cuprins · 2020. 4. 5. · 20 3. alege forma corectă: Într-o zi, ana şi cu mine neam/ne-am dus...

CUPRINS

1. Scrierea cuvintelor dintr-o şi dintr-un ................................................................. 5

2. Scrierea cuvintelor într-o şi într-un ..................................................................... 7

3. Scrierea cuvintelor sau şi s-au ........................................................................... 9

4. Scrierea cuvintelor sa şi s-a ............................................................................. 11

5. Scrierea cuvintelor ia şi i-a ............................................................................... 13

6. Scrierea cuvintelor iau şi i-au ........................................................................... 15

7. Scrierea cuvintelor la şi l-a ............................................................................... 17

8. Scrierea cuvintelor neam şi ne-am .................................................................. 19

9. Scrierea cuvintelor nea şi ne-a ........................................................................ 21

10. Scrierea cuvintelor va şi v-a ........................................................................... 23

11. Scrierea cuvintelor na/n-a, nai/n-ai, nul/nu-l .................................................. 25

12. Scrierea cuvintelor n-o, nu-i, n-am, n-are, n-aţi, n-au .................................... 27

13. Scrierea cuvintelor cel şi ce-l ......................................................................... 29

14. Scrierea cuvintelor mie şi mi-e ....................................................................... 31

15. Scrierea cuvintelor mia şi mi-a ....................................................................... 33

16. Scrierea cuvintelor mii şi mi-i ......................................................................... 35

17. Scrierea cuvintelor mai şi m-ai ....................................................................... 37

18. Scrierea cuvintelor săi şi să-i ......................................................................... 39

19. Scrierea cuvintelor car şi c-ar ........................................................................ 41

20. Scrierea cuvintelor căi şi că-i ......................................................................... 43

21. Scrierea cuvintelor cai şi c-ai ......................................................................... 45

22. Scrierea cuvintelor ceai şi ce-ai ..................................................................... 47

23. Scrierea cuvintelor deal şi de-al ..................................................................... 49

24. Scrierea cuvintelor ai şi a-i ............................................................................. 51

25. Scrierea cuvintelor cam şi c-am ..................................................................... 53

26. Scrierea cuvintelor iar şi i-ar .......................................................................... 55

27. Scrierea cuvintelor sar şi s-ar ........................................................................ 57

28. Scrierea cuvintelor var şi v-ar ........................................................................ 59

29. Scrierea cuvintelor altădată şi altă dată ......................................................... 61

30. Scrierea cuvintelor decât şi de cât ................................................................. 63

31. Scrierea cuvintelor demult şi de mult ............................................................. 65

32. Scrierea cuvintelor numai şi nu mai ............................................................... 67

33. Scrierea cuvintelor odată şi o dată................................................................. 69

34. Scriere cuvintelor niciodată, nicio dată, nici o dată ........................................ 71

35. Scrierea cuvintelor nicio, niciun şi nici o, nici un ............................................ 73

36. Alte „capcane” ................................................................................................ 75

TESTUL 1 (dintr-o/dintr-un) ................................................................................. 79

TESTUL 2 (într-o/într-un) ..................................................................................... 80

TESTUL 3 (sau/s-au) ........................................................................................... 81

TESTUL 4 (sa/s-a) ............................................................................................... 82

TESTUL 5 (ia/i-a) ................................................................................................. 83

TESTUL 6 (iau/i-au) ............................................................................................. 84

TESTUL 7 (la/l-a) ................................................................................................. 85

TESTUL 8 (neam/ne-am) ..................................................................................... 86

TESTUL 9 (nea/ne-a) ........................................................................................... 87

TESTUL 10 (va/v-a) ............................................................................................. 88

TESTUL 11 (var/v-ar) ........................................................................................... 89

TESTUL 12 (nai/n-ai) ........................................................................................... 90

TESTUL 13 (cel/ce-l) ........................................................................................... 91

TESTUL 14 (săi/să-i) ........................................................................................... 92

TESTUL 15 (mie/mi-e şi mii/mi-i) ......................................................................... 93

TESTUL 16 (cam/c-am) ....................................................................................... 94

TESTUL 17 (cai/c-ai) ........................................................................................... 95

TESTUL 18 (căi/că-i) ........................................................................................... 96

TESTUL 19 (ceai/ce-ai) ....................................................................................... 97

TESTUL 20 (mai/m-ai) ......................................................................................... 98

TESTUL 21 (sar/s-ar) ........................................................................................... 99

TESTUL 22 (car/c-ar) ......................................................................................... 100

13

5. Scrierea cuvintelor ia şi i-a

1. DESCOPĂR!

„Ia valiza mea.” (Aventurile lui Huckleberry Finn, Mark Twain) „Ia te uită înapoi, Piciule […] .”

(Piciul ciobănaşul şi pomul cel fără căpătâi, Petre Ispirescu) „Şi după ce s-a îmbrăcat cu straie ţărăneşti, tot Păunaşul Codrilor i-a rămas numele.” (Păunaşul Codrilor, Victor Eftimiu)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu ia când pot să îl înlocuiesc cu verbul a lua. Scriu ia când are sensul de uite, iată, hai. Scriu i-a când pronunţ într-o singură silabă cele două cuvinte: pronumele personal i (Cui? lui/ei, îi, i) şi verbul a.

3. EXERSEZ ŞI FIXEZ!

1. Completează cu ia/i-a spaţiile goale: a) • ______ seama • ______ adus • ______ caietul • ______ vezi • ______ cartea • ______ spune • ______ lăudat • ______ ascultă • ______ cireşe b) Soarele ______ decolorat perdelele. Lupul ______ urmărit fiecare mişcare. Un coleg ______ şoptit răspunsul. ______ şi mănâncă, l-a invitat bătrâna. ______ să te mai potoleşti, băiete! ______ venit să urle de durere. ______ acest dar de la mine! ______ venit foarte bine costumul de marinar. ______ promis că va reveni. ______ să miros şi eu crinii!

14

2. Încercuieşte varianta corectă: • Băiatul ia/i-a mingea. • Ia/i-a haina cea groasă! • Ia/I-a verifică caloriferul! • Ia/I-a măsurat din cap până-n picioare. • Am vrut să ia/i-a un fruct. • Lupul ia/i-a ieşit în cale. • Ia/I-a dus o pisicuţă. • Ia/I-a ascultă cântecul acesta!

3. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul ia să aibă următoarele sensuri: • a lua: ______________________________________________________ • a îmbrăca: ______________________________________________________ • a obţine: ______________________________________________________ • a cumpăra: ______________________________________________________ • a desprinde: ______________________________________________________ • poftim: ______________________________________________________ • a prinde: ______________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: • i-a urcat ≠ ___________________ • i-a certat ≠ ___________________ • i-a dus ≠ ___________________ • i-a pierdut ≠ ___________________ • i-a luat ≠ ___________________ • i-a bucurat ≠ ___________________ • i-a îmbrăcat ≠ ___________________ • i-a luminat ≠ ___________________

2. Taie forma incorectă: • Ia/I-a taci, ia/i-a spus bunicul. • Călătorul s-a gândit să ia/i-a drumul pădurii. • Ia/I-a stai pe loc! • Învăţătoarea ia/i-a scos pe toţi la aer. • Vulpea ia/i-a ascuns într-o scorbură. • Ia/I-a seama la semnele de circulaţie!

AUTOEVALUARE: S B FB

19

8. Scrierea cuvintelor neam şi ne-am

1. DESCOPĂR!

„Neam cu neam urmându-i zborul şi sultan după sultan.” (Scrisoarea III, Mihai Eminescu)

„Dar mi se pare că ne-am prea întins cu vorba.” (Harap-Alb, Ion Creangă)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu neam când pot înlocui acest cuvânt cu unul dintre cuvintele rudă, popor, naţiune. Scriu ne-am când rostesc cele două cuvinte într-o silabă. Pronumele personal ne este legat prin cratimă de cuvântul am, care exprimă acţiunea.


1. Completează cu neam/ne-am spaţiile libere: • __________ luptător • __________ cu noi • __________ gândit • __________ plimbat • __________ rostogolit • __________ de daci • __________ interesat • __________ cu mama • __________ alergat

2. Scrie ca în model:

azi ieri• ne ducem • ne-am dus • ne jucăm • ne spălăm • ne urcăm • ne propunem ne hotărâm

20

3. Alege forma corectă:

Într-o zi, Ana şi cu mine neam/ne-am dus la Muzeul de Istorie. Ghidul ne-a spus lucruri interesante despre al nostru neam/ne-am românesc. Neam/Ne-am uitat în vitrinele cu exponatele care demonstrau că suntem un neam/ne-am de daci şi de romani. Apoi, neam/ne-am dus în sala cu costume populare. Neam/Ne-am uitat îndelung la frumuseţea portului strămoşesc al acestui neam/ne-am mândru.

4. Scrie cuvântul potrivit neam/ne-am în spaţiile libere: Într-o zi, am plecat la munte. Pe drum nu __________ întâlnit cu nimeni. Uşor, uşor, am ajuns pe valea unui râu. __________ lăsat atraşi de sălbăticia peisajului montan şi apoi __________ hotărât să intrăm în apă. __________ bălăcit şi __________ stropit minute bune. __________ bucurat cu toţii.

5. Alcătuieşte enunţuri cu: • neam: __________________________________________________________ • ne-am: __________________________________________________________ • neam şi ne-am: ____________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: • ne-am trezit ≠ _________________ • ne-am bucurat ≠ _________________ • ne-am dezvelit ≠ _________________ • ne-am oprit ≠ _________________ • ne-am descălţat ≠ _________________ • ne-am închis ≠ _________________

2. Completează cu neam sau ne-am: • Imperiul Roman a cucerit __________ după __________ . • __________ pregătit de plecare cu o săptămână înainte. • Acolo trăia un __________ de suricate. • __________ hotărât să citim „Micul Prinţ”. • La zoo, __________ îndreptat privirile către un __________ de papagali.


21

9. Scrierea cuvintelor nea şi ne-a

1. DESCOPĂR!

„A vorbit şi nea Ion, că este şi el om.” (proverb) Stratul de nea acoperise deja pământul. „De ce nu ne-a ieşit nimeni în întâmpinare să ne dea o floare?”

(La ce latră Grivei?, Marin Sorescu)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu nea când acest cuvânt are sensul de zăpadă/omăt sau nene. Scriu ne-a când rostesc cele două cuvinte într-o singură silabă. În scris, pronumele personal ne (Cui? nouă, ne) este legat prin cratimă de cuvântul a, care ajută la exprimarea unei acţiuni.


1. Completează cu nea şi ne-a în spaţiile libere: a) • __________ adus; • __________ certat; • omăt sau __________; • __________ Gheorghe; • fulgi de __________; • __________ Vasile; • __________ aplaudat; • __________ Ion; • __________ scăpat. b) Bunicul __________ trimis un dar frumos. Cadoul lui __________ bucurat nespus. În plus, __________ Vasile, unchiul nostru, __________ adus un brăduţ. L-am împodobit şi __________ aşezat în jurul lui şi __________ gândit la surpriza din partea Moşului. Ce credeţi că __________ adus?

2. Alcătuieşte câte un enunţ cu: • nea: _____________________________________________________________ • ne-a: ____________________________________________________________ • nea şi ne-a: _______________________________________________________

22


azi ieri• ne vede • ne-a văzut • ne laudă • ne scapă • ne descoperă • ne cheamă

4. Alege varianta corectă: Nea/Ne-a Petre e prin ogradă. Aude lătratul câinelui. Se duce în livadă şi îl strigă: Rex! Câinele răspunde la chemarea stăpânului. — Iar ne-a/nea făcut o vizită roşcata? Las’ că nu nea/ne-a putut păcăli ca anul trecut când nea/ne-a luat cocoşul, zise nea/ne-a Petre. Cocoşul acela ne-a/nea trezit în fiecare dimineaţă.

4. MĂ VERIFIC!

1. Completează cu nea sau ne-a în spaţiile libere: • __________ Marin e vecinul meu. • Iarna __________ adus fulgii ei de __________. • __________ Ion __________ întrebat despre haina sa.

2. Corectează greşelile strecurate şi rescrie corect enunţurile: Iarna şi-a aşternut haina de ne-a peste umerii naturii. Bunica nea împletit mănuşi şi ciorapi de lână, bunicul nea dat săniuţele cu parafină. Omătul nea chemat la joacă. Am plecat pe deal cu săniile. Urcuşul nea cam obosit. __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________


23

10. Scrierea cuvintelor va şi v-a

1. DESCOPĂR!

„Iar de va fi să fie vrun rău în ţară.” (Zimbrul, Eusebiu Camilar) „[…] va veni ea şi vremea aceea […].” (Harap-Alb, Ion Creangă)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu va când acest cuvânt ajută la exprimarea unei acţiuni viitoare (timpul viitor al verbului). Scriu v-a când rostesc într-o silabă cele două cuvinte: pronumele v (Cui? vouă, v-; Pe cine? pe voi, vă, v-) şi verbul a pe care le leg prin cratimă.


1. Transformă ca în model:

azi ieri azi mâineexplică v-a explicat scrie va scrie

trimite aude caută laudă ajută inventează cântă descrie

2. Încercuieşte forma corectă: • Va/V-a plăcut spectacolul? • Probabil că va/v-a veni ploaia! • Când bunica va/v-a sosi, o va/v-a aştepta tata. • Va/V-a căutat să vă spună că va/v-a pleca. • Ana va/v-a fi fericită când va/v-a afla vestea. • Va/V-a plăcut ce va/v-a cântat? • Va/V-a arătat mai multe modele, dar niciun model nu va/v-a plăcut. • Va/V-a durut când va/v-a înţepat albina?

24

3. Redactează un text despre o întâmplare trăită sau auzită, în care să foloseşti de

cel puţin şase ori fiecare dintre cuvintele va şi v-a. Găseşte un titlu potrivit. ____________________________________

__________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Completează spaţiile libere cu forma corectă va/v-a: • Cum îşi aşterne, aşa ________ dormi. • ________ veni ea apa şi la moara mea. • Barza ________ reveni la vechiul cuib. • Nu ________ da vrabia din mână! • Vă ________ însoţi până la gară.

2. Scrie enunţuri cu: • va: ______________________________________________________________ • v-a: ______________________________________________________________ • va şi v-a: _________________________________________________________


25

11. Scrierea cuvintelor na/n-a, nai/n-ai, nul/nu-l

1. DESCOPĂR!

Copilul bătea lemnul de care s-a lovit, zicând: Na, na! Sora mea m-a anunţat că n-a fost prea bună vremea.

Băiatul cântă la nai. N-ai carte, n-ai parte. (proverb) Notarul i-a anunţat că actul era nul. Stâlpul nu-l mai poate susţine.

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu na (!) când are sensul de ţine (!), ia (!), poftim(!). Scriu n-a când pronunţ cele două cuvinte în aceeaşi silabă; cratima marchează absenţa vocalei u. Scriu nai când are sensul de instrument muzical. Scriu n-ai când pronunţ cele două cuvinte împreună, cratima marcând absenţa vocalei u. Scriu nul când are sensul de zero, incapabil, ilegal, terminat la egalitate (despre meciuri). Scriu nu-l când pronunţ cele două cuvinte în aceeaşi silabă, cratima marcând absenţa sunetului î.


1. Scrie cinci exemple în fiecare coloană:

n-ai văzut nu-l văd n-a văzut

26

2. Transformă propoziţiile ca în model:

a) Nu a ajuns? N-a ajuns? • Nu a văzut? • ___________________________________________ • Nu ai cerut? • ___________________________________________ • Nu îl observi? • ___________________________________________ b) N-a auzit? Nu a auzit? • N-ai venit? • ___________________________________________ • Nu-l recunoşti? • ___________________________________________ • N-a simţit? • ___________________________________________

3. Completează enunţurile n-ai, nai, na, n-a, nul, nu-l. • Ai un ___________? • Fetiţa striga ___________. • Rezultatul meciului este ___________. • Îl striga, dar tot ___________ vedea. • ___________ cartea! • ___________ văzut aşa furtună!

4. MĂ VERIFIC!

1. Încercuieşte varianta corectă: • Cele două echipe au făcut un meci nul/nu-l. • Dacă nai/n-ai ce face, vino la un concert de nai/n-ai. • Ce n-a/na observat el e că n-a/na scris totul. • Nul/Nu-l ajuţi şi pe el? • Copilaşul striga na!/n-a!

2. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţiile obţinute: • nai, dori, la, să, cânţi, N-ai, înveţi, să ? __________________________________________________________________ • nul, că, deranja, Nu-l, meci, fusese, un . __________________________________________________________________ • că, na!, N-a, striga, auzit, na!, Andrei __________________________________________________________________


31

14. Scrierea cuvintelor mie şi mi-e

1. DESCOPĂR!

„Ba! mie nu mi-e greu, răspunse patul pe care dormea împăratul, mi-e bine, căci pe mine zace iubitul meu tată.”

(Doi feţi cu stea în frunte, Ioan Slavici) Un nebun aruncă o piatră în gârlă şi o mie de înţelepţi nu pot să o scoată.

(proverb)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu mie când are sensul de persoana mea (Cui? mie), număr sau sumă de bani. Scriu mi-e când pronunţ cele două cuvinte mi (îmi) şi e (este) în aceeaşi silabă.



îmi este cald mi-e cald • îmi este frică _________________ • îmi este ruşine ________________ • îmi este greu _________________ • îmi este frig ________________ • îmi este dor _________________ • îmi este drag ________________ • îmi este bine _________________

2. Taie forma greşită: • Ţi s-a spus de o mie/mi-e de ori că nu mie/mi-e foame! • Bunicii au o mie/mi-e de oi pe care mi le va da mie/mi-e. • Mie/Mi-e teamă că nu o să-mi ajungă cei o mie/mi-e de lei. • Mie/Mi-e aşa de somn, că aş dormi o mie/mi-e de ore. • Dacă mie/mi-e mie/mi-e somn, ce să mai zic de tine? • Din cele o mie/mi-e de lalele, două sute mi le-a dat mie/mi-e.

32

3. Alcătuieşte enunţuri cu: • mie (sumă de bani): _________________________________________________ • mie (persoana mea): ________________________________________________ • mie (număr): ______________________________________________________ • mi-e: _____________________________________________________________

4. Foloseşte grupurile de cuvinte: mi-e teamă, mi-e frig, o mie de steluţe în enunţuri: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Găseşte cuvintele cu sens opus:

mi-e cald ≠ mi-e frig • mi-e rău ≠ _________________ • mi-e greu ≠ _________________ • mi-e necunoscut ≠ _________________ • mi-e drag ≠ _________________ • mi-e suficient ≠ _________________

2. Completează cu mie sau mi-e proverbele: • Milă ________ de tine, dar de mine mi se rupe inima. • Decât o ________ de vrăbii pe gard, mai bine una în mână. • ________ drag ca sarea în ochi. • ________ drag ca tăciunele la nas. • Decât o ________ de ani răi, mai bine unul bun.

3. Scrie numerele cu litere:

1000 – _______________________ 1001 – _______________________ 1003 – _______________________ 1009 – _______________________


37

17. Scrierea cuvintelor mai şi m-ai

1. DESCOPĂR!

„Olimpul clocoteşte de ură şi mânie că m-ai eliberat, a mai spus Prometeu.” (Eliberarea lui Prometeu, Alexandru Mitru) „Mai simte şi acum, când e ploaie şi frig, muşcătura adâncă a fierului.”

(Fram, ursul polar, Cezar Petrescu)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu mai când are sensurile de încă (El mai vrea o porţie.), lună a anului (M-am născut în luna mai.), obiect de lemn folosit la spălatul rufelor (Bunica loveşte rufele de râu cu un mai.) sau pentru a întări unele cuvinte (mai bun, mai sus). Scriu m-ai când rostesc într-o silabă cele două cuvinte (pronumele personal m- şi verbul a) legate prin cratimă.



mai bun m-ai lovit • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________ • ______________________________

2. Completează cu mai şi m-ai: Când ________ vii pe la noi, să ________ aduci jocul de şah ca să ________

jucăm. ________ auzit? Dacă ________ ai şi alte jocuri, ________ adu-le şi pe

acelea, să mă ________ joc şi eu.

38

3. Scrie cuvintele cu sens opus, ca în model:

mai rău ≠ mai bun • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________ • ______________≠ ______________

4. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul mai să aibă sensurile: • încă: ____________________________________________________________ • lună a anului: ______________________________________________________ • obiect din lemn: ____________________________________________________

5. Scrie un enunţ în care să foloseşti ambele cuvinte mai şi m-ai. __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Taie forma greşită: • Mai/M-ai întâi aş vrea să nu mai/m-ai strigaţi. • De ce nu mai/m-ai invitat la evenimentul din luna mai/m-ai? • Cea mai/m-ai călduroasă lună de primăvară este luna mai/m-ai. • Bunica încă mai/m-ai spală rufele cu un mai/m-ai.

2. Uneşte formele potrivite printr-o linie:


mai m-ai

mai ajutat ajutat roşu

chemat

înalt

strigat cald anunţat

liniştit rumenit

45

21. Scrierea cuvintelor cai şi c-ai

1. DESCOPĂR!

„[…] cât ai clipi zbură pe capul unuia dintre cai.” (Câinele şi vrabia, Fraţii Grimm)

„[…] căci vei avea măiestria să ştergi orice urmă c-ai trecut pe acolo.” (Cei patru fraţi meşteşugari, Fraţii Grimm)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu cai când are sensul de animale domestice sau sălbatice. Scriu c-ai când pronunţ în aceeaşi silabă cele două cuvinte că şi ai, cratima marcând absenţa vocalei ă.



că ai avut c-ai avut • că ai găsit ___________________ • că ai deschis ___________________ • că ai vizitat ___________________ • că ai vrut ___________________ • că ai mers ___________________ • că ai spus ___________________ • că ai primit ___________________

2. Scrie exemple în fiecare coloană:

• cai albi • c-ai parcurs • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________ • _____________________________

46

3. Taie forma incorectă: • Vrei să îmi arăţi cartea despre cai/c-ai, cai/c-ai zis cai/c-ai cumpărat-o? • Câţi cai/c-ai ai zis cai/c-ai călărit, nene Iancule? • Nu cred cai/c-ai schiţat atâţia cai/c-ai.

4. Completează cu cai sau c-ai: • Câţi ________ crezi ________ să vezi în Parcul Naţional? • De ________ ne ocupăm noi, văd ________ altă treabă. • Nu cred ________ să vezi prea mulţi ________ . • Crezi ________ să devii îmblânzitor de ________ sălbatici?

4. MĂ VERIFIC!


c-ai venit că ai venit • c-ai solicitat ___________________ • c-ai scris ___________________ • c-ai promis ___________________ • c-ai desenat ___________________ • c-ai vizitat ___________________

2. Alcătuieşte enunţuri cu: • cai: ______________________________________________________________ • c-ai încercat: ______________________________________________________ • c-ai strâns: ________________________________________________________ • c-ai participat: _____________________________________________________ • cai de rasă: _______________________________________________________

3. Taie forma incorectă:

Ştiu cai/c-ai fost la cinema. E o rasă rară de cai/c-ai. Am observat cai/c-ai făcut ordine. În Pădurea Letea trăiesc cai/c-ai sălbatici.


61

29. Scrierea cuvintelor altădată şi altă dată

1. DESCOPĂR!

„Altădată l-ar fi aplaudat două mii de oameni.” (Fram, ursul polar, Cezar Petrescu)

„Şi părea gata-gata să-l înşface de guler pe croitor să-l înveţe minte să nu îl mai batjocorească altă dată.” (Cei doi călători, Fraţii Grimm)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu altădată când are sensul de pe vremuri, odinioară, înainte. Scriu altă dată când cele două cuvinte indică desfăşurarea acţiunii în altă împrejurare, mai târziu.


1. Scrie, în paranteze, sensurile din fiecare enunţ ale cuvintelor altădată şi altă dată:

• Bătrânul satului povestea întâmplări de altădată. ( __________________ ) • Altădată ( __________________ ) alergam mai bine. • O să fac rezumatul altă dată. ( __________________ ) • Altădată ( __________________ ) aici trăiau dacii. • Voi studia altă dată ( __________________ ) biologia.

2. Încercuiţi forma corectă: • Voi mai merge şi altădată/altă dată la munte. • Altădată/Altă dată nu puteam rezolva problemele. • Satul de altădată/altă dată era plin de farmec. • În bisericile de altădată/altă dată se refugiau oamenii. • O să ajut şi altădată/altă dată la curăţenie. • O să particip altădată/altă dată la concursuri. • Altădată/Altă dată aici erau păduri de liliac.

62

3. Completează cu altădată şi altă dată. • __________________ oamenii erau mai primitori. • Iernile nu erau aşa reci __________________. • Vom studia peştera __________________. • Am încercat şi __________________ să schiez. • Ne întâlnim __________________, pentru că acum nu e timp.

4. Scrie enunţuri cu altădată şi altă dată: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Înlocuieşte cuvintele din paranteze cu altădată şi altă dată: • Bătrânii spun că (pe vremuri) __________________ în aceste locuri trăiau dropii. • Gustul fructelor nu mai e acelaşi ca (odinioară) __________________. • (Pe vremuri) __________________ ne înţelegeam mai bine. • Şi (cu altă ocazie) __________________ am ajutat familiile sărace.

2. Alcătuieşte enunţuri cu: • altădată (pe vremuri): __________________________________________________________________ • altă dată (mai târziu): __________________________________________________________________ • altădată (odinioară): __________________________________________________________________


65

31. Scrierea cuvintelor demult şi de mult

1. DESCOPĂR!

„Demult, demult, trăiau într-o ţară îndepărtată un împărat şi o împărăteasă.” (Frumoasa adormită, Fraţii Grimm) „De mult timp nu-şi mai văzuse prietenul.”

(Nicuşor, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu demult când are sensul de odinioară, în trecut. Scriu de mult când are sensul de vreme îndelungată, de mult timp sau arată cantitatea (De mult ce a citit, îl dor şi ochii.)


1. Explică scrierea cuvintelor demult şi de mult şi scrie în paranteze sensurile cu care pot fi înlocuite: • Demult, tare demult trăia un împărat. ( ______________________________ ) • Nu am mai auzit o poveste demult. ( ______________________________ ) • De mult nu am ascultat această melodie. ( ______________________________ ) • Demult acest castel era locuit. ( ______________________________ ) • De mult nu am mai fost la un meci. ( ______________________________ ) • De mult ce a alergat, a transpirat. ( ______________________________ )

2. Încercuieşte forma corectă: • Pe acest pământ a trăit mândrul popor dac demult/de mult. • Demult/De mult aici a trăit un om. • Nu demult/de mult am câştigat o maşină. • Mi-e dor atât demult/de mult de locurile copilăriei mele! • Demult/De mult nu ne-am mai uitat la desene animate. • Mara, nu te-am mai văzut demult/de mult.

66

3. Scrie în spaţiile libere cuvintele demult şi de mult: • ____________ nu mai avem lalele. • ____________ trăia un moşneag. • A plecat din oraş ____________. • Acest lac a secat ____________. • ____________ aici era un nuc. • ____________ ce a copiat, îl doare şi mâna.

4. Alcătuieşte enunţuri cu sensuri diferite ale cuvintelor demult şi de mult: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Alcătuieşte un text scurt în care să introduci cuvintele: de mult timp, demult, întâmplări de demult, de mult. Dă-i un titlu potrivit.

___________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________


73

35. Scrierea cuvintelor nicio, niciun şi nici o, nici un

1. DESCOPĂR!

„Nu mai rămâne nicio lighioană!” (Piciul ciobănaşul şi pomul cel fără căpătâi, Petre Ispirescu)

„— Shere Khan nu are niciun drept să-şi schimbe locurile pentru vânat fără să anunţe din timp.” (Fraţii lui Mowgli, Rudyard Kipling) „Totuşi nici unul nu m-a mişcat aşa de mult, frate dragă […].”

(Domnuʾ Trandafir, Mihail Sadoveanu)

2. MĂ INFORMEZ!

Scriu nicio/niciun când însoţesc un cuvânt care denumeşte o fiinţă, un obiect sau un fenomen al naturii. Scriu nici o/nici un când aceste cuvinte arată negaţia (nici una, nici două, nici trei).


1. Completează ca în model:

2. Alcătuieşte enunţuri cu: • nicio poveste: ______________________________________________________ • nicio taină: ________________________________________________________ • niciun izvor: _______________________________________________________ • niciun ţipăt: ________________________________________________________

niciun

flăcău

nicio

colegă

74

3. Taie forma greşită: • Nu înregistrase niciun/nici un succes. • Nicio/Nici o încercare nu îi reuşise. • Fata nu avea nicio/nici o emoţie. • Niciuna/Nici una, nici trei, ci două erau pe masă. • Nu mai e niciunul/nici unul! • Nu avem nicio/nici o scăpare!

4. Rescrie corect trei dintre enunţurile de mai sus, la alegere. __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

4. MĂ VERIFIC!

1. Realizează o compunere de maximum 9-10 rânduri, cu titlul „La munte”, în care

să utilizezi cuvintele nicio, niciun, nici o. ______________________________

__________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________


84

TESTUL 6 (iau/i-au)

1. Completează corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte. 2. Încercuieşte corect: S – 3 cuvinte; B – 4 cuvinte; FB – 5 cuvinte. 3. Scrie corect: S – 3 sensuri; B – 4 sensuri; FB – 5 sensuri.

4. Alcătuieşte corect: S – 1 enunţ; B – 2 enunţuri; FB – 3 enunţuri.

1. Scrie cuvinte potrivite în spaţiile libere: • iau _________________ • i-au _________________ • i-au _________________ • iau _________________ • iau _________________ • i-au _________________ 2. Încercuieşte forma corectă: • Iau/I-au găsit un cadou. • Nu iau/i-au spus rezultatul. • Eu iau/i-au haina din cuier. • Vreau să iau/i-au un calculator. • Iau/I-au primit cu mare bucurie. 3. Scrie sensul cuvântului iau în paranteză: • Iau un kilogram de struguri. ( ___________________ )• Iau perele şi le pun în ladă. ( ___________________ )• Iau cartea din bibliotecă. ( ___________________ )• Iau premiul I dacă muncesc. ( ___________________ )• Iau hârtiile de pe jos. ( ___________________ ) 4. Alcătuieşte enunţuri cu: • îşi iau rămas bun _____________________________________________ • îşi iau nasul la purtare _____________________________________________ • îşi iau picioarele la spinare _____________________________________________

Calificativ final: Semnătura cadrului didactic: Semnătura părintelui:

86

TESTUL 8 (neam/ne-am)

1. Completează corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte. 2. Transformă corect: S – 3 cuvinte; B – 4 cuvinte; FB – 5 cuvinte.

3. Selectează corect: S – 3 cuvinte; B – 4 cuvinte; FB – 5 cuvinte. 4. Scrie corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte.

1. Completează cu neam şi ne-am: • ___________ strâns • ___________ luptător • ___________ mândru • ___________ ridicat • ___________ întors • ___________ cu mama 2. Transformă, astfel încât să foloseşti ne-am: AZI IERI • ne trezim ______________________________• ne uităm ______________________________• ne plimbăm ______________________________• ne aruncăm ______________________________• ne bucurăm ______________________________ 3. Încercuieşte forma corectă: • Ne-a vizitat un neam/ne-am de-al mamei. • Dacii au fost un neam/ne-am de viteji. • Neam/ Ne-am uitat la televizor. • Neam/Ne-am învelit cu păturile. • Se trăgeau dintr-un neam/ne-am bun. 4. Scrie neam sau ne-am: • Povestea acestui ___________ începe de la daci şi romani. • ___________ născut pe acest pământ. • ___________ întâlnit cu un ___________ de-al nostru. • ___________ gândit să vizităm capitala. • ___________ pregătit pentru plecare.


95

TESTUL 17 (cai/c-ai)

1. Transformă corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte.

2. Scrie corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte. 3. Selectează corect: S – 4 cuvinte; B – 5 cuvinte; FB – 6 cuvinte.

4. Alcătuieşte corect: S – 1 enunţ; B – 2 enunţuri; FB – 3 enunţuri.

1. Transformă, astfel încât să foloseşti c-ai: • că ai vizitat _____________________________• că ai parcurs _____________________________• că ai rostit _____________________________• că ai cerut _____________________________• că ai ocupat _____________________________• că ai albit _____________________________ 2. Scrie cuvinte potrivite pentru fiecare coloană: cai puternici c-ai ajuns • __________________ • __________________ • __________________ • __________________ • __________________ • __________________ 3. Încercuieşte forma corectă: • Câţi cai/c-ai ai văzut? • De cai/c-ai se ocupă nea Petre. • Câţi kilometri crezi cai/c-ai parcurs? • Nu cred cai/c-ai văzut Egiptul! • Crezi cai/c-ai să devii un muzician de succes? • I-am transmis cai/c-ai să ajungi la timp. 4. Alcătuieşte enunţuri cu: • cai: _______________________________________• c-ai: _______________________________________• c-ai uitat: ___________________________________


cuprins · 2020. 4. 5. · 20 3. alege forma corectă: Într-o zi, ana şi cu mine neam/ne-am dus...

Documents