anpmarpmbuc.anpm.ro/files/arpm bucuresti/raport anual privind... · web viewdin punct de vedere...

RAPORT PRIVIND STAREA

FACTORILOR DE MEDIU

REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV

2011

1. PROFIL DE ŢARĂ 1.1. Date geografice şi climatice ....................................................................6

1.1.1. Relieful şi geologia .................................................................................6....1.1.2. Clima ......................................................................................................6...1.1.3. Demografia .............................................................................................8...1.1.4. Organizarea administrativ teritorială .....................................................10...1.1.5. Resursele naturale ................................................................................10....1.1.6. Economia ..............................................................................................11....

2. CALITATEA AERULUI 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici ............................................................. 162.2. Calitatea aerului ......................................................................................242.3. Poluarea aerului – efecte locale ............................................................332.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ..............................35.2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România ....................352.6. Tendinţe.......................................................................................................36

3. APA (dulce) 3.1. Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri .....................................................393.2. Apele de suprafaţă ..................................................................................41

3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice ............................................................................................................. 413.2.2. Calitatea apei lacurilor din România .....................................................47

3.3. Calitatea apei dulci ...................................................................................513.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri ..........................................................513.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor .........52

3.4. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel naţional ..................553.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere ..............................................................59

3.5.1. Apa potabilă .................................................................................................3.5.2. Apa de îmbăiere ............................................................................................

3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate ...............603.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011 ..............................................603.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate....................663.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate........................71

3.7. Poluări accidentale. .................................................................................713.8. Managementul durabil al resurselor de apă............................................72

3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România....72..3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă. 76.

4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul ....................................................................77

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă ...............................................................784.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor ...................................80.4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România.........................824.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor ..........................................834.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ....................................88

4.2. Starea pădurilor 4.2.1. Fondul forestier naţional...........................................................................894.2.2. Funcţia economică a pădurilor..................................................................904.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic..............................................90

3

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief...............................914.2.5. Starea de sănătate a pădurilor..................................................................914.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri...........................914.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ........914.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011 ............................................ 924.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului.....92

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ............................................934.3. Tendinţe 94

5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 5.1. Biodiversitatea României ..............................................................................95.

5.1.1. Stare ...........................................................................................................955.1.2. Impact .........................................................................................................97.

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ...................................985.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor ................................................................. ...99.5.2.2. Creşterea populaţiei ...................................................................................1035.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor ....................................................103

5.3. Ariile naturale protejate ...............................................................................1045.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional .................................................1045.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional ..........................................1065.3.3. Arii naturale protejate, de interes comunitar .............................................1065.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din România ..............................109

5.4. Mediul marin şi costier 5.4.1. Starea ariilor marine protejate 5.4.2. Starea ecosistemelor şi resurselor vii marine 5.4.3. Starea fondului piscicol marin 5.4.4. Planificarea spaţială maritimă 5.4.5. Presiuni antropice

5.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier 1095.6. Tendinţe 109

6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 6.1. Consumul şi mediul înconjurător ...............................................................1106.2. Resursele materiale şi deşeurile ................................................................111.6.3. Gestionarea deşeurilor ................................................................................1126.4. Impact (caracterizare) ..................................................................................1216.5. Presiuni ........................................................................................................1246.6. Tipuri de deşeuri ..........................................................................................126

6.6.1. Deşeuri municipale ..................................................................................1266.6.2. Deşeuri industriale ...................................................................................1316.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale ...................................................1346.6.4. Fluxuri de deşeuri ....................................................................................1356.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor ........................................... 165

6.7. Planificare (răspuns) ...................................................................................1676.7.1. Directiva cadru privind deşeurile .............................................................167

6.8. Perspective ...................................................................................................1696.8.1. Strategia naţională privind deşeurile .......................................................169

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE 7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice 178 7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES .....................................1817.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România .......................186

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor .............................................................................1867.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii ..........................................................1887.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii.

dezastrelor naturale legate de vreme .......................................................... 1887.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice ............... 188

4

7.5. Tendinţe .................................................................................................................193

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea ....................................................................... 1958.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ........................................... 200

8.2.1. Apa potabilă ....................................................................................................... 2028.2.2. Apa de îmbăiere ................................................................................................. 205

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei ....... 2078.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu ................................. 2148.5. Mediul şi sănătatea – perspective .............................................................. 2568.6. Radioactivitatea mediului .................................................................................2568.7. Poluarea fonică şi sănătatea ............................................................................2668.8. Tendinţe .............................................................................................................267

5

1. PROFIL DE ŢARĂ1.1. Date geografice şi climatice1.1.1. Relieful şi geologia

Teritoriul pe care se află Bucureştiul şi localităţile ce intră în componenţa judeţului Ilfov cuprinde două subunităţi ale Câmpiei Vlăsiei: în nord, Câmpia Snagovului şi în sud, Câmpia Bucureştiului. Bucureştiul se află situat în Câmpia Vlăsiei (parte componentă a Câmpiei Române), la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina, la intersecţia paralelei de 44º25′50″ lat N cu meridianul de 26º06′50″ lon E. Oraşul, cu o suprafaţă de 228 km2, are o formă circulară cu axe măsurând 24 km nord - sud şi 22 km est - vest.

Câmpia Snagovului se desfăşoară pe cea mai mare parte a judeţului Ilfov şi prezintă altitudini absolute de 80-110 m (98,9 m - Mogoşoaia; 85,8 m - Tunari; 103,7 m - Corbeanca) şi o uşoară înclinare spre sud-est. Are mai multe păduri (Cocioc, Ciolpani, Snagov), reprezentând resturi din codrii de odinioară ai Vlăsiei. Este străbătută, pe direcţia NV-SE, de unele râuri precum Cociovaliştea, Vlăsia, Ialomiţa şi de lacul Snagov rezultat prin bararea zonei de vărsare a râului Snagov în Ialomiţa de către aluviunile acesteia.

Câmpia Bucureştiului are un aspect plan, prezentând o înclinare uşoară spre SE şi se situează la altitudini absolute variind între 96,3 m la Chiajna şi 54,5 m în Valea Dâmboviţei, la Popeşti-Leordeni. Singurele văi care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt cele ale Dâmboviţei şi Colentinei, adâncimea acestora înregistrând 15-20 m.

În arealul oraşului, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi a amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV–SE, are o luncă largă de cca. 22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km. Valea Colentinei este mai îngustă şi are un coeficient de sinuozitate mai ridicat; la Străuleşti sau la Herăstrau atinge o lăţime de 1–1,5 km. Înclinarea sa uşoară în profil longitudinal favorizează crearea de-a lungul ei a unei salbe de lacuri (Străuleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce conferă un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a oraşului.

1.1.2. ClimaClima oraşului este temperat continentală, cu uşoare nuanţe excesive şi cu unele

diferenţieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de încălzirea suplimentară a reţelei stradale din interiorul său, de arderile de combustibili industriali şi casnici, de radiaţia exercitată de zidurile clădirilor etc. Astfel, valorile temperaturii medii anuale cresc de la periferia oraşului spre centrul acestuia. Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 42,4 ºC (5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti Filaret), iar minima absolută de –32,2 ºC (25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa). Verile sunt calde uneori toride şi deseori secetoase, iar iernile sunt reci, cu zăpezi abundente însoţite frecvent de viscole. În general iernile durează de la sfârşitul lunii noiembrie până la sfârşitul lunii februarie. Primăverile sunt de obicei scurte, cu contraste termice evidente de la o zi la alta. Cantitatea de precipitaţii însumează cca. 600 mm anual, cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai - iulie, ploile având şi caracter torenţial. Prima ninsoare cade de obicei în ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima, către sfârşitul lunii martie. Vânturile dominante bat dinspre E şi NE (îndeosebi iarna), cu viteze medii anuale de 3-4 m/s şi dinspre S şi SV în restul anului. Cele mai mari viteze ale vântului se înregistrează iarna, spulberând şi viscolind zăpada. Creşterea continuă a gradului de poluare în interiorul oraşului, ca urmare a

6

numărului mare de întreprinderi industriale, automobile, şantiere de construcţii etc., sporeşte considerabil numărul de zile în care se produce ceaţa.

Tabelul 1.1.2.1 Temperatura medie anuală a aerului (ºC) şi normală climatologică la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti

Staţia Temp. medie anuală (2011)

Normala climatologică(1961-1990)

Bucureşti-Afumaţi 11,2 10,5

Bucureşti-Băneasa 10,5 10,6

Bucureşti-Filaret 11,6 11,2Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie

Tabelul 1.1.2.2. Temperatura maximă anuală a aerului (ºC) şi temperatura maximă absolută la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti

StaţiaTemp. maximă

anuală(2011)

Data de producere

Maxima absolută

Data de producere

Bucureşti-Afumaţi 36,0 20.07.2011 41,105.07.200027.07.2007

Bucureşti-Băneasa 36,2 09.07.2011 42,2 05.07.2000Bucureşti-Filaret 36,9 20.07.2011 42,4 05.07.2000

Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie

Tabelul 1.1.2.3. Temperatura minimă anuală a aerului (ºC) şi tempertura minimă absolută la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti

StaţiaTemp. minimă

anuală(2011)

Data de producere

Minima absolută

Data de producere

Bucureşti-Afumaţi -15,8 03.02.2011 -30,2 06.02.1954

Bucureşti-Băneasa -17,1 01.02.2011 -32,2 25.01.1942Bucureşti-Filaret -14,1 01.02.2011 -30,0 25.01.1942


Tabelul 1.1.2.4. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti

Staţia

Cantitatea anuală de

precip. (2011)

Normala climatologică (1961-1990)

Cantitatea max. de precip. în 24 ore (2011)/ Data

de producere

Cantitatea max. absolută de precip. în 24 ore/ Data de

producereBucureşti-Afumaţi 377,5 611,9 25,3/08.05.2011 152,3/20.09.2005

Bucureşti-Băneasa 467,0 596,1 31,5/08.05.2011 126,4/20.09.2005

7

Bucureşti-Filaret 474,0 611,3 34,4/21.11.2011 161,4/20.09.2005


Menţionăm că valorile de temperatură maximă absolută (tabelul 1.1.2.2), temperatură minimă absolută (tabelul 1.1.2.3) şi cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul1.1.2.4) au fost extrase din toată perioada de funcţionare a staţiilor meteorologice.

1.1.3 DemografiaPopulaţia stabilă pe judeţul Ilfov la 1 iulie 2011 este de 334.475 persoane, din care

162.825 reprezintă populaţie masculină iar 171.650 populaţie feminină.Densitatea populaţiei din mediul urban este de 3 ori mai mare decât în mediul rural.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2011 pentru judeţul Ilfov Tabel 1.1.3.1.

Populaţia stabilă- persoane -

Total Masculin FemininTOTAL JUDEŢ 334475 162825 171650

Notă: populaţia în anul 2011 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pt migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întreg fenomenul migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României (estimată în anul 2011 la cca. 1,4 mil persoane faţă de statistica curentă). Aceasta estimare a fost realizată pe baza statisticilor în oglindă disponibile în baza de date a EUROSTAT.

Populaţia stabilă pe vârste şi sexe La, 1 Iulie 2010 Grafic 1.1.3.1.ani

8

Masculin / M asculine

010002000300040005000

0

3

6

9

12

15

18

21

24

27

30

33

36

39

42

45

48

51

54

57

60

63

66

69

72

75

78

81

84

Feminin / Feminine

0 1000 2000 3000 4000 5000

persoaneGrafic 1.1.3.2.

Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural, în perioada 2000-2010

Rate la 1000 locuitori Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.3.2. Populaţia pe sexe şi medii, la 1 iulie

-număr persoane-Nume 2006 2007 2008 2009 2010

Ambele sexe – total 288296 294094 304045 312317 321007 Urban 120902 123985 128847 133204 137678 Rural 167394 170109 175198 179113 183329Bărbaţi – total 140278 143084 148101 152015 156206 Urban 58743 60211 62709 64769 66950 Rural 81535 82873 85392 87246 89256Femei – total 148018 151010 155944 160302 164801 Urban 62159 63774 66138 68435 70728 Rural 85859 87236 89806 91867 94073

Notă: Datele se referă la populaţia stabilă (inclusiv soldul migraţiei interne cu stabilirea reşedinţei la 1 iulie) Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.3.3.Populaţia în vârstă de muncă, la 1 ianuarie (16 – 63 ani – bărbaţi, 16 – 58 ani – femei)

-persoane-Denumire 2006 2007 2008 2009 2010

Total 184776 190944 195523 203790 212409 Masculin 95706 98868 101624 106227 110202

9

13,1

12,0

12,3

11,6

11,0

10,7

10,4

9,69,6

8,9

9,8

11,2

11,811,6

11,9

11,9

12,1

12,812,9

12,0 12,212,0

8,8

9,1

9,4

9,7

10,0

10,3

10,6

10,9

11,2

11,5

11,8

12,1

12,4

12,7

13,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Rata de natalitate / Birth rate Rata mortalităţii / Mortality rate

Feminin 89070 92076 93899 97563 102207Urban – total 81544 84607 87187 90691 94637 Masculin 41632 43118 44605 46663 48405 Feminin 39912 41489 42582 44028 46232Rural – total 103232 106337 108336 113099 117772 Masculin 54074 55750 57019 59564 61797 Feminin 49158 50587 51317 53535 55975

Note:Pentru perioada 1990-2000 vârsta de muncă a fost: 16-54 ani pentru femei, respectiv 16-59 ani pentru bărbaţi.Începând cu anul 2001, vârstele de muncă sunt: 16-57 ani pentru femei, respectiv 16-62 ani pentru bărbaţi, conform Legii nr. 19 din martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.Pentru anul 2010 grupele de vârstă sunt: 16-58 pentru femei şi 16-63 pentru bărbaţi. Sursa datelor APM Ilfov

Populaţia municipiului Bucuresti , în urma recensământului, este de 1.678.000 persoane. Din totalul de 19.043.000 de persoane stabile la nivel naţional, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).În Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută.

1.1.4. Organizarea administrativ teritorială

Regiunea Bucureşti Ilfov este situată în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, judeţul Ilfov se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti, fiind înconjurat la rândul său de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est. Judetul Ilfov se întinde pe o suprafaţă de 1583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari), 32 comune( 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra) şi 91 sate. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti. Bucureştiul are o suprafaţă de 228 km2 şi este situat la latitudinea de 44°24'49" şi longitudinea de 26°05'48" şi la altitudinea de 60 - 90 m peste nivelul mării. Administrativ este împărţit în 6 sectoare . 1.1.5. Resursele naturale

Resurse naturale neregenerabileResursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei

ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În judeţul Ilfov se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie - com. 1

Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci -

Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

10

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.Resurse naturale regenerabile

Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: - porumbelul gulerat (Columba palumbus), - porumbelul de scorbură (Columba oenas),- turturica (Streptopelia turtur), - potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), - raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes),

dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume: - vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc malul

lacului;- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii de

nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv: - pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care

ocupă o suprafaţă de cca. 19.001 ha.Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes

social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

1.1.6. Economia Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale

existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării. Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: agricultura are o prezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov, iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii. Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile

11

către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere funcţia de capitală pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajaţi.

Producţia principalelor produse industriale judeţul Ilfov Tabel 1.1.6.1.Denumire UM 2006 2007 2008 2009 2010

Ţiţei extras t - - - - -Gaze asociate extrase (inclusiv gaze libere) mii m3 - - - - -

Gaz metan extras mii m3 - 44269 - - -Carne tăiată în abatoare (inclusiv organe) t 12755 9045 6884 - -

Carne de bovine t 641 68 - - - Carne de porcine t 11975 8911 6884 - -Preparate din carne t 9227 8202 7342 - -Conserve de carne t 1765 5032 5516 - -Legume, fructe, conserve sterile inclusiv pastă de roşii t 27651 17311 42004 - -

Lapte de consum hl - 79210 40594 - -Unt t - - - - -Brânzeturi t - - 31 - -Produse zaharoase (inclusiv dulceaţă) de cofetărie şi patiserie t 16660 18591 17981 -

Bere mii hl 1226 17 - - -Fire din bumbac şi tip bumbac t - - - - -Ţesături bumbac, tip bumbac (inclusiv textile tricotate) mii m2 965 802 403 - -

Ţesături lână, tip lână (inclusiv textile tricotate) mii m2 5253 - - - -

Tricotaje din fire de bumbac şi tip bumbac

mii buc - - - - -

Tricotaje din fire de lână şi tip lână

mii buc 280 216 75 - -

Tricotaje din fire de mătase şi tip mătase

mii buc - - - - -

Ciorapi şi ciorapi pantalon mii per. 1161 2670 3853 - -

Confecţii textile şi înlocuitori mii lei RON 88421 108598 122641 - -

Încălţăminte – total mii per. 1810 1843 2053 - -

Încălţăminte cu feţe din piele naturală (incl. recup.)

mii per. 186 126 275 - -

Cherestea – total m3 - - - - - Cherestea de răşinoase m3 - - - - - Cherestea de stejar m3 - - - - -

12

Denumire UM 2006 2007 2008 2009 2010Hârtie t 466 1311 251 - -Produse macromoleculare de bază t - - - - -

Lacuri şi vopsele t - 5578 13381 - -

Medicamente mii lei RON 74218 81929 25216 - -

Detergenţi (100 % s.a.) tone 109 82 1603 - -

Anvelope mii buc. 3 - - - -

Geamuri trase (echivalent 2 mm grosime) mii m2 - 752 - - -

Sticlărie t - - - -Ciment t - - - - -Prefabricate din beton armat mc 1945 3723 15127 - -Laminate finite pline din oţel -cald t - 27743 - - -Tevi de oţel t 463 - - - -Plumb (inclusiv din recuperări) t 8916 8920 8435 - -Cupru de convertizor t - - - - -Cazane de abur industriale şi pentru centrale termoelectrice t/ab/h - - - - -

Transformatoare electrice de 0,25 KW şi peste KVA 450848 - - - -

Televizoare buc. - 20562 - - -

Mobilier mii lei RON 132302 130467 124435 - -

Notă:Producţia de energie electrică nu cuprinde producţia întreprinderilor cu altă activitate principală decât industria.Datele privind producţia fizică industrială, au fost refacute pentru anii 2001-2003, conform nomenclatorului PRODROM pentru unităţi cu peste 20 de salariaţi. Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.6.2.Populaţia ocupată civilă din judeţul Ilfov, pe activităţi şi sexe, la sfârşitul anului – caen rev. 2

-mii persoane-Denumire 2006 2007 2008 2009 2010

Total 139,7 149,4 159,6 156,0 157,2 din care: femei 65,1 66,8 69,6 72,3 72,7Agricultură, silvicultură şi pescuit - - 34,0 33,8 34,1 din care: femei - - 18,0 18,1 18,4Industrie - - 40,7 38,0 36,9 din care: femei - - 18,9 17,9 17,4Industria extractivă - - 0,3 0,2 0,3 din care: femei - - - - 0,1Industria prelucrătoare - - 35,2 32,5 32,3 din care: femei - - 17,3 16,3 15,9Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat - - 0,6 0,4 0,4

din care: femei - - 0,1 0,1 0,1Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - - 4,6 4,9 3,9

din care: femei - - 1,5 1,5 1,313

Denumire 2006 2007 2008 2009 2010Construcţii - - 8,5 7,8 7,8 din care: femei - - 1,3 1,2 1,2Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor - - 31,6 32,8 33,1

din care: femei - - 11,7 14,6 14,3Transport şi depozitare - - 11,3 11,8 12,2 din care: femei - - 3,3 3,2 3,2Hoteluri şi restaurante - - 4,0 2,9 3,1 din care: femei - - 1,5 1,7 1,5Informaţii şi comunicaţii - - 2,0 1,9 1,7 din care: femei - - 0,6 0,6 0,6Intermedieri financiare şi asigurări - - 0,9 0,8 0,8 din care: femei - - 0,5 0,6 0,5Tranzacţii imobiliare - - 1,6 1,7 1,6 din care: femei - - 0,6 0,8 0,7Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - - 6,2 6,6 7,1 din care: femei - - 2,9 2,9 3,2Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport - - 5,6 4,3 5,9

din care: femei - - 2,0 1,1 2,4Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public - - 4,0 3,4 2,9

din care: femei - - 2,1 1,8 1,5Învăţământ - - 3,5 3,5 3,5 din care: femei - - 2,4 2,9 2,7Sănătate şi asistenţă socială - - 4,5 4,3 3,9 din care: femei - - 3,0 3,2 3,1Activităţi de spectacole, culturale şi recreative - - 0,6 0,8 0,8 din care: femei - - 0,3 0,4 0,4Alte activităţi ale economiei naţionale - - 0,6 1,6 1,8 din care: femei - - 0,5 1,3 1,6Sursa datelor APM Ilfov

Tabel 1.1.6.3.Producţia agricolă animală judeţul Ilfov

Denumire UM 2006 2007 2008 2009 2010

Producţia de carne greutatea vie sacrificată - total t. viu 29276 25246 2952

0 22847 16039

- carne de bovine t. viu 2563 2602 2993 1371 1303 - carne de porcine t. viu 23879 20230 24358 19723 12785 - carne de ovine şi caprine t. viu 328 328 400 290 365 - carne de ovine t. viu 226 265 282 220 255 - carne de pasăre t. viu 2505 2080 1763 1447 1578Lapte (inclusiv consumul viţeilor) de vacă şi bivoliţă (fizic)

mii hl 636,3 406,6 433,0 415,0 281,0

Lapte de oaie şi capră (fizic) mii hl 44,4 22,2 20,0 18,0 28,0Lână tone 73,3 52,5 63,0 63,0 74,0

14

Denumire UM 2006 2007 2008 2009 2010Ouă mil.

buc 180,5 125,9 102,0 77,0 59,0

Miere extrasă tone 105,8 217,8 241,0 166,0 95,0Sector privat – carne greutate vie sacrificată t. viu 28517 24747 29232 22613 15878

- carne de bovine t. viu 2291 2309 2835 1251 1219 - carne de porcine t. viu 23428 20053 24258 19648 12727 - carne de ovine şi caprine t. viu 314 319 394 274 365 - carne de ovine t. viu 212 256 276 204 255 - carne de pasăre t. viu 2482 2060 1739 1424 1559Lapte (inclusiv consumul viţeilor) de vacă şi bivoliţă (fizic)

mii hl 611,0 400,8 423,0 404,0 271,0

Lapte de oaie şi capră (fizic) mii hl 44,3 22,1 20,0 18,0 28,0Lână tone 72,2 52,0 63,0 62,0 74,0Ouă mil.

buc 180,4 125,8 102,0 77,0 59,0

Miere extrasă tone 105,8 217,8 241,0 166,0 95,0Exploataţii agricole individuale – producţie de carne sacrificată t. viu 8915 7613 7644 5684 6557

- carne de bovine t viu 2127 2130 2699 1198 1040 - carne de porcine t viu 5028 4252 3262 2774 3587 - carne de ovine şi caprine t viu 314 319 394 272 364 - carne de ovine t viu 212 256 276 204 254 - carne de pasăre t viu 1443 906 1283 1424 1558Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 352,0 379,2 399,0 355,0 228,0Lapte de oaie şi capră mii hl 44,0 22,1 20,0 18,0 27,0Lână tone 72,0 52,0 61,0 61,0 74,0Ouă mil.

buc 108,7 51,1 40,0 77,0 59,0

Miere extrasă tone 105,8 217,8 240,0 164,0 88,0Note:Incepand cu anul 2004 productia de carne in profil teritorial se refera la greutatea animalelor sacrificate

Datele pentru anul 2004 au fost refacute pentru carne, care cuprinde carnea sacrificata in exploatatii agricole si in abatoare

Pentru toata seria de date:

producţia de carne agricolă se referă la greutatea vie a animalelor (spor şi prăsilă)

producţia de lapte de vacă şi bivoliţă reprezintă laptele muls, inclusiv consumul viţeilor

Sursa datelor APM Ilfov

15

2. CALITATEA AERULUI 2.1 Emisii de poluanţi atmosferici Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din inventarul de emisii atmosferice întocmit de ARPM Bucureşti şi APM ILFOV. Poluarea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul , şi mai ales in municipiul Bucureşti. Surse de poluare a aerului Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucureşti Ilfov cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare.surse mobile – în regiunea 8 Bucuresti Ilfov, şi mai ales în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte. O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi. La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 , reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

16

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regional – Baloteşti; - staţie de fond suburban – Măgurele; - staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti); - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din: - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Pădurilor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.R.P.M. Bucureşti.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apă de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

Depunerile acide prejudiciază apă de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii importante sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi animalelor.

Depunerile acide directe prin efectele secundare intense au impact asupra sănătăţii umane.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac. Emisii anuale de SO2.

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti şi judetul Ilfov, au fost:

Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti

11110 2157 3265 2400 2935

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Ilfov

68 129 82 50 6.5

Total regiune

11178 2286 3347 2450 2941.5

Figura 2.1.1.1 Evoluţia emisiilor anuale de SO2

17

Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti

12899 20901 17642 17268 5676

Emisii anuale de NOx (t/an) Ilfov

150 226 467 164

125

Total Regiune 13049 21127 18109 17432 5801

Figura 2.1.1.2 Evoluţia emisiilor anuale de NO2

18

Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.Acesta este si motivul scaderii semnificative a emisiilor totale de Nox fata de anii precedenti

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH32007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de NH3 (t/an) Bucureşti

38.55 341.13 370.3 370.33 25.96

Emisii anuale de NH3 (t/an) Ilfov 617.18 555.91 645.32 678.2 161.7

Total regiune 655.73 897.04 1015.62 1048.53 187.66

Figura 2.1.1.3 Evoluţia emisiilor anuale de NH3

19

Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.Acesta este si motivul scaderii semnificative a emisiilor totale de NH3 fata de anii precedenti

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea încălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de COV (t/an) Bucureşti

11478 15476 9153 9240 251

Emisii anuale de COV (t/an) Ilfov 1950 1901 1334 1061 593

Total 13428 17377 10487 10301 844

Figura 2.1.2.1 Evoluţia emisiilor anuale de COV

Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport.Acesta este si motivul scaderii semnificative a emisiilor totale de COV fata de anii precedenti

20

2.1.3. Emisii de metale grele 2.1.3. Emisii de metale grele

Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de Cd (t/an)Bucureşti

0.08 0.093 0.056 0.054 0.047

Emisii anuale de Cd (t/an)

Ilfov5.41 3.74 2.91 3.5

4.01

Total regiune 5.49 3.833 2.966 3.554 4.057

Figura 2.1.3.1 Evoluţia emisiilor anuale de Cd


Emisii de plumb Emisii de plumb Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de Pb (tone)

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de Pb (t/an) Bucureşti

2.06 2.19 1.41 1.48 1.49

Emisii anuale de Pb (t/an) Ilfov 2.68 3.69 2.8 3.4 3.97Total regiune 4.74 5.88 4.21 4.88 5.46

Figura 2.1.3.2 Evoluţia emisiilor anuale de Cd

21


2.1.4 Pulberi în suspensie

Tabel 2.1.4.1 – Emisii anuale de Pulberi totale

Municipiul Bucureşti 2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de pulberi (t/an)

764.77 1881.1 994.21 887.5 310.97


Tabel 2.1.4.2 – Emisii anuale de Pulberi PM10

Municipiul Bucureşti 2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de pulberi (t/an)

297.2 1334.6 732.18 698.93 137.64


2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Cel mai cunoscut poluant organic persistent este dioxina. Din aceasta categorie mai fac parte hexaclorbenzenul (HCB), policlorbifenilul(PCB) sau substante din categoria pesticidelor (aldrina, DDT, clordanul etc)

În judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din:

- incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare22

- arderi din industria de prelucrare.

Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de poluanti organici persistenti (kilograme)

2007 2008 2009 2010 2011Emisii anuale de POP (kg/an) Bucureşti

60.31 94.06 50.65 29.15 76.25

Emisii anuale de dioxina (kg/an) Ilfov

36.26 32.02 9 7 5

Total regiune 96.57 126.08 59.65 36.15 81.25

Figura 2.1.5.1 Evoluţia emisiilor anuale de POP


2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

În anul 2011, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 20.92 kg,

2.1.7. 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi Emisii de bifenili policloruraţi

În anul 2011 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi.

2.1.8. 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzenEmisii de hexaclorbenzen

În anul 2010 emisia de hexaclorbenzen (HCB) pe regiunea Bucuresti-Ilfov a fost de 35.41 kg, provenind în special din grupa 3 (Arderi în industria de prelucrare).

23

2.22.2. . Calitatea aeruluiCalitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot

Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2011

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală(μg/mc)

Numar depăşiri ale VL orare

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic NO2- 1h

4529 58 0

Depasire VL anuala

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h

3865 50 4

Depasire VL anuala

Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h 8140 22 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială NO2- 1h

8112 42 0

Depasire VL anuala

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

NO2- 1h 1729 6 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

NO2- 1h 5368 8 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h 8365 20 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 1h 7933 21 7

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2006-2011

24

Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de Gestionare a

Calităţii Aerului (s-a depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anii 2007 şi 2008, situaţia continuând apoi şi în anii 2009 şi 2010, după aprobarea programului). Valorile medii anuale au scăzut foarte mult începând cu anul 2009, comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar, Mihai Bravu şi Drumul Taberei , datorită traficului rutier.

În ceea ce priveşte oxizii de azot (NOx), concentraţia medie anuală înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 17 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).

2.2.2. 2.2.2. Dioxidul de sulfDioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2011

Municipiul Bucureşti

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Număr depăşiri VL

Obs.


Trafic SO2- 1h

633 7.8 0


Trafic SO2- 1h

4418 12.3 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h

3571 3.2 0


industrială SO2- 1h

8356 5.1 0


SO2- 1h

0 Nu a funcţionat analizorul


SO2- 1h

1339 1.3 0

25


Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)


Obs.


Fond urban

SO2- 1h

8158 10.8 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h

805 16 0


Trafic SO2- 24 h

28 8 0


Trafic SO2- 24h

194 12.4 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h

161 3.4 0


Industrială SO2- 24 h

357 5.3 0


SO2- 24h

Nu a funcţionat analizorul


SO2- 24h

60 1.4 0


Fond urban

SO2- 24h

358 10.8 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h

37 17.1 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate încadrându-se în anul 2011 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane. Pentru dioxidul de sulf, în anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.2.32.2.3. Pulberi în suspensie . Pulberi în suspensie

Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, întrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare.

Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2011


Tip Poluant

Număr determinări




Trafic PM10 155 37 25


Trafic PM10 224 39 39

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 321 36 69

26


Industrială PM10 298 43 79


PM10 172 38 41


PM10 296 37 54


Fond urban

PM10 290 39 69

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 326 33 49

Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2006-2011

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi în anul 2011 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) însă doar la staţia Drumul Taberei

Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor de pulberi PM10, însă nu suficient, înregistrându-se încă mai mult de 35 de zile cu depăşiri la aproape toate staţiile de monitorizare

În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2010


Tip Poluant

Număr determinări


Număr depăşiri VL +MT

Obs.


Trafic PM2,5 156 21 0

27


Industrială PM2,5 298 24 0


Fond urban

PM10 211 21 0

Indicatorul mediu de expunere pentru PM 2,5 nu a depăşit Valoarea limită anuală.

2.2.4. 2.2.4. Metale greleMetale grele

Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2011


Tip Poluant

Număr determinări




Trafic Pb- medie anuală

127 0.02348 0


Trafic Pb- medie anuală

223 0.03789 0

Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală

321 0.03433 0


industrială Pb- medie anuală

299 0.04212 0


Pb- medie anuală

164 0.01612 0


Pb- medie anuală

255 0.02841 0


Fond urban

Pb- medie anuală

241 0.03733 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală

297 0.03577 0

În anul 2011 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).

Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2011

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr

determinări

Concentraţia anuală(ng/m3)


Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic Cd- medie

anuală121 2.95 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic Cd- medie

anuală224 3.62 0

28

Bucureşti Buc Titan Industrială Cd- medie anuală

291 3.8 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială Cd- medie

anuală271 4.04 0


Cd- medie anuală

164 2.46 0


Cd- medie anuală

294 3.08 0


Fond urban

Cd- medie anuală

279 3.24 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială Cd- medie anuală

326 4.08 0

Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare, însă la aproape toate staţiile s-a depăşit pragul superior de evaluare. În consecinţă, deşi nu este nevoie de întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului pentru acest poluant, este necesară o atenţie sporită, obligativitatea continuării programului de monitorizare şi întocmirea unui program de mentinere a calităţii aerului, sub valorile limită.

2.2.52.2.5. Monoxidul de carbon . Monoxidul de carbon

Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2011


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (mg/mc)

Număr zile cu depăşire a VL

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic CO 4317 0.88 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic CO 8194 1.11 0

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 7855 0.14 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială CO 8118 1.09 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional CO 2012 0.78 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban CO 7591 0.56 0


Fond urban CO 6060 0.14 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8569 0.32 0

În anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.

2.2.6. 2.2.6. Benzenul Benzenul

29

În anul 2011 nu s-au efectuat suficiente masuratori ale benzenului pentru a se face o interpretare statistică a acestora

2.2.7. 2.2.7. Amoniac Amoniac

Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac.

2.2.8. 2.2.8. Ozonul Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt. Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane. Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier. În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C). Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice. Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt: - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare


Tip Poluant

Număr determinări


Număr zile depăşire valoare ţintă


Trafic O3- medie 8 h

1905 22.60


Trafic O3- medie 8 h

701 49 0

Bucureşti Buc Titan Industrială O3- 8450 38.9 0

30

medie 8 h


industrială O3- medie 8 h

8252 17.7 0


O3- medie 8 h

2512 55 2


O3- medie 8 h

7429 11.7 0


Fond urban

O3- medie 8 h

4822 58.2 6

Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h

8533 26.3 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2011 nu a fost depăşit nici pragul de informare (180 µg/m3 ), valoarea maximă înregistrată fiind de 162,9 µg/m3, la staţia Lacul Morii.

Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2006-2011

Pentru acest poluant s-au înregistrat aproximativ aceleaşi valori medii anuale ca şi în anii precedenţi.

2.2.9. 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Evoluţia calităţii aerului

În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberile în suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la staţia Drumul Taberei. Deşi mediile anuale sunt în scădere, datorită implementării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, în anul 2011 s-a depăşit valoarea limită

31

zilnică de mai mult de 35 ori în anul calendaristic la aproape toate staţiile de monitorizare . Calitatea aerului este în îmbunătăţire faţă de anul 2010 în ceea ce priveşte poluarea cu PM10, concentraţiile scăzând ca amplitudine (rezultând implicit scăderea mediilor anuale) dar rămânând multe valori peste valoarea limită. Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai mici decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul Militar, Mihai Bravu şi Drumul Taberei, datorită traficului rutier Ca şi în anul 2010, în anul 2011 nu au fost înregistrate depăşiri la monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ordinul nr. 592/2002. Dioxidul de sulf şi plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub valorile limită.

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti

APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie • Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină) • Surse PM 10- trafic, construcţii, industrie

Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant.

Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.

APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire, revizuire finalizată în anul 2010 prin aprobarea programului revizuit (HCGMB nr. 234/2010).

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun

şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

32

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finanţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de Legea 104/2011 (legea protecţiei atmosferei), pot fi traşi la răspundere.

2.3 Poluarea aerului – efecte localePoluarea aerului în regiunea 8 are un caracter specific datorită, în primul rând,

amplasării zonelor rezidenţiale în apropierea zonelor industriale şi a traficului din Municipiul Bucureşti, (judeţul Ilfov preluând prin dispersie şi emisiile de aici), apoi existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.

SURSE DE POLUARE A AERULUISURSE DE POLUARE A AERULUI

Dezvoltarea socio-economică a regiunii 8 într-un ritm alert faţă de alte regiuni (judeţe) din ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe platformele industriale existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul Soselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafeţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia auto, în special de-a lungul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de asemenea circulaţia pe Şoseua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

OBIECTIVE INDUSTRIALEOBIECTIVE INDUSTRIALEObiectivele industriale din regiunea Bucureşti Ilfov sunt amplasate în platformele

existente ce se situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon – Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti - Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu o contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. În unele localităţi, locuinţele sunt mai puţin expuse poluării datorită obiectivelor industriale, întrucât acestea nu există, dar sunt localităţi în care s-a dezvoltat concomitent şi zonele de

33

locuit dar şi obiective economice (Otopeni, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Cernica, Voluntari, Afumaţi etc.). În astfel de zone, cartierele de locuinţe pot fi expuse unui potenţial mai ridicat de poluare momentană a aerului, rezultată din desfăşurarea activităţilor.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc. TRAFICUL AUTOTRAFICUL AUTO

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii:

- gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.- compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:- vapori de apă = 13 % ;- bioxid de carbon = 13 % ;- azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Aici este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic înregistrat în 2008 de cca. 30 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, putem aprecia o poluare momentană ce se menţine la nivel respirator, până la realizarea dispersiei.

În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

34

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens, la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto. ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIEREŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE

Ponderea activităţilor de construcţii fata de anii precedenti a scazut, şantierele şi betonierele, rămânând totusi, surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi. CENTRALELE ELECTROTERMICECENTRALELE ELECTROTERMICE

CET-urile, reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Ca instalaţii de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.

Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov. SURSE DIFUZE DE COMBUSTIESURSE DIFUZE DE COMBUSTIE

Numeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care, multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanţi deloc neglijabile.

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:- staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele.Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din regiunea 8

Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către personalul calificat din cadrul ARPM Bucureşti.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate.

2.4 Poluări accidentale. Accidente majore de mediuÎn cursul anului 2011, în regiunea 8 Bucureşti Ilfov nu s-au înregistrat poluări cu

impact major asupra mediului.

2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului din RomâniaCalitatea mediului, factor determinant în ceea ce priveşte sănătatea şi starea de bine

a populaţiei, este determinată printre altele şi de compoziţia aerului (cu referire la poluanţii chimici, fizici, biologici sau de altă natură).

35

Poluarea aerului, deteminată în general de activităţile antropice (industrie, trafic rutier, arderea necontrolată a deşeurilor etc) are ca efecte nedorite depăşirea concentraţiilor maxime admise la emisii, reducera stratului de ozon, degradarea ecosistemelor şi a habitatelor şi au un impact puternic asupra schimbării climatice, sănătăţii şi calităţii vieţii umane, ecosoistemelor şi habitatelor, apei, solului şi chiar asupra mediului construit.

Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale.

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov este în continuă dezvoltare urbanistică. Sectorul industrial nu este preponderent în această dezvoltare, dar exercită un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calităţii aerului, apelor, solului, generarea de deşeuri de diverse tipuri şi prin utilizarea resurselor naturale şi energiei. Dezvoltarea majoră a judeţului este în imobiliare şi servicii. Ca unităţi industriale cu un potenţial impact asupra mediului sunt cîteva unităţi ce s-au menţinut din vechiul sector industrial – prelucrare metale neferoase, instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, instalaţie pentru eliminarea şi valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale. Putem aprecia o îmbunătăţire majora a activităţii acestor sectoare de activitate in ultimii ani, întrucât s-au făcut investiţii în instalaţii de reţinere a noxelor, în tehnologii ecologice, aparatură de monitorizare, etc.

Pentru anul 2011 au fost investigaţi operatori ale căror instalaţii/activităţi se supun directivei IPPC.

Instalaţiile/activităţile care au fost investigate sunt următoarele: - instalaţie de fabricare tuburi din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă prin metoda de centrifugare- instalaţii de ardere cu putere termică>50MW- instalaţie pentru producerea oţelului cu capacitate >2,5t/h- instalaţie de morărit- instalaţii utilizând procedee chimice - fabricarea produselor farmaceutice- instalaţie de recuperare aliaje de metale neferoase din deşeuri- instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalelor .- depozit ecologic de deşeuri urbane şi de deşeuri urbane şi industriale asimilabile- instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor- instalaţie pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capăcitate > 40 000 locuri pentru păsări - tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, având o capăcitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite /zi de exploatare (valoare medie trimestrială)- instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor animaliere şi a deşeurilor de animale având o capăcitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/an

2.6 TendinţePrincipalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun

şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a

36

propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finanţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de Legea 104/2011 (legea protecţiei atmosferei), pot fi traşi la răspundere.

Ameliorarea calităţii aerului în zonele industriale, prin achiziţionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci şi casete) cu performanţe tehnologice superioare, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare trimestrială a calităţii aerului, prin măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi în suspensie.

Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului în localităţile judeţului, prin extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan conform strategiei judeţene de distribuţie a gazului metan.

Conştientizarea populaţiei privind participarea la procesul de reciclare a deşeurilor astfel încât să se evite arderea acestora în gospodării. Pentru localitatea Măgurele, în urma centralizării datelor măsurate în anul 2006 la staţia automată ce face parte din sitemul regional de măsurare a calităţii aerului s-au înregistrat depăşiri a valorii limită la poluantul PM10, întocmindu-se Programul de gestionare a calităţii aerului în anul 2008, în cadrul căruia s-au propus măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. În anul 2011 s-a continuat aplicarea măsurilor din Programul revizuit de gestionare a calităţii aerului, astfel cele cu caracter permanent se aplică în continuare, iar din cele care au termen de implementare până în 2013, se continua aplicarea.

Dintre măsurile cu caracter permanent menţionăm:- reglementarea prin HCL Măgurele a limitării accesului în centrul oraşului a maşinilor

mai mari de 7,5 t şi reducerea vitezei legale în zonele aglomerate;- utilizarea de către firmele de salubrizare a mijloacelor mecanice de măturare,

aspirare, stropire a străzilor;- colectarea deşeurilor din demolări şi construcţii în containere închise şi/sau

transportul acestora cu mijloacele de transport speciale (acoperite);- controlul legislaţiei de mediu şi condiţiilor stipulate în actele de reglementare privind

organizările pentru şantierele de construcţii din zonă (puncte de spălare a autovehiculelor la ieşirea din şantier, stropirea drumurilor de acces pe o rază de 100 m în jurul ieşirii din şantier, instalaţii de pulverizare apă etc);

- Notificarea APM-Ilfov cu privire la deschiderea de noi şantiere atât de către agentul economic cât şi de primărie (data inceperii lucrărilor, perioada derulării lucrărilor)

- îmbunătăţirea activităţii de salubrizare a oraşului prin concesionarea serviciului de salubrizare, firmelor specializate în colectarea deşeurilor menajere, salubrizarea trotuarelor şi străzilor;

Masuri care se vor efectua până în 2013 sunt:

37

- Amenajarea a 3 parcuri în zona blocuri de locuinţe din Măgurele în suprafaţă totală de 1,6 ha (s-a realizat 9500 mp).

- Îmbunătăţirea stării de calitate a căii rutiere prin pietruire a străzilor- Înlocuirea combustibilului solid (lemn, cărbune) utilizat de populaţie şi agenţii

economici în încălzirea spaţiilor, prin extinderea reţelei de gaze ( 8 km ) în Măgurele şi localităţile aflate în juristricţia oraşului.

În 2011 s-a extins reţeaua de gaze cu 5600 m în localităţile Dumitrana şi Pruni. Realizarea reţelelor edilitare apă-canal, în localităţile ce aparţin de oraşul Măgurele (Vârteju, Aluniş, Dumitrana) astfel :- reţea de alimentare cu apă

reabilitare 11 km extindere 20 km

- reţea de canalizare reabilitare 6 km extindere 22 km

În 2011 s-a extins reţea de alimentare cu apa (2,5 km) şi canalizare (2 km) în localitatea Aluniş.

38

3. APA (DULCE) 3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. Ilfov - Bucureşti se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi ale judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, pânĂ la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Tabel 3.1.1. Volumul resursei de apă (teoretică şi utilizabilă) pe bazine

Spaţiul hidrografic/Felul sursei

Resursa teoretică de apă(milioane mc/an)

Resursa utilizabilăde apă

( milioane mc/an )B.H. ARGEŞ*

Ape de suprafaţă 1960,000 1671,000Ape subterane 696,000 600,000

Total 2656,000 2271,000B.H. IALOMIŢA*

Ape de suprafaţă 1974,100 559,190Ape subterane 272,780 100,450

Total 2246,880 659,640*Nota: Valorile resursei de apă sunt calculate pe spaţiul hidrografic ( nu există date la nivel judeţ ) şi nu se poate calcula resursa specifică, teoretică şi utilizabilă raportată la populaţia regiunii Bucureşti Ilfov Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

Cerere şi prelevare de apă pe surse şi utilizări în anul 2011 pentru municipiul Bucureşti administrat de S.G.A.ILFOV-BUCUREŞTI

Tabel nr. 3.1.2.

S.G.A.Ilfov-Bucureşti. spaţiul hidrografic/Argeş-IalomiţaFelul sursei – Bucureşti

Total Populaţie Industrie Agricultură

B.H. ARGEŞ:Subteran Cerere de apă

(mii mc ) 14322,9 3863,0 10321,9 138,0Prelevări de apă

( mii mc) 13984,3 3564,8 10081,5 338,0Suprafaţă Cerere de apă

(mii mc ) 5259,0 0 127,0 5132,0Prelevări de apă

( mii mc) 7245,0 0 155,0 7090,0

39

Total Cerere de apă(mii mc ) 19581,9 3863,0 10448,9 5270,0

Prelevări de apă( mii mc) 21229,3 3564,8 10236,5 7428,0

Index de exploatare (%) 0.79 0.13 0.38 0.28

Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

Tabel 3.1.3.

Cerere şi prelevare de apă pe surse şi utilizări în anul 2011 pentru Ilfov S.G.A. Ilfov-Bucureşti spaţiul hidrografic/Felul sursei – jud.ILFOV (incl. GR,DB)

Total Populaţie Industrie Agricultură

B.H. ARGEŞ:Subteran Cerere de apă



(mii mc ) 401672,4 228816 162334 10522,4Prelevări de apă

( mii mc) 286117,0 145031,5 127866,1 13219,4Total Cerere de apă


( mii mc) 301881,1 152433,3 135604,7 13843,1B.H. IALOMIŢA: (incl. Mostiştea)Subteran Cerere de apă



(mii mc ) 7292 0 0 7292Prelevări de apă

( mii mc) 11923,8 0 0 11923,8

TotalCerere de apă


( mii mc) 14669 849,5 425,9 13393,6

TOTAL JUD.ILFOV

Cerere de apă(mii mc ) 427508,2 237545,7 169995,1 19967,4

Prelevări de apă( mii mc) 316550,1 153282,8 136030,6 27236,7

Index de exploatare (%)

11,9 5,77 5,12 1,02

40

3.2 Apele de suprafaţă

3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice

Starea ecologică/potenţial ecologică ce este caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii, a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă (Metodologiei preliminare de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă), luând în considerare:

Elementele biologice :o fitoplancton o fitobentoso macronevertebrate benticeo fauna piscicola

Elementele fizico-chimice generale suport:o Conditii termice (temperatura apei)o Conditii de oxigenare (oxigen dizolvat)o Starea acidifierii (pH)o Conditiile nutrientilor (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total )

Poluantii specifici - alte substanţe identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apă (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB).

41

Starea ecologică/potenţial ecologică/ a corpurilor de apă tip râu din jud.Ilfov pentru anul 2011

Tabel 3.2.1.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale –râuri monitorizate în anul 2011

Nr. crt.

Bazin hidrografic

Cursul de apă

Denumire corp de apă

Secţiune de monitorizare

Stare ecologică a elementelor

biologice


fizico- chimice generale

Stare ecologică poluanti specifici

Stare finală

1. Argeş ArgeşArgeş: Av.ac.Zaboiu Orbului - intr.ac.frontală Ogrezeni

Am. pod km. 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti

Foarte bună Bună - Bună

Starea ecologică/potenţial ecologic a corpurilor de apă tip râu din Municipiul Bucureşti pentru anul 2011

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate -râuri, monitorizate în anul 2011 Tabel nr. 3.2.1.2.

Nr.

crt.

B.H Cursul de apa

Denumire corp de apa

Sectiune de

monitorizare

Potential ecologic

al elemente

lor biologice

Potential ecologic

al elemente

lor fizico-

chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Stare finală

Starechimică

1 Argeş

Dâmboviţa

Argeş: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popeşti

Potenţial Ecologic Maxim

Potential Ecologic

Bun

Potenţial Ecologic

Bun

Potenţial Ecologic Bun

Bună

42


Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate - râuri, monitorizate în anul 2011 Tabel 3.2.1.3.

Nr crt

Bazin hidrografic

Cursul de apă



Potenţial ecologic al elementelor

biologice


fizico - chimice generale

Stare ecologică poluanţi specifici

Stare finală

1 Argeş Argeş AG/DB –canal descărcare –Crivina -Roşu

Am ev Lacul Morii


Potenţial Ecologic Moderat



2 Argeş Ilfov Dâmboviţa:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomireşti Potenţial Ecologic Bun


- Potenţial Ecologic Moderat

3 Argeş Dâmboviţa Dâmboviţa:am.ev.Apă Nova (Glina)-confl.Argeş

Bălăceanca Potenţial Ecologic Moderat


proastă Potenţial Ecologic Moderat

4 Argeş Câlnău Câlnău Am.confl. Dâmboviţa


bună Potenţial Ecologic Moderat

5 Argeş Valea Saulei

Valea Saulei Am.confl. Colentina



6 Ialomiţa Sticlăriei Sticlăriei Am.confl. Ialomiţa



7 Ialomiţa Snagov V. Snagov _ Ciaur Niculeşti Potenţial Ecologic Potenţial bună Potenţial

43

Nr crt

Bazin hidrografic

Cursul de apă




biologice


fizico - chimice generale


Stare finală

Bun Ecologic Moderat

Ecologic Moderat

8 Ialomiţa Cociovaliş-tea

Cociovaliştea Am. Căciulaţi Potenţial Ecologic Bun



9 Ialomiţa Mostiştea Mostiştea-izv.coada ac.Fundulea-Valea Livezilor

Amonte Petrăchioaia

Potenţial Ecologic Bun


bună Potenţial Ecologic Bun

Tabel 3.2.1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri, monitorizate în anul 2011

Nrcrt

Bazin hidrografic

Cursul de apă




biologice



Stare ecologică poluanti specifici

Stare finala

1 Ialomiţa Ialomiţa Ialomiţa:deriv.Bilciuresti-Ghimpati

Bilciureşti Potenţial Ecologic Bună



2 Ialomiţa Snagov V. Snagov:Şantu Floreşti

Şantu Floreşti Potenţial Ecologic Maxim



3 Argeş Argeş AG/DB –canal descărcare –Crivina -Roşu

Am ev Lacul Morii





44


Repartizarea lungimii corpurilor de apă (râuri) pe tronsoane caracteristice (km) conform evaluării stării ecologice pe anul 2011

Tabel 3.2.1.5.

Repartizarea lungimii corpurilor de apă(râuri)tronsoane caracteristice ( km) conform evaluării potenţialului

ecologic pe anul 2011 Tabel 3.2.1.6.

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune

Lungime investigată

(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic

Maximă Bună Moderatăkm % km % km %

Argeş Ilfov Dâmboviţa:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul

Dragomireşti

13,67 0 0 0 0 13.67 100%

45

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune


(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării stării ecologice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă

km % km % km % km % km %

Argeş ArgeşArgeş: Av.ac.Zaboiu Orbului-intr.ac.frontală Ogrezeni


48,590 0 48,

59100%

0 0 0 0 0 0

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune


(km)


Maximă Bună ModeratăMorii

Argeş Dâmboviţa Dâmboviţa:am.ev.Apă Nova (Glina)-confl.Argeş

Bălăceanca 31.53 0 0 0 0 31.53 100%

Argeş Dâmboviţa Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popeşti 17,49 0 0 17,49

100% 0 0

Argeş Argeş AG/DB –canal descarcare –Crivina -Rosu

Am ev Lacul Morii

19,56 0 0 0 0 19,56 100%

Argeş Câlnău Câlnău Am.confl. Dâmboviţa

31.99 0 0 0 0 31.99 100%

Argeş Valea Saulei

Valea Saulei Am.confl. Colentina

5.9 0 0 0 0 5.9 100%

Ialomiţa Sticlăriei Sticlariei Am.confl. Ialomiţa

16 0 0 0 0 16 100%

Ialomiţa Snagov V. Snagov _ Ciaur

Niculeşti 22 0 0 0 0 22 100%

Ialomiţa Cociovaliş-tea

Cociovalistea Am. Căciulaţi

37 0 0 0 0 37 100%

Ialomiţa Mostiştea Mostiştea-izv.coada ac.Fundulea-Valea Livezilor

Amonte Petrăchioaia

18 0 0 18 100% 0 0

Ialomiţa Ialomiţa Ialomiţa:deriv Bilciureşti 9.6 0 0 0 0 9.6 100%

46

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune


(km)


Maximă Bună Moderată.Bilciuresti-Ghimpati

Ialomiţa Snagov V. Snagov: Santu Floresti

Şantu Floreşti

2.5 0 0 0 0 2.5 100%

3.2.2. Calitatea apei lacurilor din România

Starea calităţii lacurilor

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic se face conform DCA 2000/60/EEC, folosind Metodologia de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă, elaborate de ICIM, prin care se face încadrarea pe clase de calitate conform tabelelor următoare:

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă tip lac din regiunea Bucureşti Ilfov pentru anul 2011

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă –lacuri de acumulare, monitorizate in anul 2011 Tabelul 3.2.2.1.Bazin

hidrograficCursul de

apăDenumire corp

apăDenumire

lac de acumulare


biologice



Potenţial ecologic poluanţi specifici

Potenţial ecologic

Argeş Colentina Continuă: Colentina- intrare ac. Ghimpaţi (Colacu) - confl. Dâmboviţa

Ac. Buftea Ac. Buciumeni

PotenţialEcologicModerat



Potenţial EcologicModerat

Ialomiţa Snagov Ac.Tancăbeşti II Ac. Tancăbeşti



Potenţial Ecologic

Bun


47

Bazin hidrografic

Cursul de apă

Denumire corp apă

Denumire lac de

acumulare


biologice



Potenţial ecologic poluanţi specifici

Potenţial ecologic

Argeş Dâmboviţa Ac Lacul Morii Lacul Morii PotenţialEcologicModerat

PotenţialEcologic

Bun

Potenţial Ecologic

Bun


Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă –lacuri naturale, monitorizate în anul 2011 Tabel 3.2.2.2.

Bazin hidrografic

Cursul de apă

Denumire corp apă

Denumire lac de acumulare


biologice

Stare ecologică a elementelor fizico- chimice generale


Starefinală

Ialomiţa Snagov Lac Snagov Lac Snagov moderată moderată bună moderată

Ialomiţa Cociovaliştea Lac Căldăruşani Lac Căldăruşani moderată moderată bună moderată

Repartizarea lungimii corpurilor de apă (lacuri naturale) pe tronsoane caracteristice (km) conform evaluării potenţialului ecologic pe anul 2011 Tabel 3.2.2.3.

Bazin hidrografic

Cursul de apă


Denumire lac de

acumulare


(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (lacuri) conform evaluării stării ecologice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă

km % km % km % km % km %

Ialomiţa Snagov Lac Snagov Lac Snagov 18 0 0 0 0 18 100% 0 0 0 0Ialomiţa Cociova-

lişteaLac Căldăruşani

Lac Căldăruşani

13,2 0 0 0 0 13.2 100% 0 0 0 0

48

Repartizarea lungimii corpurilor de apă (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluării

potenţialului ecologic pe anul 2011 Tabel 3.2.2.4.

B.H. Cursul de apă Denumire corp de apă Denumire

secţiuneLungime

investigată (km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării potenţialului

ecologicMaximă Bună Moderată

km % km % km %

Argeş Colentina Continuă: Colentina- intrare ac. Ghimpaţi (Colacu) - confl. Dâmboviţa

Ac. Buftea Ac. Buciumeni

20,2 0 0 0 0 20,2 100%

Ialomiţa Snagov Ac.Tâncăbeşti II

Ac. Tâncăbeşti

1,2 0 0 0 0 1,2 100%

Argeş Dâmboviţa Ac Lacul Morii Lacul Morii 3,22 0 0 0 0 3,22 100%


Tabel 3.2.2.5.Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov pe corpuri de apă, pentru anul 2011

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

total

Global % Global

Corpuri de apă naturale râuri 1 100% - - 1Corpuri de apă puternic

modificaterâuri 1 12,5% 7 87,5 % 8

lacuri - - 2 50% 2Corpuri de apă artificiale rauri - - 2 50% 2

Total 2 - 11 - 13 Sursa datelor APM Ilfov

49

Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu ( stare finala bună) la nivel municipiului Bucureşti pe corpuri de apă, pentru anul 2011 Tabel nr. 3.2.2.6.

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de

mediu

total

Global % Global

Corpuri de apă puternic modificate

râuri 1 100 % - - 1

lacuri - - 1 100% 1Corpuri de apă artificiale râuri - - 1 100% 1

Total 1 - 2 - 3 Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

50

3.3. Calitatea apei dulci

3.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri Tabel 3.3.1.1.

Nitraţii şi fosfaţii în râuri judeţul Ilfov

Nrcrt Corp Apă Secţiune de monitorizare NO3

(mg/l )PO4

(mg/l )0 1 2 3 4

A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ 1 Argeş: Av.ac.Zăboiu Orbului-

intr.ac.frontală OgrezeniAm. pod km. 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti

1,887 0,045

2 Dâmboviţa: av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomireşti 10,07 0,133

3 Dâmboviţa:am.ev.Apă Nova (Glina)-confl.Argeş

Bălăceanca 1,731 1,83

4 Câlnau Am. confl. Dâmboviţa 1,269 0,5675 Valea Saulei Am. confl. Colentina 2,667 0,045

A.BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA 6 Sticlăriei Am. confl. Ialomiţa 0,357 0,067 V. Snagov _ Ciaur Niculeşti 2,335 0,2858 Cociovaliştea Am. Căciulaţi 1,07 0,0459 Mostiştea - Izv. coada ac.

Fundulea-Valea LivezilorAmonte Petrăchioaia 0,474 0,246

10 Ialomiţa: deriv. Bilciureşti-Ghimpaţi Bilciureşti 0,13 0,25811 V. Snagov: Şanţu Floreşti Şanţu Floreşti 0,548 0,108

Nitraţii şi fosfaţii în râuri municipiul Bucureşti Tabel 3.3.1.2

Nr. Crt.

Cursul de apă

Denumire corp de

apă

Denumire

sectiune

nitraţi fosfați Stare finală

Concentraţia medie anuală

mg/l

Stare/

Potenţial

ecologic

Concentraţia medie anualămg/l

Stare/

Potenţial

ecologic

1 Dâmboviţa

Argeş: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popeşti

0.258 Potenţial Ecologic Maxim



2 Argeş AG/DB –canal

Am ev Lacul

0.259 Potenţial Ecologic

0.0191 Potenţial Ecologic

Potenţial

51

descărcare –Crivina -Roşu

Morii Maxim Maxim Ecologic Maxim

Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti IlfovTabel 3.3.1.3.

Nitraţii şi fosfaţii în lacuri judeţul Ilfov

Nr. crt. Corp Apă Secţiune de monitorizare NO3

(mg/l )PO4

(mg/l )0 1 2 3 4

A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ 1 Colentina: intr. ac. Ghimpaţi - confl.

Dâmboviţa Buftea 0,953 0,108

2 Colentina: intr. ac. Ghimpaţi - confl. Dâmboviţa

Buciumeni Lac în reabilitare

A.BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA 3 Ac.Tancabesti II Tancabesti 1,217 0,1564 Lac Snagov Snagov 0,3 0,1025 Lac Căldăruşani Căldăruşani 0,335 0,174

Nitraţii şi fosfaţii în lacuri municipiul Bucureşti

Tabel 3.3.1.4

Nr. Crt

.Cursul de apă


Denumire lac de

acumulare

nitraţi fosfaţi Stare finală

Concentraţia medie

anuală mg/l

Potenţial

ecologic

Concentraţia medie

anuală mg/l

Potenţial

ecologic

1 Dâmboviţa

Ac Lacul Morii

Lacul Morii



Potenţial Ecologic

52

Maxim Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Tabel 3.3.1.5. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în râuri judeţul Ilfov

Nr. crt. Corp Apă Secţiune de

monitorizareOxigen dizolvat (mg/l )

Materii organice NH4 (mg/l )CBO5

(mg/l)CCO-Cr (mg/l)

0 1 2 3 4 5 6A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1 Argeş: Av. ac. Zaboiu Orbului - intr. ac. frontala Ogrezeni


10,49 5,35 10,92 0,35

2 Dâmboviţa: av. st. tratare Arcuda-intr. ac. Lacul Morii

Dragomireşti 8,63 7,4 24,36 0,41

3 Dâmboviţa: am. ev. Apă Nova (Glina) - confl. Argeş

Bălăceanca 2,5 23,54 87,71 8.94

4 Câlnău Am. confl. Dâmboviţa 11,07 13,29 41,36 0,525 Valea Saulei Am. confl. Colentina 6,75 35,8 120,48 0,68

B. BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA6 Sticlăriei Am. confl. Ialomiţa 8,48 17,3 49,1 0,327 V. Snagov _ Ciaur Niculeşti 9,1 11,32 32,01 0,358 Cociovalistea Am. Căciulaţi 7,6 13,2 37,94 0,559 Mostiştea-izv.coada

ac.Fundulea-Valea LivezilorAmonte Petrăchioaia

7,9118,13

56,63 0,9710 Ialomiţa:deriv.Bilciuresti-

GhimpatiBilciureşti

7,9714

46,23 0,5811 V. Snagov: Şanţu Floreşti Şanţu Floreşti 7,4 11,3 35,58 0,44

53

Oxigenul dizolvat, materii organice şi amoniu în apele râurilor municipiul Bucureşti Tabel 3.3.1.6.

Nr. Crt

.

Cursul de apă

Denumire corp de apa

Denumiresecţiune

OXIGEN DIZOLVAT

MATERII ORGANICE AMONIU Stare finalăCCOCr CBO5

Media aritm. mg/l

Stare/Potenti

al ecolog

ic

Media aritm. mg/l

Stare/Potential ecologic

Media

aritm. mg/l

Stare/Potential ecologic

Media

aritm. mg/l

Stare/Potent

ial ecolog

ic

1. Dâmboviţa

Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popeşti

10.51

5

modera

tă

16.43 moderată 5.85 moderată 0.305 Foarte bună

Moderată

2. Argeş AG/DB –canal descărcare –Crivina -Rosu

Am ev Lacul Morii

8.98 Bună 15.23 Bună 5.99 Bună 0.427 Foarte Bună

Bună


54

3.4. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel naţional

3.4.1. Evaluarea stării chimice a apelor subterane

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 5 corpuri de apă subterană ( GWAG02, GWAG03, GWAG05, GWAG08, GWAG 13 ). Analizele s-au efectuat conform „Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat al laboratorului SGA Ilfov- Bucureşti, pe anul 2011” , prelucrarea şi validarea rezultatelor analizelor fizico-chimice realizându-se prin compararea rezultatelor de laborator cu Valorile Prag (TV) din : Ordinul 137/ 26.02.2009.

Prin Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apă. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 02, ROAG 03 , ROAG 05, ROAG 08, ROAG 11 şi ROAG 13 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2, Cd, Pb şi PO4.

Interpretarea datelor s-a realizat ţinând cont de “Metodologia preliminară de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane”, astfel au rezultat :

stare chimică bună – pentru corpurile unde la forajele monitorizate nu s-au constatat valori medii, ale indicatorilor de calitate, depăşite faţă de valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009 ;

stare chimică slabă – unde cel puţin 20% din forajele monitorizate, de pe un corp, au cel puţin un indicator de calitate analizat care depăşeşte valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009 .

Tabel 3.4.1.1.Nr.crt.

Denumire corp de apă subterană

Codul corpului de apă Nr.

foraje

Starea chimică în anul 2011(conf. Ord. 137/2009)

1 Câmpia Titu ROGWAG1090020 2 bună2 Colentina ROGWAG1100030 10 slabă3 Lunca şi terasele

râului ArgeşROGWAG1090050 6 slabă

4 Piteşti ROGWAG1090080 5 slabă5 Bucureşti ROGWAG13 6 BUNĂ

Corpul de apă subterană ROAG02 - Câmpia TituEvaluarea stării chimice a corpului de apă

În corpul de apă subterană ROAG02 a fost monitorizate 2 foraje de observaţie aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2-) şi ortofosfaţi (PO4

3-).Nu s-a înregistrat nici o depăşire, motiv pentru care se consideră corpul de apă subterană

ROAG02 ca fiind în stare chimica bună.Alti indicatori monitorizaţi

55

Conform Manualului de Operare pentru 2011, în corpul de apă ROAG02, au mai fost monitorizaţi o serie de parametrii fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt: Regim termic şi acidifiere: temperatură, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; Metale: Fe, Mn - (în forma dizolvată) .

Corpul de apă subterană ROAG03 – ColentinaEvaluarea starii chimice a corpului de apă

În corpul de apă subterană ROAG03 au fost monitorizate 10 foraje de observaţie apărţinând reţelei hidrogeologice naţionale.




3-).S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 4 (40%) din cele 10 foraje, şi anume:

la 4 foraje pentru ionul azotaţi astfel că se consideră corpul de apă subterană ca fiind local în stare chimică slabă.

Alţi indicatori monitorizaţiConform Manualului de Operare pentru 2011, în corpul de apă ROAG03, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametrii fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:

Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatorii de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix,

bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; Metale: Fe, Mn - (în forma dizolvată) .

Corpul de apă subterană ROAG05/ Lunca şi terasele râului ArgeşEvaluarea stării chimice a corpului de apă

În anul 2011 corpul de apă subterană ROAG05 au fost monitorizate printr-un numar de 6 foraje de observaţie.



2-), Azotiţi (NO2-) si ortofosfaţi (PO4

3-).S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 4 (66.6%) din cele 6 foraje şi anume:

la 1 foraj pentru ortofosfaţi la 1 foraj pentru amoniu la 1 foraj pentru ionul azotiţi la 1 foraj pentru ionul azotaţi

Având în vedere cele mai sus menţionate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare chimică slabă.

Alţi indicatori monitorizaţiConform Manualului de Operare pentru 2011, în corpul de apă ROAG05, au mai fost


Regim termic şi acidifiere: temperatură, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;

56

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, Hg, Cu - (în forma dizolvată) şi Ba.

Corpul de apă subterană ROAG08 / PiteştiEvaluarea stării chimice a corpului de apă

În anul 2011 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG08 a fost monitorizată în 5 foraje de observaţie.




3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) şi pesticide (aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4’, endrin, isodrin, endosulfan, gama – HCH lindan).

Depăşiri au fost înregistrate pentru 2 foraje (40%) : 1 la azotiţi şi unul la ortofosfaţi, astfel ca se considera corpul de apă subterană ROAG08/Pitesti ca fiind local în stare chimică slabă.

Alti indicatori monitorizaţiConform Manualului de Operare pentru 2011, în corpul de apă ROAG08, au mai fost


Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, bicarbonaţi,

sodiu, potasiu, calciu, magneziu; Metale: Fe, Mn, As, Zn, Ni, Cu- (în forma dizolvată) şi Ba.

Corpul de apă subterană ROAG13

Pe teritoriul Municipiului Bucureşti s-a identificat, delimitat şi descris un corp de apă subterană ( ROGWAG13 ). Analizele s-au efectuat conform « Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat al laboratorului SGA Ilfov-Bucureşti , pe anul 2011» , prelucrarea şi validarea rezultatelor analizelor fizico-chimice s-a făcut prin compararea rezultatelor de laborator cu Valorile Prag (TV) din : Ordinul 137/ 26.02.2009, s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2, Cd, Pb şi PO4.Corpul de apă subterană ROGWAG13 considerându-se ca fiind în stare chimică bună.

57

Starea calităţi apelor subterane (foraje / izvoare) monitorizate în anul 2011 pentru Bucureşti

Tabel 3.4.1.2.

Nr.crt.

Cod corp Denumire Corp de

apa

Denumire foraj Temp. apei

pH NH4 NO2 NO3 PO4 Cloruri Sulfati Mercur dizolvat

PEST TOT

Reziduu fix

0 C unit. pH

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l µg/l µg/l mg/l

Limite Ord.137/2009 si H.G.53/2009 - - 0.9 0.5 50 0.5 250 250 - 0.5 -1 ROAG13 Bucuresti Spital Universitar 13 8.13 0.6 0.007 0.235 0.185 5.76 29.11 0.031 NI 252.342 ROAG13 Bucuresti Inst.Cantacuzino 14 8.08 0.549 0.016 0.23 0.039 6.48 29.07 0.023 NI 254.23 ROAG13 Bucuresti Spital Floreasca 14 8.17 0.517 0.016 0.222 0.196 5.4 47.58 0.02 NI 285.24 ROAG13 Bucuresti Casa Presei Libere 14 8.01 0.502 0.025 0.246 0.219 5.04 72.52 0.1 NI 327.365 ROAG13 Bucuresti Excelent 15 8.01 0.9 0.016 0.248 0.289 7.2 26.81 0.029 NI 291.46 ROAG13 Bucuresti Depou CFR 14 8.14 0.168 0.041 0.387 0.211 5.4 35.2 - NI 298.22

Nr.crt.

Cod corp Denumire Corp de

Apa

Foraj Conductivitate Calciu Magneziu Sodiu Potasiu Bicarbonati Fe dizolvat (Fe2+ + Fe3+)

Mn dizolvat (Mn2+ + Mn7+)

µS/cm mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/lLimite Ord.137/2009 si H.G.53/2009 - - - - - - - -

1 ROAG13 Bucuresti Spital Universitar 407 17.9 77.76 51.5 0.75 232 0.94 0.1622 ROAG13 Bucuresti Inst.Cantacuzino 410 18.22 6.4 83.34 0.75 238 0.069 0.23 ROAG13 Bucuresti Spital Floreasca 460 12.79 8.15 83.34 0.75 232 0.069 0.0424 ROAG13 Bucuresti Casa Presei Libere 528 14.98 7.57 45.83 0.75 244 0.148 0.0585 ROAG13 Bucuresti Excelent 470 24.93 12.42 74.12 0.75 287 0.069 0.1286 ROAG13 Bucuresti Depou CFR 481 15.02 5.43 57.15 0.75 - 0.069 0.041

58

Centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterane cu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2011 Tabel 3.4.1.3.

Nr.crt. Denumire corp de apă subterană

Denumire foraj NO3 ( >50mg/l)

1 Colentina Băneasa F2 86,0252 Colentina Cernica F2 68,093 Colentina Dragomireşti-

Rudeni F174,88

4 Colentina Otopeni F1A 65,535 Lunca şi terasele râului

ArgeşComana –Vărăşti F5

58,55

3.5 Apă potabilă şi apă de îmbăiere

3.5.1. Apă potabilă

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti în anul 2011, în cele 2 secţiuni s-au înregistrat depăşiri ale valorilor admise obligatorii din HG 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare, raportate la categoria de calitate corespunzătoare tehnologiei de tratare (A2), dupa cum urmează:

- în secţiunea Crivina (râul Argeş), la CBO5, materii în suspensii, bor, mangan, substanţe extractibile în cloroform;- în secţiunea Arcuda (râul Dâmboviţa), la coliformi fecali, materii în suspensie, mangan, CBO5, substanţe extractibile în cloroform. Tabel 3.5.1.1.

Nr. crt.

BH Nume secţiune

de prelevare /

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul

2011(mc/zi)

Populaţia deservită

(nr. de locuitori)

Tipul captării conform

HG 100/2002

Indicatori depăşiţi

1 Argeş CRIVINA Râul Argeş 375341.213

1 808 190

A2

Mn,CBO5,MTS,B, substanţe extractibile in

cloroform

2 Argeş ARCUDA Râul Dâmboviţa

347107.075 A2

Mn, CBO5, MTS,

substanţe extractibile în

cloroform, Coliformi

Fecali

59

3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011

Tabel 3.6.1.1. Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice – 2011 ILFOVActivitate

economicăVolume evacuate (mii mc/an)

NU necesită epurare

(2)

Necesită epurare (3)

Total volume evacuate

(1) NU se epurează

(4)Se epurează

(5)Total volume ce necesită epurare

(6)

NU se epurează corespunzător

(7)

Se epurează corespunzător

(8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Administraţie publică

- - - - 4 100 - - 4,0 100 4,00

Alte activităţi - - - - 62 100 - - 62,0 100 62,00Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

- - 395768,50 98.17 7391,602 1.83 - - 403160,1 100 403160,10

Cercetare - dezvoltare

- - - - 50,05 100 - - 50,1 100 50,05

Construcţii - - - - 32,54 100 - - 32,5 100 32,54Energie electrică şi termică

8,7 100 - - - - - - - - 8,73

Industrie alimentară

- - - - 208 99.69 0,64 0.31 208,6 100 208,64

60

Activitate economică

Volume evacuate (mii mc/an)


(2)


Total volume evacuate

(1) NU se epurează

(4)Se epurează

(5)Total volume ce necesită epurare

(6)

NU se epurează corespunzător

(7)


(8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Învăţământ şi sănătate

- - - - 55,26 100 - - 55,3 100 55,26

Irigaţii - - 813,27 100 - - - - 813,3 100 813,27Prelucrări chimice

16,9 21.39 - - 62,1 100 - - 62,1 78.61 79,00

Transporturi 180,0 100 - - - - - - - - 180,00TOTAL 205,63 396581,769 7865,552 0,64 404447,961 404653,59

Sursa datelor: APM Ilfov

Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) – 2011 ILFOV Tabel 3.6.1.2.

Al NH4Azot total

(N)Azotaţi (NO3)

Azotiţi (NO2) Benzen

Cadmiu şi

compuşiCalciu (Ca) CBO5 CCO-CR

Cianuri totale (CN)

Clor rezidual

liber (CI2)

Cloruri (Cl)

Administraţie publică

- - 0,05 - - - - - 0,04 0,16 - - -

Alte activităţi - 0,34 1,82 0,005 0,001 - - - 1,29 4,50 - - 0,38Captare şi

prelucrare apă pt. alimentare

461,39 11353,02 12334,61 - - - 0,08 300,83 41880,79 119412,50 2,80 - 28130,88

Cercetare - - - 1,65 - - - - - 2,03 6,81 - - -

61

Al NH4Azot total

(N)Azotaţi (NO3)

Azotiţi (NO2) Benzen

Cadmiu şi

compuşiCalciu (Ca) CBO5 CCO-CR

Cianuri totale (CN)

Clor rezidual

liber (CI2)

Cloruri (Cl)

dezvoltareConstrucţii - - 1,81 - - - - - 2,59 8,78 - - -

Energie electrică şi

termică

- - 0,01 - - - - - - 0,26 - - 0,32


- - 2,45 - - - - 3,28 5,68 17,37 - 0,01 6,07

Învăţământ şi sănătate

- - 0,97 - - - - - 2,01 6,57 - - -

Irigaţii - - 26,24 - - - - - 25,02 79,61 - - -Prelucrări chimice

- 2,15 2,63 - - 0,001 - 8,04 3,60 11,63 - 0,003 7,68

Transporturi - - 2,12 - - - - - 1,78 5,76 - - -Total 461,39 11355,51 12374,37 0,005 0,001 0,001 0,08 312,15 41924,84 119553,95 2,80 0,01 28145,33

Sursa datelor: APM IlfovTabel 3.6.1.3.

Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) – 2011 ILFOV

Crom total Cupru Detergenţi

sintetici Fenoli Fier total Fluoranten

Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri

(S2)Hexaclor - butadiena

Magneziu (Mg)

Mangan total

Materii in suspensie Mercur

Administraţie publică

- - 0,0004 - - - 0,003 0,00006 - - - 0,10 -

Alte activităţi 0,00004 0,001 0,01 0,00006 0,002 - 0,21 0,02 - - 0,0007 1,93 -Captare şi prelucrare

apă pt. alimentare

6,67 4,31 1003,87 8,03 425,37 - 1945,641059,00 - - 60,13 9107060,09 0,02


- - 0,15 - - - 0,19 0,17 - - - 2,14 -

Construcţii - - 0,08 - - - 0,25 0,09 - - - 2,42 -

62

Crom total Cupru Detergenţi

sintetici Fenoli Fier total Fluoranten

Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri

(S2)Hexaclor - butadiena

Magneziu (Mg)

Mangan total

Materii in suspensie Mercur

Energie electrică şi

termică

- 0,00002 - - - - 0,00 - - - - 0,17 -


- - 0,04 - - - 0,39 0,003 - 1,35 - 6,00 -

Învăţământ şi sănătate

- - 0,03 - - - 0,10 0,05 - - - 4,13 -

Irigaţii - - 1,06 - - - 2,69 3,10 - - - 52,19 -Prelucrări chimice

- - 0,23 - 0,02 0,000001 0,22 0,12 0,000016 3,03 0,01 4,16 -

Transporturi - - 0,02 - - - 0,03 - - - - 2,43 -Total 6,67 4,31 1005,50 8,03 425,39 0,000001 1949,721062,55 0,000016 4,39 60,14 9107135,77 0,02

Sursa datelor: APM Ilfov

Tabel 3.6.1.4. Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) – 2011 ILFOV

Nichel şi

compuşi

Plumb şi compuşii acestuia

Produse petroliere

Reziduu filtrabil Sodiu Substanţe

extractibileSulfaţi (SO4) Zinc

Administraţie publică - - 0,00048 2,17 - 0,06 - -Alte activităţi 0,00045 0,00001 0,01 28,80 - 0,93 0,33 0,0032

Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

2,10 1,21 0,14 2800,81 83,51 7804,53 26309,12 70,22

Cercetare - dezvoltare - - - 43,27 - 0,78 - -Construcţii - - 0,0003 33,16 - 0,69 - -

Energie electrică şi termică - - 0,0005 1,86 - 0,13 0,35 -

Industrie alimentară - - 0,0005 226,52 - 1,51 - -

63

Nichel şi

compuşi

Plumb şi compuşii acestuia

Produse petroliere

Reziduu filtrabil Sodiu Substanţe

extractibileSulfaţi (SO4) Zinc

Învăţământ şi sănătate - - 0,0101 27,16 - 0,83 - -Irigaţii - - - 598,26 - 12,20 - -

Prelucrări chimice - - 0,0117 69,32 - 1,29 - -Transporturi - - 0,0269 80,23 - 2,70 - -

Total 2,10 1,21 0,1947 3911,56 83,51 7825,65 26309,81 70,22 Sursa datelor: APM Ilfov

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi economice – 2011 Bucureşti Tabel 3.6.1.5.

64


Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) – 2011 Bucureşti Tabel 3.6.1.6

65

Activitate economică

Volume evacuate (mii mc/an)


(2)


Total volume

evacuate (1)

NU se epurează (4)

Se epurează (5)

Total volume ce necesită epurare

(6)

NU se epurează corespunzător (7)


(8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Administraţie publică

- - - - - - - - - - -

Alte activităţi - - - - 12,8 100 - - 12,8 100 12,8Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

- - 395768,50 98.17 7391,602 1.83 - - 403160,1 100 403160,10


- - - - - - - - - - -

Construcţii - - - - - - - - - - -Energie electrică şi termică

- - - - - - - - - - -


- - - - - - 0,64 100 0,64 100 0,64

Invăţământ şi sănătate

- - - - - - - - - - -

Irigaţii - - - - - - - - - - -Prelucrări chimice - - - - - - - - - - -Transporturi - - - - - - - - - - -

TOTAL - - 395768,50 - 7404,402 - 0,64 - 403173,54 - 403173,54

Al NH4Azot total (N)

Azotati (NO3)

Azotiti (NO2) Cadmiu Calciu

(Ca) CBO5 CCO-CRCianuri totale (CN)

Cloruri (Cl)

Crom total Cupru Sodi

u

Alte activităţi - 0,338 0,281 0,0049 0,0007 - - 0,08 0,29 - 0,38 0,00004 0,001 -

Captare şi prelucrare apă pt, alimentare

461,39 11353,02 12334,61 - - 0,08 300,83 41880,79 119412,5 2,80 28130,88 6,67 4,31 83,51


- - 0,006 - - - - 0,01 0,03 - - - - -

Total 461,39 11353,358

12334,897 0,0049 0,0007 0,08 300,83 41880,88

119412,82

2,80 28131,26

6,67004 4,311 83,51

Detergenti sintetici Fenoli Fier

total Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri

(S2)Mangan total

Materii in suspensie Mercur Nicheli Plumb Produs

petrolierReziduu filtrabil

Alte activităţi 0,0013 0,0001 0,002 0,0011 0,0002 0,001 0,115 - 0,00045 0,00001 - 1,841

Captare şi prelucrare apă pt, alimentare

1003,87 8,03 425,37 1945,64 1059 60,13 9107060 0,02 2,10 1,21 0,14 2800,81


0,0001 - - 0,0001 0,0001 - 0,013 - - - - 0,368

Total 1003,8714

8,0301 425,372 1945,6412

1059,0003

60,131 9107060,128 0,02 2,10045 1,21001 0,14 2803,019

Substanţe extractibile

Sulfaţi (SO4) Zinc

Alte activitati 0,192 - 0,0032

Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

7804,53 26309,12 70,22


0,01 - -

Total 7804,732 26309,12 70,2232 Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

66

Tabel 3.6.2.1. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Nr.Crt

Unitatea Receptor Activitate Staţie epurare

Poluanţi specifici

1 APA NOVA - ev.Glina

Dâmboviţa Gospodărie comunală

Fara staţie pH, MTS, Nt, Pt, CBO5, CCO-CR, SO4, Substanţe extractibile, Detergenţi sintetici, Cl, Reziduu filtrabil, sulfuri, cianuri, fenoli, Ni, Fe, Zn, Cr, Cd,Pb

2 APA NOVA – st. tratare Roşu

Iazuri decantare

Gospodărie comunală

mecanică Ph, MTS, CBO5, CCO-CR, Cl, SO4, Reziduu, Ca, Na, Al

3 Primăria MĂGURELE

Ciorogârla Gospodărie comunală

Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Cl, Reziduu

4 SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL

Ciorogârla Ind. alimentară Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Cl, Reziduu

5 ANIF - Amenajarea Afumaţi -Ştefăneşti

Pasărea irigaţii Fără staţie pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

6 ANIF – Amenajarea Tamaş -Tunari

Pasărea irigaţii Fără staţie pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

7 APĂ CANAL ILFOV- Brăneşti

Pasărea Gospodărie comunală

mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

8 Institutul Teologic Adventist

Ac Cernica învăţământ Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

9 INGG ANA ASLAN V. Pasărea

sănătate Mecanică + biologică


10 SC CAM SERV SRL V Mamina construcţii mecanică+biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

11 ARTECA Jilava Sabar Prelucrari chimice

mecanică+biologică

pH, MTS, Nt, Pt, CBO5, CCO-CR, NH4, Substanţe extractibile, Detergenţi, Cloruri, reziduu, produs petrolier, sulfuri, Fe, Mn, benzen, fluoranten, benz

67

Nr.Crt


Poluanţi specifici

piren12 SC APĂ CANAL

ILFOV- BragadiruSabar Gospodărie

comunalămecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri,

substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

13 SC COLINA MOTORS SRL

Câlnău Comerţ autovehicule

Mecanică +biologică


14 Consiliul Local Jilava

Sabar Gospodărie comunală

Mecanică + Biologică + uv


15 IMPRESS Buftea Buftea tipografie mecanică T⁰C, pH, MTS, produs petrolier, Reziduu16 Spitalul psihiatrie

„BĂLĂCEANCA”Dâmboviţa sănătate mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri,

substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

17 SC INDUSTRIAL PARC SABARU SRL

Sabar Închiriere spaţii



18 RAIF STAŢIE POMPARE R2

Dâmboviţa Staţie pompare

fără staţie pH, MTS, Nt, Pt, Reziduu

19 TRD TNUVA ROMÂNIA DAIRIES SRL

V Câlnău Ind alimentară- produse lactate


pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , Reziduu, Ca, Mg

20 UM 01961 OTOPENI V. Pasărea

apărare mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi ,produs petrolier, Reziduu

21 S.C.CHIAJNA Dâmboviţa Ind alimentară mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

22 SC MLP Bucharest SRL

Câlnău construcţii Mecanică + biologică


68

Nr.Crt


Poluanţi specifici

23 SC APĂ CANAL ILFOV -Cornetu

Sabar Gospodărie comunală


24 I.C.D.L.F. VIDRA Sabar Ind alimentară Fără staţie pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

25 SC VISTO PRIMEX Sabar Sevice auto Mecanică + biologică


26 SC IFANTIS ROMÂNIA SA

V Pasărea Ind alimentară Mecanică + Biologică + chimică

pH, MTS, CBO5, CCO-CR, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

27 SC CHEMTRADERS SRL

Câlnău Comert auto Mecanică + biologică


28 Aeroportul „Henri Coanda”

V. Pasărea

Pluvial caseta I

mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu


V. Pasărea

Pluvial caseta II


30 IFIN HORIA HULUBEI

Ciorogârla cercetare Mecanică + Biologică + chimica


31 SC IRIDEX GROUP SRL

Valea Boancă

Rampa de gunoi


pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, Zn, Pb, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, fenoli, Fe, Mn, Cu, Ni

32 SC Carmangeria Godac SRL

Dâmboviţa Industrie alimentară



33 SC Dildar Pan SRL Câlnău panificaţie Mecanică + biologică


34 SC Europolis Park Bucharest Alpha

Ciorogârlâ imobiliare Mecanică + Biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier,

69

Nr.Crt


Poluanţi specifici

SRL Reziduu35 CET Progresul Valea

MaminaEnergie termica


pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, Cl, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu, Cu

36 SC STARS FOOD EM

Câlnău Industrie alimentară

Mecanică +Biologică +chimică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, cloruri

37 MOTOC NIL INDUSTRIAL

Valea Mangului

Fabricare încălţăminte cauciuc

Fără staţie pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, sulfaţi, prod.petrolier

38 Asociaţia Proprietari-Complex Rezidenţial Corbeanca

Valea Mocanului




39 APPS RA COMPLEX VILE SCROVIŞTEA

Lac Scroviştea

Agrement Mecanică +biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, cloruri, sulfaţi,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

40 SC Antreprenor SRL Lac Snagov

Hotelier Mecanică +biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier

41 Consiliul Local Balotesti

Cociovaliştea prin ac Căciulaţi



pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, fenoli, produs petrolier

42 Consiliul Local Moara Vlăsiei

Cociovaliştea



pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier

43 Complex National Sportiv Snagov

Lac Snagov

Agrement Mecanică +biologică


44 CASTEL FILM Lac Snagov

Ind. Film mecanică pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier

45 COSR SYDNEY 2000-A

Lac Snagov

Sport Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs

70

Nr.Crt


Poluanţi specifici

petrolier,Cl46 COSR SYDNEY

2000-BLac Snagov

Sport Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier,Cl

47 SC PROD SERVICE ACT Snagov

Ialomiţa Gospodărie comunală



48 Spital de Urgenţă „AGRIPPA IONESCU” Baloteşti

Vlăsia Apărare Mecanică + biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier, clor rezidual

49 Asociaţia de locuinţe – Complex Rezidenţial Baloteşti

Cociovaliştea



pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier

50 U.M. 0490 Ciolpani V.Snagov Apărare Mecanică + biologică


51 U.M. 01924 Balotesti Cociovaliştea

Apărare Mecanică +biologică

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu, produs petrolier


71

Situaţia calităţii apelor uzate evacuate în cursuri de suprafaţă:poluanţi în apele uzate pentru care s-au depăşit limitele admise:

Tabel 3.6.2.2.

Surse de poluare Indicatori depăşiţiSC IRIDEX GROUP SRL NH4,NtSC CHIAJNA SA CBO5,CCO-Cr,Nt,Pt,Detergenti,Substante

extractibileSC APA NOVA SA –ev.Glina Nt, sulfuri


Poluarea apelor de suprafaţă, zone critice

Tabel 3.6.2.3.

Denumire zona crtică râu(lungime)

Stare finală Cauza( poluantul)

AG/DB –canal descărcare –Crivina –Roşu: 8,98 m

moderată CBO5

Ac Lacul Morii: 3,22 m moderată Fitoplancton Sursa datelor: Administraţia Bazinală Argeş Vedea SGA Bucureşti Ilfov

3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti în anul 2011, au fost monitorizate un numar de 51 surse de poluare. Pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise prin actele de reglementare în vigoare, s-au aplicat penalităţi conform OUG 73/2005, anexa 6, Ord. 798/2005 modificat şi completat cu Ordinul 1725 al MMP şi H.G. 328/29.04.2010 în valoare de 406.960,31 lei.

3.7. Poluări accidentale.

În regiunea Bucureşti Ilfov , pe teritoriul judeţului Ilfov, în anul 2011 s-a înregistrat o poluare cu ape fecaloid menajere, care este descrisă în tabelul următor:

72

Tabel 3.7.1. Poluare cu ape fecaloid menajere

Nrcrt

Data poluării

Localizare Curs de apă

afectat

Agent poluator

Natura poluării

Sancţiune aplicată Observaţii /Măsuri

Unitatea sancţionată

Valoarea aplicată

1. Permanenţăîncepând

din februarie

2011

Ştefăneşti Pasărea Concursul a mai multor

societăţi din zonă:Otopeni,

Tunari, Ştefăneşti

Ape fecaloid

menajere

1.Veolia Apă Servicii2.Gheorghe Constantin3.Ifantis România SRL4.South Pacific SRL5.INGG Ana Aslan6.Furnir Wood SRL7.Raffo Instal8.Prosoft + +9.Future SRL10.Novatech 11.Serpico 12.Daurdin 13.Radu Moraru

Avertisment

1000 RON

35000 RON

70000 RON

Avertisment

Avertisment +35000 RON75000 RON35000 RON80000 RON35000 RON40000RON40000RON25000RON

poluare permanentă

3.8. Managementul durabil al resurselor de apă

3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România

73

Tabel 3.8.1.1. Presiuni asupra starii de calitate a apelor.Surse potenţiale de poluare

Nr.Crt

.

Agent economic Domeniu de activitate

Receptor afectat

Poluanţi specifici

1 APA NOVA - ev.Glina


Dâmboviţa pH, MTS, Nt, Pt, CBO5, CCO-CR, SO4, Substanţe extractibile, Detergenţi sintetici, Cl, Reziduu filtrabil, sulfuri, cianuri, fenoli, Ni, Fe, Zn, Cr, Cd, Pb

2 APA NOVA – st. tratare Roşu


Iazuri decantare

Ph, MTS, CBO5, CCO-CR, Cl, SO4, Reziduu, Ca, Na, Al

3 Primăria MĂGURELE


Ciorogârla pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Cl, Reziduu

4 SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL

Ind. alimentară

Ciorogârla pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi ,Cl, Reziduu

5 ANIF-Amenajarea Afumaţi -Ştefăneşti

irigaţii Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

6 ANIF-Amenajarea Tamaş-Tunari

irigaţii Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

7 APĂ CANAL ILFOV- Branesti


Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

8 Institutul Teologic Adventist

învăţământ Ac Cernica pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

9 INGG ANA ASLAN sănătate V. Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

10 SC CAM SERV SRL construcţii V Mamina pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , Reziduu

11 ARTECA Jilava Prelucrări chimice

Sabar pH, MTS, Nt, Pt, CBO5, CCO-CR, NH4, Substanţe extractibile, Detergenţi, Cloruri, reziduu, produs petrolier , sulfuri, Fe, Mn, benzen, fluoranten, benz piren

12 SC APĂ CANAL ILFOV- Bragadiru


Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu

13 SC COLINA MOTORS SRL

Comerţ autovehicule

Câlnău pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu

74

Nr.Crt

.


Receptor afectat

Poluanţi specifici

14 Consiliul Local Jilava


Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu

15 IMPRESS Buftea tipografie Buftea T⁰C, pH, MTS, produs petrolier, Reziduu16 Spitalul psihiatrie

„BĂLĂCEANCA”sănătate Dâmboviţa pH,MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile,

Detergenţi, produs petrolier, Reziduu17 SC INDUSTRIAL

PARC SABARU SRL

Inchiriere spaţii

Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

18 RAIF STAŢIE POMPARE R2

Staţie pompare

Dâmboviţa pH, MTS, Nt, Pt, Reziduu

19 TRD TNUVA ROMÂNIA DAIRIES SRL

Ind alimentară-

produse lactate

V Câlnău pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , Reziduu, Ca, Mg

20 UM 01961 OTOPENI apărare V. Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

21 S.C.CHIAJNA Ind alimentară

Dâmboviţa pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , Reziduu fix

22 SC MLP Bucharest SRL

constructii Câlnău pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

23 SC APĂ CANAL ILFOV -Cornetu


Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

24 I.C.D.L.F. VIDRA Ind alimentară

Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , Reziduu

25 SC VISTO PRIMEX Sevice auto Sabar pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

26 SC IFANTIS ROMÂNIA SA

Ind alimentară

V Pasărea pH, MTS, CBO5, CCO-CR, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

27 SC CHEMTRADERS SRL

Comerţ auto Câlnău pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier, Reziduu

75

Nr.Crt

.


Receptor afectat

Poluanţi specifici


Pluvial caseta I

V. Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu


Pluvial caseta II

V. Pasărea pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu

30 IFIN HORIA HULUBEI

cercetare Ciorogârla pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, substanţe extractibile, Detergenţi , produs petrolier, Reziduu

31 SC IRIDEX GROUP SRL

Rampa de gunoi

Valea Boancă

pH, MTS, Nt, CBO5, CCO-CR, Pt, sulfuri, Zn, Pb, substanţe extractibile, Detergenţi ,Reziduu,fenoli,Fe,Mn,Cu,Ni

32 SC Carmangeria Godac SRL


Dâmboviţa pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

33 SC Dildar Pan SRL panificaţie Câlnău pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

34 SC Europolis Park Bucharest Alpha SRL

imobiliare Ciorogarla pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier,Reziduu

35 CET Progresul Energie termică

Valea Mamina

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,Cl,substanţe extractibile, Detergenţi, produs petrolier,Reziduu,Cu

36 SC STARS FOOD EM


Câlnău pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,cloruri

37 MOTOC NIL INDUSTRIAL

Fabricare încălţăminte

cauciuc

Valea Mangului

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,sulfati,prod.petrolier

38 Asociatoa Proprietari-Complex Rezidential Corbeanca


Valea Mocanului

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

39 APPS RA COMPLEX VILE SCROVIŞTEA

Agrement Lac Scroviştea

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,cloruri, sulfati,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

40 SC Antreprenor SRL Hotelier Lac Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,substanţe extractibile, Detergenţi,

76

Nr.Crt

.


Receptor afectat

Poluanţi specifici

Reziduu,produs petrolier41 Consiliul Local

BalotestiGospodărie comunală

Cociovaliştea prin ac

Căciulaţi

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,fenoli,produs petrolier

42 Consiliul Local Moara Vlasiei


Cociovaliştea pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier

43 Complex National Sportiv Snagov

Agrement Lac Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

44 CASTEL FILM Ind. Film Lac Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier

45 COSR SYDNEY 2000-A

Sport Lac Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier,Cl

46 COSR SYDNEY 2000-B

Sport Lac Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier,Cl

47 SC PROD SERVICE ACT Snagov


Ialomiţa pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

48 Spital de Urgenta „AGRIPPA IONESCU” Balotesti

Apărare Vlasia pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier,clor rezidual

49 Asociaţia de locuinţe –Complex Rezidential Balotesti


Cociovaliştea pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier

50 U.M. 0490 Ciolpani Apărare V.Snagov pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu

51 U.M. 01924 Balotesti Apărare Cociovaliştea pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substanţe extractibile, Detergenţi, Reziduu,produs petrolier

3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă.

77

4. UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. Solul Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apa, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale:• producerea de hrană / biomasă;• depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul şi azotul);• sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;• serveşte drept platformă / mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;• sursă de materii prime, bazin carbonifer;• patrimoniu geologic şi arheologic.

Până acum, fără accentuarea acţiunilor comunitare, doar nouă State Membre au legislaţie specifică protecţiei solului, celelalte bazându-se pe câteva prevederi de protejare a solului în cadrul altor politici sectoriale.

Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt:• eroziunea;• degradarea materiei organice;• contaminarea;• salinizarea;• compactizarea;• pierderea biodiversităţii solului;• scoaterea din circuitul agricol;• alunecările de teren şi inundaţiile.

În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:• depunerile uscate şi umede din atmosferă;• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;• deversarea de nămoluri, şlamuri şi apelor uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);• poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătura cu aceasta, în anul 1997, cercetările I.C.P.A. Bucureşti au stabilit conţinutul de Pb prezent în probele de sol recoltate din orizontul superficial al

78

terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto intensă conţinutul de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).

Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului sau Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-a determinat un conţinut inferior valorii limită maximă admisă, dar mult mai mare decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).

Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile.

În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total se situează între 5 până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conţinutul mediu general al plumbului total din soluri.

Solurile din Municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.

În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în depresiunile cu soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul Otopeni, pe o suprafaţă de cca. 1.000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de absorţie – regularizare, utilizând ca material drenant sol stabilizat structural.

În Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri, Platformele Laromet, I.M.G.B., Vulcan, Faur s.a.), unele perimetre neputând fi localizate precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de poluanţi industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon sau NOX), precum şi fermele comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs sau PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele industriale la o scara de 1:25000.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în MUNICIPIUL BUCUREŞTI în perioada 2007 – 2010

Tabel 4.1.1.1.

- hectare - 2007 2008 2009 2010Suprafaţa totală 23787 23787 23787 23787

Suprafaţa agricolă 3600 3496 3481 3121- proprietate

majoritar privată *) 2431 2327 2312 1952

Suprafaţa agricolă pe categorii de

3047 2955 2940 2634

79

folosinţă:- arabil

- păşuni 418 406 406 355- fâneţe - - - -

- vii şi pepiniere viticole 12 12 12 12

- livezi şi pepiniere pomicole

123 123 123 120

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

611 611 611 611

Ape şi bălţi 908 908 908 908Alte suprafeţe**) 18668 18772 18787 19147

*) conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ – teritoriale, a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice.**) conţine: teren neproductiv, construcţii, drumuri şi căi ferate.

Sursa Datelor: Direcţia Regională de Statistică a municipiului Bucureşti – Anuarul statistic 2011

În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul anului 2011 de 101.825 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul anului 2011 totalizează 19.001 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capăcităţii de tamponare bună.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în JUDEŢUL ILFOV în perioada 2003 – 2011

Tabel 4.1.1.2.

Nr. crt.

Categoria de

folosinţă

Suprafaţa (ha)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20111. Arabil 106852 107312 105292 104478 105699 105168 104405 97832 975352. Păşuni 2401 2267 2184 2211 1929 2021 1924 1973 19733. Fâneţe şi

pajiştinaturale

38 71 61 73 44 48 83 58 58

4. Vii 2009 1951 2073 1842 1552 1488 1559 1412 14125. Livezi 1756 1496 1332 1148 875 952 1061 847 847Total agricol 113056 113097 110942 109752 110099 109677 109032 102122 101825Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov

80

Terenuri neagricole - Păduri şi alte terenuri forestiere – 19.001 ha- Teren cu ape şi ape cu stuf – 5.292 ha- Terenuri neproductive -1.046 ha- Altele (căi de comunicaţii, construcţii) – 20.182 ha

În anul 2011 au fost scoase din circuitul agricol 298 ha în vederea realizării de investiţii ca locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi utilităţi.Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în REGIUNE 8 BUCUREŞTI – ILFOV în perioada 2007 – 2010 Tabel 4.1.1.3.

- hectare - 2007 2008 2009 2010Suprafaţa totală 182115 182115 182115 182115

Suprafaţa agricolă 111222 110031 109605 105243- proprietate

majoritar privată *) 101585 100274 100065 95703

Suprafaţa agricolă pe categorii de

folosinţă:- arabil

106348 105200 104774 100466

- păşuni 2394 2379 2379 2328- fâneţe 58 58 58 58

- vii şi pepiniere viticole 1445 1424 1424 1424

- livezi şi pepiniere pomicole

977 970 970 967

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25864 25864 25864 25864

Ape şi bălţi 6220 6220 6200 6200Alte suprafeţe**) 38809 40000 40446 44808

*) conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ – teritoriale, a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice.**) conţine: teren neproductiv, construcţii, drumuri şi căi ferate.Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti – Anuarul Statistic 2011

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice.Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt:

81

1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme;3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze);4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol.

In judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 19.060 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 101.825 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează circa 19.001 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capăcităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice. Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi tipuri în judeţul ILFOV

Tabel 4.1.2.1.

Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Total- ha -

Arabil 4468 64210 23017 3853 1987 97.535Păşuni şi

fâneţe 0 62,06 1643 281 45 2.031

Vii 148 1082 182 0 0 1.412Livezi 0 733 34 80 0 847

Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov

Repartiţia solurilor din Regiunea 8 pe clase de calitate şi tipuri Tabel 4.1.2.2.

82

Nr. Crt. Specific U.M. Clase de bonitate ale solurilor

I II III IV V Total (ha)1. Arabil ha 4508 72994 23901 3873 4420 1096962. Pajişti ha 0 34 2077 281 45 24373. Vii ha 148 1711 182 0 0 20414. Livezi ha 0 1657 34 80 0 1771

Total pe clase ha 4656 76396 26194 4234 4465 - Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin: exploatarea necorespunzătoare; utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi produselor fitosanitare (erbicide, insecticide, fungicide), aceeasta incluzând atât elementul cantitativ cât şi cel calitativ; efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate; neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului; calamităţi naturale.

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Pesticidele reprezintă substanţele chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.

Referitor la poluarea solului în urma activităţilor din agricultură, fermele zootehnice din judeţ au amenajate staţii de epurare pentru colectarea dejecţiilor şi stocarea acestora.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoiul de grajd, dejecţiile semilichide şi lichide, resturile furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecare) de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului construibil.

Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au rămas funcţionale canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.

ÎNGRĂŞĂMINTE

Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele:- reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;

83

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;- conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice;- conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;- conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %.

Situaţia calităţii solurilor cu privire la reacţie (pH), fosfor şi potasiu mobil, azot (după indicele de azot) şi humus

Tabel 4.1.3.1.

Sol Suprafaţă - haSoluri moderat puternic acide 13841Soluri slab şi puternic acide 4259

Soluri cu conţinut redus de humus 34069Soluri slab aprovizionate cu azot 48974

Soluri slab aprovizionate cu fosfor 93690Soluri slab aprovizionate cu potasiu 19164

Terenuri cu pantă peste 5% 19164Eroziune de suprafaţă 11786

Exces de umiditate 4259Soluri neevoluate 11711

Soluri cu textură grea 75591 Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Sursele principale de poluare a solului sunt:• depunerile uscate şi umede din atmosferă;• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);• poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens.

Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

84

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică).

Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol.

A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.

Deteriorarea solurilor este în multe cazuri rezultatul utilizării defectuoase a terenurilor, agricultura sau păşunatul excesiv, defrişările, urbanizarea sau acumularea de poluanţi proveniţi din activităţile industriale.

În anul 2008 a fost aprobată lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, listă care a fost publicată în Ordinul 1552/2008 – pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.

În termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, şi va întocmi hărţile cu aceste zone.

La nivelul judeţului ILFOV au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi:

Tabel 4.1.4.1.Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul Ilfov

Nr.Crt.

Judeţul Localitatea

1 Ilfov 1 Decembrie2 Ilfov Afumaţi3 Ilfov Baloteşti4 Ilfov Berceni5 Ilfov Bragadiru6 Ilfov Brăneşti7 Ilfov Buftea8 Ilfov Cernica9 Ilfov Chiajna10 Ilfov Chitila11 Ilfov Ciolpani12 Ilfov Ciorogârla13 Ilfov Clinceni14 Ilfov Copăceni15 Ilfov Corbeanca16 Ilfov Cornetu17 Ilfov Dărăşti-Ilfov18 Ilfov Dascălu

85

Nr.Crt.

Judeţul Localitatea

19 Ilfov Dobroeşti20 Ilfov Domneşti21 Ilfov Dragomireşti-Vale22 Ilfov Găneasa23 Ilfov Glina24 Ilfov Grădiştea25 Ilfov Gruiu26 Ilfov Jilava27 Ilfov Măgurele28 Ilfov Moara Vlăsiei29 Ilfov Mogoşoaia30 Ilfov Nuci31 Ilfov Otopeni32 Ilfov Pantelimon33 Ilfov Periş34 Ilfov Petrăchioaia35 Ilfov Popeşti-Leordeni36 Ilfov Snagov37 Ilfov Ştefăneştii de Jos38 Ilfov Tunari39 Ilfov Vidra40 Ilfov Voluntari

Sursa datelor: Ordinul nr. 1552/2008 – „Ordin pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole”

Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără:- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;- elaborarea bilanţului de mediu;- stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului.

Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinătorul unui teren, ca la încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic.

Reconstrucţia ecologică a solurilor

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Opţiuni pentru reabilitarea ecologică:

86

- Îndepărtarea întregului material cu sol contaminat.- Acoperire cu sol curat de 1 -1,5 metri.- Stimularea biodegradării naturale.- Nivel mai mare al apelor subterane.- Adaosul de calcar sau argile la material.- Fertilizarea solului(material).- Schimbarea vegetaţiei.

Managementul siturilor contaminate

La nivelul anului 2007 s-a elaborat legislaţia referitoare la siturile contaminate şi s-a emis HG 1408/2007. În baza acestei H.G., APM Ilfov, respectiv APM Bucureşti au chestionat autorităţile administraţiei locale şi agenţi economici, în vederea realizării inventarului cu situri contaminate din activităţi cum sunt: agricultura, zootehnie, industrie etc.

Pe parcursul anului 2008 APM Ilfov, respectiv APM Bucureşti au continuat procedura de identificare a siturilor contaminate/potenţial contaminate, prin analiză, evaluarea şi completarea informaţiilor la răspunsurile chestionarelor din anexele 1 şi 2 ale HG 1408/2007, primite de la agenţii economici şi autorităţile administraţiei publice locale. Au fost analizate toate documentele care au stat la baza emiterii actului de reglementare a activităţii agenţilor economici pe a căror amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri.

În anul 2011 s-a continuat informarea agenţilor economici care deţin situri contaminate, urmând ca ulterior să se definitiveze “Lista cu Siturile contaminate/potenţial contaminate”. În vederea realizării inventarului siturilor contaminate/posibil contaminate în urma activităţii din sectorul industrial, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov precum şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti au transmis chestionare autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi din categoriile: agricultură, zootehnie, industrie, etc. Procesul a început în anul 2007, după apariţia legislaţiei în domeniu, a continuat în anul 2008, iar în anul 2009 s-a realizat baza de date on line ”Inventar naţional situri contaminate” şi „Lista cu siturile potenţial contaminate”.

Inventarul siturilor contaminate sau posibil contaminate de pe raza Municipiului Bucureşti.

Tabel 4.1.4.2.

87

Nr. Crt. Locaţie

Operator economic şi

date de identificare

Tipul de poluant

Domeniu de activitate

Documentaţie justificativă

1. Bucureşti

S.C. PETROM S.A.

Şos. Străuleşti nr. 69 Gsector 1

În curs de decontaminare

Produse petroliere

HTP

Comercializarea produselor petroliere

combustibile, lubrifianţi, antigel,

recuperarea uleiurilor uzate şi

neutralizarea deşeurilor petroliere

Raport la Bilanţul de Mediu Nivel I

la încetarea activităţii întocmit

deS.C. GEOMED

S.R.L.S-au obţinut Avize

de Mediu la încetarea activităţii

2. Bucureşti

S.N.T.F.M."C.F.R. MARFĂ"

S.A.Str.Neagoe Teodor nr.1

sector 1

Produse petroliere

HTP

Transporturi feroviare

Studiu de evaluare

cantitativă şi calitativă privind

gradul de poluare - 2008, intocmit

deS.C.

ECOSIMPLEX NOVA S.R.L.

3. Bucureşti

S.N.T.F.C.“C.F.R.

CĂLĂTORI” S.A.

R.T.F.C. BUCUREŞTI

Calea Griviţei nr. 347, sector 1

Produse petroliere

HTP


Studiu de evaluare a riscului – 2008, întocmit

deS.C. F & R

WORLDWIDE S.R.L.

4. Bucureşti

S.N.T.F.C.“C.F.R.

CĂLĂTORI” S.A.

R.T.F.C. BUCUREŞTI

Str. Carpaţi nr. 1 – 3

sector 1

Produse petroliere

HTP


Raport de încercare,

executat deS.C. ECO LAB

CONSULT S.R.L.

88

Nr. Crt. Locaţie

Operator economic şi

date de identificare

Tipul de poluant

Domeniu de activitate

Documentaţie justificativă

5. Bucureşti

S.C. FORADEX S.A.

Str. Milcov nr. 5sector 1

În curs de decontaminare

Produse petroliere

HTP

Construcţii echipamente pentru foraje

Studiu de evaluare a riscului

elaborat în perioada

octombrie 2008 - martie 2009 de

S.C. E.H. CONSULTANŢĂ

MEDIU S.R.L.

6. Bucureşti Sit Orfanîn sector 1

Produse petroliere

HTP- -

Sursa datelor: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti

Inventarul siturilor contaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov

Tabel 4.1.4.3.

Cod sit Nume APM Nume sit LocalitateaRO8APMIF00004 APM Ilfov IMNR PANTELIMONRO8APMIF00007 APM Ilfov SC ALUSET ROMÂNIA SRL PANTELIMONRO8APMIF00003 APM Ilfov SC APRIL INVESTIŢII SRL PANTELIMONRO8APMIF00006 APM Ilfov SC CRIMBO GAS 2000 SRL PANTELIMON

RO8APMIF00001 APM Ilfov SC NEFERAL SA, Pantelimon PANTELIMON

RO8APMIF00002 APM Ilfov SC PROTAN SA, Popeşti Leordeni

POPEŞTI LEORDENI

RO8APMIF00005 APM Ilfov SC ROSAL GRUP SRL PANTELIMONDin cei 7 agenţi economici 3 operatori economici deţin terenuri cu poluare istorică, dar nedovedită analitic.

Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov

4.1.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.

În Municipiul Bucureşti nu au fost semnalate poluări accidentale şi accidente majore de mediu în anul 2011.

În cursul anului 2011, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov au fost înregistrate următoarele poluări accidentale:

89

- avarii la conductele de transport ţiţei, apărţinând S.C. CONPET S.A., pe teritoriul localităţilor Nuci şi Bala, fiind afectate suprafeţe mici de teren. În fiecare situaţie au fost luate măsuri de oprire a pompării, depresurizarea conductei, precum şi de remediere a defecţiunii şi depoluare (colectare produs petrolier, aplicarea de material absorbant, urmărirea realizării măsurilor impuse).

4.2. Starea pădurilor 4.2.1. Fondul forestier naţional

La data de 31.12.2011 Direcţia Silvică Ilfov din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 19,663 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.001 ha. În raza judeţului Ilfov o suprafaţă totală de 3279 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Suprafaţa totală de 19 001 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel :

- 18250 ha categoria „pădure”;- 751 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei

silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (82ha).

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Ilfov, astfel :

- 4562 ha Ocolul Silvic Bucureşti- 9609 ha Ocolul Silvic Snagov- 4830 ha Ocolul Silvic Brăneşti Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 632 ha fiind

amplasat exclusiv pe raza sectorului 1 din care: 395 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 237 ha păduri particulare aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 632 ha fond forestier, 592 ha sunt ocupate de pădure, 40 ha fiind terenuri destinate administraţiei silvice.

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2011 în judeţul Ilfov Tabel 4.2.1.1.

Anul2007 2008 2009 2010 2011

Suprafaţaha 20.711 20.413 19.653 19.060 19.001

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2011 în judeţul Ilfov Figura nr. 4.2.1.1.

90

Evolutia suprafetelor cu destinatie forestiera in perioada 2007 - 2011

20,71120,413

19,653

19,060 19,001

18,000

18,500

19,000

19,500

20,000

20,500

21,000

2007 2008 2009 2010 2011

Anul

Supr

afat

a - h

a -

4.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Ilfov sunt păduri încadrate în grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu prevederile amenajamentelor în vigoare în conformitate cu posibilitatea decenală stabilită de amenajamentele silvice. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentete silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor reactualizată pentru anul 2012 este de 71,8 mii mc din care 54,8 mii mc produse principale, 7,9 mii mc produse secundare şi 9,1 mii mc produse de igienă. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente intensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar dintre cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Ilfov, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, fiind realizate integral şi în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.

91

În 2011, 39700 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit, către agenţii economici ca masa lemnoasă pe picior, 33700 mc către populaţie - masa lemnoasă exploatată în regie.

Din cele 395 ha păduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 400 mc masa lemnoasă din care: 400 mc stejar. Din cele 19001 ha păduri proprietate a statului de pe raza Judeţului Ilfov s-au recoltat 72900 mc masă lemnoasă din care: 24100 mc stejar, 29500 mc diverse tari şi 19300 mc diverse specii moi.

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ilfov sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti este de 80 m.

4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2011 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de constatare a dăunatorilor pe suprafaţa totală de 10681ha din care 376 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 10305 ha pentru constatarea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile administrate constituie o preocupare a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunatori şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.

4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri

În anul 2011 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate a fost parcursă cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 873 ha din care 571 ha cu tăieri progresive, 29 ha cu tăieri rase, 20 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 83 ha cu tăieri de regenerare în crâng şi 170 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2011 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 710 ha din care: 3 ha degajări, 95 ha curăţiri şi 612 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-a mai parcurs deasemeni cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 1241 ha.

Pe raza Municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arboretele prevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 12 ha şi 40 ha au fost parcurse cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi, diferenţa fiind realizată integral pe raza judeţului Ilfov.

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Tot arealul regiunii 8 se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate

92

care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de “plămân verde“ al Municipiului Bucureşti. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi secetă sunt zonele din partea de sud şi est. De asemenea în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind Canalul Argeş – Dunăre, excavaţiilor şi balastierelor instalate, s-a ajuns la modificarea registrului hidric, apă freatică scăzând cu 10-20m, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare lucrări de recontrucţie ecologică deosebit de dificile.

4.2.8.Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011

În anul 2011 la nivelul Direcţiei Silvice Ilfov s-au realizat 129 ha regenerări naturale şîi 47 ha împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1222 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic. Tot în anul 2011 s-au executat lucrări de completări în plantaţii pe o suprafaţă de 20 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat 478 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 556 ha constand în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semiţisului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 435 mii bucăţi de puieţi forestieri.Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat

pe o suprafaţă de 49 ha. Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2011

Tabel 4.2.7.1

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 682007 72 22 942008 84 20 1042009 65 17 822010 85 32 1172011 129 47 176

Sursa datelor APM Ilfov

4.2.9 Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

În perioada ce-o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în continuă schimbare, au adus pagube anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere în special în rândul generaţiei tinere, desfăşurăm anual acţiuni de plantare arbori împreună cu elevii din Municipiul Bucureşti şi/sau judeţul Ilfov, sprjiniţi de Directia Silvică Bucureşti,

93

administraţia publică locală şi alţi factori interesaţi, în special primăvara în cadrul ,, Lunii Pădurii’’. Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier şi este principalul atribut al administraţiei silvice actuale. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climatice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce ocupă suprafete mari la ora actuală.

Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului forestier sunt următoarele:

- creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;

- scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climatice actuale;

- prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea solului etc;

- interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional;

Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele sunt:- identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării

pentru a fi împădurite şi redate fondului forestier naţional;- administrarea unitară a fondului forestier naţional de către o singura instituţie

care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;

- creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive cu regenerare sub adăpost;

- creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;- dotarea administraţiei silvice cu sisteme de maşini performante în vederea

executării integral mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului;

- promovarea de acţiuni de conştientizarea şi educarea populaţiei şi în special a tinerei generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;

- adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcăriile de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului forestier.

4.2.8. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Scopul silviculturii este punerea în valoare a diverselor produse şi servicii ale pădurii, conform diferitelor interese, prezente şi viitoare, ale societăţii.

Scăderea suprafeţelor împădurite are un impact negativ asupra mediului, fiind binecunoscut rolul pădurii în ameliorarea terenurilor degradate, îmbunătăţirea condiţiilor de climă, împiedicarea inundaţiilor şi alunecărilor de teren, eroziunea solurilor, producerea de oxigen, reţinerea dioxidului de carbon, purificarea atmosferei. Nu trebuie uitat rolul recreativ al pădurii pentru refacerea şi stimularea spiritului şi organismului uman.

94

Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier şi este principalul atribut al administraţiei silvice actuale.

4.3. Tendinţe

La nivelul Regiunii 8 se constată o scădere constantă a suprafeţelor ocupate de păduri, ajungând de la 20.711 ha în anul 2007 la 19.001 în anul 2011 . Tot arealul cuprins în raza Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră.

95

5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Biodiversitatea României

Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, diversitatea genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane.

Biodiversitatea trebuie conservată, deoarece generează pe de o parte bunuri - resurse ce alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman - epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitului hidrologic, ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor, etc., iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global.

Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.

5.1.1.Starea biodiversităţii în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate, precum şi diferite tipuri de habitate naturale. Printre habitatele naturale existente în judeţul Ilfov amintim:

- întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov);- lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila,

Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti);- stuf, papură, nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii

de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum) (vegetaţie specifică lacurilor din judeţul Ilfov).

Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarcă prin existenţa

următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cucul (Cucullus canorus), ciuful de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuveaua (Athene noctua), ciuful de câmp (Asio flammeus), prigoria (Merops apiaster), drepneaua neagră (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescăruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă

96

(Motacilla alba), sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), egreta (Egretta garzetta), etc.

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani. Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Egreta mare (Egretta alba), Egreta mică (Egretta garzetta), Barza albă (Ciconia alba), Barza neagră (Ciconia nigra), Raţa mare (Anas platyrhynchos), Şerpar (Circaetus gallicus), Şorecar comun (Buteo buteo), Uliu păsărar (Accipiter nisus), Vânturelul roşu (Falco tinnunculus), Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), Pupăza (Upupa epops), Dendrocopos major (ciocănitoare pestriţă mare), Cap întors (Jynx torquilla), Stârc roşu (Ardea purpurea), Stârc galben (Ardeola ralloides), etc.

Fig. 5.1.1.1 Motacilla alba Fig. 5.1.1.2 Apus Apus (Codobatură albă) (Drepnea neagră) Sursa imaginilor: Societatea Ornitologică Română

Fig. 5.1.1.3 Vespertilio murinus Fig. 5.1.1.4 Pipistrellus pipistrellus Sursa: Internet Sursa: Internet

De asemenea există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale, dintre care amintim: platica, babuşca, şalăul, roşioara, ţiparul (specie protejată), etc., precum şi 4 specii de lilieci - Myotis daubentonii (liliacul de apă), Vespertilio murinus (liliacul bicolor), Nyctalus noctula (liliacul de amurg), Pipistrellus pipistrellus (liliacul pitic) -

97

protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi Legea nr. 90/2000. Se întâlnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc.

Fauna salbatică existentă la nivelul regiunii este reprezentată de numeroase specii de mamifere, reptile, etc., dintre care amintim: - Mustelidae - dihor (Putorius putorius) , - vidra (Lutra lutra), - jder de copac (Martes martes), - nevăstuica mică (Mustela nivalis), - Muridae - bizam (Ondrata zibethica)- Cervidae - căprior (Capreolus capreolus)- Suidae - mistreţ (Sus scrofa) - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- Lepuridae - iepure (Lepus europaeus)- Emydidae - ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - Lacertidae - guşter (Lacerta viridis) - şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - Colubridae - şarpele de casă - şarpele de apă (Natrix tesselata)

În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, Spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva dintre aceste plante sunt declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera (toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez), etc., fiind incluse pe lista arborilor ocrotiţi din Bucureşti.

Sub aspectul faunei, sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban. Speciile de păsări sălbatice care pot fi admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15 specii se regăsesc pe Anexa 3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea lor); din familia Picidae se întâlnesc 5 specii de ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3, iar Picus veridis se află şi pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă.

Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp; întreţine şi expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice, deţinănd 196 specii de animale. Scopul Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator.

5..1.2.Impact

Preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii sunt justificate de rata nemaiîntâlnită cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de componente ale sale. Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere

98

a variabilităţii genetice. Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

În afara factorilor naturali (secetă, inundaţii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări necontrolate de OMG-uri, substanţe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate, schimbarea destinaţiei terenurilor etc.

În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă au adus pagube anuale pădurilor. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt situate pe suprafeţe mari la ora actuală.

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Activităţile umane au un impact din ce în ce mai accentuat asupra mediului,

reuşind să modifice toate geosferele şi relaţiile dintre acestea. La rândul lor, aceste modificări influenţează direct dezvoltarea economică, socială şi politică. Dintre componentele umane care determină cele mai importante modificări globale ale mediului pot fi enumerate:- supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponenţială a populaţiei umane şi de creşterea economică;- utilizarea unor tehnologii inadecvate;- distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor;- introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor;- poluarea genetică cu organisme modificate genetic;- poluarea prin modificarea factorilor de mediu;- defrişările şi distrugerea spaţiilor verzi;- creşterea necesităţilor de energie;- creşterea populaţiei;- creşterea utilizării terenurilor prin creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private;- nivelul inconstant al lacurilor din capitală;- cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini ce a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit, etc.

Viteza cu care oamenii modifică componentele biodiversităţii, gravitatea modificărilor şi consecinţele acestora sunt fără precedent în istoria umanităţii. În funcţie de circumstanţe, activităţile umane pot spori, menţine sau diminua diversitatea specifică, genetică sau a ecosistemelor într-o anumită perioadă, deşi tendinţa generală a fost scăderea ei permanentă.

Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt:

99

- Modificarea şi distrugerea habitatelor. Sunt considerate cele mai importante cauze ale erodării biodiversităţii. Acestea se manifestă direct, prin reducerea suprafeţei ocupate de ecosistemele naturale sau indirect prin efectele poluării asupra condiţiilor de viaţă ale speciei. Modificarea habitatelor survine ca urmare a manifestării unor efecte cumulative la nivel global sau regional, datorită poluării directe, dar şi prin amenajare (infrastructura de transport, turistică, industrială, hidroenergetică etc.).- Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii, fiind al doilea factor după distrugerea şi modificarea habitatelor.Speciile alohtone (exotice, introduse) au în multe cazuri comportament invaziv, întrucât factorii care limitau creşterea populaţiilor nu mai acţionează cu aceeaşi intensitate în noile condiţii, speciile de pe nivelurile trofice inferioare nu au adaptări care să permită evitarea noului prădător/parazit, iar cele de pe acelaşi nivel nu reuşesc să le concureze. - Creşterea populaţiei şi consumarea resurselor. - Evaluarea greşită a mediului şi a resurselor sale. Astfel de situaţii conduc la transformarea unor ecosisteme naturale în terenuri agricole, desecarea zonelor umede, defrişarea pădurilor, distrugerea unor ecosisteme prin amenajări hidroenergetice sau turistice supradimensionate, fiind generate de ignorarea costurilor de mediu a produselor sau serviciilor astfel obţinute.- Inechitatea în distribuţia beneficiilor din protejarea şi utilizarea biodiversităţii determină, pe de o parte, o scădere a interesului pentru conservarea ecosistemelor din partea celor care le utilizează direct (de exemplu, proprietarii de terenuri cu pădure), iar pe de altă parte, orientează investiţiile în sensul exploatării resurselor în arii cu biodiversitate ridicată, fără a asigura măsuri de protecţie.- Diminuarea suprafeţelor ocupate de pădure, altfel spus, defrişarea pădurilor. În ceea ce priveşte exploatările de resurse, presiunile antropice asupra ariilor naturale protejate şi a biodiversităţii în general, se manifestă prin exploatările forestiere, achiziţia şi recoltarea de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, păşunatul iraţional, dar de multe ori şi prin turismul necontrolat şi needucat. Din acest motiv se impune creşterea suprafeţelor din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protecţie, în special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariţie.

5.2.1.Creşterea acoperirii terenurilor

Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există aglomerări mari de locuinţe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei stategii de urbanism coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcţii şi extinderea acestora în detrimentul celor naturale, provocând pierderea spaţiilor verzi din oraşe şi din apropierea lor.

Tabelul 5.2.1.1 Fondul funciar în Regiunea 8, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2009Regiunea Bucureşti-Ilfov


Judeţul Ilfov

2006Suprafaţa totală 182115 23787 158328Suprafaţa agricolă 114054 4356 109698

100

Proprietate majoritar privată 104778 3117 101661Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţăArabil 108723 3514 105209Păşuni 2463 506 1957Fâneţe 226 - 226Vii şi pepiniere viticole 1501 66 1435Livezi şi pepiniere pomicole 1141 270 871Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25907 611 25296

Ape şi bălţi 6219 908 5311Alte suprafeţe 35935 17912 18023

2009Suprafaţa totală 182115 23787 158328Suprafaţa agricolă 110031 3496 106535Proprietate majoritar privată 100274 2327 97947Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţăArabil 105200 2955 102245Păşuni 2379 406 1973Fâneţe 58 - 58Vii şi pepiniere viticole 1424 12 1412Livezi şi pepiniere pomicole 970 123 847Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25864 611 25253

Ape şi bălţi 6220 908 5312Alte suprafeţe 40000 18772 21228

Sursa: Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară pentru anul 2006 şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2009

După cum se observă din tabelul de mai sus, utilizarea terenurilor din Regiunea 8 s-a modificat puţin de-a lungul anilor, terenurile ”pierdute” din categoriile de folosinţă prezentate fiind folosite în principal pentru construcţia de locuinţe (zone rezidenţiale) şi zone industriale.

Datorită procesului de extindere a zonelor rezidenţiale, comerciale şi industriale (în special în zona de nord a capitalei), există o presiune continuă asupra zonelor împădurite şi spaţiilor verzi. Ponderea redusă a suprafeţelor împădurite din apropierea capitalei şi lipsa programelor de educaţie ecologică exercită o presiune continuă asupra mediului şi afectează starea de sănătate a populaţiei.

Tabelul 5.2.1.2 Suprafaţa spaţiilor verzi în judeţul Ilfov Oraş/Comună Suprafaţa

intravilan (ha)Spaţii verzi în intravilan (ha)

Spaţii verzi în extravilan (ha)

Corbeanca 2960 53 104,8 pădureCiorogârla 2080 391,1 319,6 vegetaţie;

101

938 teren arabilTunari 3387 170 126 vegetaţieAfumaţi 700 7 (1%) 400 (16,75)Cernica 523,4 27,50 (5,3%) 3257,8Copăceni 1142 28 (2,5%) 230 ha din care:

- 69,6 ha ape- 126 ha păduri- 16,4 teren arabil- 18 ha drumuri

Chiajna 988 9 (1%) 616 ha din care:- 20 ha pădure- 596 ha teren agricol

Dascălu 350 100 ha (28,6%)din care:- 10 ha zona verde de interes public90 ha – zona verde amenajata în curţile proprietarilor

3549 ha din care:- 173 ha păduri - 90 ha ape- 3134 ha teren arabil- 152 ha islaz

1 Decembrie 1268 48 (3,8) 208 (80%)Dărăşti 160 2,3 1,72%Magurele 4017 6,65 (0,165%) 419,5 (86,85%)Domneşti 1644 411 (25%) 2686Mogoşoaia 578 ha + 184 ha

introduse in intravilan prin PUZ-uri

48,2 (6,4%) 1883,62 ha din care:- 209,9 ha pădure- 1555 ha teren arabil- 118,7 ape

Popeşti - Leordeni

1397 775 (55%) - scuaruri - spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulatie- grădini din cadrul gospodăriilor

3873 teren arabil

Nuci 3084 12 ha 2115 ha din care:- 268 ha pădure- 100 ha ape- 217 ha pasune- 1530 ha teren arabil

Periş 2181,5 170,65 ha (7,82%) 6996,76 ha din care:- 2062 ha pădure

102

- 267 ha ape- 4667,76 ha teren arabil

Vidra 1219,52 352 ha (28,9%) 742Sursa: APM Ilfov şi Primării judeţul Ilfov

Primăria Capitalei a finalizat cadastrul verde al Municipiului Bucureşti. Conform documentului, capitala are 23,21 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor. Până în 2013, cantitatea de spaţiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajungă la 26 mp. Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor şi a spaţiilor verzi de pe domeniul public. Au fost considerate spaţii verzi arborii, iarba şi cimitirele, parcuri, scuaruri, plantaţii de aliniament, etc.; au fost număraţi 1,7 mil. arbori, dintre care 194.000 în pădure; există 110 arbori ocrotiţi. Raportând datele enumerate la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori faţă de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor. Cel mai aproape de această recomandare se află sectorul 1, cu 2,55 arbori pe cap de locuitor, la polul opus aflându-se sectorul 2 cu 0,55 arbori pe cap de locuitor. Pe parcursul anului 2011 prin intermediul ALPAB a fost constituit un spaţiu peisagistic de 1000 mp, s-au plantat 2790 arbori si arbuşti şi s-au reamenajat 58560 mp suprafeţe verzi.

Tabelul 5.2.1.3 Distribuţia spaţiilor verzi (ha) în Municipiul Bucureşti SECTOR DISTRIBUŢIE PARCURI PĂDURE TOTAL

1 905,5 183,7 668,4 1757,72 347,8 96,2 - 444,03 514,8 134,9 - 649,74 464,9 169,3 - 634,25 331,2 38,4 - 369,66 610,0 47,0 - 657,0

TOTAL 3174,1 669,6 668,4 4512,2 Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti

La nivel regional există planuri sau programe ce se vor dezvolta în zona ariei de protecţie specială avifaunistică Gradiştea-Căldăruşani-Dridu. Suprafaţa totală ocupată de planuri/proiecte avizate sau în curs de reglementare este de aprox. 6 % din suprafaţa sitului de 6.642 ha, având un impact redus asupra habitatelor speciilor de păsări din sit şi asupra integrităţii acestuia. Datorită regulilor urbanistice impuse pentru aceste planuri, efectul cumulativ al acestora este practic redus la minim. Din studiile de biodiversitate întocmite, a rezultat că zonele de amplasare a planurilor nu fac parte din habitatele agreate de speciile pentru care a fost desemnat SPA-ul şi că activităţile propuse nu vor afecta speciile protejate.

Zona se va dezvolta treptat şi se vor avea in vedere adoptarea unor măsuri de diminuare a impactului antropic asupra ecosistemelor sitului, astfel incât să se păstreze nealterate aceste habitate atât de importante pentru speciile ce le populează, atât în perioada de proiectare cât şi în perioada de implementare.

103

Majoritatea suprafeţelor de teren extravilan (teren agricol) propuse pentru a fi introduse în intravilan, menţionate anterior (atât cele care au obţinut avizul de mediu cât şi cele care sunt în curs de reglementare), sunt prevăzute cu funcţiunea de locuire, prin P.U.G.-urile Comunelor Moara Vlăsiei şi Gruiu (P.U.G.-uri aflate în curs de actualizare şi aprobare).

De asemenea, în zona SPA-ului Grădiştea-Căldăruşani-Dridu se va realiza Autostrada Bucureşti-Braşov, pentru care este necesară defrişarea unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari. În acest scop s-a realizat „Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari” (în anul 2008). Investiţia a obtinut acordul pentru defrişarea Pădurii Surlari.

5.2.2. Creşterea populaţiei

Tabel 5.2.2.1 Populaţia stabilă în judeţul Ilfov în perioada 1990-2009Anul 1990 2000 2005 2009Total 267090 275482 283409 312317

- masculin 134042 134171 137973 152015- feminin 133048 141311 145436 160302

Mediul urban 19285 19400 74014 133204Mediul rural 247805 256082 209395 179113

Tabel 5.2.2.2 Populaţia stabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov la 1 iulie 2010Judetul Ilfov Municipiul

BucurestiRegiunea 8

Bucuresti - IlfovTotal 321007 1942254 2263261

- masculin 156206 906769 1062975- feminin 164801 1035485 1200286

Mediul urban 137678 1942254 2079932Mediul rural 183329 -

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti

Se observă o creştere a populaţiei în judeţul Ilfov datorată migrării de la oraş spre zona rurală şi dezvoltării din punct de vedere economic a acestor zone, ceea ce duce la o presiune mai accentuată asupra ecosistemelor naturale.

5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor

În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor ani care a condus de multe ori la o exploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste conditii, multe specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului inconjurător.

104

Municipiul Bucureşti se înscrie în categoria marilor aglomerări urbane, caracterizate printr-un mediu puternic antropizat, generat de propriile dezvoltări şi care se constituie în surse de poluare a apei, aerului şi solului.

Prin implementarea planurilor/proiectelor aprobate/în curs de reglementare în Regiunea 8 se vor realiza schimbări în peisaj prin apariţia unor componente antropice noi, care vin în completarea celor deja existente. Pentru diminuarea impactului vizual şi pentru direcţionarea speciilor care traversează spaţiul aerian este necesar să se planteze fâşii de protecţie de copaci în jurul parcelelor. De preferinţă între copaci se vor intercala specii de arbuşti şi tufişuri. Este esenţial plantarea de specii autohtone de copaci , iar în ceea ce priveşte componenţa specifică a arbuştilor se vor folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă.

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului în Regiunea 8Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe

plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale. Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri. Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.

5.3. Ariile naturale protejate 5.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional

În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) Zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestieră, având o suprafaţă de 10 ha. Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal. Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti. Aria naturală protejată Pădurea Snagov este atribuită în custodie Clubului ecologic Unesco Pro Natura. Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală: Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum. Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine. Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris.

105

Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopătari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi găsiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele. Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul, un liman fluvial al râului Ialomiţa, este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Aria naturala protejata Lacul Snagov este atribuita in custodie SC. SNAGOV TUR SRL în baza convenţiei de custodie nr. 20451/12.12.2007.

Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

106

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000

Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapă natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus. Figura nr .5.3.1.1

Scroviştea (imagine preluata de pe internet)

5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional Nu este cazul.

5.3.3. Arii naturale protejate de interes comunitar

Pe teritoriul Regiunii 8 există următoarele arii naturale protejate de interes comunitar: RO SPA 0122 Lacul şi Pădurea Cernica - Arie de protecţie specială avifaunistică

(declarat prin HG 971/2011) RO SCI 0308 Lacul şi Pădurea Cernica - Sit de importanţă comunitară (declarat

prin Ordinul 2387/2011) RO SPA 0044 Grădiştea-Căldăruşani-Dridu - Arie de protecţie specială

avifaunistică )declarat prin HG 1284/2007) RO SPA 0140 Scrovistea - Arie de protecţie specială avifaunistică (declarat prin

HG 971/2011) RO SCI 0224 Scroviştea - Sit de importanţă comunitară (declarat prin Ordinul

1964/2007)

Lacul şi Pădurea Cernica RO SPA 0122 - Arie de protecţie specială avifaunistică este Sit Natura 2000, declarat prin HG 971/2011 care modifică HG

107

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, având suprafaţa de 3744 ha, şi se află pe teritoriul localităţilor Brăneşti (4%), Cernica (5%), Găneasa (<1%) şi Pantelimon (48%).

Zona lacului Cernica este caracteristică pădurilor de şleau cu specii forestiere sudice (meditaraneene), păduri care au devenit din ce în ce mai reduse din cauza exploatărilor forestiere. Zonele stuficole fixate şi libere, precum şi pădurea asociată, oferă acestei arii calitatea de sit ornitologic de o valoare deosebită pentru Câmpia Română.

În această zonă au fost semnalate 118 specii de păsări, din care o parte se regăsesc pe Directiva păsări, restul având statut legal de protecţie (prin lege şi/sau protejate de alte convenţii şi acorduri internaţionale). Există doar cateva specii de păsări care nu au un statut legal de protecţie. În plus, mai există şi alte specii protejate de faună, ce se regăsesc şi pe Directiva Habitate.

Speciile de păsări pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica sunt:

- cufundar polar (Gavia artica) - raţa roşiatică (Ayhtia nyroca)- dumbrăvenca (Coracias garulus)- ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus) - cormoran mic (phalacrocorax pygmeus)- sfrâncioc cu frunte negra (Lanius minor)- chira de baltă (Sterna hirundo)- sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio)- stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)- muscar gulerat (Ficedula albicollis).

Lacul şi Pădurea Cernica RO SCI 0308 - Sit de importanţă comunitară este Sit Natura 2000, declarat prin Ordinul 2387/2011 care modifică Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie, şi are suprafaţa de 3267 ha; se află pe teritoriul localităţilor Brăneşti (5%), Cernica (5%), Găneasa (<1%), Pantelimon (41%).

Situl Lacul şi Pădurea Cernica este important pentru habitatul 91M0 - păduri balcano-panonice de cer şi gorun care reprezintă peste 40% din suprafaţa sitului; dintre speciile de faună protejată se regăsesc în sit ţestoasa de apă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), etc.

Grădiştea–Căldăruşani–Dridu RO SPA 0044 - Arie de protecţie specială avifaunistică este Sit Natura 2000, declarat prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, are suprafaţa de 6442 ha, localiyat pe teritoriul localităţilor Gruiu (40%); Grădiştea (19%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (21%), Snagov (<1%) şi este atribuită în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: stârc galben (Ardeola ralloides), raţa roşie ( Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), chirighița neagră (Chlidonias niger), barza albă (Ciconia ciconia), erete de

108

stuf (Circus aeruginosus), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), egreta mică (Egretta garzetta), egreta albă (Egretta alba), piciorong (Himantopus himantopus), stârc mic (Ixobrychus minutus), ferestraş mic ( Mergus albellus), bătuş (Philomachus pugnax), cresteţ cenuşiu (Porzana parva), cresteţ pestriţ (Porzana porzana), ciocîntors (Recurvirosta avosetta), chira de baltă (Sterna Hirundo), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), etc. Situl este important pentru populațiile cuibătoare ale speciilor următoare: Aythya nyroca, Ardeola ralloides, Nycticoras nycticoras, specii periclitate la nivel global Situl este important în perioada de migraţie pentru : Phalacrocorax pygmeus, Ardeola ralloides, Egretta garzeta, Cygnus olor, Anser albifrons. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR; există 23 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari; 60 de alte specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra specii migratoare ( Bonn).

Scroviştea RO SPA 0140 - Arie de protecţie specială avifaunistică este Sit Natura 2000, declarată prin HG 971/2011, care modifică HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, are suprafaţa de 3356 ha şi este aflat pe teritoriul localităţilor Ciolpani (26%), Periş (29%), Snagov (<1%).

Situl cuprinde partea nord–estică a văii Sticlăriei şi Lacul Scroviştea până în dreptul localităţii Piscu; de asemenea cuprinde pădurile Ciolpani, Cocioc şi Clogila.

Situl Scroviştea este important pentru populaţiile unor specii de păsări acvatice de interes conservativ precum: stârc galben - Ardeola ralloides, raţa rosiatică - Aythya nyroca, egreta mică - Egretta garzetta, stârc pitic - Ixobrychus minutus, stârc de noapte - Nycticorax nycticorax şi cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus. De asemenea, zona forestieră este importantă pentru populaţiile cuibăritoare de uliu cu picioare scurte - Accipiter brevipes, ciocănitoare de stejar - Dendrocopus medius, ciocănitoare de grădină - Dendrocopus syriacus şi silvie porumbacă - Sylvia nisoria.

Scroviştea RO SCI 0224 - Sit de importanţă comunitară este Sit Natura 2000, declarat prin Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare, are suprafaţă de 3391 ha şi se situează pe teritoriul localităţilor Ciolpani (27%), Periş (29%), Snagov (<1%), fiind dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Zona Scroviştea are specii de floră şi faună de mare importanţă biologică: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Capreolus capreolus, etc.

Pădurile din zona Scroviştea sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei care cândva a acoperit Câmpia Română. Zona este bine consevată, situl prezentând un mozaic de habitate (pădure, acvatic şi pajişti) protejate prin Directiva Habitate.

109

5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din România

Aria naturală protejată Pădurea Snagov este atribuită în custodie Clubului Ecologic Unesco Pro Natura.

Aria naturală protejată Lacul Snagov a fost dată în custodie S.C. Snagov Tur SRL.

Situl Natura 2000 Gradiştea – Căldăruşani – Dridu RO SPA 0044 este dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Situl Natura 2000 Scroviştea RO SCI 0224 este dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Celelalte arii naturale protejate anterior menţionate nu au fost date în custodie.

5.4. Mediul marin şi costier Nu este cazul.

5.4.1.Starea ariilor marine protejate 5.4.2.Starea ecosistemelor şi resurselor vii marine 5.4.3.Starea fondului piscicol marin 5.4.4.Planificarea spaţială maritimă 5.4.5.Presiuni antropice

5.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier Nu este cazul.

5.6. Tendinţe

Datorită faptului că judeţul Ilfov este situat în imediata vecinătate a capitalei, fiind dispus ca un cerc în jurul acesteia, este supus unui proces continuu de urbanizare. Acesta se manifestă prin exercitarea unei presiunii antropice deosebite, ce se traduce prin numărul mare de solicitări de introducere din extravilan în intravilan (numărul mare de solicitări înregistrate la agenţie în vederea obţinerii de acorduri pentru planuri şi programe).

Impactul produs de existenţa autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra configuraţiei spaţiului construit şi a localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier, mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de agrement, etc.

110

6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1. Consumul şi mediul înconjurător

Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecinţele activităţii umane supra mediului.

Efectele consumului şi utilizării resurselor, asupra mediului sunt în creştere. O problemă de însemnătate decisivă este aceea a nivelului şi a ritmului dezvoltării economico-sociale.

Ca urmare a creşterii economice generale, a progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omenirea dispune astăzi de mijloace tehnice, atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura în ritm rapid. Fără a impune un control adecvat şi conştient asupra acţiunilor sale, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative atât asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Devine tot mai evident faptul că, în condiţiile unui mediu puternic degradat şi poluat, un standard de viaţă materială fie el şi foarte ridicat îşi pierde orice sens, nemaiţinând seama de influenţa negativă a acestui mediu asupra evoluţiei în perspectivă a fenomenelor naturale şi biologice, asupra creşterii economice înseşi. Din aceste considerente, s-a format treptat convingerea că, în condiţiile civilizaţiei contemporane, activitatea economică presupune nu doar preocuparea de a spori volumul şi calitatea bunurilor materiale şi a serviciilor prin asigurarea în mod curent a unei eficienţe economice ridicate, ci şi o grijă crescândă de a proteja mediul înconjurator, aceasta constituind condiţia materială de bază a creşterii economice.

Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească. Protejarea factorilor naturali se impune astfel ca o cerintă fundamentală a continuităţii vieţii economice şi sociale.

În acest context, se impune elaborarea şi adoptarea unei politici economice de largă perspectivă, în care să-şi găsească locul o strategie ecologică concretizată în acţiuni speciale de protejare a mediului înconjurator, integrate în programe de dezvoltare economică, crearea unor mecanisme economico-sociale de realizare a acestor programe, implementarea unui cadru legislativ şi instituţional adecvat.

Activitatea de protejare a mediului ridică nivelul calităţii acestuia, dar prevenirea degradării mediului este mai puţin costisitoare decât cea de reparare a daunelor.

Ca urmare a celor menţionate, apare necesar ca desfaşurarea producţiei să aibă loc în aşa fel încât materia sa fie utilizată, dacă este posibil, până când se epuizează căile de introducere, în circuitul economic cu respectarea regulilor ecologice a oricărui deşeu sau efluent, restul final urmând dacă nu poate fi evitat să fie redus la minimum. Printr-un consum responsabil putem face loc pădurilor în locul păşunilor pentru animale care încep să ocupe o suprafaţă tot mai mare, putem încuraja biodiversitatea

111

şi protejarea speciilor pe cale de dispariţie, putem micşora efectul de seră şi ceilalţi factori poluanti, pe scurt, ne putem oferi o viaţă calitativ mai bună.

Consumatorul nu risipeşte numai resursele limitate dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului.

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Activitatea de producţie este caracterizată ca fiind un proces în care are loc schimbul permanent între om şi natură, desprinderea resurselor din natură pentru prelucrarea lor în produse folositoare şi restituirea în mediul natural a materialelor sub forma finală de deşeuri. În general, utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri continuă să crească, întrucât dezvoltarea economică se bazează încă foarte mult pe resursele naturale. Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. După unele estimări, aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Deşeurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). După un anumit timp, cu o intârziere mai mică sau mai mare, o parte din deşeuri sunt integrate în circuitul biologic, iar altă parte, în circuitul economic.

Prima formă de integrare se numeşte reciclarea naturală care are loc mai cu seamă cu ajutorul agenţilor biologici, iar cea de-a doua reciclarea artificială, care se face de către om. Problema este de a păstra la proporţii cât mai reduse cantităţile de reziduuri evacuate în natură, şi anume în limita potenţialului de care dispune mediul natural de a le recicla fără urmări defavorabile de tipul dezechilibrelor ecologice.

Aceasta se poate realiza, pe de o parte, prin desprinderea din natură a unor cantităţi rezonabile de resurse şi prelucrarea eficientă a acestora, fără să rezulte cantităţi mari de deşeuri, iar pe de altă parte, de a capta şi colecta în proporţii crescânde aceste deşeuri, începând de la însăşi sursa lor de producere, şi a le supune prelucrării în procesele de producţie.

Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică, calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că se impun îmbunătăţirea eficienţei resurselor în vederea reducerii utilizării în ansamblu a resurselor naturale neregenerabile şi a impactului aferent utilizării de materii prime asupra mediului, precum şi utilizarea resurselor naturale regenerabile la o rată care să nu depăşească capacitatea de regenerare a acestora. La această dată se recunoaşte insuficienta studiere a relaţiilor şi a cerinţelor de ordin economic pentru prevenirea sau redresarea unor factori de mediu, a unor efecte negative precum şi lipsa unui sistem de evaluări economice ale resurselor naturale suficient închegat, de cuprinzator, de eficient şi fundamentat teoretic, sistem care să fie pus în slujba economisirii resurselor naturale şi a conservării factorilor de mediu.

Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea formării deşeurilor, deoarece în lipsa acestora se elimină şi ameninţările la adresa mediului. Deşi prevenirea are cel mai mare potenţial pentru reducerea presiunilor asupra mediului, politicile de reducere a

112

generării de deşeuri au fost rare şi, adesea, nu foarte eficiente. Valorificarea deşeurilor presupune prelucrarea unui deşeu, căruia dorim să-i creştem durata de viaţă în circuitul economic. Pe de altă parte trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor necesită consum de energie, poluează mediul, implică costuri de colectare selectivă, transport, prelucrare (recuperare), pe când evitarea formării deşeurilor nu introduce astfel de costuri, fiind din acest motiv calea preferată.

6.3. Gestionarea deşeurilor

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninţă planeta noastră, o problemă majoră o constituie, fără nici o îndoială, deşeurile. Fiecare dintre noi, aruncă zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare acţionează periodic, golind pubela care adesea depăşeşte marginile şi le depozitează în depozite ecologice. Depozitarea deşeurilor, pe langă faptul că este un proces tehnologic destul de scump, mai prezintă un dezavantaj: poluează mediul. Soluţia nu constă în depozitarea acestora, fie chiar şi în spaţii conforme, ci în colectarea selectivă şi reciclarea lor. Aceasta metodă permite recuperarea substanţelor valoroase pentru reciclare. În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:- modificări de peisaj şi disconfort vizual;- poluarea aerului;- poluarea apelor de suprafaţă;- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Gestionarea deşeurilor în regiune

În Municipiul Bucureşti, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale (DMS) se realizează de către societăţile S.C. REBU S.A. şi S.C. Compania Romprest Service - Bucureşti în sectorul 1, S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2, S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3, S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5, S.C. URBAN S.A. în sectorul 6, S.C. SALSERV ECOSISTEM S.A.

Pentru judeţul Ilfov ca obiective de mediu au fost reţinute:

închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de DMS, existente în zona rurală şi urbană, la data de 16.07.2009, în conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, transpusă în legislaţia naţională prin HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. În P.R.G.D. Bucureşti-Ilfov au fost identificate 22 amplasamente neconforme şi neutorizate pentru depozitarea DMS. Amplasarea pe teritoriul judeţului Ilfov este aratată în figura de mai jos.

113

Amplasamentele fostelor depozite de DMS-neconforme şi neautorizate, în mediul urban şi rural (culoarea verde deschis), ce au fost închise şi ecologizate la 16.07.2009. Harta indică şi amplasamentele depozitelor de DMS (culoarea verde închis), conforme şi autorizate cu A.I. Mediu, precizate în P.R.G.D. Reg. 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov Figura 6.3.1.

LEGENDA

Evoluţia cantităţilor de DMS din judeţul Ilfov depozitate la depozitele de deşeuri conforme şi autorizate cu autorizaţie integrată de mediu este prezentată tabelar.

Evoluţia cantităţilor de DMS depozitate la depozitele conforme şi autorizate din Regiunea 8

Tabel 6.3.1. u.m = tone

An / depozit 2007 2008 2009 2010 2011depozit conform Vidra - Eco Sud

-din alte judeţe3630

04937

015722

016203

347 20521

114

Depozite de DMS neconforme şi neautorizate, închise şi ecologizate la 16.07.2009

depozite conforme autorizate cu A.I. Mediu

An / depozit 2007 2008 2009 2010 2011depozit conform Glina –Ecorec

-din alte judeţe13670

037418

045281

070836

347 65825

depozit conform Rudeni – Iridex- din alte judeţe

168190

177980

157970

26476724 35865

depozite neconformedeşeuri necolectate 8544 4436 0 0 0

Amplasamentele depozitelor de deşeuri conforme, autorizate cu autorizaţie integrată de mediu (romb de culoare albastră) şi amplasamentele fostelor depozite necomforme şi neautorizate (drepunghiuri). Figura nr. 6.3.2.

Pozitionarea depozitelor conforme (Rudeni – Iridex, Glina- Ecorec, Vidra- Ecosud)

Având în vedere declararea perioadei 2011-2025 şi în viitor, de către UE, ca perioadă în care activitatea de reciclare, refolosire, reutilizare a deşeurilor sortate din DMS este în atenţia tuturor autorităţilor de decizie din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov prezentăm tabelul evoluţiei depozitării DMS din judeţul Ilfov în depozitele conforme, autorizate cu autorizaţie integrată de mediu:

Situaţia generării şi gestionării DMS - cantităţi în structură - în judeţul Ilfov, pentru anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011

115

Tabel 6.3.2.

Nr. crt Categorii de deşeuri

Codul deşeului

Realizări(u.m = tone)

2007 2008 2009 2010 2011

1 Deşeuri municipale, din care: 20.15.01 51843 64589 76800 151092 162358

1.1Deşeuri municipale

colectate in amestec de la populatie

20.03.20.01 2819940786

48814 77601 77802

1.2

Deşeuri asimilabile celor menajere

colectate în amestec din comerţ, industrie,

instituţii

20.01.15.0120 % din 1.1 5928 8197 7937 35914 44409

1.3

Deşeuri colectate separat, din care:

20.01.15.0120 % din 1.1

si 1.25332 5798 13092 33314 35677

hârtie şi carton 20.01.20.0115.01.20.01 3396 3792 11275 26420 32076

sticlă 20.01.20.0215.01.20.07 310 313 275 277 278

plastic 20.01.19.3915.01.20.02 520 526 528 529 525

metale 20.01.19.4915.01.20.04 430 436 437 438 445

lemn 20.01.19.3815.01.20.03 70 74 80 83 85

**Biodegradabile 20.01.20.08 **230 **267 **248 **5318 **2023

Altele (compusi, textile, etc.), din care:

deşeuri periculoase*din deşeuri menajere

20 0119*20 0121*20 0123*20 0126*20 0133*20 0131*20 0129*20 01 37*

-

376*

-

390*

-

249*

-

249*

-

245*

1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 - 400 140 145 1451.5 DEEE 20 03 07 681 1800 4000 1300 1500

1.6 Deşeuri din gradini si parcuri 20.02 2054 2052 1701 1702 1705

1.7 Deşeuri din piete 20.03.02 302 305 306 306 3081.8 Deşeuri stradale 20.03.03 804 815 810 810 8121.9 Deşeuri necolectate 20.0115.01 8544 4436 0 0 0

116

În toate Consiliile Locale din judetul Ilfov, există servicii de salubritate (din cele 40 de Consilii Locale, în 8 serviciul de salubritate este asigurat de operatori economici ai Consiliului Local, iar in 32 Consilii Locale serviciul de salubritate este concesionat unor operatori economici de salubrizare, alţii decât cei creaţi de Consiliul Local).

Aceştia sunt următorii: S.C. Compania ROMPREST Service S.A., S.C. RER Ecologic Service București REBU S.A., S.C.ROSAL ECOLOGIC&RECYCLING SYSTEM S.R.L, S.C. SAL-TRANS EXIM S.R.L., S.C. SALSERV Ecosistem S.R.L., S.C. Servicii Salubritate București S.A., S.C. URBAN S.A., S.C. Supercom S.A., Bucuresti, S.C. ECOVOL S.A., S.C. PROD Service Act Snagov S.A.

Depozitarea deşeurilor menajere colectate de pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov se face pe următoarele amplasamente :- Depozitul IRIDEX din Rudeni, Chitila;- Depozitul VIDRA-Ecosud; - Depozitul GLINA-Ecorec.

În paralel cu depozitarea directă, o parte din deşeuri este supusă operaţiilor de sortare şi balotare, reducând considerabil cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele ecologice.

De asemenea, marea parte din deşeurile biodegradabile sunt procesate în staţia S.C. URBAN S.A. din Bd. Preciziei nr. 40, sector 6, Bucuresti şi trimise spre valorificare în instalaţiile de coincinerare din ţară, fără a mai ajunge pe depozite.

Situaţia Staţiilor de Sortare în 2011:

Tabel 6.3.3.

JudetDenumirea

proiectului de investitie/adresa amplasamentului

BeneficiarFacilitati

prevazute in proiectul de

investitie

Stadiul actual

(in operare/in

curs de realizare)

Capacitati

Bucureşti

Sortarea fluxului de deseuri

colectate selectiv, de la populatie si agenti economici;

adresa :Bdul Preciziei 40 A,

Sucursala Bucuresti

SC Urban SA statie sortare in operare 30.000 t/an

Bucureşti

Balotarea deseurilor

reciclabile de plastic, carton si

aluminiu

SC Urban SA

statie balotare in operare 15.000 t/an

Bucureştitratarea prin

maruntire mecanica, a

SC Urban SA statie tratare in operare 20.000 t/an

117

sortului ramas de la statia de

sortare, deseuri vegetale si

voluminoase

Ilfov

Statie de sortare/oras

Popesti-Leordeni, str. Soseaua de Centura, nr. 2

SC Ecorec SA

SC Rosal Grup SA

- sortare deseuri: H+C,mase

plastice,metalice;se face

balotare.-banda

transportoare a resturilor

de dupa sortare in

corpul depozitului

functional11741,76

t/an/capacitate proiectata

Ilfov

Statie de sortare/com.

Vidra, amplasament

depozit conform de deseuri

SC Ecosud SRL

sortare manuala cu

64 locuri,balotare

functional1250 t/zi

capacitate proiectata

IlfovStatie sortare/

oras Pantelimon, bd. Biruintei, nr.

98

SC Rosal Grup SRL

sortare manuala cu

14 locuri,balotare

functional 1100 t/an

Ilfov

Statie de sortare/oras

Bragadiru, str. Soseua

Alexandriei, nr. 229

SC Recycle International

SRL

colectare, sortare

manuala deseuri

nemetalice; are in dotare o instalatie de balotare

functional 300 t/an

IlfovStatie de

sortare /com Copăceni

CL Copăceni

colectare, sortare

manuala deseuri


nu este funcţională 250 t/an

Ilfov Staţie de CL colectare, funcţională 250 t/an

118

sortare /com Mogoşoaia Mogoşoaia

sortare manuala deseuri


Tinta anului 2011 de reducere de la depozitare a deşeurilor biodegradabile; pentru judeţul Ilfov, ţinta a fost : 12759 tone (calculată din ţinta anului 2013).

Prin Planul Regional pentru Gestiunea Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov s-au stabilit cantităţile de deşeuri biodegradabile ce trebuie reduse de la depozitare în anii 2010 şi 2013. Cartea Verde privind gestionarea deşeurilor biologice în Uniunea Europeana precizează ce înseamnă deşeuri biologice.

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie - deşeuri biologice - sunt cuprinse:

- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;- deşeuri biodegradabile din pieţe;- teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată. Tinând cont de prevederile PRGD Reg. 8, Bucuresti-Ilfov, cantităţile de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov, în anul 2011, au fost:

- 1656 tone = deşeuri biodegradabile rezultate în bucatarii şi unităţi de alimentaţie publică, unităţi de prelucrare carne şi produse din carne, procesate sau utilizate în hrana animalelor;

- 315 tone = deşeuri vegetale din grădini utilizate la realizarea de “compost în spatele casei” ;

- 152 tone = deşeuri biodegradabile rezultate din toaletarea arborilor, utilizate ca lemn de foc;

- 1975 tone = nămol de la staţiile de epurare ape uzate menajere (a fost împrăştiat pe sol cu Permis de aplicare, emis de APM Ilfov)

TOTAL = 4098 tone deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare la ţinta anului 2010.

Procentul de reducere de la depozitare a deşeurilor biodegradabile în judeţul Ilfov, la ţinta anului 2011 a fost de 31 %.

Restul de 69 % (8661 tone) din deşeurile biodegrdabile au fost depozitate în depozitele conforme autorizate cu Autorizaţie integrată de mediu existentă în Reg. 8 Bucureşti-Ilfov. Împărţirea cantitativă pe depozitele conforme din Regiune este aratată în tabelul de mai jos:

Împărţirea, pe depozite conforme din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, a deşeurilor biodegradabile depozitate – la ţinta anului 2011

Tabel 6.3.4.mod de gestionare observaţii

119

compostate în spatele casei 315 tone permite PRGD Reg 8 Bucureşti-

Ilfovhrana pentru animale 1656 tone permite PRGD

Reg 8 Bucureşti-Ilfov

lemn, combustibil 152 tone utilizat ca lemn de foc

nămol, împrăştiat pe sol, subst. uscată 1975 tone a fost împrăştiat cu Permis de

aplicare emis de APM Ilfov

depozite de deşeuri autorizate cu autorizatie integrată de mediu în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Vidra-Ecosud Glina -Ecorec Rudeni-IridexDeşeuri biodegradabile depozitate, total : 8661

tone, din care 2366 tone 1248 tone 5047 tone

Precizări: în Reg. 8 Bucureşti-Ilfov nu există staţie de compostare (aerobică sau anaerobică) a deşeurilor biodegradabile. Cantitatea depozitată reprezintă 69 % din ţinta anului 2011.

Împărţirea pe depozite conforme a deşeurilor biodegradabile: Figura nr.6.3.3

Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov la ţinta anului 2011

Tabel 6.3.5.

120

Nr. crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile Cod deseu

u.m. = tone2011

1 deşeuri biodegradabile rezultate în bucatarii şi unităţi de alimentaţie publică 20.01.08 1656

2 deşeuri vegetale din gradini, parcuri; 20.02.01 315

3 deşeuri biodegradabile din pieţe 20.03.02depozitate la

depozitele conforme

4 Deşeuri biodegradabile din toaletarea arborilor (deşeuri de lemn) 20 01 38 152

5 nămol de la epurarea apelor uzate menajere 19.08.05 1975

TOTAL deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare la tinta anului 2011 4098

TOTAL deşeuri biodegradabile depozitate la depozitele conforme autorizate cu autorizatie integrate de mediu, la tinta anului 2011 8661

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din bucătării şi alimentaţie publică reflectă un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea gradului de urbanizare din judeţ. A crescut numărul persoanelor care utilizează desfacerea mărfurilor agricole in pieţe organizate. S-a extins reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate. Cantitatea de nămol 1975 tone (de la staţiile de epurare pentru ape uzate menajere (staţia de epurare Baloteşti, Măgurele, Buftea, Arteca Jilava, Snagov - Santu Floreşti, Periş; începând din luna iulie 2008 staţia de epurare Buftea s-a închis; începand din luna septembrie 2010 este in functiune statia de epurare ce deserveşte comuna 1 Decembrie). S-a luat în calcul cantitatea de hârtie ce nu mai poate fi reciclată. Estimăm că va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile prin creşterea gradului de colectare selectivă şi pătrunderea serviciilor de salubrizare în toate comunele şi satele judeţului Ilfov.

În judeţul Ilfov, în anul 2011, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deşeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi de compostare a deşeurilor biologice (pentru îngrasămînt). La nivel local (în sate şi comune) se compostează dejecţiile animaliere cu producere de gunoi de grajd care se împrăştie pe sol şi se introduce sub brazdă. În anul 2011 s-au emis 4 Permise de aplicare nămol (pentru SC Agro Fip Com SRL, ).

- staţia de epurare a localităţii Baloteşti, administrată de SC Compania Romprest Service SA, a dată functionat în anul 2011, dupa retehnologizare. În anul 2011 staţia de epurare ape uzate a comunei Baloteşti a trecut în admnistrarea “ADIA Ilfov” prin constituirea SC Apa-Canal SA Ilfov.

- staţia de epurare a oraşului Buftea nu a funcţionat (decât până în luna iulie 2008) deoarece oraşul a fost conectat la canalilizarea municipiului Bucureşti.

121

Tabel centralizator deşeuri periculoase incinerate laIncineratorul de deşeuri periculoase Chiajna – Iridex

Tabel 6.3.6.

Categoria de deşeu cf. HG.

856/2002

Managementul deşeurilor transportate la incinerator

Cantitatea în stoc la începutul

anului 2011 (t/an)

Cantitatea primită în vederea

incinerării 2011 (t/an)

Cantitatea incinerată 2011 (t/an)

Cantitatea rămasă în stoc

la sfârşitul anului 2011

(t/an)Avizate DSV - 302,10 302,10 -

Deşeuri periculoase industriale

- 178,08 175,73 2,35

Deşeuri medicale - 1352,74 1347,48 5,26

Total general - 1832,92 1825,31 7,61

6.4 Impact (caracterizare)

Toate elementele unui sistem de gestionare a deşeurilor pot avea un impact potenţial asupra mediului. Un sistem modern de management al deşeurilor elimină sau reduce considerabil posibilitatea apariţiei acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere al mediului şi social.

Depozitarea în spaţii neadecvate a deşeurilor, mai ales în mediul rural, a determinat apariţia de depozitări necontrolate pe străzi sau la marginea aşezării rurale. Pe lângă aspectul inestetic, există un impact economic reprezentat de o slabă dezvoltare în domeniul turismului.

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate cauza înfundarea sistemelor de drenare şi apariţia inundaţiilor.

În depozitele de deşeuri, deşeurile biodegradabile se descompun, producând gaze şi levigat. Dacă nu sunt captate, gazele generate de depozitele de deşeuri contribuie în mod semnificativ la efectul de seră, deoarece acestea constau în principal din metan, care este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte efectul asupra schimbărilor climatice în perspectiva orizontului de 100 de ani luat în considerare de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice.

Înainte de adoptarea Directivei privind depozitele de deşeuri, emisiile de metan generate de depozitele de deşeuri reprezentau 30% din emisiile antropice globale de metan în atmosferă. În ipoteza că toate ţările ar respecta dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, chiar dacă va avea loc o creştere a cantităţii de deşeuri solide municipale, se estimează că, în 2020, emisiile de metan vor fi semnificativ mai mici decât în 2000. Dacă nu este colectat în conformitate cu dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, levigatul poate contamina apele subterane şi solul. De

122

asemenea, depozitele de deşeuri pot avea un impact negativ asupra zonelor învecinate, deoarece acestea generează bioaerosoli, mirosuri şi afectează negativ aspectul zonei din imediata apropiere.

Un alt efect negativ al depozitării deşeurilor este acela că aria de teren utilizată este mai mare decât cea necesară altor metode de gestionare a deşeurilor. Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu prezintă aproape niciun avantaj, cu posibila excepţie a capacităţii de „stocare” a carbonului sechestrat în deşeurile pretratate şi a unei cantităţi foarte reduse de energie generată de gazele provenind de la depozitele de deşeuri, dacă respectivele depozite de deşeuri sunt gestionate în mod corespunzător.

Implementarea dispoziţiilor Directivei UE privind depozitele de deşeuri va duce la reducerea principalelor efecte negative ale depozitării deşeurilor, însă acestea nu vor fi complet eliminate. De asemenea, depozitarea deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de teren. Pe termen mediu şi lung, aceasta nu este considerată ca fiind o soluţie sustenabilă de gestionare a deşeurilor şi, drept urmare, nu este recomandată.

Întreţinerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a deşeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de eşapament, fiind eliberate si acestea în atmosferă.

Levigatul format în depozitele de deşeuri menajere influenţează negativ apele de suprafaţă şi cele subterane. Solurile din vecinătatea depozitelor pot ficontaminate cu metale grele şi alţi poluanţi toxici.

Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de seră.Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori

importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni. În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriileindividuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul şi mişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera.

Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri.

123

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvicdistrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupatepericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a provoca alunecări de terendistrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de artăpulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă o regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică.

În ceea ce priveşte bateriile şi acumulatorii, din cauza substanţelor pe care le conţin (metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul), bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea noastră. Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântână.

Incinerate, bateriile portabile degajă în fum aceste substanţe toxice şi poluează aerul. Mercurul conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci de ani.

Bateriile auto se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi aerul. Ele conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaţii grave. Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă estevarsata accidental. Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie facuta în containere speciale, rezistente la coroziune.

În cazul vehiculelor scoase din uz, uleiul de motor ars conţine: funingini, răşini, acizi organici proveniţi din oxidarea parţială a uleiului, clor, compuşi aromatici, fenoli şi alte substanţe chimice periculoase. Uleiurile uzate sunt puţin degradabile şi reuşesc să distrugă flora şi fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spaţiu deschis, uleiul de motor degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu impact cancerigen asupra oamenilor. Ars în aer liber, uleiul de motor uzat poate elibera acid

124

clorhidric, extrem de poluant pentru atmosferă. Folosit la vopsirea gardurilor din lemn este periculos pentru sănătatea oamenilor. După ploaie, substanţele conţinute de ulei ajung în sol şi contaminează pânza freatică.

6.5. Presiuni

Sănătatea fiecarui om este influenţată de sănătatea mediului: fiecare om afectează mediul in care traieşte. Starea mediului inconjurător este pe an ce trece tot mai ingrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează. În general se poate afirma că ţările cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantităţi de deşeuri şi oluanti consumă cantităţi mari de energie şi resurse naturale. Impactul pe care aceste ţări îl au cu ediul natural este puternic distructiv. Se remarcă astfel existenţa unei proporţionalităţi inverse intre nivelul de industrializare şi starea mediului inconjurator.

Întreaga lume este in interrelaţie - fiecare acţiune va produce o reacţie care în complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibilă. Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scara largă şi mediul ambiant este poluat datorită activităţii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit . Sănătatea oamenilor este de asemenea afectată: starea de sănătate nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substanţe chimice. De regulă, ceea ce este bun pentru natură, pentru mediul ambiant, este sanatos si pentru vieţuitoare.

Fiecare om trebuie să realizeze şi să accepte să îşi asume responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei.

Prin structura, amplasamentele şi funcţiile aglomerărilor urbane se exercită o paletă de presiuni asupra factorilor de mediu şi implicit asupra stării de confort şi sănătate asupra populaţiei. Desfăşurarea tuturor activităţilor antropice generează diferite noxe ce influenţează calitatea factorilor de mediu. În acest context se întâlneşte poluarea produsă de activităţile industriale, generarea de către populaţie a deşeurilor şi a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluării sonore, precum şi a poluărilor accidentale.

Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de mediu, dar prin masurile tehnico- juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii proiectaţi a staţiilor de epurare existente, exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor ecologice de deseuri, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare şi dezvoltare a spaţiilor verzi, au darul de a îmbunătăţi constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei.

Agresarea mediului urban prin turism este provocată de: - apele uzate provenite de la unităţile turistice; - noxele din transport (autovehicule în trecere);- noxele de la centrale termice ale bazelor turistice;- zgomotul de la centrele de recreere pentru turişti şi din transport;- comportament necivilizat fată de valorile de patrimoniu.

125

În ciuda contribuţiilor negative pe care le are turismul asupra mediului nu putem omite efectele pozitive legate de:- îmbogăţirea arhitecturală şi peisagistică;- constituirea de zone protejate;- reconstrucţia ecologică;- dezvoltarea socio - economică.

Presiuni exercitate de zgomot şi vibraţiiSursele de producere a poluării sonore:- zgomotul industrial produs de diferitele unităţi industriale;- zgomotul comercial produs de diferite activităti de comerţ;- zgomote date de mijloacele de transport, în special autovehicule;- surse din locuinţe: liftul, hidroforul, instalaţiile de apa sau canalizare, utilizarea diverselor aparate ca aspiratorul de praf, masini de spălat rufe, radioul, televizorul, foenul de uscat părul, telefonul; diversele activitati care se petrec în locuinţe pot reprezenta de asemenea surse de zgomot: cântatul la pian sau alt instrument muzical, joaca copiilor, dansul adulţilor şi de ce nu chiar discuţiile la nivel mai mare etc.

Presiuni exercitate de mijloacele de transport.O atenţie deosebită o acordă institutiile de protectie a mediului mijloacelor de

transport destinate transportului de substanţe, mărfuri şi deşeuri periculoase. Din acest motiv în demararea procedurii de autorizare a acestei activităţi (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de condiţii ce trebuie respectate de către agenţii economici solicitanţi, în scopul prevenirii şi diminuării accidentelor majore.

Impactul consumului de energie asupra mediuluiSectorul energetic, pe întregul lanţ - producere-transport-consum de energie,

produce cca 90% din emisiile poluante din România. Este deci nevoie de o strategie naţională pentru reducerea impactului sectorului energetic, care să cuprindă ca direcţii principale: - îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele industriale cu impact deosebit asupra sănătăţii populaţiei;- reducerea nivelului de poluare pentru a respecta prevederile impuse de legislaţia europeană;- necesitatea cuantificării investiţiilor cerute de acţiunile care pot conduce la alinierea României la standardele UE;- dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de monitorizare şi analiză a emisiilor poluante;- alinierea agenţilor economici din domeniul energetic la nivelul emisiilor stabilit în urma negocierilor Cap. 22 MEDIU cu UE;- introducerea unor instrumente economice care să stimuleze reducerea poluării, taxa pe CO2.

6.6. Tipuri de deşeuri

6.6.1. Deşeuri municipale

126

Termenul de “deşeuri municipale” desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora. Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

În Municipiul Bucureşti, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi :- S.C. Compania Romprest Service - Bucureşti în sectorul 1;- S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3;- S.C. REBU S.A. în sectorul 4;- S.C. REBU S.A. şi S.C. Compania Romprest Service - Bucureşti în sectorul 5;- S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.- S.C. SALSERV ECOSISTEM S.A.O contribuţie importantă în realizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor stradale o au şi Administraţiile Domeniului Public din cele 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti.

Situaţia serviciilor de salubritate în judeţul Ilfov este următoarea:

În toate Consiliile Locale din judeţul Ilfov exista servicii de salubritate (din cele 40 de Consilii Locale, în 8 serviciul de salubritate este asigurat de operatori economici ai Consiliului Local, iar in 32 Consilii Locale serviciul de salubritate este concesionat unor operatori economici de salubrizare, alţii decât cei creaţi de Consiliul Local).

În judeţul Ilfov exista 10 operatori de salubrizare, datele lor generale fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Operatori de salubrizare din judeţul Ilfov:Tabel 6.6.1.1.

127

Denumire societatii Adresa Forma de

organizare

Activitatea pentru care

este obtinuta licenta

S.C. Compania ROMPREST Service S.A.

Otopeni, Calea

Bucurestilor Nr.224 E

Aeroportul International

Henri Coanda cladirea

R.E.A.B etaj 1 judetul ILFOV

Forma de capitalMajoritar privat

precolectare, colectare şi transport al deşeurilor

municipale, inclusiv ale

deşeurilor toxice periculoase din

deşeuri menajere, cu

excepţia celor cu regim special

S.C. RER Ecologic Service

București REBU S.A.

București, sect. 5, Bd.

Tudor Vladimirescu

nr.35

Forma de capitalMajoritar de stat






S.C.ROSAL ECOLOGIC&R

ECYCLING SYSTEM S.R.L

sos. Dudesti Pantelimon

nr. 2, Pantelimon







128


organizare



S.C. SAL-TRANS EXIM

S.R.L.

Magurele Str.Atomistilo

r nr.126 judetul ILFOV







S.C. SALSERV Ecosistem

S.R.L.

str. Mihail Sebastian nr.

130 et. 3 sect. 5

Bucuresti

Forma de capitalAutohton integral

privat






S.C. Servicii Salubritate

București S.A.

șos. București - Ploiești nr. 17 sect. 1 București







129


organizare



S.C. URBAN S.A.

Rm. Valcea, str. Carol I

nr. 30 bl. D6 jud. Valcea Sucursala

Otopeni str. Floarea de Cais nr. 10 Sucursala

Bucuresti str. Muntilor nr. 2







SC Supercom SA, Bucuresti,

Bucuresti, str.

Gherghitei, nr. 27







S.C. ECOVOL S.A.

bdul. Dunării nr. 52A oraș Voluntari jud.

Ilfov


salubrizare a localităţilor

S.C. PROD Service Act Snagov S.A.

com. Snagov, sat Ghermanesti

nr. 49 jud. Ilfov


salubrizare a localităţilor

Depozitele neconforme rurale au fost închise/ecologizate până la data de 16 iulie 2009.

Spaţii de depozitare neconforme care au fost închise:Tabel 6.6.1.2.

130

Numele satelor cu suprafeţe de depozitare

Adresa, locaţia suprafeţelor de depozitare

Suprafaţa

m²Data

închiderii

1 Mogoşoaia Satul Mogoşoaia 11.000 20092 Clinceni Clinceni, str. Solariilor 5.000 20094 Afumaţi N-V de Afumaţi 20095 Domneşti com. Domneşti (în spatele UM) - 2009

6 Com. Darasti com. Darasti (spre com. 1 Decembrie) 10.000 2009

7 Ciolpani Satul Ciolpani- Piscu 10.000 20098 Com. Peris Satul Peris 15.000 2009

9 Com. Ganeasa Şindrilita, Pitesca, Afumaţi 45.000 2009

10 Gruiu Satul Silistea Snagovului, satul Lipia

20.000 2009

11 Dascălu Dascălu - 200912 Vidra Vidra–Creţeşti 35.000 200913 Petrachioaia Petrachioaia 35.000 200914 Berceni Berceni 6.000 200915 Dobroieşti Dobroieşti 30.000 2009

16 com Jilava Pe un teren apartinand SC Progesul SA 5.000 2009

17 Branesti acc. PUG 6896/0203/2000,land 133, parcela 555

35.000 2009

18 Grădiştea Satul Grădiştea, pamantul 15 (AGROMEC) 20.000 2009

19 Com.1 Decembrie Baloteşti 8.000 2009

20 1 Decembrie 1 Decembrie 8.000 200921 Măgurele Măgurele- Dumitrana 10.000 200922 Oraşul Buftea Buftea 15.000 200923 Tunari Tunari 25.000 2009

24 Stefăneştii de Jos Stefăneştii de Jos 25.000 2009

25 Bragadiru Bragadiru - Virteju - 200926 Cornetu Cornetu, pamantul 16, parcela 43 9.000 200927 Pantelimon Pantelimon 200928 Ciorogirla Ciorogirla 10.000 2009

29 Cernica Pe teritoriul satului 5.000 2009

Suprafaţa totala 365.000

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov se face pe următoarele amplasamente :

131

- Depozitul IRIDEX din Rudeni, ChitilaDepozitul conform Chiajna Rudeni / Iridex SRL deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu, emisă la data de 30.10.2007 şi valabilă până la data de 30.10.2017. Locaţia acestui depozit conform este: Bucureşti, sector 1, Drumul Rudeni-Chitila nr. 10. Activitatea de depozitare se realizează în 5 compartimente care ocupă cca. 16,5 ha din totalul de 27 ha. Cuprinde: platformă şi concasor pentru mărunţirea deşeurilor din constructii şi demolări, staţie de producere a compostului (doua celule), realizate în cursul anului 2011.- Depozitul VIDRA-EcosudDepozitul conform Vidra / S.C.ECO SUD SRL deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu revizuită nr.25, emisă la data de 11.06.2009 şi valabilă pâna la data de 15.10.2017. Locaţia acestui depozit conform este: comuna Vidra, sat Sinteşti, judeţul Ilfov.- Depozitul GLINA-EcorecDepozitul conform Glina/ S.C.Ecorec S.A deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu revizuită nr.57, emisă la data de 04.06.2008 şi valabilă până la data de 01.06.2017. Locaţia acestui depozit conform este: oras Popeşti-Leordeni, sos. de Centură nr. 2, judeţul IlfovAmplasamentul depozitului de deşeuri Glina ocupă o suprafaţă de 119 ha din care 110 ha reprezintă suprafaţa totală de depozitare. Pe amplasament se află o staţie de sortare a deşeurilor, pusă în funcţiune din 01.03.2007, compusă din doua benzi, fiecare cu o capacitate de sortare de 9 t/h. Conform raportărilor operatorilor economici, cantitatea de deşeuri menajere colectată din Municipiul Bucureşti în cursul anului 2011 a fost de 758 741,356 tone/an şi eliminată la cele trei depozite ecologice din regiune.

6.6.2. Deşeuri industriale (deşeuri de producţie)

Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică.Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de Statistică la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. La data întocmirii prezentului raport nu este definitivată prelucrarea datelor din ancheta statistică pentru anul 2009.În Judeţul Ilfov, în anul 2010, au desfăşurat diverse activităţi aproximativ 14.000 agenţi economici (în oraşe şi comune). Tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate au fost:- hârtie şi carton rezultate din gestionarea ambalajelor, din activităţi de birou, din procese de producţie, din activităţi de comercializare şi depozitare,- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.,

132

- materiale compozite (carton+masă plastică, carton+aluminiu, metal+masă plastică, carton+masa plastic+metal), textile impregnate rezultate din activităţi de comercializare, din activităţi de cercetare, din activităţi de producţie,- cioburi de sticla rezultate din activităţi de prestări servicii, din activităţi de producţie, din activităţi de îmbuteliere, din demolări de construcţii,- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activităţi de prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrică,- baterii şi acumulatori, rezultate din activitatea de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică,- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrare mecanică prin aşchiere,- nămoluri din instalaţiile de epurare şi preepurare (apă, aer) existente în dotarea unor agenţi economici,- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.,- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat,- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din ambalaje dezafectate, etc.,- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezulte din activităţi de producţie, prestări servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice,- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,- deşeuri de amestecuri cu conţinut de mercur şi mercur ca metal,- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, reşapări de anvelope, prestări servicii de reparaţii mecanice auto,- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra şi ţesături,- echipamente electrice şi electronice,- deşeuri din construcţii şi demolări, din activitatea de construcţii civile şi industriale.

Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor aprobate prin HG nr.1470/2004 reprezintă un rol important în dezvoltarea unei gestiuni durabile în domeniul deşeurilor.

Se prognozează o creştere privind generarea şi valorificarea deşeurilor de producţie cu cca. 10% pe an, iar cantităţile de deşeuri rezultate din industrie şi comerţ reciclate vor creşte în medie cu cca. 10% pe an.

Valorificarea energetică va rămâne ca alternativă, într-un procent mai mic în perioada următoare, dar se estimează că după anul 2017, aceasta va depăşi 10% ca urmare a dezvoltării activităţilor de incinerare a deşeurilor.

Fluxul de deşeuri din Regiunea 8 în 2011 Tabel 6.6.2.1.

133

Nr. crt.

Localitate Denumire material

STOC/(t) la

01.01.2011

Cantitate/tone STOC/(t) la

31.12.2011

colectată valorificată eliminată

1 Bucureşti

Deşeuri municipale 0.000 758741.356 0.000 758741.356 0.000

Sticlă 6300.103 1816.197 1772.150 0.000 6344.150PET 839.568 432.264 409.890 0.000 861.942PE 1680.138 2080.555 2338.102 0.000 1422.591

Hârtie/ carton 9235.421 67922.259 67253.069 0.000 9904.611

Uleiuri uzate 918.347 180.776 137.417 0.000 961.706Acumulatori

auto 2288.563 2126.390 1743.837 0.000 2671.116

Anvelope uzate 1063.132 3321.248 3200.558 0.000 1183.822

Deşeuri lemnoase 85.564 933.713 891.427 0.000 127.850

Rumeguş 1608.084 0.000 0.000 0.000 1608.084Deşeuri

spitaliceşti 0.000 2772.536 0.000 2772.536 0.000

2 Ilfov


Sticlă 10.515 63.274 62.884 0.000 10.905PET 46.764 112.630 111.020 0.000 48.374PE 49.355 552.422 507.461 0.000 94.316

Hârtie/ carton 1065.623 32176.936 32075.733 0.000 1166.826

Uleiuri uzate 13.568 199.563 199.043 0.000 14.088Acumulatori

auto 173.049 7309.342 7323.862 0.000 158.529

Anvelope uzate 382.375 319.169 256.989 0.000 444.555


Rumeguş 0.000 151.680 151.680 0.000 0.000Deşeuri

spitaliceşti 0.000 74.880 0.000 74.880 0.000

Total Regiunea 8 Bucuresti -

Ilfov


Sticlă 6310.618 1879.471 1835.034 0.000 6355.055PET 886.332 544.894 520.910 0.000 910.316PE 1729.493 2632.977 2845.563 0.000 1516.907

134

Hârtie/ carton 10301.044 100099.195 99328.802 0.000 11071.43

7Uleiuri uzate 931.915 380.339 336.460 0.000 975.794Acumulatori

auto 2461.612 9435.732 9067.699 0.000 2829.645

Anvelope uzate 1445.507 3640.417 3457.547 0.000 1628.377


Rumeguş 1608.084 151.680 151.680 0.000 1608.084Deşeuri

spitaliceşti 0.000 2847.416 0.000 2847.416 0.000

135

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale

În conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deşeurile rezultate din activităţile medicale, în condiţii de colectare prin separare la locul producerii, se gestionează pe categorii stabilite, astfel:

- în saci negri sau transparenţi se colectează deşeuri menajere şi asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la boli infecţioase), hârtie, bonete şi măşti de unică folosinţă, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienţi de sticlă ce nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice. Aceste deşeuri se codifică conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;- saci de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deşeurilor infectioase, de exemplu: părţi anatomice şi anatomopatologice (fetuşi, placente, material biopsic), tampoane, comprese îmbibate cu sânge, sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materiale, instrumente şi echipamente medicale de unică folosinţă, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indică faptul ca deşeurile sunt periculoase);- cutii cu pereţi rigizi, se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare, cum ar fi: seringi de unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură şi ace, lame de bisturiu de unică folosinţă, sticlărie, deşeuri de la secţii de hemodializă. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*, 18.02.02* (* indică faptul că deşeurile sunt periculoase). Aşadar din activităţile medicale rezultă deşeuri de tip menajer (deşeuri nepericuloase), care se depozitează în depozitele de deşeuri nepericuloase; deşeuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deşeuri periculoase care necesită incinerare.

În Municipiul Bucureşti, la data de 31 decembrie 2011, erau autorizate pentru activităţile de transport deşeuri medicale periculoase următoarele societăţi:

- S.C. PERFECT CURIER S.R.L.- S.C. TEHNO DENTAL SERVICE APARATURĂ STOMATOLOGICĂ S.R.L.- S.C. EUROTRANS CHEM SERVICES S.R.L.- S.C. SERVICII SALUBRITATE BUCUREŞTI S.A.- S.C. MEDICAL WASTE S.R.L.- S.C. CVD COLECT SRL - S. C. DNN '95 TRANS S.R.L.

Pentru activitatea de transport deşeuri periculoase industriale, la sfârşitul anului 2011 erau autorizate următoarele societăţi:

S.C. ROMAX TRADING&MARKETING S.R.L.- S.C. URBAN S.A.- S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. - S.C.ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE S.R.L.- S.C DANNY TRANSPORT COM SRL - S.C. RER ECOLOGIC REBU

- S.C. CONCEPT SOLUTION SYSTEM S.R.L.- S.C DANNY TRANSPORT COM SRL - S.C. NEW ECO SOL CONCEPT SRL - SC REMAT BUCURESTI SUD- SC ROMGREEN SERVICE SRL- SC KG OIL WORK SRL

Conform raportărilor trimestriale ale operatorilor autorizaţi de A.R.P.M. Bucureşti să transporte deşeuri periculoase, în anul 2011 aceste societăţi au transportat următoarele cantităţi de deşeuri periculoase (industriale şi deşeuri rezultate din activităţi medicale).

Tabel 6.6.3.1.

Trim.I (tone)

Trim.II (tone)

Trim.III (tone)

Trim.IV (tone)

Total 2011 (tone)

Bucureşti 2379.43 3631.01 516.4 708.32 7235.16Ilfov 1952.45 2709.54 7543.8 7129.21 19335Total

Regiune 8

4331.88 6340.55 8060.2 7837.53 26570.16

Sursa datelor: raportările trimestriale realizate de A.R.P.M. Bucureşti privind întocmirea bazei de date privind transportul intern de deşeuri periculoase.

Pentru activitatea de eliminare preliminară (tratarea prin sterilizare a deşeurilor medicale periculoase) a deşeurilor medicale este autorizată societatea S.C. MEDICAL WASTE S.R.L., Bd. Preciziei nr. 40 A, sector 6, Bucureşti, care în anul 2011 a colectat şi stelilizat următoarele cantităţi de deşeuri medicale:

Tabel 6.6.3.2.

Trim.I (tone)

Trim.II (tone)

Trim.III (tone)

Trim.IV (tone)

Total (tone)

127.4 124.52 115.45 159.65 527.02

Deşeurile nepericuloase rezultate din activitatea de sterilizare termică au fost depozitate la depozitul de deşeuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL.

În decursul anului 2011 , conform procedurii de emitere si control al documentelor privind transporturile de deşeuri pe teritoriul României, A.R.P.M. Bucureşti a eliberat un număr de 150 formulare pentru aprobarea transportului de deşeuri periculoase.

6.6.4. Fluxuri de deşeuri

6.6.4.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (D.E.E.E.)

Sunt reglementate de Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC şi de Directiva 2002/95 CE privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

A avut o perioadă de tranziţie. La 31 decembrie 2008 această perioadă de tranziţie s-a încheiat.

Principalele obiective ale Directivei 2002/96/EC sunt:● prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a minimiza în bună măsură cantitatea de deşeuri, de acest tip pentru a realiza ţinta de 4 kg DEEE/loc./an;● îmbunătăţirea performanţelor de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special al agenţilor economici direct implicaţi în tratarea DEEE.

Principalele cerinţe ale acestei Directivei sunt:● crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea, gratuit sau contra unei compensaţii, DEEE la punctele de colectare;● asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a DEEE, de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul /echipamentele furnizate;● asigurarea unei rate a colectării selective de cel puţin 4 kg/locuitor/an de DEEE din gospodăriile populaţiei;● asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării, a punctelor de colectare necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei ;● atingerea unor obiective de valorificare de 80 % din greutatea medie pe echipament şi de 75 % valorificare materiala pentru:- aparate de uz casnic de mari dimensiuni,- distribuitoare automate;● atingerea unor obiective de valorificare de 75 % din greutatea medie pe echipament şi de 65% valorificare materiala pentru:- echipamente informatice şi de telecomunicaţii,- echipamente de larg consum;● atingerea unor obiective de valorificare de 70 % din greutatea medie pe echipament şi de 50% valorificare materiala pentru:- aparate de uz casnic de mici dimensiuni,- echipamente de iluminat,- unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni),- jucării, echipamente sportive şi de agrement,- instrumente de supraveghere şi control;● pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80 % din greutate.

În legislaţia naţională a fost transpusă prin:a) HG 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice, care a abrogat HG 448/2005;

b) Ord. MMGA nr. 1223/2005 (modificat şi completat) privind procedura de înregistrare a producătorilor şi modul de raportare a datelor;c) Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componentele periculoase din DEEE;d) Ord. nr. 1225/2005 (modificat şi completat) privind procedura de autorizare a organizaţiilor colective pentru preluarea responsabilităţii gestionării DEEE.

Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) are ca obiective principale prevenirea producerii de deşeuri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului de deşeuri eliminate.

Obligaţiile legale ale autorităţilor publice locale privind colectarea DEEE:- Asigurarea colectării separate a DEEE de la gospodăriile particulare prin înfiinţarea punctelor de colectare;- Punerea la dispoziţia producătorilor/asociaţiilor acestora a spaţiilor necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de colectare selectiva a DEEE (aceste zone de colectare trebuie amplasate astfel încât să se asigure un acces facil al populaţiei şi să se găsească în zone locuite cu densitate mare);- Verificarea, împreună cu agenţiile locale de protecţia mediului, a platformelor de depozitare, permananente sau temporare pentru a se asigura că sunt impermeabilizate, prevăzute cu instalaţii de colectare şi evacuare a scurgerilor lichide şi că sunt acoperite cu prelate rezistente.

În anul 2011 punctele de colectare în judeţul Ilfov au fost astfel: - magazin METRO, oraş Voluntari, - magazin PRACTIKER, oraş Voluntari. - comuna Chiajna: SC Atra Eco SRL, magazinul BRICOSTORE ; - comuna Ciolpani: SC Ugur Yapysan SRL; - com. Jilava: SC Remat Bucureşti Sud SA, SC STENA DTM SRL; SC EE-Log & Management SRL; - oraşul Popeşti Leordeni: SC Rosal Grup SA – punct de lucru care s-a constituit in anul 2011;- oraşul Bragadiru: SC Lematec Trade Inter Impex SRL, SC Sal Serv Ecosistem SRL, SC Elbi Electric & Lichting SRL; - oraşul Chitila, cartier Rudeni, SC 3 R Green SRL; SC ASA Servicii Ecologice SRL Arad-punct de lucru Rudeni; - comuna Tunari, SC Tahu Company SRL; - comuna Ştefăneştii de Jos, SC Cameleon Invest SRL, SC Eco Serv Internaţional SRL; - oraşul Pantelimon, SC Rosal Grup SRL.

În aceste puncte de colectare, situate în 11 localităţi, au fost colectate în anul 2011, 1800 tone DEEE, o creştere marcantă fata de anul 2008, dar in scădere fată de anul 2010. Având în vedere că în judeţ există aproximativ 310000 locuitori, putem spune că în anul 2011 s-a atins ţinta de 4 kg DEEE/locuitor.

În Regiunea 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov este concentrată cea mai mare parte a populaţiei României.

În anul 2011 la cele 26 puncte de gestionare DEEE din judeţul Ilfov cantităţile gestionate se prezintă în tabelul următor:

Tabel 6.6.4.1.1.

AGENT ECONOMIC autorizat cu autorizaţie de mediu

CANTITATE DEEE gestionată în 2011

u.m=toneSC Romrecycling SRL 181,725

SC Atra Eco SRL 55,7SC Remat Bucureşti Nord SA 35,3

SC Lematec Trade Inter Impex SRL 0,0SC Elbi Electric &Lichitng SRL 0,0

SC Cell Tech – Mobile service SRL 0,0SC Global Expediţion SRL 0,0

SC 3 R Green SRL 157,072SC Clean Field Ecologic SRL nu a raportat

SC Stena DTM SRL 1553,826SC Ugur Yapisan SRL 0,0

SC Bricostore România SRL-magazin Chiajna 2,03SC Rosal Grup SRL 11,5

SC Cameleon Invest SRL 0,0SC Metro Cash & Carry SRL-magazin METRO

Voluntari 2,406

SC Sal Serv SRL 8,02SC Eco Ela Import Export SRL 0,0

SC Rosal Grup SRL-punct de lucru , oraş Popesti-Leordeni 0,0

SC Tahu Company SRL 0,0SC Eastern Europe Logistic & Management

SRL 2,3

SC Ecostar SRL 44,95SC Asa Servicii Ecologice SRL Arad -punct de

lucru Rudeni 2,82

SC Rosal Grup SRL-punct de lucru, oraş Pantelimon 0,0

SC Metrom International SRL 0,0SC Praktiker România SRL-magazin

PRAKTIKER Voluntari 0,700

SC Eco Serv International SRL 23,08TOTAL 2045,7

Campanii de colectare desfăşurate în anul 2011, MMP cu implicarea Organizaţiilor colective a organizat campanii de colectare pe teritoriul unor Consilii Locale din Judeţul Ilfov:

Tabel 6.6.4.1.2.

Datele desfăşurării

Cantităţi DEEE colectate (u.m=tone) Observaţii

26.05.-27.05.2011 4,967Campanie organizată de Organizaţia

colectivă ECOTIC în colaborare cu CL oraş Măgurele

25.06-26.06.2010 6,59

Campanie organizată de Organizaţia colectivă RoREC în colaborare cu CL

Afumaţi, CL Ştefăneştii de Jos, CL Dascălu, CL Tunari

01.10-02.10. 2010 5,34

Campanie organizata de Organizaţia colectivă RoREC în colaborare cu CL

Voluntari CL Buftea, CL Mogosoaia, CL Baloteşti

TOTAL 16,897 Au fost preluate de SC Remat Holding Co SRL Bucureşti

Puncte de colectare DEEE în Bucureşti:

SECTOR 1Intrarea Străuleşti nr.17-37, sector 1 ROMPREST S.A. şi ENVIRON

SECTOR 2 SUPERCOM S.A.Ion Heliade Rădulescu, nr. 33Str. Baicului nr. 69

SECTOR 3 S.C. ROSAL GRUP S.R.L.1. Strada Cruceru Udricani x Bd. Corneliu Coposu2. Strada Theodor Sperantia3. Strada Unitatii4. Strada Banu Udrea5. Strada Borceag6. Strada Alexandru Magatti7. Bd. Liviu Rebreanu – Vaporas8. Strada Rotunda9. Bd. Fizicienilor10.Sos. Mihai Bravu – platou Miraj11.Splaiul Unirii – Institut

12.Strada Ticusi13.Bd. 1 decembrie 1918 – Poarta 414.Strada Codrii Neamtului15.Bd. Dudesti – Pantelimon – capat Republica16.Str. Fumaritei (Primaria S 3)

SECTOR 4 S.C. GREMLIN COMPUTER S.R.L.1. Aleea Niculiţel nr. 62. Str. Targu Frumos nr. 3-53. Str. Pridvorului nr. 184. Aleea Covasna nr. 3 bis5. Sos. Berceni nr. 183B (Piaţa Apărătorii Patriei)

SECTOR 5Calea Ferentari nr. 123A

SECTOR 6Bd. Preciziei nr. 40A, sector 6 S.C. URBAN S.A.- puncte de colectare ale S.C. GREMLIN COMPUTER S.R.L.1. Aleea Poarta Sărutului (fără număr);2. Str. Chilia Veche nr. 2;3. Str. 1 Mai nr. 49;4. Str. Fabricii nr. 22;5. Str Ruseţu nr. 17;6. Calea Crângaşi x str. Mehadiei;7. Str. Moineşti (fără număr).

În anul 2011, cantităţile de DEEE –uri colectate de principalii operatori economici de pe raza Municipiului Bucureşti sunt:

Tabel 6.6.4.1.3.Denumire operator

economic Stoc iniţial (tone) Cantitate colectată în 2011 (tone) Stoc final (tone)

S.C. AS METAL COM S.R.L. 0,99 1,05 0

S.C. URBAN S.A. 2,834 5,44 3,438S.C.

REMATHOLDING CO S.R.L. Chitila

2,679 3730,863 0,092

S.C. REMATHOLDING CO S.R.L. Berceni

156,812 713,461 0

S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD

S.A.504,001 958,541 0

S.C. GLOBAL EXPEDITION S.R.L. 0 361,563 32,243

S.C. SUPERCOM S.A. 1,74 38,205 0

S.C. COMPANIA ROMPREST

SERVICE S.A.1,1 24,894 1,654

ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE 24,08 96,077 120,16

În România, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, costurile suplimentare de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, sunt preluate în prezent de 8 organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţilor şi anume: ECOTIC, ROREC, RECOLAMP, ENVIRON, S.C. Logistic Systems RO S.R.L., S.C. Asociaţia Ecosys Recycling S.R.L., ECOPOINT şi ECOMOLD.

Pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov trebuie luat în considerare:- este regiunea cea mai industrializată,- judeţul Ilfov a asigurat şi asigură alimentarea municipiului Bucureşti şi a oraşelor din judeţ cu legume, fructe, zarzavaturi, lapte, carne, brânzeturi, ouă ceea ce necesită DEEE pentru stocare indelungată, transport în condiţii de frig;- numărul unităţilor de învăţământ este mare,- numărul instituţiilor este mare;- numărul spitalelor, căminelor de bătrâni este mare;- teritoriul este zonă de câmpie,- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate ca în alte regiuni;- nu există localităti izolate,- drumurile sunt în mare parte asfaltate,- toate localităţile sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Lista colectorilor de DEEE aferentă anului 2011, pentru Municipiul Bucureşti

Tabel 6.6.4.1.4.

Nr.crt Operator economic1 S.C. AS METAL COM SRL2 S.C. URBAN S.A. Ramnicu Valcea3 S.C.SUPERCOM S.A4 S.C.SUPERCOM S.A5 S.C. REMATHOLDING Co S.R.L.6 S.C. REMAT BUCURESTI SUD7 RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI REBU S.A8 S.C. GREENWAY S.R.L.9 S.C. AGROPROMPT '93 IMPEX S.R.L.

10 S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L.11 S.C. ACTIV GENERAL TRANSPORT S.R.L.12 S.C. EDMEE REC DIAMANT S.R.L.13 S.C.ANDRADA SERVEXIM S.R.L.14 S.C. MAGNET DESEURI S.R.L.15 S.C. DETACO IMPEX 2000 S.R.L.16 S.C. REMATHOLDING Co S.R.L.17 S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.18 S.C. HEFAISTOS METAL COM S.R.L.19 SC SCRAP RECYCLING INDUSTRY SRL20 S.C. SILNEF M.G. S.R.L.21 CONCEPT SOLUTION SYSTEM S.R.L.22 S.C. OFFICE GREEN ECO-PRODUCTS S.R.L.23 S.C. DELIVERY SOLUTION S.R.L.24 S.C. ECO STAR RECYCLING S.R.L.25 S.C. NICO COMINVEST S.R.L.26 S.C. ECOSISTEM S.R.L.27 S.C. DIANGI GRUP S.R.L.28 S.C. GLOBAL EXPEDITION S.R.L.29 S.C. METAL RECYCLING ACCES S.R.L.30 S.C. CAMI COMEXIM S.R.L.31 S.C. ECO REMAT S.R.L.32 S.C. ROSAL GRUP S.A.33 ASOCIATIA ATELIERE FARA FRONTIERE34 S.C. GKM COLLECT S.R.L.

Lista tratatorilor de DEEE aferentă anului 2011, pentru Municipiul Bucureşti

Tabel 6.6.4.1.5.

Nr. Crt.

Denumire operatorul economic

1 S.C. AS METAL COM SRL2 S.C.REMAT BUCURESTI SUD3 S.C. REMATHOLDING Co S.R.L.4 S.C. GLOBAL EXPEDITION S.R.L.5 S.C. GREENWAY S.R.L.6 ASOCIATIA ATELIERE FARA FRONTIERE

6.6.4.2. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

În urma apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus producătorilor să organizeze un sistem propriu de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat un sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto, industriali şi pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG).

În general, bateriile şi acumulatorii uzaţi folosite în gospodării sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi) sau unor firme specializate de reciclare şi colectare.

De asemenea, în Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov sunt autorizate centre de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi auto, industriali şi portabili, care colectează, în general, doar acumulatori de tip auto şi industrial, neexistând încă o reţea extinsă de colectare a celor de tip portabil.

După colectare, bateriile sunt trimise către centre de tratare de pe raza administrativă a altor judeţe, unde sunt înlăturate substanţele periculoase.

Situaţia gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate din Municipiul Bucuresti, judetul Ilfov, respectiv la nivel regional, pe parcursul anului 2011 este prezentată în tabelul următor:

Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în 2011 din regiunea Bucureşti+Ilfov

Tabel 6.6.4.2.1.

Localitatea

Cantitatea de acumulatori

auto şi industriali în

stoc la 01.01.2011

(tone)


auto şi industriali colectaţi

(tone)


auto şi industriali valorificaţi

(tone)


auto şi industriali rămase în

stoc la 31.12.2011

(tone)Bucureşti 217,621 12299,51 12198,647 318,484

Ilfov 1005,75 15242,218 15443,078 804,89Total 1223,371 27541,728 27641,725 1123,374

Sursa datelor: ARPM Bucureşti, APM Ilfov, raportări operatori economici

145

Cantităţile de baterii/acumulatori tratate de operatorii economici din jud. Ilfov, în anul 2011

Tabel 6.6.4.2.2.

Denumirea operatorului

economic

Adresa (localitatea,tel./fax./e-mail:)

Stoc la început de an (tone)

Cantitate preluată (tone)

Cantitate exportată(tone)

Cantitate exportată(Destinatar **)

Cantitate tratată (tone)

Stoc la sfârşit de an (tone)

Neferal SA Bd Biruinţei nr 100, Pantelimon

329 13913 14102 140

Monbat Recycling SRL

Şoseaua de Centură, nr. 228 I, tarlaua 39, Pantelimon

0 3318,86 2766,133 Monbat Recycling EAD, Bulgaria

0 552,724

Sursa datelor: ARPM Bucureşti, raportări operatori economici

Lista colectorilor de deşeuri de baterii şi acumulatori aferentă anului 2011 Tabel 6.6.4.2.3.

Nr.crt. Localitatea Denumire operator economic

Tipuri de baterii/acumulatori (portabili,auto, industriali)

1 Ilfov ROMRECYCLING SRL auto

2 Ilfov PRAKTIKER ROMÂNIA SRL portabiliauto

3 Ilfov METRO CASH & CARRY SRL portabiliauto

4 Ilfov STENA DTM SRL autoindustriali

5 Ilfov LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL

autoindustriali

6 Ilfov REMAT NORD SA autoindustriali

7 Ilfov REMAT SUD SAportabili,

autoindustriali

8 Ilfov APRIL INVESTITII SRL portabili

146

auto

9 Ilfov ECO PROTECT SERVICE SRL auto

10 IlfovESTERN EUROPE

LOGISTICS & MANAGEMENT SRL

auto

11 Ilfov REMAT IASI SA auto12 Ilfov CAMELEON INVEST SRL auto

13 Ilfov ECOSTRAR SRLportabili,

auto, industriale

14 Ilfov REMATMET SRL auto15 Ilfov EURO METAL TRADING SRL auto16 Ilfov ABSOLUT METAL S.R.L. auto

17 Ilfov AQUA CAPITAL FORTE S.R.L. auto

18 Bucureşti ATLET IMPEX S.R.L. auto

19 Bucureşti CARANDA BATERII S.R.L.portabili,

auto, industriali

20 Bucureşti REMAT BUCURESTI SUD S.A.

auto, industriali

21 Bucureşti AS METAL COM S.R.L. auto

22 Bucureşti REMAT VEST S.A. auto, industriali

23 Bucureşti REMAT BUCURESTI SUD S.A.

auto, industriali

24 Bucureşti REMATHOLDING CO S.R.L. auto, industriali

25 Bucureşti LAUR FERMETAL S.R.L. auto26 Bucureşti GRUP NICLU & NICA S.R.L. auto

27 Bucureşti GETIC PROD COM S.R.L.portabili,

auto,industriali

28 Bucureşti AFRODITA NET S.R.L. auto

29 Bucureşti ALRO METAL GHENCEA S.R.L. auto

30 Bucureşti RODI IMPEX S.R.L. auto31 Bucureşti VIC NIK PRODIMPORT S.R.L. auto

32 Bucureşti AGROPROMPT 93 IMPEX S.R.L. auto

33 Bucureşti ADY IMPORT EXPORT S.R.L. auto34 Bucureşti EURO RAF S.R.L. auto35 Bucureşti OZON TOTAL GROUP S.R.L. auto36 Bucureşti IMA STAR S.R.L. auto

147

37 Bucureşti SCRAP RECYCLING INDUSTRY S.R.L. auto

38 Bucureşti JOMAR FIER S.R.L. auto39 Bucureşti NICU COLECT S.R.L. auto

40 Bucureşti DOVA COM S.R.L. auto, industriali

41 Bucureşti MET MANAGEMENT S.R.L. auto42 Bucureşti CORE MATALIAT EXIM S.R.L. auto

43 Bucureşti MAGNET DESEURI S.R.L.portabili,

auto, industriali

44 Bucureşti FERONAT CARTON S.R.L. auto45 Bucureşti SIMMETAL FE S.R.L. auto46 Bucureşti CĂTĂ&DAN COM S.R.L. auto47 Bucureşti ADY IMPORT EXPORT S.R.L. auto

48 Bucureşti RRR AMBIENT COLECT S.R.L. auto

49 Bucureşti START ENERGIA auto, industriali

50 Bucureşti DETACO IMPEX 2000 S.R.L. auto

51 Bucureşti REMATHOLDING CO S.R.L. auto, industriali

52 Bucureşti ELIS MET S.R.L. auto53 Bucureşti V IMPACT S.R.L. auto54 Bucureşti VALZIG METAL S.R.L. auto55 Bucureşti ROV IMPACT S.R.L. auto56 Bucureşti LAROMET 2004 S.R.L. auto57 Bucureşti SIMETRIE S.R.L. auto58 Bucureşti ACCES METAL S.R.L. auto

59 Bucureşti DANVERONI COMSERV S.R.L. auto

60 Bucureşti METAL PROVIDER S.R.L. auto61 Bucureşti METAL PROVIDER S.R.L. auto62 Bucureşti I & C METAL CONECT S.R.L. auto63 Bucureşti I & C METAL CONECT S.R.L. auto

64 Bucureşti MARI COM AUTO TRANS S.R.L. auto

65 Bucureşti ANDRADA SERVEXIM S.R.L. auto

66 Bucureşti EROII IMPORT-EXPORT S.R.L. auto

67 Bucureşti GIMPET COMERT S.R.L. auto68 Bucureşti GIMPET COMERT S.R.L. Auto

69 Bucureşti HEFAISTOS METAL COM S.R.L. auto

70 Bucureşti EDIL MAR NORD EST S.R.L. auto

148

71 Bucureşti REMAT VEST S.A. auto, industriali

72 Bucureşti SILNEF M.G. S.R.L. auto

73 Bucureşti LS ANGELLY COMPROOD AG S.R.L. auto

74 Bucureşti JOMAR FIER S.R.L. auto75 Bucureşti ANCUTA S.R.L. auto

76 Bucureşti METAL RECYCLING ACCES S.R.L. auto

77 Bucureşti NICO COMINVEST S.R.L. auto78 Bucureşti TOMAR PROD S.R.L. auto79 Bucureşti DOR COLECT RRR S.R.L. auto80 Bucureşti I&C METAL CONECT S.R.L. auto

81 Bucureşti VSS RECUPERARI RECICLABILE S.R.L. auto

82 Bucureşti MCM RECYCLING S.R.L. auto

83 Bucureşti MIHAI ALEXE CRISTINEL PFA auto

84 Bucureşti ECOREMAT S.R.L. auto85 Bucureşti M&G HOLDING COM S.R.L. auto86 Bucureşti FRATIE IMPEX S.R.L. auto87 Bucureşti M&G HOLDING COM S.R.L. auto88 Bucureşti LAUR FERMETAL S.R.L. auto89 Bucureşti DENIS CONSTRUCT S.R.L. auto

90 Bucureşti NAJIM COMPANY IMPEX S.R.L. acumulatori uzati

91 Bucureşti ROZNOV METAL S.R.L. auto

92 Bucureşti GLOBAL EXPEDITION S.R.L. baterii si acumulatori portabili si auto

93 Bucureşti MINERAL EXTRACT S.R.L. auto

94 Bucureşti METAL RECYCLING ACCES S.R.L auto

95 Bucureşti REMAT ACTIV RECICLARE BUCUREŞTI S.R.L auto

96 Bucureşti CAMI COMEXIM S.R.L auto

97 Bucureşti REMADY RECOVERY RECYCLING S.R.L. auto

98 Bucureşti ELITA MARIFLOR TEAM S.R.L. auto

99 Bucureşti ROV IMPACT S.R.L. auto100 Bucureşti METAL PROVIDER S.R.L. auto101 Bucureşti GKM COLLECT S.R.L. auto102 Bucureşti ECOBENEFIC S.R.L. auto103 Bucureşti EDIL MAR NORD EST S.R.L. auto104 Bucureşti ECO REMAT S.R.L. auto

149

105 Bucureşti GEORGIANA S.R.L. auto106 Bucureşti AFRODITA NET S.R.L. auto107 Bucureşti DITEL GRUP S.R.L. auto

108 Bucureşti AUTOSERVICE OSTROV S.R.L. auto

109 Bucureşti REMAT ADY RECYCLING S.R.L. auto

110 Bucureşti AURMARNADA S.R.L. auto

Listă tratatori baterii şi acumulatori aferentă anului 2011

Tabel 6.6.4.2.4.

Nr.crt. Judeţ Denumire operator

Activităţi desfăşurate

Tipuri de baterii/acumulatori (portabili,auto, industriali)

1 Ilfov NEFERAL SA (tratare si reciclare)

autoindustriali

2 Ilfov MONBAT RECYCLING SRL

(tratare si reciclare)

autoindustriali

6.6.4.3. Vehicule scoase din uz (V.S.U.)

Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr. 2406/2004, cu modificările şi completările aduse de HG 1313 din 20 septembrie 2006 şi HG nr.1633 din 29 decembrie 2009,care transpun Directiva nr. 2000/53/CE.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt prevenirea producerii de deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se desfăşoare conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului. Directiva prevede responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare a produsului trebuie să acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să prevadă posibilităţile de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor. Operatorii economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate cu HG 1313/2006, art.15, în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare, acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării.

La primirea vehiculului uzat, operatorul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează radierea vehiculului, precum şi o notă din care reies părţile componente lipsă.

În Regiunea 8 Bucureşti- Ilfov la nivelul anului 2011 erau autorizaţi pentru activităţi

150

de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase din uz 22 operatori economici, dintre care 12 în Municipiul Bucureşti şi 10 în judeţul Ilfov. Dintre aceştia, REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI şi MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR- Direcţia Economico Administrativă- Baza pentru asigurarea misiunilor dezmembrează doar VSU din parcul propriu. Toţi aceşti operatori deţin autorizaţii de mediu, dar şi autorizaţie tehnică de la RAR şi aviz de funcţionare de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bucureşti.

Caroseriile rezultate în urma dezmembrării sunt shrederizate în instalaţia tip ZERDIRATOR pentru recuperarea materialelor refolosibile deţinută de S.C. ROMRECYCLING S.R.L. în str. Berceni Fort nr. 5, sector 4. Materialele rezultate (fracţia uşoară de shredder) sunt apoi introduse în staţia de sortare Steinert cu rol de separare neferoase de nemetalice, alcătuită din: benzi transportoare, site rotative, separator inductiv prevăzut cu magnet. Staţia de sortare funcţionează pe baza inducţiei magnetice.De asemenea, caroseriile sunt dezmembrate şi introduse în instalaţia de tip SHREDER deţinută de S.C. REMATHOLDING S.R.L. în Şos. Chitilei nr.499, zona II, sector 1, Bucureşti. Materialele sunt apoi introduse în instalaţia de sortare a deşeurilor feroase şi nemetalice alcătuită din masă vibratoare, sortator rotativ, electromagneţi, benzi transportoare pentru materialele feroase, precum şi pentru nemetale.

Lista operatorilor economici autorizaţi pentru desfăşurarea activităţilor de colectare/dezmembrare a VSU în Regiunea 8- Bucureşti- Ilfov

Tabel 6.6.4.3.1.

Nr.crt. Operatori economici Puncte de lucru

1 SC AS METAL COM SRL Şos. Berceni 104G, sector 4, Bucureşti

2 SC REMAT Bucuresti SUD SA Şos. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti

3 SC DETACO IMPEX 2000 SRL Str. Zăbrăuţiului nr. 15, sector 5, Bucureşti

4 SC REMAT VEST SA Str. Bârsăneşti nr. 23, sector 6, Bucureşti

5 SC REMATHOLDING Co SRL Şos. Chitilei nr. 499, zona II, sector 1, Bucureşti

6 SC CORE MATALIAT EXIM SRL Str. Intrarea Blejoi nr. 8-16, sector 6, Bucureşti

7 SC ANDRADA SERVEXIM SRL Bd. Metalurgiei nr. 164, sector 4, Bucureşti

8 REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI

Str. Dr. Grozovici nr. 2-4, sector 2, Bucureşti

9 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Bd. Timişoara nr. 10 B, sector 6,

151

ŞI INTERNELOR- Direcţia Economico Administrativă- Baza

pentru asigurarea misiunilorBucureşti

10 S.C. MERIDIAN BUSINESS GRUP S.R.L.

Str. Eremia Popescu nr. 23, sector 4, Bucureşti

11 SC ITALOPARTS CAR LOGISTIC SRL

Aleea Teisani, nr. 119-121, sector 3, Bucureşti

12 S.C. ROMRECYCLING S.R.L. Str. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti

13 SC ROMRECYCLING SRL Str. Sabarului nr. 1, Jilava, Jud. Ilfov

14 SC M SRL Str. Răsăritului nr. 4A, Buftea, Jud. Ilfov

15 SC LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL

Şos. Alexandriei nr. 77, Bragadiru, Jud. Ilfov

16 SC REMAT BUCURESTI NORD SA

Şos. Veche Bucureşti - Piteşti , Km. 15,2 , Buftea, Jud. Ilfov

17 SC REMAT ILFOV SRL Şos. de Centură nr.10, Pantelimon, Jud. Ilfov

18 SC M.A.R PRODUCT CONSTRUCT SRL

Şos. Giurgiului nr. 288, Jilava, Jud. Ilfov

19 SC ROMMETALCOM SRL Şos. Olteniţei nr. 202A, Popesti-Leordeni, Jud. Ilfov

20 SC ECONET AUTO SRL Str. Viilor nr. 2, Ştefăneştii de Sus, Jud. Ilfov

21 SC TRIMOND SRL Şos. de Centură nr 5, Bragadiru, Jud. Ilfov

22 SC TEHNOINVEST TRADE SRL Şos Olteniţei nr 218, Popeşti-Leordeni, Jud. Ilfov

În anul 2011 s-a realizat situaţia gestionării vehiculelor scoase din uz pentru anul 2010, bazată pe centralizarea datelor transmise de agenţii economici autorizaţi pentru colectarea şi dezmembrarea VSU. Numărul total de vehicule colectate în Regiunea 8 în anul 2010 a fost 24985.

În anul 2011 la nivel regional s-a constatat o scădere a numărului de vehicule scoase din uz colectate la 11632, cu 53,45% mai puţin decât cele colectate în anul 2010.

Datele corespunzătoare anului 2011 sunt cu titlu informativ ele nefiind validate până în prezent de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, ci sunt rezultate din raportările agenţilor economici autorizaţi.

Situaţia colectărilor în cele două judeţe din regiune este prezentată în tabelul de mai jos:

152

Situaţia vehiculelor colectate în Regiunea 8 în perioada 2008-2011

Tabel 6.6.4.3.2.

Judeţul2008 2009 2010 2011

VSU colectat

e

VSU tratat

e

VSU colectat

e

VSU tratat

e

VSU colectat

e

VSU tratat

e

VSU colectat

e

VSU tratat

eBucureşt

i 6182 4947 5299 5292 18629 18617 8846 8416

Ilfov 4334 4282 3456 3327 6363 6363 2786 2786Regiunea

8 10516 9229 8755 8619 24992 24980 11632 11202

Situaţia vehiculelor colectate în Bucureşti în anul 2011Tabel 6.6.4.3.3.

Judeţ Agent economic VSU colectat

VSU tratat

VSU stoc la 31.12.2011

Bucureşti SC REMAT VEST SRL 1567 1567 0Bucureşti SC REMATHOLDING Co 1382 1382 0

Bucureşti SC REMAT BUCURESTI SUD 3236 2900 336

Bucureşti SC DETACO IMPEX SRL 1033 939 94

Bucureşti SC CORE MATALIAT EXIM SRL 1099 1099 0

Bucureşti SC AS METAL SA 133 133 0

Bucureşti SC ANDRADA SERVEXIM SRL 396 396 0

TOTAL 2011 8846 8416 430

6.6.4.4. Anvelope uzate

În conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea anvelopelor uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea acestora în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.

Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 trebuia colectată 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, în anul 2006, 70% din întreaga cantitatea introdusă pe piaţă în anul 2005, iar din anul 2007 procentul de recuperare a crescut la 80%, acesta menţinându-se şi în prezent.

Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 1 RON/kg anvelope la Fondul pentru mediu. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor

153

prevăzute în anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale prevăzute şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr. 243/2004 şi MEC nr. 386/2004.

Valorificarea cantităţilor de anvelope uzate colectate la nivelul regiunii s-a făcut în general prin coincinerare în instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment.

Situaţia cantităţilor de anvelope uzate generate/colectate şi valorificate în decursul anului 2011 la nivelul Regiunii 8 Bucureşti- Ilfov este redată în tabelul următor:

Tabel 6.6.4.4.1.Stoc la

01.01.2011. (tone)

Cantitate colectată

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Stoc la 31.12.2011.

(tone)Regiunea 8 1445.507 3640.417 3457.547 1628.377

Sursa datelor: Fluxul lunar de deşeuri centralizat de ARPM Bucureşti pe parcursul anului 2011

6.6.4.5. Uleiuri uzate

H.G. nr. 235/2007 reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. În această Hotărâre sunt specificate condiţiile de colectare şi asocierea în categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie respectate de către toţi generatorii de uleiuri uzate.

Conform legislaţiei specifice, principalii factori implicaţi in colectarea, recuperarea şi reciclarea uleiurilor uzate sunt:- staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie; - producătorii şi importatorii de uleiuri;- generatorii de uleiuri uzate;- valorificatorii de uleiuri uzate

Operatorii economici care introduc uleiuri pe piaţa internă (producători sau importatori) au obligaţia prin lege de a organiza recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.

Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 3 categorii de colectare, în funcţie de tipul de ulei uzat, respectiv 12.01.07*, 12.01.10*, 12.01.19*, conform Anexei 1 din HG 235/2007. Livrarea cantităţilor colectate se realizează conform Anexei 2 (Declaraţie pentru livrarea uleiurilor uzate)

Valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. În cazul în care condiţiile tehnice şi

154

economice fac neviabilă regenerarea, valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare. În cazul in care valorificarea nu este aplicabilă, se realizeaza eliminarea prin incinerare.

Situaţia gestionării uleiurilor uzate la nivelul anului 2011 este prezentată în tabelele de mai jos:

Uleiuri uzate colectate în 2011Tabel 6.6.4.5.1.

JudeţNumăr agenţi

economici colectori

Stoc la 01.01.2011

(tone)

Cantitate colectata

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Stoc la 31.12.2011

(tone)

Bucureşti 1 0.135 216.029 132.081 0.503Ilfov 3 9.028 29.996 14.238 24.786

TOTAL Regiunea 8 4 9.163 246.025 146.319 59.192

Uleiuri proaspete utilizate în 2011Tabel 6.6.4.5.2.

Judeţ

Categorie de agenţi economic

i utilizatori

Cantitate de ulei prospăt consumată

(t)

Cantitate de ulei uzat în stoc la

01.01.2011 (t)

Cantitate de ulei

uzat generată

(t)

Cantitate de ulei

uzat predată

(t)

Cantitate de ulei uzat în stoc la

31.12.2011(t)

Bucureşti Generatori 429.435 43.070 299.861 285.322 57.609Service-uri 961.625 10.981 402.266 381.729 31.518

Ilfov Generatori 61.556 5.075 10.333 11.301 4.190Service-uri 300.102 1.925 133.531 133.683 1.773

TOTAL Regiunea 8

Generatori 490.991 48.145 310.194 296.623 61.799Service-uri 1261.727 12.906 535.797 515.412 33.291

Situaţia cantităţilor de filtre de ulei colectate şi incinerate în Regiunea 8 este de asemenea prezentată în tabelul de mai jos:

Situaţia gestionării filtrelor de ulei în Regiunea 8 în 2011Tabel 6.6.4.5.3.

JudeţCantitatea în

stoc la 01.01.2011(t

)

Cantitatea filtre de

ulei uzate colectate

(t)

Cantitatea predată

(t)

Cantitatea în stoc la

31.12.2011 (t)

Cantitatea valorificată

prin co-incinerare,

(t).

Cantitatea eliminată

prin incinerare,

(t).

Bucureşti 0.513 28.619 27.291 1.844 18.387 9.702

Ilfov 0.017 6.752 6.677 0.092 0.750 5.927

155

TOTAL Regiunea

80.530 35.371 33.968 1.936 19.137 15.629

De asemenea, în decursul anului 2011 agenţii economici importatori din Municipiul Bucureşti au introdus pe piaţa internă o cantitate de 17349.317 tone de uleiuri proaspete, iar în judeţul Ilfov a fost introdusă pe piaţă cantitatea de 10276.733 tone, totalul pe întreaga Regiune 8 fiind de 27626.05 tone.

Principalii agenţi economici generatori de uleiuri minerale uzate din Bucureşti sunt: S.C. General Turbo S.A., S.C. Gruppo Ragaini Romania SRL, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, SC Romaero SA, S.C. Upetrolam S.A, SC Griviţa SA, S.C. Enel Distribuţie Muntenia S.A, SC Supercom SA, SC Turbomecanica SA, iar din Judeţul Ilfov: SC Automobile Bavaria SRL, SC Avia Motors SRL, SC E.V.W Holding SRL, SC Porsche Romania SRL, SC Protruck SRL, SC Ceffin Romania SRL.

În conformitate cu OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificată cu Legea 167/2010, societăţile care introduc pe piaţa internă uleiuri sunt obligate să plătească la Fondul pentru mediu o taxă de 2 lei/litru, începând cu 1 ianuarie 2011 pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de gestionare şi cantităţile de uleiuri uzate gestionate.Etapizarea obligaţiilor anuale de gestionare a uleiurilor uzate este prezentată în tabelul de mai jos, conform Anexei 4 din OUG nr. 196/2005:

Tabel 6.6.4.5.4.Anul Obligaţia*2011 40%2012 60%

Începând cu 2013 80%*Procentajul din cantitatea de uleiuri introduse pe piaţa naţională

6.6.4.6 Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje stabileşte măsuri care au ca scop:- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje;- reutilizarea ambalajelor;- reciclarea deşeurilor de ambalaje;- alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală.Cantităţi importante de deşeuri de ambalaje se regăsesc în deşeurile menajere colectate de la populaţie (deşeuri de ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal, sticla, lemn) cât şi în deşeurile asimilabile colectate din industrie, instituţii, comerţ, etc.Transpunerea Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deseurile de ambalaje, în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, precum şi prin Ordinul nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, responsabilitatea implementării acestui document

156

revenind operatorilor economici care produc/importă şi introduc pe piaţă ambalaje şi/sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale Orăşeneşti. Tabel nr. 6.6.4.6.1.

Anul

Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material

Obiectivul global de

valorificare prin

reciclare*)

(%)

Obiectivul global de

valorificare sau

incinerare în instalaţii

de incinerare

a deşeurilor

cu recuperare de energie

**)(%)

Hârtie şi carton

(%)Plastic

(%)Sticlă(%)

Metale(%)

Lemn(%)

2007 15 10 22 15 5 28 342008 60 11 32 50 7 33 402009 60 12 38 50 9 38 452010 60 14 44 50 12 42 482011 60 16 48 50 15 46 532012 60 18 54 50 15 50 572013 60 22,5 60 50 15 55 60

Etapizarea obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare, globale şi pe tip de material de ambalare, la nivel naţional, pentru perioada 2007-2012 şi începând cu anul 2013

*) Procentajul minim din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje.**) Procentajul minim din greutatea deşeurilor de ambalaje.

Obligaţiile legale, care reies din legislaţia mai sus menţionată, pot fi realizate de către agenţii economici individual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – deţinător al unei Licenţe de Operare.

În anul 2011, la nivel naţional, 7 (şapte) operatori economici au fost autorizaţi (deţin Licenţă de Operare) pentru preluarea responsabilităţii realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, şi anume:S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A, S.C. INTERSEMAT S.R.L., S.C. ECOLOGIC 3R S.R.L., S.C. ECO-X S.R.L, S.C. SOTA GRUP 21 S.R.L., S.C. ECO PACK

157

MANAGEMENT S.R.L., S.C. RESPO WASTE S.R.L.

Anual se realizează o bază de date privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Informaţiile sunt relevante la nivel naţional, deoarece operatori economici care au mai multe puncte de lucru în judeţe diferite raportează o singură dată la agenţia pentru protecţia mediului din judeţul în care au sediul social, iar pentru operatorii economici care au transferat responsabilitatea raportează, direct la A.N.P.M., operatorii economici autorizaţi care au preluat responsabilitatea.

Redăm mai jos informaţiile aferente anului 2011 introduse de A.R.P.M. Bucureşti în baza naţională de date, pe baza raportărilor primite de la: 1112 operatori economici şi primării din Municipiul Bucureşti care introduc pe piaţa naţională ambalaje şi diverşi alţi operatori care au transferat responsabilitatea realizării obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje către una dintre cele 7 societăţi abilitate.Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje din Municipiul Bucureşti, la nivelul anului 2011, este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 6.6.4.6.3.

MaterialulAmbalaje

introduse pe piaţa internă

(tone)

Ambalaje corespunzătoare

produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici

autorizaţi şi primării (tone)

Sticlă 1558.98 417.648 296.54

Plastic4394.87 din care 668.19 ambalaje de desfacere

2439.065 1892.27

Hârtie şi carton

29128.64 din care 1040.76 ambalaje de desfacere

6513.251 2211.92

Metale822.06

din care 0.35 ambalaje de desfacere

593.589 167.48

Lemn 18312.36 10596.899 8055.68Altele 4.91 25.71 4.31

TOTAL 54221.82 20586.162 12628.2

Sursa datelor: Baza de date A.R.P.M. BUCUREŞTI

Figura nr. 6.6.4.6.1.

158

Figura nr. 6.6.4.6.2.

Figura nr. 6.6.4.6.3.

159

Datele colectate la nivelul judetului Ilfov nu sunt relevante dac[ nu se face o corelare la nivel naţional, deoarece conform Ord. nr. 927/2005, agenţii economici pot transfera responsabilitatea raportării datelor unui operator economic autorizat, care la rândul lui transmite datele direct Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Astfel un numar de 234 agenţi economici au înştiinţat Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov de predarea către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, iar un număr de 213 agenţi economici au raportat direct datele.

Ambalaje corespunzătoare producţiei/importului – Producători şi importatori de ambalaje (tone)

Tabel 6.6.4.6.4.

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse

pe piaţa românească

Deşeuri de ambalaje valorificate prin resurse proprii

sau incredinţate spre valorificare

Material total primare reutilizabile total reciclate periculoase

Sticlă 4878.26 2855.85 0 1237.62 1234.37 0.92Plastic 3823.63 2976.6 18.69 697.18 392.48 18.36

Hârtie şi 10089.03 8561.02 232.16 2547.76 2216.44 25.16

160

CartonMetal -

Aluminiu 44.88 44.79 0 87.75 88.24 0

Metal - Oţel 541.35 216.14 59.3 546.22 538.84 0.13Metal - Total 586.23 260.93 59.3 633.97 627.08 0.13

Lemn 2469.7 1343.23 566.53 678.46 413.31 0.08Altele 19.25 0 0 0.31 0 1.12

TOTAL GENERAL 21866.1 15997.63 876.68 5795.3 4883.68 45.77

Cantitatea de deşeuri de ambalaje preluată şi gestionată de operatori economici autorizaţi care preiau direct de la generatori (tone)

Tabel 6.6.4.6.5.

MaterialCantitatea

de deşeuri preluată

Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată

Total Reciclate Periculoase

Sticlă 3.64 0 0 0Plastic 473.2 346.66 312.4 0

Hârtie şi Carton 4222.44 4177.59 4140.73 0

Metal - Aluminiu 320.52 317.66 45.89 1.78

Metal - Oţel 48.01 48.01 48.01 1.88Metal - Total 368.53 365.67 93.9 3.66

Lemn 10.8 10.7 10.7 0Altele 30.33 25.37 25.37 0

TOTAL GENERAL 5108.94 4925.99 4583.1 3.66

În judeţul Ilfov, administraţiile locale nu răspund adreselor trimise în fiecare an acestora, prin care li se aminteşte obligaţia de a transmite completate anexele 6 şi 8 din Ordinul nr. 927/2005.

6.6.4.7. Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari

Bifenilii policloruraţi şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial atât în aplicaţiile / sistemele închise, cât şi în aplicaţiile deschise, încă din anul 1929 în SUA, descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau în exploatare.

Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foiţă, cerneală, ruj de buze.

161

Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisă în SUA şi ulterior şi în alte ţări, după descoperirea impactului negativ asupra sănătaţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policloruraţi deja contaminaseră planeta.

Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora.

În cazul aplicaţiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul înconjurător pe care îl pot uşor contamina. Datorită acestui fapt contaminarea cu PCB este o problemă mult mai importantă în cazul aplicaţiilor deschise decât în cazul celor închise. Din această cauză în Europa utilizarea PCB-urilor în aplicaţii deschise, precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a fost interzisă începând cu anul 1979.

În aplicaţiile / sistemele închise compuşii bifenili policloruraţi sunt izolaţi, fiind închişi ermetic într-o incintă. În condiţii normale, PCB-ul conţinut nu intră în contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totuşi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defecţiuni, al scoaterii din funcţiune, sau ca rezultat al unor avarii. În România compuşii bifenili policloruraţi se găsesc în mod special în condensatoarele de putere din instalaţiile de distribuţie.

CADRUL LEGISLATIV Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a trifenililor policloruraţi (PCB/PCT). Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007). Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007).

ARPM Bucureşti a efectuat în anul 2011 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti.

Situaţia condensatorilor în funcţiune în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov la nivelul anului 2011

Tabel 6.6.4.7.1.

Agent economic Situatia juridica

(Functioneaza/Faliment)

Stoc ian.2011

( buc)

Eliminat-

2011(buc)

Stoc dec. 2011(buc)

Planificat pentru eliminar

e sf. exist. utile

162

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=112

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=87

(buc.)SC AGAM SRL (a preluat sediul de la SC Energoreparatii

SA)

funcţionează 135 0 135 135

SC Tehnologica Tub SRL

nu funcţionează-

faliment81 0 81 -

MAHARASHTRA SEAMLESS

LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat

utilajele si echipamentele SC Republica SA -in

faliment) reprezentata prin

RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL

BUCURESTI

Faliment L85/2006 673 0 673 -

SC Textila Unirea SA dezafectat 8 0 8 -

SC Textila Dacia SA

Nu funcţionează

AVIZ INCHIDERE 3/29.01.2008

NS

29 0 29 -

SC Tubinox SA

Funcţioneaza societate în

conservare din 24 sept.2009

60 0 60 60

Uzitex SA desfiinţat 16 0 16

SC Cascade Consult SRL

Nou inventariatfuncţioneaza 41 0 41 41

SC ELECTROTEHNICA

ECHIPAMENTE ELECTRICE (a preluat de la SC

Electroaparataj SA Bucuresti obligatiile

de mediu)


163

SC ICE Felix SA predat obligatiile de

mediu la SC GREEN NET SA, care la

randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SA


SC GRANTMETAL SA funcţionează 24 0 24 24

SC AVERSA SA Nou inventariat funcţionează 32 0 32 32

TOTAL BUCUREŞTI 1152 0 1152

Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2011

Tabel 6.6.4.7.2.

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Fali

ment)

Stoc ian.2011

( buc)

Eliminat 2011 (buc)

Stoc dec. 2011(buc)

SC Textila Unirea SA dezafectat 15 0 15

SC Textila Dacia SA dezafectat 58 0 58

SC Romaero SA funcţionează 126 0 126

TOTAL BUCUREŞTI 199 0 199

Situaţia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi pot fi transportaţi

Tabel 6.6.4.7.3.

Agent economicSituaţia juridică(Funcţionează/

Faliment)

Stoc ian.2011

( buc)

Eliminat 2011 (buc)

Stoc dec. 2011(buc)

164

Institutul Naţional de C& D pentru Fizică şi

Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"-IFIN -

HH/oraş Măgurele Staţia electrică a IFIN-

HH

funcţionează 9 0 9

SC Băneasa SA, str. oraş Voluntari faliment 3 0 3

Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB si nu pot fi transportaţi (datorită gabaritului) Tabel 6.6.4.7.4.

Agent economic

Situaţia juridică

(Funcţioneaza/Faliment

)

Stoc ian.2011

( buc)

Eliminat 2011(buc)

Stoc dec. 2011(buc)

MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a

cumparat utilajele si echipamentele SC Republica

SA -in faliment reprezentata prin RVA

INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCURESTI )

Faliment L85/2006 1 0 1

SC ICE Felix SA a predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SRL-care la randul ei, le-a predat la SC

FARMEXIM SANou inventariat

Funcţionează 2 0 2

Total Bucureşti 3 0 0

Sursa datelor: Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, ARPM Bucureşti

Situatia transformatorilor scosi din uz care conţin PCB si pot fi transportaţi

Tabel 6.6.4.7.5.

165

Agent economic

Situatia juridica

(Functioneaza/Faliment)

Stoc ian.2011

( buc)

Eliminat 2011 (buc)

Stoc dec. 2011(buc)

SC Baneasa SA, str. Erou Iancu Nicolae ,

nr. 126 A, oras Voluntari

faliment 20 0 20

Sursa datelor: Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, ARPM Bucureşti

6.6.4.8. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:- elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;- identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;- anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;- contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;- obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară. Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti. În cadrul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.

6.6.4.9. Deşeuri din construcţii şi desfiinţăriTermenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate

din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:

166

- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări;- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.

În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.

În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie, unul din angajamentele pe care România şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2011, s-au solicitat informaţii cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje aflată în derulare în municipiul Bucureşti.

S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.

Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.

Extinderea colectării selective în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2011 s-a realizat după cum urmează:- pentru Sectorul 1: parteneriat Consiliul Local cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la operatori economici, instituţii şi unităţi de invăţământ (nr. arondat 238 217). Cantitatea de 582.410 t PET,respectiv, cantitatea de 492.860 t plastic colectate au fost predate către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., cantitatea

167

de 2652.373 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. VRANCART S.A. ADJUD şi S.C. MAREZ TRADE S.R.L., cantitatea de 252.760 t sticla colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 140.193 t metal colectată a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L.- pentru Sectorul 2: parteneriat CL cu S.C. SUPERCOM S.A. şi S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie. Cantitatea de 52.983 t PET a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L., cantitatea de 63.153 t plastic a fost predată către S.C. ECORECOVER S.R.L., 306.708 t hârtie/carton colectate au fost predate către S.C. ECORECOVER S.R.L., cantitatea de 47.340 t sticlă colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 5.793 t metal colectată a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L.- pentru Sectorul 3: parteneriat între CL şi operatorul de salubritate - SC Rosal Grup SRL şi SC Eco Rom Ambalaje SA privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populatie ( nr. arondat 300 000 locuitori). Cantitatea de 180.406 t PET colectată a fost predată către S.C. DAVID KIDS COLLECTION S.R.L., S.C. MAREZ TRADE S.R.L.şi S.C. COM AGRA S.R.L., cantitatea de 104.773 t de plastic a fost predată către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., S.C. DAVID KIDS COLLECTION S.R.L.şi S.C. COM AGRA S.R.L., cantitatea de 484.998 t de hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., S.C. VRANCART S.A., S.C. COM AGRA S.R.L., iar cantitatea de 47.340 t sticlă colectată a fost stocată temporar în vederea valorificării. - pentru Sectorul 4: S.C. REBU S.A. – colectare PET/plastic şi hârtie/carton de la asociaţii de proprietari, unităţi de învăţământ şi puncte de colectare stradale (nr. locuitori arondaţi 51 292). Cantitatea de 37.395 t PET colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1.850 t plastic colectată a fost predată către S.C. EURORECYCLING S.R.L., iar cantitatea de 112.280 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. MARVIMPEX RECYCLING S.R.L. şi S.C. EURORECYCLING S.R.L.- pentru sectorul 6: S.C. URBAN S.A. – colectare PET/plastic, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie (nr. locuitori arondaţi 350 000). Cantitatea de 255.426 t PET/plastic colectată a fost predată către S.C. GREEN-PET S.R.L., cantitatea de 399.540 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. ECOPAPER, iar cantitatea de 229.540 t sticlă colectată a fost predată către S.C. STIROM S.A.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin continuarea proiectelor pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării, în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile

În ceea ce priveşte colectarea selectivă în Judeţul Ilfov, aceasta este prezentă într-un număr restrâns de localităţi, datorită neimplicării autorităţilor locale, care au obligaţia să asigure spaţii şi containere pentru desfăşurarea acestei activităţi, în conformitate cu H.G. 621/2005, art. 19.

168

În condiţiile în care aproape toţi agenţii economici au predat responsabilitatea atingerii ţintelor prevăzute de lege societatii SC ECO-ROM AMBALAJE SA, putem, în baza raportului pentru anul 2011 al acestei societăţi să afirmăm că acestea au fost atinse şi chiar depăşite.

Obiectivele minime de reciclare şi valorificare energetică pentru anul 2011 au fost: hârtie şi carton-60%, plastic 22,5%, PET 42%, sticlă 54%, metal 50%, aluminiu 17%, lemn 15%.

Operatorii de salubritate - SC ROSAL ECOLOGIC SA şi SC ECOVOL SA au colectat selectiv din comunele şi orasele judeţului Ilfov în anul 2011 o cantitate de 6523 kg PET şi 4595 kg plastic, 11345 kg hârtie şi carton, predate la SC COMAGRA SRL respectiv la SC DEMECO SRL. Deşi SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, are încheiate contracte cu Baloteşti, Brăneşti, Grădiştea, Gruiu, Periş, Nuci, Dimieni, Dascălu, Moara Vlăsiei, Ştefăneşti, Chitila, Dragomireşti, încă nu a fost implementat serviciul de colectare selectivă.

De asemenea trebuie amintit proiectul pilot: "Să reciclăm hârtia, Să reciclăm materialele plastice", finanţat din surse proprii şi desfăşurat de către SC URBAN SA, în localitatea Otopeni. Această societate are contract cu SC ECOROM AMBALAJE SA în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2011, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabelul 6.6.5.1.

Tip deşeu

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje reciclate, tone

Bucureşti Ilfov Regiunea

8Bucureşt

i Ilfov Regiunea 8

PET 853.194 4.185 857.379 853.194 0.000 853.194Plastic 918.062 6.933 924.995 899.581 2.338 901.919Hârtie/Carton 3955.899 11.345 3967.244 3944.664 4.292 3948.956

Sticlă 559.640 0.000 559.640 418.380 0.000 418.380Metal 145.986 0.000 145.986 145.986 0.000 145.986Lemn 181.335 0.000 181.335 181.335 0.000 181.335

Sursa datelor: Biroul Deşeuri şi substanţe chimice periculoase, ARPM Bucureşti

6.7.Planificare (răspuns)

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

Obiectivul principal al Directivelor din domeniul gestionării deşeurilor îl constituie reglementarea activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor, cu asigurarea unui

169

nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.

Figura nr. 6.7.1.1.

Obiective prioritare ale gestionării deşeurilor

- Prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora- Reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Implementarea directivei cadru a deşeurilorDirectiva privind deşeurile are o importanţă deosebită pentru România având în

vedere dificultăţile şi costurile pe care le implică acest sector. România a obţinut 5 perioade de tranziţie pentru sectorul privind managementul

deşeurilor, cea mai lungă fiind acordată până la 16 iulie 2017, pentru implementarea Directivei privind depozitarea deşeurilor.

Implementarea tuturor directivelor din acest sector presupune un efort financiar de circa 3,8 miliarde Euro.

În acelaşi timp, România are în prezent un sistem de gestionare a deseurilor municipale bazat în cea mai mare parte doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare.Probleme cheie:• Prevenirea şi minimizarea deşeurilor la sursă

170

• Reducerea periculozităţii deşeurilor şi minimizarea deşeurilor periculoase• Colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie (se va lua în considerare colectarea separată a deşeurilor pe tipuri de material)• Creşterea cantităţilor de deşeuri reciclate/valorificate şi scăderea cantităţilor de deşeuri depozitate• Creşterea colectării selective şi a valorificării pe anumite fluxuri de deşeuri: ambalaje, DEEE, baterii, uleiuri uzate, C&D• Dezvoltarea infrastructurii pentru reciclarea/valorificarea deşeurilor• Se va avea în vedere inclusiv valorificarea energetică a deşeurilor• Reducerea treptată a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, colectarea separată şi introducerea unor metode de gestionare a acestui tip de deşeu (compostarea, în principal, TMB, incinerarea, etc)• Creşterea reciclării pentru deşeurile C&D şi scăderea cantităţilor depozitate.

6.8. Perspective 6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 – 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte periodic.

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modifcări şi completări prin Legea 426/2001.

Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în: deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie periculoase; deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-

171

patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.

CORELAREA CU POLITICA DE MEDIU

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale: conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor; dezvoltarea durabilă; evitarea poluării prin măsuri preventive; conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate; conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice; principiul “poluatorul plăteşte”; stimularea activităţii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt: menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii; menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale; apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor; respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru atingerea acestora.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare – 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor. PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:

principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi

172

eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestor.

principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.

principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri; reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri; valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei; eliminarea – prin incinerare şi depozitare.

Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor

173

Tabel 6.8.1.1.

Domeniul / Activitatea

OBIECTIVE PRINCIPALEOBIECTIVE PRINCIPALE Obiective subsidiare

1. Politica şi cadrul legislativ

Armonizarea politicii şi legislaţiei naţionale în domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi prevederile legislative europene, precum şi cu prevederile acodurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de gestionare a deşeurilor cu specificarea clara a tuturor “parţilor implicate (asoc. prof., patronale,ONG-uri, sindicate, soc. civilă etc.)”, responsabilitaţilor şi obligaţiilor acestora.

Integrarea problematicii de gestionare a deşeurilor în politicile sectoriale şi de companie.

.Corelarea politicii şi a actelor normative interne cu prevederile legislative europene şi internaţionale în domeniul gestiunii deşeurilor.

Creşterea eficienţei deaplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor.

Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlului acesteia.Întarirea capacităţii instituţionale Încurajarea iniţiativei private în domeniul gestionării deşeurilor

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene.

.Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activitaţilor de gestionare a deşeurilor..Întarirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

3. Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi cu dotări corespunzatoare la toate nivelele atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

174

4. Finantarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteşte

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile

.Optimizarea utilizării tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru cheltuielile de capital în domeniul gestionării deşeurilorÎmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale (calculare taxe, programe naţionale speciale de la buget)Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor industriale (deşeuri rezultate direct din activităţi industriale), inclusiv a celor industriale periculoase.Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producătorului, mecanisme de eco-finanţare)Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile (ISPA, etc).Finanţarea sistemului naţional de monitorizare în domeniul gestionarii deşeurilor

175

Finanţarea securizării intermediare şi a reabilitării finale a zonelor contaminate orfane

5. Conştientizarea parţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Intensificarea comunicării între toate părţile implicateOrganizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei.Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru MediuElaborarea de ghiduri legislative şi documente informative

6. Colectarea şi raportarea de date şi informatii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului naţional de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilorÎmbunătăţirea sistemului de raportare la nivel european şi internaţional a datelor privind gestiunea deşeurilor

7. Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industriePromovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator

8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclateDecuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri.

176

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu.Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul in care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate

9. Colectarea şi transportul deşeurilor

Asigurarea deservirii unui număr cât mai mare de generatori de deşeuri de către sistemele de colectare şi transport a deşeurilor

.Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi ruralOptimizarea schemelor de transport

Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor, în vederea unei cât mai eficiente valorificări

Stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stea la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritateSepararea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloaseIntroducerea şi extinderea colectării selective la sursa a deşeurilor Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern:întărirea capacităţii instituţionale de control ;

177

Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste frontieră :- stabilirea cadrului legal şi

instituţional care să permită aplicarea directă a Regulamentului 259/93/CEE;

- stabilirea autorităţii competente;

- întărirea capacităţii instituţionale de control ;

implementarea Regulamentului 259/93/CEE.

10. Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

.Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării facilitării manipulării diminuării caracterului

periculos diminuării cantităţilor de

deşeuri eliminate final în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

11. Eliminarea Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal.Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme cu cerintele UE

12. Cercetare - dezvoltare

Încurajarea şi susţinerea cercetării româneşti în domeniul gestionării integrate a deşeurilor.

Adaptarea la condiţiile locale a unor tehnologii curate de producţie.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru prevenire, minimizare, reciclare şi eliminare a acestora.

178

Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi tehnologii

INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare – va fi completat şi îmbunătăţit cadrul legislativ referitor la activităţile de gestionare a deşeurilor prin:- acte de reglementare a impactului asupra mediului;- acte de reglementare a activităţilor de valorificare materială şi energetică;- acte de reglementare vizând responsabilităţile generatorilor de deşeuri/producatorilor de bunuri care devin deşeuri;- acte de reglementare vizând responsabilităţile autorităţilor publice şi relaţiile ce trebuie definite între acestea şi ceilalţi factori implicaţi.

Instrumente economice care să încurajeze reflectarea costurilor activităţilor de gestionare a deşeurilor atât în preţul produselor, cât şi în statutul pe piaţă al producătorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, şi a penalităţilor pe de altă parte, va încuraja activităţile de gestionare prin prevenire, reducere şi recuperare, conducând în acelaşi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradicţie cu principiul “poluatorul plăteşte”.

Instrumente statistice pe baza cărora să se obţină date corecte referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor şi care să permită evaluarea situaţiei actuale şi stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesară îmbunătăţirea şi adaptarea sistemului actual de colectare, validare şi raportare a datelor la nivel judeţean şi naţional.

Alte instrumente- aplicarea şi controlul aplicării legislaţiei existente;- elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor;- crearea unor comitete care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor factorilor implicaţi în activităţile de gestionare a anumitor tipuri de deşeuri;- analiza ciclului de viaţă al produselor şi realizarea “bilanţurilor ecologice”, în scopul implementării celor mai bune practici de gestionare a deşeurilor.

FACTORI IMPLICAŢI

Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin:- autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);- generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice);- asociaţii profesionale şi institute de cercetare-dezvoltare;- societate civilă (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale etc.).

179

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă modificări ale climatului ce pot fi atribuite în mod direct sau indirect activităţilor omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile.

Efectele schimbărilor climatice atrag modificări ale temperaturii, precipitaţiilor, creşterea nivelului oceanului planetar, sau alternarea unor temperaturi extreme.

Studiile efectuate au arătat că în anumite regiuni se vor înregistra creşteri ale temperaturii mai mari decât media globală. Regiunile situate în latitudinea nordică vor fi cele mai afectate.

Specialiştii consideră că până în anul 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o creştere mai importantă în Oceanul Arctic şi mai scăzută în cel din sud. Se estimează că Groenlanda şi Oceanul Artic pot creşte nivelul apei cu 70 m, în condiţiile în care s-ar înregistra o topire a gheţarilor acestora.

Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei problematici.

PPROTOCOLUL DE LA KYOTO PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICEROTOCOLUL DE LA KYOTO PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICEProtocolul de la Kyoto, conţine angajamentele asumate de ţările industrializate în

vederea reducerii emisiilor lor de anumite gaze cu efect de seră, responsabile pentru încălzirea globală. Emisiile totale ale ţărilor dezvoltate trebuie reduse cu cel puţin 5 % în perioada 2008-2012, în raport cu nivelurile din 1990.Acest Protocol succedă Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Convenţia-cadru a reprezentat o contribuţie importantă la stabilirea unor principii-cheie în lupta mondială împotriva schimbărilor climatice. Aceasta defineşte principiul responsabilităţilor comune, dar diferenţiate. De asemenea, convenţia-cadru a contribuit la o mai mare sensibilizare a publicului mondial cu privire la aspectele legate de schimbările climatice. Totuşi, convenţia nu conţine angajamente în cifre şi detaliate pentru fiecare ţară în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Statele-parte la convenţie au decis astfel, cu ocazia primei conferinţe a părţilor care a avut loc

180

la Berlin în martie 1995, să negocieze un protocol conţinând măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada după 2000, în ţările industrializate. După îndelungate lucrări, la 11 decembrie 1997, a fost adoptat, la Kyoto, Protocolul de la Kyoto.Comunitatea Europeană a semnat protocolul la 29 aprilie 1998. În decembrie 2001, Consiliul European de la Laeken a confirmat dorinţa Uniunii ca protocolul să intre în vigoare înaintea Summit-ului mondial privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg (august–septembrie 2002).

În acest scop, Decizia 2002/358/CE aprobă protocolul în numele Comunităţii Europene. Statele membre s-au angajat să depună instrumentele lor de ratificare în acelaşi timp cu Comunitatea, până la 1 iunie 2002. Anexa II la decizie prezintă angajamentele în materie de limitare şi de reducere a emisiilor convenite de Comunitate şi de statele membre pentru prima perioadă de angajament (2008-2012).

Conţinutul Protocolului Protocolul de la Kyoto abordează problema emisiilor a şase gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); oxidul azotos (N2O); hidrofluorocarburile (HFC); perfluorocarburile (PFC); hexafluorura de sulf (SF6).

Acesta reprezintă un important pas înainte în lupta împotriva încălzirii globale, conţinând obiective obligatorii şi cuantificate pentru limitarea şi reducerea gazelor cu efect de seră.

Per ansamblu, părţile la anexa I la convenţia-cadru (ţările industrializate) se angajează colectiv să reducă emisiile lor de gaze cu efect de seră, pentru a realiza o reducere a emisiilor totale ale ţărilor dezvoltate cu cel puţin 5 % în raport cu nivelurile din 1990, în perioada 2008-2012. Anexa B la protocol conţine angajamentele în cifre ale fiecărei părţi.

Statele membre ale UE înainte de 2004 trebuie să îşi reducă colectiv emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 % între 2008 şi 2012. Statele membre ce au aderat la UE după această dată, se angajează să îşi reducă emisiile cu 8 %, cu excepţia Poloniei, a Ungariei (6 %), a Maltei şi a Ciprului, care nu figurează în anexa I la convenţia-cadru. Pentru perioada anterioară anului 2008, părţile s-au angajat să realizeze progrese demonstrabile în îndeplinirea angajamentelor asumate, până cel târziu în 2005. Anul 1995 este un an de referinţă pentru părţile care doresc acest lucru, în ceea ce priveşte emisiile de HFC, PFC şi SF6. Pentru atingerea acestor obiective, protocolul propune diverse mijloace:

de consolidare sau de punere în aplicare a unor politici naţionale de reducere a emisiilor (creşterea eficienţei energetice, promovarea unor forme durabile de agricultură, dezvoltarea surselor regenerabile de energie etc.);

cooperarea cu celelalte părţi contractante (schimb de experienţă sau de informaţii, coordonarea politicilor naţionale prin intermediul autorizaţiilor privind emisiile, punerea în aplicare comună şi un mecanism de dezvoltare nepoluantă).

181

Părţile instituie sisteme naţionale de estimare a emisiilor antropice şi de absorbţie prin puţuri a tuturor gazelor cu efect de seră (nereglementate de Protocolul de la Montreal), cel mai târziu cu un an înainte de prima perioadă de angajament.

În anul 2002, Uniunea Europeană a ratificat protocolul de la Kyoto. Acesta a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, după ratificarea sa de către Rusia. Mai multe ţări industrializate au refuzat să ratifice Protocolul, printre acestea şi Statele Unite ale Americii şi Australia.

Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu constată că ţările membre ale Uniunii Europene au respectat obiectivele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Emisiile lor de gaze cu efect de seră s-au redus cu 12,5 %, în raport cu nivelurile din 1990 (anul de referinţă), în paralel cu continuarea creşterii economice.Pentru perioada 1990-2007, Comisia a raportat o reducere a emisiilor cu:

7 % în sectorul energetic; 11 % în cadrul proceselor industriale (producţia de acid adipic, hidrocarburi

halogenate şi hexafluorură de sulf); 11 % în sectorul agricol (reducerea numărului de vite şi scăderea utilizării

îngrăşămintelor minerale şi a gunoiului de grajd); 39 % în sectorul deşeurilor (emisiile de metan generate de depozitele controlate).

Comisia a remarcat o creştere cu 24 % a emisiilor în sectorul transporturilor.

Obiectivele de la Kyoto au fost deservite prin punerea în aplicare a Programului european privind schimbările climatice (ECCP) şi a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii EU ETS . Uniunea Europeană a adoptat o nouă strategie privind schimbările climatice. S-au adoptat noi măsuri în domeniul mediului şi al energiei, vizând:

îmbunătăţirea funcţionării EU ETS; reducerea emisiilor în sectoarele din afara sferei EU ETS; sursele regenerabile de energie; captarea şi stocarea carbonului, prin adoptarea Directivei 2009/31/CE; emisiile de CO2 ale autoturismelor; calitatea carburanţilor.

POLITICA UE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE Un cadru politic realist şi pe termen lung pe baza activităţilor sale în cadrul

Programului european privind schimbările climatice (ECCP), Uniunea Europeană a elaborat o strategie realistă privind schimbările climatice, susţinând măsuri concrete pentru a preveni creşterea temperaturii cu mai mult de 2°C peste nivelul din epoca preindustrială.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca obiectiv prioritarReducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este un element fundamental al acţiunii europene. UE a instituit un mecanism de monitorizare pentru a controla în mod regulat emisiile şi absorbţia acestor gaze. Pentru a reduce treptat emisiile, UE a stabilit, de asemenea, un sistem bazat pe reguli de piaţă, un sistem de comercializare a cotelor de emisii şi norme specifice pentru gazele fluorurate cu efect de seră.

182

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/air_pollution/l28077_ro.htm

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32009R0443:RO:NOT

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32009L0031:RO:NOT

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/en0008_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/l28185_ro.htm


MONITORIZAREA ŞI ADAPTAREA LA CONSECINŢELE INEVITABILE ALEMONITORIZAREA ŞI ADAPTAREA LA CONSECINŢELE INEVITABILE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.

Efectele schimbărilor climatice se simt deja. Amploarea acestor efecte poate fi măsurată datorită sistemului de monitorizare GMES, iar o serie de instrumente comunitare facilitează intervenţia în situaţii de urgenţă. Este vorba de mecanismul comunitar de protecţie civilă şi de măsuri specifice în caz de inundaţii şi secetă. În 2007 Comisia a adoptat Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice în Europa.

COMBATEREA EXPLOATĂRII FORESTIERE ILEGALECOMBATEREA EXPLOATĂRII FORESTIERE ILEGALE

Exploatarea forestieră ilegală şi despădurirea contribuie la schimbările climatice şi la diminuarea biodiversităţii. Acest regulament interzice introducerea pe piaţa europeană a lemnului recoltat în mod ilegal, instituie condiţii prealabile pentru comercializarea lemnului şi a produselor din lemn şi defineşte cerinţele aplicabile „organizaţiilor de monitorizare”.Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn.

Exploatarea forestieră ilegală se referă la orice formă de recoltare, prelucrare sau comercializare a lemnului care încalcă legislaţia ţării în care a avut loc recoltarea. Datorită despăduririi şi degradării cauzate, astfel de practici au repercusiuni grave asupra mediului, cum ar fi diminuarea biodiversităţi şi creşterea emisiilor de CO2. Exploatarea forestieră ilegală are, de asemenea, repercusiuni economice şi sociale. Protocolul de la Kyoto şi angajamentul UE în cadrul negocierilor internaţionaleUE lupta împotriva schimbărilor climatice pe plan internaţional şi participă activ la negocierile pe această temă. În 1998, UE a semnat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbările climatice, care se referă la şase tipuri de gaze cu efect de seră. UE a adoptat o strategie privind schimbările climatice în contextul cooperării pentru dezvoltare, pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă faţă provocărilor legate de schimbările climatice.

7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

În partea superioară atmosfera este alcătuită dintr-un strat de gaze, care înconjoară planeta formând un ecran protector faţă de radiaţiile ultraviolete şi permiţând totodată pătrunderea căldurii solare care împiedică îngheţarea apelor. Distrugerea stratului de ozon din atmosferă, de o grosime de câţiva mm intensifică proprietăţile de absorbţie ale atmosferei lăsând să treacă radiaţiile solare în cantităţi exagerate şi implicit o mare parte din radiaţiile infraroşii. În felul acesta, echilibrul balanţei energiei de radiaţie a pământului este astfel perturbat. În limite normale, gazele existente în atmosferă asigură o temperatură medie a globului de cca 15o C, situaţie care favorizează existenţa vieţii pe pământ. Orice perturbare a echilibrului, datorită emisiilor de gaze poluante din activităţile umane, deteriorează pătura de ozon şi declanşează “efectul de seră”.

Prin arderea combustibililor fosili (cărbunele, benzina sau petrolul) se emit oxizi de sulf, carbon şi azot în atmosferă. Aceşti oxizi se combină cu umezeala din aer şi

183

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010R0995:RO:NOT

formează acid sulfuric, acid carbonic şi acid azotic. Când plouă sau ninge, aceşti acizi ajung pe pământ sub forma a ceea ce numim ploaie acidă. În secolul XX, aciditatea aerului şi ploaia acidă au ajuns să fie recunoscute ca o ameninţare capitală la adresa calităţii mediului. Cea mai mare parte a acestei acidităţi este produsă în ţările industrializate din emisfera nordică şi majoritatea ţărilor din Europa de Est şi de Vest.

Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viaţă, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt însă mai vizibile în lacuri, râuri şi pârâuri şi la nivelul vegetaţiei. Aciditatea apei omoară practic orice formă de viaţă. La începutul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acidă. Cele mai grave probleme au existat în Norvegia, Suedia şi Canada.

Activităţile umane (arderea combustibililor fosili, depozitarea deşeurilor, folosirea gazelor industriale fluorurate, schimbarea folosinţei terenurilor, etc.) contribuie la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea climei.

Emisii anuale de CO2-echivalent

Tabelul 7.2.1 - Emisii anuale de CO2-echivalent din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Mun. Bucureşti -Emisii anuale de

CO2 eq(mii t/an)

4 739 7 096 7 469 7 278 3 006

Judeţul Ilfov- Emisii anuale deCO2 eq (mii t/an)

2 237 1 617 76 73 20

Regiunea 8- Emisii anuale de

CO2 eq (mii t/an)

6 976 8 713 7 545 7 351 3 026

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.Menţionăm că pentru anul 2011 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book – 2009), iar pentru perioada 2003–2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către ANPM, nefiind incluse în raport. Acesta este şi motivul scăderii semnificative a emisiilor faţă de anii precedenţi.

Emisii anuale de dioxid de carbon

184

Tabelul 7.2.2 - Emisii anuale de CO2 din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Emisii anuale de metan Tabelul 7.2.3 - Emisii anuale de CH4 din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Municipiul Bucureşti - Emisii anuale de CH4

(mii t/an)

0,183 0,806 0,297 0,292 0,118

Judeţul Ilfov -Emisii anuale de CH4 (mii

t/an)

1,0019 0,709 0,952 0,990 0,095

Regiunea 8 -Emisii anuale de CH4 (mii

t/an)1,1849 1,515 1,249 1,282 0,213


Emisii anuale de protoxid de azot Tabelul 7.2.4 - Emisii anuale de N2O din din Regiunea Bucureşti-Ilfov

185

Anul 2007 2008 2009 2010 2011Municipiul

Bucureşti- Emisii anuale de CO2

(mii t/an)

4 660

6 905 7 365

7 212

2946

Judetul Ilfov-Emisii anuale de CO2

(mii t/an)2 216 1 600 54 51 14

Regiunea 8 -Emisii anuale de CO2

(mii t/an)6876 8505 7 419 7 273 2960

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Municipiul Bucureşti -Emisii anuale de N2O

(mii t/an)

0,244 0,561 0,316 0,287 0,186

Judeţul Ilfov - Emisii anuale de N2O (mii t/an)

0,0023 0,006 0,006 0,005 -

Regiunea 8 - Emisii anuale de N2O (mii t/an)

0,2463 0,567 0,322 0,292 0,186


Emisii anuale de gaze fluorurate

Domeniile în care se utilizează aceste substanţe sunt: refrigerare şi aparate de aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori – HFC:

- 1) Sectorul refrigerare [kg/an]: 1.2. Frigidere - sector comercial; 1.3. Frigidere - sector transporturi (camioane, trenuri, vapoare cu compartimente frigorifice); 1.4. Frigidere - sector industrial; 1.6. Aparate mobile de aer condiţionat (autoturisme, autobuze, trenuri, etc); 2.1. Spume – celule deschise; 2.2. Spume – celule inchise; - 2) Sectorul spume [kg/an].

Tabelul 7.2.6 - Consum de HFC/PFC/SF6 pe anul 2010Categorii de surse1 Cantitatea

de substantă introdusă

în echipamen

te noi 2

[kg/an]

Cantitatea de substanţă

utilizată pentru reumplerea

unor echipamente

aflate în funcţiune

(media

Cantitatea de

substantă rămasă în

echipament,la scoaterea acestuia din

uz 4

[kg/an]

Cantitatea de

substanţă recuperată

dupa scoaterea din uz a

echipamentului 4

Cantitatea de

substanţă utilizatăca agent

de umflare (spumant)

[kg/an]

186

stocului anual)3

[kg/an]

[kg/an]

Total judeţul Ilfov- sectorul refrigerare

- sectorul spume

4 933,0

-

2 458,52

-

-

-

-

-

-

14 002,7

Total Bucureşti- - - - -

Total Regiunea Bucureşti-Ilfov

4 933,0 2 458,52 - - 14 002,7

Sursa: Inventarul naţional de emisii de gaze cu efect de seră pentru anul 2010, întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

1. Inventarierea se face pe “Categoriile de surse” menţionate mai sus şi pe fiecare substanţă care intră în clasa poluanţilor de interes: HFC, PFC şi SF6.2. “Cantitatea de substanţă introdusă în echipamentele noi” se aplică unităţilor cu profil de producţie frigidere, aparate aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori, care utilizează ca fluid de umplere una dintre substanţele de interes.3. “Cantitatea de substanţă folosită pentru reumplerea unor echipamente aflate deja în funcţiune” se aplică unităţilor cu profil de service pentru frigidere, aparate aer condiţionat, care utilizează aceste substanţe pentru reumplerea aparatelor.4. Informaţii referitoare la recuperarea acestor substanţe. “Cantitatea de substanţă rămasă în aparat după scoaterea din uz a acestuia”, precum şi “Cantitatea de substanţă recuperată”.

Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin în totalitate din Inventarul de emisii atmosferice, întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Această inventariere s-a făcut în anul 2011, cu datele calculate din anul 2010, raportate de către agenţii economici din Regiunea Bucureşti-Ilfov (S.C. Frigoterm Group S.R.L., S.C. Top Kapa International S.A., S.C. Termoport S.R.L., S.C. Ugur Yapisan S.R.L. şi S.C. Den Braven România Comex S.R.L.).

Emisii antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse, INEGES - procese industriale, cu date din 2010:

º Producerea şi prelucrarea metalelor feroase: producţie fontă şi oţel (S.C. Doosan IMGB S.A.);

º consum de calcar şi dolomită: producţia de sticlă (S.C. STIROM S.A. Membră a Grupului Yioula), fabricarea de obiecte sanitare din ceramică (S.C. ROCA OBIECTE SANITARE S.R.L.), fabricare de adezivi, chituri pentru plăci, gleturi de finisaj, tencuieli

187

decorative, amorse, şape autonivelante, mortare pentru termoizolaţii (S.C. HENKEL ROMANIA S.R.L. Fabrica Pantelimon);

º consum sodă calcinată: productie de detergenti, săpunuri si produse de întreţinere (S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L.), activitate de tratare a apelor (S.C. CELPI S.A.), fabricare detergenţi (S.C. EUROTOTAL COMP S.R.L.), fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere (S.C. CORAL ENTERPRISES S.R.L.), tăbăcirea şi finisarea pieilor (S.C. PIELOREX S.A. – Jilava).

În Regiunea 8, Bucureşti-Ilfov, în prezent, sunt inventariaţi 12 operatori care intră sub incidenţa Directivei 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE. Aceştia au fost autorizaţi pentru perioada 2008-2012, pentru instalaţiile identificate la data notificării Planului Naţional de Alocare către Comisia Europeană, odată cu aprobarea propunerii de plan de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (conform Art. 8 alin. 1 al Ord. M.M.P. nr. 2069/2010 pentru modificarea şi completarea anexei la Ord. M.M.D.D. nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008–2012), astfel:

în Municipiul Bucureşti : - S.C. CET GRIVIŢA S.R.L.- S.C. VEST- ENERGO S.A.- S.C. STIROM S.A.- RADET Bucureşti - CTZ Casa Presei Libere- S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L.- S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A. • CET BUCUREŞTI VEST • CET TITAN • CET BUCUREŞTI SUD • CET PROGRESU • CET GROZĂVEŞTI- S.C. DOOSAN IMGB S.A.

în Jude ţ ul Ilfov: - S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.

7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor

188

Pentru datele observate, evoluţiile temperaturilor medii anuale la staţiile Bucureşti-Filaret și Bucureşti-Băneasa prezintă tendinţe de creştere, semnificativă la nivele de încredere mai mari de 95% numai pentru Bucureşti-Filaret, unde tendinţa liniară asociatǎ este de 0,18ºC pe deceniu (figura 1). Evoluţiile sumelor anuale ale cantităţilor de precipitaţii la staţiile Bucureşti-Filaret și Bucureşti-Băneasa prezintă tendinţe de uşoarǎ descreştere, dar nesemnificative statistic. În acest caz, tendinţele liniare asociate sunt de -12,2 mm pe deceniu la Bucureşti-Filaret şi -2,4 mm pe deceniu la Bucureşti-Băneasa (figura 2).

Figura 7.3.1. Evoluţiile temperaturii medii anuale (în °C) la staţiile Bucureşti-Filaret (linie neagră) şi Bucureşti-Băneasa (linie gri) (1961-2011) şi tendinţele liniare asociate (linia roşie şi cea portocalie).

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

La staţia Bucureşti-Filaret (Bucureşti-Băneasa), anul 2011 a fost pe poziţia 19 (31) în clasamentul anilor cei mai cǎlduroşi din punct de vedere al temperaturii medii anuale (clasificare care are pe prima poziţie anul 2007 şi acoperă intervalul 1961-2011). În clasamentul anilor ploioşi, realizat pe baza sumelor anuale ale cantitǎţilor de precipitaţii, 2011 se situeazǎ pe pozitia 44 (43) la Bucureşti-Filaret (Bucureşti-Bãneasa), cel mai ploios an al intervalului 1961-2011, atât la Bucureşti-Filaret, cât şi la Bucureşti-Băneasa fiind 2005.În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a climei în regiunea Bucureşti şi judeţul Ilfov, estimările realizate cu un ansamblu de 9 modele climatice regionale (conform rezultatelor proiectului european ENSEMBLES) sugereazǎ o creştere a temperaturii

189

Bucuresti

8,0

9,0

10,0

11,0

12,0

13,0

14,0

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

2009

2011

Tem

pera

tura

anu

ala

Filaret

BaneasaPoly. (Filaret)

Poly. (Baneasa)

medii multianuale între 0,85ºC şi 0,9ºC, în orizontul de timp 2001-2030 (faţă de intervalul de referinţă 1961-1990).

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii Figura 7.3.2. Evoluţia sumei anuale a cantitǎţii de precipitaţii (în mm) la staţiile Bucureşti-Filaret (linie neagră) şi Bucureşti-Băneasa (linie gri)

(1961-2011) Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

În cazul precipitațiilor, pentru acelaşi orizont de timp (2001-2030), rezultatele modelelor sugereazǎ pentru arealul municipiului Bucureşti şi cel al județului Ilfov schimbări nesemnificative (± 2%) ale sumei mediei multianuale a cantitǎților de precipitaţii faţă de suma medie multianuală a precipitaţiilor pe intervalul de referinţă 1961-1990.

7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme

7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climaticea) Protecţia planetei Schimbările climatice sunt reale. În Europa şi în lume acest fenomen ia forme

diverse - creşterea temperaturilor, schimbarea modelelor de precipitaţii, topirea gheţarilor, creşterea nivelului mărilor. Inundaţiile şi seceta fac tot mai multe victime în întreaga lume.

Limitarea pagubelorSchimbările climatice au fost accelerate de activităţile umane, dar încă mai avem

şansa de a încetini fenomenul. UE face eforturi şi elaborează strategii pentru a limita

190

Bucuresti

0,0

200,0

400,0

600,0

800,0

1000,0

1200,0

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

2009

2011

Sum

a an

uala

a p

reci

pita

tiilo

r

FilaretBaneasa

impactul schimbărilor climatice şi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale statelor member, precum şi pentru a determina alte ţări din lume să procedeze la fel.

Mai multe măsuri, un singur scop!Liderii UE au convenit asupra îndeplinirii obiectivelor cunoscute sub denumirea de

„obiectivele 20-20-20”, până în 2020, ce prevăd următoarele: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile

înregistrate în 1990; creşterea cu 20% a ponderii reprezentate de sursele regenerabile de energie în

consumul total de energie; reducerea cantităţii de energie primară cu 20% faţă de nivelurile estimate, prin

măsuri de creştere a eficienţei energetice.UE şi-a exprimat disponibilitatea de a-şi reduce emisiile cu 30%, dacă şi alte

economii majore se angajează să facă reduceri comparabile sau să contribuie în mod adecvat. Negocierile internaţionale pe această temă se desfăşoară în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.În „Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050”, Comisia Europeană propune noi modalităţi de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95% până la mijlocul secolului.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, o măsură în sprijinul industriei

Strategia UE privind combaterea schimbărilor climatice prin Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii are ca efect reducerea treptată a emisiilor generate de sectorul industrial, în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.Industriile mari consumatoare de energie (cele producătoare de electricitate, oţel sau ciment) trebuie să restituie anual cotele corespunzătoare fiecărei tone de CO2 emise. Aceste industrii primesc gratuit un anumit număr de certificate însă, dacă au nevoie de mai multe, trebuie să le cumpere de pe piaţa dioxidului de carbon. Pot contribui la echilibrarea emisiilor de CO2, investind în reducerea acestora în ţările în curs de dezvoltare.De la înfiinţarea sa în 2005, tot mai multe sectoare industriale au aderat la sistemul de comercializare a certificatelor. Începând din 2012 companiile aeriene vor face parte din sistem. În viitor şi mai multe certificate vor fi scoase la licitaţie, în loc să fie acordate gratuit.

Adaptarea la schimbările climaticeDeşi pot fi încetinite, schimbările climatice nu pot fi stopate complet. Trebuie să

ne adaptăm pentru a preveni sau minimaliza daunele. Măsurile ce se pot lua sunt diverse (modificarea normelor în domeniul construcţiilor, astfel încât acestea să ţină cont de viitoarele condiţii de mediu, construirea unor structuri de apărare împotriva inundaţiilor şi dezvoltarea de culturi rezistente la secetă).

b) Lupta împotriva schimbărilor climatic

Una dintre cele mai mari provocări ale omenirii în anii următori o reprezintă schimbările climatice. Creşterea temperaturilor, topirea gheţarilor, secetele şi inundaţiile

191

din ce în ce mai frecvente sunt toate semne că schimbările climatice se petrec cu adevărat. Riscurile pentru întreaga planetă şi pentru generaţiile viitoare sunt enorme.

Uniunea Europeană s-a angajat în lupta împotriva schimbărilor climatice, atât la nivel intern şi internaţional, făcând din aceasta o prioritate a agendei UE, reflectată în politica europeană privind schimbările climatice. UE ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în toate domeniile sale de activitate şi pentru a atinge următoarele obiective: un consum mai efficient bazat pe o energie mai puţin poluantă, opţiuni de transport mai ecologice şi mai echilibrate, responsabilizarea întreprinderilor cu privire la mediu fără a compromite competitivitatea acestora, o politică de amenajare a teritoriului şi o agricultură mai ecologică, precum şi crearea unui cadru care să favorizeze cercetarea şi inovarea.

Politica UE privind schimbările climatice Pe baza activităţilor sale în cadrul Programului european privind schimbările climatice (ECCP), Uniunea Europeană a elaborat o strategie realistă privind schimbările climatice, susţinând măsuri concrete pentru a preveni creşterea temperaturii cu mai mult de 2°C peste nivelul din epoca preindustrială. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ca obiectiv prioritarReducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este un element fundamental al acţiunii europene. UE a instituit un mecanism de monitorizare pentru a controla în mod regulat emisiile şi absorbţia acestor gaze. Pentru a reduce treptat emisiile, UE a stabilit, de asemenea, un sistem bazat pe reguli de piaţă, un sistem de comercializare a cotelor de emisii şi norme specifice pentru gazele fluorurate cu efect de seră. Monitorizarea şi adaptarea la consecinţele inevitabile ale schimbărilor climaticEfectele schimbărilor climatice se simt deja. Amploarea acestor efecte poate fi măsurată datorită sistemului de monitorizare GMES, iar o serie de instrumente comunitare facilitează intervenţia în situaţii de urgenţă. Este vorba, în special, de mecanismul comunitar de protecţie civilă şi de măsuri specifice în caz de inundaţii şi secetă. În 2007, Comisia a adoptat Cartea verde privind adaptarea la schimbările climatice în Europa. Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) Adaptarea la schimbările climatice Mecanismul de protecţie civilă Gestionarea şi evaluarea inundaţiilor Lupta împotriva despăduririlor Combaterea exploatării forestiere ilegale

Protocolul de la Kyoto şi angajamentul UE în cadrul negocierilor internaţionalePe scena internaţională, UE se află în prim-planul luptei împotriva schimbărilor climatice şi participă activ la negocierile pe această temă. În 1998, UE a semnat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbările climatice, care se referă la şase tipuri de gaze cu efect de seră. Pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă faţă provocărilor legate de schimbările climatice, UE a adoptat o strategie privind schimbările climatice în contextul cooperării pentru dezvoltare.

O energie mai puţin poluantă şi mai eficientăFocalizarea pieţei energiei pe securitatea şi durabilitatea aprovizionăriiUE a pus bazele unei veritabile politici energetice comune odată cu un pachet de

192

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/ev0018_ro.htm






măsuri adoptat în 2007. Acest pachet orientează piaţa energiei spre o mai mare durabilitate, în special prin măsuri fiscale. Producerea de energie durabilă din combustibili fosili Captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) – captarea dioxidului de carbon rezultat de la centralele electrice sau de la instalaţiile industriale, transportul lui în siturile desemnate şi injectarea lui în formaţiuni geologice de unde nu poate scăpa. Formaţiunile geologice adecvate pot fi pe uscat şi în larg (câmpuri cu zăcăminte de petrol sau gaze naturale epuizate, sau în acviferele saline şi la mulţi km sub nivelul mării sau al solului). Orice injectare de CO2 în acviferele saline trebuie să fie în conformitate cu legislaţia UE privind protecţia apelor freatice împotriva poluării şi a deteriorării. Controlul şi raţionalizarea consumului de energie datorită eficienţei energeticeUE a lansat o amplă consultare bazată pe o Carte verde şi a adoptat un plan de acţiune pentru 2007-2010, cu scopul de a face din eficienţa energetică şi economisirea energiei o componentă-cheie a politicii energetice europene. De asemenea, a adoptat măsuri specifice, în special în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi etichetarea produselor consumatoare de energie.

Eficienţa energetică către orizontul 2020 Planul de acţiune pentru eficienţa energetică (2007-2012) Cartea verde privind eficienţa energetică Către un Plan european strategic privind tehnologia din domeniul energetic Pentru a face din energia regenerabilă o alternativă reală şi accesibilă ca preţPână în 2020, 20 % din energia consumată la nivel european să provină din surse regenerabile: acesta este obiectivul pe care şi l-a fixat UE în 2007. Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adoptat măsuri menite să promoveze sursele regenerabile de energie şi să dezvolte, printre altele, pieţele din sectorul biomasei şi al biocarburanţilor. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile Foaia de parcurs pentru energia regenerabilă Planul de acţiune în domeniul biomasei Strategia UE pentru biocombustibili .

Transporturi mai ecologice şi mai echilibrate Relansarea ambiţioasă a politicii comunitare în domeniul transporturilor, prin Cartea albă adoptată în 2001, va avea o contribuţie majoră la reducerea impactului transporturilor asupra schimbărilor climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, se impune, în special, o mai bună gestionare a transportului de mărfuri şi utilizarea resurselor tehnologice existente. Reconcilierea transportului rutier şi aerian cu mediulUE a adoptat o gamă largă de măsuri pentru a reduce impactul transportului rutier şi aerian asupra mediului, inclusiv măsuri de reducere a nivelului emisiilor poluante, măsuri de gestionare a traficului şi măsuri fiscale. Promovarea transportului feroviar şi pe căi navigabile - intermodalitatePentru a îmbunătăţi echilibrul dintre modurile de transport şi pentru a promova moduri de transport mai puţin poluante, UE sprijină elaborarea unor măsuri menite să promoveze transportul feroviar, maritim şi pe căi navigabile, precum şi trecerea de la un mod de transport la altul (intermodalitate).

193











Întreprinderi competitive şi responsabile

Întreprinderile sunt obligate să aibă în vedere şi să reducă impactul activităţilor lor asupra mediului (conform principiului „poluatorul plăteşte”). Acestea dispun de o serie de instrumente de management de mediu pentru a le ajuta în acest sens. Răspunderea pentru mediul înconjurător

Agricultura şi amenajarea teritoriului în serviciul mediuluiEmisiile de gaze cu efect de seră generate de om pot fi reduse printr-o gestionare adecvată a solurilor şi a utilizării acestora, printre altele, graţie stocării carbonului şi promovării activităţilor cu emisii reduse.

Stocarea geologică a dioxidului de carbon Strategie tematică pentru protecţia solurilor Depozitele de deşeuri Producţia şi etichetarea produselor ecologice .

Un cadru adaptat pentru inovare UE a creat o multitudine de pachete de asistenţă financiară directă şi indirectă, în special pentru a sprijini proiectele inovatoare şi dezvoltarea tehnologică.

Planul SET pentru dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon Al şaptelea program-cadru (2007-2013) Programul-cadru pentru competitivitate şi inova ț ie (CIP) (2007-2013) Plan de acţiune pentru tehnologii ecologice Plan strategic pentru tehnologiile energetice (Planul SET).

Un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de serăUn mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră

Uniunea Europeană instituie un nou mecanism de monitorizare şi comunicare privind emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a evalua cu mai mare exactitate şi regularitate progresele realizate în materie de reducere a emisiilor şi pentru a-şi respecta angajamentele asumate în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) şi al Protocolului de la Kyoto.Decizia 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto.

Decizia stabileşte un mecanism pentru: monitorizarea, în statele membre, a tuturor emisiilor antropice (inclusiv a eliminării lor

prin absorbanţi) de gaze cu efect de seră [dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6)] nereglementate prin Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon;

evaluarea progreselor realizate în acest domeniu, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de Comunitate în privinţa emisiilor şi absorbţiei lor;

punerea în aplicare a CCONUSC şi a Protocolului de la Kyoto; a se asigura că informaţiile comunicate de Comunitate secretariatului CCONUSC sunt

complete, exacte, coerente, comparabile şi transparente.Inventarele naţionale şi inventarul comunitar

194

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32004D0280:RO:NOT



http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/n26104_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/i23022_ro.htm


http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/f86000_ro.htm





Statele membre şi Comunitatea stabilesc sisteme naţionale de inventariere care să le permită să estimeze emisiile şi absorbţia gazelor cu efect de seră pe teritoriul lor.Statele membre trebuie să comunice anual Comisiei (până cel târziu la data de 15 ianuarie a fiecărui an) informaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră. La rândul său, Comisia elaborează un inventar şi un raport privind gazele cu efect de seră în cadrul Comunităţii. Aceasta transmite raportul statelor member şi secretariatului CCONUSC. Aceste rapoarte fac posibilă evaluarea progreselor realizate în contextul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto.

Programele naţionale şi programul comunitar Statele membre şi Comisia elaborează, publică şi pun în aplicare programe naţionale

şi, respectiv, un program comunitar, pe de o parte, pentru a limita sau reduce emisiile antropice cauzate de sursele situate pe teritoriul lor, iar pe de altă parte, pentru a intensifica eliminarea prin absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal.

Registrele naţionale şi registrul comunitar Comunitatea şi statele membre stabilesc registre în scopul contabilizării operaţiunilor de

emitere, deţinere, transfer, anulare şi retragere a unităţilor şi care să încorporeze registrele constituite în temeiul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Evaluarea progreselor realizate Comisia evaluează anual progresele realizate în întreaga Comunitate, pentru a analiza

dacă acestea sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la nivel internaţional prin CCONUSC şi Protocolul de la Kyoto. Comisia transmite anual Consiliului şi Parlamentului European un raport privind evaluarea progreselor realizate. Raportul include date privind previziunile de emisii şi absorbţie, precum şi politicile şi măsurile adoptate în acest domeniu.

7.5.Tendinţe Clima Pământului se schimbă mai repede decât oricând. Consecinţele sunt multiple

şi afectează întreaga omenire. Protecţia climei este, prin urmare, una dintre sarcinile cele mai importante pentru viitor. Până în 2050, lumea trebuie să reducă emisiile de gaze cu 80 %. Acţiunile decisive sunt cruciale în acest moment, deoarece conversia completă a sistemului nostru de energie bazat pe combustibili fosili trebuie sa fie finanţată şi realizată în mai puţin de două generaţii.

Tendinţa de încălzire: La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74° C şi cu aproape 1° C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. Secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani. Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8° C–4° C, iar în cel mai rău caz cu 6,4° C , dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei

195

glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5° C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă. Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.

În România, schimbările climatice se fac deja resimţite, cu efecte asupra dezvoltării economice (agricultură, transporturi, turism, sevicii), asupra regimului și calităţii vieţii locuitorilor (distrugeri cauzate de inudaţii, alunecări de teren, furtuni violente, valuri de căldură sau de frig, etc). Din păcate aceste fenomene au provocat şi pierderi materiale însemnate şi chiar decese în rândul populaţiei.

În România, conform experţilor din cadrul ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), schimbarea climei se va accentua prin creșterea frecvenţei și intensităţii valurilor de căldură și a secetelor, dar se vor înregistra mai multe precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp, fenomen care va duce la producerea de inundaţii. Efectele schimbărilor climatice, se resimt diferit de la o regiune la alta, depinzând și de condiţii locale de relief, vegetaţie, așezarea localităţilor pe cursuri de apă sau versanţi, zone cu defrişări masive etc,

Zonele cele mai afectate de schimbările climatice vor fi în primul rând cele situate la altitudini sub 500 m (adică circa 68% din teritoriul ţării). Astfel, prin creșterea temperaturii medii a aerului pe teritoriul României se prognozează că în peste 30% din ţară, se va manifesta un proces de deșertificare și restul de circa 38% unui proces de aridizare accentuată. Acest proces va cuprinde în continuare toate câmpiile României, până la 85% din suprafaţa dealurilor și aproape 20% din munţii de la altitudini mai joase.

196

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII Serviciul de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti implementează activităţile cuprinse în cadrul obiectivului privind protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc de mediu din cadrul Programului Naţional privind evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc, participă la elaborarea Raportului anual privind starea de sănătate comunitară şi colaborează cu alte instituţii de monitorizare a căror activitate se reflectă în funcţionalitatea sanitară a oricăror unităţi ce pot influenţa mediul de viaţă al populaţiei.

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

Pentru stabilirea indicatorilor de sănătate relevanţi pentru poluarea aerului s-a început cu definirea şi nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra sănătăţii populaţiei.Astfel: - s-au stabilit un număr de 7 poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO).- s-au departajat poluanţii cu efect asupra sănătaţii populatiei în flux rapid (CO, NO2, SO2, PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen)- s-a stabilit că sursele acestor poluatori sunt : trafic, construcţii, industrie- afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe (acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 ) sunt :

intoxicaţii acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unor cisterne cu poluanţi iritanţi etc.) cu afectarea aparatului respirator şi ocular

agravarea bronşitei acute creşterea semnificativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii şi cardio-

vasculare acumulări peste concentraţia maximă admisă la CO pot provoca tulburări

produse de hipoxie sau anoxie funcţie de procentul de carboxihemoglobină format, cu creşterea morbidităţii prin afecţiuni ale SNC şi cardio-vasculare şi a mortalităţii cardio-vasculare

acumulări peste concentraţia maximă admisă la Pb în timp, pot duce la tulburări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale etc., în special la copii.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile, oricum este evident impactul negativ al traficului asupra sănătăţii umane, fapt pentru care OMS, Comisia Europeană şi majoritatea ţărilor au stabilit o serie de standarde şi reglementări referitoare la calitatea aerului citadin. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

197

În urma a numeroase studii s-a dovedit că peste anumite nivele de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, afectaţi fiind în mod special copiii şi persoanele în vârstă care suferă de astm, afecţiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare.Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.Bolile influenţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite au fost: IACRS, bronşita şi bronşiolita acută, emfizem pulmonar, astmul bronşic.Investigaţiile noastre s-au orientat în două direcţii:

urmărirea efectului poluanţilor atmosferici asupra unor categorii din populaţie, caracterizată printr-o sensibilitate maximă - aşa zisele “grupuri la risc” reprezentate de populaţia infantilă;

urmărirea evoluţiei multianuale a morbidităţii specifice pe grupuri nozologice, ce pot fi influenţate în mod special de poluarea aerului (afecţiuni ale aparatului respirator, afecţiuni ale ochiului, boli alergice, afecţiuni cardio-vasculare, anemii).

În acest sens s-a efectuat o corelare în dinamică între creşterea peste CMA a poluanţilor iritanţi din aer (date furnizate de ARPM Bucureşti) şi creşterea morbidităţii prin boli respiratorii şi cardiovasculare (date furnizate de Serviciul de Statistică Medicală din cadrul DSP Bucureşti).

Datele privind morbiditatea prin afecţiuni respiratorii şi cardiace furnizate de Serviciul de Statistică Medicală din cadrul DSPMB: Anul 2010 medici de familie cod Tabel 8.1.1

SPECIFICA ICD10 total 0-14 ani16-65 ani >65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.314 3.258 6.372 684laringite/traheite J04;J05 24.297 14.983 8.485 829alte inf.CRS J06 76.184 46.239 25.748 4.197Gripă J10;J11 720 202 443 75pneumonia J12;J18 16.645 6.698 8.398 1.549bronşita cr. J20;J21 45.316 27.260 15.524 2.532alte inf.CRI J22 5.109 2.742 2.020 347rinita/faringita ac. J30;J31 14.655 7.195 6.210 1.250bronşita nespecificată J40 8.366 3.537 3.728 1.101bronşita cr. J40;J41 1.223 218 788 217emfizem J43 22 1 12 9alte boli obstructive J44 1.385 0 895 490astmul J45;J46 793 252 453 88alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 50 2 35 13

CARDIOVASCULARA HTA I10 18.521 13 12.925 5.583angina pectoral I20 987 0 782 205IMA I21;I22 202 0 141 61ASS I70 784 0 283 501insuficienţa cardiaca I50 659 22 332 305

TUMORI esofag/stomac C15;C16 186 0 110 76

198

trahee/bronhii C33;C34 563 0 334 229alte TU org.resp. C30;C39 38 0 24 14TU malign tes.Mezotelial C45;C49 27 4 16 7melanom malign C43;C44 173 0 84 89

unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 3 0 3 0TBC alte organe A18 22 2 15 5TBC miliara A19 417 59 331 27

ambulatoriu specialişti cod

SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani16-65 ani >65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 5.190 1.207 3.205 778laringite/traheite J04;J05 6.746 3.738 2.261 747alte inf.CRS J06 8.052 5.416 2.146 490gripa J10;J11 462 349 88 25pneumonia J12;J18 2.956 2.223 610 123bronşita cr. J20;J21 6.671 5.732 791 148alte inf.CRI J22 450 200 200 50rinita/faringita ac. J30;J31 13.238 4.078 6.093 3.067bronşita nespecificata J40 954 395 360 199bronşita cr. J40;J41 1.089 164 660 265emfizem J43 230 2 144 84alte boli obstructive J44 4.279 0 2.673 1.606astmul J45;J46 7.988 2.230 4.393 1.365alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 257 0 196 61

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 33.617 90 20.541 12.986angina pectorala I20 7.159 63 3.551 3.545IMA I21;I22 1.394 9 769 616ASS I70 2.841 0 660 2.181insuficienţa cardiaca I50 7.608 8 3.015 4.585

TUMORI esofag/stomac C15;C16 947 16 576 355trahee/bronhii C33;C34 4.680 0 3.193 1.487alte TU org.resp. C30;C39 59 4 25 30TU malign tes.Mezotelial C45;C49 421 42 293 86melanom malign C43;C44 3.183 10 1.417 1.756


Sursa datelor Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Anul 2011 medici de familie cod Tabel nr. 8.1.2


RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 8.881 2.655 5.499 727laringite/traheite J04;J05 28.836 17.113 10.280 1.443alte inf.CRS J06 84.113 48.127 30.567 5.419Gripa J10;J11 1.290 497 631 162pneumonia J12;J18 17.841 7.494 8.620 1.727bronşita cr. J20;J21 40.676 25.378 13.064 2.234

199

alte inf.CRI J22 5.928 3.161 2.224 543rinita/faringita ac. J30;J31 14.631 7.366 6.131 1.134bronşita nespecificata J40 12.488 4.584 6.123 1.781bronşita cr. J40;J41 1.326 121 894 311emfizem J43 69 29 28 12alte boli obstructive J44 1.153 0 799 354astmul J45;J46 859 285 427 147alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 62 0 41 21

CARDIOVASCULARA HTA I10 14.750 20 10.118 4.612angina pectorala I20 1.435 11 1.156 268IMA I21;I22 171 1 106 64ASS I70 685 0 247 438insuficienţa cardiaca I50 858 17 266 575

TUMORI esofag/stomac C15;C16 164 0 81 83trahee/bronhii C33;C34 447 0 289 158alte TU org.resp. C30;C39 22 0 11 11TU malign tes.Mezotelial C45;C49 18 0 14 4melanom malign C43;C44 141 0 83 58


ambulatoriu specialisti cod


RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 3.714 929 2.171 614laringite/traheite J04;J05 6.245 3.497 1.976 772alte inf.CRS J06 7.549 4.515 2.405 629gripa J10;J11 1.199 897 249 53pneumonia J12;J18 1.631 735 749 147bronşita cr. J20;J21 5.038 4.198 724 116alte inf.CRI J22 498 288 171 39rinita/faringita ac. J30;J31 12.225 4.044 5.479 2.702bronşita nespecificata J40 1.318 338 639 341bronsita cr. J40;J41 1.139 304 576 259emfizem J43 55 0 17 38alte boli obstructive J44 2.471 0 1.237 1.234astmul J45;J46 4.222 1.366 2.072 784alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 152 0 124 28

CARDIOVASCULARA HTA I10 25.188 7 15.258 9.923angina pectoral I20 5.006 85 2.724 2.197IMA I21;I22 1.117 0 552 565ASS I70 1.772 0 552 1.220insuficienţa cardiaca I50 2.992 14 1.360 1.618

TUMORI esofag/stomac C15;C16 350 0 192 158trahee/bronhii C33;C34 883 0 527 356alte TU org.resp. C30;C39 12 0 6 6TU malign C45;C49 37 5 22 10

200

tes.Mezotelialmelanom malign C43;C44 782 11 389 382



Din datele furnizate de medicii de familie se observă în anul 2011 comparativ cu 2010 o scădere spectaculoasă a morbidităţii, la toate categoriile de vârstă, prin afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare (faringite, amigdalite, laringite, traheite, rinite ) şi prin alte afecţiuni ale CRS. Din datele furnizate de medicii specialişti din policlinici şi spitale se constată o creştere medie a morbidităţii prin afecţiuni acute ale CRS, pusă probabil pe seama adresabilităţii inegale a pacienţilor către serviciile medicale.Comparativ cu anul 2010, în anul 2011 morbiditatea prin gripă a crescut îngrijorător la toate categoriile de vârstă (de 2 ori la categoria de vârstă 0-14 ani, de 3 ori la categoria de vârstă 16-65 ani ), cazuri care în majoritatea lor au necesitat şi internare, cel mai probabil datorită complicaţiilor.Din înregistrările medicilor de familie rezultă în 2011 o creştere a morbidităţii prin pneumonii, în special segmentul >65 ani, cu internare, în timp ce la segmentul de vârstă 0-14 ani a scăzut foarte mult morbiditatea prin pneumonii (datele furnizate de medicii specialişti din policlinici , de la 2223 cazuri în 2010 la 735 in 2011 ).Morbiditatea prin bronşită cronică, comparativ cu anul 2010 a scăzut semnificativ la categoria de vârstă 0-14 ani, dar a crescut la cei >65 ani, cazuri care au necesitat şi internare.Depistarea cazurilor de emfizem de către medicii de familie a cunoscut o creştere în anul 2011: de la 1 caz 0-14 ani la 29 cazuri, şi de la 12 cazuri 16-65 ani la 28 cazuri, majoritatea fără internare.Îmbucurător este faptul ca morbiditatea prin astm a scăzut la jumatate făţă de anul precedent, la toate categoriile de vârstă, de asemenea şi spitalizarea prin această afecţiune.De asemenea se remarcă o scădere a morbidităţii prin infarct miocardic în anul 2011, din datele furnizate de medicii specialişti , ca şi scăderea numărului de internări prin această afecţiune.Se observă, menţinerea constant crescută , şi în anul 2011 a concentraţiei de pulberi, în special PM10, la toate punctele de monitorizare a calităţii aerului.Cauza creşterii acestor concentraţii de pulberi este cumulativă: trafic, şantiere şi mai puţin industrie.Cauza creşterii morbidităţii prin boli respiratorii în rândul populaţiei indiferent de vârstă trebuie cautată în corelarea mai multor factori printre care cei mai importanţi ar fi:

poluarea atmosferică (factori declanşatori sau de acutizare a unor predispoziţii faţă de aceste boli sau a unor afecţiuni preexistente)

gradul de aglomerare în locuinţă microclimat de habitat neadecvat (temperatură, mod de încălzire, grad de

aerisire), fumatul în locuinţă alte afecţiuni ale organismului.

201

Totodată se produce o suprasolicitare a sistemului imunitar al organismului cu reducerea capacităţii sale de răspuns la agresiunile mediului înconjurător. Exodul rural spre oraş cu supraaglomerarea aferentă din locuinţe, schimbarea obiceiurilor populaţiei dislocate, cunoştinţele deficitare privind igiena alimentaţiei neraţionale, sunt toţi atâţia factori ce influenţează creşterea morbidităţii prin afecţiuni respiratorii acute şi cronice.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii.Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apa potabilă inseamnă a obţine efecte tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este apa care consumată de-alungul întregii vieţi nu produce niciun risc semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin intermediul apei sunt reprezentate de nou-născuţi şi copii, persoanele imunodeprimate, persoanele care trăiesc în condiţii insalube şi persoanele vârstnice.O abordare holistică a evaluării şi managementul riscului privind apa potabilă va creşte încrederea consumatorilor în siguranţa apei distribuite. Această abordare necesită o evaluare sistematică a riscurilor de-alungul întregului sistem de aprovizionare cu apă - de la captarea sursei de apă până la consumatorul final, precum şi identificarea modalităţilor prin care aceste riscuri pot fi gestionate, inclusiv a metodelor prin care se asigură funcţionarea efectivă a măsurilor de control. Deasemenea, trebuie să cuprindă strategiile care se ocupă de managementul zilnic al calităţii apei, inclusiv al defecţiunilor apărute.Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează şi contaminării chimice a apei de băut.Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe existenţa mai multor bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea.În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de germeni patogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază adeseori rapid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o perioadă scurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţie a epidemiilor hidrice (hepatita virala acuta de tip A, boala diareica acuta, dizenteria, febra tifoida). Mai mult, până când contaminarea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei contaminate. Din aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei, conformarea nu trebuie testată numai în punctele finale, ci pe întreg sistemul de distribuţie a apei potabile.Există trei componente în planificarea siguranţei apei de băut: Managementul siguranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care necesită o evaluare sistemică a pericolelor potenţiale

202

Identificarea măsurilor de control necesare reducerii ori eliminării pericolelor şi monitorizarea operaţională pentru a se asigura faptul că barierele din interiorul sistemului funcţionează eficient Dezvoltarea planurilor de gestionare a acţiunilor aplicate atât în condiţii normale de funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distribuţie a apei.Complementar germenilor patogeni de origine fecală, există şi alte pericole microbiene importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis, cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi geohelminţii şi teniile, pot fi transmise la om prin intermediul apei de băut. O singură larvă sau un singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie să fie absenţi din apa de băut.Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea germenilor patogeni este esenţială, iar cel mai des agent chimic utilizat este clorul. Dezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, facând parte din tratarea atât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Utilizarea dezinfectanţilor chimici la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea, riscurile pentru sănătate provocate de aceşti derivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în comparaţie cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente.Preocupările pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se datorează capacităţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate după lungi perioade de expunere. Puţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării de sănătate după o singură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea incidentelor de contaminare chimică accidentală masivă, apa devine improprie consumului prin gustul, mirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientă concentrarea de resurse pentru acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât instalarea unui proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe chimice.De exemplu, expunerea la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în cazurile severe la deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în apă, iar expunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativă a cancerului şi leziunilor dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobinemia, în special la sugari alimentaţi artificial cu lapte praf şi apă de fântână. In cazurile respective s-au făcut recomandări de dezinfecţie cu substanţe clorigene a sursei de apă şi/sau folosirea de sisteme locale de filtrare a apei, întreţinerea igienică a fântânilor cu păstrarea perimetrului de protecţie sanitară, efectuarea de analize periodice de verificare a calităţii apei, utilizarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultura, precum şi interzicerea folosirii apei cu conţinut crescut de nitraţi la prepararea laptelui praf pentru alimentaţia sugarilor 0-1 an.

Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa au un efect de prevenire a îmbolnăvirilor. Un exemplu este efectul fluorului din apa de băut în combaterea apariţiei cariei dentare.

Apa potabilă trebuie să nu aibă gust şi miros inacceptabile pentru majoritatea consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de băut, consumatorii se bazează în principal pe propriile simţuri. Constituenţii fizici, chimici şi microbiologici din apă pot modifica aspectul, mirosul şi gustul apei, iar consumatorul va evalua calitatea şi acceptabilitatea apei pe baza acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust

203

sau miros a apei din sistemul de aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficienţe ale proceselor de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat.

Cea mai importantă schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea nr. 458/2002 (M.O.nr.522/29.07.2002) completată cu modificările şi completările ulterioare, care reprezintă transpunerea Directivei 98/83/CE – Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.

Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Bucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă, tratarea şi distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate.

Date generale: Populaţia municipiului Bucureşti: 1.678.000 de locuitori (în anul 2011)Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 88%Volum total de apă distribuită (anul 2011): 239,9181 milioane m3

8.2.1. Apa potabilă

Monitorizarea calităţii apei potabile

Surse de apă captate pentru potabilizare în sistemul centralizat de apă potabilă : 1. Râul Dâmboviţa, prin staţia de tratare Arcuda 2. Râul Argeş, prin staţiile de tratare Roşu şi Crivina

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti efectuează monitorizarea de audit a calităţii apei, conform HGR. Nr. 974/15.06.2004 - Norme de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

La nivelul reţelei de distribuţie a Municipiul Bucureşti, s-au fixat împreună cu reprezentanţii producătorului/distribuitorului de apă potabilă SC. APA NOVA BUCUREŞTI SA, în funcţie de volumul de apă produs şi dat spre consum, 49 puncte fixe de recoltare şi analizare a calităţii apei distribuite consumatorilor .

Aceste puncte fixe sunt răspândite uniform pe toată suprafaţa capitalei, fiind uşor accesibile, plasate în zone publice cu acces liber pentru reprezentanţii Laboratorului de Analiză a apei din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Mun. Bucureşti şi a Laboratorului de Calitate a apei din cadrul SC.Apa Nova Bucureşti SA. Orice modificare a compoziţiei apei, faţă de normele stabilite prin legislatia în vigoare – Legea apei nr.458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, poate constitui un risc asupra sănătăţii celor ce o consumă sau o folosesc şi de aceea pentru prevenirea îmbolnăvirilor datorate unei (eventuale) încărcături bacteriologice din apa de băut, s-a urmărit intens prezenţa clorului rezidual liber în apa prelucrată şi distribuită consumatorilor, acesta fiind un element care atestă efectuarea dezinfecţiei apei şi un element de rezervă pentru a acţiona la nevoie pe traseul reţelei de distribuţie.

S-a urmărit deasemenea modificarea parametrilor organoleptici, fizico-chimici şi bineînţeles parametrii bacteriologici .

204

Prezenţa clorului în apa potabilă este considerată ca un “anticorp” în sistemul de distribuţie, oferind un oarecare grad de protecţie împotriva germenilor patogeni care ar putea ajunge ocazional în reţea şi de aici spre paharul consumatorilor.

Probele de apa recoltate la staţiile de tratare si la punctele fixe ale reţelei oraşului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către SC APA NOVA BUCUREŞTI SA.

a. Staţiile de tratare, producţie apă potabilă şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie a apei potabile

Acestă situaţie este prezentată în tabelele de mai jos, între anii 2004 – 2011.Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare Tabel nr. 8.2.1.1.Anul Nr. probe

recoltateNecorespunzatoare chimic (%)

Necorespunzatoare bacteriologic (%)

2004 167 0 0

2005 407 0 02006 417 0 02007 393 0 02008 300 0 02009 414 0 02010 309 0 02011 134 0 0

Sursa datelor Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului BucureştiSituaţia clorului rezidual liber în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare Tabel nr. 8.2.1.2.

Anul CRL absent(%)

CRL > 0,50 mg/l(%)

2004 0 73,052005 0 95,332006 0,24 79,622007 0 43,262008 0 40,332009 0 65,462010 0 86,412011 0 62,69Sursa datelor Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe ale reţelei Tabel nr. 8.2.1.3.Anul Nr.probe

recoltateNecorespunzatoare

chimic (%)Necorespunzatoar

e bacteriologic (%)2004 1862 0,05 0,11

205

2005 2975 0 02006 2866 0 02007 2950 0,17 0

2008 3082 0 0,65

2009 2555 0 0

2010 1534 0 0

2011 2142 0 0,19

Sursa datelor Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti Situaţia clorului rezidual liber în apa recoltată din punctele fixe ale reţelei Tabel nr. 8.2.1.4.

Anul CRL absent(%)

CRL > 0,50 mg/l(%)

2004 0 24,812005 1,07 5,882006 0,91 0,172007 1,02 02008 0,16 02009 0,55 02010 2,22 02011 0,89 0


b. alte recoltări apa reţea:

Nr. total recoltări = 113Nr. probe necorespunzătoare = 1 (0,88%)

Instalaţii proprii de alimentare cu apă potabilă

a. puţuri de mare şi medie adâncime (societăţi comerciale)

Nr. total recoltări = 123Nr. probe necorespunzătoare = 43 (34,95%) – majoritatea cu încărcătură bacteriana şi/sau caracteristici organoleptice necorespunzătoare. Probele recoltate după dezinfecţie şi/sau aplicarea de filtre au corespuns normelor.

b.puţuri sau fântâni

Nr. total recoltări = 66Nr. probe necorespunzătoare = 56 (84,847%) Din totalul celor 66 recoltări efectuate de la puţuri şi fântâni un număr de 60 probe au fost prelevate în cadrul acţiunii “nitraţi”, de la surse de apă aflate în zone periferice ale

206

capitalei, 47 dintre acestea fiind necorespunzătoare d.p.d.v. al încărcăturii bacteriene peste norme şi/sau al caracteristicilor organoleptice necorespunzătoare iar 50( 83,33% ) dintre acestea au avut nitraţi peste limita admisă de 50mg/l, valori cuprinse între 51,20 – 120,80 mg/l. Având în vedere riscurile importante privind sănătatea populaţiei determinate de folosirea apei cu caracteristicile necorespunzătoare menţionate este necesară continuarea lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare spre zonele periferice ale capitalei.

c. izvoare:3 probe recoltate – 2 probe necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic izvorul din parcul Plumbuita, 1 proba din parcul Cişmigiu “Izvorul Eminescu” corespunzătoare S-a recomandat afişarea de către Administraţia Parcurilor de panouri cu inscripţia “apă necorespunzătoare” pentru a se evita folosirea acesteia de populaţie în scop potabil.

Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor

Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât cele de izvor produse în ţară sau importate şi comercializate sub denumirea de apă de masă, se supun Normelor de igienă cât şi Procedurii de notificare reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 341/2007, şi se înregistrează la Ministerul Sănătăţii în „Registrul apelor potabile îmbuteliate”.Pe teritoriul municipiului Bucuresti a fost identificată societatea La Fântâna SRL, pentru care s-a completat şi transmis chestionarul, conform metodologiei către Institutul Naţional de Sănătate Publică.În anul 2011, s-a avut în vedere întăririi capacităţii de control oficial, şi s-a propus obligativitatea de a efectua cel puţin odată pe an analiza de metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat în cadrul monitorizării de audit, costurile de prelevare şi analiză a probelor fiind suportate de către producătorul de apă potabilă, conform HG nr. 974/2004 art.17.

8.2.2. Apa de îmbăiere Apa de îmbăiere utilizată în scop recreativ - lacurile de pe traseul râului

Colentina Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun în majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă autorizată ca “ştrand” cu funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul Colentina nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR nr. 459/2002.Recoltări efectuate din apa râului Colentina la nivelul celor 7 puncte de recoltă din bazele de agrement cele mai reprezentative:- Complexul de Agrement Griviţa II, sectorul 1- Complexul Băneasa (SC PALACE SRL, sectorul 1)- Complexul de Agrement APA NOVA BUCUREŞTI, sector 1- Complexul Floreasca, sector 1- Complexul Sportiv RADET, sector 1

207

- Baza Sportivă “Cutezătorii”, sector 2- Complexul Sportiv Studenţesc “Tei”, sector 2

S-au recoltat 21 probe de apă toate necorespunzătoare d.p.d.v. fizico-chimic (culoare alb-gălbuie şi conţinut de fenoli, CBO5, fosfor total) şi bacteriologic (valori ale CT/100 ml, CF/100 ml şi SF/100 ml peste norme).Deoarece recoltările efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor chimici şi/sau bacteriologici în toate probele recoltate, s-a impus menţinerea interdicţiei de îmbăiere în apa râului Colentina, aspect adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement, pentru afişarea de panouri cu inscripţia “ Scăldatul interzis! “, conform prevederilor HGR nr.88/2004. Rezultatele analizelor au fost comunicate ca şi în anii precedenţi Prefecturii Capitalei, Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul PMB.

Ştranduri – bazine alimentate cu apă de reţea (folosite în perioada de vară)

Nr. total recoltari = 24Nr. probe necorespunzătoare = 5 (20,83%) – d.p.d.v.: organoleptic – aspect

fizico-chimic – pH,turbiditate,NH3, azotiţi bacteriologic

S-a recomandat golirea bazinelor, spălarea şi dezinfecţia acestora, precum şi primenirea şi dezinfecţia periodică a apei utilizate, probele ulterior recoltate încadrându-se normelor stabilite.

Bazine şi piscine - (cu caracter permanent)

Nr. total recoltări = 71Nr. probe necorespunzătoare = 14 (19,71%)

Sunt recoltări efectuate din bazine şi piscine amenajate în complexe sportive sau de agrement, hoteluri şi unităţi de învăţământ (UMF “Carol Davila”, Şcoala generală nr. 3 “Nicolae Titulescu”). Recomandarile efectuate – spălare şi dezinfecţie a bazinelor, precum şi primenirea şi dezinfecţia periodică a apei de îmbăiere, au determinat aducerea indicatorilor necorespunzători (organoleptici, fizico-chimici şi/sau bacteriologice) la normele admise.

Medicii dermatologi sau de alte specialităţi din cadrul spitalelor de profil nu au comunicat date de îmbolnăvire prin afecţiuni cutanate, ORL sau oftalmologice, ca urmare a utilizării apei de piscină, ştranduri sau a apei din lacurile râului Colentina pe anul 2011.

Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apa potabilă (la 100.000 locuitori, în Bucureşti) 2011 Tabel nr. 8.2.2.1.

Anul Boala diareică acută

Hepatita viralăTip A

Febra tifoidă Dizenterie

2004 380,18 23,84 0 5,55

208

2005 349,48 20,29 0 2,022006 356,97 9,89 0 2.232007 331,96 8,34 0 2,82008 337,45 4,25 0,05 1,352009 305,24 4,22 0 0,772010 407,79 5,91 0,05 0,722011 277,93 8,46 0 1,08


Comparativ cu anii anteriori, în anul 2011, se observă o creştere a morbidităţii prin hepatita virală acută de tip A şi dizenterie, dar în producerea sau apariţia acestor afecţiuni pot fi incriminaţi alţi factori şi mecanisme patogene, în special alimentari (lipsa igienei mâinilor, deficienţe de preparare şi păstrare a alimentelor, prezenţa vectorilor etc.).În Bucureşti, în anul 2011, ca şi în anii anteriori, nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice sau boli cu poartă de intrare digestivă datorate în mod exclusiv consumului sau utilizării în scop menajer a apei potabile furnizată în sistem centralizat de către SC Apa Nova Bucureşti SA.

8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti acordă o atenţie deosebită tipurilor de deşeuri medicale, cu scopul de a preveni contaminarea mediului, de protejare a sănătăţii populaţiei si a personalului medico-sanitar care este expus riscului de îmbolnăvire (hepatitele virale acute tip B şi C, HIV/SIDA etc.).

În municipiul Bucureşti au fost raportate date de la 26 de unităţi medicale cu paturi dintr-un total de 56 de unităţi – care au fost ulterior transmise la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, pentru întocmirea sintezei naţionale. Datele respective au fost raportate pe baza metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date, aprobată prin Ordinul MS nr. 219/2002, cu modificările şi completările ulterioare (ordinul şi metodologia se află în procedura de revizuire). Precizăm faptul că au fost raportate date şi de către spitale private şi unităţi de asistenţă medico-socială.

Situaţia raportărilor cantităţilor de deşeuri transmise de către spitalele municipiului Bucureşti - DSP MB Tabel nr. 8.3.1

TRIMESTRULDeşeuri asimilabile (KG)

Deşeuri tăietoare-inţepătoare (KG)

Deşeuri infecţioase (KG)

Subtotal (KG)

I 758.973 33.940 289476 1.082.389

209

II 730.514 59.446 247028 1.036.988III 857.952 44.992 443373 1.346.317IV 869.838 34.571 252596 1.157.005Total 3.217.277 172.949 1.232.473 4.622.699


Din analiza datelor prezentate, se poate observa că unităţile sanitare realizează o separare corectă a deşeurilor. Deficienţa legată de colectarea deşeurilor înţepătoare/tăietoare, în special în ceea ce priveşte lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deşeuri (recipient confecţionat din polipropilenă, prevăzut cu sistem de închidere temporară şi definitivă) este prezentată într-un procent foarte mic. Acest lucru s-ar putea datora modului incorect de gestionare a deşeurilor periculoase înţepătoare/tăietoare, care poate prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical şi nu numai. Din analiza datelor privind transportul intern al deşeurilor, reiese că această activitate se realizează în mare parte (70%) manual. Se folosesc mijloace speciale de transport (cărucioare, lift, containere mobile), dar nu rezultă existenţa unui traseu separat faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor în majoritatea cazurilor. Riscuri pentru sănătate asociate deşeurilor medicale - pentru personalul implicat în asigurarea serviciilor medicale :

- Riscuri biologice - darorate conţinutului de microorganisme patogene viabile sau toxine generate de acestea; transmiterea agenţilor patogeni se poate face pe cale mucoasă ( contactul mucoasei oculare cu sângele, bucală sau nazală în accidentele prin împroşcare), respiratorie ( inhalare de agenţi infecţioşi aerosolizaţi), digestivă ( prin ingestie în cazul unei igiene deficitare a mâinilor) sau percutanat – risc infecţios în caz de înţepare, tăiere sau zgâriere cu obiecte ascuţite infectate. - Riscuri chimice - asociate deşeurilor citotoxice şi citostatice

- asociate deşeurilor cu conţinut de mercur

În ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor, există spaţii special amenajate în majoritatea unităţilor sanitare investigate (92%), iar utilizarea containerelor mobile în aceste spaţii a reieşit într-un procent de 91%. Eliminarea finală reprezintă practic ultima etapă a sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor sanitare. Incă din anul 2008, în România au fost inchise toate crematoriile unităţilor sanitare, utilizate pentru arderea deşeurilor periculoase medicale. Unităţile sanitare au externalizat serviciile de tratare prin sterilizare termică/incinerare a deşeurilor periculoase medicale. O altă alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate, fiind apoi depozitate în depozitul de deşeuri nepericuloase din regiune. Prin derularea proiectului PHARE în domeniul deşeurilor rezultate din activitatea medicală, de către Ministerul Sănătăţii, în anul 2009, au fost achiziţionate 28 de echipamente de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale pentru spitalele din România, acest lucru contribuind la buna desfăşurare a tratării termice la temperaturi scăzute a deşeurilor infecţioase rezultate din activitatea medicală. Ordinul MS nr. 219/2002 cu modificările şi

210

completările ulterioare privind gestionarea deşeurilor medicale se află încă în procedura de revizuire, existând un nou proiect de ordin ce urmează a fi aprobat şi publicat în Monitorul Oficial al României.În ceea ce priveşte deşeurile menajere, morbiditatea prin boli infecţioase şi parazitare se corelează cu insalubrizarea factorilor de mediu şi în special a solului şi surselor de apă. Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al deşeurilor, constau în poluarea chimică şi contaminarea surselor de apă, folosite în scop potabil sau recreaţional, ceea ce conduce la creşterea riscului de îmbolnăvire prin agenţi patogeni. Manifestările la populaţie putând fi uneori epidemice. Unele boli infecţioase sunt în relaţie directă cu îndepărtarea sau depozitarea inadecvata a deşeurilor, populaţia este afectată în principal de:

pericolul îmbolnăvirii datorită rozatoarelor şi insectelor care se dezvoltă în punctele de precolectare deschise, din zonele de locuit,

pericole de îmbolnăvire prin contaminarea apei de băut sau a alimentelor,

mirosuri neplăcute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau în timpul colectării deşeurilor.

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin:- H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003:- H.G. nr. 210/2007;- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu;- Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007.

Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele:- în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri cu azbest.- în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri cu conţinut de azbest.

211

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti are inventariate unităţile din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov care deţin azbest, la nivelul anului 2011. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurează în baza de date proprie, conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu privind azbestul , situaţia se prezintă conform tabelului următor:

Situaţia azbestului în construcţii in 2011 Tabel 8.3.1.

Agent economic/deţinător

Localitatea Pereţi cu

azbest(m2)

Acoperişuri cu azbest

(m2)

Deşeuri cu

conţinut de azbest

(tone)

Situaţia depozituluila 31.12.2011

SC CELPI SA Bucureşti 747 2134 0

Deţine incinta închisă pentru depozitarea

plăcilor/ resturilor de plăci de

azbociment.Eliminarea plăcilor , (respectiv a resturilor de plăci de

azbociment) se va face cu o firmă

specializată .Acoperişurile şi pereţii au fost instalaţi înainte de

01.01.2005S.C.

FORADEX S.A. Bucureşti 0 800 4

S.C. FORADEX

S.A.

Bucureşti 0 1000 5.36 Plăcile de azbociment (9.36 t) au fost dezafectate şi

transportate la Depozitul S.C. FORADEX S.A. , din Comuna Floreşti ,

judetul Prahova ,unde a fost amenajat un

"SPAŢIU" special pentru depozitarea acestora

deşeurile au fost eliminate prin

intermediul SC CAMELEON INVEST

212

SRL

SC FIROS SA Bucureşti 420 0 0

In anul 2011 au fost demolate hale care

aveau închideri parţiale cu azbociment(2080 mp

pereţi şi 500 mp acoperişuri). Deşeurile

rezultate au fost eliminate de firma SC

PROTECT COLECTOR.

DOOSAN IMGB SA Bucureşti 459 372 Păstrat în conservare în

instalaţii şi pereţi N/A

SC IOR SA Bucureşti 10.5 Plăci de azbociment

IBNA Baloteşti Baloteşti 106 14749

Vor fi utilizate până la terminarea ciclului de

viaţaă(pentru acoperiş), demolarea clădirii

(pentru pereţi)

SC Petromar

Impex SRLSC City Gate SA

punct de stocare:

oraş Chitila,

1290

Deşeurile sunt stocate (temporar ) în spaţiu

deschis, dar sunt în curs de mutare; deşeurile cu conţinut de azbest vor fi

mutate pe un amplasament din Jilava, str. Prelungirea Şoselei

Giurgiului, nr. 33 A,(pentru stocare

temporară

SC Enel Distribuţie

SA- Sucursala Muntenia

Sud

sediul social: Bucureşti puncte de

lucru:Afumaţi,Bufte

a, Chitila Copăceni

365 Utilizate până la

terminarea ciclului de viaţă

213

Glina, Măgurele Popeşti-Leordeni

Tâncăbeşti Mihăileşti

SC Protan SA oraş Popeşti-

Leordeni 0.002 stocat în container

metalic marcat

SC Conserv Buftea SA

oraş Buftea, str. Soseaua 100 până la terminarea

ciclului de viaţă

Com Dărăşti-

Ilfov 1500

Moara Vlasiei 14760

acoperişuri în gospodării rurale până la teminarea ciclului de

viaţă

com Găneasa 12000


viata

com Berceni 5000


viaţă

com. Jilava 12824

acoperişuri în gospodarii rurale până la teminarea ciclului de

viaţă

SC BI-AL Aluminiu

SRL

oras Popesti-Leordeni, str.

Locotenet major aviator

Tanase Banciu, nr. 2,

7000

acoperiş în hala industrială până la

teminarea ciclului de viaţă

214

SC FNC Subaru

SRLoraş

Bragadiru 7000

acoperişuri pe grajdurile din dotare până la

teminarea ciclului de viaţă

SC EASTERN EUROPE

LOGISTICS &

MANAGEMENT SRL

Com Jilava 0 0 1.797

Stocat temporar, punct de lucru, str. Prel. Sos.

Giurgiului, nr 33A, Com. Jilava, Jud.Ilfov

SC STENA DTM SRL com Jilava

0.484

stocare temporară în "big bag".

(vor fi eliminate la depozitul conform

"Vivani ", jud. Ialomita )

com Nuci 850 până la terminarea ciclului de viaţă

oraş

Pantelimon 8250 până la terminarea ciclului de viaţă

SC Maer Tools SRL Pantelimon 2500 până la terminarea

ciclului de viaţăSC

Agroindustriala SA

PantelimonPantelimon 5500 până la terminarea

ciclului de viaţă

SC Presto Serv

General SRL

sediul social:Bucureştipunct de

lucru:com. Jilava

37.05 depozitare temporară în spaţii închise

Com Petrachioaia 300 până la terminarea

ciclului de viaţa

Total Regiunea 8

- 1732 97004 1338.693 -

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor.

O nouă politică UE privind chimicalele o reprezintă Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea si autorizarea substantelor chimice –

215

REACH - care a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic. Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea , Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor CHimice• Obiectiv: Dezvoltare durabilă

– Protejarea sănătăţii umane şi a mediului– Menţinerea/îmbunătăţirea inovării/competitivităţii– Menţinerea pieţii interne– Creşterea transparenţei şi conştientizării consumatorilor– Integrare cu eforturile internaţionale– Promovarea altor teste decat cele pe animale– Conformare cu obligaţiile OMC

• Introduce UN Sistem unic coerent pentru substanţe noi (neetapizate) şi existente (etapizate)

La 20 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 . Acest Regulament are ca scop :

armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;

garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănataţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor.

În prezent in Romania a intrat în vigoare HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicată în M.O.nr. 813 din 4 decembrie 2008, instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a acestora ( cu anexele 1 - 6).

Începând cu data de 10.08.2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr.790/2009 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.

Strategia Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală are ca scop reducerea riscurilor pe care le comportă utilizarea pesticidelor asupra agriculturii, mediului şi consumatorilor în menţinerea productivităţii culturilor. Pentru viitor, se urmăreşte armonizarea nivelurilor maxime de reziduuri pentru pesticide. Principalul obiectiv este transferul şi actualizarea listei nivelurilor maxime de reziduuri şi a nivelurilor maxime de reziduuri temporare.

Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2011 în judeţul Ilfov

Tabel 8.4.1.

Cultura Suprafaţa ha Consum kg s.a.din care:fungicide insecticide ierbicide

216

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/Regulamentul-1272_2008.pdf

Grau+secară 18593 4702 2043 1890Orz + orzoaică 5671 273 475 273

Porumb 15537 589 2305 632Floarea soarelui 10366 2296 417 22341

Soia 200 0 0 131Rapiţă 4474 0 449 1040

Trifoliene 4320 0 45 70Fasole boabe 21 40 0 31Mazăre boabe 66 0 0 69

Cartofi 789 115 17 2Legume solarii 583 8959 299 625

Legume sere+ flori 90 1540 152 3Legume de câmp (solanofructoase,

bostanoase, leguminoase păstai, bulboase,

rădăcinoase)

4843 10020 1184 78

Pomi total 565 4318 861 793Vie hibride 1433 166 4 14

Căpşuni 78 33 0 0TOTAL GENERAL 67629 33051 8251 33682

Pesticidele perturbă procesele biologice esenţiale,de exemplu cele prin care sunt afectate transmisiile nervoase, sau producerea hormonilor.

Astfel, a crescut numărul de probleme referitoare la sănătatea umană, legate de expunerea prin intermediul apei, alimentelor, sau în imediata vecinătate a unor lichide pulverizate. Datorită proprietăţilor lor intrinseci, pesticidele pot fi, de asemenea, dăunătoare pentru organismele din mediul mai larg, inclusiv organismele din apa dulce.

Amestecurile de pesticide sunt comune, atât în aprovizionarea cu alimente umane, cât şi în mediul acvatic. Deşi evaluarea toxicităţii amestecului a fost o provocare, o singură abordare chimică este de natură să subestimeze riscul ecologic, inclusiv a efectelor amestecului de pesticide asupra peştilor şi amfibienilor.

Strategia tematică UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor stabileşte obiectivele de reducere la mínimum a pericolelor şi riscurilor pentru sănătate şi mediu care rezultă din utilizarea pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea controalelor privind utilizarea şi distribuţia pesticidelor.

Implementarea completă a Directivei asociate pesticidelor va fi necesară pentru a sprijini realizarea unei stări chimice bune, în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa.

Informaţii cu privire la pesticide în apele de suprafaţă şi în cele subterane din Europa sunt limitate; cu toate acestea, nivelurile raportate, inclusive pesticidele clasificate ca substanţe prioritare, pot depăşi standardele de calitate a mediului. Unele efecte ale pesticidelor nu sunt puse în evidenţă explicit prin programe de monitorizare de rutină – de exemplu expunerea fatală a speciilor acvatice la contaminarea pe termen scurt, după evenimentele de aplicare pulverizată a pesticidelor pe terenurile agricole. Aceste limitări, combinate cu preocupările crescânde despre posibilele efecte adverse

217

consolidează o abordare mai precaută a utilizării acestora în agricultură, horticultură şi pentru controlul creşterii plantelor nedorite în spaţiile publice, aproape de locul unde oamenii trăiesc.

Apa, aerul, alimentele, produsele de consum şi praful de interior pot juca un rol în expunerea umană la produse chimice, prin ingestie, prin inhalare sau contact cu pielea. De interes special sunt compuşii persistenţi şi bio-acumulativi, produsele chimice care afectează negativ funcţia endocrină şi metalele grele folosite în materiale plastice, textile, produse cosmetice, coloranţi, pesticide, produse electronice şi la ambalarea produselor alimentare. Expunerea la aceste substanţe chimice a fost asociată cu scăderea numărului de spermatozoizi, malformaţii genitale, tulburări neuronale şi dezvoltarea funcţiei sexuale, obezitate şi cancer.

Este îngrijorător, de asemenea, când produsele chimice din bunurile de consum devin deşeuri, pentru că multe produse chimice migrează cu uşurinţă către mediul înconjurător şi pot fi găsite şi în specii sălbatice,în aerul înconjurător, în praful de interior, în ape uzate şi nămoluri.

O relativ nouă îngrijorare, în acest context, sunt deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care conţin metale grele, substanţe ignifuge sau alte substanţe chimice periculoase. Substanţele ignifuge bromurate, ftalaţii, bisfenol A, şi perfluoraţii sunt cel mai adesea discutate din cauza efectelor lor suspectate asupra sănătăţii şi a prezenţei ubicuitare în mediul înconjurător şi la om.

Posibilele efecte combinate ale expunerii la un amestec de produse chimice găsite la niveluri scăzute în mediul înconjurător sau în bunuri de consum, mai ales la copiii vulnerabili tineri, primesc o atenţie deosebită.

În plus, unele boli la adulţi sunt legate de începutul vieţii sau chiar de expuneri prenatale. Înţelegerea ştiinţifică a toxicologiei amestecului a avansat semnificativ în ultima vreme, nu în ultimul rând ca urmare a cercetării finanţate de UE.

În timp ce preocupările legate de substanţe chimice sunt în creştere, datele despre apariţia şi soarta lor în mediul înconjurător, precum şi pentru expunerile şi riscurile asociate, rămân limitate. Rămâne necesitatea stabilirii unui sistem de informaţii privind concentraţiile de substanţe chimice în diferite compartimente de mediu şi la oameni. Noi abordări şi utilizarea tehnologiei informaţiei oferă domeniul de aplicare pentru a face acest lucru în mod eficient.

Poluanţii organici persistenţi (POPs)

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici persistenţi (POPs) este realizată prin : Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE ;

218

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Regulamentul_850-2004.pdf

Hotărârea nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică poluanţii organici este realizată prin: Legea nr. 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 Ordinul nr. 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active Ordinul nr. 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active.

Convenţia de la Stockholm, transpusă în România prin Legea 261/2004, ia în considerare riscul produs de cei 12 mari dăunatori chimici consideraţi ca fiind cei mai periculoşi. Lista cuprinde: 8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor, mirex şi toxafen; 2 produse chimice industriale : hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB, PCT) ; 2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii. Există propuse propuse pentru a fi incluse în Protocol următoarele substanţe chimice : octaBDE- substanţă sever restricţionată; pentaBDE – substanţă sever restricţionată; naphtalina polichlorurată, paraphinachlorurată (SCCPs); dicofol; endosulphon.

De asemenea, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ARPM Bucureşti a chestionat în luna aprilie 2011 agenţii economici de pe raza Municipiului Bucureşti prin intermediul cărora a fost distribuit produsul THIONEX 35EC, cu un conţinut de 35% endosulfan în vederea eradicării rozătoarelor de câmp. Aceşti agenţi economici au fost : SC ALCEDO SRL şi respectiv SC AGRICOVER SRL.

Din categoria produşilor organici persistenti (POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la Regulamentul 689/2008/CE. Sunt produse care se supun procedurii PIC şi au fost precizate în Convenţia de la Rotterdam.Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (Procedura PIC)

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor de import şi export pentru anumite substanţe şi preparate chimice periculoase cât şi pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase se realizează pe baza Regulamentului 1907/2006/CEE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substantelor chimice (REACH) şi în baza Regulamentului (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase precum şi a Directivei 76/769/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase (Directiva 76/769/CEE este la a 30-a modificare).

În România reglementarea activităţilor privind importul, exportul, utilizarea şi comercializarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase este realizată în baza următoarelor acte normative:- Hotarâre nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi;

219

http://www.anpm.ro/admin/afisareact.aspx?id_act=291

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Ordin_911-2005.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Ordin_396_2002.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Legea_261-2004.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/HG_561_2008.doc

- Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi;- Ord. comun nr. 1408/2008 al MMGA/MEC privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase; - Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active, modificat şi completată de Ord. 574/2005;- Importurile substanţelor care se regăsesc în Anexele Regulamentului sunt notificate şi avizate de Agenţia Naţională pentru Protectia Mediului, intrarea lor în ţară fiind interzisă de autorităţile vamale fără acest aviz de import.

La solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, A.R.P.M. Bucureşti a realizat actualizarea inventarului naţional al operatorilor economici care importă sau exportă substanţe/preparate chimice periculoase sub incidenţa Regulamentului 689/2008 privind importul, exportul anumitor produse chimice periculoase.

Informaţiile centralizate aferente anului 2011 (respectiv import, export) pentru Regiunea 8-Bucureşti-Ilfov se prezintă astfel:

(IMPORT) Tabel 8.4.2.

Operator economic importator

Denumire amestecimportat

Denumire substanţăimportata

Procentul substanţeiîn amestec

importat(%)

Cantitate amestec importat(kg)

Op. econ. exportator

Utilizare specifică

Operator economic comerciant din aval

SC 3M Romania SRL Bucureşti

Etilenoxid Etilenoxid 100 712 3M Deutschland Gm Medica GERMANIA

Sterilizare in mediul spitalicesc pe aparatura tip STERI-VAC

HEMOS INTL SRLTHREE PHARM SRLAXIA SRLLG PHARM SRLSTAR SERVCONSULT SRL

BAYER SRL Bucureşti

Racumin tp

cumatetralil 0.75 2900 Bayer CropScience AG GERMANI

DACHIM SRLMARAVET SRL

220

http://www.anpm.ro/admin/afisareact.aspx?id_act=293

A

Rodenticid

KWIZDA AGRO ROMANIA SRLBAGRA 98 Ltd BulgariaBAGRA 98 LtdDERATON DDD3 D ROMANIA S.A.INSARO ENERGY SRLCHEMARK ROM SRLCOMFERT SRL

BAYER SRL Bucureşti

Nominee 400 sc

Bispiribac sodiu 37,85

108 Bayer CropScience AG GERMANIA

Ierbicid ALCEDO SRL

GENERAL AGRO

INTERNATIONAL

SRLKWIZDA AGRO ROMANIA SRL

BAYER SRL Bucureşti Acid

cromic

Acid cromic cristale

Trioxid de crom (VI)

100

54000 Lanxess (PTY) LTD Africa de Sud

Auxiliar tratari metale

SC Industrialchim SRL

SC Makhteshim Agan Marom SRL ILFOV

Tomigan 250 ec

Fluroxipir (250 g/l) 25 18784

AGAN CHEMICAL MANUFACTURERS ISRAEL

Ierbicid SC ALCEDO SRL

Acetogan 900 ec

Acetoclor (900 g/l) 80-85

1446976 AGAN CHEMICAL


221

MANUFACTURERS ISRAEL

Pendigan 330 ec

Pendimetalin (330 g/l) 30-34 16440



Bromotril 40 ec

Bromoxinil (400 g/l) 49-54 8400



Leopard 5 ec

Quizalofop-p-etil (50 g/l) 5 63340



Linurex 55 sc Linuron 40 - 45 30600



Glyphogan 480 sl

Glifosat (360 g/l) 39-43 274720



Acenit a 880 ec Acetoclor 71 - 76 48010



Afalon 50 sc Linuron 36 - 40 15240



Galigan Oxifluorfen 23-25 12012 AGAN Ierbicid SC

222

240 ec (240 g/l)

CHEMICAL MANUFACTURERS ISRAEL

ALCEDO SRL

Sultan 50 sc

Metazaclor (500 g/l) 41-45 86840



Racer 250 ec

Fluorocloridon (250 g/l) 23-26 18480



Nicosulfuron technic Nicosulfuron 95 7000


Ierbicid SC ALCHIMEX SA

Legato plus

IsoproturonDiflufenican

43 -468 - 10 15000


Ierbicid SC AGRICOVER SRL

Tolurex 50 sc Clorotoluron 41 - 46 16800


Ierbicid SC STERN CHEMICALS SRL

Arrow Cletodim 23-26 5544


Ierbicid NUFARM

Merpan 48 sc

Captan 48 5200 MAKHTESHIM CHEMICAL WORKS

Fungicid SL ALCHIMEX SA

223

LTD. ISRAEL

Lamdex 5 ec

Lambda-cihalotrin (50

g/l)5 108800

MAKHTESHIM CHEMICAL WORKS LTD. ISRAEL

Insecticid SC ALCEDO SRL

Rimon 10 ec

Novaluron (100 g/l) 10 2772


Insecticid SC GLISSANDO SRL

Pyrinex 48 ec

Clorpirifos (480 g/l) 48 34784


Insecticid SC ALCEDO

SRL

Merpan 80 wdg

Captan (800g/kg) 80 111400


Fungicid SC ALCEDO

SRL

Pyrinex quick

Clorpirifos (250 g/l)

Deltametrin (6 g/l)

230.5 9240


Insecticid SC ALCEDO SRL

Shavit f 72 wdg

Triadimenol (20 g/l)

folpet (700 g/kg)

2 70 105000

MAKHTESHIM

CHEMICAL WORKS

LTD. ISRAEL

Fungicid

SC ALCEDO

SRL

Shavit f 72 wp


folpet (700 g/kg)

1.5 70 24290


Fungicid

SC REDOXIM SRL

Folpan 80 Folpet 80% 80 21600 MAKHTES Fungicid SC

224

wdg

HIM CHEMICAL WORKS LTD. ISRAEL

ALCEDO SRL

Tornado sc

Metamitron 700 g/l 70 35000

MAKHTESHIM AGAN HOLDING ELVETIA


Surdone 70 wg Metribuzin 70 6000



Powertwin EtofumesatFenmedifam

10 -2010 -20 3600



Zamir 40 ew

ProclorazTebuconazol

2613 43404

IRVITA PLANT PROTECTION PO OLANDA

Fungicid SC ALCEDO SRL

Orius 25 ew Tebuconazol 25 15000



Soprano 125 sc

Epoxiconazol 12.5 18480



SC GNV Omega Trading SRL ILFOV

Insecticid Killsect

Permethrin permethrin

30528.34

Aerosol Valf Snayi A.S TURCIA

Insecticid de uz casnicTetramethrin tetramethri

nPiperonil butoxid

piperonil butoxid

SC Romvac Company SA ILFOV Diazinona Diazinona 99 200.00

GERMANIA

SC Natur Mustang Etilhexil 42% 3600 DOW

225

Evo SRL ILFOV

5l ester

AGROSCIECES LIMITED MAREA BRITANIE

Mustang l Etilhexil ester 42% 5040

DOW AGROSCIECES LIMITED MAREA BRITANIE

Planet 72 wp Mancozeb 64% 1950

UNITED PHOSPHORUS LTD – NL OLANDA

SC Azelis Romania SRL ILFOV

Ddvp tech insecticid Dichlorvos 99 4250.00

United Phosporus Ltd England

SC Eurototal Comp SRL

Pbo Piperonil butoxide 95 500.00



Cypermethrin

Cypermethrin 99 300.00



Permethrin Permethrin 93 250.00

Envirochem Sarl FRANTA


Deltamethrin Deltamethrin 10.4 75.00

Envirochem Sarl FRANTA


În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov SITUAŢIA EXPORTULUI DE SUBSTANŢE ŞI AMESTECURI Periculoase (Procedura PIC) în anul 2011 se prezintă astfel:

Tabel 8.4.3. (EXPORT)

Operator Denumire Denumire Procentul Cantitate Operator Utilizare

226

economic exportator

amestecexportat

substanţăexportată

substanţeiîn amestec exportat(%)

amestec exportat(kg)

economic importator

specifică

OMV PETROM SA BUCURESTI

Benzen Benzen 100 1547200 OJSC Rivneazot UCRAINA

solvent, reactiv intermediar pentru sinteza altor compuşi chimici

SC MAKHTESHIM AGAN MAROM SRLILFOV

Agil 100 ec Propaquizafop 9.1-10.3 11128

Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Republica Moldova)

Ierbicid

Bumper super 490

ec

Propiconazol

Procloraz

940 6000


Fungicid

Galigan 240 ec

Oxifluorfen (240 g/l) 23-25 3144


Ierbicid

Glyphogan 480 sl

Glifosat (360 g/l)

39-43 99668 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Republica Moldova)

Ierbicid

227

Goltix 70 sc Metamitron 70 34800


Ierbicid

Merpan 80 wdg Captan 80 21180


Ierbicid

Orius 25 ew

Tebuconazol 25 6568


Ierbicid

Savage 5 fs

Tebuconazol

Imazalil

23 8904


Ierbicid

Shavit f 72 wp


Folpet (700 g/kg)

1.570 2400


Ierbicid

Zamir 40 ew

ProclorazTebuconaz

ol

2613

5800 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Republica Moldova)

Ierbicid

Acetogan 900 ec

Acetoclor (900 g/l) 80-85 20600

Cooperativa de Întreprinzăto

Erbicid

228

ri AGROSTEC (Republica Moldova)

Folpan 80 wdg Folpet 80% 80 1500


Fungicid

Kohinor 200 sl

Imidacloprid 20 216


Insecticid

Leopard 5 ec

Quizalofop-p-etil (50

g/l)5 3012


Erbicid

Momentum extra

Folpet Fosetil de aluminiu

2550

23856 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Republica Moldova)

Fungicid

Pyrinex 48 ec

Clorpirifos (480 g/l) 48 1000


Insecticid

Ratibrom fresh bait

Bromadiolon

0.005 2250 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Republica Moldova)

Biocid

229

Shavit f 72 wdg


Folpet (700 g/kg)

270 10860


Fungicid

În regiunea Bucureşti - Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac obiectul procedurii PIC – reglementată de Regulamentul 689/2008.

În anul 2011 au mai fost chestionaţi Direcţia Fitosanitară a Municipiului Bucureşti, Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov şi Serviciul Judeţean Ilfov de Dezinsecţie şi Ecologizare.

Dintre produsele menţionate, urmatoaresele identificate: acedogan (conţine acetochlor); merpan 80WDG, merpan 50WP, (conţin captan), sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III şi IV de toxicitate.

Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon. Încă din 1974, oamenii de ştiintă au transmis o avertizare că stratul de ozon va fi rapid depreciat dacă nu se stopeză utilizarea chimicalelor care au aceste proprietăţi destructive. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon (până la 100000 de molecule de ozon la o singură moleculă de CFC)..

În fiecare an, ziua de 16 Septembrie marchează data în care a fost semnat acordul internaţional de la Montreal, cunoscut drept Protocolul de la Montreal pentru Protejarea Stratului de Ozon. Pentru a sublinia importanţa Protocolului, în 1994 Adunarea generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internatională pentru Protejarea Stratului de Ozon.

Substanţele care distrug stratul de ozon şi principalele lor aplicaţii sunt:-cloroflorocarburi (CFC) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli

farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare,

230

- haloni - substanţe împotriva incendiilor,- hidrocarburi parţial halogenate (HCFC) - ca agenţi frigorifici,- tetraclorura de carbon şi metilcloroformul – ca solvenţi.- bromura de metil

Agentia Regionala pentru protectia Mediului Bucuresti a procedat la actualizarea inventarului operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate incluse în anexele Regulamentului Parlamentului European (CE) nr. 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 şi care înlocuieşte Regulamentul 2037/2000.

În urma chestionarii agenţilor economici din Municipiul Bucureşti si Judeţul Ilfov care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC –R22), haloni, tetraclorura de carbon şi diverşi solvenţi în 2011, situaţia existentă in Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov este prezentata in tabelele centralizatoare de mai jos.

Situaţia agenţilor frigorifici în 2011 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel 8.4.4.

Judeţ Agent economicTipul activităţii

cu agenţi frigorifici*

Denumireagent

frigorific

Stoc la

01.01.2010(kg)

Cantitateagent

frigorific(kg)

Stoc la

01.01.2011(kg)

Bucureşti

AEROLUX SERVICE SRL service R22 15 15 0

Bucureşti

Romania Hypermarche CORA Pantelimon

Instalaţii refrigerare şi

congelareR22 58 0 58

Bucureşti

Romania Hypermarche CORA MILITARI Climatizare R 22 49.3 0 49.3

Bucureşti

S.C. IMPEX CRISTIM SRL

Echipamente de refrigerare

industrialăR22 0 248.3 0

Bucuresti SC ISOVOLTA SA condiţionare

aer R22 R22 56.7 0

Bucureşti SC SIMEX SA condiţionare

aer R22 40 0 40

Bucureşti SC Turbomecanica SA

instalaţii industriale de

răcire cu circuit închis

R22 200 0 200

Bucureşti

UNISON ENGINE COMPONENTS -BUCHAREST SA

Răcire hala producţie R22 29 0 0

Total Bucureşti R22 448 263.3 404

Ilfov - SC Agroalim Logistic conditionare R22 10.41 0.5 10.41

231

Buftea SRL incalzire /racire.

IlfovPanteli

mon

SC United Romanian Breweries Bereprod

SRL

racire camera frigorifica R22 40 0 40

Ilfov - Tunari

S.C. PARMALAT ROMANIA SA

aer conditionat/ inst racire

Pasteurizator

R22 14.3 0 14.3

Ilfov- Măgure

le

InstitutuI Naţional de Cercetare - Dezvoltare

pentru Fizica şi Inginerie

Nucleară“Horia Hulubei”

aer conditionat răcire/încălzire R22 56.26 0 56.26

Total Ilfov R22 120.97 0.5 120.97Regiune 8 Buc-Ilfov R22 568.97 263.8 524.97

Situaţia halonilor utilizaţi în 2011Tabel 8.4.5.

Judeţ Agent economicTipul

halonului Stoc la 01.01.2011

(kg)

CantitateHalon

Utilizata(kg)

Stoc la

01.01.2012(kg)

Echipamentul pt care a fost

folosit halonul*

Ilfov

SC CN DE TRANSPORTURI

AERIENE TAROM SA

1301 300 0 300

Extinctoare aflate în dotarea

avioanelor şi /sau stocate în magazie

1211 220 36 184

Extinctoare aflate în dotarea

avioanelor şi /sau stocate în magazie

Total Regiune 8 Buc-Ilfov 520 36 484

Situaţia tetraclorurii de carbon utilizată în 2011 pentru analize fizico-chimice

232

Tabel 8.4.6.

Judeţ agent economicstoc

la 01.01.2011(kg)

cantitatetetraclorurii de carbon utilizată in

2011(kg)

stoc la

01.01.2012(kg)

Ilfov-Voluntari

MADRLaboratorul

Central Fitosanitar42.84 0 42.84

Ilfov - Măgurele

InstitutuI National de Cercetare -

Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia

Hulubei”,

37.135 0.385 36.75

TOTAL Regiune 8 Buc-Ilfov 79.975 0.385 79.59

Agenţii economici care utilizau tetraclorura de carbon - CCl4 (în special ca agent de curăţare a textilelor) au înlocuit deja în activitatea lor acest solvent cu percloretilena ramânând în uz doar pentru cercetare şi în laboratoare de analize. Cantităţile de percloretilena precum şi alţi solvenţi utilizaţi în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor:

Situaţia solvenţilor cloruraţi utilizaţi în 2011 in Regiunea 8

Tabel 8.4.7.

Agent economic

Denumire

solventStoc

la 01.01.2011(kg)

Cantitate

solvent utilizat

a(kg)

Stoc la

01.01.2012

(kg)

Cantitate solvent

recuperat (kg)

Cantitate de solvent

distrus (kg)Utilizare

S.C. ARCA MONDO

CHIM S.R.L.

Percloretilena

307,2 411 1956.2 Fabricarea unor

soluţii de întreţinere şi curăţare

pentru diferite industrii

(decapanti, solutie curăţăt

233

rotoare, detergenţi

pentru beţe de

aluminiu şi inox),

ICME ECAB SA

Percloretilena 0 13636 0 0 0

solvent de curăţire şi degresare

a metalelor

la Trefilarea Cu si Al

S.C. Romaero

S.A.

1,2 dicloretan 1 1 1 0 0

solvent clasificare transpare

ntizare filtre

(pentru analize de

fluide hidraulice)

SC Turbomecani

ca SA

Percloretilena

(tetracloretilena)

1500 24970 1320 0 0

Utilizat în instalaţii la degresare

piese metalice

SC ECO CLEAN SRL

Percloretilena 1000 10886 840 305 305

Curăţare chimică haine

EUROSERVICE

TEHNOLOGY SRL

Percloretilena 167 322 141


EUROSERVICE

TEHNOLOGY SRL



EUROSERVICE

TEHNOLOGY SRL



234

SC ARGOS INTEX



MAGNUM SERVICII

SRL

Percloretilena 1915


LAVAMAC DISTRIBUŢI

E

Percloretilena 139 322 167 16


ALSTOM POWEL

GENERAL TURBO

Clorura de

metilen10

CRISCAR 2000 SRL

Percloretilena 200 923.36 200

SC WORLD TRADE

CENTER BUCUREşTI

SA

Percloretilena 908

POSTAVARIA ROMÂNA

Percloretilena 1264 Spălare

chimicăTotal

Bucureşti

3394 56793.36 5151.2 305 321

SC Den Braven

România Comex RL -

Buftea

Clorura de

metilen3905 5 385 0 0

solventul este

folosit în producţie

InstitutuI Naţional de Cercetare - Dezvoltare

pentru Fizica şi Inginerie Nucleară

“Horia Hulubei” Magurele

Dichlormethan 36.5 0 36.5 0 0

Chlorbenzen 7 6.7 0.3

Trichloretilena

22 0 16 0 6 Deşeu predat la SETCAR,

agent economic autorizat

235

Chloroform 10.6 0.3 10.3 0 0

decapare pe flotiuri

pentru curatare

SC TOP CLEAN SRL-

Chiajna


Agent de curatare

chimica a textilelor

SC ARTECA JILAVA


Solventul intră în

compoziţia soluţiei

de aderizare

straturi cauciuc , benzi ,

furtunuriTotal Ilfov 4176.1 5019 763.1 6 12

Total Regiune 8 Buc-Ilfov

7570.1 61812.36 5914.3 311 333

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 – tricloretan, hidrobromofluorocarburi sau Bromura de metil.

Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

Principalul obiectiv al Regulamentului 842/2006 este izolarea, prevenirea şi, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi, astfel, protecţia mediului. Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto (Anexa A) şi a prezentului regulament (Anexa 1) au un potenţial de încălzire globală ridicat.

Regulament se referă la:- izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I: hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexafluorura de sulf (SF6) şi preparatele care conţin aceste substanţe.- etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; - raportarea informaţilor referitoare la gazele respective;- controlul utilizărilor menţionate la articolul 8 şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 si de anexa II;

236

- formarea şi certificarea personalului şi a societătilor comerciale implicate în activităţile prevazute de regulament.

În anul 2011 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi agenti de spumare. Situaţia în Bucuresti şi Judeţul Ilfov se prezintă conform tabelelor următoare:

Situaţia agenţilor frigorifici (HFC) în 2011 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Tabel 8.4.8.

Judeţ Agent economicTipul activităţii

cu agenţi frigorifici*

Denumireagent

frigorific

Stoc la

01.01.2011

(kg)

Cantitateagent frigorific

(kg)

Stoc la 01.01.2012

(kg)

Bucureşti

MIDAL

comercializare

R134a 18200 37636 3775

R507 20 1410 420

R404A 5200 24460 760

R407C 2300 11540 2165

service R410A 25 6940 2180

R134a 298 Bucureşti

SC JCI Romania SRL

service , garantii, punere in functiune instalatii

comerciale si industriale

R410a 0 650 20

R407c 120 3160 70

R404A 0 1350 50

R134a 0 1570 50Bucureşti

SC Aerolux Service SRL

service R134 200.9 823.5 49.4

service R407 0 8.8 47.7

service R410 14.55 334.4 60.15Bucureşti

Carrefour UNIRIIUtilizare in productie R 404 A 780 328 780

climatizare R 407 C 120 58 120Bucureşti Carrefour BERCENI ECHIPAMENTE

RACIRE R404A 2300 100 2300

Bucureşti

Climalux Center SRL

Service Instalatii R134A 15 370 5

Aer Conditionat R407C 75 1200 110

Aer Conditionat R410A 95 1375 130

Bucureşti România Hypermarche CORA Pantelimon

Instalatii refrigerare si

congelateR404 850 850

237

Climatizare R407 407 407

Climatizare R410A 12 12Bucureşti

România Hypermarche CORA MILITARI

Instalatii refrigerare si

congelareR404A 2150 780.5 2150

Climatizare R 407 C 533.65 60 533.65

Climatizare R 410 A 212.65 0 212.65Bucureşti

SC EUROCOOLING Center

Congelare, refrigerare R404A 1450 80 1450

Climatizare R407C 39 0 39Bucureşti

ICME ECAB SA

Utilizare conditionare aer

birouri si alte locuri de munca

R410A 39 0 39

Bucureşti SC ISOVOLTA SA

conditionare aer R404A 25.4 0 25.4

R410A 0 0 10.9Bucureşti

ITU REFRIGERATION SRL

productie R-143a 50.00 1230.80 103.20

productie R-125 50.00 1230.80 103.20

service R-134a 68.60 17.50 51.10

service R-143a 0 27.00 0

Bucureşti METRO CASH&CARRY Magazine (PALLADY, Voluntari,BERCENI,

MILITARI, BANEASA)

Racire R404A 7500 1081 7500

Bucureşti S.C. Romaero S.A. aer conditionat 407C 5.5 0 28.6Bucureşti

Unison Engine Components -Bucharest SA

Racire hala productie R410A 0 0 36.9

Racire birouri R410A 13.34 0 13.34

Racire birouri R407C 0.75 0 0.75

Racire utilaje R407C 17.9 0 17.9Bucureşti

Kaufland Vulcan

Instalatii frigorifice R 404 A 970 310 970

Climatizare

R134A 64 0 64

R410a 8.4 0 8.4

R410a 8.4 0 8.4

R410a 1.7 0 1.7

R410a 1.7 0 1.7

R410a 1.2 0 1.2Bucureşti

Kaufland Colentina


ClimatizareR407C 62 0 62R407C 1.2 0 1.2

238

R407C 1.2 0 1.2

R407C 0.9 0 0.9

R410a 1.1 0 1.1Bucureşti

Kaufland Barbu Vacarescu


Climatizare

R407C 18.8 0 18.8

R134A 100 0 100

R407C 1.2 0 1.2

R410a 1.2 0 1.2

BucureştiSC. HAVI LOGISTICS SRL Congelare/

refrigerare R 404 A 12 227 22

BucureştiSC BILLA ROMANIA SRL climatizare si

refrigerare R 404A 3265 0 3265

Bucureşti

SC TURBOMECANICA SA

Utilizare in instalatii

industriale de racire cu circuit

inchis

Agent refrigerant ecologic

HFC-134a (R134a)

12 0 12

Agent refrigerant

R407 11 0 11

Bucureşti

SC ULTRAFILTER SRL

SERVICE

R134A 0 60 0

R404A 0 10 0

R407C 8 149.8 0

TOTAL BUCUREŞTI 49561.24 100231.1 33349.84

Ilfov

TERMOPORTTERMOPORT

SERVICER404 140.6 1230.25 80.35

R134 57.3 347.21 22.09

239

Ilfov TOPKAPA INTERNATIONAL

SRLTOPKAPA

INTERNATIONAL SRL

SERVICE

FREON "R134A" 13.9180 7.9680 12.9500

FREON "R404A" 6.8000 52.3300 25.6950

Ilfov

S.C.Linde Gaz Romania S.R.L.

depozitare comercializare

R134 0 303,356 80,250

R404 0 114,609 16,800

R407 0 23,589 7,350

R410 0 16,429 10,420

R507 0 2,507 1,210

R422D 0 2,004 3,540

R417 0 2,016 4,140

R422A 0 55 2,755

R427 0 286 1,660

R508B 0 9 0

R23 0 45 127

Ilfov FRIGOTHERM GROUP SRL

SERVICE

R134a62 83.7 0

R404A

477 4379 354

240

R407C

12 77 4

R410A11 25 27

R507

440 640 0Ilfov

SC UGUR YAPISAN SRL Utilizare in productie R134a 128 350 29

Ilfov

SC Agroalim Logistic SRL

refrigerare/congelare industriala.

R 404A 680 20 680

conditionare aer incalzire /racire. R 407C 11.8 1.1 11.8

aclimatizare auto R 134a 0.65 0 0.65

lada frigorifica congelare R 134a 0.31 0 0.31

lada frigorifica congelare R600 2.64 0 2.64

vitrina frigorifica /refrigerare R404A 1.73 1.7 1.73

Ilfov SC Mega Image SRL depozit CEFIN, com

Ciorogarla

instalatii de refrigerare R404 A 150 0 150

IlfovSC Mega Image SRL -

Corbenca 1instalatii de refrigerare R404 A 160 0 170

IlfovSC Mega Image SRL -

Corbenca 2instatii

conditionare aer R410A 40 0 40

IlfovSC Mega Image SRL

Otopeni 1instalatii de refrigerare R404A 150 16 150

241


Otopeni 2instalatii

conditionare aer R407C 20 0 20


Otopeni 3instalatii


IlfovSC Mega Image SRL com

1 Decembrieinstalatii de refrigerare R 404A 300 0 300

IlfovSC Mega Image SRL om 1

Decembrie R410A 60 0 60

IlfovSC Mega Image SRL oras

Voluntariinstalatii de refrigerare R404A 250 5 250


Voluntariinstalatii



VoluntariInstalatii de refrigerare R404 A 300 0 300


Voluntari R410A 40 0 40


Afumatiinstalatii de refrigerare R404A 10 0 10


magazin Popesti-Leordeniinstalatii de refrigerare R404A 150 0 150


magazin Popesti-Leordeniinstalatii


IlfovSC Mega Image

SRLVoluntariinstalatie

refrigerare R404A 150 0 150

Ilfov SC Mega Image SRL Voluntari magazin Jolie

Ville, oras Voluntari,

instalatii conditionare aer R410A 4 0 4

Ilfov SC Mega Image SRL magazin depozit , oras

Popesti-Leordeni,

instalatii de refrigerare R717 3000 0 3000

242

Ilfov SC Mega Image SRL magazin depozit , oras

Popesti-Leordeni,



magazin Chiajna,instalatii de refrigerare R404A 150 0 150


magazin Chiajna, instalatii conditionare aer R410A 35 0 35

Ilfov SC Mega Image SRLmagazin Domnesti,

com Domnesti,

instalatii de refrigerare R404A 150 0 150

Ilfov SC Mega Image SRL magazin Domnesti, com

Domnesti,

instalatii aer conditionat R410A 35 0 35

Ilfov SC Mega Image SRL magazin Dragonul Rosu ,

oras Voluntari,

instalatii de refrigerare R404A 150 0 150

Ilfov SC Mega Image SRL magazin Dragonul Rosu ,

oras Voluntari


IlfovSC Mega Image SRL instalatii de

refrigerare R404A 200 0 200

IlfovSC Mega Image SRL instalatii

conditionat aer R410A 25 0 25

Ilfov

SC United Romanian Breweries Bereprod SRL

uscare aer compresoare, racire matrite

R 134a 58 10 58

aparate aer conditionat R407C 60 14 60

racire aer R410 A 10 0 10

racire bere

R717 (Amonaic

Tehnic( NH3 ))

55168 24 55168

Ilfov

SC Eisberg Romania SRL

utilizare in sistemul de racire

pentru hala de productie

R404A 168 63 168

R404A 120 0 230

aer conditionat R404A 20 0 20

243

masini cu aer conditionat R134A 7 0 10

compresor Atlas Copco R404A 0 0 1

Ilfov S.C. PARMALAT ROMANIA SA

S.C. PARMALAT ROMANIA SA

aer conditionat R407C 10 0 10

celula frig +4/-20grd.C R404A 90 40 90

Ilfov InstitutuI National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

climatizare aer conditionat

racire/incalzire R407 C 21.725 0 21.725

aer conditionat racire/incalzire R 410 A 264.112 0 264.112

frigidere si congelatoare R134a 5 0 5

instalatii climatiz tehnologica R407C 108 0 108

instalatii de racire -chiler R 407C 39.8 7 39.8

instalatii climatiz tehnologica R 407 C 50 0 50

instalatii climatiz tehnologica R 410 A 201 0 201

frigider,combina, vitrina,uz caznic R 134a 1.851 0 1.851

aer conditionat racire/incalzire R 407 C 1.5 0 1.5

climatizare mijloace auto R134a 188.5 0 288

SC Compania Romprest Service SA

climatizare mijloace auto R134a 188.5 0 288

TOTAL ILFOV 64309.736 472299.258 191991.82

54Total Regiune 8 Bucuresti - Ilfov 113870.976 572530.3

58 225341.66 54

Situaţia agenţilor de spumare de tip HFC utilizaţi în 2011 Tabel 8.4.9.

Judeţ Agent economic

Tipulagentului de

spumare*

Stoc la

01.01.2010(kg)

Cantitateagent

spumare utilizat

(kg)

Stoc la

01.01.2011(kg)

Bucureşti

Romania Hypermarche

HFC - R 227 ca (C3HF7) 90 0 90

244

CORA Pantelimon

Bucureşti

ITU REFRIGERATION

SRLHFC-R134a 13 269 28

Ilfov -Buftea

SC Den Braven Romania Comex

RL

HFC R134a 22829.8 11723.4 11410

HFC - Solkane 365/227(93/7) 799.04 2355.87 712.92

TOTAL Regiune 8 Buc-

Ilfov23731.84 14348.27 12240.92

Biocide (utilizare, import, export)

Ministerul Sănătatii este autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României şi răspunde de aplicarea politicii în acest domeniu. Baza legislativă principală o constituie Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide. Legislaţia are ca obiectiv evaluarea riscurilor substanţelor existente pentru oameni, inclusiv lucrători şi consumatori, şi pentru mediu, cu scopul de a asigura o mai bună gestionare a acestor riscuri in cadrul dispoziţiilor comunitare. Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale:

-grupa I-dezinfectante şi produse biocide utilizate pentru,igiena umană,spaţii private şi zone de sănătate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor,apa potabilă.

-grupa a II a-conservanţii utilizaţi pentru produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol.

-grupa a III a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor -grupa a IV a –alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse

alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale.

În Bucureşti si judeţul Ilfov au fost identificati operatori care a importat/exportat in 2011 unele produse biocide prezentate in sectiunea referitoare la Procedura PIC.

Mercurul

În Uniunea Europeană, reglementarea activităţilor cu mercur şi a produselor chimice ce conţin mercur se realizează prin Directiva 2007/51/CE din 25 septembrie 2007 care

245

http://www.anpm.ro/doc/chimicale/Directiva%2098_8.pdf

modifică Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricţiile privid introducerea pe piaţă a anumitor dispozitive de măsurare care conţin mercur. În Directiva menţionată se pecizează expres că “Statele membre adoptă şi publică, până la 03.10.08 acte cu putere de lege şi actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.

Directiva prevede următoarele:- se restricţionează introducerea pe piaţă a dispozitivelor de măsurare, care conţin mercur, prin impiedicarea mercurului de a pătrunde în circuitul deşeurilor şi în consecinţă se restricţionează de la vânzarea către publicul larg a termometrelor medicale şi a altor dispozitive de măsură ;-se permite importul dispozitivelor de măsurare care conţin mercur şi au o vechime de peste 50 ani (se referă la antichităţi);- producţia de barometre care conţin mercur se va dimina progresiv până la încetarea introducerii pe piaţă a unor asemenea barometre;- în sectorul sanitar se vor căuta soluţii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial şi în special a sfigmanometrelor . Din anul 2008 problematica gestionării mercurului şi compuşilor cu mercur este realizată de REGULAMENTUL (CE) NR. 1102/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic.

La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ARPM Bucureşti a realizat în cursul anului 2011 dar şi în 2010 inventarierea agenţilor economici din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov care desfăşoară activităţi cu mercur metalic, compuşi sau amestecuri de mercur (respectiv import, utilizare, export, precum şi gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur). În urma centralizării răspunsurilor primite de la agenţii economici care au avut date de raportat (aferente anului 2010 precum și situația existentă la data de 1 ianuarie 2011) rezultă următorele:

Import mercur/compusi cu mercur

-TERMODENSIROM SA (Productie de termometre si densimetre) a importat în 2010 AMC industriale care conţineau o cantitate de 2 kg mercur, iar la 1 ianuarie 2011 mai avea pe stoc o cantite de 0.1 kg. - ROMAQUA GROUP SA Sucursala COMCHIM (comercializare reactivi chimici şi de laborator) a importat cantităţi mici de compuşi cu mercur (0.775 kg) şi are pe stoc o cantiate de 3 kg deşeu compuşi cu mercur.

Eliminare deşeuri mercur metalic

- SC METAV SA a predat în anul 2011 o cantitate de 100,575 kg mercur metalic care a fost preluată la SC EUROTRANS CHEM SERVICES SRL Bucureşti în vederea eliminării.- S.C. Distrigaz Sud Retele S.R.L a eliminat o cantitate de 240 kg deşeuri de mercur cu SC SETCAR SA Brăila.- SC Biofarm SA are pe stoc o cantitate de 13,745 kg deşeu de mercur.

246

- Sucursala Electrocentrale Bucureşti (la 5 CET-uri) a generat un număr de 568 tuburi fluorescente cu conţinut de mercur şi are încheiat protocol de predare deşeuri din surse de lumină cu RECOLAMP.- SC OVM ICCPET SA are pe stoc o cantiate de 14 kg mercur impurificat rezultat din casari aparate si 0.832 kg Mercur impurificat rezultat din termometre sparte şi manometre.- S.C. STIROM S.A. a generat un număr de 23 tuburi fluorescente cu conţinut de mercur şi le-a reciclat.- Universitatea din Bucureşti Facultatea de Biologie are pe stoc o cantitate de 12 kg deşeuri cu conţinut de mercur,- TERMODENSIROM SA are pe stoc 337 kg deseu mercur (concentratie 90%).

Compuşi cu mercur pe stoc la 01.01.2011Tabel 8.4.10.

Mun. Bucureşti Denumirea compusuluiCantitate

utilizată/importată/exportată(kg)

SC BIOFARM SA

Compuşi:Thimerosal

Deşeuri cu conţinut de compuşi cu mercur

0,089

5.7112

SC OVM ICCPET Compuşi cu mercur 1.62

Deşeuri cu conţinut de mercur 1.6

Universitatea din Bucureşti Facultatea

de Biologie

Compuşi cu mercur 14.98

Mercur metalic pe stoc la 01.01.2011Tabel 8.4.11.

247

În judeţul Ilfov, în cursul anului 2011 dar şi în 2010 s-au

248

Mun. Bucureşti Tipuri de articole cu mercur

Cantitate conţinută

(kg)

SC AVERSA SAAMC industriale

(kg mercur conţinut) 12

mercur pur (kg) 7,44SC OVM ICCPET SA - laborator de

incercari combustibili şi aspecte de mediu

lămpi cu vapori Hg(buc) 1

Deşeu cu conţinut de mercur 14.5

S.C. STIROM S.A.lămpi cu vapori Hg

(buc) 152

AMC industriale 0,03

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI -

CET VEST

AMC industriale(kg mercur conţinut)

termometre medicale(kg mercur conţinut)

lămpi cu vapori Hg (buc)

0,0210.02

391

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI - CET Grozăveşti




0,086

0,002

150

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI -

CET SUD




6.026

0.0015

0

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI - CET PROGRESU




2.016

0.001

0

SUCURSALA ELECTROCENTRA

LE BUCUREşTI - CET TITAN



0,022

100

TERMODENSIROM

AMC industriale(kg mercur conţinut) 42

mercur pur 1472Deşeu(circa 90 %)

SC TURBOMECANICA

SA

AMC industriale(kg mercur continut)

Termometre medicale

120

0.04

ICECHIM mercur pur (kg)lămpi cu vapori Hg

86,1655

SC FAUR SA mercur pur 24.765deşeuri cu Hg 13.823

inventariat agenţii economici, industriali şi din sectorul sanitar cât şi scoli (din domeniul învăţământului) care deţin mercur (ca atare) sau produse cu conţinut de mercur. Lista a fost transmisă la ANPM - Serviciul chimicale.

În anul 2011 APM Ilfov a procedat la inventarierea prezenţei mercurului şi compuşilor cu mercur în judeţul Ilfov constatându-se:

- prezenţa mercurului metalic la SC Danubiana SA-21,337 kg, SC AMCO SRL Otopeni -18,885 kg, scoala nr. 1 Dascălu -1 kg, Şcoala nr. 1 Gruiu - 0,7 kg, Şcoala nr. 2 Periş - 0,875 kg, SC Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A – 1,585 kg, Spitalul Judeţean " Sfinţii Împărăţi Constantin şi Elena" Bucureşti, (pentru judeţul Ilfov) - 2,5 kg, SC Băneasa SA (fosta IPRS) - 4,5 kg, SC Girueta SA – 18kg, SC ARTECA JILAVA SA - 18,945 kg, Institutul Naţional de C& D pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"- IFIN – HH - 30,5 kg.;

- prezenţa lămpilor cu vapori de mercur la Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Bălăceanca - 50 buc., SC DEN BRAVEN ROMANIA COMEX SRL - 158 buc., SC. 2+3 cu clasele I-VIII, sat CRETEŞTI, com SINTEŞTI - 192 buc.;

- prezenţa compuşilor chimici cu conţinut de mercur: azotat de mercur, clorură de mercur, acetat de mercur (în cantităţi mici) la Liceul teoretic "Alexandru Rosseti" com Vidra, Institutul Naţional de C& D pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"-IFIN –HH, SC Laropharm SRL, Spitalul Judeţean " Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Bucureşti, (pentru judeţul Ilfov), SC Băneasa SA (fosta IPRS).

La solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului în 2011, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a obţinut informaţii aferente anului 2010 privind alternativele pentru perfluoroctan sulfonaţi (PFOS), substanţe sever restricţionate, interzise la producţie şi utilizare, prezentate în tabelul de mai jos:

Alternativele pentru perfluoroctan sulfonaţi (PFOS)Tabel 8.4.12.

Operator economic

Denumire activitate

Denumirea substanţeialternative

Cantitateutilizată

2010(kg)

Just Distribution

SRL Bucureşti

Producţie detergenţi

Benzenesulfonic acid, 4-C10-13-sec-alkyl derivs

766

substantele au fost inlocuite in

procesul de productie

substantele au fost inlocuite in

procesul de productie

Just Distribution

SRL Bucureşti

Producţie detergenţi

Alcohols, C12-15, ethoxylated 280

SC SUN INDUSTRIES SRL Bragadiru

Fabricarea săpunurilor,

detergenţilor şi produselor de

intreţinere

Laurel eter sulfat 20000

SC REGO COM SRL

Fabricarea săpunurilor,

LABSA- ACID BENZEN

2850

249

Măgureledetergenţilor şi produselor de

intreţinereSULFONIC

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătaţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole.

Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor.

Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului. Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei.ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE ale ACTORILOR DIN REACHIndustria:Rolul companiilor în cadrul REACH este determinat de activităţile pe care le efectuează legat de o substanţă. Se pot distinge următoarele tipuri de actori din industrie: - Producători de substanţe: Marea majoritate a obligaţiilor conform REACH se aplică producătorilor şi importatorilor de substanţe din UE.- Importatori (de substanţe şi articole) - Utilizatori din aval: Fabricanţii de preparate pe bază de formulă (ex. vopsea, clei, detergenţi, plastic sau cauciuc), utilizatorii de substanţe (ex. uleiuri, lubrifianţi, spume de protecţie) în procese industriale, utilizatori profesionali (ex. ateliere de reparaţii auto şi curăţătorii) sau producători de articole (ex. componente electronice, computere, jucării sau automobile). - Distribuitori. Distribuitorii şi consumatorii nu sunt consideraţi utilizatori din aval conform REACH. Însă distribuitorii trebuie să se asigure că sunt oferite informaţiile privind siguranţa (ex. fişa de date de siguranţă) odată cu substanţele pe care le vând şi că sunt transmise informaţiile relevante în lanţul de aprovizionare.

Ca urmare a solicitării ANPM, în temeiul prevederilor Regulamentului nr.1907/2006/CE privind înregistrarea , autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice prin Articolul 55- “Scopul autorizării şi analiza alternativelor de substituţie” , Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a realizat în 2011, conform tabelelor anexate, datele centralizate pentru Regiunea 8 - Bucureşti-Ilfov, cu informaţiile furnizate de agenţii economici.

250

Substanţe SVHCTabel 8.4.13.

JudeţDenumire Operator Economic

Denumire substanţăCantitate substanţă

(tone)Stocuri 2010

(tone)

1 ian 2010

31 dec 2010

BucureştiSC Arnaud Romania

Chemicals SRL

Wolmanit cx 10 (acid boric 5%) 0,01 0,00 0,00

Wolmanit cx- h 200 (acid boric 25%) 0,08 0,00 0,00

Wolsin fl 35 (acid boric 9%) 2,07 0,50 0,27

Wolmanit cx 10 (acid boric 5%) 0,01 0,00 0,00

Bucureşti SC BRIDGEXIM IND SRL Diisobutil ftalat nu este

cazul 6.538 0

Bucureşti CHIMEXIM SA Disodium tetraborate,anhydrous 147 0,825 0

Boric acid 33 0 0

Bucureşti CHIMOPAR S.A. clorura de cobalt 0,044 0,287 0,243

cromat de sodiu 0,001 0,018 0,017bicromat de potasiu 0,012 0,055 0,044

borax 0,175 0,183 0,008acid boric 0,074 1,253 1,179

tricloretilena 1,111 0,17 0,221bicromat de sodiu 0,006 0,066 0,06

Bucureşti CHIMTITAN srlLead sulfochromate yellow - C.I. Pigment

Yellow 342,441 0,829 1,828

Lead chromate molybdate sulphate

red (C.I. Pigment Red 104)

0,146 0,472 0,625

BucureştiSC

CROMPLASTIC SRL

Chromium trioxide(anhidrida

cromica)4,6 0 0,2

Boric acid 0,2 0 0

Bucureşti NOVACHIM TRADING SRL Cobalt dichloride 0,00075 0 0

251

Cobalt (II) dinitrate 0,00175 0 0Potassium chromate 0,0035 0 0Disodium tetraborate

anhydrous 0,01675 0 0,0003

Ammonium dichromate 0,001 0 0Potassium dichromate 0,0065 0 0

Boric acid 0,0495 0 0,008

BucureştiSC

ROMCOLOR 2000 SA

PY34 - lead sulfochromate yellow 29.511 13.716 8.959

BucureştiSC

ROMCOLOR 2000 SA

PR104 - lead chromate molybdate sulfate red 10,000 0,566 4.136

BucureştiSC

ROMCOLOR 2000 SA

HBCDD 5.428 0,200 0,025

Bucureşti SILAL Trading cobalt dichoride 0,001 0,003 0,002chromium trioxide 0,002 0,03 0,028

potasium dichromate 0,1 0,011 0,049acid boric 0,075 0,025 0,066

disodium tetraborate 0,313 0,058 0,04

IlfovSC STERA

CHEMICALS SRL

Borax pentahidrat 10-100 to 0 0,60

Borax decahidrat 10-100 to 1,1 2,03Dioctilftalat 10-100 to 0 0,00

IlfovSC FABRYO

CORPORATION SRL

diisobutil ftalat 0,33 0

Ilfov

SC DENBRAVEN

ROMANIA COMEX s.r.l.

N Metil pyrolidona < 1 to 0,359 0,359

IlfovSC TRD TNUVA

ROMANIA DAIRIES SRL

Potassium dichromate <1 to 0,005 0,004

IlfovSC

Romtehnochim SRL

Lead sulfochromate yellow (C.I. Pigment

Yellow 34)< 10 to 0,304

kg0,156

kg

Lead chromate molybdate sulphate

red (C.I. Pigment Red 104)

< 10 to 0,159 kg

0,090 kg

IlfovS.C.

BRENNTAG S.R.L.

Anhidrida cromica < 1 to 0 0

252

Acid boric <100 to 5 4Tetraborat disodic

(borax)100-1000

to 10 8

Dicromat de potasiu < 1 to 0 0Dicromat de sodiu < 10 to 0 0N-Metilpirolidona < 10 to 0 0

Tricloretilena < 1000 to 0 0

Ilfov S.C. Valrom Industrie SRL- C.I. Pigment yellow 34 <1000 to 208 249

IlfovSC VESTA

INVESTMENT SRL

2-etilhexil ftalat/20-50% < 10 to 1,432 0,432

Ilfov

Institutul Naţional de C& D pentru Fizica

si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"-IFIN -

HH

potassium dichromate 0,015 0,015

trichloroethylene 0,015 0,015

Ilfov SC Băneasa SA, potassium chromate 0,001 0,001

cobalt sulphate 0,001 0,001potassium dichromate 0,001 0,001

cobalt dinitrate 0,003 0,0025cobalt di(acetate 0,001 0,001

Amestecuri care conţin SVHC 2010Tabel 8.4.14.

Denumire Operator Economic

Denumire substanţă

Continut de

substantamax. (%)

Denumire amestec

Cantitate

amestec

Stocuri 2010 (tone)

1 ian 2010

31 dec 2010

3M Romania

1-methyl-2-pyrrolidinone

2 Surfactant NOVEC™

0,03624 0 0

SC ACTAVIS

SA

1 metil 2 pirolidona

0,001

SC ACTAVIS

SA

Dicromat de potasiu

0,00025

253

CHIMTITAN srl

1-Methyl-2-pyrrolidone

6,90% Neopac E 106

0,009 0,337 0,328

SC CROMPLASTIC SRL

Chromium trioxide(anhidrida cromica)

10-30% Mach 2 mantenance(mach 2

maint additive)

0,06 0 0

Chromium trioxide(anhidrida cromica)

<1% Macuplex l 500

0,08 0 0

SC Faur SA Chromium trioxide

98% Anhidrida cromica

0,3 0 0

Potassium dichromate

100% Potassium dichromate

0,0001 0,0072 0,0071

ICME ECAB SA

Trichloroethylene

0,00100 0,001 0,002

Infomed Fluids S.r.l.

Cobalt dichloride

0,000025

Hydrazine 0,00001

2-Methoxyethan

ol

0,001

Potassium chromate

0,000485


0,000049

Disodium tetraborate, anhydrous

0,000025

Boric acid 0,0005

Dibutyl phthalate

(DBP)

0,0001

Diarsenic trioxide

0,000027

254

S.C. PRODPLAS

T S.A.

Bis(2-ethylhexyl) phthalate (DEHP)

Continut de

substanta,mediu (%)

25

Granule PVC

7916 276 404

SC ROMCOLOR 2000 SA

Bis (2-ethylhexyl)phthalate (DEHP)

40 PVC compound

37.278 2.156 6.263

SC TYD ELAN SRL


0,01081

Cromat de potasiu

0,00525

Acid boric 0,01

Antracene 0,000005

TRICHLOROETHENE 5000 mg

0,000005

Sodium dichromate dihydrate

0,001

SC Fabryo Corporation

SRL

6,9% N-metil-2-pirolidona

W-NEOPAC

E-106

0,10 0,10

tetraborat disodic anh.

≤ 4.5 % HTF concentrat

e E

0,08 0,08

N-metil-2-pirolidonă

BYK-420 < 1 to 0,16 0,07

N-metil-2-pirolidona

4,80%

N- metilpirolidona

1,50%

galben de sulfocromat de plumb; pigment

C.I.Pigment Yellow 34

W-SICOMIN GELB L 1630 S

< 1 to 0,51 -

galben de sulfocromat de plumb;

W-SICOMIN GELB L

< 1 to 0,09 -

255

pigment C.I.Pigment Yellow 34

1835 S

roşu de cromat,

molibdat şi sulfat de plumb;

C.I.Pigment Red 104

W-SICOMIN

ROT L 2922

< 1 to 0,06 -

roşu de cromat,

molibdat şi sulfat de plumb;

C.I.Pigment Red 104

85-95% W-SICOMIN

ROT L 3230 S

< 1 to 0,24 -

SC TRD TNUVA

ROMANIA DAIRIES

SRL

chromium trioxide

<0.3% 24159-51 CSB/COD/

DCO

< 1 to 0,0009 0,001

Disodium tetraborate, anhydrous

1% FTIR Equalizer, Instrument Diagnostics Reagent

(IDR)

< 1 to 0,0004 0,0004

SC Analko Aluminium

Industry SRL

chromium trioxide

10-25 % Alodine C 6100

<10 to 0,68 0,6

SC Fabryo Corporation

SRL

6,9% N-metil-2-pirolidona

W-NEOPAC

E-106

0,10 0,10

La solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului prin care se cereau informaţii referitoare la substanţe, amestecuri şi articole reglementate sub Regulamentul 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor chimice periculoase, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a realizat inventarul naţional al operatorilor economici care importă, produc sau utilizează substanţe periculoase ca atare, în amestecuri sau în articole. Au răspuns solicitarii un număr de circa 80 operatori pentru Regiunea 8 - Bucureşti-Ilfov (care conţin informaţiile furnizate de agenţii economici din Municipiul Bucureşti şi judetul Ilfov).

256

8.5. Mediul şi sănătatea- perspective

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de calitatea factorilor de mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa ameninţărilor pentru sănătate.

8.6. Radioactivitatea mediului Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl).

8.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer. Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;

257

• notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice; • urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; • furnizarea de informaţii către public. În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.

8.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului În cursul anului 2011 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea: • activităţii beta globale a probelor de: - aer

- depuneri atmosferice - ape - vegetaţie - sol • măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.). Activitatea staţiei se desfăşoară conform OM 1978/2010, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi în baza Normativelor de dotare şi a specificaţiilor tehnice pentru echipamente stabilite de Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în conformitate cu ROF-ANPM în vigoare. Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2011, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2011 nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/ 2002).

În anul 2011, staţia de monitorizare a radioactivităţii aerului aferentă APM Ilfov nu a funcţionat ea fiind introdusă într-un program experimental de transmitere a datelor.

258

Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2011 în cadrul SSRM Bucureşti a fost de 4971. Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către ANPM pentru analizele gama spectrometrice.

8.6.3. Radioactivitatea aerului Aerosoli atmosferici

Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h efectuând 2 aspitaţii de noapte şi de zi , respectiv: 02 – 07, 08 – 13. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre, care apoi sunt analizate beta global. Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei, determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului. Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 8.6.3.1 şi figurile nr. 8.6.3.1 – 8.6.3.3

Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3). Aspiraţii de zi aspiraţia 08: 00 - 13:00 Tabel 8.6.3.1

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1.50 3.40februarie 1.90 3.90martie 2.40 7.40aprilie 2.70 5.30mai 2.50 6.30iunie 3.40 8.10iulie 3.90 8.90august 5.10 9.60septembrie 5.70 9.80octombrie 4.00 9.60noiembrie 4.60 9.70decembrie 5.30 9.00

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediataLimita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediataLimita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata

259

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1.40 3.20februarie 1.30 2.50martie 1.10 2.60aprilie 0.90 2.20mai 1.00 5.10iunie 1.10 2.20iulie 1.20 2.60august 1.20 2.10septembrie 1.80 3.40octombrie 2.40 9.50noiembrie 3.30 7.70Decembrie 4.50 9.30

Aspiraţii de noapte aspiraţia 2: 00 - 07:00 Tabel 8.6.3.2.

Aspiratia de zi, anul 2011 figura 8.6.3.1

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediata. Limita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediata Limita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata

Aspiraţia de noapte, anul 2011 figura 8.6.3.2

260

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediata Limita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediata Limita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata figura 8.6.3.3

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata. Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata

Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie. Debitul dozei gama în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru (24h), efectuând un număr total de 2345 măsuratori de debit de doză.

Debitul dozei gamma externe (μGy/h). Tabel 8.6.3.2

261

Luna media lunara maxima lunaraianuarie tiex defect tiex defectfebruarie 0.115 0.126martie 0.097 0.119aprilie 0.085 0.092mai 0.083 0.093iunie 0.083 0.087iulie 0.084 0.091august tiex defect tiex defectseptembrie tiex defect tiex defectoctombrie tiex defect tiex defectnoiembrie tiex defect tiex defectdecembrie 0.092 0.107

Limita atentionare: 0.250 microGy h-1

Limita avertizare: 1.0 microGy h-1. Limita alarmare: 10 microGy h-1

figura nr. 8.6.3.4

Depuneri atmosferice, activitati specifice imediate (Bq/m2/zi). Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2011, este prezentată în Tabelul 8.6.3.3 şi figura nr.8.6.5

Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi). Tabel 8.6.3.3

262

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la masurarea imediataLimita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediataLimita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.

Figura 8.6.3.5

Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt retransmise pentru analiza beta spectrometrică către ANPM.

Radioactivitatea apelor SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă prelevate din Lacul Colentina.Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică. Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în tabelul 8.6.3.4 şi respectiv, în figura 8.6.3.6

Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3). Tabel 8.6.3.4.

263

Lunamedia lunara

maxima lunara

Volum precipitatii

ianuarie 0.90 2.40 13.3 litrifebruarie 1.30 2.90 4.5 litrimartie 0.90 1.70 0.55 litriaprilie 2.90 13.20 9.45 litrimai 2.60 9.20 22.2 litriiunie 1.70 4.50 19.2 litriiulie 3.70 27.90 21.8 litriaugust 1.10 1.50 10.2 litriseptembrie 1.40 6.70 3.4 litrioctombrie 2.60 33.10 10.1 litrinoiembrie 1.10 2.10 0.35 litridecembrie 1.90 9.70 12.8 litri

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 156.6 156.6februarie inghetat* inghetat*martie 227.6 280.1aprilie 203.2 303.0mai 202.8 230.4iunie 292.9 517.9iulie 308.4 514.4august 270.8 360.7septembrie 312.5 460.9octombrie 296.8 447.8noiembrie 2708.0 428.8decembrie 376.8 728.4

în luna februarie nu s-a făcut nici o recoltare de probă de apă brută din cauza stratuluigros de gheaţă prezent la suprafaţa apei

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la masurarea imediataLimita avertizare: 5000 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la masurarea imediata.

figura 8.6.3.6

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la masurarea imediataLimita avertizare: 5000 Bq m-3 la masurarea imediataLimita alarmare: 2x104 Bq m-3 la masurarea imediata

Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

Radioactivitatea solului

264

Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează săptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masă uscată (m.u.). Tabelul 8.6.3.5 şi figura nr. 8.6.3.7 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2011. Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie) Tabel 8.6.3.5

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 394.4 488.5mai 341.5 349.4iunie 420.5 496.6iulie 360.8 412.9august 340.4 410.7septembrie 284.1 318.1octombrie 351.5 351.5noiembrie - -decembrie - -

figura nr. 8.6.3.7

265

Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, masurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie spontană este aprilie – octombrie 2011. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.). Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie) Tabel 8.6.3.6.

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 246.6 354.9mai 222.4 369.0iunie 214.4 294.1iulie 272.6 289.8august 253.1 482.8septembrie 168.3 168.3octombrie 141.9 149.8noiembrie - -decembrie - -

figura nr. 8.6.3.8

266

În luna iunie se prelevează o probă de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 m2, care se analizează gama spectrometric la ANPM. Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2011 pentru toţi factorii de mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.

8.7. Poluarea sonoră şi sănătatea

Zgomotul devine o problemă majoră pe masură ce creşte nivelul de trai – reflectat prin evoluţia mecanizării, dezvoltarea urbanismului, creşterea densităţii populaţiei din zonele de locuit urbane. Se poate afirma că zgomotul este un factor disturbator în special în oraşele mari, unde sursele multiple asigură un fond sonor permanent şi de intensitate superioară celei din zonele rurale unde sursele de poluare fonice sunt izolate şi intermitente.Expunerea la zgomot reprezintă un factor de risc pentru sănătate. S-a constatat că zgomotele de intensitate scăzută, dar supărătoare, care pătrund în locuinţa omului din circulaţia exterioară sau din încăperile învecinate, datorită acţiuni lor permanente, ziua şi noaptea, se constituie în nişte iritanţi cronici ai organismului uman.Calitatea factorilor de mediu şi în special zgomotul urban influenţează starea de sănătate a populaţiei, de aceea monitorizarea nivelelor de zgomot exterior clădirilor şi evaluarea impactului asupra sănătăţii reprezintă o componentă esenţială a activităţilor profilactice.În conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 536/1997, cap. I, art. 17, „nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, să nu depăşească 50 dB (A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB (A) faţă de valorile din timpul zilei. Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35 dB (A) şi curba de zgomot

267

30 în timpul zilei; în timpul nopţii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB (A) faţă de valorile din timpul zilei. Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, să nu depăşească 35 dB (A) şi curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte unităţi de învăţământ şi biblioteci”. În anul 2011 Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a utilizat metoda chestionarului, fiind diseminate 60 de chestionare populaţiei care locuieşte în blocuri din vecinătatea arterelor cu trafic intens şi 60 de chestionare distribuite populaţiei din zonele rezidenţiale. Rezultatele studiului au relevat:

Izolarea fonică asigurată de materialele de construcţie are o importanţă mare în realizarea stării de confort necesară organismului, atât pentru desfăşurarea unor activităţi zilnice cât şi pe perioada odihnei şi a somnului.

Izolarea fonică diferă în funcţie de materialele de construcţie, dar şi de distanţa dintre clădire şi reţeaua stradală şi de intensitatea traficului din zonă.

Activităţile comerciale desfăşurate la parterul blocurilor de locuinţe sau stradal, deranjează prin zgomotul produs pe perioada aprovizionării şi desfacerii de produse.

Disconfortul creat de zgomotul urban se manifestă în reducerea sau stoparea unor activităţi precum: învăţare, lectură, relaxare.

Indiferent de intensitatea traficului, profilul morbidităţii cronice înregistrate la vârsta adultă este reprezentat de bolile cardio-vasculare, tulburările de auz şi nevroze; de subliniat că la copii afecţiunile sunt reprezentate de tulburările de auz.

Analiza simptomelor înregistrate în raport cu vârsta persoanelor intervievate relevă pentru copii frecvenţe crescute ale tulburărilor de somn, dificultăţi de învăţare şi atenţie. Pentru adulţi se manifestă un profil diferit, concretizat în oboseală, irascibilitate, cefalee şi tulburări de somn.APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale

nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.

În urma efectuării acţiunilor de control şi inspecţie de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, a fost verificat modul de respectare a prevederilor autorizaţiilor de mediu privind obligaţia asigurării măsurătorilor de zgomot, impunându-se măsuri de raportare a acestora la autoritatea de mediu emitentă. Nu s-au constatat situaţii deosebite care să impună sancţionarea contravenţională.

8.8.TendinţePrecizăm că acest document s-a realizat cu informaţiile furnizate de către

următoarele instituţii:- Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov, - Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti- Administraţia Bazinală de Apă - ARGEŞ – VEDEA , Sistemul de Gospodărire

a Apelor Ilfov - Bucureşti- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov- Direcţia Silvică Bucureşti

268

- Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Comisariatul municipiului Bucureşti

- Direcţia Regională de Statistică a munipiului Bucureşti- Administraţia Naţională de Meteorologie- ARPM Bucureşti compartimentele monitorizare, arii protejate, deşeuri şi

substanţe chimice, sol şi subsol, schimbări climatice- APM ILFOV – compartimentele - calitatea aerului, monitorizare, arii protejate,

deşeuri şi substanţe chimice, sol şi subsol

Abreviere sau acronim

Explicaţii

UE Uniunea EuropeanăANPM Agenţia Natională pentru Protecţia MediuluiARPM Agenţia Regională pentru Protecţia MediuluiPMB Primăria Municipiului BucureştiAPM Agenţia pentru Protecţia MediuluiICPA Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi AgrochimieALPAB Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement BucureştiSGA Sistemul de Gospodărire a ApelorADP Administraţia Domeniului PublicPRGD Plan Regional de Gestionare a DeşeurilorRNSRM Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii MediuluiCNCAN Comisia naţională de Control a Activităţii NucleareIPPC Prevenirea şi controlul integrat al poluăriiREACH Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea

substanţelor chimiceOSPA Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice DEEE Deşeuri din Echipamente Electrice şi ElectroniceUNFCCC Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climaticeGES Gaze cu efect de serăJI Joint Implementation (implementare în comun)ET Emissions Trading (comerţul cu credite de emisii)EIT Economies in Tranzition (economie în tranziţie)ERU Unităţi de reducere a emisiilorIH IhtiofaunăBH Bazin HidrograficZV Zone vulnerabileCOV Compuşi Organici VolatiliPOPs Produşi Organici PersistenţiHCFC HidroclorofluorocarburiPVC Policlorură de vinilPCV Poliacetat de vinilPMMA Polimetil metacrilatPCB Policlor bifenilPCT Policlor trifenil

269

PE Polietilenă de joasă densitateHDPE Polietilenă de înaltă densitatePET Polietilen terftalatPA Poliamidă

270

anpmarpmbuc.anpm.ro/files/arpm bucuresti/raport anual privind... · web viewdin punct de vedere...

Documents