

Categorii de animale

Bucureşti/Ilfov

Efective (număr de capete)

2002 2003 2004 2005 2006

1. Bovine Total

Bucureşti 774 694 757 863 714

Ilfov 20478 22416 24902 26147 23987

2. Vaci Total Bucureşti 548 521 424 350 422

Ilfov 13777 12666 12120 13200 12680

3. Alte bovine (bubaline)

Bucureşti - - - - -

Ilfov - - - - -

4. Ovine Total

Bucureşti 2698 2300 5484 3486 2721

Ilfov 19063 23340 29390 33210 36344

147


5. Caprine Bucureşti 485 364 892 469 449

Ilfov 6469 6280 7681 8780 9218

6. Porcine Bucureşti 3723 2608 5655 4540 4617

Ilfov 142736 154479 191531 214514 179511

7. Păsări Total

Bucureşti 344960 13041 15519 14634 17059

Ilfov 1214271 2512913 2795993 2963752 1120000

8. Găini outoare

Bucureşti 247132 10628 13991 11539 14170

Ilfov 631000 696000 675510 710405 678000

9. Cabaline Bucureşti

Ilfov 7830 7760 7800 7860 7850

10. Animale blană

Bucureşti

Ilfov 4600 4700 4800 4730 4700

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2007

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov 2007

Tabel nr. 5.2.1.4. Dinamica şeptelului în judeţul Ilfov

Nr. Crt.

Categorii de animale

Efective (nr. de capete)

20071. Bovine total 18376

2. Vaci total 9980

3. Alte bovine (bubaline

-

4. Ovine total 29904

5. Caprine 6565

6. Porcine 144046

7. Păsări total 792600

8. Găini ouătoare 586526

9. Cabaline 8005

10. Animale blanã 2000

148


Sursa datelor: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov, 2007

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

5.3.1. Îngrăşăminte

Din datele furnizate de ICPA, cuprinse în Raportul APM Bucureşti privind starea factorilor de Mediu pe anul 2008, rezultă următoarele:

reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;

rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari; conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate)

şi mijlocii la solurile cernoziomice; conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile

cercetate, mari pe circa 25% şi foarte scăzute pentru restul de25%; conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75% din solurile cercetate şi

mare la restul de 25%.

Tabel nr. 5.3.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice în judeţul Ilfov

An Îngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O (kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol2007 2230 1607 374 4211 54956 1680

Sursa datelor: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Tabel nr. 5.3.2.1. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în judeţul Ilfov

Cultura Suprafaţa (ha)

Consum insecticide

(kg substanţă activă)

Consum fungicide

(kg substanţă activă)

Consum erbicide

(kg substanţă

activă)Grâu 16425 1890 3678 698Orz + orzoaică 1488 1 577 260Porumb 21548 1436 950 12686

149


Floarea soarelui

10670 90 8 21133

Soia 356 0 0 199Rapiţă 5051 1016 0 742Lucernă 3364 185 0 176Fasole boabe 34 0 26 13Cartofi 792 478 170 10Legume total 5107 3650 19161 672Pomi total 1785 6259 3923 323Vie 1477 26 147 6Capşuni 94 0 24 0Total 68191 15031 28664 36918

Sursa datelor: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

150


5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Tabel nr. 5.3.3.1. Inventarul siturilor contaminate ca urmare a activităţilor agricole- zootehnice, în judeţului Ilfov

Nr.Crt.

Numele proprietarului/adminis-tratorului/ deţinătoru-lui sitului

contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

polua-toare

Natura sursei

de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa con-tami-nată (m2)

Observaţii

1 S.C.Picovit Rom-Impex S.R.L.

Şos Olteniţei, nr. 220, oraşul Popeşti Leordeni

proprietate privată

activităţi Agricole-zootehnie

dejecţii animali-ere păstoase

poluanţi de natură organică

1978 2000

2 S.C.Avicola S.A Buftea

Şos. Bucureşti Târgovişte nr. 4, oraş Buftea

proprietate privată

zootehnie- avicultură

dejecţii animali-ere

poluanţi organici

1974 5000

3 Cosiliul Local, comuna 1 Decembrie

1 Decembrie proprietate privată

activităţi agricole

surse de nitraţi din activ agricole

nitraţi 2127 ha

conform Ord. nr. 241/2005

4 Consiliul Local, oraşul Chitila

Chitila proprietate privată de stat



nitraţi 744 ha


5 Consiliul Local comuna

Dărăşti Ilfov proprietate privată de stat


surse de nitraţi din activ

nitraţi 1140 ha

conform Ord. nr. 241/2007,

151


Dărăşti - Ilfov

agricole prin adresa CL informează că există 465 ha teren poluat din activităţi diverse

6 Consiuliul Local comuna Dobroieşti

Dobroieşti proprietate privată de stat



nitraţi 741 ha


7 Consiuliul Local comuna Jilava

Jilava proprietate privată de stat



nitraţi 1929 ha

conf. Ord. 241/2009

8 Consiliul Local oraş Măgurele

Măgurele proprietate privată de stat



nitraţi 3351 ha


Sursa datelor: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%

Pe teritoriul Municipiului Bucureşti activitatea zootehnică este extrem de redusă .

152


5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

În Rapoartele privind Starea Factorilor de Mediu in Muncipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov nu sunt cuprinse date/informaţii privind „Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole”.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Principalele surse de poluare a solului în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov sunt:

depunerile uscate şi umede din atmosferă; depozitarea deşeurilor industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;

deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau cu altă destinaţie;

chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;

degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.);

poluarea cu plumb pentru zonele cu trafic auto intens.

Încărcarea solului cu metalele grele, sulf etc. conduce la scăderea capacitătii productive şi de suport a solurilor din regiune.

153


Tabel nr. 5.3.5.1. Inventarul siturilor contaminate în judeţul Ilfov

Nr.Crt

.

Judeţ

Numele proprietarului/administratorului/

deţinătorului sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de

pro-prie-tate

asupra tere-nului

Tipul activităţii poluatoar

e

Natura sursei de poluare

Natura polu-

anţilor

Vâr-sta po-

luării

Supra-faţa conta

-minată (m2)

Observaţii

1 Ilfov S.C. Neferal S.A. oraşul Pantelimon(in jurul instalaţiilor de prelucrat metale neferoase)

Propri-etate privata

depozit deşeuri industriale-industria metalurgică

depozit deşeuri industriale

poluanţi anorga-nici din instalaţii prelucră-toare metale nefe-roase

1972

30000 Acumulatorul S.A. este în procedură de faliment; Neferal-16000 mp depozit deşeuri industriale;14000 mp poluare istorică din activităţi desfăşurate pe amplasament (Acumulatorul, Nefereal, şi IMNR); IMNR- deţine un

154


depozit cu substanţe cu potenţial radioactiv, se află sub jurisdicţie CNCAN

2 Ilfov Parc 2 Grădinari aparţinând Secţiei II Stoeneşti din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C. Petrom S.A.

Com Domneşti- extravilan

Proprie-tate privată

industrie petrolieră

pierderi accidentale din rezervoare sau conducte

hidrocarburi petroliere

1969

1100 există raport la Bilanţ de Mediu de nivel II/2006

3 Ilfov Parc 2 Bragadiru aparţinând Secţiei III Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C. Petrom S.A.

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul Clinceni, pe raza comunei Cornetu




Hidrocar-buri petroliere

1971


4 Ilfov Parc 1 Bragadiru aparţinand Secţiei III Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom A.S.

orasul Bragadiru





1967


5 Ilfov Parc 1 Jilava aparţinand Secţiei IV Căldăraru din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Amplasat lângă penitenciarul Jilava în partea de Est şi şoseaua de





1967


155


centură a Bucureştiului în partea de Nord

6 Ilfov Parc 2 Căldăraru aparţinând Secţiei IV Căldăraru din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Comuna Cernica





1979


7 Ilfov I.F.I.N. Platforma Magurele


industria energetică şi nucleară- Institut de Cercetare

deşeuri cu potenţial radioactiv

risc de radiaţii

se află sub jurisdicţia CNCAN

156


5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Pe teritoriul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov nu au fost dentificate termocentrale pe cărbune.

5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 109698 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 25296 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin: lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea deşeurilor sau a altor materiale de construcţii.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse.

Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:

poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere; poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de

deşeuri neconforme;

poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze);

poluarea cu hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.;

poluarea cu petrol.

157


158


Tabel nr. 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ilfov

Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa Vha % din

total folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţăArabil 450

84,28 7299

469,38 2390

122,72 380

63,62 0 0

Pajişti 0 0 34 1.55 2149 98.45 0 0 0 0

Vii

148 10.30 1287 89.7 0 0 0 0 0 0

Livezi 0 0 871 100 0 0 0 0 0 0

Păduri şi alte terenuri forestiere

2500

9,9 11300

44,7 11496

45.4 0 0 0 0

Terenuri degradate şi neproductive

0 0 0 0 0 0 0 0 917

100

Terenuri ocupate cu constructii, cai de comunicaţie şi căi ferate

0 0 0 0 8400 49,1 8706

50,9 0 0

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilur de mediu APM Ilfov, 2008

159


Tabel nr. 5.4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Nr. Crt

.

Specificacţie

Bucureşti/Ilfov

Clase de bonitare ale solurilor

I (ha)

II (ha) III (ha)

IV (ha)

V (ha)

Total (ha)

1 Arabil Bucureşti4508

72994 23901 3873

4420 106502

Ilfov4508

72994 23901 3806

0105209

2 Pajişti Bucureşti0 34 2077 281 45

2439

Ilfov0 34 2149 0 0

2183

3 ViiBucureşti 148 1711 182 0 0

2009Ilfov 148 1287 0 0 0

1435

4 LiveziBucureşti 0 1657 34 80 0

1754Ilfov 0 871 0 0 0

871

Total9312

151.582

52.244

8107

4465 222.40

2

Sursa datelor: Raport privind starea factorilor de mediu APM Ilfov şi APM Bucureşti, 2008

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Principala restricţie a calităţii solurilor din judeţul Ilfov au fost solurile cu exces de umiditate, dar pe suprafeţe destul de reduse, şi soluri degradate ca urmare a excavaţiilor pentru exploatarea agregatelor de râu (balastiere).

Deasemenea, o cauză importantă o reprezintă dezvoltarea rapidă a construcţiilor pe intreg teritoriul judeţului.

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică).

160


5.5. Monitorizarea calităţii solurilor

5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătură cu aceasta, cercetările I.C.P.A. au stabilit conţinuturile de Pb în probe de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).

Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).

Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile.

În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinuturile de Pb total din orizontul A se situează între 5 până la 16,2 ppm.

Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat conţinutul mediu general al plumbului total din soluri.

Solurile de pe raza municipiului Bucureşti au un conţinut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:

Tabel nr. 5.6.1. Suprafeţe de terenuri degradate în municipiul Bucureşti

Sectorul Suprafaţă teren degradat (ha)Sectorul 1 75Sectorul 2 27.2

161


Sectorul 3 3.5Sectorul 4 10.14Sectorul 5 35Sectorul 6 30Total 180.84


5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov au fost efectuate acţiuni pentru reabilitarea ecologică a terenurilor degradate de către operatorii economici, acţiuni care au fost cuprinse în planurile de acţiune care însoţesc autorizaţiile de mediu integrate.

162


Tabel nr. 5.7.1. Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov

Nr. Crt.

Localizarea sitului

contaminat

Tipul activităţii

poluatoare

Natura poluanţilor

Localizarea poluanţilor (sol, rocile din zona

nesaturată,apa

subterană)

Metode de remediere utilizate

(prezen-tare succintă a

obiectivelor şi a

modurilor de lucru)

Destinaţia ulterioară a sitului remediat

Suprafaţa decontamina-

tă(m2), volum sol şi/sau

apă subterană

decontamina-te

(m3)

Rezulta-te

obţinute

Observaţii

1 Şos Olteniţei, nr. 220, oraşul Popeşti Leordeni

activitate agricole -zootehnie -

ioni de amoniu, coliformi totali

apă subterană

se va realiza un proiect pentru o nouă staţie de epurare a apei uzate; puţurile de alimentare cu apă vor fi tratate cu cloramină

desfaşurare activitate în continuare (rămâne proprietatea agentului economic)

2 Şos. Bucureşti Târgovişte nr. 4, oraş Buftea

zootehnie - avicultură -

poluanţi organici

solul este poluat cu reziduuri organice în exces, cu compuşi de azot şi fosfor cu concentraţii excesive

salubrizarea platformei din incintă, salubrizarea platformei de dejecţii şi a celei de uscare nămol, realizarea unei perdele de vegetaţie

desfaşurare activitate în continuare (rămâne proprietatea agentului economic)

163


la limita proprietăţii

3 oraşul Pantelimon, în zona activităţi desfaşurate de SC Neferal SA, SC Acumulatorul SA, SC IMNR SA

depozit deşeuri industriale-industrie metalurgică

instalaţii prelucrare metale neferoase

sol şi apă subterană

monitorizarea periodică a calităţii solului (anual), evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, reparaţia la timp a utilajelor, utilizarea materialului depus pe halda ca produs în vederea recuperării metalului din acesta sau prelucrarea in instalaţiile tehnologice

Agentul economic SC Neferal SA a solicitat Aviz de Mediu pentru sitarea activităţii de depozitare deşeuri industriale şi stabilirea obligaţiilor de mediu

4 Com Domneşti- extravilan



în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor

sunt necesare noi studii de stabilire a gradului de poluare şi a metodelor de

164


de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere

depoluare

5 Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul Clinceni, pe raza comunei Cornetu



în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în con-servare, pe traseele subterane de transport produse petroliere

sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare

6 oraşul Bragadiru

Industrie petrolieră



sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de

165



depoluare

7 Amplasat lângă penitenciarul Jilava în partea de Est şi şoseaua de centură a Bucureştiului, în partea de Nord

Industrie petrolieră


în jurul sondelor de extracţie, în apa subterană şi în jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, în jurul sondelor aflate în conservare, pe traseele subterane de transport produse petroliere

sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de depoluare

8 Comuna Cernica

Industria petrolieră



sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare şi a metodelor de

166



depoluare

9 Platforma Institutului de Cercetări Fizico-Nucleare, Măgurele

industria energetică şi nucleară- Institut de Cercetare şi Fizică Nucleară

pericol de radiaţii

activitataea şi modul de management a produselor şi deşeurilor sunt sub controlul CNCAN

10 Comuna 1 Decembrie


nitraţi sol şi apă subterană

localitatea este listata, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

11 oraş Chitila



localitatea este listată, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR

167


nr. 241/200512 comuna

Dărăşti Ilfovactivităţi agricole


localitatea este listată, ca deţinând suprafeţe de teren poluate cu nitraţi în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 C.L a informat că sunt pe teritoriul comunei 465 ha poluate

13 comuna Dobroieşti



localitatea este listată in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate

14 comuna Jilava



localitatea este listată în Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate

15 oraşMăgurele



localitatea este listată în Ord. MMGA/MADR

168


nr. 241/2005 ca având suprafeţe de teren poluate

169


5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

Reconstrucţia ecologică a solurilor urmăreşte două aspecte:

- decontaminarea solurilor;- luarea măsurilor de siguranţă în vederea limitării răspândirii poluanţilor.

Activităţile de reconstrucţie a solurilor se clasifica în:

- activităţi de îmbunătăţiri funciare;- activităţi de prevenire şi combatere a poluării solului.

Problema prevenirii poluării solului este o activitate care se raportează la normele tehnice de protecţie a calităţii solului şi în al doilea rând la respectarea acestora în activitatea curentă.

Normele tehnice de protecţie a calităţii solului se referă la prevenirea poluării datorită:

- degradării stării fizice;- acidifierii ca urmare a aplicării unor îngrăşăminte chimice cu potenţial de

acidifiere;- dereglării sistemului de nutriţie din sol;- eroziunii;- poluării chimice, biologice şi radioactive.

Lucrările de reconstrucţie vizează aplicarea unor măsuri de remediere a acestor tipuri de poluări ale solurilor. Finanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului se realizează de operatorul economic sau de deţinătorul terenului, în cazul poluărilor actuale şi a celor istorice.

Pentru solurile contaminate fără proprietar sau abandonate aparţinând domeniului public al statului, lucrările de investigare şi de evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor care le administrează sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. În anul 2007 au existat 3 sesiuni de finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu, sesiuni în care se puteau depune proiecte în domeniul reabilitării siturilor contaminate.

170


6. B

IOD

IVER

SITA

TEA

, BIO

SEC

UR

ITAT

EA, S

TAR

EA P

ĂD

UR

ILO

R

171


6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR

6.1. Biodiversitatea

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România

Datorită utilizării diferite a terenurilor, flora şi fauna sălbatică prezintă aspecte diverse în cele două unităţi administrative care alcătuiesc Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov. În municipiul Bucureşti, datorită lipsei unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze şi pot fi admirate în curţile oamenilor.

Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii.

Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, pe tot teritoriul existând specii de floră şi faună protejate. Judeţul Ilfov se remarcă prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cuc (Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp (Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescăruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

Fig. 6.1.1.1. Dendrocopos medius Fig. 6.1.1.2. Vanellus vanellus

172


Fig. 6.1.1.3. Merops apiaster Fig. 6.1.1.4. Ciconia nigra

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei speciilor de brânduşe galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile.

Mustelidae:

dihor (Putorius putorius), – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna;

vidra (Lutra lutra), – Legea nr. 462/2001 – anexa 3, Convenţia Berna; jder de pădure (Martes martes), – Legea nr. 462/2001 – anexa 5

Convenţia Berna; nevăstuica mică (Mustela nivalis), – Legea nr. 462/2001 anexa 5,

Convenţia Berna; bursuc (Meles meles), – Legea nr. 462/2001 anexa 5, Convenţia Berna.

Muridae:

bizam (Ondrata zibethica) – Legea nr. 462/2001 – anexa 5 Convenţia Berna.

Cervidae:

173


căprior (Capreolus capreolus) – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna

Suidae :

mistreţ (Sus scrofa) – Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.

Canidae:

vulpe (Vulpes vulpes)- Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.

Lepuridae:

iepure (Lepus europaeus)- Legea nr. 462/2001- anexa 5, Convenţia Berna.

Fig. 6.1.1.5. Capreolus capreolus Fig. 6.1.1.6. Lepus europaeus

Fig. 6.1.1.7. Vulpes vulpes Fig. 6.1.1.8. Sus scrofa

174

http://www.fugleognatur.dk/gallery_showlarge.asp?ID=20680


Reptile:

Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) – Legea nr. 462/2001- anexa 3, Convenţia Berna.

Lacertidae :

guşter (Lacerta viridis) – Legea nr. 462/2001 - anexa 4, Convenţia Berna; şopârla cenuşie (Lacerta agilis) – Legea nr. 462/2001 - anexa 4,

Convenţia Berna.

Colubridae :

şarpele de casă (Natrix natrix) – Legea nr. 462/2001 - anexa 3,Convenţia Berna ;

şarpele de apă (Natrix tesselata) – Legea nr. 462/2001 - anexa 3, Conv Berna.

Fig. 6.1.1.9. Lacerta viridis

Fig. 6.1.1.10. Lacerta agilis

175


Fig. 6.1.1.11. Natrix tesselata

Fig. 6.1.1.12. Emys orbicularis

Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

176


Fig. 6.1.1.13. Scardinius erythrorhtalmus

Fig. 6.1.1.14. Stizostedion lucioperca

Fig. 6.1.1.15. Carassius carassius

177

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/StizostedionLuciopercaAquarium.JPG


6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului.

Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna).

În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii: căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Fig. 6.1.2.1. Tilia sp

178


Fig. 6.1.2.2. Urtica dioica

Fig. 6.1.2.3 Sambucus nigra

179


Fig. 6.1.2.4. Rosa canina

Fig. 6.1.2.5. Meles meles

180


Fig. 6.1.2.6. Phasianus colchicus

Fig. 6.1.2.7. Perdix perdix

181


Fig. 6.1.2.8. Dama dama

Fig. 6.1.2.9 Martes martes

182


6.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversitătii prin mijloace legale.

Situri Natura 2000

La nivelul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov, au fost identificate şi înregistrate în baza de date on line Natura 2000 următoarele propuneri de situri Natura 2000:

situl Lacul Căldăruşani – propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

situl Scroviştea - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

situl Lacul Snagov - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

situl Lacul Cernica - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

situl Grădiştea-Dridu - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Societatea Ornitologică Română.

situl Parcul Ştirbey - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

În urma procesului de validare organizat la sfârşitul anului 2006, pentru judeţul Ilfov au fost validate şi supuse dezbaterii publice situl Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea - Dridu (SPA).

În municipiul Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA.

Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii:

183


Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).

În judeţul Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea nr. 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea nr. 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. Nr.792/1990).

Aria naturală Pădurea Snagov

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestieră în suprafaţă de 10 ha este situată în judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial - administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov - Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti - Ploieşti.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti - Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie Nr. 7680 din data de 22/11/2004.

184


Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov a fost realizat, înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu Nr. 1569/23.11.2005 iar ulterior avizat.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală: Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopătari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii, piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna întâlnim sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt: Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Suprafaţa lacului este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă.

O mare parte din lac a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic

185


Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Lacul Snagov a fost dată în custodie SC Snagov Tur SRL, pe baza Convenţiei de Custodie nr. 20451, din data de 12/12/2007

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin HG nr. 792/1990.

Situl Natura 2000 Scroviştea care se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea, a fost declarată prin Ordinul Nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ,ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România ca sit de importanţă comunitară ROSCI0224.

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

Fig. 6.1.3.1. Scroviştea

186


Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition - cod 3150;

Lacuri distrofice şi iazuri - cod 3160; Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli - cod 9160; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) - cod 91E0*; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0.

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani. Aceasta aparţine Sitului Natura 2000 - arie de protectie avifaunistica Gradistea - Dridu declarată prin Hotararea Nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integranta a reţelei Natura 2000 în România ROSPA044 Grădiştea – Căldăruşani - Dridu şi se întinde, în judeţul Ilfov, pe suprafaţa: Grădiştea (20%), Gruiu (40%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (23%).

Fig. 6.1.3.2. Lacul Căldăruşani parte din situl Natura 2000 ROSPA044

187


Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure.

O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc..

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Presiunea antropică exercitată asupra biodiversităţii se manifestă prin:

Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de creşterea economică.

Utilizarea unor tehnologii inadecvate.

Distrugerea habitatelor.

188


Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor.

Poluarea genetică cu organisme modificate genetic.

Poluarea prin modificarea factorilor de mediu.

Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi.

Nivelul inconstant al lacurilor din capitală.

Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit.

Schimbarea destinaţiei terenurilor.

6.2. Biosecuritatea

Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultivă plante modificate genetic.

6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

6.2.2.1. Cadrul instituţional

Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea

6.2.2.2. Procedura de autorizare

(1) Procedura de autorizare a activităţilor de introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic este publică. Mediatizarea activităţilor pentru care se solicită autorizaţie se asigură de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

(2) În termen de 10 zile de la data primirii unei notificări Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului trebuie să informeze publicul în legătură cu aceasta, specificând modalităţile prin care se pot obţine informaţiile.

(3) Observaţiile publicului se primesc în termen de 30 de zile de la data informării acestuia şi vor fi luate în considerare de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în luarea deciziei de autorizare a activităţii propuse. În funcţie de observaţiile primite se pot organiza dezbateri publice asupra oricăror aspecte privind domeniul reglementat de prezenta ordonanţă."

6.2.2.3. Evaluarea riscurilor

189


Principiile realizării studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului

A. Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului (ERM) îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere. ERM trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, trebuie precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

B. Reguli generale În acord cu principiul precauţiei, în realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:

1. caracteristicile identificate ale OMG şi care pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă şi pentru utilizări similare;

2. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific şi transparent, bazat pe datele existente;

3. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic, de scopul utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama, inter alia, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismului modificat genetic;

4. în momentul în care apar noi informaţii privind organismul modificat genetic şi efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie revăzut pentru a se stabili dacă:

a) riscurile se modifică;

b) este necesară modificarea planului de management al riscurilor.

C. Metodologie

C.1. Caracteristicile organismelor modificate genetic şi ale mediului în care sunt introduse

În funcţie de caz studiul trebuie să ţină seama de informaţiile tehnice şi ştiinţifice existente şi care se referă la:

1. organismul (organismele) parental sau receptor;

2. modificarea (modificările) genetică, rezultată prin inserarea sau eliminarea materialului genetic, şi informaţii relevante despre vector şi donor;

3. organismul modificat genetic;

190


4. introducerea sau utilizarea propusă, incluzând scara la care se efectuează activitatea;

5. mediul potenţial receptor;

6. interacţiunea dintre acestea. Informaţiile privind introducerile unor organisme similare şi ale unor organisme cu însuşiri similare pot fi luate în considerare în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

C.2. Etapele studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului

Concluziile studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să facă referiri la următoarele aspecte:

1. Identificarea caracteristicilor care pot determina efecte negative

Orice caracteristici ale organismelor modificate genetic, datorate modificării genetice, care pot cauza efecte negative asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, trebuie identificate. Pentru identificarea acestora trebuie luată în considerare compararea caracteristicilor organismului modificat genetic cu cele ale organismului nemodificat, în condiţii similare. Este important să nu se omită analiza nici unui posibil efect negativ, pe considerentul că apariţia acestuia este puţin probabilă.

Potenţialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variază de la caz la caz şi pot consta în:

- îmbolnăviri ale oamenilor, incluzând efecte de alergenicitate sau toxicitate;- îmbolnăviri ale animalelor şi plantelor, incluzând efecte de toxicitate şi,

unde este cazul, de alergenicitate;- efecte asupra dinamicii populaţiilor speciilor aflate în mediul receptor şi

asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii;- o posibilă modificare a unor agenţi patogeni care ar putea facilita

transmiterea bolilor infecţioase şi/sau apariţia unor noi surse ori vectori patogeni;

- compromiterea acţiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce conferă rezistenţă la antibioticele utilizate în medicina umană şi veterinară;

- efecte asupra circuitelor biogeochimice, în special pentru circuitele carbonului şi azotului, prin modificarea capacităţii solului de descompunere a materiei organice.

Efectele negative pot apărea în mod direct sau indirect, prin diverse modalităţi care pot consta în:

- răspândirea organismelor modificate genetic în mediu; - transferul materialului genetic inserat la alte organisme sau la acelaşi tip de organisme, dar nemodificate genetic;

- instabilitatea genetică şi fenotipică; - interacţiunea cu alte organisme;

191


- schimbări de management, inclusiv, acolo unde este cazul, practicile agricole.

2. Evaluarea posibilelor consecinţe ale efectelor negative

Trebuie evaluată amplitudinea consecinţelor fiecărui posibil efect negativ. Această evaluare trebuie să se facă pentru fiecare efect negativ şi să ia în considerare faptul că amplitudinea consecinţelor poate fi influenţată de mediul în care se face introducerea organismului modificat genetic şi de modul în care se face această introducere.

3. Evaluarea frecvenţei de apariţie a fiecărui posibil efect negativ identificat

Un factor foarte important în evaluarea frecvenţei sau a probabilităţii de apariţie a efectelor negative îl constituie caracterizarea mediului în care se intenţionează să fie introdus organismul modificat genetic şi modul în care se face introducerea.

4. Estimarea riscului pe care îl prezintă fiecare nou caracter al organismului modificat genetic

În funcţie de cunoştinţele existente trebuie realizată o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al organismului modificat genetic asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, prin analiza combinată a frecvenţei de apariţie a efectelor negative şi a amplitudiniii acestora.

5. Aplicarea strategiilor de management al riscurilor

Evaluarea riscurilor trebuie să identifice riscurile pentru care este necesar să fie elaborate planuri pentru managementul acestora şi stabilirea planului optim ce trebuie aplicat.

6. Stabilirea riscului pe care îl prezintă organismul modificat genetic în ansamblu

Evaluarea riscului general pe care îl prezintă organismul modificat genetic este realizată ţinându-se seama de fiecare strategie propusă pentru managementul riscurilor.

D. Concluziile studiului de impact al activităţilor de introducere în mediu sau pe piaţă a organismului/organismelor modificat/modificate genetic

D.1. În cazul organismelor modificate genetic, cu excepţia plantelor superioare:

1. frecvenţa cazurilor în care organismul modificat genetic a devenit persistent şi a invadat habitatele naturale şi condiţiile în care s-a produs acest lucru;

192


2. orice avantaj selectiv sau dezavantaj pe care îl prezintă organismul modificat genetic şi frecvenţa apariţiei acestui fenomen, în condiţiile stabilite pentru desfăşurarea activităţii propuse;

3. posibilitatea producerii transferului de gene la alte specii, în condiţiile stabilite pentru desfăşurarea activităţii propuse, şi orice avantaj sau dezavantaj selectiv pe care îl poate conferi acestor specii;

4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi organismele-ţintă, dacă este cazul;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi organismele non-ţintă, incluzând impactul asupra relaţiilor complexe ce se stabilesc la nivel de biocenoză (competitori, prădători, gazde, simbionţi, paraziţi şi patogeni);

6. posibilele efecte negative asupra sănătăţii umane ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi persoanele care lucrează, vin în contact sau se află în apropierea sitului de introducere a acestuia;

7. posibilele efecte negative asupra sănătăţii animalelor, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau sau conţin organisme modificate genetic şi consecinţele acestui consum asupra lanţului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi speciile-ţintă şi non ţintă, aflate în vecinătatea sitului în care este introdus acesta;

9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor de management al acestor organisme, în cazul în care acestea sunt diferite faţă de cele utilizate pentru organismele modificate genetic.

D.2. În cazul plantelor superioare modificate genetic (PSMG):

1. frecvenţa cazurilor în care s-a constatat că persistenţa în sistemele agricole sau capacitatea invazivă a PSMG este mai mare decât cea a plantelor parentale sau receptoare;

2. orice avantaj sau dezavantaj selectiv conferit PSMG;

3. posibilitatea transferului de gene la aceleaşi specii de plante sau la alte specii de plante compatibile sexual, în condiţiile acceptate pentru cultivarea acestor PSMG şi dacă acest transfer conferă plantelor orice tip de avantaj sau dezavantaj selectiv;

193


4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi organismele-ţintă, cum ar fi prădătorii, paraziţii şi/sau patogenii;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi organismele non-ţintă, ţinându-se seama, de asemenea, de organismele care interacţionează cu organismele-ţintă, incluzând impactul la nivel populaţional al competitorilor, erbivorelor, simbionţilor, paraziţilor şi/sau patogenilor;

6. posibilele efecte negative asupra sănătăţii umane ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi persoanele care lucrează, intră în contact sau se află în vecinătatea sitului în care este introdusă aceasta;

7. posibilele efecte negative asupra sănătăţii animalelor ce pot apărea imediat sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau din sau conţin PSMG şi consecinţele acestui consum asupra lanţului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre PSMG şi speciile-ţintă şi non-ţintă aflate în vecinătatea situ-lui în care sunt introduse acestea.

9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor utilizate pentru cultivarea, managementul şi recoltarea acestor PSMG, dacă acestea sunt diferite faţă de cele utilizate pentru plantele superioare nemodificate genetic.

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

PLANUL DE MONITORING

A. Obiectiv

Obiectivul planului de monitoring constă în: 1. confirmarea faptului că existenţa şi impactul oricăror posibile efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic, evidenţiate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, sunt corecte sau nu sunt corecte;

2. observarea apariţiei altor efecte negative ale utilizării organismului modificat genetic asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, care nu au fost anticipate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

B. Reguli generale

Activitatea de monitoring se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere pe piaţă a organismului modificat genetic.

194


Datele colectate prin sistemul de monitoring trebuie să ofere noi informaţii privind impactul introducerii unui organism modificat genetic în mediu sau pe piaţă, în condiţii diferite. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie automat să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului.

Experienţa şi datele obţinute prin monitoringul activităţilor de introducere deliberată în mediu a organismelor modificate genetic trebuie să stea la baza proiectării sistemului de monitoring al activităţilor de introducere pe piaţă a acestor organisme, ca atare sau sub formă de produse.

C. Realizarea planului de monitoring

Planul de monitoring trebuie:

1. să fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului;

2. să ţină seama de caracteristicile organismului modificat genetic, de scara şi de condiţiile de mediu în care acesta va fi introdus:

3. să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi evidenţierea efectelor negative identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului, deoarece:

3.1. monitoringul fiecărui caz trebuie realizat pe o perioadă suficient de mare pentru detectarea efectelor imediate şi directe şi, unde este posibil, a celor ce apar cu întârziere sau a celor indirecte deja identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului;

3.2. supravegherea poate, dacă este posibil, să utilizeze practicile de supraveghere de rutină deja stabilite, cum sunt monitoringul culturilor agricole, al protecţiei plantelor sau al produselor medicale de uz uman sau veterinar;

4. să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

5. să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor (notificator, utilizatori) cu realizarea diverselor sarcini prevăzute în planul de monitoring, care răspund ca activitatea de monitoring să se desfăşoare în mod corespunzător şi care sunt răspunzători în cazul în care au fost observate efecte negative asupra mediului sau sănătăţii umane şi nu au fost raportate deţinătorului autorizat şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului sau în cazul întârzierilor în transmiterea acestor date;

6. să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane observate şi aplicarea măsurilor necesare protecţiei oamenilor şi a mediului, stabilite de deţinătorul autorizat şi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului."

195


6.3. Starea pădurilor

Pădurea Băneasa

Căi de acces: Şoseaua Bucureşti - Ploieşti (DN 1), Şoseaua de Centură a Capitalei şi Şoseaua Bucureşti - Pipera – Tunari.

Pădurea Băneasa este situată în zona vegetaţiei de stepă şi silvostepă (sivostepă în acest caz – care reprezintă un amestec de stepă cu pâlcuri de pădure). Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse, fiind formate în principal din salcâm şi plop alb.

Repartizarea pe clase de vârstă a arboretelor este inegală, predominând cele din clasa a a-II-a şi a-III-a.

În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.

6.3.1. Fondul forestier

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 617 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie). Din această suprafaţă, 185 ha sunt reprezentate de păduri proprietatea statului şi 432 ha păduri aparţinând persoanelor fizice şi 24 ha terenuri destinate administraţiei silvice.

Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret şleau normal de câmpie".

Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de 70 ani.

În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglementări speciale.

În arboretele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de regenerare.

196


În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate în administraţia Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

Tabel nr. 6.3.1.1. Păduri administrate de către Direcţia Silvică Bucureşti

Tipul natural fundamental de pădure

Suprafaţa (ha)

% din suprafaţă

Compoziţie

Stejăret de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 Tei

Stejăret de câmpie de divagaţie

185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen

Stejăret de rovină 93.4 0.44 8 Stejar 2 Frasin

Stejăret de stejar pedunculat de depresiune din silvostepă

9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin

Stejăreto-şleau normal de câmpie

4452.6 21.19 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Şleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2 Tei 1 Carpen

Stejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Stejăreto-şleau de depresiune

13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Stejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei

Şleau plopiş normal de luncă

178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2 Frasin

Ceret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 Carpen

Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat

227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse ţări

Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 Carpen

197


Gârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru

Amestec de stejar cu cer şi gârniţă

84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin

Amestec de stejar pedunculat cu cer

516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru

Cero-şleau normal de câmpie

1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru

Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat

636.8 3.03 10 Stejar brumăriu

Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu

361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu

Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă

110.2 0.52 3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu

Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă

849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă

Zăvoi de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 Frasin

Zăvoi de plop negru 5.9 0.03 8 Plop negru 2 Frasin

Zăvoi amestecat plop alb şi negru

522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2 Frasin

Plopiş de rovină de plop tremurător

105.2 0.50 10 Plop tremurător

Zăvoi de salcie din lunci interioare

8.3 0.04 8 Salcie 2 Frasin

Aniniş pe soluri gleizate 27.9 0.13 10 Anin

TOTAL 21013 100 -

198


Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti.

(Vârsta medie arborete - 60 ani).

199


Tabel nr. 6.3.1.2. Evidenţa fenomenului de uscare a arborilor

Specificări U.M.

Specia

Ste-jari

Go-

run

Gâr-

nIţă

Cer To-tal

ste-jari

Sal-câm

Plop

e.a.

Plop alb

Plop negr

u

Sal-

cie

Fag

Fra-

sin

Div.

ţări

Brad

Mo-lid

Dou-

glas

Pini

Suprafaţa totală

Ha 4897

237 1326

6460

108 3 109 824

Suprafaţa afectată de uscare

Ha 2400

50 500 2950

10 3 5 200

grad de intensitateI

Ha 200 50 500 750 10 3 5 200

grad de intensitateII

Ha 50

grad de intensitateIII

Ha 150

200


grad de intensitate IV

Ha

Volum total arbori uscaţi inventari-aţi

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

Masa lemnoasă extrasă sau de extras a arborilor uscaţi,d.c.

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

marcaţi şi extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs

Mii mc

201


total extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

total extraşi în anul următor

Mii

mc

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004

202


La data de 31.12.2007 Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, administra o suprafaţă totală de 20.711 ha teren forestier proprietate publică a statului, în raza judeţului Ilfov 19.928 ha.

2.495 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, din care 90 ha păduri mânăstireşti şi păduri proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 cu modificarile şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea nr. 247/2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

19.848 ha categoria „pădure"; 799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate

administraţiei silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri destinate împăduririi (46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale silvice din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

5.550 ha Ocolul Silvic Bucureşti 10.138 ha Ocolul Silvic Snagov 5.023 ha Ocolul Silvic Brăneşti

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile de pe raza municipiului Bucureşti sunt păduri încadrate la grupa I funcţională prezentând următoarea compoziţie:

- Quercinee 40 – 55% (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu);

- Foioase diverse 45 – 60% (frasin, tei, carpen, etc.).

Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii Codrii ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 – 140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.

În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti, există doar 371,2 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, (aproximativ 15% din totalul regiunii),

195


Tabel nr. 6.3.2.1. Componenţa pe specii a pădurilor

Stejar 50,8%

Cer 10,6%

Tei 12,6%

Frasin 4,4%

salcâm 0,6%

diverse tării 12,6%

alte specii 8,4%


6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului reprezintă o activitate economică foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. În 2007, 48.000 m3 au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25.700 m3 către populaţie masă lemnoasă exploatată în regie şi 2.300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare.

Din cele 432 ha păduri proprietatea statului de pe raza municipiului Bucureşti s-au recoltat 1100 m3 masă lemnoasă: 600 mc stejar, 100 m3 diverse specii tari şi 400 m3 diverse specii moi.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti este de 80 m.

196


6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2007 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe suprafaţă totală de 2.060 ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1.766 ha pentru combaterea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului.

Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile administrate constituie o preocupare de bază a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunatori şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.

Probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei (Căldăruşani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza emisiilor de pe platformele industriale Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evacuărilor de ape reziduale din zona Snagov.

În judeţul Ilfov pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tînganu, Mogoşoaia, Săbăreni.

Din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5% pădure degradată.

6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

În anul 2007 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 938 ha din care 729 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu tăieri rase, 6 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 59 ha cu tăieri de regenerare în crang şi 138 ha cu tăieri de conservare.

Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2007 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 679 ha din care: 44 ha degajări, 73 ha curăţiri şi 562 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-au mai parcurs deasemeni cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 884 ha şi cu tăieri produse accidental suprafaţă de 1.320 ha.

197


În raza municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arborete pe o suprafaţă de 32 ha iar 73 ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii exemplarelor uscate.

Datele prezentate au fost obţinute de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările efectuate de către Direcţia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector.

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov prezintă un deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Totodată Capitala ar avea nevoie sa fie înconjurată de un inel verde.

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În anul 2007 din inventarul fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Bucureşti s-a scos, prin transmitere definitivă cu plata taxelor legale în vigoare, suprafaţa de 2 ha, suprafaţă preluată de CNADR, care a executat extinderea pasajului de pe DN 7 în pădurea Râioasa. De pe raza municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN1.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

În cadrul Direcţiei Silvice Bucureşti în anul 2007 regenerarea pădurilor s-a efectuat pe o suprafaţă totală de 94 ha, din care 72 ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri.

Valoarea totală a lucrărilor privind activitatea de regenerarea pădurilor a fost de 377 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1.996 - Codul Silvic.

În primăvara anului 2007 s-au efectuat lucrări de plantări în compensare în plantaţii pe suprafaţă de 3 ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha.

Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijire a culturilor în suprafaţă totală de 219 ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitişului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 179 mii bucăţi puieţi forestieri.

198

http://Silvi.ce/


Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe o suprafaţă totală de 9 ha.Tabel nr. 6.3.9.1. Evoluţia suprafeţelor regenerate

Anul Regenerări naturale (ha)

Împăduriri (ha)

Total (ha)

2004 69 16 85

2005 58 26 84

2006 53 15 68

2007 72 22 94

Sursa datelor: Direcţia Silvică Bucureşti

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor.

Diminuarea suprafeţelor împădurite înregistrate la nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov, are drept cauze principale: schimbarea regimului de proprietate şi nerespectarea regimului silvic de către proprietarii privaţi individuali sau neorganizaţi în ocoale silvice, defrişarea masivă şi ritmul lent al reînpăduririlor precum şi atacul dăunătorilor

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile este distrugerea prin tăieri necontrolate şi o dată cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari fenomenul va lua amploare dacă nu se iau măsuri. Pădurile au un rol ecologic, de protecţie a mediului, marea majoritate fiind încadrate în categorii de protecţie a apei, a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. În regiunile cu sol fragil, pădurea joacă adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocată de vânt dar şi în cazul eroziunii provocată de ape. Pădurea realizează şi un climat mai temperat decât cel care există în teren descoperit, cu o temperatură medie mai joasă şi o umiditate mai ridicată.

Acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:

Împădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol. Reconstucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali. Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva

eroziunii. Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor

199

http://Silvi.ce/


Aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de regenerare, care să asigure realizarea de arborete amestecate, cu structură mozaicată. Taierile rase trebuie diminuate drastic. Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi

reconsiderarea acestei activităţi ca importantă componentă a silviculturii.

200

8.

DEŞ

EUR

I


8. DEŞEURI

8.1. Date generale/Cadru legislativ

Date generale

O etapă importantă în vederea realizării managementului integrat al deşeurilor a fost parcursă în anul 2007 prin finalizarea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), aprobat prin Ordinul comun Nr.1364/1499 din 2006.

PRGD cuprinde o descriere a condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor, a măsurilor şi acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor şi punctelor slabe în sistemul existent de gestionare a deşeurilor, a cerinţelor UE şi naţionale cât şi cele specifice regiunii, a etapelor necesare pentru respectarea acestor condiţii cât şi sistemul integrat de gestionare la nivel regional.

PRGD constituie şi un instrument de planificare pe baza căruia se va putea solicita şi obţine suport financiar din partea UE pentru conformarea regiunii cu cerinţele legale şi atingerea de către regiune a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi locale.

Beneficiile PRGD sunt următoarele :

facilitarea obţinerii de suport financiar UE; conformarea regiunii 8 Bucureşti - Ilfov cu cerinţele legale; atingerea de către regiune a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni

regionale şi locale;

201

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=54


identificarea activităţilor la nivel de regiune şi/ sau judeţ în domeniul gestionării deşeurilor în consens cu alte judeţe sau regiuni;

utilizarea beneficiilor, avantajelor locale, pentru atingerea ţintelor naţionale pentru întreaga regiune;

compensarea dezavantajelor locale cu alte părţi ale regiunii; elaborarea unei strategii economice de gestionare a deşeurilor care nu poate

fi realizată la nivel de judeţ; luarea unor decizii pe baza analizelor şi prognozelor în domeniul gestionării

deşeurilor; stabilirea de capacităţi suficiente şi potrivite pentru gestionarea deşeurilor; fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor cu scopul

de a asigura capacităţi şi sisteme potrivite de colectare şi tratare; identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea

sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri; stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare şi altele; determinarea necesităţilor viitoare de investiţii.

PRGD include prevederi pentru următoarele tipuri de deşeuri:

- deşeuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comerţ şi instituţii publice, deşeuri nepericuloase din industrie, deşeuri nepericuloase din spitale);

Sunt incluse şi prevederi pentru diferitele tipuri de deşeuri colectate separat:

- deşeuri de ambalaje (hârtie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilenă, polipropilenă, PVC – sticlă, lemn );

- deşeuri verzi din gospodării, parcuri şi grădini publice;- textile;- deşeuri menajere periculoase:

chimicale (casnice); uleiuri uzate şi fluide de motor; îngrăşăminte; vopsele; insecticide; produse de curăţare, fluide, uleiuri uzate; medicamente expirate, nefolosite.

- vehicule scoase din uz;- anvelope uzate şi acumulatori folosiţi;- deşeuri voluminoase (mobilă din gospodării şi echipamente electrice şi

electronice maro);- deşeuri stradale;- deşeuri din pieţe;- nămoluri de la staţiile municipale de epurare a apei uzate;

202


- deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

Cadru legislativ

Directiva 2006/12/CE privind deşeurile

Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE)

OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MO nr. 283/22.06.2000), aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001), modificată de OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006), aprobată prin Legea 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007);

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, modificata prin HG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007);

Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 951/2007 (MO nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor.

Decizia 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei nr. 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase.

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE) (link cu folderul legislatie deseuri, subfolderul: ambalaje).

Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.1872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007);

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 (MO nr. 929/18.10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje;

203


















Ordinul comun nr. 1229/731/1095 din 2005 (MO nr. 27/12.01.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, modificat şi completat prin Ordinul comun nr.194/360/1325 din 2006 (MO nr. 499/8.06.2006);

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1281/2005 (MO nr. 51/19.01.2006) privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1108/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora.

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deşeurilor;

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

Ordinul Ministrului Mediului ş Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr.128/2002 (MO nr.160/06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005);

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.

Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

204
















Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

Ordinul comun nr. 1223/715 din 2005 (MO nr. 1/3.01.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 706/1667 din 2007 (MO nr. 307/09.05.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului;

Ordinul comun nr. 1225/721 din 2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 910/1704 din 2007 (MO nr. 428/27.06.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului;

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/2005 (MO nr. 910/12.10.2005) privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare;

Ordinul comun nr. 556/435/191 din 2006 (MO nr. 608/13.07.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Economiei şi Comerţului şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006;

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1099/2007 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare;


Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 816/2006 (MO nr. 588/7.07.2006).

205
















Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2002/525/CE pentru modificarea Anexei II a Directivei Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz

Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1313/2006 (MO nr. 829/9.10.2006);

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 625/2007 (MO nr. 252/16.04.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

Ordinul comun nr. 1224/722/2005 (MO nr. 1178/27.12.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 979/2006 (Mo nr. 806/26.09.2006) pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 816/2006 (MO nr. 724/24.08.2006) pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;


Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerinţele minime pentru certificatul de distrugere eliberat în conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Ordinul comun nr. 87/527/411 din 2005 (MO nr. 295/08.04.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz.

206













Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului 87/101/CEE)

Hotărârea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (MO nr. 199 /22.03.2007)

Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase (va fi abrogată începând cu 26 septembrie 2008 de Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatorii şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE)

Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 (MO nr. 700/05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007);

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007);


Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură

207














Ordinul comun nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură;

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1108/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora (link cu Ordin 1108_2007.pdf);

Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deşeuri

Regulamentul nr.1418/2007 din 29 noiembrie 2007 privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr.1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în anumite țări în care Decizia OCDE privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor nu se aplică

Hotărârea de Guvern nr. 788/2007 (MO nr. 522/02.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri;

Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel; Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 (MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului

Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, al Ministrului Economiei şi Finţelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, modificat prin Ordinul nr. 986/2188/821 din 2006 (MO nr.66/29.01.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Economiei şi Comerţului şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;


8.2. Deşeuri municipale

8.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Tabel nr. 8.2.1.1. Situaţia generării deşeurilor municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Categorii de deşeuriCodul

deşeuluiAnul

2002 2003 2004

208











t/an t/an t/an1 Deşeuri municipale din

care:

920.579 927.9431.1 Deşeuri menajere

colectare in amestec de la populatie

658.514 663.7821.2 Deşeuri asimilabile celor

menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

131.703 132.7561.3 Deşeuri colectate separat

din care

66.400 66.931 35.910 36.200 36.490 Hârtie şi carton 20.01.02 12.202 12.300 12.398 Sticlă 15.01.07 20.01.39 2.480 2.500 2.520 Plastic 15.01.02 20.01.40 10.317 10.400 10.483 Metale 15.01.04 20.01.38 0 0 0 Lemn 15.01.03 1.984 2.000 2.016 Biodegradabile 3.000 3.024 Altele (compuşi, textile

etc.)15.01

20.03.07 0 0 01.4 Deşeuri voluminoase 11.541 11.6331.5 Deşeuri din grădini şi

parcuri9.777 9.856 9.935

1.6 Deşeuri din pieţe 20.03.03 12.641 12.743 12.8451.7 Deşeuri stradale 29.583 29.822 30.0601.8 Deşeuri necolectate 15.01

Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, 2007

Producerea specifică de deşeuri pentru Regiunea 8 este estimată la 416 kg/loc/an.

8.2.2. Deşeuri biodegradabile

209


Tabel nr. 8.2.2.1. Prognoză privind cantităţile de deşeuri biodegradabile în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tipuri de deşeuri (t/an)2003 2010 2013

Total Biodegradabile



1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii), din care:

920.579

487.083 958.613

503.489 981.805

515.670

1.1 Deşeuri menajere mixte 658.514

349.012 713.048

385.562 730.299

394.890

Urban 658.514

349.012 365.382

365.382 706.079

374.222

Rural 0 0 20.180 20.180 32.294 20.6681.21.3

Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat)

198.642

89.146 209.467

94.260 214.534

96.540

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 11.541 10.964 12.203 11.593 12.498 11.8731.6 Deşeuri din pieţe 9.911 8.870 10.421 9.379 10.673 9.6061.7 Deşeuri stradale 12.743 2.549 13.474 2.695 13.800 2.7601.8 Deşeuri generate şi

necolectate30.071 26.542 0 0 0 0

Urban 0 0 0 0 0 0Rural 30.071 26.542 0 0 0 0


210


Tabelul prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi a celor biodegradabile. În timpul perioadei alese, deşeurile biodegradabile se aşteaptă să crească de la 515.000 t/an la 558.000 t/an, ceea ce însemnă o creştere de 8,3% pe parcursul a 10 ani.

Ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce vor fi eliminate se raportează la anul 1995 şi este de 497.381 t / an sau în jurul a 500.000 t/an.

Urmârindu-se ţintele, în 2010 va trebui atinsă o reducere a cantităţii generate de deşeuri biodegradabile cu 25% şi în 2013 cu 50% faţă de anul 1995.

În cifre absolute, reducerea trebuie să fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 şi de 266.797 t/an pentru 2013.

Aceasta înseamnă colectarea separată a acestei cantităţi sau o capacitate maximă de compostare şi/ sau tratarea mecanico-biologică a cantităţii duble de deşeuri mixte.

Tabel nr. 8.2.2.2. Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate

Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate în 2010 şi 2013 . Reducere cu

25% şi 50% versus cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în 1995 . Cantitate de deşeuri

biodegradabile în 1995:497.381 t

2010 2013

Cantitatea generată de deşeuri biodegradabile 503.489

451.488

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi eliminată

373.036

248.691

Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie redusă de la eliminare

130.453

266.979


8.2.3. Deşeuri de ambalaje

211


212


Tabel nr. 8.2.3.1. Evoluţia deşeurilor de ambalaje (t/an)

1 0 % c r e ş ţ e r e p e a n

7 % c r e ş t e r e p e a n

5 % c r e ş t e r e p e a n

R e g . 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 31 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 3486102 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 260.810 273851 287543 301920 3170163 155.481 171.029 188.132 206.945 227.640 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 338966

4 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 2044385 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 2462836 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 3439097 141.579 155.737 171.310 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 3086588 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552

România 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433


Tabel nr. 8.2.3.2. Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total 41503 50104 59195 68757 77916 99427 120203 140706 161690 169775 214150Hârtie şi Carton 26526 30468 43352 38142 42253 48783 58016 65203 72677 76310 88677Plastic 2273 3980 5107 6421 8588 10384 12094 14247 16802 17642 27846Sticlă 5146 7031 9047 11022 12309 19603 24908 30263 34977 36725 47964Metal 7558 8625 10202 11882 13185 17995 21912 26040 30456 31978 40723Lemn 0 0 486 1289 1581 2663 3273 4933 6581 6910 8940

213



214


Din 2006 şi 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje va creşte semnificativ de la cca. 200 t/an la 400.000 t/an.

Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi reciclată cu 45%: de la 42.000 t în 2007 la 88.000 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar. Pentru 2013, vor trebui să fie reciclate 300-350.000 t/an de hârtie şi carton.

Pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, în 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-urilor va trebui să atingă 28.000 t/an. Capacitatea actuală din România este de 45-50.000 t/an. Va fi necesară o capacitate suplimentară de aproximativ 120-130.000 t, deşi toate acestea vor fi măcinate şi zdrobite pentru a fi transportate la instalaţiile de procesare.

Procentul de reciclare a sticlei în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov va spori întreaga cantitate de la 12.000 t/an în 2007 la 48.000 t/an în 2013. Pentru România, va fi necesară o capacitate suplimentară de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.

Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale anual. Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013.

8.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la grămadă” datorită stării incipiente de pătrundere a serviciilor de salubrizare în oraşele şi comunele judeţului. În localităţile Otopeni şi Voluntari există un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje - colectare sticle PET- desfăşurat de SC Urban SA ca urmare a unui proiect ce se desfăşoară începând cu anul 2004. Colectarea selectivă se face la agenţii economici, deşeurile fiind predate pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de activităţi.

La cele 2 depozite ecologice de deşeuri (depozitul Vidra si depozitul Glina), după descărcarea deşeurilor din mijloacele de transport, se face o colectare selectivă a deşeurilor care nu trebuie să ajungă la depozitarea definitivă. La sfârsitul anului 2006 la depozitul conform de deşeuri “Glina - Ecorec” a fost finalizată investiţia la Staţia de sortare deşeuri municipale colectate “la grămadă”. Începând cu anul 2007, luna martie, această investiţie a început să genereze: deşeuri de hârtie şi carton – 1089 t, deşeuri de material plastic – 436 t, deşeuri de sticlă – 3048 t, deşeuri metalice – 700 t, deşeuri de lemn - anvelope uzate, alte tipuri de deşeuri. La depozitul conform Vidra – Ecosud se va pune în funcţiune, în anul

215


2008, o nouă staţie de selectare deşeuri cu valoare economică, din deşeurile colectate “la grămadă”.

Se colectează selectiv următoarele deşeuri: hârtie şi cartoane, materiale plastice (ambalaje PET, PE, PP, PST, PVC), materiale metalice feroase, neferoase, aluminiu (doze), textile, lemn, sticlă, baterii şi acumulatori auto, baterii de uz casnic şi industrial. Semnalăm că deşeurile reciclabile cu mare valoare economică prezintă sincope în gestionarea ritmică, în sensul că se creează stocuri care sunt valorificate în funcţie de cerere şi ofertă. În continuare se face o analiză detaliată a stării actuale, privind gestiunea deşeurilor reciclabile şi energetice în judeţul Ilfov, în anul 2007.

Deşeuri de hârtie şi carton

Tabel nr. 8.2.4.1. Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton (2004-2007)

2004 2005 2006 2007Cantitate generată (tone/an)

28347 (cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

27853 (cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

25629,5 (cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

25977,129 (cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

Cantitate colectată (tone/an)

17828 22832 24297,5 21527,493

Cantitate valorificată (tone/an)

10519 22830 24482,9 21538,214

În anul 2007, diferenţa de 4448,915 tone se regăseşte sub formă de stocuri -1042,915 tone; stocată la alţi agenţi economici în vederea valorificării - 3396 tone.

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov

216


Tabel nr. 8.2.4.2. Principalii colectori si valorificatori de deşeuri de hârtie si carton, judeţul Ilfov, 2007

u.m = toneAgent economic Colectat Valorificat Stoc la 01.01.08

SC Romrecycling SRL 3810 3822 27SC Remat Bucureşti Nord SA 1520 1541 2,5

SC Repap SRL 9055 9032 23SC Amplitecna SRL 5100 5100 857SC Doraly SRL 39 39 7,5SC Urban SA, Sucursala Otopeni 2300 2300 550

SC RER Ecoologic REBU SA

662 662 43


Fig. 8.2.4.1. Graficul colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton

managementul deseurilor de hartie si carton in judetul Ilfov, in anii 2004,2005,2006,2007

28847

27853

28230.000

25977.129

17828

22832

24297.500

21527.493

10519

22890

24492.900

21538.214

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitate (tone)

valorificata

colectata

generata

217


Colectorii de hârtie şi carton sunt în primul rând operatorii de salubritate, dar şi persoane fizice. Beneficiarii acestei materii prime secundare deosebit de valoroasă din punct de vedere economic sunt unităţile industriale producătoare de hârtie şi cartoane din ţară. În judeţul Ilfov nu există agenţi economici producători de hârtie şi carton având ca materie primă lemnul, paiele, hârtia şi cartonul reprocesat.

Agenţii economici mentionaţi sunt autorizaţi şi deţin instalaţii pentru tratarea deşeurilor de hârtie si carton, respectiv prese pentru balotat. APM Ilfov urmăreşte lunar fluxul de deşeuri de hârtie şi carton şi raportează către ANPM şi ARPM Bucureşti. Deşeurile de hârtie şi carton provin în cea mai mare parte din ambalaje, dar şi de la birouri şi firme care procesează hârtia, de la agenţii economici care îşi desfaşoară activitatea tipografiilor (cărţi, ziare, reviste). În acord cu prevederile Directivei 94/62CE, în judeţul Ilfov, până la 31.12.2007, ar fi trebuit atinse următoarele procente de reciclare:

- 15% - pentru hârtie si cartoane,- 22% - pentru sticlă,- 15% - pentru metale.

Procentul global de reciclare era de 28% la 31.12.2007, iar cel de recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare de 34%. Pentru anul 2008 se prevede atingerea următoarelor obiective:

- 60 % din greutate hârtie şi carton reciclată,- 50 % din greutate ambalaje metalice reciclate.

Deşeuri de materiale plastice (ambalaje de sticle PET – post consum)

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje - sticle PET, postconsum - a început să se desfăşoare alert după anul 2002, când a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva nr. 94/62/CE referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje prin HG nr. 349/2002, abrogată în anul 2005 de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Deşeurile de sticle PET - postconsum au facut obiectul HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET, postconsum, în vederea reciclării” completată cu OM nr. 117/2004 modificat şi completat în 2005, republicat – Norme metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004. HG nr.166/2004 a fost modificată şi completată prin HG nr. 989/2005.

Deşeurile de sticle PET – postconsum au facut obiectul HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de

218


ambalaje PET postconsum în vederea reciclării”, modificată şi completată prin HG 989/2005 şi a OM nr. 117/2004 republicat – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004.

Tabel nr. 8.2.4.3. Deşeuri de material plastic (sticle PET, postconsum) colectate şi valorificate

Deşeuri de ambalaje (sticle PET, postconsum) (tone)

2003 2004 2005 2006 2007Cantităţi colectate

289,8 330,3

413,3

318,5 din care PET 199,5

323,323 din care PET 141,66

Cantităţi valorificate

245,6

258,3

325,8


320,653 din care PET 285,590

Cantităţi stocate

157,7 167,5

255,0


73,289 din care PET 63,690


În judeţul Ilfov, oraşul Otopeni, SC Urban SA desfăşoară proiectul pilot (fonduri proprii) de colectare selectivă a deşeurilor din sticle PET – postconsum, prin amplasarea a 300 pubele cu V =0,24 m3.

Cantităţile de deşeuri de ”sticle PET – postconsum” sunt valorificate la SC Green Tech SRL Buzău.

Agenţii economici care realizează colectare deşeuri PET sunt: SC EcoServ Internaţional SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecycling SRL, SC Remat Bucureşti Nord SA, SC Lematec Inter Impex SRL, SC Polimer Group SRL, SC Sal Trans Exim SRL, SC Atra Eco SRL. Aceste deşeuri sunt stocate în cantităţi mari datorită preţurilor fluctuante ale pieţii. Agenţii economici SC EcoServ Internaţional SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecycling SRL colectori şi valorificatori de PET –uri deţin şi mori pentru măcinat la stadiul de „fulgi”.

219


Fig. 8.2.4.2. Graficul evoluţiei colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET - postconsum”

evolutia colectarii si valorificarii deseurilor de m. plastice - PET-uri - postconsum in anii 2003,2004,2005,2006,2007

289.9

330.3

413.3

379.764

323.323

245.6

258.3

325.8

326.89

320.653

157.7

167.5

255

185.367

73.289

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

2003

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitati (tone)

cantitati stocate

cantitati valorif icate

cantitati colectate

Se impune să se acţioneze cu mai multă fermitate la nivelul Consiliilor Locale (din oraşe şi comune) pentru a se obţine o implicare mai mare în ce priveşte realizarea spaţiilor de stocare a cantităţilor de ambalaje (sticle PET) colectate selectiv în şcoli, instituţii publice; conlucrarea cu agenţii economici care comercializează cantităţi mari de mărfuri ambalate pentru introducerea „sistemului depozit”, a sistemului „ambalaj la schimb”; plantarea de containere adecvate sau pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje la serbările organizate în aer liber, la stadioane sau alte întâlniri.

La nivelul Consiliilor Locale trebuie să se asigure resurse financiare pentru realizarea unui grad înalt de recuperare a deşeurilor reciclabile, recuperabile, reutilizabile.

Pentru gestionarea în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului, cât şi ca urmare a negocierilor cu UE, în România s-a înfiinţat SC Ecorom Ambalaje SA agent economic autorizat de MMDD să realizeze inventarul şi să ţină evidenţa cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa românească. Acest agent economic reprezintă punctul verde (grüne punct) al UE în Romậnia. În Planul

220


Judeţean pentru Gestiunea Deşeurilor pentru judeţul Ilfov sunt prevăzute acţiuni pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor de materiale plastice.

Deşeuri de anvelope uzate

Baza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004. Potrivit acesteia în anul 2005 ar fi trebuit să se atingă ţinta de 60 % anvelope valorificate din cantitatea de anvelope introdusă pe piată în anul 2004. În judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă; în anul 2005 existau1492 tone de anvelope uzate depozitate la SC Remat Bucureşti Nord SA.

Ca urmare a înfiinţării SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMDD să gestioneze în condiţii ecologice anvelopele uzate, stocul de anvelope uzate s-a diminuat în anul 2007 la 374,219 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope uzate s-a făcut prin: coincinerare în instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin reşapare şi prin alte utilizări economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudretă de cauciuc).

Tabel nr. 8.2.4.4. Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate în judeţul Ilfov

anvelope uzate ( tone)

2003 2004 2005 2006 2007Cantitate colectată 124 140 140 326,834 270.411Cantitate valorificată 200 170 1785 417,998 295.995Cantitate stocată 2206 2136 491 399,8 374,219


În continuare este necesar să se realizeze un sistem informaţional mai rapid în ce priveşte cantităţile de anvelope uzate coincinerate, ajunse pudretă, utilizate în alte scopuri. De asemenea, este necesar să se realizeze controale mai dese la depozitele de deşeuri conforme pentru a preîntâmpina ajungerea anvelopelor uzate în corpul depozitului.

Tabel nr. 8.2.4.5. Cantităţi de deşeuri distruse termic pentru coincinerare în judeţul Ilfov, 2007

Tipuri de deşeuri Cantitate (tone)

Agent economic generator

Agent economic valorificator

Lacuri//vopsele 1,75 SC Elvila SAEmulsii uzate 18,67 Turbomecanica SA

BucureştiSC Mol Ro Comerţ

221


Bucureşti

SC Lafarge Romậnia SA

Ulei uzat 35,34 SC Mol Ro Comerţ Bucuresti

Şlam petrolier 46,54 Ecomaster Servicii SRL

Deşeuri municipale amestecate

37,84 SC Nestle Romậnia SRL

Detritus (deşeu de foraj)

338,1 M1 Progas Bucureşti

Fluid de foraj 51,4 M1 Progas Bucureşti


Tipurile de deşeuri coincinerate au înlocuit cantităţi apreciabile de combustibil clasic: păcura, CLU, motorina.

Fig. 8.2.4.3. Variaţia colectării, valorificării şi stocului de anvelope uzate în judeţul Ilfov

evolutia colectarii, valorificarii si stocului de anvelope uzate , in judetul Ilfov, in anul 2007

124.000

270.411326.834

140.000

140.000

295.995

417.998

1785.000

170.000200.000

2206.000

374.219399.800491.000

2136.000

0.000

500.000

1000.000

1500.000

2000.000

2500.000

2003 2004 2005 2006 2007

anii de referinta

cant

itati

(tone

)

colectate

valorificate

stoc

222


Secţia de Sortare Reciclare S.C. URBAN S.A. Bucureşti, sector 6, B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (incintă S.C. LEGUME FRUCTE MILITARI S.A.), prevede un teren imprejmuit cu suprafaţa totală de 6 271 mp, din care :

- hala 1, S=722.9 mp;- şopron 1, S=576.84 mp;

- şopron 2, S=407.31 mp;

- şopron 4, S=771.54 mp;

- platformă betonată cu S=1980 mp pe care este amplasată instalaţia de sortare a deşeurilor;

- presa hidraulică de balotat deşeurile model TEHNIX - Croaţia;

- presa hidraulică de balotat deşeurile model ZAGIB - Italia;

- staţia de sortare manuală cu o capacitate de 1000 t/lună.

Activitatea constă în:

- colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile la producătorii de deşeuri prin asigurarea de containere şi saci;

- sortarea deşeurilor reciclabile la punctele de colectare;

- transportul selectiv al deşeurilor reciclabile sortate (cu mijloace de transport specializate) de la furnizori către centrul de colectare, valorificare şi reciclare deşeuri municipale, sau transportul direct al deşeurilor reciclabile sortate pe categorii la valorificatori/reciclatori finali (în cazul deşeurilor feroase şi neferoase, uleiurilor uzate, bateriilor şi acumulatorilor uzaţi);

- sortatea deşeurilor prin intermediul instalaţiei de sortare montată la punctul de lucru;

- presarea deşeurilor de hâtie-caton, plastic şi a dozelor de aluminiu;

- balotarea prin legarea cu sârmă;

- depozitarea temporară pe tipuri a baloţilor de deşeuri;

- livrarea baloţilor către unităţi de valorificare;

- transporturi de deşeuri periculoase (uleiuri uzate, baterii/ acumulatori uzaţi, deşeuri contaminate cu uleiuri uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice cu conţinut de substanţe periculoase).

Tabel nr. 8.2.4.6. Cantităţi (tone) de deşeuri colectate în anul 2007, în judeţul Ilfov

Tip deşe

u

Carton Folie PET Sticlă Lemn Aluminiu

Fier DEEE

Total 10843,198

851,102

54,384

9951,56

159,78

2,855 88,46

49,375

223


Sursa datelor: S.C. URBAN S.A. Bucureşti

Tip deşe

u

Carton Folie PET Sticlă Lemn Aluminiu

Fier DEEE

Total 8340,922

654,694

41,834

9951,56

159,78

2,855 88,46

49,375

Tabel nr. 8.2.4.7. Cantităţi (tone) de deşeuri valorificate în anul 2007, în judeţul Ilfov

Sursa datelor: S.C. URBAN S.A. Bucureşti

Potrivit Planului National de Gestionare a Deşeurilor, „Promovarea tratarii deşeurilor municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional” se va realiza prin:

încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale; construcţia tuturor capacităţilor necesare pentru tratarea deşeurilor

municipale.

Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caractersticile deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

În acest sens se poate arăta:

Agenţii economici care prestează servicii de alimentaţie publică de tip ”Mc Donalds” (Otopeni), „Metro” (Voluntari), „SelGros” (Pantelimon), deţin prese pentru micşorarea volumului şi asigurarea unei manipulări uşoare;

SC Stericare Romậnia SRL, cu sediul în comuna Jilava, str. Prelungirea Şoselei Giurgiului, nr. 5 realizează sterilizarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală pentru eliminarea caracterului periculos al acestora. În 2007 a fost sterilizată o cantitate de 1923, 9 tone, din care: 248,67 tone din judeţul Ilfov, 580,23 tone din Bucureşti, 1095 tone din judeţul Prahova, Călăraşi, Brasov, Cluj, Ialomiţa, Teleorman. Cantitatea de 1923,9 tone deşeuri sterilizate (nepericuloase) a fost depozitată, final, în judeţul Ialomiţa la depozitul ecologic de deşeuri „SC Vivani Salubritatea SA;

CN Aeroprtul Internaţional „Henri Coandă” SA Otopeni, - coordonat de Ministerul Transportului, Construcţiei şi Locuinţei - deţine un incinerator care în anul 2007 a incinerat următoarele cantităţi de deşeuri:

- 0,98 tone deşeuri medicale înţepătoare – tăietoare;- 0,000815 tone deşeuri constând din medicamente cu termen expirat;- 10,7 tone deşeuri medicale infecţioase.

224


Au mai fost incinerate materiale de tip” Catering” rezultate de pe aeronavele de transport sau ca urmare a instituirii „carantinei sanitare”, 851,19 tone. Cenuşa de ardere a fost depozitată la depozitul ecologic Vidra - SC Ecosud SRL.

SC Protan SA, Sucursala Popeşti - Leordeni, deţine un incinerator retehnologizat.

SC Cartogate Group SRL din sat Căţelu, Comuna Glina, deţine un incinerator la care în anul 2007 s-au incinerat urmatoarele tipuri de deşeuri:

- deşeuri de ţesuturi animale – 14,53 tone;- aşternuturi de grajd (dejecţii animaliere) – 64,468 tone;- deşeuri periculoase din activitate sanitar-veterinară – 1,1963 tone.

În judeţul Ilfov nu se practică procedeul de compostare deşeuri în scopul producerii de biogaz/compost şi sistemul de tratare mecano-biologică a deşeurilor. Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în instalaţii de incinerare neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată modului de gospodărire a anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spaţii deschise sau în instalaţii neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei, pentru topirea bitumului) produce o poluare a aerului pe arii foarte întinse.

8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

În regiunea 8 Bucureşti - Ilfov eliminarea deşeurilor municipale se face prin depozitare la cele trei depozite de deşeuri nepericuloase conforme Chiajna Rudeni, Vidra (pentru deşeuri menajere) şi Glina.

Tabel nr. 8.2.5.1. Depozite de deşeuri municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Numele depozitului şi

proprietarul/operatorul

Adresă Tipul depozitu

lui

Începutul

exploatării/ data estimată

de închider

e

Suprafaţa (ha)

Capacitatea (m³)

Depozitul Chiajna Rudeni SC Iridex Group, Import Export S.R.L

Bucureşti, sector 1, strada

b 1999/2019

27~ 6- 8ha umplute sau aflate sub

~5.400.000

225


Drumul Rudeni - Chitila, no. 10

operare şi pregătire

Depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajereSC SYSTEMA ECOLOGIC SRL

Biroul central:

Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucureşti

Punct de lucru: Vidra, judeţul Ilfov

b 2001/2023

24

celula 1 - 4,2 Ha închise

celulele 2 şi 3 - 4,2 Ha operaţionale

celula 4 - 4,2 Ha în construcţie

~8.000.000

Glina

Ochiul Boului /

SC ECOREC SA

Biroul central: Bucureşti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2Puncte de lucru: Şoseaua de Centură nr. 2, Popeşti – Leordeni ,judeţul Ilfov

b 2001/2045

120, din care 37 ha sunt închise din partea nouă, prima celulă, 2,5 ha sunt închise; pentru 16 ha există permis de construcţie

~16.000.000

226


Capacitate totală ~29.400.000


8.3. Deşeuri de producţie

În judeţul Ilfov, în anul 2007, tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate au fost:

- hîrtie şi carton din: gestionarea ambalajelor, activităţi de birou, procese de producţie, activităţi de comercializare/depozitare;

- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetaacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.;

- materiale compozite (carton şi mase plastice, carton şi aluminiu, metal şi masă plastică, carton şi masă plastică şi metal), textile impregnate rezultate din: activităţi de comercializare, activităţi de cercetare, activităţi de producţie;

- cioburi de sticlă rezultate din: activităţi de prestări servicii, de producţie, de îmbuteliere;

- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din: activităţi de prestări servicii, reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrică);

- baterii şi acumulatori, rezultaţi din: activităţi de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică;

- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere;

- nămoluri din instalaţiile de epurare şi preepurare (apă, aer) existente în dotarea unor agenţi economici,

- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.;

- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat;

- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din amblaje dezafectate, etc.;

- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări servicii, de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice;

- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz;- deşeuri de mercur şi mercur metalic;- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope,

prestări servicii - reparaţii mecanice auto;

227


- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibră şi ţesături;- echipamente electrice cu conţinut de PCB sau PCT;- deşeuri din: construcţii şi demolări, activitatea de construcţii civile şi

industriale.

8.3.1. Deşeuri periculoase

APM Ilfov, prin compartimentul gestiunea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase urmăreşte fluxurile de deşeuri periculoase de la generator pâna la valorificator: baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, compuşi desemnaţi (PCB/PCT).

În cazul bateriilor şi acumulatorilor se verifică instalaţiile de reciclare şi de tratare până la obţinerea produselor finite şi eliminarea deşeurilor nereactive, pe baza prevederilor HG nr. 1057/2001, privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

De asemenea, APM Ilfov emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri periculoase pe teritoriul judeţului Ilfov, pe baza prevederilor Ordinului nr. 2/2004 completat şi modificat cu Ordinul nr. 986/2006.

8.3.1.1. Deseuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi

Baterii şi acumulatori uzaţi

Colectarea şi valorificarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto a căpătat un ritm alert după transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directivei 93/86/EC privind etichetarea bateriilor transpusă prin HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Tabel nr. 8.3.1.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi, colectate şi valorificate în perioada 2004 – 2007, în judeţul Ilfov

Deşeuri de baterii şi acumulatori auto (tone)2004 2005 2006 2007

Cantităţi colectate 18.423 19.533 19781,00 21265,990Cantităţi valorificate 18.623 19.654 19682,990 21364,990


228


Fig. 8.3.1.1.1. Evoluţia colectării şi valorificării deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi

În judeţul Ilfov agenţii economici care realizează reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi cu conţinut de Pb sunt: SC Neferal SA şi SC April Investiţii SRL. Reciclarea constă în recuperarea plumbului şi a altor metale prin metode care asigură reciclarea materialului plastic şi recuperarea electrolitului.

Tabel nr. 8.3.1.1.2. Generatori şi tipuri de deşeuri periculoase în judeţul Ilfov

gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori auto, in judetul Ilfov, in anii 2004,2005,2006,2007

1826319533

19781

21265.99

18623

1965419682.99

21364.99

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitati (tone)

cantitati colectate cantitati valorificate

229


Agent economic

Tip deşeu Cantitate generată /

2007 (tone)

Mod de gestionare

Observaţii

C. N. Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” SA

Filtre de ulei auto

0,066 Stocat temporar în spaţii închise

Se incinerează cu recuperare de metal

Ulei uzat 173,8 Stocat temporar în butoi metalic de 200 l

Este livrat pentru regenerare la Ploieşti

SC Cefin România SRL

Ulei uzat 12,24 Stocat temporar în butoi metalic de 200 l şi în rezervor subteran

Este livrat pentru regenerare la Ploieşti

Alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase

0,578 Stocate la gospodăria de deşeuri municipale amestecate

Au fost eliminate la incineratorul din localitatea Chiajna

Filtre de ulei, auto

6,52 Sunt stocate în incintă acoperită

Se valorifică la metale după ce se îndepartează filtrul

Petrom SA - Competrol, Agenţia Comercială Bucureşti Sud

Ulei uzat 96,7 Sunt stocate în rezervor suprateran

Sunt livrate pentru regenerare, la Ploieşti

SC Danubiană SA

Ulei uzat 0,81 Stocat în butoaie de 200 l

Livrat ritmic la SC Lafarge România SRL


8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Tabel nr. 8.3.2.1. Cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase), în anul 2007, în judeţul Ilfov

Tip de deşeuri Cod, conform

Cantitate generată

Cantitate valorificat

Cantitate

Cantitate eliminată

230


HG nr. 856/200

2

(tone) ă (tone) stocată (tone)

(tone)

Deşeuri municipale amestecate

20.03.01 73239 3000 - 70239

Baterii uzate 16.06.01*

332,345 332,345 - -

Deşeuri cu conţinut de zinc

11.05.0211.05.01

45,567 41,445 4,122 -

Anvelope uzate 16.01.03 7909,7 1206 1357,767

5345,933 (eliminare in industria cimentului)

Uleiuri minerale uzate

13.02.08*

2841,6 2603 284,65 -

Filtre ulei 16.01.07*

20,866 18,955 1,911 -

Deşeuri nebiodegradabile

20.02.03 2,445 2,445 - -

Hârtie, carton din ambalajeşi alte activităţi

15.01.0120.01.01

6803,6 6716,8 36,8 50

Deşeuri din tăbăcarie

04.01.0804.01.02

241,6 - 70,21 171,39

Alte deşeuri nespecificate

16.01.99

02.03.99

04.01.99

04.02.99

12.01.99

10.03.99

3229,75 1831,25 201,23 1197,27

Piese de polizor mărunţite

12.01.21 0,52 - - 0,52

Alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase

11.01.98*

6,658 - 0,615 6,043 (eliminate prin incinerare controlată)

Materiale 04.02.09 14,876 10,98 3,896 -

231


compoziteAmbalaj textil, textile

15.01.09

20.01.11

19.12.08

37,58 22,786-

14,794 (eliminare prin coincinerare)

Materiale plastice, cauciuc

19.12.04 1321,17 87,456 - 1233,714 (eliminare prin coincinerare

Sticla 16.01.20 480 400 80 -Nămoluri de epurare

19.08.05

19.02.06

04.01.06

257,89 220,088 20,457 17,345

Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase

15.01.10*

0,846 - 0,025 0,821 (eliminate prin incinerare)

Deşeuri de tonere

08.03.18 1,952 1,34 0,612 -

Materiale plastice din ambalaje

15.01.02 1676,876 1676,876 - -

Pilitura şi span feros

16.01.17 2675 2635,1 40,9 -

Ambalaje de lemn

15.01.03 2647,4 2647,4 - -

Mase plastice 16.01.19 64,5 62,5 2,00Metale 20.01.40 2560,8 2460,4 100,4 -Plăcuţe de frână

16.01.12 1,48 - 1,41 0,07

Lemn şi rumeguş

03.01.05 2486,6 2486,6 - -

Aluminiu 17.04.02 77,58 77,58 - -Nămoluri de la limpezirea apei

19.09.02 195,5 - - 195,5

Deşeuri inerte beton, cărămizi

17.01.07 3898 3567 - 291

TOTAL 113071,701

28044,946 2207,005

78763,4

232



8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi si ale altor compuşi similari

Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) care reglementează gestionarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, a fost transpusă în legislaţia naţională prin :

- HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi altor compuşi similari, modificată de HG nr. 291/2005, modificată şi completată de HG nr. 975/2007 şi HG nr. 210/2007;

- Ord. nr.1018/2005 privind înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase, completat de Ord. Nr. 257/2006

În judeţul Ilfov, în cursul anului 2007, s-a acţionat pentru:

- eliminarea de către SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA Sucursala Ilfov a 431 bucăţi condensatori electrici, scoşi din funcţiune, care conţineau aproximativ 2743 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a făcut la instalaţiile de eliminare aparţinând SC Setcar SRL Brăila în trimestrul I 2007;

- eliminarea de către SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA - SDFEE Bucureşti (pentru amplasamente din Ilfov) a 136 bucăţi condensatori electrici, care conţineau 2088 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a făcut la instalaţiile de eliminare aparţinând SC Setcar SRL Brăila în trimestrul I 2007;

- eliminarea de către SC DTM Waste Recycling SRL a 1161 bucăţi condensatori, care conţineau 26631 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a făcut la incineratorul deţinut de SC Pro Air Clean SRL Timişoara.

Planurile de eliminare au fost aprobate de APM Ilfov şi transmise în copii la ISU Ilfov. Pe teritoriul judeţului Ilfov îşi desfăşoară activitatea şi ANIF RA SUC Olt - Argeş, Unitatea de Administare Ilfov (a apărut în trimestrul III al anului 2007 ca urmare a reorganizării ANIF RA). Nu deţine echipamente cu conţinut de PCB, PCT sau alţi compuşi desemnaţi.

233


Tabel nr. 8.3.3.1. Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti

Agent economic

Situaţia juridică(Funcţionează/Falimen

t)

Nr. buc

.

Cantitate ulei(litri)

Planificat pentru eliminar

e2007(buc.)

Eliminat 2007, iulie/

decembrie

Planificat pentru eliminare 2008(buc.)



Planificat pentru eliminar

e sf. exist. utile

(buc.)S.C. Energoreparaţii S.A.

135 440.00 135

S.C. Romprim S.A.

funcţionează 24120.00

0 0 0 0 24

S.C. Faur S.A. funcţionează 178 1780.00 0 0 178 S.C. Tehnologica Tub S.R.L.

nu funcţionează 81 412,1 81

S.C. Ventilatorul S.A.

4

ICME ECAB S.A.

funcţionează 109 16 19 19 0 55

S.C. Republica S.A.

faliment (Legea nr. 85/2006)

673 2019.00 350 323

S.C. Timpuri Noi S.A.

funcţionează 452 3550 452

S.C. Textila Unirea S.A.

8 48.00

S.C. Dâmboviţa

funcţionează 9 9

234


S.A.S.C. Textila Dacia S.A.

funcţionează 29 235.00 0 0 0 0 29

S.C. Tubinox S.A.

funcţionează 60 120.00 60

S.C. Isovolta S.A.

funcţionează 171 1250.00 0 0 0 171

S.C. Rami Dacia S.A.

funcţionează 69 12.00 0 0 0 60

S.C. Ţesătoriile Reunite S.A.

funcţionează 63 504.00 0 25 38 0 0

S.C. Antilopa S.A.

48 17.00 48

S.C. Romaero S.A.

funcţionează 136 1088.00 0 0 0 136

S.C. Automatica S.A.


S.C. Uzitex S.A.

desfiintat 16 16

S.C. Laromet S.A.

funcţionează 955 20 167 20 20 120 628

S.C. Zentiva S.A.


S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A.

funcţionează 55 660.00 0 0 55 0 0

S.C. Romstal Imex SRL

funcţionare/ reamenajare

19 0.00 19

S.C. Electroaparataj S.A.


235


Bucureşti

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Bucureşti

236


Tabel nr. 8.3.3.2. Situaţia condensatorilor scoşi din uz în Municipiul Bucureşti

Agent economic Situaţia juridică(Funcţionează/Falime

nt)

Nr. buc

.

Cantitate ulei(litri)

Planificat

pentru eliminar

e2007(buc.)

Eliminat 2007, iulie/

decembrie

Planificat

pentru eliminare 2008(buc.)

Planificat


Planificat


S.C. Automatica S.A.

funcţionează 27 380.00 27.00 NU 0 0 0

S.C. Romprim S.A. funcţionează 808 4040.00 300 NU 0 288 220

S.C. Areca S.A. uncţionează 54 365.00 54 NU S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud SDFEE Bucureşti

funcţionează 180 3060.00 180 180 0 0 0

S.C. FDFEE Electrica Muntenia Sud SDFEE Bucureşti

funcţionează 22 682.00 22 22 0 0 0


funcţionează 135 2295.00 135 135 0 0 0


funcţionează 51 867.00 51 51 0 0 0

237


S.C. Faur S.A. funcţionează 2417

21470.00

14 850 1363 0 0

S.C. Doosan IMGB S.A.


S.C. Doosan IMGB S.A.


S.C. Tehnologica Tub S.R.L.

88 0.00 5 NU 10 57

S.C. Ventilatorul S.A.

11 11

ICME ECAB S.A. funcţionează 109 16 nu a raspuns solicitării APM Bucureşti

19 19 0

S.C. Republica S.A. faliment (Legea nr. 85/2006)

495 1485.00 250 NU 245

S.C. Timpuri Noi S.A.

funcţionează 275 2550 275

S.C. Vlist Internaţional Transport Services România S.R.L.

funcţionează 27 432.00 27 NU

S.C. Pionierul S.A. funcţionează 68 9 33 9 8 7S.C. Textila Unirea S.A.

15 90.00

S.C. Vulcan S.A. funcţionează 368 4416.00 184 NU 184 S.C. Dâmboviţa S.A.

funcţionează 37 915.00

238


S.C. Textilă Dacia S.A.

funcţionează 58 446.00 0 0 0 58

S.C. Tubinox S.A. funcţionează 106 212.00 106

S.C. Rami Dacia S.A.

funcţionează 83 12.00 14 23 0 0 60

S.C. Romaero S.A. funcţionează 20 160.00 20 NU 0 0 0

S.C. Romenergo S.A.

funcţionează 70 450.00 0 0 0 0

S.C. Anticorosiv S.A.


S.C. Laromet S.A. funcţionează 167 50 167 0 0 0

S.C. Inox S.A. funcţionează 9

S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A.

funcţionează 109 1308.00 0 0 109 0

S.C. ROMSTAL IMEX S.R.L.


S.C. ITM AMIRO S.A.

funcţionează 48

S.C. Metaloglobus S.A.

funcţionează 31 217.00 0 0 0

S.C. ELECTROAPARATAJ S.A. Bucureşti


239


S.C. Romenergo Mecanic S.A.


S.C. UMUC S.A. funcţionează 42 20 12 8 8 6

Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Bucureşti

240


8.4. Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale este reglementată prin :

Ord. nr. 219/2002 al Ministerului Sănătăţii privind managementul deşeurilor medicale, completat şi modificat prin Ord. nr. 994/2004 şi 1029/2004;

HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată de HG nr. 268/2005;

Ord. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor;

Ord. nr. 1274/2005 privind emiterea Avizului de mediu la sistarea activităţlor de incinerare deşeuri rezultate din activităţi medicale.

În anul 2007, în judeţul Ilfov nu a fost planificat pentru închidere nici un crematoriu spitalicesc. În judetul Ilfov gestiunea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este realizată de Autoritatea de Sănătate Publică în baza Ordinului nr. 219/2002, completat şi modificat cu Ord. nr. 994/2004 şi 1029/2004.

În conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002, deşeurile rezultate din activităţile medicale, în condiţii de colectare prin separare la locul producerii, se gestionează pe categorii stabilite, astfel:

- în saci negri sau transparenţi se colectează deşeuri menajere şi asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit în contact cu sîngele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la boli infecţioase), hârtie, bonete şi măşti de unică folosinţă, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienţi de sticlă care nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice. Aceste deşeuri se codifică conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;

- saci de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deşeurilor infecţioase, de exemplu: pari anatomice şi anatomopatologice (fetuşi, placente, material biopsic), tampoane, comprese îmbibate cu sânge, sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materiale, instrumente şi echipamente medicale de unică folosinţă, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deşeuri se codifică astfel: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10*;

* indică faptul că deşeurile sunt periculoase

241


- cutii cu pereţi rigizi, se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare (seringi de unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură şi ace, lame de bisturiu de unică folosinţă, sticlărie, deşeuri de la secţii de hemodializă). Aceste deşeuri se codifica astfel: 18.01.03*, 18.02.02*. Aşadar, din activităţile medicale rezultă deşeuri de tip menajer (deşeuri nepericuloase), care se depozitează în depozitele de deşeuri nepericuloase; deşeuri periculoase dar al căror caracter periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deşeuri periculoase care necesită incinerare.

Tabel nr. 8.4.1. Deşeuri rezultate din activităţile medicale din judeţul Ilfov, în anul 2007

Deşeuri menajere şi asimilabile, cod: 18.01.04;18.02.03;18.01.09

492,0 Au fost depozitate la rampe ecologice de deşeuri

Deşeuri infecţioase, cod: 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02*

248,678

Au fost sterilizate

Deşeuri întepatoare, cod: 18.01.03*;18.02.02*

137,1 Au fost incinerate


Deşeurile infecţioase şi înţepătoare au fost sterilizate la SC Staricare România SRL, comuna Jilava, judeţul Ilfov (autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului).

Deşeurile periculoase (inclusiv anatomo-patologice) sunt incinerate la incineratorul care deserveşte Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, Rudeni - Iridex.Pentru distrugerea deşeurilor medicale potenţial periculoase şi infecţioase s-a acceptat metoda de sterilizare termică cu abur sub presiune

Stadiul implementarii la 31.12.07

În anul 2006 s-au emis:

- Avize de mediu pentru sistarea activităţii de incinerare deşeuri medicale periculoase la: Spitalul din localitatea Bălăceanca, Spitalul din Buftea, Spitalul comunal Periş, Centrul Medico-Social Domneşti.

*indică faptul că deşeurile sunt periculoase

242


- Avize de mediu pentru sistarea activităţii de distrugere termică la Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie – Clinica III Otopeni, Spitalul Penitenciar Bucureşti- Secţia Jilava, SC Romvac Company SRL.

- Autorizaţie de mediu - SC Stericare Romania SRL pentru desfăşurarea activităţii de sterilizare deşeuri medicale periculoase şi infecţioase.

În anul 2007 a fost sterilizată o cantitate de 823,9 tone deşeuri infecţioase şi potenţial periculoase, din care 248,67 tone aparţinând judeţului Ilfov. Deşeurile nepericuloase rezultate din activitatea de sterilizare termică au fost depozitate la depozitul conform de deşeuri nepericuloase din judeţul Ialomiţa.

243


Tabel nr. 8.4.2. Incinerarea (distrugerea termică) şi eliminarea caracterului periculos prin sterilizare termică cu abur sub presiune, în anul 2007, în judeţul Ilfov

Crematoriul de la Spitalul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”

Instalaţii de incinerare Existent - 1 (incineratorul Rudeni-Iridex)

- mod de funcţionare -

Instalaţii de sterilizare termică Existent - 1

- mod de funcţionare -Zile /săptă-mână

Ore/an Încărcare orară a incineratorului

Zile/săptă-mână

Ore/an Încărcare orară a instalaţiei de sterilizare

5 zile / săptă-mână

1800 640 Kg/hAu fost incinerate 28,7 tone deşeuri periculoase antomo-patologice

6 2080 504,9 Kg/h

Au fost sterilizate:

- 828,9 tone din Bucureşti şi Ilfov;

- 1095 tone din alte judeţe.

În anul 2007 au fost sterilizate 1923,9 tone de deşeuri medicale infecţioase la sterilizatorul existent în comuna Jilava. La incineratorul rămas în funcţiune (cel de la Spitalul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena) nu s-au efectuat incinerări. Din cantitatea de 1923,9 tone deşeuri medicale sterilizate, 1095 tone provin din judeţele Giurgiu, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa, Braşov, Cluj, Călăraşi.


244


Cantitatea de 137,1 tone deşeuri anatomo-patologice (periculoase) şi medicamente expirate au fost incinerate astfel:

- 19 tone la incineratorul SC Pro Air Clean SRL, Timişoara;- 28,7 tone la incineratorul Iridex, Rudeni;- 35,9 tone la 2 incineratoare - SC Mondeco SRL şi SC Superstar SRL,

Suceava ;- 53,5 tone la incineratorul SC Medical Waste SRL, Bucureşti.

Tabel nr. 8.4.3. Cantităţi de deşeuri medicale incinerate în perioada 2005-2007, în judeţul Ilfov

2005

2006

2007

Deşeuri menajere şi asimilabile 139 145 492

Medicamente expirate 5 25 20

Deşeuri medicale infecţioase şi potenţial periculose 50 130 248.67

Deşeuri medicale periculoase, inclusiv anatomo-patologice

137.1


245


Fig. 8.4.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţi medicale (2005 – 2007), în judeţul Ilfov

Tabel nr. 8.4.4. Cantităţi de deşeuri medicale periculoase şi medicamente expirate, în perioada 2005 – 2007, în judeţul Ilfov

2005 2006 2007Deşeuri medicale infecţioase şi potenţial periculoase 120 230 248.67

Medicamente expirate 5 25 20


139

145

492

525 20 50

130

248.67

137.1

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

cantitati (tone)

deseuri menajere siasimilabile

medicamenteexpirate

deseuri medicaleinfectioase si

potential periculose

deseuri medicalepericuloase,

inclusiv anatomo-patologice

tipuri de deseuri

managementul deseurilor din activitati medicale in anii 2005, 2006, 2007

2005

2006

2007

246


Fig. 8.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale sterilizate în perioada 2005 – 2007, în judeţul Ilfov

La unitatea de sterilizare din judeţul Ilfov sunt aduse deşeuri medicale periculoase şi infecţioase şi din alte judeţe. Deşeurile sterilizate, la care s-a înlăturat caracterul periculos, sunt depozitate definitiv în judeţul Ialomiţa la depozitul de deşeuri nepericulose, conform, VIVANI.

Tabel nr. 8.4.5. Program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în judeţul Ilfov

Amplasament Perioada2005 2006 200

72008

Spitalul Judeţean Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Are obligaţia de a solicita şi obţine Aviz de Mediu

120

5

230

25

248.67

20

0

50

100

150

200

250

cantitati (tone)

2005 2006 2007

anii de referinta

deseuri medicale infectioasesi potential periculose

medicamente expirate

247


Spitalul de Psihiatrie„Domniţa Bălaşa”

A sistat incinerarea

Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare

- -

Spitalul orăşenescDr. M Burghele



- -

Spitalul comunal Periş



- -

Centrul Medico-Social



- -


Cele 4 crematorii cu termen de inchidere 2005 au obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, în anul 2006.

Au fost autorizate să desfăşoare activităţi de incinerare:

- Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, deşeuri periculoase medicale şi din activitatea de catering;

- SC Protan SA - Sucursala Popeşti Leordeni, SC Cartogate România SRL., materii nedestinate consumului uman, rezultate din activitatea sanitar – veterinară.


Din datele colectate de la 35 de unităţi spitaliceşti din Municipiul Bucureşti, în anul 2007, de către reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti rezultă:

Total deşeuri spitaliceşti colectate: 7815,030 t, din care:

- menajere 5614,038 t; - tăietoare-înţepătoare 757,018 t; - infecţioase 2749,982 t.

În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune implementarea unui sistem modern de management al

248


deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra mediului.

Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului.

Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE/ privind incinerarea deşeurilor prevede în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare:

neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Procedurii de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005;

incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu;

incinerare în instalaţiile noi de incinerare care se vor pune în funcţiune până la data de 31.12.2008.

Spitalele din municipiul Bucureşti ale căror crematorii trebuie să sisteze activitatea în anul 2008 sunt:

SPITALUL CLINIC DE COPII GRIGORE ALEXANDRESCU INSTITUTUL DE HEMATOLOGIE DR. C.T. NICOLAU INSTITUTUL DE ONCOLOGIE PROF. DR. ALEXANDRU

TRESTIOREANU SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ SF. PANTELIMON SPITALUL CLINIC CARITAS SPITALUL DE COPII MARIE CURIE SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ BAGDASAR-ARSENI SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ SPITALUL CLINIC DE OBSRETICĂ GINECOLOGIE PROF. DR. PANAIT

SÂRBU

8.5. Nămoluri

Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură, reglementează gestionarea acestor tipuri de deşeuri (nămoluri din staţiile de epurare, ape uzate menajere, nămoluri din staţii de epurare ape uzate industriale, nămoluri din instalaţii de preepurare, nămoluri rezultate din creşterea animalelor).

249


În legislaţia naţională problematica gestionării nămolurilor este reglementată prin:

OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor - aprobată cu modificări de Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007;

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;

Ord. nr. 1182/1270/2005 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole.

8.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

În funcţie de deţinătorul staţiei de epurare, la nivelul judeţului Ilfov, se impun următoarele:

elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare; identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole; anunţarea autorităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul

apariţiei unor poluanţi în nămol; contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare

a nămolului; obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

În anul 2006, în judeţul Ilfov:

- au fost elaborate planuri de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;- s-a emis Permis de aplicare nămol, pentru Staţia de epurare ape menajere

care deserveşte oraşul Buftea, pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, judeţ Ilfov.

În anul 2007 au fost emise Permise de aplicare nămol pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, judeţ Ilfov următorilor beneficiari: SC Compania Romprest Service SA (pentru nămol generat de staţia de epurare Baloteşti), SC Romsuintest Periş SA (pentru nămol generat de staţia de epurare ce deserveşte creşterea animalelor), SC IBNA Baloteşti SA (pentru nămol generat de instalaţiile de preepurare ce deservesc creşterea animalelor).

De la epurarea apelor uzate orăşenesti, în anul 2007, au rezultat 400 tone nămoluri. S-au colectat date de la următoarele staţii de epurare:

- staţia de epurare Buftea care deserveşte oraşul Buftea;

250


- staţia de epurare Baloteşti care deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca;

- staţia de epurare Măgurele care deserveşte oraşul Măgurele; - staţia de epurare Bragadiru care deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai

este funcţională); - staţia de epurare Arteca care deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava

SA precum şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava; - staţia de epurare Snagov - Santu Floreşti. Nămolurile colectate s-au

împrăştiat pe terenuri agricole. Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea a obţinut Permis de împrăştiere nămol ca urmare a Studiului Agrochimic Special efectuat de OSPA Giurgiu şi a Avizului favorabil obţinut de la DADR Ilfov.

Tabel nr. 8.5.1. Compoziţia nămolului din staţiile de epurare a apelor uzate menajere Baloteşti şi Măgurele (conform buletinelor de analiză)

Component nămol Unitate de măsură

Staţie de epurareBaloteşt

iMăgurele

pH unitati 6,75 7,5umiditate % 89 88cenuşă % 39,6%substanţa organică % 18,2 %materie organică mg/kg.s.u 186000materie anorganică mg/kg.s.u 367600sulf total mg/kg.s.u 1897azot total mg/kg.s.u 2459 1143fosfor mg/kg.s.u 1123 2056aluminiu mg/kg.s.u 38620siliciu mg/kg.s.u 25121calciu mg/kg.s.u 13774fier mg/kg.s.u 37128mangan mg/kg.s.u 246magneziu mg/kg.s.u 121200cadmiu mg/kg.s.u <1 28,3cupru mg/kg.s.u 21 130,1arsen mg/kg.s.u <1crom mg/kg.s.u 9,3mercur mg/kg.s.u <1 nedetectabi

lnichel mg/kg.s.u 3,9 30,2plumb mg/kg.s.u 11,5 51,2zinc mg/kg.s.u 169 789PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u <0,02 0,02

251


PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.u <0,002 nedetectabil

dioxine mg/kg.s.u


8.5.2. Nămoluri generate de apele uzate industriale

Staţii de epurare care deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov:

- SC Arteca Jilava SA;- SC Pielorex SA;- SC Romsuintest SA (a generat în anul 2007, 7900 tone nămol; a obţinut

Permis de împrăştiere; nămolul a fost împraştiat pe suprafeţe agricole);- SC Romvac Company SA;- SC Tuborg SA (o staţie de epurare cu treaptă biologică).

Cantităţile de nămol generate de aceste staţii sunt uscate în paturi de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment, pentru coincinerare.

Tabel nr. 8.5.2. Compoziţia nămolului din staţia de epurare a apelor uzate industriale SC Romsuintest SA, Periş (conform buletinelor de analiza)

Component nămol Unitate de măsură

SC Romsuintest SA, Periş

pH unităti 6,8umiditate % 62,97cenuşă %Substanţă organică % 77,3Materie organică mg/kg.s.uMaterie anorganică mg/kg.s.uSulf total mg/kg.s.uAzot total mg/kg.s.u 16600Fosfor mg/kg.s.u 11400Aluminiu mg/kg.s.uSiliciu mg/kg.s.uCalciu mg/kg.s.u 2,45Fer mg/kg.s.uMangan mg/kg.s.u 558Magneziu mg/kg.s.u 0,47Cadmiu mg/kg.s.u 0,6

252


Cupru mg/kg.s.u 301Arsen mg/kg.s.uCrom mg/kg.s.uMercur mg/kg.s.u 0,935Nichel mg/kg.s.u 20Plumb mg/kg.s.u 25Zinc mg/kg.s.u 672PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u

PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.udioxine mg/kg.s.u


Tabel nr. 8.5.3. Cantităţi de nămol generate în staţiile de epurare în anul 2007

Statie de epurare Cantitate nămol uscat

Observaţii

Buftea – staţia orăşenească 130 tone nămol menajer

Măgurele – staţia orăşenescă 15 tone nămol menajer

Snagov-Santu Floresti – staţia comunală

30 tone nămol menajer

Baloteşti – staţia comunală 220 tone nămol menajer

Pielorex, Jilava – staţie industrială 11 tone nămol industrial

Arteca, Jilava – epurare ape uzate 0,5 tone namol menajer

Arteca, Jilava - staţie industrială 1,0 tone nămol menajer

SC Romsuintest, Periş – staţie agrozootehnică

7900 tone nămol agricol

Sursa datelor: Baza de date a Compartimentului Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov

Staţia de epurare aferentă localităţii “1 Decembrie” este funcţională în proporţie de 35% (construcţie neterminată; a obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare din fonduri europene).

Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

253


În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, până la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.

8.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Aceste tipuri de deşeuri sunt reglementate de Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC si de Directiva 2002/95 CE privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice. (are perioada de tranzitie)

În legislaţia naţională a fost transpusă prin:

HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; Ord. MMGA nr. 1223/2005 privind procedura de înregistare a producătorilor şi

modul de raportare a datelor; Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componenţele periculoase din DEEE; Ord. nr. 1225/2005 privind procedura de autorizare a organizaţiilor colective

pentru preluarea responsabilităţii gestionării DEEE.

Obligaţii de mediu în judeţul Ilfov:

înfiinţarea, până la sfârşitul anului 2005 a cel puţin:

- unui punct de colectare;- un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 20 000 locuitori, până la 30

iunie 2006.

Obiective şi ţinte

Colectare

colectarea a cel puţin 2 Kg/locuitor.an, până la 31.12.2006; în anul 2006 s-au colectat 520 tone DEEE;

colectarea a cel puţin 3 Kg/locuitor.an, până la 31.12.2007; în anul 2007 s-au colectat 688 tone DEEE;

colectarea a cel puţin 4 Kg/locuitor.an până la 31.12.2008.

Pentru judeţul Ilfov s-au realizat:

un punct de colectare în comuna Jilava, la SC Romrecycling SRL; un punct de colectare în oraşul Buftea, la SC Remat Bucureşti Nord SA;

254


2 puncte de colectare în oraşul Voluntari:

- la magazin METRO,- la magazin PRAKTIKER.

în comuna Chiajna: SC Atra Eco SRL; în comuna Ciolpani: SC Ugur Yapysan SRL; în comuna Jilava: SC Remat Bucureşti Sud SA, SC DTM Waste Recycling SRL; în oraşul Popeşti Leordeni: SC Remat Iaşi SA - Punct de lucru;

în oraşul Bragadiru: SC Lematec Trade Inter Impex SRL.

În aceste puncte au fost colectate în anul 2007 688 tone DEEE, o creştere marcantă dacă se compară cu perioada ianuarie–martie 2005 cand în întreaga Regiune au fost colectate 30 de tone de DEEE.

La nivel european Directiva 2002/96/CE stabileşte modul de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt:

prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilzarea, reciclarea şi alte forme de valorifcare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a minimiza în bună măsură cantitatea de deşeuri, de acest tip;

îmbunătăţirea performanţelor de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special al agenţilor economici direct implicaţi în tratarea DEEE.

Principalele cerinţe ale Directivei sunt:

crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea, gratuit sau contra unei compensaţii, DEEE la punctelele de colectare;

asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a DEEE, de acelaşi tip şi în aceaşi cantitate cu echipamentul /echipamentele furnizate;

asigurarea unei rate a colectării selective de cel puţin 4 kg/locuitor/an de DEEE din gospodăriile populaţiei până la 31.12.2008;

asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării, a punctelor de colectare necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei;

atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament şi de 75% valorificare materială pentru:

255


- aparate de uz casnic de mari dimensiuni,- distribuitoare automate.

atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament şi de 65% valorificare materială pentru:

- echipamente informatice şi de telecomunicaţii,- echipamente de larg consum.

atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament şi de 50 % valorificare materială pentru:

- aparate de uz casnic de mici dimensiuni;- echipamente de iluminat,- unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari

dimensiuni);- jucării, echipamente sportive şi de agrement;- instrumente de supraveghere şi control.

pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificarii materiale va fi de 80 % din greutate.

Tabel nr. 8.6.1. Evoluţia populaţiei în regiunea Bucureşti - Ilfov

Rangul localităţii Denumire Număr de locuitori2003 2004 2005

municipiu Bucureşti 1929615 1923415 1923785oraş Buftea 20212 20148 20180

oraş Otopeni 9682 9798 10003Oraş Voluntari 28283 28630 29225oraş Pantelimon 15429 15828 16031oraş Chitila 11766 11887 11904oraş Măgurele 7554 7678 7883oraş Bragadiru 7712 7885 7949oraş Popeşti Leordeni 14052 14490 15675comuna Snagov 5698 5686 5703comuna Ciolpani 4215 4233 4301comuna Nuci 2864 2846 2888comuna Grădiştea 2705 2724 2772comuna Dascălu 2325 2326 2341comuna Tunari 3442 3496 3505comuna Ştefăneştii de jos 3943 4006 4089comuna Găneasa 4297 4312 4363comuna Afumaţi 6025 6084 6104

256


comuna Brăneşti 7974 7968 8016comuna Cernica 8959 9017 9086comuna Jilava 8465 8630 8715comuna Vidra 7743 7802 7881comuna 1 Decembrie 8488 8771 5173comuna Copăceni - - 3621comuna Dărăşti de Ilfov 2517 2528 2558comuna Cornetu 4259 4358 4395comuna Ciorogârla 4652 4688 4711comuna Dragomireşti Vale 3902 3978 4004comuna Chiajna 7585 7671 7708comuna Mogoşoaia 5002 5128 5175comuna Corbeanca 3513 3558 3584comuna Baloteşti 6098 6186 6201comuna Gruiu 6585 6569 6593comuna Berceni 3595 3598 3604comuna Glina 6333 6367 6385comuna Domneşti 5731 5774 5801comuna Dobroieşti 6119 6140 6181comuna Petrăchioaia 2460 2473 2492comuna Periş 6811 6849 6880comuna Clinceni 4262 4325 4384comuna Moara Vlăsiei 5607 5602 5631

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Obligaţiile autorităţilor locale privind colectarea DEEE:

- Asigurarea colectării separate a DEEE de la gospodăriile particulare;- Punerea la dispoziţia producătorilor/asociaţiilor acestora a spaţiilor necesare

pentru înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de colectare selectivă a DEEE (aceste zone de colectare trebuie amplasate astfel încât să se asigure un acces facil al populaţiei şi să se găsească în apropierea centrelor populate cu densitate mare);

- Verificarea (împreună cu agenţiile locale de protecţia mediului) a platformelor de depozitare, permeanente sau temporare pentru a se asigura că sunt impermabilizate, prevăzute cu instalaţii de colectare şi evacuare a scurgerilor lichide şi că au la dispoziţie prelate rezistente.

Cantităţile colectate în perioada 2004 -2006 au fost mai reduse.

Tabel nr. 8.6.2. Cantităţi colectate de DEEE în judeţul Ilfov

Colectori, valorificatori Cantităţi colectate (tone/an)

257


2004 2005 2006 2007SC Romrecycling SRL 56 74 177 101,666SC Remat SA Bucureşti Nord 50 67 87 125,06SC Lematec Trade Inter Impex SRL 58 52 160 75,3Magazin METRO, Voluntari 0 10 3,80 5,23SC Atra Eco SRL 0 5 90 94,3SC DTM Waste Recycling SRL (incinta SC ARTECA SA Jilava)

20 33 0,13 249,214

SC Remat SA Iaşi; punct de lucru Popeşti Leordeni

10 15 4,2 36,56

TOTAL 194 256 520 687,33


Numărul producătorilor de DEEE înscrişi în Registrul Producătorilor şi Importatorilor de echipamente electrice şi electronice în judeţul Ilfov până în septembrie 2007 este de 24 (sursa ANPM).

Campania de colectare DEEE organizată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în noiembrie 2007 (în întreaga ţară) a obţinut, într-o zi, 576 tone de DEEE, adică 30 grame de astfel de deşeuri pe cap de locuitor. În judeţul Ilfov s-au colectat 3,52 tone DEEE.

În România, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, costurile suplimentare de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, sunt preluate în prezent de 4 organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţilor, şi anume: ECOTIC, ROREC, RECOLAMP, ENVIRON.

8.7. Vehicule scoase din uz, agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Decizia Comisiei 2005/293/CE, care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CEE.

Directivele menţionate au fost transpuse în legislatia naţională astfel:

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, completata de HG nr. 1313/2006;

Ord. nr. 2131/2005 pentru aprobarea Reglementărilor RNTR 9/decembrie 2005 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de întreţinere, de reglare, de modificări constructive, de

258


reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz;

Ord. nr. 87/2005 privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a Certificatului de distrugere la preluarea vehicului.

Obligaţii de mediu în judeţul Ilfov:

- constituirea unei reţele de colectare, până la 31.12.2006;

responsabili: producătorii de vehicule individuali sau o asociaţie a acestora;

- creşterea graduală a reutilizării, reciclării şi valorificării energetice a componentelor din VSU pentru atingerea obiectivului de 85%, până la 31.12.2006.

responsabili: asociaţia producătorilor şi reciclatorilor de vehicule;

- promovarea de soluţii de reciclare pentru plastic, sticlă, fluide cu excepţia uleiului uzat , provenit de la VSU;

responsabili: producătorii şi reciclatorii de vehicule

- codificarea, marcarea şi etichetarea componenetelor din material plastic, până la data de 31.12. 2006;

responsabili : producătorii de vehicule.

Stadiul implementarii la 01.01.08

S-a constituit o reţea de colectare Vehicule scoase din uz, astfel:

În localitatea Popeşti Leordeni, şoseaua Olteniţei

- SC Remat Iaşi SA - punct de colectare vehicule scoase din uz pentru producătorul naţional DACIA Group Renault Piteşti;

- SC Automobile Bavaria SRL - punct de colectare Otopeni, pentru vehicule de tip Volkswagen;

- SC Rom Recycling SRL - punct de colectare, comuna Jilava pentru SC Porsche România SRL pentru mărcile AUDI, Volkswagen, Toyota, Dacia;

- SC Remat Bucureşti Nord SA - pentru vehicule scoase din uz de tip Dacia;- SC Auto Rolla SRL - punct de colectare vehicule scoase din uz în comuna

Snagov pentru vehicule de tip Dacia, Mercedes, Trabant, Wartburg.

Agenţii economici SC Rom Recycling SRL, SC Remat Bucureşti Nord SA, SC Lematec Trade Inter Impex SRL comercializează piese şi subansamble din vehicule scoase din uz.

259


SC DTM Waste Recycling SRL funcţionează ca o STAŢIE DE TRANFER, pe un amplasament din comuna Jilava, gestionând în condiţii de siguranţă pentru mediu diverse deşeuri inclusiv deşeuri rezultate din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz.

Numărul de vehicule în judeţul Ilfov

Tabel nr. 8.7.1. Distribuţia şi numărul de vehicule în judeţul Ilfov

Numărul vehiculelor Categoria M1, 2003Vechimea

vehiculelor0 – 5 ani

6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani

Total

Numărul de vehicule

22770 21810 18729 18769 21972 104050

21,88% 20,96 %

18 % 18,04 % 21,11%

100 %

Sursa datelor: baza de date a Compartimentului Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov

În judetul Ilfov sunt înregistrate aproximativ 104 050 vehicule. Dintre acestea 87% sunt berline şi 13% vehicule comerciale. 21972 vehicule (21,11% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 18769 (18,04%) au o vechime între 16 -20 ani şi 18729 (18%) au o vechime între 11 -15 ani (datele fac referinţă anul 2003).

Tabel nr. 8.7.2. Vechimea vehiculelor N1

Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8Tipul de vehicul 0 – 5

ani6 – 10

ani11 – 15

ani16 – 20

ani> 20 ani

Total

Vehicule mixte 845 543 181 136 116 1820Vehicule speciale 170 2 7 5 7 187Vehicule comune 61 172 124 86 72 516Basculante şi containere

4000 3943 1570 1173 587 11277

Total vehicule categoria N1

5076 4660 1882 1400 782 13800

36% 34% 14% 10% 6% 100%

ŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREA

260


Tabel nr. 8.7.3. Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ (în prezent este prevăzut 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Începând cu 2006

Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor maşinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Începând cu 2007

Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007

Valorificarea a cel puţin 85% din maşinile produse după 1980 Începând cu 2007

Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007

Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01.1980

Începând cu 2007

Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

Sursa datelor: Prima versiune a Planului Judeţean de Gestiune a deşeurilor, Judeţul Ilfov, 2008

În următorii ani, aproximativ 13.000 de maşini private şi comerciale trebuiesc colectate, dezmembrate, refolosite parţial şi într-un final presate, tăiate şi mărunţite. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 10.000 de vehicule pe an.

În judeţul Ilfov sunt înregistrate 6 companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

- SC Romrecycling SRL- SC Bucureşti Nord SA- SC Auto Rolla SRL- SC Lematec Trade Inter Impex SRL- SC Toel Impex SRL- SC Autogenius S

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov există un shredder/mărunţitor aparţinând companiei private SC Romaier SA.

Tabel nr. 8.7.4. Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, în judeţul Ilfov

2003 2004 2005 2006 2007vehicule categoria M1 378 443 508 711 715vehicule categoria N1 236 244 332 428 402

261


Total 614 687 840 1139 1117

Sursa datelor: Prima versiune a Planului Judeţean de Gestiune a deşeurilor, Judeţul Ilfov, 2008

Această capacitate anuală trebuie mărită pentru a atinge ţintele, respectiv colectare şi tratare de aproximativ 1200 - 1500 maşini.

Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită multe investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa meterialelor secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.

În prezent sunt înfiinţate 4 puncte de colectare în judeţul Ilfov. Având în vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8 - 10m²/maşină, sunt necesare spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

Tabel nr. 8.7.5. Cantităţi de deşeuri periculoase în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tip vehicul scos din uz

Bucăţi/cantitate (tone)

Deşeuri rezultateTip deşeu Cod, conf.

HG nr. 856/2002

Cantitate (tone)

Dacia 1300 132 / 128 t Acumulatori auto uzaţi

16.06.01* 6,70

Trabant 12 /8,4 t Uleiuri minerale uzate

13.02.04* 3,15

ARO 5 /4,5 t Lichide (altele decât combustibil)

16.01.13*/16.01.14*

0,01

Skoda 11 /10 t Filtre de ulei 16.01.07* 0,10Opel 6 /5,4 t Catalizatori 16.08.02* 6 bucatiLada 6 / 5,4 Componente

metalice16.01.17 55 ,00

Renault 5 / 4,5 t Anvelope uzate 16.01.03 11,7Wolksvagen 3 / 3 t Componente

mari de plastic16.01.19 3,00

Moskvici 2 / 2 t Sticlă 16.01.20 6,60Autocamioane (Roman, Bucegi)

10 / 20 t Materiale feroase (oţel)

16.01.17

Oltcit 30 / 27 t Materiale neferoase (aluminiu, cupru, alama, bronz, mercur)

16.01.18 7,50

262


Hyundai 4 / 3,6 t Altele 16.01.99 1,20Toyota 1 / 1 tDatsun 1 / 1 tFord 3 / 3 tAudi 4 / 4 tFiat 3 / 3 tPeugeot 3 / 3 tMercedes 1 / 1 tAutoutilitara TV 1 / 1,5 tAutocamion Saviem

11 / 24 t

Motorete 2 / 0,3 tTOTAL 273,4 t


Colectare vehicule scoase din uz (VSU)

Tabel nr. 8.7.6. Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în judeţul Ilfov, 2006

Date de identificare operator economic

autorizat

Localizare Activitatea desfăşurată

SC Romrecycling SRL localitatea Jilava, str. Drumul Sabarului nr. 5

cod CAEN: 3720, 3710, 5157, 9002

SC Bucureşti Nord SA localitatea Buftea, Şoseaua Veche Bucureşti Târgovişte, Km 15,2

cod CAEN: 3710, 3720, 5157

SC Auto Rolla SRL comuna Snagov, sat Tâncabeşti, Şoseaua Bucureşti - Ploieşti, Km 27

cod CAEN: 5157, 3710,

SC Lematec Trade Inter Impex SRL

Localitatea Bragadiru, Şoseaua de centură nr. 5

cod CAEN: 3710,3720.5157, 9002

SC Toel Impex SRL localitatea Afumaţi cod CAEN: 5157, 3720

SC Autogenius SRL comuna Baloteşti, sat Săftica

cod CAEN: 5157, 3720, 3710


Tabel nr. 8.7.7 Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în judeţul Ilfov, 2007

263


Date de identificare operator economic

autorizat

Localizare Activitatea desfăşurată

SC Romrecycling SRL localitatea Jilava, str. Drumul Sabarului nr. 5

cod CAEN : 3720, 3710, 5157, 9002

SC Bucharest North SA localitatea Buftea, Şoseaua Veche Bucureşti Targovişte, km15,2Bucureşti Targovişte,

cod CAEN: 3710, 3720, 5157

SC Lematec Trade Inter Impex SRL

Localitatea Bragadiru, Şoseua de Centură nr. 5

cod CAEN: 3710, 3720, 5157, 9002

SC M Târgovişte SRL Sediul social: Târgovişte, str. Calea Domnească nr. 254 Punct de lucru: oraşBuftea, str. Răsăritului, nr. 4A

cod CAEN: 5157. 5030, 3710, 3720


Tabel nr. 8.7.8. Evoluţia numărului de vehicule scoase din uz (colectate şi tratate), în judeţul Ilfov

Anul

Număr VSU colectate

Număr VSU

tratate

Număr VSU în stoc

Fabricate înainte de 1980

Fabricate după 1980





2003

354 260 354 260 0 0

2004

378 309 378 309 0 0

2005

450 390 432 245 18 145

2006

439 700 439 340 0 360

2007

675 754 481 525 94 229


264


Fig. 8.7.1. Evoluţia colectării DEE în judeţul Ilfov (2004 - 2007)

evolutia colectarii DEEE in judetul Ilfov in anii 2004,2005,2006,2007

0 0 0 00 10

20

585056

500015

33

10

52

67

74

177

87

160

3.8

90

0 0 0

125.06

5.23

94.3

249.214

36.56

0 0 04.20.13

75.3

101.666

0

50

100

150

200

250

300

SCRomrecycling

SRL

SC Remat SABucuresti

Nord

SC LematecTrade InterImpex SRL

MagazinMETRO,Voluntari

SC Atra EcoSRL

SC DTMWaste

RecyclingSRL(incintaSC ARTECASA Jilava)

SC Remat SAIasi-Punct delucru Popesti

Leordeni

SC UgurYapisan SRL,com Ciolpani

SC RematBucuresti SudSA - Punct delucru Jilava

SC PractikerSRL -

magazinVoluntari

puncte de colectare autorizate

cant

itati

(tone

) pe

punc

te d

e co

lect

are

anii de referinta

cant

itati

anua

le (t

one)

2005

2004

2007

2006

265


Fig. 8.7.2. Cantităţi de DEE colectate în judeţul Ilfov (2004)


Cantitati de DEEE colectate in anul 2004

Magazin Metro, Voluntari

0%

SC Atra Eco SRL0%

SC Lematec SRL30%

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii

familiale)5%

SC Remat SA Bucuresti Nord

26%

DepozitSC Ecorec SA

10%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii familiale)

266


Situatia colectarii DEEE in anul 2005


familiale)6%

SC Lematec SRL20%


4%

SC Atra Eco SRL2%


26%

DepozitSC Ecorec SA

13%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii familiale)

267




Conform H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite punctele de colectare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:

SECTOR 1: Str. Afînată nr. 1,3,5,7 - nu este funcţional. SECTOR 2: Str. Heliade Rădulescu nr. 33; SECTOR 3: între Str. Fumăriţei şi Str. Borceag (sub str. Grădinari); SECTOR 4: Str. Niculiţel nr. 6 (S.C. ADPP sector 4 S.A.), S.C. AS METAL

COM S.R.L. (incintă IMGB) - Şos. Berceni nr. 104, S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. - Şos. Berceni-Fort nr. 5;

SECTOR 5: intersecţia străzilor Aleea Sălaj, Sold. Pricopan şi Dunavăţ;

Evolutia colectarii DEEE in anul 2006

SC DTM Waste Recycling SRL, 15

SC Atra Eco SRL, 5

SC Remat SA Bucuresti Nord, 70

magazin "METRO" Voluntari, 4

SC Remat Bucuresti Sud SA -

com. Jilava, 15


familiale), 10

depozit Glina-Ecorec, 36

SC Romrecycling SRL, 85

SC Lematec Trade Inter Impex SRL Bragadiru, 80

SC Romrecycling SRL

depozit Glina-Ecorec


magazin "METRO" Voluntari

SC Atra Eco SRL

SC DTM Waste Recycling SRL

SC Remat Bucuresti Sud SA - com. Jilava

Altii (persoane fizice, persoane juridice,asociatii familiale)SC Lematec Trade Inter Impex SRLBragadiru

263


SECTOR 6: SC REMAT VEST SA - Str. Bîrsăneşti, nr. 23, B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (punct de precolectare) - Staţia de sortare a deşeurilor Militari, aparţinînd S.C. URBAN S.A. (fost ILF Militari).

În luna noiembrie 2007 s-a desfăşurat campania naţională de colectare a DEEE-urilor - campanie propusă şi aprobată de ministrul mediului. În urma campaniei Primăria Municipiului Bucureşti a raportat că a fost colectată de la populaţie o cantitate de 62 tone de DEEE-uri.

Tabel nr. 8.7.9. DEEE-uri colectate şi valorificate în municipiului Bucureşti în anul 2007

Cantitatea totală

colectată (tone)

Cantitatea colectată de la

populaţie (tone)

Cantitatea colectată în campanie

(tone)

Cantitatea totală valorificată

(tone)

180,480 67,796 62,0 25,036

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în Bucureşti, 2008

Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.

În Bucureşti sunt autorizate următorele companii private răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice:

1. S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. (colectare şi tratare) Şoseaua Berceni Fort nr. 5, sector 4;

2. S.C. AS METAL COM S.R.L. (colectare, valorificare şi tratare) Bucureşti, sect. 3, str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35. Punct de lucru în Bucureşti, sect. 4, şos. Berceni nr. 104 G;

3. S.C. URBAN S.A. Râmnicu Vâlcea (colectare) Bucureşti, punct de lucru Militari, Sector 6, Bd. Iuliu Maniu nr. 15;

4. S.C. REMAT VEST S.A. (colectare) Bucureşti, str. Bârsaneşti nr. 23; 5. S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU S.A., B-dul Timişoara

nr. 10, sector 6;6. CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE

ROMSOFT S.A. (colectare) Splaiul Independenţei nr. 319, sector 6.

264



În Municipiul Bucureşti sunt autorizate trei companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

S.C. Remat Bucureşti Sud S.A., S.C. As Metal Com S.R.L.; S.C. Remat Vest S.A.

8.8. Uleiuri uzate

Uleiuri minerale uzate

Directiva CE nr. 75/439/EC privind eliminarea uleiurilor uzate, amendată de Directivă, nr. 87/101/EC a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate cu respectarea prevederilor OUG nr. 78/2000 privind gestiunea deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr. 27/2007, cât şi a HG nr. 856/2002, privind evidenţa gestionării deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Tabel nr. 8.8.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate în judeţul Ilfov (2004-2007)

Deşeuri de uleiuri minerale uzate (tone)

Anul 2004 2005 2006 2007Cantităţi generate 106 153,7 216,00 515,080Cantităţi colectate 101 128,2 216,3 292,060Cantităţi regenerate 98,5 34,6 34,3 36,980Cantităţi valorificate 185 186,040

Sursa de date: Compartimentul Gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase, APM Ilfov

La cantităţile regenerate se adaugă cantităţile de uleiuri minerale uzate utilizate drept combustibil la cuptoarele fabricilor de ciment, care în anul 2007 a fost de 186 tone.

265


Fig. 8.8.2. Managementul uleiurilor uzate (2005-2007)

La nivelul judeţului au apărut agenţi economici care transportă astfel de deşeuri la unităţi de regenerare din Ploieşti şi Râmnicu Sărat. Agentul economic SC Mirval Internaţional SRL şi-a încetat activitatea de regenerare uleiuri uzate.

Principalii agenţi economici generatori de uleiuri minerale: SC Automobile Bavaria SRL, SC Avia Motors SRL, SC E.V.W Holding SRL, SC Porşche România SRL, SC Protruck SRL.

Potivit legislaţiei în vigoare trebuie să se implementeze sistemul de colectare a uleiurilor minerale uzate pe categorii, conform tabelului:

managementul uleiurilor uzate in anii 2004, 2005, 2006, 2007

106

153.7

216

515.08

101

128.2

216.33

292.06

98.5

34.6 34.3 36.98

185 186.04

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007

anii de referinta

cant

itati

(tone

)

cant

itati

rege

nera

te (t

), ca

ntita

ti va

lorif

icat

e(t)

cantitati generatecantitati colectatecantitati regeneratecantitati valorificate

266


Tabel nr. 8.8.2. Categorii de uleiuri minerale uzate pentru colectare

Tip ulei Cod, conform HG nr. 856/2002

Categoria de colectare 1uleiuri minerale de ungere uzate, fără halogeni (cu excepţia emulsiilor)

12.01.07*

uleiuri sintetice de ungere uzate 12.01.10*uleiuri de ungere uşor biodegradabile 12.01.19*uleiuri hidraulice, deşeuri (cu excepţia: uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB(13.01.01*), emulsii clorurate(13.01.04*), uleiuri hidraulice minerale clorinate(13.01.09*), alte uleiuri hidraulice (13.01.13*)

13.01 *

uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, deşeuri (cu excepţia: uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.04*), alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.08*

13.02 *

uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii, deşeuri, cu excepţia: uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB (13.03.01*), uleiuri minerale clorinate şi de transmitere a căldurii (13.03.06*- altele decât cele specificate la 13.03.01*), alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii (13.03.10*)

13.03 *

uleiuri de santina 13.04 *Categoria de colectare 2uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la maşini unelte 12.01.06*deşeuri de combustibili lichizi 13.07 *uleiuri hidraulice cu continut de PCB 13.01.01*

emulsii clorurate 13.01.04*

uleiuri hidraulice minerale clorinate 13.01.09*alte uleiuri hidraulice 13.01.13*uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13.02.04*alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere 13.02.08*uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB 13.02.01*uleiuri minerale clorinate şi de transmitere a căldurii , altele decât cele specificate la 13.03.01*

13.03.06*

alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13.03.10*ulei de la separatoare ulei/apă 13.03.06*alte deşeuri uleioase nespecificate, cu excepţia 13.08.99* 13.08. *Categoria de colectare 3deşeuri de la separarea ulei/apă, cu excepţia :13.05.06*-ulei de la separatorele ulei/apă

13.05 *

Alte deşeuri nespecificate 13.08.99*

267



*) deşeuri periculoase. Astfel de deşeuri trebuie să fie colectate în recipiente închise etanş, rezistente la şoc mecanic şi termic, iar stocarea să se facă în spaţii corespunzător amenajate, împrejmuite şi securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate.

Trebuie să se acorde o atenţie mărită colectării şi introducerii în circuitul economic a uleiurilor minerale rezultate din dezmembrarea mijloacelor auto scoase din uz, ca urmare a intrării în vigoare a HG nr. 2406/2004.

Municipiul Bucuresti

Operatori economici producători interni:

- S.C. PETROM S.A., Depozitul de lubrifianţi - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 01.07.2007 811,5 tone;

- S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L., cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 30.06.2007 119,78 tone.

Operatori economici importatori de ulei:

- S.C. Agip Romania S.R.L., cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 180,7 t;

- S.C. PANREUSS IMP-EX S.R.L., cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 21,03 t.

Agenţi economici generatori de ulei uzat:

- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI, S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD", cantitatea de ulei uzat generată 0,766 t;

- S.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu S.A., cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. AS METAL COM S.R.L., cantitatea de ulei uzat generată 1,21 t;- S.C. International Motors Group S.R.L., cantitatea de ulei uzat generată 1,25

t;- S.C. PETROM S.A., Depozitul de Lubrifianţi - cantitatea de ulei uzat generată

0,004 t ;- S.C. ALSTOM GENERAL TURBO S.A., cantitatea de ulei uzat generată 0 t

(*) ;- S.C. ROMPRIM S.A., cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;- S.C. HESPER S.A., cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;- S.C. INSCUT, cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*).

268


(*) agenţi economici posibili generatori de ulei uzat care în perioada menţionată (01.01. –0.06.2007) nu au generat ulei uzat.

- S.C. EURIAL INVEST S.A. - 8,1 t; - S.C. ADRAS COM IMPEX S.R.L. - 7 t;- S.C. AUTO MITCONY COM S.R.L. - 1,97 t; - S.C. AUTOMOTIVE TRADING SERVICES S.R.L. - 3,98 t ; - S.C. DACOSERV S.A. - 15,35 t; - S.C. DAVI SERVICE - 0,05 t;- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCUREŞTI - 0 t;- S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - 0 t,- R.A.T.B. – 48477 t ;- S.C. ROMPRIM S.A. – 0,01 t; - S.C. D'ARTEX COMSERV S.R.L. – 0 t;- S.C. SERVICE FAUR S.R.L. – 1,35 t;- S.C. DINAMICA Impex S.R.L. – 0,188 t;- S.C. JEEP COMSERVICE – 0,60 t;- S.C. SERVIMPEX CAPRIŢA S.R.L. – 0,148 t;- S.C. AUTO SERVICE DEM S.R.L. – 0 t;- S.C. SPEED SERVICE COMPANY – 0 t;- S.C. MERIDIAN SUD S.R.L. – 2 t;- S.C. LEONARD IMPEX PROD COM S.R.L. - 0,11 t.

Staţiile de distribuţie a produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate în perioada 10.01-01.07.2007:

- AGIP Romania – 1,132 t;- OMV Romania Mineraloel – 0t ;- S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. - 0 t.

Alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie, care au colectat uleiuri uzate în perioada 10.01-01.07.2007:

- S.C. PETROM S.A. (Depozitul de lubrifianţi) - 0 t.

Agenţi economici valorificatori de uleiuri uzate prin regenerare, în perioada 10.01-01.07.2007: S.C. 2M INC S.R.L.:

- cantitatea de ulei uzat primită în vederea regenerării - 5,5 t; - cantitatea de ulei uzat regenerat - 10,5 t.

Prin regenerarea uleiurilor uzate se înţelege orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impurităţi, produşi de oxidare şi aditivi.

269


8.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Principalele ţinte de atins în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt:

- creşterea gradului de colectare a deşeurilor din zonele rurale nearondate în prezent la servicii de salubritate şi care va atinge valoarea de 100% în anul 2009;

- închiderea graduală a celor 29 spaţii de depozitare rurală şi reabilitarea ecologică a terenurilor până în iulie 2009, reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate la depozitele conforme;

- reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz.

În regiunea 8 Bucureşti - Ilfov deşeurile municipale sunt depozitate la cele trei depozite ecologice conforme, respectiv: Chiajna- Rudeni administrat de SC Iridex Group, Vidra administrat de către SC Ecosud SA şi Glina administrat de SC Ecorec SA., capacitatea totală de depozitare a acestora asigurând depozitarea până în anul 2034.

În ceea ce priveşte închiderea graduală a spaţiilor de depozitare rurală din judeţul Ilfov, până la această data s-au închis patru astfel de depozite concomitent creându-se sisteme de gestionare, colectare şi transport a deşeurilor municipale conforme cu legislaţia în vigoare.

Menţionăm de asemenea derularea mai multor proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje (9) atât în Bucureşti cât şi în judeţul Ilfov a căror rezultate sunt monitorizate de către APM Bucureşti şi APM Ilfov.

PRGD regiunea 8 a constituit un important document care a stat la baza deciziilor de finanţare din fonduri UE a proiectelor în domeniul gestionării deşeurilor depuse în cadrul diferitelor scheme de granturi lansate pentru sectorul public la nivel naţional sau regional. Astfel au fost selecţionate şi implementate cu succes două proiecte în judeţul Ilfov respectiv în Mogoşoaia şi Vidra (în curs de implementare)

270


8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

8.11.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Generarea deşeurilor este influenţată de o serie de factori, dintre care putem enumera:

- Evoluţia populaţiei.- Evoluţia venitului regional.- Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat.- Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie).- Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri.

271


Tabel nr. 8.11.1.1. Prognoză privind deşeurile municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

An 2003 2010 2013Total Biodegradabil

eTotal Biodegradabil

eTotal Biodegradabil

e1. Deşeuri municipale (deşeuri

menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii, din care:

920.579

487.083 958.613

503.489 981.805

515.670

1.1 Deşeuri menajere mixte 658.514

349.012 713.048

385.562 730.299

394.890

Urban 658.514

349.012 365.382

365.382 706.079

374.222

Rural 0 0 20.180 20.180 32.294 20.6681.2 şi 1.3

Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat)

198.642

89.146 209.467

94.260 214.534

96.540

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 11.541 10.964 12.203 11.593 12.498 11.8731.6 Deşeuri din pieţe 9.911 8.870 10.421 9.379 10.673 9.6061.7 Deşeuri stradale 12.743 2.549 13.474 2.695 13.800 2.7601.8 Deşeuri generate şi

necolectate30.071 26.542 0 0 0 0

Urban 0 0 0 0 0 0 Rural 30.071 26.542 0 0 0 0


272


8.11.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:

02 Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor – cu excepţia codului 02 01 06

03 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

04 Deşeuri din industriile pielariei, blănăriei şi textilă

05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor

06 Deşeuri din procese chimice anorganice

07 Deşeuri din procese chimice organice

08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

09 Deşeuri din industria fotografică

10 Deşeuri din procesele termice

11 Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă

12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice

13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi

273


15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale

16 Deşeuri nespecificate în altă parte – cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10

19 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial – cu excepţia codului 19 08 05

Din abordarea generării deşeurilor de producţie nepericuloase din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor reies următoarele :

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:

- variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;

- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;

- cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel, transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, şi netransmiterea datelor pentru anul următor crează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an;

- diferenţele înregistrate între anul 2001 si 2002 au în plus şi o altă cauză obiectivă şi anume schimbarea raportării conform noii liste a deşeurilor conform HG nr. 856/2002 care a înlocuit raportarea pe baza vechiului Catalog European al deşeurilor.

Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.

Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani.

Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.

274


8.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Conform POS Mediu 2007-2013, politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidentiază importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia facilităţilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea productiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia; recuperarea deşeurilor prin reciclare; refolosire; şi depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.

Municipalitătile, Consiliile locale sau Asociaţiile de municipalităţi pot dezvolta proiecte fiind beneficiarii intervenţiilor din cadrul Axei Prioritare 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor”, POS Mediu 2007-2013.

Managementul deşeurilor poate fi îmbunătăţit prin:

creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;

reducerea cantităţii de deşeuri depozitate; creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate; înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.

275


9.SU

BST

AN

ŢE Ş

I PR

EPA

RAT

E C

HIM

ICE

PER

ICU

LOA

SE

276


9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1. Introducere

Substanţele şi preparatele chimice anorganice şi organice au avut şi continuă să aibă o utilizare mare atât în zona industrială, cât şi în zona cercetării. Aceleaşi substanţe şi preparate chimice utilizate în industrie şi cercetare pot trece, în anumite condiţii, în zona contaminării, distrugerii şi afectării grave a componentelor capitalului natural şi a sănătăţii umane.

Utilizarea diverselor substanţe şi preparate chimice generează:

deşeuri sub forma de resturi lichide, gazoase, solide, păstoase; ambalaje şi deşeuri de ambalaje de diverse tipuri (metalice, de sticlă, de

hârtie şi carton, de materiale plastice, de lemn, compozite, de textile, de piele şi înlocuitori).

Datorită proprietăţilor fizice şi chimice, diverse substanţe şi preparate, inclusiv ambalajele şi deşeurile de ambalaje rezultate de la aceste substanţe şi preparate, trebuie să beneficieze de un management de mediu.


Directiva 67/548/CEE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase. A fost amendată de Directiva 1999/45/CE care reglementează clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase şi de Directiva 92/32/CEE care reglementează notificarea substanţelor chimice noi în UE.

Directiva 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate chimice periculoase reglementează activităţile în care sunt implicate substanţe şi preparate chimice interzise, restricţionate, sever restricţionate. Această Directivă a fost modificată de 30 ori ca urmare a adaptării la progresul tehnic.

Regulamentul 793/93/CEE privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente, înlocuit cu Regulamentul 1907/2006/CEE privind

277


înregistrarea, evaluarea, autorizarea, şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), care a intrat în vigoare începând cu luna iulie 2007.

Regulamentul nr. 2455/92/CEE privind importul şi exportul anumitor substanţe chimice periculoase.

Regulamentul Consiliului nr. 304/32003/CE privind importurile şi exportul produselor chimice periculoase modificat de Regulamentul nr. 1213/2003

În România transpunerea directivelor europene s-a realizat prin:

Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice - stabileşte că ANPM preia responsabilităţile ANSPCP în ce priveşte implementarea la nivel naţional a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase; GNM preia toate atribuţiile şi responsabilităţile ANSPCP privind controlul respectării prevederilor în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase.

HG nr. 882/2007 privind desemnarea autorităţilor competente pentru aplicarea Regulamentului 1907/2006 (REACH).

OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu Legea nr. 451/2001, modificată şi completată prin Legea 324/2005.

HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000, modificată şi completată de HG nr. 199/2006 .

Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr. 263/2005 .

HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, completată şi modificată de HG nr. 597/2007.

HG nr. 1300/2002 privind notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată de HG nr. 693/2004 şi HG nr. 1159/2007.

H.G. nr. 803/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/1994.

Ordin comun nr. 1406/191/2003 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană.

Ord. nr. 227/2002 al MIR privind inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă (EINECS).

Ord. nr. 608/2002 al MIR privind aprobarea Listei europene a substanţelor chimice notificate (ELINCS)

9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Cadru legislativ

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor de import şi export pentru anumite substanţe şi preparate chimice periculoase cât şi pentru utilizarea şi

278


comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase se realizează pe baza Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/1993 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente completat de Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1488/1994 privind evaluarea riscului pentru oameni şi mediu a substanţelor chimice existente în concordanţă cu regulamentul CEE nr. 793/1993, înlocuit cu Regulamentul 1907/2006/CEE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea, şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), care a intrat în vigoare începând cu luna iulie 2007, Regulamentul CE nr. 304/2003 al Parlamentului şi Consiliului privind exportul şi importul substanţelor chimice periculoase şi a Directivei 76/769/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase (Directiva 76/769/CEE este la a 30-a modificare).

În România reglementarea activităţilor privind importul, exportul, utilizarea şi comercializarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase este realizată prin:

HG nr. 172/1997 pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a acestuia;

Legea nr. 91/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam în 1988;

Ord. nr. 742/2006 pentru modifcarea Anexei I, Partea 3 din Regulamentul 304/2003;

Ord. comun nr. 1406/191/2003 al MAPM/MSF pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană;

Ord. comun nr. 1001/552 al MMGA/MEC privind procedurile de raportare de catre agenţii economici a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice;

HG nr. 347/2003 modificată şi completată de HG nr. 932/2004 şi de HG 646/2005 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;

Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active, modificat şi completat de Ord. 574/2005;

La solicitarea ANPM, au fost verificaţi agenţi economici din Regiunea 8, care pun pe piaţă substanţe şi preparate chimice ce fac obiectul Anexei I din Regulamentul 304/2003 cât şi al Ord nr. 396/2002 modificat de Ord nr. 574/2005, vizându-se în principal:

- anumite produse chimice periculoase ce fac obiectul procedurii APS prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam;

279


- anumite produse chimice care au interdicţie sau sunt sever restricţionate şi care sunt prevăzute în anexa nr. 1;

- anumite produse care sunt listate în Ord. nr. 396/2002 completat cu Ord. nr. 574/2005.

Regulamentul 304/2003 privind procedura APS nu se aplică deşeurilor reglementate de OUG nr. 78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007.

În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose:

S.C. SIERA S.R.L. a importat: 1,2-dicloretan; acetat de mercur(ii) clorura de mercur(ii) p.a; iodura de mercur(ii) rosu, e.p azotat de mercur(ii) monohidrat sulfat de mercur(ii) p.a; benzen;

S.C. BAICHIM S.R.L. a importat: oxid de etilena S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat: azbest crisotilic S.C. PETROM S.A. a exportat: benzen

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate care fac obiectul procedurii APS reglementată de Regulamentul 304/2003.

În anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

SC Makhteshim Agan Romania SRL SC Agrovet SA SC Alcedo SRL SC Elita Agrochemicals SRL SC Stera Chemicals SRL SC BASF SRL – East- Europe SC Natur Evo SRL SC Bayer SRL Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov, Serviciul Judeţean Ilfov de Dezinsecţie şi Ecologizare

Produsele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţin atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide; sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.

SC Stera Chemicals SRL a importat substanţă nonilphenoletoxilat cu utilizări în industria petrolieră, industria textile şi altele.

280


Tabel nr. 9.3.1. Locaţiile agenţilor economici care distribuie, importă şi pun pe piaţă substanţe şi preparate chimice ce intră sub incidenţa Regulamentului 304/2003 cat si al Ord. nr. 396/2002 completat de Ord. nr. 574/2005 privind procedura PIC

Agent economic Locaţia depozitului în judeţul Ilfov

SC BASF SRL- The Chemical Company/ Bucureşti, str. Calea Victoriei, nr. 155, Bl. D1, Sc. 7-8, Etj. 6 Sector 1/ tel/fax: 3134611;3134612/3100395;3100762

Oraş Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 61-63

SC Bayer CropScience SRLBucuresti, b-dul Poligrafiei, nr. 3°, Sector 1/tel/fax: 5295929/5295992

Oraş Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 61-63 Tel/fax: 2582566/;2030000/2030001- firma distribuitoare – SC Karl Heinz Dietrich International Exped SRL

SC NaturEVO SRLBucureşti, str. Şoseua Panduri, nr. 29, Bl. P2A, etj. 1, ap. 4 Sector 5/ tel/fax: 4113656/4113409

Com. Bragadiru, Şos. Alexandriei, nr. 109, /tel/fax: 4480980

SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA-MAROM SRL, Bucureşti, str. Mihai Eminescu, nr. 44-48, etj. 5, ap. 11, Sector 1 , tel/fax: 2228224/2229530

Com. Ştefăneştii de Jos

SC Alcedo SRL, Bucureşti, str. Sborului, nr. 1 Sector 3/ tel/fax:3237645/3124252

Com. 1 Decembrie, str. Şoseaua Giurgiului, nr. 86;Com. Vidra, Şoseaua Principală; Com Măgurele, str. Mincu, nr. 13

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu, APM Ilfov, 2008

9.4. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului se realizează prin întocmirea Studiilor de risc, a Studiilor de impact şi a Bilanţurilor de mediu. Se utilizează legislaţia de mediu în vigoare privind evaluarea riscului pentru substanţele chimice periculoase.

281


9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice

În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de HG nr. 124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest. HG nr. 24/2003 a fost modificată de HG nr. 734/2006.

În Bucureşti au fost identificate unităţi care mai deţin azbest în incinta lor:

S.C. LAROMET S.A. – acoperişuri cu azbest şi deşeuri cu conţinut de azbest; S.C. IMVEST S.A. – pereţi cu azbest şi acoperişuri cu azbest; S.C. CHIMESTER BV S.A. – şnururi din fir de azbest şi garnituri klingher.

În judeţul Ilfov, în anul 2007 s-au identificat locaţii unde mai există produse ce conţin azbest care, după terminarea ciclului de viaţă vor deveni deşeuri.

Locaţiile identificate sunt :

com. Dărăşti-acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com. Găneasa – acoperisuri de casă cu plăci din azbociment;

com Moara Vlăsiei – acoperişuri de casă cu placi din azbociment; com. Berceni – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com Jilava – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; SC Bi-AL Aluminiu SRL din oraş Popeşti Leordeni – o hală industrială

acoperită cu plăci din azbociment; SC Conserv Buftea SA din oraş Buftea – o hală industrială acoperită cu plăci

de azbociment.

APM Ilfov a informat Consiliile Locale şi agenţii economici deţinători de produse cu continut de azbest, ca:

- de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea şi utilizarea produselor care conţin azbest;

- produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005 pot fi utilizate până la terminarea ciclului de viaţă.

282


De asemena, au fost furnizate informaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor privind modul de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din construcţii şi demolări.

9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS

Substanţele care epuizează stratul de ozon sunt reglementate în Uniunea Europeană prin Regulamentul 2000/2037/CEE privind substanţele care epuizează stratul de ozon (în vigoare din 01.10.2000). La nivel naţional reglementarea activităţilor care implică utilizarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este realizată prin:

Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16.09.1987 privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 -29 iunie 1990;

HG nr. 91/1995 privind completarea şi modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful vamal de import al Romaniei cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon;

Ord. nr. 506/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon;

Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea unor hidrocarburi halogenate care diminuează stratul de ozon;

Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea OG nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal, privind substanţele care depereciază stratul de ozon. Potrivit OG nr. 24/2000, substanţele care epuizează stratul de ozon sunt clasificate după gradul de acţiune asupra stratului şi anume după „potenţialul de epuizare a stratului de ozon” care este o cifră ce poate fi estimată sau determinată cu certitudine.

Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, la 15 -17septembrie 1997;

Ord. nr. 1202/2002 de contigentare a consumului de hidrocarburi ce diminuează stratul de ozon. Tetracloura de carbon cu „potenţial de epuizarea stratului de ozon” – 1,1-(cifra certă) se mai fabrică şi se mai utilizează dar numai în instalaţii închise.

Ord. nr. 13/2005 de contigentare a consumului de substanţe ce epuizează stratul de ozon.

283


Prin Ordinul de Ministru nr. 13/2005 a fost contigentat consumul de substanţe ce epuizează stratul de ozon şi anume: substanţele din grupa I de tipul CFC 11, 12,113,114,115, cu „potenţial de epuizare a stratului de ozon „cuprins între 0,6 - 1,0 nu se mai fabrică, dar se pot utiliza în instalaţiile frigorifice existente pâna la înlocuirea lor. Inlocuirea cu alti agenţi frigorifici se va realiza în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Bromura de metil se mai produce, dar se utilizează contigentat numai în condiţii sigure pentru mediu.

În judeţul Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce începând cu data de 01.01.2005. In judeţul Ilfov nu se produce bromură de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisă pentru operaţiuni de carantină şi preexpediţie. Importul bromurii de metil pentru operaţiuni de carantină şi preexpediţie este permis pe baza de derogări excepţionale dacă nu există cantităţi reciclate sau regenerate de bromură de metil. În cazuri de urgenţă când proliferarea unor paraziţi sau boli impune acest lucru, la solicitarea autorităţilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporară a bromurii de metil, pentru o perioadă de maxim 120 zile şi în cantitate de maxim 20 tone. Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov a precizat, că în judeţul Ilfov nu există cantităţi de bromura de metil şi nici nu a fost utilizată în anul 2007.

Utilizatori de CFC şi haloni :

SC Angst SA – Punct de lucru Buftea, deţine în instalaţii frigorifice de producţie: 400 Kg freon R 404a; 700 Kg freon R22; 20 Kg freon R407c; în instalaţii de climatizare spaţii de lucru şi de depozitare : 49,5 kg freon R 407c; în instalaţii de răcire mobile (pe mijloace aut) 36 Kg freon R 407c;

SC Termoport SRL detine 390 Kg freon 12 , stoc la 01.01.08; Compania natională TAROM SA deţine:

- 457,85 Kg, halon 1301 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale- 80,6 Kg halon 1211 în extictoare de incendiu pe avioane comerciale, a

recuperat , în 2007, 19 Kg. halon 1211.

SC Uguar Yapisan SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 580 Kg. freon 22, şi a vehiculat în 2007, 84 Kg. freon 22;

SC Transfrigotren International SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 26 Kg freon 12, recuperat prin înlocuire cu alt agent frigorific (R 134 a);

284


SC Midal Grup SRL din Bucuresti a comercializat în 2007, 1500 Kg freon 12, deţine în stoc (01.01.08) 1800 Kg freon 22. In 2007, nu a recuperat nici un fel de freon;

Compania Naţională Aeroportul International “Henri Coandă“ SA Bucureşti Otopeni deţine în instalaţii frigorifice 600 Kg. Freon 22.

În Bucureşti au fost inventariate ca şi utilizatori de astfel de substanţe, următoarele firme:

S.C Chimopar S.A deţine aparate de climatizare, 3 kg de freon R 12 şi 20 kg de freon R22 , deţine aparate de refrigerare industrială şi deţine freon R12 şi R22 12 Kg şi freon R22 19 Kg.

SC Romania Hypermarche SA (Cora Pantelimon) - deţine echipamente de refrigerare industrială cu agent frigorific R404 în cantitate de 3600 Kg. Deţine agent de spumare Linpol stoc la 01.01.2008 80 Kg. Deţine agent de spumare Săpun lichid KC stoc la 01.01.2008 10 Kg.

SC Zentiva SA deţine aparat aer condiţionat cantitatea de 24 Kg R407c , cantitatea de 24 Kg R22 şi refrigerator R600a 4,2 Kg, tetraclorură de carbon, se utilizează în laborator, stoc la 01.01.2008 1,4 litri, solvent 1,1,1-Tricloretan stoc la 01.01.2008 în cantitate de 0,92 kg.

S.C Billa Romania S.R.L. deţine agent racire-congelare R404 A în cantitate de 2340 Kg.

S.C. ASTON COM S.A. deţine aparate de aer condiţionat şi deţine 11667.31 Kg de R22, 39 Kg de R407CB130, 61.32 de R600AB10, 510 Kg de R507B100, 126.21 Kg de R410AB100, 24 kg R407CB125, 1873.42 Kg R407CB113, 10.9 R404AB109.

SC MIDAL GROUP comercializează R22, cantitatea de agent frigorific 30420 kg.

9.6.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Kyoto

În Uniunea Europeană gazele cu potenţial de încălzire globală a atmosferei, utilizate şi ca agenţi frigorifici şi de climatizare aer sunt reglementate de Regulamentul 2006/842/CEE privind anumite gaze cu efect de seră. În România există Legea nr. 3/2001 pentru aprobarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi Ordinul nr. 1122/2006 de aprobare a GHID privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto).

În anul 2007 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2007.

Utilizatori de HFC:

285


SC Angst SA Buftea deţine în instalaţii frigorifice, Refrigerenat gas R 404 – 150 kg;

SC Midal Group SRL, din Bucuresti deţine în stoc, 01.01.08, Refrigerent gas R134 a – 700 kg; Refrigerent gas R 410 a – 90 kg, Refrigerent gas R 407 c – 200 kg, Refrigerent Gas R 404 a – 400 kg., În anul 2007 a vehiculat pentru activităţi de service: Refrigerent gas R 134 a – 27,2 kg, Refrigerent gas R407 c - 1,5 kg, Refrigerent gaz R 404 a – 24,2 kg;

SC Uguar Yapisan SRL detine in stoc , 01.01.08, Refrigerent gas R 134 a – 272 kg şi a vehiculat în 2007 – 22,5 kg;

Refrigerent gas R 404 – 81 kg (stoc 01.01.08) şi a vehiculat, în anul 2007,120 kg.

Utilizatori de solvenţi:

SC Arteca Jilava SA deţine în stoc, 01.01.08, percloretilenă – 2425, 6 kg şi a utilizat în 2007 – 103,501 kg;

SC Nuclear & Vacum SRL deţine în stoc, 01.01.08, tricloretilenă – 100 kg; SC ISOVOLTA S.A. - are în stoc la data de 01.01.2008 următoarele cantităţi

şi tipuri de solvenţi 186 Kg acetat butil TIP 88SI 98; 23,517.10 Kg acetonă, 1,769.40 kg alcool izopropilic, 7,327.50 Kg alcool tehnic denaturat, 17,593.00 Kg metanol;

SC ROMENERGO MECANIC SA - nu deţine în stoc la data de 01.01.2008 solvenţi.

9.7. Biocide (utilizare, import, export)

În Uniunea Europeană problematica productiei şi utilizării biocidelor este reglementată de Directiva 98/8/CEE. În România reglementarea activităţilor în care se utilizează biocide se realizează pe baza HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. HG nr. 956/2005 a fost completată şi modificată prin HG nr. 584/2006. Legislaţia a fost completată de Ord. nr. 1321/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea produselor biocide, modificat şi copletat de Ord.nr. 2164/2007

Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale:

- dezinfectantele şi produsele biocide în general (dezinfectante, pentru spaţii private şi publice, pentru industria alimentară şi industria de preparare a furajelor, pentru dezinfectarea apei potabile),

286


- conservanţi (pentru produse îmbuteliate, conservanţi pentru lemn, pentru fibre, piele, zidărie, cauciuc, pentru instalaţii de răcire, pentru fluidele utilizate în metalurgie),

- pesticide nonagricole (rodenticide, avicide, moluscocide),- alte produse biocide (conservanţi pentru produse alimentare sau furaje, fluide

pentru îmbălsămare şi pentru produse toxidermale.

Ministerul Sănătăţii este mandatat sa pună bazele unui sistem de supraveghere şi inspecţie cu privire la condiţiile de plasare pe piaţă şi comercializarea produselor biocide. Se vor autoriza numai produsele care corespund simultan urmatorelor cerinţe:

- conţin substanţe active incluse în „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeană, admise în componenţa produselor biocide” sau „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut”;

- în condiţii normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, să nu aibă efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale(de exemplu prin apa potabilă, alimente şi furaje, aerul dintr-o incintă sau asupra apelor de suprafaţă sau a celor subterane;

- să nu afecteze în nici un fel mediul înconjurător;- să nu aibă efecte inacceptabile asupra organismului ţintă, cum ar fi rezistenţa

încrucişată.

9.8. Poluanţii organici persistenţi

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. În România a fost adoptată Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.

Convenţia de la Stockholm, transpusă în România prin Legea nr. 261/2004, ia în considerare riscul produs de cei 12 mari dăunători chimici, consideraţi ca cei mai periculoşi:

8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor, mirex şi toxafen;

287


2 produse chimice industriale: hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB, PCT);

2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii.

Următoarele substanţe chimice sunt propuse pentru a fi incluse în Protocol:

octaBDE- substanţă sever restrictionată; pentaBDE – substanţă sever restrictionată; naphtalina policlorurat, paraphinachlorurata (SCCPs); dicofol; endosulphon.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe din grupele menţionate, dar se utilizează în anumite condiţii substanţa DDT pusă pe piaţă de SC Alcedo SRL dintr-un depozit situat pe teritoriul judeţului Giurgiu.

Din categoria produselor industriale, produsele cu conţinut de PCB (condensatori electrici şi uleiuri cu conţinut de PCB ) au fost tratate în capitolul 8.3.3. În anul 2007, pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe de tipul dioxinelor şi furanilor.

Din categoria produşilor organici persistenţi (POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la Regulamentul 304/2003/CE. Sunt produse care se supun procedurii APS şi au fost precizate în Conventia de la ROTTERDAM.

Substanţe şi preparate listate în Anexa I, Partea 3 nu pot fi exportate: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, heptachlor, hexaclorbenzen, toxafen, PCB.

9.9. Produse fitosanitare – pesticide

Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice a fost transpusă în legislaţia românească prin:

Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României;

Hotărârea nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României;

Hotărârea nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă;

Ordin nr. 134/2006 (MO nr. 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin

288


substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană;

Ordinul nr. 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac obiectul Regulamentului 304/2003/CEE.

În anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

SC Makhteshim Agan Romania SRL SC Alcedo SRL SC Elita Agrochemicals SRL SC Stera Chemicals SRL SC BASF SRL – East- Europe SC Natur Evo SRL SC Bayer SRL

Produsele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţine atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide.

Aceste produse sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III şi IV de toxicitate.

9.10. Mercurul

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor cu mercur şi a produselor chimice ce conţin mercur se realizează prin Directiva 2007/51/CE din 25 septemnbrie 2007 care modifică Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă a anumitor dispozitive de măsurare care conţin mercur. În Directiva menţionată se pecizează expres ca “Statele membre adoptă şi publică, până la 03.10.08 acte cu putere de lege şi actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.

Directiva prevede:

se restricţionează introducerea pe piaţă a dipozitivelor de măsurare, care conţin mercur, prin împiedicarea mercurului de a pătrunde în circuitul

289


deşeurilor şi în consecinţă se restricţionează de la vânzarea catre publicul larg a termometrelor medicale şi a altor dispozitive de masură;

se permite importul dispozitivelor de măsurare care conţin mercur şi care au o vechime de peste 50 ani (se referă la antichităţi);

producţia de barometre care conţin mercur se va diminua progresiv până la încetarea introducerii pe piaţă a unor asemenea barometre;

în sectorul sanitar se vor căuta soluţii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial şi în special a sfigmamoetrelor .

În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, în cursul anului 2007 s-au inventariat atât agenţi economici, utilizatori industriali, din sectorul sanitar, cât şi şcoli care deţin mercur sau produse cu conţinut de mercur.

9.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor

În Uniunea Europeană problematica detergenţilor este reglementată de Regulamentul Comisiei nr. 1907/2006/CE care amendează Regulamentul nr. 648/2004/CE al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi.

În România reglementarea activităţilor care implică detergenţi este realizată de HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004/CEE privind detergenţii. În HG nr. 658/2007 se prevede că ANPM şi ANPC sunt autorităţi competente pentru aplicarea Regulamentului 648/2004/CEE. În cazul în care ANPC constată că detergenţii introduşi pe piaţă de un producător nu respectă prevederile Regulamentului din punct de vedere al biodegradabilităţii , aceştia sunt consideraţi deşeuri şi intră sub incidenţa OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

În anul 2007 în judeţul Ilfov nu au fost cazuri de gestionare a unor situaţii în care să se retragă de pe piaţă cantităţi de detergenţi devenite deşeuri.

290


10

.R

AD

IOA

CTI

VITA

TEA

291


10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului şi este în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toti factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialiştii LRM.

Indicatiile "Îndrumarului metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi

292


activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comportă:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; (are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii);

- determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM şi prin măsurări de debit de doză gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componentă a RNSRM. este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă.Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul Atomic de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericolul unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este Spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când pătrund în apa potabilă sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la

293


Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vânturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitală, dar frecvenţa acesteia este foarte mică.

10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului

În cursul anului 2007 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu .

În cele ce urmează este prezentată grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe parcursul anului 2007.

10.2.1. Radioactivitatea aerului

10.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Fig. 10.2.1.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate

Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00, activitati specifice imediate (Bq m-3)

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Limita de avertizare 50 Bq m-3

Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)

media lunaramaxima lunara

Limită atenţionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limită avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

294


Limită alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig. 10.2.1.1.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate


0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)





295




0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)





296




0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)





10.2.1.2. Debitul dozei gama în aer

Fig. 10.2.1.2.1. Debitul dozei gamma externe(microGy*h-1)

297


Debitul dozei gamma externe,microGy h-1, anul 2007

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

Deb

itul d

ozei

gam

ma

exte

rne,

mic

roG

y h-1


Limita de avertizare: 1.0 microGy h-1.

Limită atenţionare: 0.250 microGy h-1.

Limită avertizare: 1.0 microGy h-1.

Limită alarmare: 10 microGy h-1.

10.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Fig. 10.2.1.3.1. Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate

Depuneri atmosferice totale, activitati specifice imediate (Bq m-2zi-1), anul 2007

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Limita de avertizare 1000 Bq m-2zi-1

Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-2zi

-1)


Limită atenţionare: 200 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

298


Limită avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

Limită alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

10.2.2. Radioactivitatea apelor

Fig. 10.2.2.1. Apă brută, activităţi specifice imediate

Apa bruta Raul Colentina activitati specifice imediate (Bq m-3), anul 2007

0

100

200

300

400

500

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)




Limită alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig. 10.2.2.2. Apă potabilă, (apă de adâncime foraj Afumaţi),

299


Apa potabila (apa de adancime foraj Afumati)activitati specifice imediate (Bq m-3), anul 2007

0

100

200

300

400

500

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie


Act

ivita

te s

peci

fica

imed

iata

(B

q m

-3)




Limită alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.

10.2.3. Radioactivitatea solului

Fig. 10.2.3.1. Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

Sol necultivat,activitati specifice (Bq kg-1), anul 2007

0

100

200

300

400

500

600

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Act

ivita

te s

peci

fica

(Bq

kg-1

)


10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

300


Fig. 10.2.4.1. Vegetaţie spontană, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

Vegetatie spontanaactivitati specifice (Bq kg-1), anul 2007

0

100

200

300

400

500

600A

ctiv

itate

spe

cific

a (B

q kg-1)


Din Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008, rezultă că APM Ilfov deţine o staţie automată de monitorizare a debitului dozei gamma în aer cu transmiterea datelor în timp real. Aceasta staţie face parte din Sistemul Naţional de Radioactivitate şi a fost primită prin proiectul Phare 2003 – RO 2003/005.551.04.11.01. Staţia a fost montată în decembrie 2006 şi funcţioneză din aprilie 2007.

Valorile înregistrate ale radioactivităţii aerului (doza gamma) s-au încadrat în limitele fondului natural.

301


11.

MED

IUL

UR

BA

N

302


11. MEDIUL URBAN

11.1. Aşezările urbane

Capitala României înglobând 11,2% din populaţia ţării contribuie cu 21% la PIB-ul naţional, 20% din IMM-urile româneşti fiind înregistrate aici.

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov ocupă o suprafaţă totală de 1821 km2: judeţul Ilfov 1583 km2, municipiul Bucureşti 238 km2 (Sursa: Anuarul Statistic al României, 2007).

Majoritatea suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţele de transport (auto şi căi ferate). Principalele probleme cu care se confruntă capitala sunt cele specifice dezvoltării urbanistice a marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, trafic auto intens (în special în zona centrală a oraşului), poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.

11.1.1. Amenajarea teritorială

Tabel nr. 11.1.1.1. Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti

Sector Suprafaţa (Km2) Populaţia DensitateaSector 1 70 229238 3274.8

303


Sector 2 32 360750 11273.4Sector 3 34 393226 11565.4Sector 4 34 299414 8806.3Sector 5 30 282935 8321.6Sector 6 38 359396 9457.8TOTAL 238 1924959 8088.0


304


Tabel nr. 11.1.1.2. Organizarea administrativă a judeţului Ilfov

Nr. Crt

.

Localitatea Suprafaţa localităţii (ha) Anul aprobării ultimului

PUG

Stadiu PUGTota

lIntravila

n existent (<2005)

Intravilan

existent

(>2005)

Variaţie Extravilan

În execuţi

e

În avizar

e

Mediu urban1 Bragadiru 1903 964.81 1866.30 901.49 36.7 20052 Buftea 5736 1400.00 1400.00 0 4336 2000 3 Chitila 1166 821.22 821.22 0 344.78 20054 Măgurele 4285 - - - - 2000 5 Pantelimon 6716 1633.00 1633.00 0 5083 20006 Popeşti-

Leordeni5624 970.00 970.00 0 4654 2001

7 Otopeni 3170 - - - - 20008 Voluntari 3808 - - - - -

Mediu rural1 Afumaţi 6787 684.00 684.00 0 6103 20002 Baloteşti 5252 1394.00 1394.00 0 3858 2000 3 Berceni 2662 345.35 345.35 0 2316.65 20014 Brăneşti 5337 757.05 858.83 201.78 4378.17 20055 Cernica 3781 523.40 523.40 0 3257.60 20026 Chiajna 1630 - - - - 1999 7 Ciolpani 4189 356.03 356.03 0 3832.97 2001 8 Ciorogârla 4396 521.20 521.20 0 3874.80 1999 9 Clinceni 2512 795.87 795.87 0 1716.13 2000 10 Copăceni11 Corbeanca 2933 922.00 922.00 0 2011 2000 12 Cornetu 1712 656.38 656.38 0 1055.62 2001

305


13 Dascălu 3611 436.35 436.35 0 3174.65 2000 14 Dărăşti Ilfov 1488 275.16 275.16 0 1212.84 -15 Dobroeşti 1235 165.24 356.60 191.36 878.4 200516 Domneşti 3725 754.40 1640.87 886.47 2084.13 200517 Dragomireşt

i Vale3691 332.56 332.56 0 3358.44 2001

18 Găneasa 4730 739.61 739.61 0 3990.39 200219 Glina 2876 380.00 380.00 0 2496.00 200020 Grădiştea 2882 332.28 332.28 0 2549.72 200121 Gruiu 6222 1724.90 1724.90 0 4497.10 2000 22 Jilava 2602 783.35 783.35 0 1818.65 200123 Moara

Vlăsiei6679 630.82 630.82 0 6048.18 1999

24 Mogoşoaia 2811 658.00 658.00 0 2153.00 199925 Nuci 5196 368.53 368.53 0 4827.47 200126 Periş 7797 1035.00 1035.00 0 6762 1998 27 Petrăchioai

a5881 488.20 488.20 0 5392.80 2001

28 Snagov 8835 1350.09 2515.15 1165.06 6319.85 200529 Ştefăneştii

de Jos2497 694.00 694.00 0 1803.00 1999

30 Tunari 3111 441.60 441.60 0 2669.40 200031 Vidra 6912 1179.52 1179.52 0 5732.48 200232 1

Decembrie2915 671.00 671.00 0 2244.00 2003

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008

306


11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Spaţiile verzi includ:

terenuri de folosinţă generală din perimetrul intravilanului şi extravilanului localităţilor urbane;

terenuri cu spaţii verzi din localităţile rurale; terenuri din zonele turistice şi de agrement; terenuri ocupate de reţeaua rutieră a spaţiilor verzi, linii parcelare şi linii de

transport de energie electrică, iazuri şi lacuri; pepiniere şi plantaţii de arbori şi arbuşti decorativi; terenuri neproductive; terenuri afectate de alunecări.

Vegetaţia din afara spaţiilor verzi:

vegetaţia inclusă în fondul forestier; zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă; perdelele de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă; perdelele de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul

căilor de comunicaţie; fondul ariilor naturale protejate de stat; zonele de protecţie ale staţiilor si posturilor hidrometeorologice şi ale prizelor

de apă.

Importanţa spaţiilor verzi

Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la imbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, la îmbogăţirea asortimentului de plante ornamentale, menţinerea şi protejarea obiectelor naturale preţioase şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene.

Importanţa spaţiilor verzi este condiţionată de următoarele funcţii:

îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogaţirea atmosferei cu oxigen;

conservarea resurselor de apa, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;

reducerea zgomotului; influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor; armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;

306


îmbunătăţirea aspectului estetic şi arhitectural al localităţilor; crearea cadrului adecvat practicării sportului, turismului şi altor activităţi

recreative.


În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere şi de degradare a suprafeţelor verzi (cu circa 50% între 1990 şi 2005). Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2. Doar 18% din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor). În Bucureşti suprafaţa verde/cap de locuitor, conform datelor furnizate de Primăriile de sector, pentru anul 2007, este de:

Sector 2 - 10,51 mp Sector 4 - 9,6 mp Sector 5 - 6,6 mp Sector 6 - 9,16 mp

Tabel nr. 11.1.2.1. Repartiţia spaţiilor verzi (m2) pe sectoare, în Bucureşti, 2007

Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6Parcuri şi grădini

449389 896952 159000 1310000 100000 710000

Aliniamente stradale

1396631 451500 475 000 670000 124863 1438000

Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe

831881 2208515 3833000 920000 14950000 1152000

Total 2677901 3556967 4467000 2900000 1719863 3300000


307


Tabel nr. 11.1.2.2. Repartiţia spaţiilor verzi, municipiul Bucureşti, Sector 1

Denumire Suprafaţă (m2)

Parcuri şi grădini 850 605Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 1 613 002Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 831 881TOTAL 3 295 488


Tabel nr. 11.1.2.3 Suprafaţa parcurilor din Sectorul 1

Nr. Crt

.

Parc Suprafaţă verde (m2)

Total suprafaţă parcuri 4493891 Parc Kiseleff 134,1642 Parc Regina Maria 217243 Parc Constantin Brâncuşi 34494 Parc Nicolae Iorga 61385 Parc Brătianu 15366 Parc Mărăşoiu 12747 Parc Iuliu Tetrat x Mărăşoiu 26688 Parc Automatica 42929 Parc Luiggi Cazzavillan 203610 Parc Venus 3254311 Parc Maica Teofana 316012 Parc Cireşoaia 341413 Parc Izbiceni 297014 Parc Bazilescu 13359515 Parc Băneasa 1706016 Parc Presa liberă 78820

Sursa datelor : Administraţia Domeniului Public, Sector 1

Tabel nr. 11.1.2.4. Repartiţia spaţiilor verzi, municipiul Bucureşti, Sector 2


308


Parcuri şi grădini 889 395Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 443 580Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

2 208 515

TOTAL 3 541 490


Tabel nr. 11.1.2.5. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2

Nr. Crt.

Parc Localizare Suprafaţă verde (m2)

1 Parc Obor Şos. Mihai Bravu - Chriştigii- Câmpuri

39236

2 Parc Păsărari Magazin Bucur Obor platou Obor

11600

3 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu 85164 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 851185 Parc Verdi Barbu Văcărescu x

Rahmaninov79327

6 Parc Cinema Floreasca Glinka - Garibaldi 68307 Parc Gara de Est Iuliu Tetrat x Mărăşoiu 103238 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Şos Mihai

Bravu67740

9 Parc Cosmos Şos. Pantelimon 1565810 Parc Morarilor Şos Pantelimon - Morarilor-

Bodeşti112792

11 Parc Maica Teofana - Hăţisului

Şos. Pantelimon Str. Dobroieşti

37700

12 Parc Cireşoaia - Bozioru Str.Cireşoaia 109213 Parc Nichita Stănescu -

ClosaniStr. Izbiceni 2027

14 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Călin 282015 Parc Ciurea Str. Ciurea - Vatra Luminoasă 710816 Parc Plumbuita D-na Ghica- Mănăstirea

Plumbuita316471

17 Parc Motodrom Fundeni 3799718 Parc Izvorul Rece Bd. Ferdinand x Pache

Protopopescu1735

19 Parc Grădina Icoanei Pictor Verona – Teatru Bulandra

9204

20 Parc Ion Voicu Str. Polonă 1006221 Parc Sticlăriei Şos. Vergului 33090

309


22 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu 3309023 Total 896952


Tabel nr. 11.1.2.6. Repartiţia spaţiilor verzi din Sectorul 3


Parcuri şi grădini 1 298 800Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 580 300Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

3 877 700

TOTAL 5 756 800


Tabel nr. 11.1.2.7. Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB SA, Sector 3

Nr. Crt

.

Localizare Suprafaţă verde (m2)

1 Bd. Unirii 269602 Bd. Decebal 164703 Şos.Mihai Bravu 137244 Str. Mircea Vodă 67005 Str Matei Basarab 37006 Calea Călăraşilor 38007 Hala Traian 08 Str. Traian 09 Bd. Octavian Goga 78010 Calea Vitan 198011 Calea Dudeşti 140012 Bd. Camil Ressu 1351013 Str. Baba Novac 307014 Str. Liviu Rebreanu 310015 Str. Câmpia Libertăţii 135016 Str. Fizicienilor 60017 Bd. Energeticienilor 505018 Splaiul Unirii 542019 Halelor 48020 C. Coposu 76021 Sf. Vineri 120

310


22 Piaţa Alba Iulia 320023 Rm. Vâlcea 130024 Rm Sărat 95025 Dristor 135026 Burebista 310027 Sf. Gheorghe 790028 Sf. O. Iosif x Panait

Cerna5255

29 Emil Gârleanu 6056Total 140485

În sectorul 3 există o pepenieră (Str. Releului nr. 4) cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori (Calea Vitan nr. 154 -158) cu suprafaţă de 1000 mp.

Tabel nr. 11.1.2.8. Repartiţia spaţiilor verzi în Sectorul 4


Parcuri şi grădini 280 000Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 410 913Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

1 180 000

TOTAL 1 870 913


Tabel nr. 11.1.2.9. Situaţia spaţiilor verzi din Sectorului 4

Nr. Crt

.

Denumire Localizare Suprafaţă verde (m2)

1 Niţu Vasile 13002 Olteniţei Brâncoveanu- Big Berceni 23673 Bd. C-tin Brâncoveanu nr. impare 127454 Bd. C-tin Brâncoveanu nr. pare 387175 Bd. Alex. Obregia 104006 Bd. Emil Racoviţă 22007 Scuarul Emil Racoviţă x Niculiţel 20008 Turnu Măgurele 56009 Scuarul Piaţa Sudului 300010 Scuarul Niţu Vasile x Alex. Obregia 400011 Secuilor 48512 Scuarul Staruinţei bl O4 200013 Scuarul Emil Racoviţă x Terasei 2000

311


14 Scuarul Pajiştea 264415 Scuarul Emil Racoviţă x Ornamentului 60016 Şos Olteniţei (Big Berceni- Romprim) 1559917 Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan

Bârzeşti)11000

18 Scuar C-tin Rădulescu Motru x Cărămidari 325519 Bd Şincai (nr pare) 241820 Bd Tineretului 1050021 Scuarul Tineretului x Văcăreşti 140022 Calea Văcăreşti 3435523 Şos. Berceni 2937724 Ion Iriceanu 792725 Şos. Vitan Bârzeşti 500026 Scuarul Cărămidarii de jos x Piscului 28227 Scuarul Tulnici 323428 C-tin Rădulescu Motru xPoenari 50629 Şos Berceni -prelungire 500030 Splai Unirii (Vitan Bârzeşti-Glina) 350031 Parc Palatul

CopiilorStr. Pridvor nr 16 3630

32 C-tin Rădulescu Motru 325533 Şos Olteniţei (Eroii Revoluţiei -C-tin

Brâncoveanu5763

34 Scuarul Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu 415535 Scuarul Giurgiului 126 257536 Scuarul Eroii revoluţiei 160037 Şos Giurgiului 2051038 Scuarul

ExpofloraExpoFlora Giurgiului x Verigei 2344

39 Scuarul Toporaşi 70040 Scuarul Giurgiului 122 x Toporaşi 75041 Scuarul Giurgiului 124 178542 Scuarul Flamura 466643 Scuarul C-tin Brâncovenu x Turnu Măgurele 24044 Scuarul C-tin Brâncovenu x Alunişului 150045 Reşiţa 238046 Uioara 135047 Huedin 136048 Scuarul Urziceni 100049 Drumul Găzarului 104050 Grădiştea 48051 Scuarul Reşiţa-Huedin-Uioara (intrarea

Huedin)1700

312


52 Scuarul Huedin -Reşiţa-Grădiştea 1120053 Alunişului 159454 Scuarul Ghimpaţi 160055 Stoian Militaru 46056 Luică 1910057 Scuarul Filaret 310058 Scuarul Piaţa Libertăţii 160059 Bd Dimitrie Cantemir 614460 Regina Maria 109761 Scuarul Rond Coşbuc 81662 Bd Unirii 2416163 Al. Dealul Patriarhiei 300564 Scuarul Unirii (Cap de linie 32) 110065 Dealul Mitropoliei (Adorama) 162066 Radu Vodă x Bd. Dimitrie Cantemir 15367 Bd Libertăţii 821768 Scuarul Piaţa Naţiunilor Unite 320669 Scuarul Antim Ivireanu x Justiţiei 348670 Scuarul Justiţiei x Palatul Justiţiei x Poenaru

Bordea3650

71 Splaiul Independenţei 2672 11 Iunie 26773 Bd. Bh. Şincai (nr. impare) 1200

74 Scuarul Şincai 72675 Bd Mărăşeşti 25576 Calea Şerban Vodă 30677 George Georgescu 81678 Scuarul Tismana 24779 Scuarul Verzişori x Aristiza Românescu x Liciu

Petre420

80 Avalanşei 100081 Scuarul Sf. Ecaterinan (Facultatea de

Teologie)350

82 Scuarul Poenaru Bordea 60283 Scuarul Bucur x Verzişorilor 13084 Parc Parcul Copiilor 28000085 Scuarul Bibescu Vodă x Şerban Vodă 52486 Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri

Noi)1978

87 Sediul Primăriei Sector 4 150088 Parc AGIP Calea Văcăreşti 120089 Str Niţu Vasile 460090 Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500

313


91 Parc Izvorul Rece Bl M 1/1 186092 Turnu Măgurele Bl C2 112593 Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 15094 Parc Al.

ObregiaAl. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100

95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 196096 Parc Str. Târgul Frumos 140097 TOTAL 690913

Sursa datelor: Administraţia Domeniului Public, Sector 4

În prezent în Şos. Olteniţei nr. 9 există o seră cu o suprafaţă de 363 m2 şi o grădină de 2600 m2 În Şos. Orăştiei nr. 5 există un teren arabil unde se cultivă plante, în suprafaţă de 6330 m2.

Tabel nr. 11.1.2.10. Repartiţia spaţiilor verzi din Sectorul 5


Parcuri şi grădini 163 764Aliniamente stradale(inclusiv scuaruri) 124 863Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

1 495 000

TOTAL 1 783 627


Tabel nr. 11.1.2.11. Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5

Nr. Crt.

Parcuri Localizare Suprafaţă verde (m2)

1 Parc Eroii Sanitari Bd. Eroii Sanitari X Bd. Eroilor 243052 Parc Municipal Spitalul Municipal 240003 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu 189404 Parc M. Sebastian Str. M. Sebastian x

Str.Dumbrava Nouă24869

5 Parc Humuleşti Str. Sălaj x Str. Oltului 167916 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saligny 20457 Parc Ferentari Mare Calea Ferentari x Str. Popa

Ştefan10522

8 Parc Cinema Ferentari mic

Calea Ferentari 3121

9 Parc Mănescu + Str. C. Mănescu 6525

314


anexe10 Odoarei Şos. Viilor x Teodoru 161211 Parc Opera Română Opera Română 1204712 Parc 13 Sept Şos. Antiaeriană x Str. Vâlcele 321713 Parc Sf. Elefterie 90014 Parc Pieptănari Str. Pieptănari x Erou Tătaru

Petre2948

15 Academia Militară Piaţa M. Kogălniceanu 430716 Parc Dr. Bagdazar Str. Dr. Bagdazar x Str. A. N.

Demostene8591

17 Parc Şos. Antiaeriană x Şos. Alexandrei - OMV

200

18 Parc Ana Davila Str. Ana Davila x Str. A. N. Demostene

1384

19 Pecineaga Str. Pecineaga x al. Sălaj 20020 Clunet Eroii Sanitari x str. Dr. Klunet 84021 Parc Spătarul Preda x Cl. Ferentari 60

Sursa datelor: Administraţia Domeniului Public, Sector 5

În Sectorul 5 există 16 532 arbori, din care: 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale (Sursa: Administraţia Domeniului Public, Sector 5).

În Str. Drumul Cooperativei nr. 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă: castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea etc.

Tabel nr. 11.1.2.12. Repartiţia spaţiilor verzi în Sectorul 6

Denumire Suprafaţă(m2

)Parcuri şi grădini 426 000Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 1 708 300Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

1 199 200

TOTAL 3 333 500


Tabel nr. 11.1.2.13. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

Nr. Crt

.

Parc Suprafaţă verde(m2)

315


1 Parc Drumul Taberei 1041052 Parc Crângaşi 1200003 Parc Giuleşti 534004 Insula Lacul Dâmboviţa 320005 Grozăveşti 1070006 Cărămidari 362007 Giuleşti-Cinema 150008 Sf. Andrei 90729 Istru 270010 1 Decembrie 1918 1220011 Podul Grand - Nicolae Filimon 1643312 Geniului-Răzoare 15800

În afara acestor spaţii verzi administrate de sectoare, o suprafaţă de 2 887 966 m2 (288,79 ha) de parcuri şi grădini este administrată de PMB - Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement; la nivelul Capitalei spaţiile verzi publice însumează 22 459 784 m2 (2246,97 ha).

Tabel nr. 11.1.2.14. Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement

Denumire Amplasare Suprafaţa (m2)

Grădina Cişmigiu Sector 1 157 287Parcul Bordei şi Parcul Floreasca Sector 1 10 667Parcul Axa Nord Sud Sector 1 şi

36 843

Parcul Sala Palatului, P-ţa Tricolorului şi Ateneul Român

Sector 1 31 841

Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 293 706Parcul Tineretului Parcul Orăşelul Copiilor

Sector 4 803366 189299

Parcul Herăstrău Vechi Sector 1 379 570Parcul Herăstrău Nou Sector 1 363 270 Parcul Mioriţa Sector 1 124 489Parcul Circul de Stat Sector 2 143 808Parcul Unirea+Scuar Universitate Sector 3+4 55 882Parc Crângaşi Sector 6 79 928Parc Izvor Sector 5 170 000Parc Păcii Sector 6 4 800Satul Francez Sector 1 73 210TOTAL 2 887 966


316


Dezvoltarea de activităţi economice în parcuri şi în grădini publice, intensificarea traficului rutier, poluarea datorată activităţilor industriale, extinderea suprafeţelor construite etc. au condus la diminuarea drastică a spaţiilor verzi în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

Judeţul Ilfov

Tabel nr. 11.1.2.15. Situaţia spaţiilor verzi în judeţul Ilfov, 2007

Oraş/ comună

Suprafaţa totală (ha)

Suprafaţa spaţiu verde m2/locuitor

Zone de agrement

Oraş Bragadiru

254,4 262 Parcul de agrement

Comuna Nuci 4 13Comuna Jilava

5 5,37

Comuna Grădiştea

3,19 11

Comuna Copăceni

3 10

Comuna Brăneşti

1712.5 1954.2 Pădurile: Pasărea - Cojească Brăneşti, Zoicaru, Cucu, Băleana


Pentru atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia de Dezvoltare a oraşului Chitila (2007-2013), Consiliul Local Chitila a elaborat mai multe aplicaţii şi a obţinut finanţare prin „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi" pentru realizarea unui "Parc dendrologic peisager - Chitila verde "; parcul va avea o suprafaţă de 3,5 ha şi se va realiza în 3 etape pe o perioadă de 2 ani, 2008-2010. În prezent se implementează prima etapă a proiectului.

Printre acţiunile prevăzute prin programul de extindere a spaţiilor verzi se regăseşte şi iniţiativa Consiliului Local Chitila de a elabora documentaţiile tehnice care vor însoţi aplicaţia depusă pentru a obţine finanţarea proiectului “Reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale în oraşul Chitila", în cadrul Programului Operaţional Regional. Prin proiectul menţionat se urmăreşte, pe lângă realizarea infrastructurii de transport şi crearea de spaţii verzi de-a lungul reţelelor stradale, conform ghidului solicitantului elaborat pentru această

317


prioritate. Perioada propusă pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii este 2009-2011.

Comuna Domneşti propune înfiinţarea unei plantaţii de salcâm pe o suprafaţă de 13 ha pe malul râului Sabar.

Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha:

Complexul Snagov, una dintre cele mai vizitate zone din judeţul Ilfov, cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.

Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi în localitaţile urbane şi rurale se realizează in baza prevederilor Constituţiei României, Legii nr. 265 din 29/06/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Planurilor Urbanistice Generale, alte acte normative.

În Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, 2008, pentru „diminuarea drastică a zonelor verzi constituite” din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov au fost stabilite obiective specifice/ţinte, măsuri legislative şi acţiuni de implementare.

Obiective specifice/ţinte :

Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de locuinţe, plantarea de arbori în aliniament stradal) aflate în administrarea autorităţilor locale şi întreţinerea lor la standarde corespunzătoare.

318




Identificarea de amplasamente noi. Realizarea inelului verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele

de protecţie) şi ulterior, configurarea centurii verde-galbenă.

Măsuri legislative:

Amendarea legilor reparatorii referitoare la proprietate care nu prevăd măsuri de protecţie a mediului (ex. problema garajelor şi a parcărilor pe spaţiul verde aferent zonelor rezidenţiale cu locuire colectivă, retrocedări pe spaţii verzi cu

Acţiuni de implementare:

Dezvoltarea (de către autoritaţile administraţiei publice locale) a programelor privind reabilitarea şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.

Extinderea sistemului de prestări de servicii destinate întreţinerii spaţiilor verzi.

Monitorizarea suprafeţelor verzi utilizate pentru comerţ ambulant. Aplicarea interdicţiei de construire pe spaţii verzi. Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupă abuziv spaţiile verzi. Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depozitează ilegal deşeuri pe

terenuri cu destinaţia de spaţii verzi.

11.3. POLUARE SONORĂ

HĂRŢI DE ZGOMOT

Zgomotul este luat în considerare din ce în ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii într-un oraş, sau vecinătatea sa. Zgomotul ce provine de la traficul auto sau feroviar, aeroportuar, zonele industriale sau de la vecini duce la creşterea continuă a numarului de reclamaţii şi dispute legale.

Conceptul de administrare şi evaluare al zgomotului ambiental reprezintă ideea de administrare, monitorizare şi mãsurare utilizând un sistem modern, flexibil şi scalabil. Aplicaţiile software de calcul şi monitorizare precum şi aparatura de masurare pot fi combinate avantajos într-un sistem integrat. Aceasta permite nu numai îndeplinirea eficientă a cerinţelor Directivei 49/2002 (HG nr. 321/2005) ci şi multe alte avantaje ce includ posibilitatea unică de combinare a măsurătorilor cu calcularea şi predicţia teoretică a zgomotului prin intermediul unui sistem integrat şi unitar.

Sarcinile implicate în administrarea zgomotului ambiental - de exemplu în zonele urbane - sunt variate: de la rezolvarea plângerilor la cartografierea acustică, de la

319


zonarea acustică la limitarea valorilor de emisie. Trebuie efectuate rapoarte iar publicul trebuie informat permanent, în timp ce toate informaţiile, datele, rezultatele, rapoartele, analizele, etc. trebuie asigurate şi arhivate intuitiv pentru redarea ulterioară cu uşurinţă. Suplimentar, sunt diferite tipuri de surse de zgomot precum industria, transporturile şi multe tipuri de activităţi recreaţionale.

Sunt disponibile o serie de unelte pentru a permite rezolvarea diferitelor sarcini implicate în administrarea zgomotului ambiental, de la simple sonometre la staţii de monitorizare permanente, de la postprocesare la aplicaţii software .

Un sistem integrat de monitorizare şi evaluare poate răspunde sarcinilor de rezolvare a reclamaţiilor, realizării hărţilor de zgomot, monitorizării continue, calculării parametrilor şi evaluării impactului , poate efectua raportarea şi informarea modernă a publicului în timp ce toate informaţiile şi datele sunt arhivate intuitiv.

Fiind modular şi scalabil, componentele individuale ale sistemului precum aplicaţiile software de calcul sau terminalele individuale de monitorizare pot fi achiziţionate şi utilizate individual. Datele pot fi utilizate în comun iar în timp ( dupa necesitate ), sistemul poate fi extins, crescând astfel numărul de sarcini şi imbunătăţind permanent eficacitatea.

Definiţii :

Zgomot ambiental reprezintă ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunătoare, rezultat din activităţile umane, care include: zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de pe amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale.

Harta strategică de zgomot reprezintă o hartă concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zona dată sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectivă.

Planuri de acţiune reprezintă planuri destinate gestionării problemei zgomotului şi efectelor acestuia, incluzând măsuri de diminuare, dupa caz.

Legislaţie în domeniu zgomot

Directiva 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental; Directiva 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental.

Parlamentul şi Consiliul European au adoptat Directiva 2002/49/EC în 28 iunie 2002 şi a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 321/14 aprilie 2005 şi HG nr. 674/28 iunie 2007 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

320


Conform Directivei, toate aglomerările urbane cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile naţionale importante, precum şi magistralele de cale ferată şi aeroporturile mari vor trebui să aiba întocmite, începând cu anul 2006, hărţi de zgomot care să oglindească situaţia zgomotului urban.

HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Autorităţile administraţiei publice locale prevăd, din bugetul local, fonduri necesare realizării hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune, astfel:

- Începând cu anul 2006, numai pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori.

- începand cu anul 2011, pentru toate aglomerările.

Autoritaţile administraţiei publice locale şi unităţile prevazute la alin. (1) şi (3) din HG nr. 321/2005 înaintează autorităţii regionale pentru protecţia mediului un exemplar din hărţile de zgomot, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, însoţite, după caz, de toate informaţiile suplimentare solicitate.

Se organizează la nivel regional o comisie tehnică condusă de directorul executiv şi care include în mod obligatoriu reprezentanţi ai: autorităţilor publice centrale pentru transporturi, construcţii şi turism, autorităţilor publice locale pentru protecţia mediului, direcţiilor de sănătate publică etc. Comisia tehnică se organizează în vederea analizării, verificării şi aprobării hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune.

Hărţile strategice de zgomot se supun aprobării comisiei până la 30 aprilie 2007. Planurile de acţiune prevazute la alin. (1) din HG nr. 321/2005 se supun aprobării comisiei până la data de 18 mai 2008.

H.G. nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

- Începând cu anul 2007, pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale care au un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule/an, căile ferate principale care au un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an, aeroporturile civile care au un trafic mai mare de 50.000 de mişcări de aeronave/an şi porturi aflate în aglomerari cu mai mult de 250.000 de locuitori.

- Începand cu anul 2011, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi porturi aflate în interiorul aglomerărilor.

- Câte 3 exemplare din fiecare hartă strategică de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent, pe format de hârtie la o scară de 1:10.000 şi

321


pe suport electronic , diferite rapoarte ce conţin date referitoare la hărţile de zgomot şi planurile de acţiune (format de hârtie şi electronic).

- Se înfiinţează o comisie în cadrul fiecărei agenţii regionale condusă de directorul executiv al acesteia şi formată din reprezentanţi ai agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului. Comisia se organizează în vederea analizarii şi evaluarii fiecarei hărţi strategice de zgomot şi a rapoartelor.

- Se înfiinţează o comisie tehnică la nivelul fiecarei ARPM în vederea verificării planurilor de acţiune. Această comisie va fi formată din specialişti din cadrul autorităţii pentru protecţia mediului şi autorităţi judeţene de sănătate publică până la data de 18 iunie 2008.

- Hărţile strategice de zgomot se pun la dispoziţia ARPM până la data de 30 iunie 2007.

- ARPM pune la dispoziţie MMDD şi ANPM-ului câte un exemplar din fiecare harta strategică de zgomot în termen de 30 de zile de la primirea acestora de la autoritaţi.

Instituţii autorizate în implementarea legislaţiei la nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov:

- MMDD- ANPM- ARPM Bucureşti (APM Ilfov şi APM Bucureşti)- PMB (- Primăriile de sector)- Ministerul Transporturilor - CFR Bucureşti - Aeroportul Henri Coanda-Otopeni- Aeroportul Băneasa- CNADNR- Autoritatea pentru Sănătate Publică Bucureşti- Autoritatea pentru Sănătate Publică Ilfov

Obiective realizate de ARPM Bucureşti

La termenele stabilite conform prevederilor HG nr. 321/2005, PMB şi CFR Bucureşti au înaintat către ARPM Bucureşti hărţile de zgomot în vederea analizării, verificării şi aprobării acestora.

ARPM Bucureşti, conform prevederilor HG nr. 321/2005 a înaintat către MMDD şi ANPM, în luna august 2007 câte un exemplar al hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti şi Tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord-Chitila.

ARPM Bucureşti, conform prevederilor HG nr. 674/2007:

322


a solicitat PMB şi CFR actualizarea permanentă a datelor referitoare la hărţile de zgomot şi transmiterea a 3 exemplare ale acestora conform hotărârii de mai sus.

a întrunit Comisia tehnică pentru verificarea şi evaluarea hărţi strategice de zgomot pentru Aeroportul Henri Coandă Bucureşti şi a transmis către ANPM şi MMDD câte un exemplar al acesteia.

în luna noiembrie 2007 ARPM Bucureşti a înaintat către MMDD şi ANPM hărtile de zgomot şi documentele aferente.

Principalele avantaje pe care le oferă realizarea hărţilor acustice în mediul urban, diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt:

Dezvoltarea de noi zone rezidenţiale ( stabilirea amplasamentelor va ţine cont şi de nivelul de zgomot al vecinǎtǎţilor).

Informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin Internet, panouri electronice locale, publicaţii periodice etc.).

Amplasarea zonelor de recreere ţinând cont de datele oferite de harta acusticǎ

Stabilirea de concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se metoda optimǎ pentru realizarea cerintei de planuri de acţiune a aceleiaşi Directive 2002/49 (HG nr. 321/2005 şi HG nr. 674/2007).

Fig.11.3.1. Harta strategică de zgomot a municipiului Bucureşti, zgomot stradal ziua

323


Sursa: Trafic rutier, trafic feroviar, trafic aerian, tramvaie, zgomot industrial

Procesul de realizare a hărţilor de zgomot a cuprins următoarele etape principale:

Realizarea modelului GIS al Municipiului Bucureşti. Culegerea de informaţii şi date necesare realizării hărţii de zgomot şi

introducerea acestora în modelul GIS. Realizarea hărţii de zgomot prin simulare informatică. Efectuarea de măsurători de zgomot în teren şi analizarea modelului de

emisie al zgomotului în Municipiul Bucureşti, respectând metodele de calcul recomandate în Directiva 2002/49/CE şi HG nr. 321/2005.

Realizarea hărţii finale de zgomot a Municipiului Bucureşti prin simulare informatică , validarea şi calibrarea rezultatelor cu măsurători în teren.

În realizarea modelului GIS al Municipiului Bucureşti s-a urmărit îndeplinirea următoarelor cerinţe de informaţie:

Strat tematic cu clădirile de locuit. Strat tematic cu clădirile administrative. Reţeaua stradală a oraşului.

324


Segmentarea străzilor la intersecţii. Reţeaua de linii de tramvai. Segmentarea liniilor de tramvai. Reţeaua de căi ferate. Segmentarea căilor ferate. Strat tematic cu zonele industriale. Strat tematic cu zonele verzi. Strat tematic cu limita administrativă a oraşului. Strat tematic cu apele de pe teritoriul Municipiului Bucureşti. Strat tematic cu topografia.

Culegerea de informaţii şi date necesare realizării hărţii de zgomot şi introducerea acestora în modelul GIS. Scopul acestei etape a fost acela de a obţine datele de intrare care să descrie toate tipurile de surse de zgomot conform Directivei 2002/49/CE şi HG nr. 321/2005: străzi, căi ferate, aeroport, industrie precum şi alte informaţii despre modelul GIS de calcul.

În acest scop s-a urmărit îndeplinirea următoarelor cerinţe de informaţie:

Date de trafic rutier – autovehicule uşoare. Date de trafic rutier – autovehicule grele. Date despre traficul RATB – autobuze şi troleibuze. Date despre traficul tramvaielor RATB şi specificaţii tehnice ale parcului. Date despre traficul aerian – aeroportul Băneasa. Date despre traficul de cale ferată CFR. Date despre acoperirea străzilor. Date despre tipurile de şine de cale ferată – RATB- tramvai. Date despre tipurile de şine de cale ferată – CFR. Date despre amplasarea zonelor industriale, lista unităţilor industriale ce intră

sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot şi emisia acustică a acestora.

Date demografice (populaţia) în clădirile de locuit. Date meteo.

În vederea colectării datelor iniţiale necesare realizarii hărţilor de zgomot s-au solicitat informaţii de la instituţii publice, instituţii de interes public, companii naţionale, regii autonome, care le deţin: Primăriile de sector şi ADP-urile din subordinea acestora (pentru infrastructura străzilor secundare), Ministerul Transporturilor Constructiilor şi Turismului (pentru datele de infrastructură şi trafic feroviar şi aerian – Aeroportul Baneasa), S.N.T.F. de Călători C.F.R. Călători, S.N.T.F. de Marfă C.F.R. Marfă, Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate I.S.P.C.F. S.A., Institutul National de Statistica (pentru date demografice), Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti (pentru date referitoare la obiectivele industriale),

325


Administraţia Naţionala de Meteorologie, Registrul Auto Român (pentru date de trafic auto), Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

Având în vedere faptul că informaţiile iniţiale erau insuficiente s-a trecut la completarea şi prelucrarea acestora în vederea realizării hărţilor de zgomot pentru:

zgomotul produs de traficul rutier în conformitate cu metoda naţională franceză de calcul ‘‘NMPB Routes-96 (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)’’, menţionată în Hotărârea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, Articolul 6 şi în standardul francez ‘‘XPS 31-133’’. Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente se referă la ‘‘Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980’’;

zgomotul produs de traficul feroviar: în conformitate cu metoda naţională olandeză de calcul publicată în ‘‘Reken-en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai ’96, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 noiembrie 1996’’- (RMR);

zgomotul produs de traficul aerian: în conformitate cu ECAC.CEAC Doc. 29 ‘‘Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile ’’1997, (Report on Standard Method of Computing Noise Contours around Civil Airports”, 1997). Din abordările diferite ale modelării căilor aeriene, a fost folosită tehnica de segmentare menţionată în secţiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29;

zgomot industrial în conformitate cu ISO 9613-2: ‘‘Acustica – Diminuarea propagării sunetului în aer liber, Partea a doua : Metoda generală de calcul’’.

Prelucrări, completări necesare ale datelor de intrare

S-au efectuat masurători de zgomot şi determinări/numărători de trafic rutier şi feroviar de către specialiştii Enviro Consult şi ai Registrului Auto Român. S-au efectuat măsurători de trafic rutier în 250 de locaţii din oraş, repetate de 3 ori în anul 2006. De asemenea s-au efectuat măsurători de zgomot simultane cu numărarea traficului - informaţii necesare pentru caracterizarea ulterioară a surselor de zgomot – străzi, tramvaie şi industrie. Pe baza măsurătorilor efectuate şi importul lor în softul specializat LimA se poate determina, prin tehnica ”reverse engineering”, emisia necunoscută a sursei respective de zgomot. S-au efectuat prelucrari statistice şi postprocesare a datelor în vederea obţinerii informaţiilor finale necesare.

Pentru obţinerea datelor necesare realizării hărţilor de zgomot pentru sursa INDUSTRIE a fost solicitată lista unităţilor industriale ce intră sub incidenţa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot utilizate şi emisia acustică a acestora, planuri de situaţie ale unităţilor industriale. În calcul s-au utilizat atât datele

326


tabelare furnizate de autorităţi cat şi metode de calcul indirect al puterii acustice, prin metoda „reverse engineering”, pe baza măsurătorilor existente.

Pentru datele referitoare la traficul aerian s-au utilizat cele primite de la autorităţi, nefiind posibilă culegerea de informaţii din altă sursă. Lipsa anumitor informaţii a condus la realizarea unor aproximări şi alocări de valori implicite în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 678 din 30.06.2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor şi recomandările Good Practice Guide for Strategic Noise Mapping and the Production of Associated Data on Noise Exposure (GPG).

Harta de zgomot pentru traficul de cale ferată CFR şi tramvai

Categoriile de trenuri existente în baza de date a metodei de calcul RMR

Trenuri de persoane dotate cu frâne cu saboţi Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri şi saboţi Trenuri de persoane dotate cu frâne cu discuri Trenuri de marfă dotate cu frâne cu saboţi Trenuri tractate cu locomotivă Diesel dotate cu frâne cu saboţi Trenuri tractate cu locomotive Diesel dotate cu frâne cu discuri Metrou urban şi tramvaie rapide dotate cu frână cu discuri Trenuri tip InterCity şi cele de mică viteză dotate cu frâne cu discuri Trenuri de mare viteză dotate cu frâne cu discuri şi saboţi Trenuri de mare viteză de tipul ICE-3 (M), (HST East)

Pentru sursa CFR s-au echivalat trenurile cu cele din listă. Pentru tramvai s-a calculat cu categoria 7 şi s-au utilizat corecţii de calcul determinate pe bază de măsurători.

Calcularea s-a realizat în punctele de emisie, într-un caroiaj (grilă sau raster) având celula de 10 m şi la o înălţime de 4 m.

Hărţile strategice de zgomot sunt realizate utilizând ca suport un model 1:2000 iar rezultatele grafice sunt prezentate la o scară de 1:30000.

Tabel nr. 11.3.1. Codul culorilor utilizat la reprezentarea pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot

327


Sursa datelor: Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri Naţionale din România-SA

HĂRŢI STRATEGICE DE ZGOMOT, Trafic rutier

Tabel nr. 11.3.2. Drumuri principale (cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an), din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, pentru care s-au realizat hărţi strategice de zgomot

Informaţii despre drumul principal

Informaţii despre secţiuni din drumul principal

Denumire drum

Cod drum

Secţiune de drum

Trafic anual mediu

(veh./an)

Lungimea (km)

Judeţul Regiunea

Centura Bucureşti

CB 0+000 – 12+444

71251165 12,444 IlfovRegiunea 8 Bucureşti

Centura Bucureşti

CB 12+444 – 18+535

64404425 6,091 Ilfov

328


-IlfovCentura Bucureşti

CB 55+250 – 64+246

6484590 8,996 Ilfov

Drum Naţional

DN 1 7+470 – 12+461

25287565 4,991 Bucureşti

Drum Naţional

DN 1 12+461 – 16+000

18930360 3,539 Ilfov

Drum Naţional

DN 1 16+000 – 36+110

9666660 20,110 Ilfov

Drum Naţional

DN 2 7+848 – 11+540

11863595 3,692 Ilfov Regiunea 8 Bucureşti -Ilfov

Drum Naţional

DN 2 11+540 – 18+330

6563430 6,790 Ilfov

Drum Naţional

DN 5 7+573 – 10+356


Drum Naţional

DN 6 8+500 – 11+ 120


Drum Naţional

DN 6 11+120 – 23+300

6167770 12,180 Ilfov

Drum Naţional

DN 7 11+200 – 13+100

8024525 1,900 Ilfov

Autostrada A1 10+600 – 30+500


Sursa datelor: Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Bucureşti

Harta Strategică Emisie Zgomot Aeroportuar

Fig.11.3.2. Harta strategică emisie zgomot aeroportuar

329


Contururile zgomotului au fost realizate folosind Modelul Integrat de Zgomot (INM – Integrated Noise Model) versiunea 7.0 din mai 2007, care utilizează metodologia de segmentare în conformitate cu ultima versiune (Ediţia a 3-a) a ghidurilor ECAC.CEAC Doc.29. Populaţia afectată şi hărţile strategice de zgomot au fost create folosind GIS (Sistemul Geografic de Informaţii) ESRI ArcView 9.1.

Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului

Fig.11.3.3. Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului internaţional Henri Coandă

Aeroportul Internaţional Henri Coandă situat în afara zonei urbane a Bucureştiului, în oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti, este cel mai mare aeroport din România. Vecinătăţi: satele Odăile, Tunari, Râncu şi Dimieni.

Contururile de zgomot obţinute sunt reprezentative pentru un aeroport cu o configurare puternic dominantă a pistei, în acest caz cu o configuraţie spre Est – 89% din zboruri aterizează sau decolează spre Est. Lungimea şi lăţimea contururilor spre Est ale aeroportului sunt mult mai mari decât cele din Vestul aeroportului.

330

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroport

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Ilfov

http://ro.wikipedia.org/wiki/Otopeni


Dimensiunea de ansamblu a contururilor Lden şi Lnight este relativ mică, datorită faptului că traficul aeroportului nu depăşeşte cu mult 50.000 de mişcări/an. Oricum, diferenţa dintre Lden şi Lnight nu este aşa de evidentă precum la majoritatea aeroporturilor, întrucât proporţia zborurilor de noapte este relativ importantă faţă de zborurile de zi sau de seară. Zborurile de zi, seară şi noapte reprezintă, respectiv, 70%, 10% şi 20% din totalul traficului – traficul de noapte este de două ori mai mare decât traficul de seară.

Ca o consecinţă a contururilor mici, numărul populaţiei din interiorul acestora este scăzut – mai ales întrucât densitatea populaţiei în jurul Aeroportului Henri Coandă este în continuare limitată. Astfel, cifrele obţinute pentru numărul populaţiei afectate pot varia într-o proporţie semnificativă (în timp ce rămân scăzute, la nivel absolut) cu mici schimbări în datele de recensământ. Singurele 3 aglomeraţii acoperite parţial de contururi sunt Otopeni, Tunari (inclusiv Dimieni) şi Dascălu (inclusiv Râncu). Oricum, trebuie remarcat că profilurile standard de aterizare folosite pentru a calcula contururile de zgomot pot să nu reflecte integral procedura de aterizare la Aeroportul Henri Coandă – care ar putea include nivelări ale altitudinii la 2.500 ft pentru o mare parte din aeronave. Este posibil ca actualul contur de 55 dB(A) Lden să ajungă în zona Buftea/Buciumeni. Aceasta ar putea fi validată în a doua etapă cu datele radar – care nu au putut fi folosite pentru a stabili contururile de zgomot.

În concluzie, situaţia în anul 2006 la aeroportul Henri Coandă nu este problematică. Se pare că, într-adevar, contururile cele mai scazute de zgomot (55 dB(A) Lden şi 50 dB(A) Lnight) stau departe de majoritatea aglomerărilor de lângă Otopeni. Oricum, s-ar putea realiza o analiză asupra modului în care această situaţie ar putea evolua în anii viitori, având în vedere creşterea traficului la aeroport şi extinderea populaţiei în zona Otopeni, pentru a putea anticipa măsuri relevante de atenuare a zgomotului.

Elaborare hărţi strategice de zgomot, pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an

BENEFICIAR: CN CF „CFR” SA

Elaborare hărţi strategice de zgomot, pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an

Tronson: Bucureşti Nord - Chitila

Ultima Conferinţă Pan - Europeană de Transporturi de la Helsinki (23 – 25 iunie 1997) a stabilit cele 10 coridoare de transport care vor străbate Europa, facilitând legăturile între diferite zone ale acesteia.

331


Trei dintre aceste coridoare traversează teritoriul României, şi anume: IV, VII şi IX. Coridoarele IV şi IX sunt multimodale, având şi componentă feroviară, în timp ce Coridorul VII îl reprezintă fluviul Dunărea.

De un deosebit interes pentru multe ţări europene se bucură Coridorul IV Pan-European „Berlin – Nürnberg – Praga – Budapesta – Constanţa/Istanbul/ Thessaloniki”.

Pe teritoriul României, componenta feroviară a Coridorului IV Pan - European are traseul principal Curtici – Arad - Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa, lungimea sa fiind de 1395 Km.

Această rută feroviară este componentă comună a reţelelor AGC, AGTC, TER., traseul făcând legătura între vestul şi estul României, legând frontiera româno-ungară cu portul Constanţa.Tronsonul Bucureşti Nord - Chitila, în lungime de 9,5 Km, face parte din Coridorul IV Pan - European Constanţa – Bucureşti - Braşov - Curtici.

Lucrările sunt finalizate pentru tronsonul Bucureşti Nord – Chitila.

Reabilitarea acestui tronson prevede înlocuirea integrală a infrastructurii de cale ferată în scopul măririi capacităţii de transport prin viteză sporită la cca. 160 Km/h pentru transportul de călători şi 120 Km/h pentru transportul de marfă.

Alte surse de zgomot

Nu au fost luate în considerare alte surse industriale în afara zgomotului produs de circulaţia feroviară pe calea ferată.

Sursele de zgomot datorate depourilor, zonelor de întreţinere a materialului rulant, triajului, etc. au fost luate în considerare ca surse de suprafaţă de tip industrial, de către autorităţile locale, la elaborarea hărţilor strategice de zgomot ale Municipiului Bucureşti.

Programe de reducere a zgomotului realizate anterior şi măsuri curente împotriva zgomotului

Programele realizate până în prezent sunt următoarele:

Reabilitarea coridorului IV Pan-European a fost finalizată pentru tronsonul Bucureşti – Câmpina, se lucrează în prezent la tronsonul Bucureşti – Constanţa, iar traseul Braşov – Curtici se află în stadiul de elaborare a reviziei studiului de impact asupra mediului.

332


Dintre lucrările efectuate, cu efect direct asupra reducerii nivelului de zgomot enumerăm: înlocuirea liniei cu joante cu linie sudată şi schimbarea patului de balast, înlocuirea integrală a traverselor existente cu traverse din beton, utilizarea prinderii elastice a şinei pe traverse în locul prinderii fixe de tip K, montarea de sisteme de plăci de cauciuc şi polietilenă cu rol de amortizare între şină şi traverse, înzestrarea staţiilor cu macaze centralizate electrodinamice (CED) şi alte sisteme automate ce vor duce la fluidizarea traficului şi reducerea zonelor de frânare/accelerare.

Pe tronsonul Bucureşti Nord - Chitila au fost instalate panouri fonoizolante ce au rol de protecţie fonică a clădirilor din zonă.

Localităţi afectate: Bucureşti, Chitila. Tronsonul parcurge o zonă rezidenţială pe cca. 8 Km. Din acest tronson cca 2,5 Km sunt protejate prin panouri fonoizolante din plăci de beton pe partea dreapta.

Efectul cumulativ al acestor măsuri (realibitare, automatizare, etc.) determinat în urma măsurătorilor, a fost reducerea cu cca. 6-12 dB(A), în funcţie de tipul materialului rulant .

Reparaţii peroane şi linii Staţia Bucureşti Nord Grupa A în cadrul lucrărilor de RK infrastructură feroviară publică finanţate din subvenţia pentru susţinerea infrastructurii de transport feroviar. Termen 2008.

În prezent sunt în curs lucrări de modernizare a Staţiei de cale ferată Bucureşti Nord. Sunt modernizate 5 peroane din totalul de 14 ( înlocuirea peroanelor, a liniilor de cale ferată şi a schimbătoarelor din capetele staţiei).

Tabel nr. 11.3.3. Suprafeţe afectate - Tronson Bucureşti-Chitila

Domeniu limitat superior (dB)

Arie afectată (m2)

Interval (dB)

Arie afectată (m2)

<40 2911247 40-45 7809954<45 10721201 45-50 10367623<50 21088824 50-55 4202948<55 25291772 55-60 1588024<60 26879796 60-65 808956<65 27688752 65-70 530960<70 28219712 70-75 37156<75 28256868 75-80 0<80 28256868 80-85 0<85 28256868 85-90 0<90 28256868

Tabel nr. 11.3.4. Măsurători de zgomot în municipiul Bucureşti, 2007

333


Tip măsurătoare zgomot Număr măsurător

i

Maxima măsurată (dB)

Depăşiri (%)

Faţă de

nivelul zgomo

t de fond

Faţă de limita

din legislaţi

e

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante - în aer liber - în zone cu locuinţe

4 38

64,1 9,52 73,81

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

4 53,5 0 50

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

2 63,9 0 0

Incintă industrială 16 65,3 0 6,25

Zone feroviare - - - -

Aeroporturi - - - -

Parcaje auto - - - -

Stadioane, cinematografe în aer liber

- - - -

Trafic - - - -

Altele - ateliere în zone cu locuinţe

32 64,1 18,75 81,25

- spălătorii auto în zone cu locuinţe

5 63,3 20 60

- şantiere de construcţii în zone cu locuinţe

50 75,5 (pt. perioada de zi) 64,9 (pt. perioada

13

12

49

26

334


de noapte)

- instalaţii de climatizare pentru birouri/instituţii în zone cu locuinţe

25 64,5 20 60

Din raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, rezultă că APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.

În judeţul Ilfov unităţile productive industriale sunt amplasate (în general) în afara localităţilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A).

Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar în partea opusă sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de acestea apropiindu-se foarte mult complexele rezidenţiale.

11.4. Mediu şi sănătate

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. Poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice, agravând evoluţia acestora.

Din datele puse la dispoziţie de Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti bolile care au fost urmărite începând cu anul 1995 au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

335


Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei se reflectă în indicii de sănătate. Datele pentru municipiul Bucureşti provin de la ASP Bucureşti şi sunt prezentate în tabelele următoare:

336


Tabel nr. 11.4.1.1. Indici de morbiditate incidentă

Morbiditate incidentă medici de familie

Cod Rata calculată/100.000

Specifică ICD10 total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

Respiratorie faringite/amigdalite

J01;J02

196.983

137.047

54.298

5.638

10.234,98

58.577,36

3.822,96

2.085,57

laringite/traheite J04;J05

29.652

19.174

9.568 910 1.540,68

8.195,45

673,65 336,62

Alte inf.CRS J06 156.943

102.436

48.284

6.223

8.154,56

43.783,74

3.399,53

2.301,97

Gripă J10;J11

7.180 2.683 4.052 445 373,06 1.146,78

285,29 164,61

Pneumonie J12;J18

36.613

17.054

16.549

3.010

1.902,36

7.289,31

1.165,17

1.113,44

bronşită cr. J20;J21

49.718

32.372

15.059

2.287

2.583,28

13.836,61

1.060,26

845,99

Alte inf.CRI J22 11.552

6.495 4.255 802 600,23 2.776,13

299,58 296,67

rinită/faringită ac.

J30;J31

7.805 3.828 3.389 588 405,54 1.636,18

238,61 217,51

bronşită nespecificată

J40 3.466 1.627 1.521 318 180,09 695,42 107,09 117,63

bronşită cr. J40;J41

4.832 1.820 2.317 695 251,06 777,91 163,13 257,09

emfizem J43 134 57 77 6,96 4,01 28,48Alte boli obstructive

J44 1.250 791 459 64,95 55,69 169,79

337


astm J45;J46

908 253 536 119 47,18 108,14 37,74 44,02

Alte afecţiuni ale pleurei

J90;J94

116 28 70 18 6,03 11,97 4,93 6,66

Cardiovasculară

HTA I10 15.990

23 9.941 6.026

830,82 9,83 699,92 2.229,09

angină pectorală

I20 1.754 1 1.145 608 91,14 0,43 80,62 224,91

IMA I21;I22 242 157 85 12,57 11,05 31,44ASS I70 1.196 270 926 62,14 19,01 342,54insuficienţă cardiacă

I50 84 66 18 4,36 4,65 6,66

Tumori esofag/stomac C15;C16

72 1 35 36 3,74 0,43 2,46 13,32

trahee/bronhii C33;C34

300 3 165 132 15,59 1,28 11,62 48,83

Alte TU org.resp.

C30;C39

40 27 13 2,08 1,90 4,81

TU malign tes.Mezotelial

C45;C49

15 4 11 0,78 0,28 4,07

melanom malign

C43;C44

88 44 44 4,57 3,10 16,28

Unele boli infecţioase

TBC ap.resp. A15;A16

635 88 491 56 32,99 37,61 34,57 20,72

TBC alte organe

A18 30 3 23 4 1,56 1,28 1,62 1,48

TBC miliară A19 3 1 2 0,16 0,07 0,74

Sursa datelor: Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti

Tabel nr. 11.4.1.2. Indici de morbiditate policlinică

Morbiditate policlinică Cod Rata calculată/100.000

338


SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani


J01;J02 17.566

10.274

6.288 1.004

912,71 4.391,37

442,72

371,39

laringite/traheite J04;J05 3.632 1.647 1.660 325 188,71 703,97 116,88

120,22

alte inf.CRS J06 3.353 1.591 1.529 233 174,22 680,03 107,65

86,19

gripă J10;J11 798 395 354 49 41,46 168,83 24,92 18,13pneumonie J12;J18 2.060 976 931 153 107,03 417,17 65,55 56,60bronşită cr. J20;J21 3.148 2.082 932 134 163,57 889,90 65,62 49,57alte inf.CRI J22 599 367 205 27 31,12 156,87 14,43 9,99rinită/faringită ac.

J30;J31 8.274 1.544 4.536 2.194

429,91 659,94 319,37

811,59

bronşită nespecificată

J40 168 80 74 14 8,73 34,19 5,21 5,18

bronşită cr. J40;J41 957 291 456 210 49,72 124,38 32,11 77,68emfizem J43 224 137 87 11,64 9,65 32,18alte boli obstructive

J44 372 268 104 19,33 18,87 38,47

astm J45;J46 736 208 412 116 38,24 88,90 29,01 42,91alte afecţiuni ale pleurei

J90;J94 21 13 8 1,09 0,92 2,96

Cardiovasculară

HTA I10 19.338

7 13.451

5.880

1.004,78

2,99 947,05

2.175,09

angină pectorală I20 5.107 2.560 2.547

265,35 180,24

942,17

IMA I21;I22 77 62 15 4,00 4,37 5,55ASS I70 2.472 765 1.70

7128,44 53,86 631,44

insuficienţă cardiacă

I50 324 1 182 141 16,83 0,43 12,81 52,16

Tumori esofag/stomac C15;C1 2 2 0,10 0,14

339


6trahee/bronhii C33;C3

417 12 5 0,88 0,84 1,85

alte TU org.resp. C30;C39

44 1 32 11 2,29 0,43 2,25 4,07

TU malign tes.Mezotelial

C45;C49

226 190 36 11,74 13,38 13,32

melanom malign C43;C44

366 5 165 196 19,02 2,14 11,62 72,50



17 5 8 4 0,88 2,14 0,56 1,48

TBC alte organe A18 3 2 1 0,16 0,14 0,37TBC miliară A19


Tabel nr. 11.4.1.3 Indici de morbiditate în spitale

Morbiditate spitale

Cod Rata calculată/100.000

Specifica ICD10 total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani

total 0-14 ani

16-65 ani

>65 ani


J01;J02 10.253

6.392

3.734

127 532,73

2.732,10

262,90

46,98

laringite/traheite J04;J05 1.513 1.162

311 40 78,61 496,67 21,90 14,80

alte inf.CRS J06 2.243 1.635

550 58 116,54

698,84 38,72 21,45

gripă J10;J11 230 49 168 13 11,95 20,94 11,83 4,81pneumonie J12;J18 8.887 3.73

73.468

1.682

461,76

1.597,29

244,17

622,19

bronşită cr. J20;J21 4.579 2.82 1.49 257 237,9 1.209,1 105,1 95,07

340


9 3 2 9 2alte inf.CRI J22 363 168 169 26 18,86 71,81 11,90 9,62rinită/faringită ac. J30;J31 757 107 573 77 39,33 45,73 40,34 28,48bronşită nespecificată

J40 245 32 152 61 12,73 13,68 10,70 22,56

bronşită cr. J40;J41 1.941 58 1.422

461 100,85

24,79 100,12

170,53

emfizem J43 66 2 37 27 3,43 0,85 2,61 9,99alte boli obstructive

J44 4.525 0 2.432

2.093

235,11

0,00 171,23

774,23

astm J45;J46 4.310 1.344

2.519

447 223,94

574,46 177,36

165,35

alte afecţiuni ale pleurei

J90;J94 665 22 379 264 34,55 9,40 26,68 97,66

Cardiovasculară

HTA I10 11.959

9 7.178

4.772

621,37

3,85 505,38

1.765,22

angină pectorală I20 8.538 19 4.864

3.655

443,62

8,12 342,46

1.352,03

IMA I21;I22 2.635 0 1.109

1.526

136,91

0,00 78,08 564,49

ASS I70 3.371 0 1.396

1.975

175,15

0,00 98,29 730,58

insuficienţă cardiacă

I50 13.862

139 5.933

7.790

720,25

59,41 417,73

2.881,62

Tumori esofag/stomac C15;C16

2.318 2 1.221

1.095

120,44

0,85 85,97 405,05

trahee/bronhii C33;C34

7.251 1 4.728

2.522

376,75

0,43 332,88

932,92

alte TU org.resp. C30;C39

1.378 10 1.006

362 71,60 4,27 70,83 133,91

TU malign tes.Mezotelia

C45;C4 1.151 127 728 296 59,80 54,28 51,26 109,49

L 9

341


melanom malign C43;C44

1.961 12 1.035

914 101,89

5,13 72,87 338,10



5.515 730 4.256

529 286,55

312,02 299,65

195,68

TBC alte organe A18 398 32 281 85 20,68 13,68 19,78 31,44TBC miliară A19 54 16 29 9 2,81 6,84 2,04 3,33

342


Tabel nr. 11.4.1.4. Indici de mortalitate

Mortalitate Cifre absolute Rata calculată/

1000

Rata calculată/1000

locuitori la grupa de vârstă respectivă

TOTAL

0-14 ANI

15-64 ANI

>65 ANI

TOTAL 0-14 ANI

15-64

ANI

>65 ANI

Mortalitate generală

21.523

11,2

Mortalitate neonatală

108 0,0561

Mortalitate postneonatală

44 0,0229

Mortalitate infantilă

152 0,0790

Mortalitate specifică

TOTAL

0-14 ANI

15-64 ANI

>65 ANI

TOTAL 0-14 ANI

15-64 ANI

>65 ANI

Respiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812

0,1626

2,2861

Cardiovasculară

11.212

2 1.774 9.436

5,8256 0,0085

1,2490

34,9050

Tumori 4.718 10 1.862 2.846

2,4514 0,0427

1,3110

10,5277

Anomalii congenitale

70 63 6 1 0,0364 0,2693

0,0042

0,0037

Boli endocrine

194 1 43 150 0,1008 0,0043

0,0303

0,5549

Total populaţie

0-14 ani

15-64 ani

>65 ani

1.924.605 233.959

1.420.312

270.334


343


Din datele cuprinse în Raportul privind Starea Factorilor de Mediu pe anul 2008 în judeţul Ilfov, rezultă că poluarea aerului are loc în zonele cu trafic auto intens, pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti.

Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator.

11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare, folosită în scop potabil, se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă (conform tabelului 11.4.2.1).

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales din punct de vedere bacteriologic) ale apei din surse individuale (fântâni), folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei care a folosit astfel de surse.

Tabelul nr. 11.4.2.1. Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

ANUL BOALA DIAREICĂ ACUTĂ

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ TIP A

FEBRA TIFOIDĂ

DIZENTERIE

2000 279,10 42,01 0 15,282001 275,94 30,10 0 12,572002 436,04 20,73 0 20,932003 402,63 17,75 0 5,32004 380,13 23,84 0 5,552005 349,48 20,29 0 2,02


Pentru judeţul Ilfov, principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urma căreia, datorită în special deficienţelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate, şi o mare diversitate de noxe chimice. Acestea sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restituţie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare

Pentru anul 2007, în judeţul Ilfov nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor de poluare a apei care să aibă efecte asupra stării de sănătate a populaţiei .

11.4.3. Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate

344


Efectele gestionării necorespunzătoare a deşeurilor:

impurificarea solului; impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri

neplăcute, pericol de incendiu şi explozie;

impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri sau produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

favorizarea înmulţirii muştelor, ţânţarilor, gândacilor, rozătoarelor facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate;

antrenarea (prin apele meteorice) a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor;

persistenţa (în reziduuri) a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice.

11.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Ponderea majoră a surselor de poluare fonică (pe lânga cele fixe de origine industrială), o deţin în proporţie de până la 70% sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic mai mare sau egal cu 65 - 70 dB(A). Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţiei auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşelor. Zgomotul se propagă în axul căii ferate.

11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră

Metode/măsuri de reducere a zomotului:

redirecţionarea traficului pentru obţinerea unei diminuări din punct de vedere al emisiei de zgomot pentru străzile unde este necesar acest lucru coroborat cu o creştere suportabilă pentru străzile care preiau traficul redirecţionat, acest lucru

345


realizându-se prin stabilirea de sensuri unice pentru anumite străzi, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricţii de viteza, introducere de asfalt poros cu caracteristici de absorbţie a emisiei zgomotului provocat de rularea autovehiculelor etc.;

interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de vehicule în intervalele orare în care se înregistreaza un nivel al indicatorilor de zgomot peste limitele admise, acolo unde se pot introduce astfel de măsuri (centrele istorice ale oraşelor de ex.);

interzicerea circulaţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere din interiorul aglomerărilor;

preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane şi subterane; amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi acolo unde este

posibilă amplasarea acestora; înlocuirea terasamentului căii ferate şi a liniilor de cale ferată de tramvaie; sudarea aparatelor de cale şi înglobarea lor în calea fară joante, în zonele staţiilor

CF din interiorul aglomerarilor; înlocuirea şi înoirea treptată a parcului de vagoane CF şi de tramvaie; restricţionarea traficului aeroportuar pentru aeroporturile din interiorul

aglomerărilor pe timp de noapte; gestionarea traficului aeroportuar într-o manieră optimă utilizând pistele existente

(în cazul aeroporturilor cu mai multe piste); isonorizarea locuinţelor din vecinătatea aeroporturilor, liniilor de cale ferată cu

trafic mare, drumurilor principale din afara aglomerărilor dar care se află amplasate în apropierea unor locuinţe;

isonorizarea faţadelor clădirilor care se află poziţionate pe arterele mari de circulaţie din aglomerări, (această masură poate fi combinată cu un program de izolare termică a acestor clădiri);

crearea unei reţele funcţionale de piste de biciclete care să poată fi utilizată pentru deplasarea în toată aglomerarea, reducând astfel numărul de cetăţeni care utilizează autoturismele personale pentru deplasare;

dezvoltarea reţelei de metrou în vederea preluării traficului suprateran; isonorizarea surselor fixe de zgomot din zonele industriale şi din porturi.

Alegerea metodelor şi măsurilor de reducere a zgomotului se poate face „personalizat” în funcţie de:

tipul sursei de zgomot; locaţia sursei de zgomot; învecinătăţile existente; estimarea financiară a costurilor şi beneficiilor.

11.4.6. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Noile reglementări privind protecţia animalelor (Legea nr. 9 din 14.01.2008) interzic eutanasierea câinilor vagabonzi, activitatea Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA) din capitală fiind blocată. Majoritatea câinilor vagabonzi provin de la curţi şi şantiere .

346


Legea, apărută pe 14 ianuarie cu numarul 9 din 2008, nu mai permite eutanasierea câinilor vagabonzi , cu excepţia cazurilor în care animalele sunt bolnave cronic sau excesiv de agresive. Potrivit noilor reglementări, câinii aduşi în adăpost vor fi sterilizaţi şi găzduiţi zece zile, în speranţa că vor fi adoptaţi. După acest termen, vor fi trimişi pe stradă.

Administraţia pentru Supravegherea Animalelor, PMB, desfăşoară urmatoarele programe:

Gestionarea câinilor comunitari:

Identificarea câinilor prin mijloace specifice; Identificarea persoanelor care doresc să adopte un câine; Păstrarea curăţeniei municipiului Bucureşti.

Responsabilizarea populaţiei municipiului Bucureşti:

Eradicarea abandonului câinilor pe spaţiul public; Educarea populaţiei capitalei în vederea asigurării bunăstării câinilor strict pe

spaţiul privat . Campanie de încurajare a adopţiilor împreună cu asociaţiile de protecţie a

animalelor. Ecarisarea teritoriului. Menţinerea stării de sănătate a animalelor din municipiul Bucureşti sau care îl

tranzitează.

11.5. Obiective şi măsuri

11.5.1. Poluarea aerului

Se impun măsuri care să acţioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie.

Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE.

Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii.

Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor, îmbunătăţirea monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de monitorizare a calităţii aerului, urmând ca în perioada următoare aceasta să fie integrată în reţeaua naţională.

347


În viitor trebuie să se acorde importanţă şi perfecţionarii metodelor de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetării experimentale de laborator şi pe teren.

Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto:

Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie.

Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri.

Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric).

Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu.

Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural.

În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit).

Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora.

Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile:

- unităţile care efectuează inspecţii tehnice periodice ale autovehiculelor trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare (analizoare de CO, opacimetre) aşa cum este dotat RAR;

348


- la nivelul agenţilor de circulaţie ai poliţiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru" pentru a se efectua controale dese ale noxelor autovehiculelor, în vederea instalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea;

Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb.

În judeţul Ilfov pentru îmbunătăţirea calităţii aerului este necesar ca în zonele industriale să se achiziţioneze noi seturi de elemente filtrante (saci şi casete) cu performanţe tehnologice superioare, precum şi să se implementeze un sistem de monitorizare trimestriala a calităţii aerului, prin măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi in suspensie.

11.5.2. Poluarea apei

Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legată de staţiile de epurare.

Analizele probelor de apă - atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);

contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor;

contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la APM teritoriale);

terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora).

A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop A.N. Apele Române prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de

349


apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor.

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare/prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile HG nr. 118/2002, actualizat şi completat cu HG nr. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică HG nr. 188/2002, modificat şi completat cu HG nr. 352/2005 care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

În judeţul Ilfov, măsurile şi obiectivele pentru reducerea poluării apelor sunt :

a) Diminuarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă şi subterane provenite din localităţi urbane sau rurale prin:

Executarea racordurilor gospodăriilor la reţeaua de canalizare existentă (oraşe şi comune);

Realizarea reţelelor de canalizare şi racordarea la staţii de epurare; Proiectarea lucrărilor de reabilitare, modernizare staţii de epurare existente .

b) Protejarea sănătăţii populaţiei, de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman, prin:

realizarea captărilor - gospodăriilor de apă şi staţiilor de tratare pentru fiecare localitate sau grup de localităţi;

reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei pentru staţiile existente; realizarea reţelelor de distribuţie a apei potabile; reabilitarea reţelelor de apă existente; schimbarea instalaţiilor interioare.

11.5.3. Deşeuri

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt:

Principiul protecţiei resurselor primare (formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare).

Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică.

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

350


Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.

Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.

Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov există o situaţie specifică:

Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la punctele de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.

Capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, capacitate care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

Tabel nr. 11.5.3.1. Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivelul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare

Ţinte/ Termene

limită

Responsa- bilităţi

1.Dezvoltarea unei politici regionale

1.1. Elaborarea de reglementări specifice regionale/lo-cale în concordanţă

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate

Proces continuu

MMGA ANPM ARPM ALPM Consiliul Judeţean, Consiliul

351


cu politica naţională de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

Local

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştienti-zarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei freatice)

1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

Proces continuu

Garda de Mediu, ARPM/ ALPM Consiliul Judeţean, Consiliul Local

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei – ARPM, Garda

352


Naţională de Mediu şi Consiliul Local1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Proces continuu

ARPM/ ALPM, Consiliul Judeţean/ Local

1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului

Proces continuu

ANPM/ ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, Ministere, Consilii Judeţene1.3.2. Creşterea

importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.

2. Aspecte instituţionale şi organiza-torice

2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura institutională mai eficientă în ceea ce priveşte aspectele de management al deşeurilor.

Proces continuu

MMGA, ANPM

2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la nivel de instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi

Proces continuu

MMGA, ANPM

353


controlului în domeniul gestionării deşeurilor

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul public. Proiectarea unui program de instruire pentru instituţii regionale şi locale în: - Domeniul administrativ

- Domeniul juridic

- Controlul tehnic al instalaţiilor

- Înregistrarea de date

Proces continuu

MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii Judeţene/ Locale

4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plăteşte” şi a principiului subsidiarităţii.

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la eliminare finală.

Proces continuu

Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste

Proces continuu

ANPM, ARPM/ Consiliul Local, MMGA

354


de investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă

Permanent Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale

4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

Termen limită: 2007 cu atenţie perma-nentă

MMGA, Consiliul Judeţean, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau responsabilitatea de la producători/ importatori

4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea

355


implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe.

5.Conştientizarea factorilor implicaţi

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi

Proces continuu

MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelurile. Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor.

Proces continuu

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private.

Proces continuu

ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.

6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM

Proces continuu

ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti economici şi institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

356


7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Minimizarea generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire

Proces continuu

Ministerul Industriilor

7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.

Proces continuu

ANPM/ARPM/ALPM Consilii Judeţene/ Locale, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri

8.Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile

Proces continuu

Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, companii private

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de colectare şi tratare.

Termen limită 2013

Operatorii de salubritate, administraţia depozitelor de deşeuri

8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajerePromovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale

Termen limită 2010

Termen limită 2020

Companii private în cooperare cu consiliile locale

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din Ilfov

Colectare: 100% Termen limită: 2007

Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

9.1.2 Extinderea Colectare Consiliul

357


locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

100% Termen limită: 2009

Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.

Proces continuu

Consilii Locale, Operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase

Termen:Până în 2017


9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele

Termen:Până în 2017


10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor

10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru: - valorificare; - facilitarea manipulării; - diminuarea caracterului periculos; diminuarea cantităţii finale depozitate

Proces continuu

Agenti economici, asociatii profesionale, Consilii Judeţene/ Locale

11. Deşeuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini, parcuri şi pieţe prin colectarea selectivă

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de referinţă 1995

Reducerea la 75% până în 2010Reducerea la 50% până în 2013 Reducerea at 35% până în 2020

Consilii Judeţene/ Locale, Operatorii de depozite de deşeuri

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a

Începând cu 2011

Consilii Judeţene/ Locale, Operatorii de depozite de

358


reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

deşeuri

12.Deşeuri de ambalaje+56644 3

12.1. Reducerea cantităţii generate de deşeuri de ambalaje

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.

Proces continuu

ARPM/ ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenţi economici, ARAM12.1.2 Crearea de

condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă

12.2.1 Valorificare totală 34% Reciclare totală 28% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 15% hârtie şi carton - 15% metal

Termen: 2007

ARPM/ ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenţi economici, ARAM

12.2.2 Valorificare totală 40%

Reciclare totală 33% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:

2008

12.2.3 Valorificare totală 45% Reciclare totală 38% din care pe tip de material: -15% sticlă - 60% hârtie şi carton

Termen:2009

359


- 50% metal12.2.4 Valorificare totală 48%Reciclare totală 42% din care pe tip de material - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:

2010

12.2.5 Valorificare totală 53Reciclare totală 46% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2011

12.2.6. Valorificare totală 57%Reciclare totală 50% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2012

12.2.7 Valorificare totală 60%Reciclare totală 55% din care pe tip de material: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn

Termen:

2013

12.3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare deşeurilor de ambalaje care

12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje

Termen: 2022

Consiliul Judeţean/ Local Asociaţii profesionaleOperatori

360


nu pot fi reciclate12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje

Termen: 2013

Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, ARAM

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală

Începând cu 2008

Industria responsabilă, Consiliul Local, Operatori

13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Începând cu 2008

Industria responsabilă, ARPM, ALPM, Consilii Locale

13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat

Începând cu 2008

13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri

Începând cu 2008

13.1.6. Dezvoltarea Proces Operatori

361


tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate

continuu depozite de deşeuri, instituţii coordonate de ANPM, ARPM

14.Deşeuri voluminoase

14.1. Implementarea colectării deşeurilor voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase.

Începând cu 2007

Operatorii de salubritate, Consiliile Locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă

Începând cu 2007


14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat.

Începând cu 2007


15. Nămol de la staţiile de epurarea apelor uzate

15.1. Gestionarea ecologică raţională a nămolului provenit din epurarea apelor uzate

15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ ALPM, Consiliile Locale

15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ ALPM, Companii de salubritate

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz în

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG

Proces continuu

Administraţia Fondului pentru Mediu, Asociaţia producăto-rilor şi importatorilor de maşini

362


concordanţă cu legislaţia în vigoare

nr. 2406/2005 sau enităţile juridice care preiau responsabi-lităţile importatorilor/producătorilor şi/sau entităţi juridice (unităţi economice definite în HG nr. 2406/2004)

16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.

Octombrie 2006

16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007

Producatorii/ importatorii de maşini, Consiliile Judeţene/ Locale

16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980

Începând cu 2007

16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007

16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele

Începând cu 2007

363


produse după 01.01. 198016.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;

Începând cu 2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU

Începând cu 2015

17. Echipamente electrice şi electronice

17.2. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

1 punct de colectare în judeţul Ilfov

1 punct de colectare în fiecare sector din oraşul Bucureşti

1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori

Termen limită:

31.12. 2005

31.12. 2005

31.12. 2006

Consilii Locale, agenţi economici

17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin: 2 kg/locuitor şi

an 3 kg/ locuitor şi

an

4 kg/ locuitor şi an

Termen limită:

31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008

Importatori/ producători, Consilii locale, operatori de salubritate

18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

18.1.Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

Până în 2017

Consilii Judeţene/ Consilii Locale, operatori de salubritate

364


periculoase 18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial

Până în 2017

Conşilii Judeţene/ consilii Locale, operatori de salubritate

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deşeurilor periculoase

Până în 2017

Companii, operatori de salubritate,

18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi respectă standardele europene.

Începând cu 2007

Companii, asociatii profesionale şi patronale

18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă.

Proces continuu

ANPM, ARPM, ALPM

19. Eliminarea deşeurilor

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.

19.1.1. Sprijinirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna Rudeni.Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu standardele UE

Începând cu 2007

ANPM, ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Consilii Judeţene/Locale

19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor

Până în 2009

Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, Bucureşti – Ilfov, 2008

365


11.5.4. Transportul

În Bucureşti creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului. În general (şi în zonele centrale, în mod special) să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate.

Îmbunătăţirea condiţiilor de transport intrajudeţean şi diminuarea impactului asupra mediului urban în judeţul Ilfov se realizează prin:

evaluarea suprafeţelor reale de drum judeţean/comunal necesare a fi reabilitat; stabilirea îmbrăcăminţii şi cantităţii necesare; întocmirea unui grafic de eşalonare în timp (prognoza lucrărilor); identificarea traseelor şi suprafeţelor necesare drumurilor tehnologice; realizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale de-a lungul drumurilor judeţene

şi comunale.

Fluidizarea traficului pe şoseaua de centură şi micşorarea timpilor de staţionare la treceri se realizează prin următoarele acţiuni:

întocmirea studiilor de fezabilitate pentru toate punctele de trecere CF; asigurarea cadrului legal privind suprafeţele de teren afectate de traversările

peste CF; planificarea fondurilor în funcţie de necesităţile obiective; asigurarea de fonduri pentru proiectare; contractare constructor specializat/execuţie; eşalonarea execuţiei; crearea de rute ocolitoare pe perioada execuţiei punctelor de trecere; elaborarea unui sistem de marcare/semnalizare pe timpul execuţiei; informarea populaţiei cu privire la rutele ocolitoare adoptate prin: pliante, anunţuri

în ziare, radio.

Îmbunătăţirea calităţii aerului/solului în zonele cu trafic intens, se realizează prin:

modernizarea şoselei de centură şi ocolirea zonelor urbane de către vehiculele grele;

întocmirea unui proiect pilot pentru înlocuirea mijloacelor de transport uzate moral şi fizic;

vehiculele de transport în comun să respecte graficele de revizie şi normele de emisie;

realizarea de perdele de protecţie de-a lungul arterelor intens circulate.

11.5.5. Agenda Locală 21

Implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local, înseamnă pentru început identificarea problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului şi formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmează a se materializa într-o strategie, denumită Agenda 21 Locală, ce va fi aplicată prin planuri locale de acţiune şi proiecte

366


concrete care să soluţioneze problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente.

Prin Agenda 21 Locală se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului existent. Agenda 21 Locală accentuează, de asemenea, rolul educaţiei, considerându-se că educaţia permanentă, care induce încredere, gândire creativă şi un scop concret în viată, ca şi cunostinţele, contribuie direct la durabilitatea locală şi la acumularea de capacităţi.

Esenţa unei abordări eficiente asupra dezvoltării durabile constă în integrarea unei game de politici şi programe care se completează unele pe altele în domeniile social, economic şi protecţia mediului.

Pentru început au fost necesari următorii paşi:

stabilirea unei filozofii; identificarea problemelor şi cauzelor; formularea obiectivelor;

stabilirea priorităţilor;

stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune.

După efectuarea acestor paşi urmează:

Crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele. Concretizarea Planului de Acţiune.

Implementarea şi Monitorizare.

Evaluare şi feedback.

Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. În primul rând trebuie conştientizat consiliul local ales, precum şi comunitatea locală de importanţa acestui proces.

Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte sănătatea, modul de viaţa şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile viitoare de dezvoltare economică. În ansamblu, viziunea trebuie să ofere ândrumare şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona.

Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activitaţi specifice Agendei 21 Locale, este foarte important ca aceasta să fie adoptată de către consiliul local.

Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune se materializează în realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile, denumită Agenda 21 Locală.

367


După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea Planului Local de Acţiune şi a listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în municipiul sau regiunea în care se implementeaza Agenda 21 Locală.

În România implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul PNUD, care asigură sursele de finanţare din partea Guvernelor Marii Britanii şi Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vietii.

Obiectivele Agendei 21 Locale sunt:

realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean;

creşterea şi stabilizarea economică;

protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.

Agenda 21 în Municipiul Bucureşti

La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã critică a situaţiei existente. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2.

Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate.

Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi.

368


În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.

La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 aflată în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3.

Primăriile sectoarelor 1,4,5 si 6 se afla în etapa de identificare a problemelor şi de formulare a obiectivelor.

Agenda 21 în judeţul Ilfov

La data elaborării prezentului raport , ARPM Bucureşti nu deţine informaţii privind stadiul elaborării şi implementării Agendei 21 Locale în judeţul Ilfov.

369


12.

PRES

IUN

I ASU

PRA

MED

IULU

I

370


12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1. Agricultura

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului înconjurător, în principal prin administrarea unor doze excesive de îngrăşăminte minerale şi organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate. Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de randamente ridicate.

12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Tabel nr. 12.1.2.1. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2004

Specificare Total sectoare Sector de stat Sector privat

Bovine - capete 23090 1752 21338Porcine -capete 167887 7336 160551Ovine şi caprine 8542 1452 27090Pasari mii capete 1745486 19314 1726172Cabaline capete 6419 147 6272


Tabel nr. 12.1.2.2. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 2005


Bovine - capete 20973 1649 19324Porcine - capete 168528 6396 162132Ovine+caprine capete 30529 1274 29255

371


Pasari - mii capete 1450478 28880 1421598Cabaline - capete 6785 150 6635


Tabel nr. 12.1.2.3. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2006


Bovine - capete 23650 5259 18391Porcine - capete 212710 148820 63890Ovine - capete 35985 3833 32152Caprine - capete 8919 1270 7649


Tabel nr. 12.1.2.4. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007


Bovine - capete 21334 1765 19569

Porcine - capete 213570 3246 210324

Ovine - capete 27133 469 26664

Caprine - capete 8399 0 8399

Păsări 1436624 2898 1433726

Familii albine 16907 0 16907


Tabel nr. 12.1.2.5. Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov, în anul 2007

Nr. Crt.

Denumire firmă Starea actuală Tip firmă Efectiv capete

1. Agroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 11622. SC Ai Pantelimon în funcţiune bovine 4823. SC Ind. Construct în funcţiune bovine 2834. ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 5265. IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 3006. SC Foods în funcţiune bovine 1607. SC Romsuintest în funcţiune suine 786778. SC Picovit în funcţiune suine 323489. SC Picofarm în funcţiune suine 179710. SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 520000


372


Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare a acestora.

12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Tabel 12.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov

Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov

(2000 – 2007)Anul Suprafaţa agricolă (ha)

2000 1052282001 1052252002 1073122003 1052922004 1044782005 1055182006 1053572007 109698


În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov suprafaţa agricolă a fost de 114054 ha din care: 109698 ha în judeţul Ilfov şi 5356 ha în municipiul Bucureşti.

Tabel 12.1.2.1.2. Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi (ha)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov Total Din care:sector privat

Cereale – total 46541 44693

din care:Grâu şi secară 18995 18447

Orz şi orzoaică 4684 4224

Ovăz 1233 996

Porumb 21335 20734

Leguminoase pentru boabe – total 92 92

Plante uleioase – total 16566 16004

373


din care:Floarea soarelui 14219 13657

Cartofi 872 869

Legume - total 6584 6441

Plante de nutreţ - total 11694 9722

din care:Perene vechi şi noi 5197 58329

Vii pe rod 1496 1496

Livezi de pomi şi pepiniere pomicole 1141

Tabel nr. 12.1.2.1.3. Producţia agricolă obţinută la principalele culturi (tone)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov Total Din care:sector privat

Cereale – total 177847 171398

din care:Grâu şi secară 60332 58643

Orz şi orzoaică 11772 10853

Ovăz 3238 2857

Porumb 102058 98598

Leguminoase pentru boabe – total

177 177

Plante uleioase – total 19675 19066

din care:Floarea soarelui 16642 16033

Cartofi 10023 10003

Legume - total 131051 128330

Furaje verzi anuale 93721 77933

din care:Perene vechi şi noi 82684 75456

374


Struguri 7008 7008

Fructe din pomi şi pepiniere pomicole

9373 8897

12.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Tabel nr. 12.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anul Suprafaţa (ha)2004 1057,32005 1642,72006 4922007 1161 ha (în judeţul Ilfov)

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României

12.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

În anul 2007 în judeţul Ilfov au fost împădurite 10 ha de pădure astfel: 4 ha Snagov, 4 ha Brăneşti,2 ha Jilava.

Tabel nr. 12.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 68


12.1.2.4. Evoluţia şeptelului

Anul 2005

Ferme pentru creşterea bovinelor nr./capete – 22/6000 Ferme pentru creşterea păsărilor nr./capete – 8/3000000 Ferme pentru creşterea ovinelor nr./capete – 2/800 Ferme pentru creşterea suinelor nr./capete – 6/220000

Anul 2006

375


Ferme pentru creşterea bovinelor nr./capete 6/2960 Ferme pentru creşterea păsărilor nr./capete 1/520000 Ferme pentru creşterea suinelor nr./capete 5/123338

Anul 2007

Ferme pentru creşterea bovinelor nr./capete 6/2913 Ferme pentru creşterea păsărilor nr./capete 1/520000 Ferme pentru creşterea suinelor nr./capete 3/191499

Tabel nr. 12.1.2.4.1. Dinamica şeptelului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Specificare UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Bovinetotal

mii capete

26839 21738 20917 24449 26567 31533 21334

Porcinetotal

miicapete

184083

169830

203200

210752

270196

283613

213570

Ovine+caprine

mii capete

25120 21680 21720 22616 25344 56899 35532

12.1.2.5. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică reprezintă un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente, deosebidu-se fundamental de agricultura convenţională. Agricultura ecologică contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majoră la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

Agricultura ecologică nu utilizează: fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor. Organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică.

În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov nu există date/informaţii disponibile referitoare la numărul de societăţi care practică agricultura ecologică sau procesează produse agricole ecologice.

12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura contribuie la crearea şi păstrarea unui mediu durabil, jucând un rol pozitiv. În unele cazuri însă agricultura poate pune în pericol mediul datorită practicilor.

Statele membre UE sunt obligate să aloce cel puţin 25% din bugetul prevăzut pentru dezvoltarea rurală, ameliorarea mediului şi a zonelor rurale.

376


12.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului urmăreşte conservarea caracteristicilor naturale ale solului cu valoare naturală ridicată, în scopul dezvoltării durabile a comunităţilor rurale şi asigurarea necesarului de produse agricole locuitorilor regiunii şi nu numai a acestora, prin încurajarea practicării activităţilor tradiţionale.

Refacerea fertilităţii solului, restaurarea şi reconstrucţia ecologică a solului şi a cadrului natural în zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau activităţi socio-economice cu impact negativ sunt recomandări şi propuneri care se impun pentru conservarea, protecţia şi utilizarea durabilă a solului.

12.2. Industria

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Ca urmare a implementării directivelor UE, s-a constatat o reducere semnificativă a impactului asupra stării factorilor de mediu, datorită investiţiilor realizate în instalaţii de reţinere a emisiilor, în tehnologii ecologice, aparatură de monitorizare etc..

Tabel nr. 12.2.1.1. Zone industriale din municipiul Bucureşti

Nr.Crt

.

Platforma industrială

Suprafaţăexpusă(Km2)

Populaţiaexpusă

(loc)

Principalele procese poluante

1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnătorii, fabricarea produselor textile şi construcţii

2 Dudeşti 12,5 135,000 Produse chimice de sinteză, (pesticide, raticide), pulberi de sticlărie, fabricarea cauciucului

3 Vitan 1,0 30,000 Turnătorie, procese combustie transporturi

4 IMGB 1,0 35,000 Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.

5 Progresul 6,0 18,000 Construcţii, betoniere, asfaltiere, combustii, etc..

6 Militari 8,5 20,000 Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi, pielărie

7 Băneasa 1,0 22,000 Turnătorie, metalurgie, transporturi

8 Pipera 2,0 15,000 Combustie industrială, industria lemnului,

9 Obor 3,5 13,000 Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie

TOTAL 44,0 348,000

377



Observaţie: în prezent, o parte din aceste unităţi au o activitate economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante. În cadrul acestor platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri de activitate extrem de variate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată:

pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd);

gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S); solvenţi organici.

Produsele obţinute din procesele industriale desfăşurate în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov sunt prezentate în tabelul 12.2.1.2.

Tabel nr. 12.2.1.2. Producţia principalelor produse industriale

Denumire produs UM Valoarecarne tăiată în abatoare (inclusiv organe) tone 516carne de porcine tone 160preparate din carne tone 18626conserve de carne tone 689legume, fructe conserve sterilizate (inclusiv pastă roşii) tone 0uleiuri comestibile tone 10617lapte de consum hl 302unt tone 3brânzeturi tone 412produse zaharoase (inclusiv dulceată) de cofetărie şi patiserie

tone 35184

bere mii hl 1756fire din bumbac şi tip bumbac tone 260tesaturi bumbac, tip bumbac (inclusiv textile tricotaje) mii mp 19949tesaturi lîna, tip lîna (inclusiv textile tricotate) mii mp 676tesaturi din in, cânepă, iută şi tip in, cânepă mii mp 532tricotaje din fire de bumbac şi tip bumbac mii buc. 591tricotaje din fire de lîna şi tip lîna mii buc. 1408tricotaje din fire de mătase şi tip mătase mii buc. 2656ciorapi şi ciorapi pantalon mii per. 21811confecţii textile şi înlocuitori miilei/ron 83566722

6încăltăminte - total mii per. 10983Încalţăminte cu feţe din piele naturală (inclusiv recuperată) mii per. 9474cherestea - total mc 95321cherestea de răşinoase mc 75003cherestea de fag mc 16342cherestea de stejar mc 1242

378


placaje din lemn mc ef. 1162plăci fibrolemnoase tone 869hîrtie tone 1686îngrăşăminte chimice (100% substanţa activa) tone 283068îngrăsăminte azotoase (100% n) tone 283068produse macromoleculare de bază tone 5905antidăunători (100% substanţa activa) tone 795lacuri şi vopsele tone 38318medicamente miilei/ron 48387998

2detergenţi (100% sa) tone 4035anvelope mii buc. 0sticlărie tone 101754prefabricate din beton armat mc 5848fontă brută - prima fuziune tone 40oţel brut tone 19033laminate finite pline din oţel - cald tone 1400ţevi de otel tone 7999oxid de aluminiu (alumină ) mii t 1plumb (inclusiv din recuperări) tone 0maşini-unelte de prelucrat metale prin aşchiere miilei/

ron6854960

strunguri buc. 3motoare electrice de 0,25 kw şi peste mw 272transformatoare electrice de 0,25 kw şi peste kva 13412televizoare buc. 29125autoutilitare buc. 4autocamioane, autobasculante, autotractoare şi autoşasiuri buc. 2mobilier miilei/

ron22582281

8energie electrică (la bornele generatoarelor electrice) mii kwh 3828082energie electrică produsă în termocentrale mii kwh 3827921


12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

La nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov în anul 2007 au fost investigaţi un număr de 56 agenţi economici (42 în municipiul Bucureşti (43 de instalaţii) şi 14 agenţi economici în judeţul Ilfov) ale căror instalaţii/activităţi se supun directivei IPPC.

Instalaţiile/activităţile investigate:

instalaţie de fabricare tuburi din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă prin metoda de centrifugare;

instalaţie de morărit; instalaţii utilizând procedee chimice - fabricarea produselor farmaceutice;

379


instalaţie de recuperare aliaje de metale neferoase din deşeuri; depozit ecologic de deşeuri urbane şi industriale asimilabile; instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor; instalaţie pentru creşterea intensivă a păsărilor; tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de

origine vegetală; instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor animaliere şi a deşeurilor

de animale având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/an; instalaţii de ardere; instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic; instalaţii pentru producerea oţelului; aplicarea de straturi protectoare din metal topit (zincare termică); topitorii pentru metale feroase; instalaţii pentru topirea metalelor neferoase; instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalelor; instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de bază; instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă; fabricare produse alimentare din materii prime de origine vegetală; tratarea şi procesarea laptelui; instalaţii pentru tratarea produselor utilizând solvenţi organici.

Tabel nr. 12.2.1.1.1. Agenţii economici care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Nr.Crt.

Agent economic Adresa Categoria de activitate conform anexei 1 a OUG nr.

152/2005MUNICIPIUL BUCUREŞTI

1 CET SUD Str. Releului,nr. 2, sect.3

1.1. Instalaţii de ardere cu putere termica >50MW

2 CET TITAN Str. Ion Sahigian, nr. 4, sect.3


3 CET GROZĂVEŞTI Splaiul Independenţei nr. 227, sector 6


4 CET VEST B-dul Timişoara, nr. 106, sect.6


5 CET PROGRESU Str. Pogoanelor nr.1, sector 4


6 S.C CET GRIVIŢA S.R.L. Calea Grivitei nr. 357, sector 1


7 Centrala Termică Piaţa Presei Libere

Str. Băiculesti nr. 2, sector 1, Bucureşti


380


8 S.C. NUSCO IMOBILIAR S.R.L.

Şos. Pipera nr. 48, sector 2


9 S.C. RAMI DACIA S.A. B-dul Timişoara, nr. 5, sect.6

2.1. Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic

10 S.C. KVAERNER IMGB S.A.

Şos. Berceni nr. 104, sector 4, Bucureşti

2.2. Producerea oţelului cu capacitate >2,5t/h

11 S.C.PRODMETCOM S.R.L. Str. Pogoanelor nr.153, sect. 4, Bucureşti

2.3.c. Aplicarea de straturi protectoare din metal topit (zincare termică)

12 S.C. AVERSA S.A. Str. Ziduri Mosi nr. 25, sect.2

2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de producţie >20t/zi

13 S.C.PIEREPI PRESSOFUSIONI S.R.L.

Şos. Berceni nr.104 ,sector 4, Bucuresti

2.5.b Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase, cu o capacitate de topire ce depaşeşte 20t/zi (aluminiu)

14 S.C. LG METAL INDUSTRY S.R.L.

Bd. Th. Pallady nr. 57, sector 3, Bucureşti

2.5.b Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase, cu o capacitate de topire ce depaşeşte 20t/zi (aluminiu)

15 S.C. TURBOMECANICA S.A.

B-dul Iuliu Maniu nr.244, sector 6, Bucureşti

2.6. Instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalelor

16 S.C. URBIS ARMĂTURI SANITARE S.A.

B-dul Preciziei nr.12, sector 6, Bucureşti


17 S.C. ELECTOMONTAJ S.A. Str. Ilioara nr.160, sector 3, Bucureşti


18 S.C. RADOX S.R.L. B-dul Timişoara, nr. 80, sect.6


19 S.C. CELPI S.A. Str. Acţiunii, nr. 2-4, sect.4


20 S.C. ASSA ABLOY S.R.L. B-dul Preciziei nr.5, sect.6


21 S.C. DUAL MAN S.R.L. B-dul Preciziei nr. 3, sector 6

2.6. Instalaţii pentru tratarea suprafeţelor

381


metalelor22 S.C. ALUMIL INDUSTRY

S.R.L.Calea Rahovei, nr. 286 A, sector 5


23 S.C. ROMAERO S.A. Str. Ficusului, nr. 44, sector 1


24 SC TUBINOX SA Str. Industriilor nr. 14, sector 3.


25 SC FIROS SA B-dul Timişoara, nr. 100, sect.6

3.3 Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi.

26 S.C. LASSELSBERGEGES (CESAROM) S.A.

B_dul Preciziei nr.1-3,sector 6, Bucureşti

3.5 Instalaţii pentru fabricarea produselor din ceramică

27 S.C. STIROM S.A. B-dul T. Pallady nr.15 sect. 3

3.3. Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20t/zi

28 S.C. CHIMESTER BV S.A. B_dul Timişoara, nr. 98,sector 6, Bucureşti

4.1. Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice organice de bază

29 S.C. RASIN S.R.L. Str. Drumul între Tarlale, nr. 45D, sect. 3

4.1. Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază.

31 S.C. CHIMOPAR S.A. Bd. Th. Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti


32 GLOB-R- ENCHIM SRL Str. Niculae Teclu nr. 46-48 sector 2


33 S.C. SIN SA Bd. Th. Pallady, nr. 63, sector 3,


34 S.C. RODMIR S.R.L Şos. Berceni nr.104, sect 4


35 S.C. AIS&A PRODIMPEX Şos. 4.2. Instalaţii chimice

382


S.R.L. Alexandriei, nr. 144, sector 5

pentru producerea de substanţe chimice anorganice de bază

36 I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO

Splaiul Independenţei nr. 103, sect. 6

4.5.Instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază.

37 S.N. INSTITUTUL PASTEUR S.A.

Calea Giulesti nr. 333,sector 6


38 S.C. MICROSIN S.R.L. Str. Pericle Papahagi, nr. 28-32, sector 3


39 S. C. IRIDEX GROUP S.R.L.

Sos. Chitila, sect. 1

5.2.Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase având o capacitate > 10t/zi

40 5.4 Depozite de deşeuri ce primesc mai mult de 10 t/zi sau avand o capacitate totală ce depăşeste 25.000 tone de deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte.

41 S.C. MORĂRIT PANIFICAŢIE BĂNEASA S.A.

Str. Nicolae Caranfil nr. 52-54, sector 1

6.4.b. Fabricare produse alimentare din materii prime de origine vegetală cu capacitatea de producţie >300 t/zi

42 S.C. DANONE PDPA S.R.L. Str. Nicola Canea nr. 92, sector 3, Bucureşti

6.4.c. Tratarea şi procesarea laptelui cu capacitate >200 tone/zi

43 S.C. ISOVOLTA S.A. Str. Drumul între Tarlale, nr. 130, sect. 3

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizând solvenţi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200 t/an

44 S.C. PINUM PRODUCŢIE S.A.

Sos. Pipera nr. 48, sector 2

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizând solvenţi organici cu o capacitate

383


de consum mai mare de 200 t/an

JUDEŢUL ILFOV1 S.C. NEFERAL S.A. B_dul. Biruinţei

nr.100, comuna Pantelimon

Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase,inclusiv a aliajelor şi a produselor recuperate (rafinare, turnare) - cu o capacitate de topire de 4 t/zi pentru (plumb )

2 S.C. MONDO ALUMINIUM METAL-M.A.M. S.R.L.

Prelungirea Sos. Giurgiului nr.33A, sat Jilava

Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase, cu o capacitate de topire ce depaşeste 20t/zi (aluminiu)

3 S.C ROMVAC COMPANY S.A.

Şoseaua Centurii nr. 7, Voluntari

Instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea la scară industrială a produselor farmaceutice de bază

4 S.C. ECOREC S.A. Sos. de Centura nr. 2, oraş Popesti-Leordeni,

Depozite de deşeuri ce primesc mai mult de 10t/zi sau având o capacitate totala ce depaşeste 25.000 tone de deşeuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.

5 S.C. ECO SUD S.R.L. Comuna Vidra, sat Sinteşti

Depozite de deşeuri ce primesc mai mult de 10t/zi sau având o capacitate totala ce depaseşte 25.000 tone de deşeuri, cu exceptia depozitelor de deşeuri inerte.

6 S.C. PROTAN S.A. Str. Ecologistilor nr.2, oras Popesti - Leordeni

Instalaţii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale

7 SC SILVER HAWK COM IMPORT EXPORT

Comuna 1 Decembrie (platforma COMAICO)

Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor - cu 40 000 de locuri pentru păsări

8 S.C. AVICOLA BUFTEA S.A

Şoseaua Bucureşti -

Instalaţii pentru creşterea intensivă a

384


Târgovişte nr.4, localitatea Buftea

păsărilor sau a porcilor - cu 40 000 de locuri pentru păsări

9 S.C ROMSUINTEST PERIS S.A.

Str.Garii nr.1, comuna Periş

Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor - cu 2000 de locuri pentru producţia de porci (cu o greutate ce depăşeşte 30 de kg) şi cu 750 de locuri pentru scroafe

10 S.C. PICOVIT ROM IMPEX S.R.L.

Sos. Oltenitei nr.220, oraş Popesti-Leordeni

Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor - cu 2000 de locuri pentru producţia de porci (cu o greutate ce depăşeşte 30 de kg) şi cu 750 de locuri pentru scroafe

11 SC URBB SRL bd.Biruinţei nr.89, comuna Pantelimon

Tratarea şi procesarea în vederea obţinerii produselor alimentare şi a băuturilor din materii prime de origine vegetală -cu o capacitate de producţie de 300 t produse finite /zi (valoare medie trimestrială)

12 LOULIS S.A. Şoseaua Cernica, nr.11, Pantelimon

Tratarea şi procesarea în vederea obţinerii produselor alimentare şi a băuturilor din materii prime de origine vegetală -cu o capacitate de producţie de 300 t produse finite /zi (valoare medie trimestrială)

13 S.C. HOBAS PIPE SYSTEMS S.R.L

Şoseaua de Centură, nr.37, comuna Clinceni

Instalaţii pentru tratarea produselor utilizând solvenţi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

14 S.C. ROMANO TUB S.A. Str.Aviatiei nr.15, oras Buftea

Instalaţii pentru tratarea produselor utilizând solvenţi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

385


Sursa datelor: baza de date ARPM Bucureşti

12.2.1.2. Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov s-a întocmit inventarul poluanţilor emişi din instalaţii/activităţi supuse directivei IPPC conform Anexei A2 OM MAPM nr. 1144/2002.

În Judeţul Ilfov s-au constatat următoarele depăşiri:

Pentru emisiile în apă la 2 operatori:

SC PROTAN SA; SC TUBORG SA.

Pentru emisiile în aer la 3 operatori:

SC ECOREC SA SC ECOSUD SA SC ROMSUINTEST SA

În municipiul Bucureşti:

Pentru emisiile în apă la un operator:

SC ASSA ABLOY ROMÂNIA SRL

Pentru emisiile în aer la 7 operatori:

SC FIROS SA; CET GRIVIŢA; CET PROGRESU; CET BUCUREŞTI SUD; CET TITAN; CET BUCUREŞTI VEST; CET GROZĂVEŞTI;

12.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În decursul anului 2007, la nivelul Comisariatului Municipiului Bucureşti s-au efectuat controale la obiectivele a căror activitate se încadrează în cele 5 sectoare prioritare cu impact asupra mediului: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, din care:

133 de controale la unităţi cu impact major asupra mediului (categoria A); 449 de controale la unităţi cu impact semnificativ asupra mediului (categoria B);

386


1292 de controale neplanificate efectuate în urma sesizărilor şi tematicilor impuse de Comisariatul General sau autorităţile publice centrală şi teritorială pentru protecţia mediului.

Între controalele tematice realizate amintim:

verificările efectuate anual la unităţile medicale cu privire la respectarea Protocolului nr. 4132/ 45861/10973 din 2004 prin care au fost controlate un numar de 31 de unităţi medicale din care 10 unităţi mai aveau crematorii în funcţiune;

au fost verificaţi un numar de 17 fabricanţi de vehicule, importatori profesionali de vehicule şi agenţi economici care desfaşoară activităţi de dezmembrare a vehiculelor;

s-au efectuat controale în vederea verificării operatorilor din domeniul instalaţiilor mari de ardere care au întocmit programe de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;

s-au efectuat verificări asupra activităţii agenţilor economici, aflată sub incidenţa HG nr. 448/2005 cu privire la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice ( DEEE);

în decursul anului 2007 s-au efectuat controale în vederea verificării stadiului realizării măsurilor din Programul de Conformare la unităţi ce deţin autorizaţii integrate de mediu fără perioadă de tranziţie.

12.2.3.1. Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Din totalul de 43 de instalaţii IPPC de pe raza Municipului Bucureşti, 36 sunt conforme cu prevederile Directivei IPPC şi 7 beneficiază de perioade de tranziţie conform OUG nr.152/2005 aprobată de Legea nr. 84/2006.

În cursul anului 2007, majoritatea instalaţiilor au îndeplinit măsurile cuprinse în planul de acţiuni cu termen final 31.10.2007. Pentru aceste instalaţii au fost emise autorizatii integrate de mediu actualizate. În acest fel, la nivelul Regiunii 8 Bucureşti- Ilfov, toate instalaţiile IPPC sunt conforme cu prevederile Directivei, cu excepţia celor 7 instalaţii din municipiul Bucureşti şi 4 instalaţii din judeţul Ilfov care beneficiază de perioadă de tranziţie negociată cu UE şi prevăzută în OUG nr. 152/2005 aprobată de Legea nr. 84/2006.

Conform Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) autorizaţiile integrate de mediu emise cuprind condiţii referitoare la: valorile limită de emisie pentru factorii de mediu, funcţionarea instalaţiei, monitorizare, eliminare/valorificare deşeuri.

Autorizaţiile integrate de mediu emise pentru instalaţiile cu perioadă de tranziţie cuprind planuri de acţiune în care sunt stabilite măsurile necesare pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC.

387


12.2.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT

La nivelul APM Bucureşti, APM Ilfov şi ARPM Bucureşti s-au organizat întâlniri cu titularii instalaţiilor IPPC în vederea acordării sprijinului pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi condiţiile locale de mediu. De asemenea, la aceste întâlniri au fost distribuite BAT-urile/BREF-urile pe domenii, fiecarui titular.

12.3. Energia

Un impact negativ asupra factorilor de mediu este reprezentat de industria energetică, în speţă CET – urile. Acestea sunt amplasate numai pe teritoriul municipiului Bucureşti. Poluanţii semnificativi sunt: (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S).

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanţă de aceste surse, existând o implicaţie regională sau chiar transfrontalieră.

Pe teritoriul Regiunii 8 Bucureşti –Ilfov se regăsesc următoarele sucursale de distribuţie a energiei electrice:

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice ILFOV

Misiunea FDFEE Electrica Muntenia Sud - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice este aceea de a prelua energia electrică din sectorul energetic naţional şi de a o distribui tuturor clienţilor săi consumatori, persoane fizice şi juridice, care deţin spaţii în perimetrul judeţului llfov, respectând standardele de calitate, siguranţă şi eficienţă.

Principalele activităţi desfaşurate în FDFEE Electrica Muntenia Sud obţinute conform HG nr. 1342/2001 şi Statutului Societăţii sunt serviciile specifice activităţii de distribuţie a energiei electrice, nominalizate în distributie nr. 459/ 29 04.2002 acordată de ANRE.

SDFEE llfov are sediul în B-dul. Lacul Tei. nr. 1-3, sector 2, Bucureşti iar amplasamentele de pe raza judeţului llfov sunt următoarele:

Centru de Exploatare MT-JT BUFTEA pe raza judeţului llfov; Punct de lucru Snagov.

CET – uri întâlnite în Regiuniea 8 Bucureşti –Ilfov:

CET GRIVIŢA CET PROGRESU CET BUCUREŞTI SUD CET TITAN CET BUCUREŞTI VEST CET GROZĂVEŞTI

388


CENTRALA TERMICĂ PIAŢA PRESEI LIBERE; S.C. NUSCO IMOBILIAR S.R.L.

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generală)

SDEE llfov ca sucursala componentă a S.C. Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica-Muntenia Sud SA are preocupări deosebite în sensul diminuării impactului asupra activităţii:

implicarea directă şi responsabilă a managementului de vârf al Sucursalei în conformitate cu controlul activităţilor şi proceselor şi angajarea acesteia în îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, în conformitate cu prevederile standardelor de referinţă ISO 9001:2001 şi SR EN ISO 14001:2005;

conştientizarea şi responsabilizarea întregului personal, de a respecta prevederile din documentele Sistemului de Management Calitate - Mediu;

conformarea cu prevederile legislaţiei naţionale de mediu în vigoare (inclusiv obtinerea acordului de mediu pentru privatizare) şi cu legislaţia internaţională de mediu- directivele UE;

monitorizarea factorilor de mediu, cât şi a resurselor naturale utilizate; prevenirea şi diminuarea impactului negativ asupra mediului ale instalatiilor

electrice; realizarea unui management performant al deşeurilor, valorificare prin firme

specializate a deşeurilor industriale rezultate din activităţi specifice (deşeuri de fier, aluminiu, uleiuri, etc.);

iniţierea şi realizarea planurilor de eliminare a deşeurilor periculoase (condensatoare electrice cu impregnant PCB).

12.3.2. Consumul brut de energie

În anul 2007 SDFEE ILFOV a înregistrat o cantitate de energie electrică vândută de 740.522 MWh.

Tabel nr. 12.3.2.1. Cantitatea de energie electrica vandută ( MWh) în judeţul Ilfov

Cantitatea de energie electrica vandută ( MWh) 2002 2003 2004 2005 2006 2007

634.388 662.811 675171 689.815 649.325 740.522


Tabel nr. 12.3.2.2 Evoluţia consumului de energie termică în Municipiul Bucureşti

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000Energie termica distribuită (mii Gcal)

9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766

Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777

Sursa datelor: Direcţia Generală de Statistică

389


Tabel nr. 12.3.2.3. Localităţi în care se distribuie energie termică în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Unitate administrativă Localităţi în care se distribuie

energie termică

Din care:municipii şi

oraşeJudeţul Ilfov 2 2Municipiul Bucureşti 1 1Total Regiune 3 3


Tabel nr. 12.3.2.4 Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Unitate administrativă Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc.)

Din care:pentru uz casnic

Judeţul Ilfov 140171 71400

Municipiul Bucureşti 2337693 385387

Total Regiune 2477864 456787


12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producerea acesteia pentru procesele tehnologice, reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer.

Începând cu sfârşitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a folosi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.

Tabel nr. 12.3.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivelul municipiului Bucureşti

390


Localităţi în care se distribuie

energie termică (nr.)

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale (nr.)

Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc)

Total Din care: pentru uz

casnic


1 1 2312126 380972

SDFEE ILFOV utitizează pentru încălzirea cladirilor la Centrul de Exploatare MT JT Buftea o centrală termică pe gaze naturale.

Tabel nr. 12.3.3.2. Consumul de gaze naturale aferent anilor 2006 şi 2007 la Centrul de Exploatare MT JT Buftea

Luna Consum gazenaturale

2007

UM(mc

)

Capacitatecalorică

(kcal/mc)8560

Caracteristici(continut de

cenusă)

lanuarie -Februarie_ 1910

Martie 1342

Aprilie - mc Continut rn-«Mai - mc CO în

gazele de ardere max. 0,1 %

lunie -lulie - mcAugust - mc Septembrie -Octombrie 38 mcNoiembrie 1152 mc

Decembrie 1302 mc

Total 5744

391



12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

La producerea energiei din surse energetice se elimină substaţe poluante cu impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili aerul atmosferic este poluat cu oxizi de carbon (CO şi CO2), oxizi de sulf (SO2 şi SO3), oxizi de azot (NO şi NO2), aldehide, hidrocarburi, praf etc..

Dereglarea ecosistemelor acvatice impurifică solul. Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:

Tehnologiile cu impact direct ţin de transformarea energiei combustibilului fosil în energia electrică şi termică, transformând energia potenţială a carburanţilor în energie cinetică;

Tehnologiile cu impact indirect mediul este poluat de tehnologiile energo-fage.

Arderea cărbunelui poluează prin:

emisii de poluanţi (oxizi de carbon, sulf şi azot, particule de praf); contribuie la schimbarea globală a climei prin gazele cu efect de seră; elimină zgură, care au efecte complexe asupra atmosferei, solului şi apelor

subterane, elimină pulberi metalice; generarea deşeurilor.

Petrolul şi gazele naturale:

modifică pH-ul solului prin acumulări de hidrocarburi; la ardere produce SO2, NOx, CO2, gaze cu efect de seră, ce contribuie la formarea

ploilor acide.

Politica de eficienţă energetică

Esenţa politicii energetice constă în realizarea unui echilibru între cererea şi oferta de energie în condiţii suportabile din punct de vedere social şi ecologic. Acest echilibru poate fi realizat prin obţinerea unei valori înalte a eficienţei energetice. Un nivel adecvat a eficienţei energetice poate fi atins prin realizarea politicii energetice privită prin prisma conceptului de conservare a energiei, implementarea tehnologiilor renovabile, retehnologizarea subiecţilor industriali existenţiş politica de eficienţă enegetică tinde spre realizarea unei dezvoltări durabile a statului şi influenţează cele două laturi ale politicii energetice: economică şi ecologică.

Politica energetică necesită calcularea efectelor previzibile economice şi ecologice şi fundamentul unor decizii de alocare a resurselor financiare şi umane. Astfel, pentru a instala o nouă capacitate de 1kW este necesară o investiţie de 1000 - 1200 dolari SUA, în timp ce pentru a economisi energie şi a evita instalarea unei asemenea capacităţi este necesară o investiţie de numai 400 dolari. Un bun exemplu de eficienţă energetică este retrofottingul, care permite micşorarea consumului energetic în încăpere aproape de două ori.

392


12.3.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

Poluarea produsă de produse petroliere este foarte periculoasă datorită faptului că urmele lăsate conduc la distrugerea vegetaţiei spontane şi plantate şi se îndepărtează foarte greu, numai prin decopertarea pământului poluat şi înlocuirea lui cu altul nou. Depoluarea solului afectat de poluantul petrol brut sau derivate ale petrolului conduc la costuri foarte mari.

La nivelul Regiunii 8 Bucureşti Ilfov impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului se regăseşte numai în judeţul Ilfov.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se poate vorbi şi de o poluare istorică datorată existenţei unor trasee de transport ţiţei prin conducte îngropate şi dezafectate ulterior fără luarea unor măsuri minime obligatorii.

12.3.6. Energii neconvenţionale

La Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ilfov nu au fost înregistrate în cursul anului 2007 solicitări de emitere a acordurilor de mediu pentru investiţii care să utilizeze-producă surse de energii neconvenţionale.

12.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale în următorii ani

Tabel nr. 12.3.7.1. Evoluţia numărului de consumatori în judeţul Ilfov

Nr.Crt.

Tip consumatori Număr consumatori

2002 2003 2004 2005 2006 20071. Mari consumatori 433 395 433 542 6002. Mici consumatori 5.385 5.240 5.385 6.060 6.3343. Consumatori

casnici82.327 81.313 82.327 87.090 89.715

Total 88.145 85.948 88.145 93.692 96.649 100.336


Se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori în anul 2006 mai ales în cazul consumatorilor casnici.

Tabel nr. 12.3.7.2. Consumul de energie electrică în judeţul Ilfov

Nr. Crt.

Anul Numar de consumatori

Consum de energie pe consumator (Mwh /

consumator)1. 2002 88.145 7.1972. 2003 86,948 7.6233. 2004 88.145 7.659

393


4. 2005 93.692 7.3625. 2006 96.649 6.7186. 2007 100.336 7.38


12.4. Transporturile

Municipiul Bucuresti

Municipiul Bucureşti dispune de o reţea solidă de mijloace de transport în comun. Reţeaua de troleibuze şi tramvaie oferă avantajele generale ale transportului electrificat, dar, de asemenea este dependentă de o linie fixă şi de o reţea suspendată, ceea ce duce la o mare vulnerabilitate din cauza condiţiilor de trafic.

Reţeaua de autobuze se caracterizează printr-o autonomie mai mare, o capacitate rapidă de organizare şi modificare de rute, precum şi prin investiţii iniţiale reduse (vehicule şi amenajare stradală, fără infrastructură). Dezavantajele acestei reţele constau în fiabilitatea mai scazută şi în nivelurile mai ridicate de poluare. Călătorii preferă autobuzele datorită mobilitaţii sporite.

Reţeaua de troleibuze a Bucureştiului este privită ca reţea de alimentare pentru reţelele de metrou şi de tramvai. Troleibuzele înlocuiesc de asemenea, anumite secţiuni din rutele de tramvai - de obicei în zonele de periferie ale orasului sau în zonele centrale şi/sau istorice, unde cererea este oarecum mai scazută. Totuşi, construcţia actuală a troleibuzului cu rute radiale duble necesită o reconstrucţie pentru a respecta viziunea de reţea de alimentare.

Principalii operatori de transport în comun din Bucureşti sunt:

S.C.T.M.B. METROREX S.A. - responsabil cu operarea reţelei de metrou METROREX se află în directa subordine a Ministerului Transportului, Constructiilor şi Turismului.

Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti - R.A.T.B., responsabilă cu administrarea sistemului de transport la suprafaţă. R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a municipiului Bucureşti.

Operatorii privaţi de maxi-taxi urban şi suburban şi autobuze regionale.

Sistemul de tramvaie

Sistemul de tramvaie constă din 296 km lungime de linie, care acoperă zona centrală a oraşului printr-un sistem radial cu un inel semi-central. O parte importantă a reţelei de tramvaie (110 km) a fost şi este şi actualmente în curs de modernizare. Cu toate acestea, pe lângă secţiunile care au fost up-gradate conform standardelor LRT, altele sunt încă active pe strazi.

Un program de modernizare pentru materialul rulant a fost de asemenea pregătit, avand ca obiective sporirea eficientei şi a condiţiilor de siguranţă a tramvaielor,

394


precum şi reducerea consumului de energie electrică. Programele de modernizare a infrastructurii şi a materialului rulant necesită resurse financiare considerabile şi în prezent se depaşesc fondurile pe care RATB şi/sau guvernul le poate aloca din bugetele de investiţie ale municipiului. În consecinţă au fost abordate instituţii financiare internaţionale, precum şi alte instituţii private internationale de finanţare în vederea co-finanţării. De exemplu, proiectul privind modernizarea liniei de tramvai este co-finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, în timp ce aranjamentele pentru programul privind modernizarea materialului rulant sunt încă în curs de pregătire.

Reţeaua de autobuze

Reţeaua de autobuze constă din aproximativ 860 km lungime rute şi acoperă, mai mult sau mai puţin, întregul municipiu. Autobuzele constituie unul dintre cele mai importante mijloace de transport, suportând aproape 32% din totalul călătoriilor urbane şi sub-urbane în comun. Raza de acoperire a a reţelei este reprezentată mai jos.

Sistemul de metrou

Cei 65 km de reţea de metrou, construită încă din anul 1979, asigură o deplasare rapidă, la o capacitate sporită. Reţeaua constă din doua linii care traversează oraşul de la Est la Vest şi de la Nord la Sud, precum dintr-un inel central.

Programul de dezvoltare şi modernizare prevăzut pentru reţeaua de metrou din Bucureşti include proiecte ce trebuie implementate pe termen mediu şi lung şi prevede:

Completare şi lansarea celor două cuplaje pentru liniile existente, cu o lungime de 7 km şi 8 statii pe rutele 1 Mai - Laromet şi respectiv Nicolae Grigorescu - Linia de Centură.

Execuţia unei noi linii de metrou (Linia principală 5), cu o lungime de 9 km şi 13 staţii care va face legătura dintre cartierul rezidenţial Drumul Taberei, situat în zona de Sud-Vest a capitalei, şi centrul orasului, într-o etapă viitoare fiind estimată extinderea acestei linii principale spre cartierul rezidenţial Pantelimon, localizat în partea de est a capitalei.

Modernizarea echipamentelor fixe, de la liniile de operare, pentru sporirea eficienţei şi atractivităţii acestora.

Achizitionarea de noi garnituri de metrou (în desfăşurare) pentru cele 18 trenuri noi.

Acestea vor fi livrate până la sfârşitul anului 2003, astfel ca întreaga generaţie veche de material rulant va fi înlocuită până la sfârşitul anului 2011. Importanţa metroului ca mijloc de transport în comun ecologic şi rapid este în creştere. Transportul urban cu troleibuzul, utilizând o reţea de 72 km d.t. în general dispuşi în zonele de vest, nord-vest, sud-vest şi est ale orasului asigură legătura cu centrul oraşului.

Reţeaua de troleibuze

395


Deşi troleibuzele acoperă doar 11% din transportul urban în comun, acestea prezintă un avantaj faţă de autobuze prin faptul ca sunt ecologice şi se bazează pe o tehnologie silenţioasă. Pe durata programului de modernizare, 200 de troleibuze noi au fost cumpărate de la societatea ASTRA-IKARUS, troleibuze dotate cu modulatoare pentru reducerea consumului de energie.

Alte 60 de troleibuze de acelasi tip vor fi achiziţionate, asigurându-se astfel înlocuirea a aproximativ 80% din parcul existent.

(Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti)

Judeţul Ilfov

Reţeaua căilor de comunicaţie o formează transporturile pe căile ferate, transporturile rutiere şi aeriene. Este de menţionat că, pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internationale.

Reţeaua rutieră ce porneşte radial din Bucureşti şi străbate teritoriul judeţului Ilfov, asigură transportul călătorilor, schimbul de produse din interiorul judeţului, legăturile rutiere către toate punctele cardinale.

Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureşti, de poarta fluvială şi auto - Giurgiu.

Drumul naţional (DN 1) ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de nord-vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei.

Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-estul şi estul Europei.

Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Autostrada Bucureşti - Piteşti, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud-vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Soseaua de Centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov.

În viitor,sînt propuse a se construi încă trei autostrăzi ce vor porni din judeţul Ilfov şi vor lega capitala de vestul ţării, respectiv vestul Europei (Braşov-Oradea), estul Europei (Ploieşti - Albiţa) şi spre sud-est (spre portul maritim Constanţa).

(Sursa datelor: PLAM Ilfov)

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Operaţiunea 5.3 din cadrul POST 2007 – 2013 se referă la reducerea efectelor adverse ale lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător, urmărind problema impactului transporturilor asupra mediului. Această măsură

396


presupune dezvoltarea infrastructurilor eficiente şi nepoluante/ “prietenoase cu mediul“ prin respectarea standardelor europene privind serviciile de transport, inclusiv a celui intermodal, şi a Acordului de la Kyoto. Această operaţiune poate include şi construcţia de bariere de zgomot de-a lungul infrastructurii de transport adiacentă zonelor populate. Prin reducerea ambuteiajelor se va reduce poluarea în localităţile cheie. Vor beneficia de fondurile financiare alocate acestei operaţiuni proprietarii infrastructurii de transport. (Sursa: Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) 2007 – 2013)

Emisii din transport

Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferică în Municipiul Bucureşti a fost prezentată pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”, din cadrul prezentului raport.

Tabel nr. 12.4.1.1. Valorile de emisie pentru trafic în Municipiul Bucureşti

Numegrupa

CO2

(mii tone)

SO2

(tone)

NOX

(tone)NMVOC(tone)

CO(tone

)

PM10(tone)

Pb(kg

)

Transport rutier

423 2076 1270 8626 12608

173 -


În Municipiul Bucureşti impactul asupra mediului este estimat pe baza traficului şi performanţei acestuia, şi constă în nivelul de zgomot şi în cantitatea de emisii de NOx, CO, CO2, SO2 şi particule. Conform estimarilor pentru anul de bază, traficul motorizat din Municipiul Bucureşti generează un nivel de zgomot mediu de 62,8 dB, şi o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 2 tone de NOx, 10 tone de CO, 1,2 tone hidrocarburi nearse/particule, 357 tone de SO2 şi 1.113 tone de CO2. Cantitatea de emisii generată de catre traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulaţie cât şi la nivel de zonă/cartier. Estimările prezentate sunt pentru autoturisme şi taximetre.

Referitor la autovehiculele de transport marfă, acestea genereaza o cantitate de emisii pe zi după cum urmează: 10,5 tone de NOx, 7 tone de CO, 5 tone hidrocarburi nearse, 953 tone de SO2 şi 300 tone de CO2. Cantitatea de emisii generată de către traficul motorizat este ilustrată atât la nivel de artere de circulaţie cât şi la nivel de zonă/cartier. (Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti)

12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

397


În viitorul apropiat un aspect important va fi acela de armonizare a transportului de călători pe distante lungi şi medii cu serviciile orăşeneşti şi regionale. Pe lângă beneficiile coordonării, un important potenţial avantaj de a avea o Autoritate Metropolitană de Transport în Bucureşti l-ar putea constitui impactul abordării contractuale cu privire la activitatea operatorilor din sectorul public.

Prin instaurarea competiţiei, în timp ce managerilor li se acordă o mai mare libertate de a-şi administra operaţiunile mai eficient, s-ar elimina unele dintre practicile vechi moştenite, pe măsura ce s-ar reţine expertiza tehnică acumulată de-a lungul anilor.

Acest organism care va lega organizaţiile guvernamentale şi locale implicate în administrarea transportului public şi a fondurilor acestuia reprezintă o soluţie necesară.

Acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi:

Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice. Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru

încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”. Infiinţarea benzilor destinate bicicliştilor şi roller-ilor. Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport). Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate. Afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile de poluanţi măsurate. Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă

normele de poluare. Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti. Utilizarea de mijloace de transport nepoluante. Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai.

(Sursa datelor: Master Plan General pentru Transport Urban – Bucureşti)

12.4.3. Situaţia parcului auto

12.5. Turismul

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucureşti-Ilfov era în anul 2005 de 11.225 locuri de cazare, ceea ce reprezenta 4% din total ţară.. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări şi sosiri, în perioada 2000-2005, acestea au crescut cu valori de 48,7%, respectiv 59,8%.(Sursa datelor: Programul Operaţional Regional 2007- 2013)

Ca urmare a locului ocupat în economiile naţionale şi rolul îndeplinit în dezvoltarea acestora, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o evoluţie mereu ascendentă.

Tabel nr. 12.5.1. Unităţi de cazare în municipiul Bucureşti

398


1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000Total unităţi de cazare Din care:

42 46 50 47 45 48 51

Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0Pensiuni 0 12 14 12 12 12 18


Tabel nr. 12.5.2. Număr turişti cazaţi în municipiul Bucureşti (mii persoane)

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000TotalDin care:

711 591 577.5 532.1 508.9 481.7

Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -Pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6


În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov existau în anul 2006: 139 unităţi de cazare 37 în judeţul Ilfov şi 102 în municipiul Bucureşti. Din acestea 75 sunt hoteluri şi moteluri, 7 în judeţul Ilfov şi 68 în municipiul Bucureşti. (Anuarul Statistic al României 2007)

În anul 2006 au sosit 900.000 turişti, au fost înregistrate 1.658.000 înnoptări, indicele de utilizare netă a capacităţii a fost de 38%.

12.5.1. Potenţialul turistic al regiunii (inclusiv elemente turistice naturale)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.

Valori istorice şi culturale în Municipiul Bucuresti

În Municipiul Bucureşti se află o serie de imobile aflate în administrarea instituţiilor de cultură subordonate C.G.M.B. şi intrate în categoria clădirilor monumente istorice şi de arhitectură.

Teatre: C. Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul de Revistă C. Tănase, Teatrul Casino Cabaret, Teatrul Ţăndărică, Universitatea Populară “Ion I. Dalles”, Evreiesc de Stat.

399


Muzee: Palatul Şuţu, Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei, Muzeul Severeanu, Casa Cesianu, Muzeul Fr. şi Cecilia Storck, Muzeul Gh. Tătărăscu, Muzeul Th. Aman, Muzeul Pr. Dr. Victor Babeş, Muzeul Cornea Medrea, Muzeul C.C. şi C.I. Nottara, Casa N. Minovici, Observatorul Astronomic – Amiral Vasile Urseanu, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Prof. Dr. Gh. Marinescu, Ateliere Creaţie.

Biblioteci metropolitane: Bibliotecile publice situate pe străzile Carol, Colţea şi Popa Soare.

Valori naturale, istorice şi culturale în judeţul Ilfov

Lacul Mogoşoaia Lacul Pantelimon Lacul şi pădurea Căldăruşani Mănăstirea Căldăruşani Mănăstirea Cernica Mănăstirea Snagov Pădurea Băneasa Pădurea Râioasa Pădurea şi lacul Cernica Pădurea şi lacul Snagov Palatul Mogoşoaia.

(Sursa datelor: PLAM Ilfov)

12.5.2. Impactul turismului asupra mediului

12.5.3. Tendinţe de dezvoltare a regiunii. Obiective măsuri

Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită mărimii populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele administrative ale sale.

Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei.

Structura economică a regiunii reflectă, de asemenea, funcţiile de servicii ale capitalei ţării, în timp ce construcţiile, transportul, educaţia, cercetarea şi sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale regiunii contribuind la creşterea competitivităţii şi potenţialului de dezvoltare.

Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educaţiei, cercetării, inovării şi afacerilor pentru îmbunătăţirea inovării în activităţile economice, folosind resursele umane calificate şi bine pregătite.

Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acută de spaţii pentru amplasarea de noi cartiere rezidenţiale, activităţi comerciale,

400


etc, astfel încât graniţele geografice şi administrative ale oraşului au devenit necorespunzătoare .

Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi sau oportunităţi determinate de evoluţiile istorice, economice, sociale şi teritoriale, care au condus la dezvoltarea legăturilor economice şi demografice între Bucureşti şi localităţilor din jur aflate în zona sa de influenţă. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, ca şi crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie va întări capacitatea acestora de a face faţă concurenţei.

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În situaţiile în care au fost semnalate poluări accidentale specialiştii din cadrul Seviciului Laborator – APM Bucureşti s-au deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În funcţie de caz, s-au efectuat monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare.

Tabel nr. 12.6.1. Poluări accidentale în Municipiul Bucureşti

Nr.

Crt.

Data/ ora

Localizarea

fenomenului

Agent poluator;

cauza poluării

Factorii de

mediu afecta

ţi

Modul de

manifes-tare

al fenome-nului

Masuri luate

Sancţi-uni

123.03.

2007

ora 5

B-dul Vasile Milea/ zona Apaca

La intervenţia ISU MB , prin spalarea carosabilului s-a fisurat conducta de pacura ce aparţine CET Grozăveşti

apa Solul prezinta produs petrolier

Oprirea pompării şi spălarea carosabilului cu apă curată

-

206.05.2007

Ora 10.30

Depozit de deşeuri nepericuloase aflat în adm. SC Iridex

Datorită nesupravegherii coresp. a zonei de descarcare a deşeurilor fapt ce a dus la aprinderea

aer incendiu

Au fost luate masuri în vederea stingerii incendiului

5000 RON

401


lor

308.06.2007

Ora 12,00

Hotel 2S+ P+ P + Tehnic, str. Vitan Bârzeşti nr. 7D, Sector 4

SC Pro Hotels SRL s-a produs un incendiu la izolaţia interioara a construcţiei

aer Incendiu, degajare de fum

Măsuri în vederea stingerii incendiului

10 000 RON

411.08.2007

Ora 14

Şantier SC IMSAT SA, str. B Văcă-rescu/ Sos. Stefan cel Mare, Sector 2

Datorita săpăturilor efectuate de angajaţii SC IMSAT SA s-a produs prin fisurarea cablului de înaltă tensiune, o poluare a solului cu ulei de răcire

sol Scurgere de ulei de răcire în sol

s-a luat legatura cu reprezen

tanţii Electrica SA care au oprit scurgerile de ulei

10 000 RON


Tabel nr. 12.6.2. Poluări accidentale in Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Nr. Crt.

Data/ ora

Localizarea fenome-

nului

Agen-tul polua-

tor; Cauza

poluă-rii

Facto-rii de me-diu

afec-taţi

Modul de

mani-festare al feno-menului

Măsuri luate Sancţi-uni

1. 16. 02. 2007

Şoseaua de centura

Com. Dragomi-reşti Vale

Camion care transpor-ta recipienţi cu acid sulfuric concen-trat

sol Dever-sare în sol a acidului sulfuric concen-trat

Neutralizarea solului cu lapte de var

Nu s-au înregistrat sancţ-iuni, deoarece nu s-a identifi-cat camionul.


402


Tabel nr. 12.6.3. Poluări din perioada 1999 - 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Nr. Crt

.

Data/ ora

Localizarea fenome-

nului

Agentul poluator;

Cauza poluării

Facto-rii de me-diu

afec-taţi

Modul de manifes-

tare al fenome-

nului

Măsuri luate

Sanc-ţiuni

1. 23.11. 2006

UPB Corp A

Str. PolizuDepozit de reactivi

aer Miros puternic de vapori de HCl

Evacu-area şi izolarea zonei neutrali-zare cu carbonat de sodiu

Eviden-ţa GNM

2. 17.10. 2006

Şos Buc.- Ploiesti- podul Băneasa

SC Petrom, service

apa irizaţii Preleva-re probe, curaţire

Eviden-ţa GNM

3. 11.04. 2006

Bragadiru, râul Ciorogarla

Necu-noscut

apa Pelicula de produs petrolier în curtea cetaţe-nilor

Prelevare probe investi-garea tuturor posibi-lelor surse de poluare pe cursul raului

Eviden-ţa GNM

4. 17.08. 2005

Şoseaua Buc. Ploiesti nr. 8

Peşti morţi în descom-punere

apa Miros neplăcut şi înflorirea apei

Prelevare probe, curatire

Eviden-ţa GNM

5. 18.07. 2005

Aeroport Otopeni

Cutii cu fenol

aer Miros neplăcut

Identifi-care şi măsurare

Evacuare de pe pista a avionu-lui şi neutrali-zare cu

Eviden-ţa GNM

403


alcool.

6. 26.04. 2003

Lacul Herăstrău Debarcader

Poluare lac cu produse petroliere

apa Peşti morţi

Prelevare probe, curăţire

Eviden-ţa GNM

7. 30.04. 2001

Valea Saulei

Iaz Pipera – aval sere

Deversare materii fecale

apa Peşti morţi

Prele-vare probe

Eviden-ţa GNM

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de Mediu APM Bucureşti, 2008

404


13. I

NST

RU

MEN

TE A

LE P

OLI

TIC

II D

E M

EDIU

ÎN R

OM

ÂN

IA

405


13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

13.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului includ investiţiile şi cheltuielile curente interne pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului, şi care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

Investiţiile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, cu scopul de protecţie a mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietăţi al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport de încărcare/descărcare).

Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului, clasificându-se în:

Mijloacele tehnice adăugate, aflate la sfârşitul procesului tehnologic, de tip „end of pipe” (staţii de epurare, instalaţii de depoluare a emisiilor în atmosferă, coşuri de dispersie etc.). Acestea sunt destinate reţinerii poluanţilor în vederea reducerii emisiilor poluante în mediu şi nu afectează procesul de producţie propriu-zis, sausunt facilităţi asimilate acestora, în cazul activităţilor nelegate strict de un proces de producţie. Mijloacele tehnice integrate în proces, care realizează adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii de poluanţi sau deşeuri, cu efecte directe atât în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului sau a instalaţiei de producţie, cât şi asupra reducerii poluării. Acestea poartă denumirea generică de procese/instalaţii cu „tehnologii curate”.

Corespunzător, investiţiile pentru protecţia mediului pot fi pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces.

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului însumează cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea şi întreţinerea utilajelor pentru protecţia mediului de către personalul întreprinderii. Ele includ salariile şi impozitele aferente şi cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apă etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile pentru achiziţionarea de servicii de mediu de la terţi.

406


Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile curente interne sau externe unităţii.

13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu.

Municipiul Bucureşti:

valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 49.514,00 (planificat), din care s-a realizat 49.239,87 RON;

valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de 64.988,34 RON (planificat), din care s-a realizat 47.508,07 RON.

407


Judeţul Ilfov

Tabel nr. 13.2.1. Investiţii pentru protecţia mediului în judeţul Ilfov

Plan de investiţii de mediu, 2007 (mii lei RON) Realizat 2007 (mii lei RON)Total Buget

localBuget de

statSurse proprii

Alte surse

Total Buget local

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Cumulat 2007

Cumulat 2006

Cumulat 2006

Cumulat 2007

Cumulat 2006

Investiţii cu PC*

21696, 3 - - 21696, 3 - 29907,59

- - 29907,59 -

Investiţii fara PC*

4634.12 - - 4634,12 - 4634,12 - - 4634,12 -

Agenţi economici

26330,42

0 0 26330,42 0 34541,17

0 0 34541,17 0

Consiliul Local

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Consiliul Judeţean

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 26330,42 0 0 26330,42 0 34541,1

7 0 0 34541,17 0


* Program de conformare

408


13.3. Fondul pentru mediu

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anual de lucru şi vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art. 13 al OUG nr. 196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006. Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.. În anul 2007 au fost deschise 3 sesiuni de finanţare.

APM Bucureşti a avizat următoarele proiecte:

Sesiunea de finanţare februarie 2007 Fondul de Mediu:

- Agenţi economici: SC Anticorosiv SA, S.C. ROSAL CLIMA SRL, S.C. FAUN EKO TEHNIC SRL – 2.371.200,2 RON.

- Autorităţi publice: Primaria Sectorului 6 – 96.300 RON.

- ONG-uri şi instituţii de învăţământ: Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Şanse Egale pentru Integrare”, Automobil Clubul Român, Comitetul Municipal al Femeilor Bucureşti, Asociaţia de Ecologie şi Cultură pentru Viaţă „ECOPOLIFE, Grupul Scolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret”, Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, SC FORTZA URSULETULUI DE PLUS, Şcoala nr. 150 Sfântul Elefterie”, Viitor plus- Asociaţia pentru Dezvoltare Durabila – 2.093.020,9 RON.

Sesiunea de finanţare mai 2007 Fondul de Mediu:

- Agenţi economici: S.C. ITM Amiro S.A, S.C. REMATHOLDING Co. SRL – 3.590.465,9 RON.

- Autorităţi publice: Primaria Sectorului 2 – 200.000 RON.

- ONG-uri şi instituţii de învăţământ: Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Tineri pentru Viitor”, Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare Bucureşti, COLEGIUL NAŢIONAL OCTAV

409


ONICESCU, Fundaţia GHEORGHE CERNEA, Asociaţia pentru Ecotehnologie Bucureşti, Societatea Romana Geoexchange (SRG), Şcoala nr. 150 „SFÂNTUL ELEFTERIE” – 1.692.077,1 RON

Sesiunea de finanţare august 2007 Fondul de Mediu:

- Agenţi economici: SC Anticorosiv SA, SN Institutul Pasteur SA- 18.903.388 RON.

- ONG-uri şi instituţii de învăţământ: Fundaţia „Centrul Pentru Politici Economice Durabile de Mediu – CPEDM, Asociaţia de Ecologie şi Cultură pentru Viaţă – ECOPOLIFE, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” – 633.244 RON.

APM Ilfov a avizat următoarele proiecte:

- Staţie de epurare – Consiliul Local Dragomireşti - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 15 luni, nerambursabil.

- Reabilitare staţie de epurare Consiliul Local 1 Decembrie - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 24 luni, nerambursabil.

- Amenajarea unui parc public în zona centrală a comunei Clinceni- val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil.

- Zona verde în centrul oraşului Buftea – val. 400.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil.

- Amenajarea unui parc în comuna Mogoşoaia- val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil.

- Parc verde în oraşul Chitila - parc dendrologic peisajer Chitila Verde - val. 1.000.000,0 lei, perioada de implementare 7 luni, nerambursabil.

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

APM Bucureşti a primit solicitări pentru obţinerea acordului de mediu pentru Proiecte finanţate din fonduri de preaderare SAPARD. Din anul 2004 au fost instrumentate 4 solicitări de acord de mediu:

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru Proiectul Modernizare, reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiză”.

SC EMPROD SRL pentru proiectul “Fabrica de procesare carne”.

SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea capacităţii de producţie – extindere construcţie existentă, cabină poarta şi post trafo”

SC NEGRO 2000 SRL pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”.

410


În judeţul Ilfov, în anul 2007 s-au aprobat din fondurile UE prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială - investiţii publice în sectoarele de mediu, următoarele proiecte:

Consiliul Local Mogoşoaia – Studiu hidrogeologic lucrări şi măsuri privind nivelul apei freatice în zona localităţii Mogoşoaia, canalizare ape pluviale/colectarea apelor de suprafaţă, valoare 1.000.000,0 euro, termen implementare 22 luni.

Consiliul Local Copăceni – îmbunătăţirea calităţii mediului prin colectarea selectivă, transport şi depozitare deşeuri menajere, în comuna Copăceni, val.529.660,0 euro, termen de implementare 12 luni.

Consiliul Local Buftea – Reabilitarea şi extinderea alimentării cu apă în oraşul Buftea, val. 891.300,0 euro, perioada de implementare 12 luni.

13.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a politicilor de domeniu, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării normelor interne şi a directivelor Uniunii Europene.

Pentru actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, în luna august 2007, au fost înregistrate următoarele propuneri de proiecte: SC CET Griviţa SRL, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Sud, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Vest, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Progresu, SN Institutul Pasteur SA, SC Pinum Producţie SA, SC STIROM SA, Universitatea Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinară- Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului.

La nivel local au fost elaborate: Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Ilfov şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Municipiul Bucureşti.

Scopul planurilor locale de acţiune pentru protecţia mediului este de a dezvolta planuri concrete de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.

Obiectivele planurilor de acţiune:

Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu. Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru

soluţionarea problemelor de mediu.

Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.

Beneficii planurilor de acţiune:

411


utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane; îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului;

soluţionarea celor mai stringente probleme de mediu;

implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului;

conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.

Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea planurilor locale au contribuit la dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a oraşului în care trăiesc.

Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul şi împreună cu comunitatea.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a finalizat in luna martie 2008 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM), document care ţine seama de prevederile: strategiei ISPA, programelor regionale operaţionale, planului naţional de acţiune pentru mediu, planului naţional de dezvoltare, politicilor de dezvoltare regională, planului regional de gestiune a deşeurilor, planurilor locale de acţiune (Bucureşti şi Ilfov).

Obiectiv general al PRAM

Îmbunătăţirea calităţii mediului în regiunea 8 Bucureşti – Ilfov şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

Obiective specifice:

Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea 8, până în 2015.

Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în regiunea 8, până în 2015.

Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în regiunea 8, până în 2015.

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării reţelei natura 2000, în regiunea 8.

Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone din regiunea 8, până în 2015.

412


PRAM reprezintă un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel regional.

413

cuprins - anpmarpmbuc.anpm.ro/files/arpm bucuresti/raport anual privind... · web viewordinul...

Documents