cuprins bota elena adela2.doc

1. CUPRINS

11.CUPRINS

2.INTRODUCERE23.SIMPTOMELE AFECTIUNII34.DIAGNOSTICUL POZITIV65.EVOLUTIA BOLII86.TRATAMENT107.PLANUL DE INGRIJIRI12388.CONCLUZII

399.BIBLIOGRAFIE

2. INTRODUCERE

Boala poate fi considerate o tulburare in integritatea si buna functionare fizica si psihica a omului. Ea este urmarea interdependentei a 3 mari factori: mediul inconjurator, agentii nocivi si macroorganismul.Desi agentul patogen constituie factorul etiologic indispensabil, el nu este suficient pentru a explica infectia sau pentru a explica forma bolii si nici pentru a explica procesul de vindecare. Macroorganismul cu activitatea lui speciala conditionat de fondul genetic, metabolic, imunitar si de capacitatile functionale si de regenerare ale lui, incadrat in macro si microclimatul inconjurator vor constitui factorii hotaratori in imbolnavire: aspectul si forma bolii, vindecarea toatala sau moartea. Toti acesti factori trebuie studiati si luati in considerare in stabilirea diagnosticului si in instituirea tratamentului unui bolnav.

Pneumopatiile reprezint si azi una dintre cele mai importante boli ale adultului, constituind o sursa majora de mortalitate si costuri. In pofida progreselor nregistrate in diagnosticarea pneumopatiilor si implicarea antibioticelor noi cu o eficienta sporita pe parcursul ultimilor ani, indicii mortalittii nu se micsoreaz, fapt ce nu si-a gsit explicatia.

Necesitatea studierii pneumopatiilor pneumococice este data si de principiile actuale ale medicinei bazate pe dovezi, alctuirea unui rationament clinic bazat pe criterii certe, obiective si nu pe impresia subiectiva si experienta medicilor.

3. SIMPTOMELE AFECTIUNII

Infectia pulmonara cu pneumococ se face pe cale aeriana. Persoanele care fac pneumonie pneumococica sunt de obicei colonizate la nivelul orofaringelui cu germeni virulenti, care in conditiile scaderii mecanismelor de aparare ale aparatului respirator, tranzitorii sau cronice si aspirarii pulmonare de secretii dezvolta modificari patologice tipice.

Etiologic, Streptococcus Pneumoniae (Pneumococul) este agentul etiologic al pneumoniei pneumococie. El este un germen gram pozitiv asezat in diplo, lanceolat si incapsulat. Capsula pneumococica contine un polizaharid pe baza caruia au fost identificate peste 80 de tipuri. Tipurile 1, 2, 3, 6, 7, 14, 19 si 23 determina aproximativ 80% din pneumoniile cu pneumococ la adulti.

Stereotipul 3 de pneumococ are o capsula deosebit de groasa si o agresivitate deosebita, producand pneumonii severe si bacteriemie in special la batrani sau bolnavi cu afectiuni organice(diabet, alcoolism, boli pulmonare cronice).Debutul este de obicei brusc, in plina sanatate, prin :

frison solemn

febra

junghi toracic

tuse

La aproape jumatate din bolnavi se regaseste o infectie de cai respiratorii inferioare, precedand cu 2-10 zile manifestarile pneumococice.

Frisonul solemn poate marca debutul bolii:

Este de obicei unic

Dureaza 30 de minute

Se poate insoti de cefalee, varsaturi

Este invariabil urmat de ascensiune termica

Frisoanele repetate pot apare in primele zile de boala, sugerand pneumonie severa sau complicatii.

Febra este importanta, 39-40C, adesea in platou sau neregulata. Ea cedeaza de obicei rapid, in aproximativ 24 de ore, la antibioticele la care pneumococul este sensibil(de regula penicilina). Febra persistenta sau reaparitia febrei dupa cateva zile de subfebrilitate denota o pneumonie complicata.

Junghiul toracic apare imediat dupa frison, este de obicei intens, are sediu submamar si se accentueaza in respiratie si tuse, adica are caracterul durerii pleurale. Sediul durerii toracice poate varia in raport cu sediul pneumoniei, ca de exemplu durere abdominala in pneumonia lobului inferior sau durere in umar in pneumonia varfului.

Tusea apare rapid dupa debutul bolii: este initial uscata, iritativa, dar devine productiva cu sputa caracteristic ruginie si aderenta de vas. Uneori sputa poate deveni franc hemoptoica sau purulenta.

Dispneea este o manifestare comuna. Polipneea de obicei moderata se coreleaza cu intinderea condensarii pneumococice si cu statusul pulmonar anterior bolii. Mecanismul dispneei este atat centrat(toxic, hipoxic) cat mai ales pulmonar (reflex) prin cresterea rigiditatii pulmonare.

La cel putin 10% din bolnavi se dezvolta un herpes la buze sau nas, caracteristic pneumoniei pneumococice.

Starea generala a bolnavilor netratati este de obicei alterata si este mai severa decat o sugereaza leziunea pneumococica. Bolnavii sunt transpirati, adinamici, uneori confuzi sau chiar deliranti. Pot fi prezente de asemenea mialgii severe, varsaturi, oligurie, hipotensiune arteriala.

La examenul general in special in formele medii-severe de boala, se pot gasi:

Modificari variate ale starii de constienta

Febra

Tegumente calde si umede

Fata congestiva cu roseata pometului de partea pneumoniei

Subicter

Limba uscata si cu depozite

Distensie abdominala

Meningism

Diaree

In formele severe se pot intalni tahiaritmii in special atriale, semne de miocardita insotita sau nu de insuficienta cardiaca, chiar colaps circulator.

In aceste conditii pneumonia pneumococica devine o grava boala cardiaca.4. DIAGNOSTICUL POZITIV

Diagnosticul pozitiv al pneumoniei pneumococice este relativ usor in formele tipice. El se bazeaza pe: Date de istoric ( debut brusc cu frison, febra, junghi toracic)

Identificarea unui sindrom de condensare pulmonara cu sputa ruginie si herpes

Date radiologice ( opacitate triunghiulara, segmentara sau lobara)

Examenul bacteriologic al sputei ( neobligatoriu )

Explorarea paraclinica este necesara atat pentru obiectivarea pneumoniei si a infectiei pneumococice, cat si pentru diferentierea de pneumoniile cu alte etiologii. De regula, exista o leucocitoza(frecvent intre 12.000 25.000 mmc). Un numar normal de leucocite sau leucopenie se pot intalni in pneumoniile pneumococice grave, dar pot sugera si o alta etiologie.

VSH este mare, uneori peste 100 mm/h, iar fibrinemia sau alte reactii de faza acuta sunt crescute.

Ureea sangvina poate fi crescuta tranzitor prin hipercatabolism, hipovolemie si mai rar prin alterare renala.

Examenul bacteorologic al sputei este foarte ulil, dar nu intotdeauna strict necesar. Recoltarea sputei in recipient strict steril ar trebui facuta inainte de administrarea medicatiei.

Hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi in 20-30% din cazuri, in special in primele zile de boala sau in caz de frisoane repetate.

Examenul radiologic toracic confirma condensarea pneumatica. Aspectul radiologic clasic este cel al unei opacitati omogene de intensitate subcostala bine delimitata de o scizura, ocupanad un lob, mai multe segmente sau un singur segment. De obicei opacitatea pneumococica are forma triunghiulara, cu varful in hil si baza la periferie, aspect mai bine precizat de radiografiile efectuate in pozitie laterala. Regiunea hilara si mediastinala nu este modificata.

Semnele evidentiate la examenul fizic pot varia in functie de tipul de organism, severitatea infectiei:

Hipertermie (febra de obicei mai mare de 38C) sau hipotermie (febra mai mica de 35C) Tahipnee

Utilizarea muschilor respiratori accesorii

Tahicardie

Bradicardie

Cianoza centrala

Raluri crepitante, romflante sau Wheezing

Murmur vezicular diminuat sau absent

Matitate la percutie

Frecatura pleurala

Adenopatie

Diagnosticul paraclinic cuprinde:

Teste de laborator

Radiografia toracica

Tomografia computerizata (CT)

Bronhoscopia

Toracocenteza

5. EVOLUTIA BOLII

Pneumonia pneumococica are in majoritatea cazurilor o evolutie tipica. Sub tratament antibiotic ( Penicilina) febra scade in 24-36 h si afebrilitatea se obtine in cateva zile. Semnele generale de boala, tusea si durerea toracica se reduc rapid, pe cand semnele clinice de condensare pulmonara regreseaza in 3-5 zile. In formele mai severe de pneumonie, respiratia suflanta si ralurile crepitante pot persista 5-7 zile. Disparitia opacitatii pulmonare radiologice se obtine in 10-14 zile si o pneumonie cu evolutie prelungita trebuie diagnosticata daca nu s-a obtinut vindecarea clinica si rezolutie completa radiologica dupa 3 saptamani. Orice opacitate pulmonara restanta dupa aceasta data trebuie explorata complex, inclusiv prin bronhoscopie, pentru a exclude o pneumonie secundara unei obstructii neoplazice.

Evolutia naturala ( in absenta tratamentului antibiotic) a pneumoniei este de 9-15 zile, urmata de vindecare in cele mai multe cazuri. Sfarsitul perioadei de stare este cel mai frecvent brusc. In perioada preantibiotica din trecut, iar in prezent in formele severe sau la bolnavii tarati pneumonia poate duce la deces prin insuficienta respiratorie sau prin alte complicatii.

Complicatii pneumoniei pneumococice sunt relativ rare si usoare. Ele sunt mai frecvente si mai severe in alte tipuri de pneumonie bacteriana.

Pleurezia serofibrinoasa (aseptica) se intalneste la peste 1/3 din bolnavi, mai ales cand antibioterapia nu este inceputa prompt.

Pluerezia purulenta (empiem pleural) survine rar si se manifesta prin durere pleurala continua, elemente de pleurezie la examen clinic, reaparitia sau persistenta febrei, stare generala toxica.

Abcesul pulmonar survine foarte rar, intrucat germenul nu produce necroza tisulara.

Atelectazia este de asemenea o complicatie rara.

Suprainfectia este complicatia importanta a pneumoniei pneumococice rareori diagnosticata. Ea survine rara dupa tratament cu penicilina, cel mai frecvent dupa asociere de antibiotice, pentru o pneumonie prezumata nepneumococica.Rezolutia intarziata. Pneumonia prelungita se manifesta prin stare subfebrila, tuse si expectoratie variabila. Bolnavii trebuie explorati in special bronhoscopic pentru excluderea neoplasmului bronsic, bronsiextaziei, corpilor straini bronsici si suprainfectiei pulmonare.

Pericardita purulenta se intalneste mai ales in pneumoniile lobare stangi si se manifesta prin durere retrosternala, sindrom pericarditic.

Endocardita pneumococica poate surveni la bolnavii valvulari. Meningita pneumococica apare in prezent foarte rar tot prin diseminare hematogena.

Icterul poate complica pneumoniile foarte severe, mai recent se constata sub icter, hiperbilirubinemie mixta , semne biologice de citoliza moderata.

Glomeruloneflita pneumococica apare rar, la 10-20 zile dupa debutul pneumoniei si se manifesta numai prin sindrom urinar. 6. TRATAMENT

Tratamentul pneumoniei pneumococice este relativ simplu in cazurile usoare, necomplicate si la persoane anterior sanatoase, dar poate devini complex in formele severe de boala sau complicate.In general bolnavii necesita terapie antimicrobiana si masuri de ingrijire generala, tratament simptomatic si al complicatiilor.

Majoritatea bolnavilor trebuie spitalizati, desi persoanele tinere cu infectie usoara sau medie pot fi tratati la domiciliu. Terapia de baza a pneumoniei pneumococice este cea antimicrobiana, iar Penicilina este antibioticul de electie. Marea majoritate a surselor de pneumococ sunt sensibili la doze mici de penicilina, la concentratii minim inhibitoare de 0,1 micrograme/ml

Pneumonia pneumococica raspunde in 2-3 zile la doze relativ mici de penicilina G in doze zilnice de 1.600.000 2.400.000 UI administrate intramuscular la 6 ore. Rezultate similare se obtin cu aceeasi doza zilnica administrata divizat i.m. la 8-12 ore sau i.v. la 12 ore.

Nu exista dovezi pentru o eficacitate deosebita a dozelor mari de penicilina pentru cazurile de pneumonie necomplicata sau pneumococi sensibili. Tratamentul cu penicilina se intinde in medie pe o perioada de 7-10 zile dar sunt necesare 3-4 zile de afebrilitate pentru oprirea sa.

Pentru formele usoare de boala se poate administra Fenoximetil Penicilina/os 250 500 mg la 6 ore. Rezultate tot atat de bune se pot obtine cu Eritromicina (400-500 mg la 6 ore) sau Ampicilina (500-1000 mg la 6 ore).

Administrarea de Tetraciclina ca prim antibiotic este o eroare intrucat aproximativ 7-25% din tulpinile de pneumococ sunt rezistente la Tetraciclina. Sub tratament antibiotic febra dispare in 24-72 ore, starea toxica se amelioreaza rapid (1-3 zile) iar sindromul de condensare clinic regreseaza in 5-7 zile. Rezolutia radiologica se obtine in 7-14 zile.

Daca dupa maxim 4 zile de tratament antibiotic nu se obtine defervescenta bolii si afebrilitate, tratamentul trebuie reconsiderat, existand mai multe eventualitati:

Pneumonia are o alta etiologie decat cea pneumococica

Complicarea pneumoniei

Infectia cu pneumococ rezistent la Penicilina sau alte antibiotice uzuale

Ca alternativa de tratament antibiotic in cazurile infectiei cu pneumococ rezistent la Penicilina se pot obtine rezultate bune folosind:

Cefalosporine (1-2 gr/zi parenteral )

Clindamicina (1-2 grama/zi) Vancomicina(2 gr/zi)

Tratamentul general si simptomatic poate fi tot atat de important ca si cel mcrobian. Administrarea de oxigen pentru 24-36 de ore este adesea necesara pentru bolnavii cu stare toxica, cu pneumonie extinsa, cu afectiuni pulmonare asociate sau hipoxemie.

Medicatia antipiretica ( Aspirina, Paracetamol) este in special indicata la bolnavii cu febra mare, care tolereaza prost tahicardia. Durerea pleurala poate fi mult redusa cu Aspirina, Codeina fosforica.

7. PLANUL DE INGRIJIRI

STUDII DE CAZ

Cazul nr. 1 :

Nume si prenume: A. M.

Varsta: 71 de ani

Sexul: Masculin

Casatorit, 2 copii

Ocupatia: pensionar

Nationalitatea: roman

Data internarii: 15.02.2014

Data externarii: 02.03.2014

Diagnostic la internare: pneumonie acuta pneumococica. HTA. Cardiopatie ischemica. Neuroastenie.Motivele internarii:

Febra inalta Frison

Junghi toracic

Dispnee

Tuse umeda cu expectoratie mucopurulenta

Astenie

CefaleeAntecendete heredo-colaterale: nesemnificative

Antecedente personale: HTA din 2007

Cardiopatie ischemica din 2001Conditii de viata si munca: buneComportare fata de mediu: nu fumeaza, nu consuma alcoolIstoricul bolii: boala actuala debuteaza brusc in urma cu 7 zile, prin febra, mialgii, tuse spastica. Face tratament ambulatoriu cu Zinacef 500 mg 7 zile si simptomatice. Starea generala nu se amelioreaza, se interneaza pentru precizarea diagnosticului si tratament. Examen clinic generalTegumente si mucosae normal colorate.

Facies necaracteristic

Tesut celular subcutanat normal reprezentat

Sistem ganglionar superficial nu se palpeaza

Sistem muscular normal reprezentat normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular artralgie, cu reducerea miscarilor umarului stangAparat respirator torace normal conformat, participa activ la miscarile respiratorii, sonoritate pulmonara, murmur discret in segmentul 2/3 inferior al campului pulmonar drept. Raluri crepitante si bronsice umede bilateral. Tuse chinuitoare; junghi toracic in partea dreapta.Aparat cardiovascular soc apexian in spatial V intercostal stang, pe linia medio-claviculara stanga, AMC in limite normale, zgomote cardiace ritmice. TA=160/80 mm Hg, AV=78 b/min.

Aparat digestiv: abdomen surplu, elastic, fara puncte dureroase la palpare. Tranzit intestinal prezent

Aparat uro-genital: lojii renale libere, mictiuni fiziologice

Sistem nervos: orientat in timp si spatiuAnalize de laboratorVSH 75/110 mm

Hemoglobina 14,8 mg%

Hematocrit 42,1%

Leucocite 12800/mm

Glicemie 92 mg%

Fibrinogen 790 mg%

PLT 200.000 / mm

Creatinina 1,5 mg%

ASLO 300 Proteina C pozitiv ++TGO 12 u/l

TGP 16 u/l

Colesterol 100 mg%Lipide 780 mg%

Examen urina:

A negativ

P absent

Ubg absent

Z negativ

Pig absent

Sediment 1-2 hematii pe camp, rare celule epiteliare

D 1015

Radiografie toracica: opacitate flu, conturata bazal in dreapta cu aspect de pneumonie de lob inferior dreptTRATAMENT

Cefort 1 gr/ 12 ore

Bromhexin 3x1 tb/zi

Miofilin 3x1 tb/zi

Paracetamol 3x1 tb/zi

Algocalmin 2x1 fiole/ zi

Omeran 3x1 tb/zi

Dexametazona 2x1 tb/zi

Preductal mr 3x1 tb/zi

Tertensiv 1 tb/zi

In urma bilantului dependenta-independeta, am stabilit urmatoarele nevoi alterate cu problemele de dependenta aferente lor:

NEVOI ALTERATE:

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice

PROBLEME DE DEPENDENTA

Dispnee

Obstructia cailor respiratorii

Alimentatie inadecvata prin deficit

Deshidratare

Expectoratie

Insomnie

Hipertermie

Diaforeza

Anxietate

DIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOMEINTERVENTII DELEGATEEVOLUTIE

Dispnee Obstructia cailor respiratoriiPacientul sa aiba o respiratie in limite fiziologiceMasor si notez frecventa respiratiei, pulsul si TAAsigur pacientului o camera bine aerisita, cu umiditate confortabila

Invat pacientul sa respire corect, sa elimine prin tuse expectoratiile

Administrez cat mai multe lichide pentru fluidificarea tusei

Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie pentru a putea elimina secretiile cat mai repede

Am asezat pacientul in pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei

Invat pacientul sa tuseasca si sa expectoreze in conditii de igiena Am adminstrat medicatia bronhodilatatoare indicata de medic: Miofilin tb si Bromhexin tbDupa 4 zile de la internare respiratia pacientului revine la parametrii normali

Alimentatie inadecvata prin deficit-deshidratarePacientul sa se hidrateze corespunzatorAdministrez pacientului cat mai multe lichide pentru a corecta deshidratarea aparuta in urma febrei si a transpiratiilor Sfatuiesc pacientul sa consume lichide cu continut glucidic mare ( compoturi, siropuri, sucuri) si fructe.

Dupa scaderea febrei ii suplimentez hrana cu alimente bogate in vitamine

Am grija ca mesele sa fie dese si in cantitati mici

Fac bilantul ingestie-excretie pe 24 h

Evaluez hidratarea din punct de vedere clinic verificand elasticitatea tegumentelorDupa 3 zile de la internare pacientul se hidrateaza corespuzator, apetitul a revenit.

Diaforeza Inlaturarea discomfortului provocat de transpiratiiSchimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie Ii sterg tegumentele de transpiratie

Ajut pacientul sa isi faca toaleta

Dupa incetarea febrei transpiratiile abundente se reduc, pacientul e curat si se simte confortabil

Tuse cu expectoratieCalmarea tusei chinuitoare Administrez pacientului cat mai multe lichide pentru fluidificarea tuseiAsigur umiditate in incapere

Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie pentru usurarea eliminarii secretiilor purulente

Invat pacientul cum sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputaAdministrez pacientului medicatia recomandata de medic, mucoliticeDupa 5 zile de la internare accesele de tuse se raresc, pacientul elimina secretiile purulente

Cazul nr. 2 :

Nume si prenume: B. M.Varsta: 57 de ani

Sexul: Feminin

Casatorit: 2 copii

Ocupatia: casnicaNationalitate: roman



Diagnostic la internare:pneumonie acuta pneumococica. HTA.Diskinezie biliara. CICMotivele internarii:

Febra inalta Frison

Junghi toracic

Dispnee

Tuse

Astenie

Cefalee

VertijAntecendete heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: HTA din 2005.

Cardiopatie ischemica din 2004

Insuficienta vertebro-bazilaraConditii de viata si munca: bune Comportare fata de mediu: nu fumeaza, nu consuma alcool

Istoricul bolii: boala actuala debuteaza brusc in urma cu 3 zile prin febra, cefalee, tuse spastica, vertij si astenie marcata. Se prezinta la medicul de familie, iar in urma radiografiei efectuate e indreptata spre sectia noastra pentru diagnostic si tratament.Examen clinic generalTegumente si mucose calde, transpirate





Sistem osteo-articular integru, mobil

Aparat respirator torace normal conformat, participa activ la miscarile respiratorii, sonoritate pulmonara, murmur discret la baza campului pulmonar drept -raluri crepitante si bronsice in camp pulmonar drept

- tuse chinuitoare

- junghi toracic in partea dreaptaAparat cardiovascular soc apexian in spatial V intercostal stang, pe linia medio-claviculara stanga, AMC in limite normale, zgomote cardiace ritmice. TA=160/90 mm Hg, AV=92 b/min.

Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fara puncte dureroase la palpare


Sistem nervos: orientat in timp si spatiu. Vertij Analize de laborator

VSH 80/125 mm


Hematocrit 33,9%

Leucocite 11500/mm

Glicemie 88 mg%

PLT 180.000 mm

Creatinina 1,6 mg

TGP 44 unitati/l

TGO 48 unitati/lGGT 61 mg/l

Fibrinogen 685

ASLO 600Colesterol 89 mg%

TRATAMENT

Cefort 2x1 / zi

Miofilin 2x1 fiole/ zi

Algocalmin 2x1 fiole/zi

Bromhexin 3x1 tb/zi

Omeral 2x1 tb/zi

Tertensif 1 tb/zi

Leridip 1 tb/zi

Sortis 1 tb/zi

Sermion 2x1 tb/zi

Nitromid 2x1 tb/zi

Aspenter 1 tb/zi

Glucoza 5% 500 ml + No-Spa 1 fiola +Calciu Gluconic 1 fiola+Piracetam 1 fiola

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale1. A respira : datorita focarului congestiv pulmonar aerul patrunde cu dificultate in plamani, consecintele fiind dispneea si insuficienta respiratorie. Respiratie superficiala, mult ingreunata de tuse. Pacienta prezinta tahicardie accentuata de febra.2. A manca, a bea: datorita starii febrile pacienta se hraneste cu dificultate, prezinta inapetenta si nu se hidrateaza suficient.3. A elimina : pacienta prezinta transpiratii abundente, atat diurne dar mai ales nocturne astfel bilantul hidric e in dezechilibru deoarece hidratarea nu e suficienta. Pacienta prezinta tuse productiva, umeda cu expectoratie pe care o elimina cu dificultate.4. A se misca, a avea o buna postura: pacienta are un somn agitat din cauza febrei, a transpiratiilor si a tusei chinuitoare. Dimineata e obosita si anxioasa.5. A dormi, a se odihni: din cauza durerilor toracice si a efortului de tuse accentuat pacienta prezinta o postura neadecvata si o limitare a miscarilor. Prezinta vertij, paraseste patul cu dificultate. 6. A se imbraca, a se dezbraca : se imbraca si dezbraca cu dificultate, fiind macrata de vertij si astenie.7. A mentine temperature corpului in limite constante: pacienta prezinta hipertermie datorata procesului infectios. Combate febra prin administrare de antitermice si corectand deshidratarea.8. A fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele : hipertermia si transpiratiile nocturne pun in dificultate pacienta atat fizic cat si psihic, astfel este ajutata in a-si mentine uscate si curate lenjeria si tegumentele.9. A evita pericolele: pacienta este anxioasa, colaboreaza greu cu echipa de ingrijire. Este ajutata sa isi depaseasca temerile.10. A comunica: nevoie satisfacuta independent, chiar daca pacienta e anxioasa, in relatia cu personalul de ingrijire si colegii de salon este receptiva si comunicativa.11. A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia: nevoie satisfacuta independent.12. A fi preocupat in vederea realizarii : nevoie satisfacuta independent.13. A se recrea: nevoie satisfacuta independent.14. A invata cum sa iti pastrezi sanatatea: pacienta este dornica sa afle cat mai multe despre boala, despre evolutia ei si despre masurile de preventie. Are dese dicutii cu asistenta medicala pe aceasta teme si coopereaza la toate actiunile legate de ingrijirea ei.


Dispnee

Obstructia cailor respiratoriiPacientul sa aiba o respiratie in limite fiziologiceMasor si notez frecventa respiratiei, pulsul si TA

Asigur pacientului o camera bine aerisita, cu umiditate confortabila





Invat pacientul sa tuseasca si sa expectoreze in conditii de igiena Am adminstrat medicatia bronhodilatatoare indicata de medic: Miofilin tb si Bromhexin tbDupa 4 zile de la internare respiratia pacientului revine la parametrii normali

HipertermieCombaterea febrei Masor zilnic temperatura dimineata si seara si o notez in FO

Asigur un climat umed in incapare

Aplic comprese reci si impachetari

Combat febra prin administrare de lichide in cantitati mari

Schimb de cate ori este necesar lenjeria de pat si de corp

Calculez bilantul hidric al pacientei

Mentin igienta tegumentelor prin baia zilnica a pacienteiAdministrez medicatia indicata de medic, antermice si antiinflamatoareLa 2 zile dupa internare temperatula corpului e in parametrii normali

Imobilitate din cauza durerilor si a vertijuluiPacienta sa se poata misca cu usurintaAsez pacienta in pozitie comoda, antialgica

Ajut pacienta in satisfacerea nevoilor personaleAdministrez tratamentul indicat de medic: antialgice si antiinflamatoareDurerea e mult ameliorata la 3 zile de la internare

Cazul nr. 3 :

Nume si prenume: M. M.

Varsta: 9 de ani

Sexul: masculinOcupatia: elevNationalitate: romanData internarii: 19.02.2014


Diagnostic la internare: Pneumonie acuta pneumococica. Hipocalcemie. Anemie feriprivaMotivele internarii:

Febra Frison

Cefalee

Astenie

Inapetenta

Disfagie

TuseAntecendete heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: viroze repetate

Bronsite repetateConditii de viata si munca: corespunzatoare

Comportare fata de mediu: orientat temporo-spatialIstoricul bolii: boala actuala debuteaza brusc in urma cu 5 zile, prin febra, cefalee, disfagie, inapetenta, astenie si tuse. Se prezinta la medicul de familie, primeste un tratament ambulatoriu cu Amoxiklav 500 mg, simptomatice dar acuzele se mentin, motiv pentru care se interneaza in sectia noastra. Examen clinic generalTegumente si mucoase palide, transpirate, curate.



Sistem ganglionar se palpeaza ganglionii laterocervicali, usor sensibiliSistem muscular normal reprezentat normoton, normokinetic


Aparat respirator torace normal conformat, participa activ la miscarile respiratorii, sonoritate pulmonara, murmur vezicular inasprit Raluri crepitante si bronsice umede, bilateral

Tuse expectorantaAparat cardiovascular soc apexian in spatial V intercostal stang, pe linia medio-claviculara stanga, AMC in limite normale, zgomote cardiace ritmice. TA=110/60 mm Hg, AV=80 b/min.

Aparat digestiv: limba incarcata, faringe liber, abdomen suplu, elastic, tranzit normalAparat uro-genital: lojii renale libere, mictiuni fiziologice

Sistem nervos: orientat in timp si spatiuAnalize de laborator

VSH 35/60 mm


Hematocrit 34,8%

Leucocite 20.000 /mm

Glicemie 70 mg% ASLO 400Fibrinogen 630 Calciu total 8,50 mg/dl

Magneziu 1,70 mg%Colesterol 100 mg%

Examen urina:

A negativ

P absent

Ubg absent

Z negativ

Pig absent

Sediment 1-2 leucocite pe camp, rare saruri amoferme

D 1010

Radiografie toracica: focar congestiv intercleidohilar.

TRATAMENT

Cefort 500 mg / 12 ore (i.v.)

Dexametazona 2x1 fiole / zi

Paracetamol 3x1 tb

Ranititina 2x1 tb/zi

Ambroxol suspensie

Glucoza 5% 500 ml + Ca Gluconic 1 fiola

NEVOI ALTERATE: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se alimenta si hidrata

Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice

Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

PROBLEME DE DEPENDENTA

Dispnee

Obstructia cailor respiratorii

Alimentatie inadecvata prin deficit

Deshidratare

Diaforeza

Tuse

Insomnie

Hipertermie

Incapacitatea de a se ingriji personal


TuseCalmarea tuseiAdministrez pacientului cat mai multe lichide pentru fluidificarea tuseiAsigur umiditatea incaperii

Invat pacientul cum sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputaAdminstrez pacientului medicatia indicata de medic, mucolitice, Ambroxol suspensieDupa 5 zile de la internare accesele de tuse se raresc, tusea devine productiva

HipertermieCombaterea febreiMasor zilnic temperatura dimineata si seara si o notez in FO

Asigur un climat umed in incapare

Aplic comprese reci si impachetari

Combat febra prin administrare de lichide in cantitati mari

Schimb de cate ori este necesar lenjeria de pat si de corp

Calculez bilantul hidric al pacientului

Mentin igienta tegumentelor prin baia zilnica a pacientului

Administrez medicatia indicata de medic, antermice si antiinflamatoareLa 2 zile dupa internare temperatula corpului e in parametrii normali

Incapacitatea de a se ingriji personalPacientul sa isi efecteze singur ingrjirie personale, sa prezinte tegumente uscate si curateAm asigurat pacientului lenjerie curata si uscata ori de cate ori a fost nevoiel-am ajutat la efectuarea toaletei personale

am educat pacientul in vederea efectuarii toaletei proprii

am invatat pacientul sa ia masuri de prevenire a infectiilorLa externare tegumentele sunt curate si uscate, pacientul este ajutat in continuare sa se ingrijreasca

Cazul nr. 4 :

Nume si prenume: M. C.Varsta: 59 de ani

Sexul: Masculin

Casatorit: 1 copilOcupatia: agricultorNationalitate: roman



Diagnostic la internare:pneumonie acuta pneumococica. HTA. CICMotivele internarii:

Febra inalta

Frison

Junghi toracic

Dispnee

Tuse

Astenie

Cefalee

Antecendete heredo-colaterale: fara importanta

Antecedente personale: HTA din 2005.

Cardiopatie ischemica din 2004Conditii de viata si munca: bune Comportare fata de mediu: nu fumeaza, nu consuma alcool

Istoricul bolii: boala actuala debuteaza brusc in urma cu 4 zile prin febra, cefalee, tuse spastica, vertij si astenie marcata. Se prezinta la medicul de familie, iar in urma radiografiei efectuate e indreptata spre sectia noastra pentru diagnostic si tratament.Examen clinic generalTegumente si mucose calde, transpirate






Aparat respirator torace normal conformat, participa activ la miscarile respiratorii, sonoritate pulmonara, murmur discret la baza campului pulmonar drept

-raluri crepitante si bronsice in camp pulmonar drept

- tuse chinuitoare

- junghi toracic in partea dreaptaAparat cardiovascular soc apexian in spatial V intercostal stang, pe linia medio-claviculara stanga, AMC in limite normale, zgomote cardiace ritmice. TA=150/90 mm Hg, AV=90 b/min.

Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fara puncte dureroase la palpare


Sistem nervos: orientat in timp si spatiu. Vertij Analize de laborator

VSH 90/115 mm


Hematocrit 33,9%

Leucocite 10500/mm

Glicemie 88 mg%

PLT 180.000 mm

Creatinina 1,6 mg

TGP 44 unitati/l

TGO 48 unitati/lGGT 70 mg/l

Fibrinogen 685

ASLO 620Colesterol 89 mg%

TRATAMENT:

Cefort 2x1 / zi

Miofilin 2x1 fiole/ zi

Algocalmin 2x1 fiole/zi

Bromhexin 3x1 tb/zi

Omeral 2x1 tb/zi

Tertensif 1 tb/zi

Leridip 1 tb/zi

Sortis 1 tb/zi

Sermion 2x1 tb/zi

Nitromid 2x1 tb/zi

Aspenter 1 tb/zi

Glucoza 5% 500 ml + No-Spa 1 fiola +Calciu Gluconic 1 fiola+Piracetam 1 fio

Nevoi fundamentale1. A respira : datorita focarului congestiv pulmonar aerul patrunde cu dificultate in plamani, consecintele fiind dispneea si insuficienta respiratorie. Respiratie superficiala, mult ingreunata de tuse. Pacienta prezinta tahicardie accentuata de febra.2. A manca, a bea: datorita starii febrile pacienta se hraneste cu dificultate, prezinta inapetenta si nu se hidrateaza suficient.3. A elimina : pacienta prezinta transpiratii abundente, atati diurne dar mai ales nocturne astfel bilantul hidric e in dezechilibru deoarece hidratarea nu e suficienta. Pacienta prezinta tuse productiva, umeda cu expectoratie pe care o elimina cu dificultate.4. A se misca, a avea o buna postura: pacienta are un somn agitat din cauza febrei, a transpiratiilor si a tusei chinuitoare. Dimineata e obosita si anxioasa.5. A dormi, a se odihni: din cauza durerilor toracice si a efortului de tuse accentuat pacienta prezinta o postura neadecvata si o limitare a miscarilor. Prezinta vertij, paraseste patul cu dificultate. 6. A se imbraca, a se dezbraca : se imbraca si dezbraca cu dificultate, fiind macrata de vertij si astenie.7. A mentine temperature corpului in limite constante: pacienta prezinta hipertermie datorata procesului infectios. Combate febra prin administrare de antitermice si corectand deshidratarea.8. A fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele : hipertermia si transpiratiile nocturne pun in dificultate pacienta atat fizic cat si psihic, astfel este ajutata in a-si mentine uscate si curate lenjeria si tegumentele.9. A evita pericolele: pacienta este anxioasa, colaboreaza greu cu echipa de ingrijire. Este ajutata sa isi depaseasca temerile.10. A comunica: nevoie satisfacuta independent, chiar daca pacienta e anxioasa, in relatia cu personalul de ingrijire si colegii de salon este receptiva si comunicativa.11. A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia: nevoie satisfacuta independent.12. A fi preocupat in vederea realizarii : nevoie satisfacuta independent.DIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOMEINTERVENTII DELEGATEEVOLUTIE

Dispnee

Obstructia cailor respiratoriiPacientul sa aiba o respiratie in limite fiziologiceMasor si notez frecventa respiratiei, pulsul si TA

Asigur pacientului o camera bine aerisita, cu umiditate confortabila





Invat pacientul sa tuseasca si sa expectoreze in conditii de igiena

Am adminstrat medicatia bronhodilatatoare indicata de medic: Miofilin tb si Bromhexin tbDupa 4 zile de la internare respiratia pacientului revine la parametrii normali

Diaforeza Inlaturarea discomfortului provocat de transpiratiiSchimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie

Ii sterg tegumentele de transpiratie

Ajut pacientul sa isi faca toaleta

Dupa incetarea febrei transpiratiile abundente se reduc, pacientul e curat si se simte confortabil

TuseCalmarea tuseiAdministrez pacientului cat mai multe lichide pentru fluidificarea tusei

Asigur umiditatea incaperii

Invat pacientul cum sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputaAdminstrez pacientului medicatia indicata de medic, mucolitice, Ambroxol suspensieDupa 5 zile de la internare accesele de tuse se raresc, tusea devine productiva

8. CONCLUZII

Pneumoniile acute pneumococice sunt afectiuni acute ale parenchimului pulmonar caracterizate anatomic prin inflamatia acestuia, iar clinic si radiologic prin prezenta sindromului de condensare.

Pneumoniile pneumococice pot fi contactate tot timpul anului , cu o incidenta mai amre in anotimpul rece. Incidenta bolii variaza cu varsta, fiind mai mare in randul persoanelor imunodeprimate, copiilor foarte mici si a oamenilor varstnici.

Diagnosticele infirmiere au o importanta covarsitoare in evolutia bolii prin ingrijirile autonome si delegate care au redus din problemele de dependenta. 9. BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Borundel Medicina interna pentru cadre medii, Editura ALL Bucuresti 2011

2. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale sinteze pentru asistentii medicali , Editura medicala Bucuresti 2001

3. Lucretia Titirca Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editita Viata Medicala 2004

4. Virginia Henderson Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Danemarca 19915. Matei Bals Terapia infectiei, Editura Medicala, 1976, Bucuresti, Editia a 2-a6. Carol Mozes Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav, Editura medicala, Bucuresti 2008

7. -Mihai Mihailescu- Chirurgie pentru cadre medii, Editura medicala, Bucuresti 19798. Internet18

cuprins bota elena adela2.doc

Documents