cunostinte marinarie

1.Unde se afla carena sau opera vie ?

2.Unde se afla opera moarta ?

3.Cum imparte planul diametral nava ?

4.Cum imparte planul cuplului maestru nava ?

5.Cum imparte planul plutirii nava ?

6.Cum se simbolizeaza pescajul navei ?

1. desupra nivelului apei 2. sub nivelul apei 3. la nivelul apei

1. deasupra nivelului apei 2. sub nivelul apei 3. la nivelul apei

1. in doua parti : babord si tribord 2. in doua parti : pupa si prova 3. in doua parti : pupa si prova

1. in doua parti : babord si tribord 2. in doua parti : opera vie si opera moarta 3. in doua parti : pupa si prova

1. in doua parti : partea imensa si partea emersa 2. in doua parti : babord si tribord 3. in doua parti : pupa si prova

1 of 135

7.Care dintre partile navei se afla deasupra nivelului apei?

8.Care dintre partile navei se afla sub nivelul apei?

9.Care dintre partile navei se afla deasupra nivelului apei?

10.Care dintre partile navei se afla sub nivelul apei?

11.Corpul navei este simetric fata de:

1. L 2. D 3. T

1. opera vie . 2. opera moarta. 3. carena.

1. opera vie . 2. opera moarta. 3. osatura.

1. partea imersa. 2. partea emersa. 3. opera vie.

1. partea imersa. 2. partea emersa. 3. rezerva de flotabilitate.

1. planul cuplului maestru. 2. planul plutirii.

2 of 135

12.Cum se numeste partea din dreapta planului diametral,la o nava,privind in sensul ei de inaintare ?

13.Cum se numeste partea din stanga planului diametral,la o nava,privind in sensul ei de inaintare.

14.Cum se numeste extremitatea anterioara a navei?

15.Cum se numeste extremitatea posterioara a navei?

16.Care dintre planurile principale ale navei,o imparte in doua parti,babord si tribord?

3. planul diametral.

1. tribord. 2. babord. 3. prova.

1. tribord. 2. babord. 3. pupa.

1. pupa. 2. prova. 3. dublu fund.

1. pupa. 2. prova. 3. pic prova.

1. planul cuplului maestru.

3 of 135

17.Care dintre planurile principale ale navei,o imparte in doua parti,pupa si prova?

18.Care dintre planurile principale ale navei,o imparte in doua parti,partea emersa si partea imersa?

19.Care dintre planurile principale ale navei,o imparte in doua parti,opera vie si opera moarta?

20.Care dintre planurile principale de proiectie coincide cu suprafata libera a apei linistite?

21.Cum se numeste planul principal de proiectie,vertical longitudinal,care trece prin sectiunea maestra?

2. planul plutirii. 3. planul diametral.

1. planul cuplului maestru. 2. planul plutirii. 3. planul diametral.



1. planul cuplului maestru. 2. planul de baza. 3. planul plutirii.

4 of 135

22.Cum se numeste planul principal de proiectie,transversal-vertical,care trece prin sectiunea maestra?

23.Planul de baza intersecteaza,in general,corpul navei?

24.In figura de mai jos,Lpp reprezinta:

1. planul cuplului maestru. 2. planul diametral. 3. planul plutirii.

1. planul cuplului maestru. 2. planul diametral. 3. planul plutirii.

1. da,rezultand suprafata libera a apei. 2. nu. 3. da,rezultand sectiunea maestra.

1. lungimea maxima. 2. lungimea intre perpendiculare. 3. latimea navei.

5 of 135

25.In figura de mai jos,LcwL reprezinta:

26.In figura de mai jos,Lmax reprezinta:

27.In figura de mai jos,Bx reprezinta:

1. lungimea maxima. 2. lungimea intre perpendiculare. 3. lungimea pe plutirea de plina incarcare.

1. lungimea maxima. 2. lungimea intre perpendiculare. 3. lungimea pe plutirea de plina incarcare.

6 of 135

28.Rezerva de flotabilitate este data de :

29.Ce sunt Registrele de clasificare ?

30.Ce este flotabilitatea ?

31.Ce este stabilitatea ?

1. rezerva de flotabilitate. 2. latimea navei. 3. pescajul.

1. inaltimea de constructie a navei 2. inaltimea bordului liber 3. pescajul navei

1. institutii pentru supravegherea tehnica si clasificarea navelor civile 2. carti tehnice de clasificare a navelor 3. organe de control tehnic ale armatorilor

1. proprietatea navei de a pluti in conditii normale 2. proprietatea navei de a se opune actiunii fortelor exterioare care tind sa o incline si de a

reveni la pozitia initiala

3. proprietatea navei de a se misca cu o viteza determinata

7 of 135

32.Ce este manevrabilitatea ?

33.Ce este giratia ?

34.Ce este stabilitatea de drum ?

35.Ce este nescufundabilitatea ?

36.Ce este deplasarea ?

1. proprietatea navei de a pluti in conditii normale 2. proprietatea navei de a se opune actiunii fortelor exterioare care tind sa o incline si de a

reveni la pozitia initiala

3. proprietatea navei de a se misca cu o viteza determinata

1. proprietatea navei de a-si pastra sau de a-si schimba directia miscarii 2. proprietatea navei de a se misca cu o viteza determinata 3. proprietatea navei de a pluti in conditii normale

1. proprietatea navei de a se misca cu o viteza determinata 2. proprietatea navei de a-si schimba directia miscarii 3. proprietatea navei de a-si pastra directia miscarii


1. proprietatea navei de a pluti in conditii normale 2. proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea in cazul inundarii unui

compartiment

3. proprietatea navei de a-si pastra sau de a-si schimba directia miscarii

8 of 135

37.Ce este capacitatea de incarcare (deadweight) ?

38.In ce se masoara viteza de mars la navele fluviale ?

39.In ce se masoara viteza de mars la navele maritime ?

40.Ce este deplasamentul navei ?

41.Ce este suprastructura ?


1. greutatea marfii transportate 2. greutatea totala ambarcata pe o nava 3. greutatea rezervelor de combustibil, de alimente si piese de schimb

1. in Newton (N) 2. in noduri (Nd) 3. in kilometri / ora (km/h)

1. in Newton (N) 2. in noduri (Nd) 3. in kilometri / ora (km/h)

1. greutatea totala a navei incarcate 2. greutatea navei goale 3. greutatea marfii transportate

1. o constructie situata deasupra puntii principale, care nu se intinde pe toata latimea navei 2. o constructie situata deasupra puntii principale, care se intinde pe toata latimea navei

9 of 135

42.Ce este ruful ?

43.Ce se inscrie in certificatul de tonaj ?

44.In ce se masoara tonajul brut ?

45.In ce se masoara tonajul net ?

46.Ce este tonajul brut ?

3. o constructie situata pe puntea dublului fund

1. o constructie situata deasupra puntii principale, care nu se intinde pe toata latimea navei 2. o constructie situata deasupra puntii principale, care se intinde pe toata latimea navei 3. o constructie situata pe puntea dublului fund

1. deplasamentul navei 2. pescajul navei 3. tonajul brut si tonajul net

1. in tone registru 2. in tone 3. in kilonewton

1. in tone 2. in tone registru 3. in kilonewton

1. greutatea navei incarcate cu marfa 2. volumul tuturor compartimentelor inchise destinate transportului marfurilor 3. volumul tuturor compartimenetelor interioare inchise ale navei, inclusiv suprastructurile

10 of 135

47.Ce este tonajul net ?

48.Unde se afla etrava ?

49.Unde se afla etamboul ?

50.Ce rol are selatura puntii ?

51.Ce se intelege prin "apendici" ai corpului navei ?

52.Care sunt apendicii navei ?

1. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise ale navei, inclusiv suprastructurile 2. greutatea navei goale 3. volumul tuturor compartimentelor inchise destinate transportului marfurilor

1. la pupa navei 2. la prova navei 3. la mijlocul navei

1. la pupa navei 2. la prova navei 3. la mijlocul navei

1. de a mentine nava pe chila dreapta 2. de a asigura scurgerea rapida a apei de pe punti 3. de a inchide nava in dreptul puntii

1. elemente din structura interna a navei 2. elemente constructive de osatura 3. elemente constructive si functionale care ies in afara corpului navei in partea imensa

11 of 135

53.Unde sunt amplasate chilele de ruliu ?

54.Cum se deschid usile metalice, intotdeauna ?

55.Ce sunt manevrele fixe ?

56.Ce sunt manevrele mobile ?

57.Ce este greementul navei ?

1. elicea, carma, chilele de ruliu, cavaletii 2. parapet, balustrade, brau 3. ferestre, hublouri, usi metalice

1. pe fundul navei 2. pe puntea principala 3. pe borduri, in zona gurnei

1. catre interior 2. catre exterior 3. catre interior si exterior

1. posibilitati de miscare a paramelor 2. parame metalice, pentru mentinerea pe pozitie a catargelor 3. totalitatea catargelor unei nave

1. parame pentru legarea si manevrarea velelor si a vergelelor 2. parame metalice, pentru mentinerea pe pozitie a catargelor 3. posibilitati de miscare a paramelor

1. totalitatea catargelor unei nave 2. parame metalice, pentru mentinerea pe pozitie a catargelor

12 of 135

58.Unde sunt amplasate varangele ?

59.Unde sunt amplasati stringherii ?

60.Unde sunt ampasate coastele ?

61.Unde sunt amplasate carlingile ?

62.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul transversal de osatura, pe punte ?

3. totalitatea manevrelor fixe si a celor mobile

1. pe puntea navei 2. pe fundul navei 3. pe bordul navei

1. pe fundul navei 2. pe puntea navei 3. pe bordul navei

1. pe bordul navei 2. pe puntea navei 3. pe fundul navei

1. pe bordul navei 2. pe puntea navei 3. pe fundul navei

1. curentii de punte 2. traversele de punte 3. guseele

13 of 135

63.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul trasversal de osatura, pe bord ?

64.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul trasversal de osatura, pe fund ?

65.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul traversal de osatura, pe punte ?

66.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul traversal de osatura, pe bord ?

67.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul traversal de osatura, pe fund ?

68.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul longitudinal de osatura, pe punte ?

1. coastele 2. stringherii 3. varangele

1. carlingile 2. pontilii 3. varangele

1. curentii de punte 2. traversele de punte 3. varangele

1. coastele 2. guseele 3. stringherii

1. varangele 2. carlingile 3. guseele

14 of 135

69.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul longitudinal de osatura, pe bord ?

70.Care sunt grinzile de directie principala, la sistemul longitudinal de osatura, pe fund ?

71.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul longitudinal de osatura, pe punte ?

72.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul longitudinal de oasatura, pe bord ?

73.Care sunt grinzile de incrucisare, la sistemul longitudinal de osatura, pe fund ?

1. traversele 2. longitudinalele 3. varangele

1. stringherii 2. coastele 3. varangele

1. varangele 2. carlingile 3. longitudinalele

1. curentii 2. traversele 3. pontilii

1. stringherii 2. coastele intarite 3. coastele simple

15 of 135

74.Unde se afla gurna ?

75.Ce rol are elicea, la o nava ?

76.Ce rol are carma, la o nava ?

77.Ce rol are tubul etambou, la o nava ?

78.Ce este lungimea maxima ?

1. varangele 2. carlingile 3. longitudinalele

1. pe fundul navei 2. intre fundul navei si bordul navei 3. pe bordaj

1. de a asigura posibilitatea miscarii dupa o traiectorie stabilita si de a modifica comandat directia de deplasare

2. de a sustine arborii portelice situati in afara planului diametral 3. de a deplasa nava, cu ajutorul fortei de propulsie





16 of 135

79.Ce este lungimea intre perpendiculare ?

80.Ce este lungimea pe plutirea de plina incarcare ?

81.Ce este pescajul navei ?

82.Ce este inaltimea de constructie a navei ?

1. distanta masurata in planul diametral, pe plutirea de plina incarcare, intre punctele de intersectie ale acestei plutiri cu linia etamboului si linia etravei

2. distanta masurata in planul diametral, pe plutirea de plina incarcare, intre punctele de intersectie ale acestei plutiri cu axul cirmei si linia etravei

3. distanta masurata in planul diametral, dupa o directie orizontala, intre punctele extreme pupa si prova ale navei







1. distanta masurata dupa o directie verticala, intre planul de baza si punctul de intersectie al liniei puntii cu linia bordului in planul cuplului maestru

2. distanta masurata dupa o directie verticala, intre planul plutirii si punctul de intersectie al liniei puntii cu linia bordului, in planul cuplului maestru

3. distanta masurata in planul cuplului maestru, intre planul de baza si planul plutirii


17 of 135

83.Ce este inaltimea bordului liber al navei ?

84.Unde este amplasat picul prova ?

85.Unde este amplasat picul pupa ?

86.Unde este amplasat coferdamul ?

87.Ce sunt sarturile ?






1. intre etambou si ultimul perete transversal etans 2. intre invelisul exterior al fundului si puntea dublului fund 3. intre etrava si primul perete transversal etans

1. intre invelisul exterior al fundului si puntea dublului fund 2. intre etambou si ultimul perete transversal etans 3. intre compartimenul masini si magazia de marfa

1. intre compartimentul masini si magazia de marfa 2. intre invelisul exterior al fundului si puntea dublului fund 3. intre etrava si primul perete trasversal etans

1. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul longitudinal, inspre prova

18 of 135

88.Ce sunt sarturile ?

89.Ce sunt pataratinele ?

90.Ce este osatura ?

91.Ce este planseul ?

92.Ce sunt constructiile de rigidizare ?

2. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul in lateral (in borduri) 3. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul inspre pupa si in lateral

1. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul longitudinal, inspre prova 2. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul in lateral 3. manevrele fixe ala navei, care sustin catargul inspre pupa

1. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul inspre prova, longitudinal 2. manevrele fixe ale navei, care sustin catargul in borduri 3. manervele fixe ale navei, care sustin catargul in lateral si inspre pupa

1. structura de rezistenta formata dintr-o placa dreapta sau curba rezemata, intarita cu bare si elemente de legatura

2. o retea spatiala de bare drepte si curbe, imbinate intre ele, care determina si mentine formele geometrice ale corpului navei

3. totalitatea planseelor din interiorul corpului navei




19 of 135

93.Greementul reprezinta :

94.Arborada reprezinta :

95.Ce este un catarg ?

96.Caargul face parte din :




1. totalitatea pieselor confectionate din lemn sau din metal si care se numesc : catarge, arbori, ghiu, bompres

2. totalitatea manevrelor fixe si curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor, sustinerea si manevra vergilor si a velelor

3. un stalp vertical, asezat in planul diametral al navei si fixat de osatura de rezistenta a navei







1. greementul navei 2. arborada navei

20 of 135

97.Partile componente ale unui catarg sunt :

98.Care este partea inferioara a unui catarg ?

99.Care este parte superioara a unui catarg ?

100.Care este partea de mijloc a unui catarg ?

101.Cum se numeste varful catargului, in limbaj marinaresc ?

3. instalatia de incarcare-descarcare a navei

1. calcai, picior si gabie 2. coloana, gabierul, arboretul 3. butuc si cruceta

1. gabierul 2. coloana 3. arboretul



1. butuc 2. mar 3. gabie

21 of 135

102.Arboretul este partea superioara a catargului ?

103.Gabierul este partea de mijloc a unui catarg ?

104.Coloana este partea inferioara a catargului ?

105.Ce este gabia ?

106.Ce este cruceta ?

107.Unde sunt fixate antenele radio si de radiolocatie ?

1. nu 2. da 3. nu face parte din catarg

1. nu 2. da 3. nu face parte din catarg

1. da 2. nu 3. nu face parte din catarg

1. platforma coloanei catargului 2. platforma gabierului catargului 3. o manevra mobila

1. platforma coloanei catargului 2. paltforma gabierului catergului 3. o manevra mobila

22 of 135

108.Pe o nava pot exista mai multe catarge pentru montarea luminilor de semnalizare ?

109.Cum se mai numeste catargul prova, la navele moderne ?

110.Cum se mai numeste catargul pupa, la navele moderne ?

111.Ce reprezinta manevrele fixe ?

112.Ce reprezinta manevrele mobile ?

1. pe sarturi 2. pe catarge 3. pe pataratine

1. nu 2. nu se monteaza pe catarge 3. da

1. arborele mare 2. trinchet 3. capelatura

1. arborele mare 2. trinchet 3. capelatura

1. toate operatiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei 2. toate paramele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada si cu

celalalt capat de corpul navei

3. toate paramele mobile, cu ajutorul carora se manevreaza vergile, velele, barcile si diferite greutati la bord

23 of 135

113.Ce este capelatura navei ?

114.Sarturile navei sustin arborii in plan longitudinal ?

115.Straiurile navei sustin arborii in plan longitudinal ?

116.Pataratinele navei sustin arborii inspre prova ?

117.Cum se numeste arborele inclinat fixat in prova navei, care se intalneste la navele cu vele ?

1. toate operatiunile ce se fac la bord pentru acostarea navei 2. toate paramele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada si cu

celalalt capat de corpul navei

3. toate paramele mobile, cu ajutorul carora se manevreaza vergile, velele, barcile si diferite greutati la bord

1. o manevra fixa de la bordul navei 2. o manevra mobila de la bordul navei 3. locul unde manevrele fixe se fixeaza pe arbori si accesoriile necesare legarii

1. da 2. nu sustin arborii 3. nu



24 of 135

118.Care sunt manevrele curente de la bordul navelor ?

119.Ce sunt murele ?

120.Ce este verga ?

121.Ce sunt ambarcatiunile ?

122.Ambarcatiunile pot avea propulsie cu rame si vele ?

1. trinchet 2. bompres 3. artimon

1. straiurile, sarturile, pataratinele 2. acostarea, legarea si descarcarea marfurilor 3. fungile, bratele, scotele

1. manevre fixe 2. manevre curente 3. catarge tripod

1. un catarg simplu 2. o traversa orizontala, incrucisata pe catarg 3. o manevra curenta

1. nave de transport pasageri 2. nave mici si foarte mici, care se deplaseaza pe apa cu propulsie proprie 3. nave mici si foarte mici, care se deplaseaza pe apa cu ajutorul altor nave

1. da 2. nu

25 of 135

123.Cum se poate tine legatura intre nave ?

124.Cum se poate tine legatura intre navele aflate la ancora si mal ?

125.Cum se realizeaza transportul personalului la nava ?

126.Care dinte enunturile de mai jos este adevarat ?

127.Care dintre enunturile de mai jos este adevarat ?

3. ambarcatiunile nu au propulsie proprie

1. nu se poate tine 2. cu ajutorul paramelor 3. cu ajutorul ambarcatiunilor

1. nu se poate tine 2. cu ajutorul paramelor 3. cu ajutorul ambarcatiunilor

1. cu ajutorul altei nave de aceleasi dimensiuni 2. cu ajutorul ambarcatiunilor 3. cu ajutorul paramelor

1. cu ajutorul ambarcatiunilor se face transportul provizilor, materialelor si pieselor de schimb de la nava

2. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul proviziilor, materialelor si pieselor de schimb de la nava

3. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul personalului la nava

1. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul personalului la nava 2. cu ajutorul ambarcatiunilor se face transportul personalului la nava 3. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare cu apa

26 of 135



130.Cum se clasifica barcile dupa felul propulsiei ?

131.Cum se clasifica barcile dupa numarul de rame ?

132.Cum se numeste structura de rezistenta a barcii ?

de la o nava la alta

1. cu ajutorul ambarcatiunilor se face transportul furtunelor de alimentare cu apa de la o nava la alta

2. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul furtunelor de alimentare cu apa de la o nava la alta

3. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face piturarea bordajului in exterior

1. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face piturarea bordajului in exterior 2. cu ajutorul ambarcatiunilor se face piturarea bordajului in exterior 3. cu ajutorul ambarcatiunilor nu se poate face transportul personalului la nava

1. cu rame, vele, motor 2. cu propulsie proprie si fara propulsie proprie 3. cu prova ascutita si cu prova dreapta

1. cu rame si cu vele 2. 10+1, 8+1, 2 sau 4 rame 3. 7+1, 3+1, 5+1

1. bordajul barcii 2. etrava barcii 3. osatura barcii

27 of 135

133.Cum se numesc coastele la barci ?

134.Ce se afla pe fundul barcii ?

135.La ce servesc orificiile de pe fundul unei barci ?

136.Cum sunt dispuse bancurile intr-o barca ?

137.Cum sunt dispuse banchetele intr-o barca ?

1. file 2. crevace 3. osaturi

1. gurna 2. 1-2 orificii inchise cu dopuri filetate din bronz sau aluminiu 3. copastia

1. la scoaterea prin ele a unui capat de parama subtire 2. la evacuarea apei din barca 3. la introducerea prin ele a unui surub de fund

1. longitudinal 2. suprapus 3. transversal

1. longitudinal 2. suprapus 3. transversal

28 of 135

138.La ce folosesc bancurile ?

139.La ce folosesc banchetele ?

140.Unde stau persoanele transportate in barca ?

141.Unde se afla puntirile barcii ?

142.Saula "tin-te bine" se intalneste la :

143.In categoria accesoriilor unei barci intra :

1. pe ele stau persoanele transportate in barca 2. pe ele stau marinarii cand trag la rame 3. pe ele stau proviziile din barca

1. pe ele stau persoanele transportate in barca 2. pe ele stau marinarii cand trag la rame 3. pe ele stau proviziile din barca

1. in spatele barcii 2. in camera barcii 3. in prova barcii

1. in prova si in pupa 2. la mijlocul barcii 3. pe fundul barcii

1. barcile de serviciu 2. barcile de salvare 3. barcile de serviciu si barcile de salvare

29 of 135




147.Unde se fixeaza cirma unei barci ?

148.In categoria obiectelor de armament destinate pentru navigatie si semnalizare din inventarul barcii, intra si :

1. ramele 2. matagonul 3. perii de sarma

1. paietul 2. ancora 3. banchetele

1. bancurile 2. carma cu echea 3. puntirile

1. saula "tin-te bine" 2. copastia 3. aparatoarele

1. in prova 2. in pupa 3. in tribord

1. ghiordelul

30 of 135




152.In categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea barcii, intra si :


2. cutit de gabier 3. compasul de barca

1. pistolul de semnalizare 2. butoias cu apa potabila 3. ispol

1. colacii de salvare 2. pavilioanele de semnalizare cu bratele 3. veste de salvare

1. bastonul de pavilion cu pavilionul 2. ciocanul 3. ghiordelul

1. butoias cu apa potabila 2. ghiordelul 3. veste de salvare

31 of 135




157.In categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare, in inventarul barcii intra si :


1. pavilioane de semnalizare cu bratele 2. ispolul 3. ciocanul

1. dopuri de lemn 2. bastonul de pavilion cu pavilionul 3. centuri de salvare

1. trusa cu medicamente 2. pene, cuie, calti 3. compasul de barca

1. trusa cu medicamente 2. trusa cu scule de marangozerie 3. felinar de vant

1. trusa cu medicamente 2. trusa cu scule de marangozerie 3. felinar de vant

32 of 135



161.Ce este ghiordelul ?

162.Ce este ispolul ?

163.Ce sunt barbetele ?

1. trusa cu scule de marangozerie 2. veste de salvare 3. ispolul

1. pistolul de semnalizare 2. butoias cu apa potabila 3. ispol

1. colaci de salvare 2. ghiordelul 3. compasul de barca

1. un faras ingust cu marginile inalte pentru scos apa afara din barca 2. o galeata de lemn sau din panza impermeabila 3. un element component al barcii

1. un faras ingust cu marginile inalte pentru scos apa afara din barca 2. o galeata de lemn sau din panza impermeabila 3. un element component al barcii

33 of 135

164.Ce este cangea unei barci ?

165.In ce consta sistemul suprapus de constructie a barcilor ?

166.In ce consta sistemul latin de constructie a barcilor ?

167.In ce consta sistemul diagonal de constructie a barcilor ?

168.Cum se numesc barcile care au prova si pupa ascutite ?

1. galeti din lemn sau din panza impermeabila 2. capete de parama fixate la prova si la pupa, ce servesc ca parame de legare a barcii 3. piese demontabile, care se fixeaza in pupa barcii cu ajutorul balamalelor

1. o prajina de lemn, ce are la unul din capete o armatura din fier, terminata cu un carlig 2. piesa demontabila, care se fixeaza in pupa barcii cu ajutorul balamalelor 3. un faras ingust cu marginile inalte pentru scos apa afara din barca

1. fixarea filelor de bordaj lipite una langa alta 2. fixarea filelor de bordaj cu marginile suprapuse una peste alta 3. fixarea filelor de bordaj in diagonala fata de chila



1. iole 2. baleniere

34 of 135

169.Barca de serviciu se foloseste la :

170.Ce sunt cavaletii ?

171.Navele de croaziera sunt nave :

172.Navele de transbordare sunt nave :

173.In categoria navelor pasagere intra :

3. cuter

1. operatiunile de salvare 2. executarea diferitelor servicii in rade si porturi 3. nu exista barca de serviciu

1. elemente componente ale barcii de salvare 2. elemente componente ale barcii de serviciu 3. suporti din metal sau din lemn pe care se amplaseaza barcile

1. cu destinatie speciala 2. pasagere 3. tehnice

1. pasagere 2. sportive 3. de transport marfuri

1. navele de agrement, sportive, tehnice 2. nave de papionaj, de tractiune, de buncheraj 3. nave de croaziera si de transbordare

35 of 135

174.Cargourile sunt nave :

175.Navele mineraliere sunt nave :

176.Navele cerealiere sunt nave :

177.Navele pentru transport marfuri lichide sunt :

178.In categoria navelor cu destinatie speciala, intra :

179.Sunt nave tehnice :

1. piscicole 2. de transport marfuri generale 3. de servitute

1. tip container 2. cu destinatie speciala 3. tip vrachier

1. tip container 2. cu destinatie speciala 3. tip vrachier

1. containerele si frigorificele 2. petroliere si gaze lichefiate 3. hidrografice si pentru stins incendii

1. remorchere, impingatoare, pilotine 2. sportive si de agrement 3. hidrografice, de cercetare, nave scoala, debarcadere

36 of 135

180.Sunt nave de servitute :

181.Dupa modul de propulsie, navele sunt :

182.In figura de mai jos, cu "1" s-a notat :

183.In figura de mai jos, cu "3" s-au notat :

1. dragi si salande 2. containere si frigorifice 3. de prelucrare si transport a pestelui

1. dragi si salande 2. spargatoare de gheata, pilot, de buncheraj 3. cerealiere, mineraliere, carboniere

1. pentru curse regulate si pentru curse obisnuite 2. pe perna de aer, cu aripi portante si glisoare 3. fara propulsie proprie si cu propulsie proprie

1. curent de punte 2. perete transversal 3. rama longitudinala a magaziei

37 of 135

184.In figura de mai jos, s-a notat cu "3" :


1. semitraversele puntii 2. curenti de punte 3. rama gurii de magazie

1. treversa de punte 2. longitudinala de punte 3. bordajul

38 of 135



1. semitraversa intarita 2. longitudinala de punte 3. bordajul

1. rama gurii de magazie 2. longitudinala de punte 3. bordajul

39 of 135

188.Cum se numeste proprietatea navei de a pluti, in conditii normale de exploatare ?

189.Cum se numeste proprietatea navei de a se opune actiunii fortelor exterioare care tind sa o incline si de a reveni la pozitia initiala dupa incetarea actiunii acestor forte ?

190.Cum se numeste proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea, in cazul inundarii unui compartiment ?

1. rama gurii de magazie 2. longitudinala de punte 3. traversa de punte

1. stabilitatea 2. flotabilitatea 3. nescufundabilitatea

1. stabilitatea 2. flotabilitatea 3. nescufundabilitatea

1. deplasarea 2. manevrabilitatea 3. nescufundabilitatea

40 of 135

191.Cum se numeste proprietatea navei de a se misca cu o viteza determinata ?

192.Cum se numeste proprietatea navei de a-si pastra directia miscarii ?

193.Cum se numeste proprietatea navei de a-si schimba directia miscarii ?

194.Cum se numeste greutatea totala ce se poate ambarca pe o nava ?

195.Cum se numeste capacitatea navei de a nu se deforma si de a-si pastra etanseitatea sub actiunea fortelor exterioare ?

196.Cu cat este egal un nod ?

1. deplasarea 2. manevrabilitatea 3. giratia

1. deplasarea 2. stabilitatea de drum 3. giratia

1. deplasarea 2. stabilitatea de drum 3. giratia

1. capacitatea de incarcare 2. rezistenta corpului 3. osatura navei

1. capacitatea de incarcare 2. rezisteta corpului 3. stabilitatea de drum

41 of 135

197.Nodul reprezinta unitatea de masura a vitezei de mars la navele :

198.Ce reprezinta distanta masurata pe orizontala, intre punctele extreme, pupa si prova ale navei ?

199.Ce reprezinta distanta masurata pe orizontala, intre cele doua borduri ?

200.Ce reprezinta distanta masurata pe verticala, intre planul de baza si linia puntii ?

201.Ce reprezinta distanta masurata pe verticala, intre planul de baza si planul plutirii ?

1. 1870 m/ora 2. 1852 m/ora 3. 1852 m/secunda

1. maritime si fluviale 2. fluviale 3. maritime

1. inaltimea navei 2. lungimea maxima a navei 3. latimea navei



42 of 135

202.Ce reprezinta distanta masurata pe verticala, intre planul plutirii si linia puntii ?

203.Cine elibereaza certificatul de clasa al unei nave ?

204.Cine elibereaza certificatul pentru mijloacele de salvare al unei nave ?

205.Cine elibereaza certificatul pentru echipamentele de navigatie ?

206.Cine elibereaza documentele ce confirma satisfacerea cerintelor regulilor pentru liniile de incarcare ale unei nave ?

1. inaltimea de constructie 2. pescajul navei 3. bordul liber

1. inaltimea de constructie 2. pescajul navei 3. bordul liber

1. capitaniile porturilor 2. Registrul Naval Roman 3. santierul de constructie al navei



1. capitaniile porturilor

43 of 135

207.Pe ce perioada de timp acorda Registrul Naval Roman clasa unei nave ?

208.Care din afirmatiile de mai jos este falsa :

209.Cum se numeste inclinarea navei in jurul unui ax longitudinal ?

210.Cum se numeste miscarea oscilatorie provocata de inclinarile transversale ?

211.Cum se numeste inclinarea navei care se produce in jurul unui ax transversal ?

2. Registrul Naval Roman 3. santierul de constructie al navei

1. in fiecare an 2. la 5 ani 3. la 4 ani

1. viteza navei se masoara in Noduri 2. viteza navei se masoara in Mile marine pe ora (Mm/h) 3. viteza navei se masoara cu anemometrul

1. tangaj 2. banda 3. ruliu

1. tangaj 2. banda 3. ruliu

1. diferenta de asieta 2. tangaj 3. banda

44 of 135

212.Cum se numeste miscarea oscilatorie provocata de inclinarile longitudinale ?

213.Cand se spune despre o nava, ca este canarisita ?

214.Cand se spune despre o nava, ca este aprovata ?

215.Cand se spune despre o nava ca este apupata ?

216.Cand se spune despre o nava ca are asieta dreapta ?

217.In figura de mai jos coasta este notata cu :

1. ruliu 2. tangaj 3. asieta

1. daca o nava ramane inclinata longitudinal si continua sa navige inclinata 2. daca o nava are pescajul prova egal cu pescajul pupa 3. daca o nava bandata nu revine la pozitia initiala si continua sa navige inclinata

1. daca o nava inclinata longitudinal are pescajul prova mai mare decat pescajul pupa 2. daca o nava inclinata longitudinal are pescajul pupa mai mare decat pescajul prova 3. daca o nava inclinata longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova



45 of 135

Maximizeaza

218.In figura de mai jos varanga este notata cu :

Maximizeaza

1. 8 2. 7 3. 1

1. 8 2. 7

46 of 135


Maximizeaza

220.In imaginea de mai jos, s-a reprezentat:

3. 1

1. varanga 2. stringherul 3. pontilul

47 of 135

221.In imaginea de mai jos, s-a reprezentat:

222.Care sunt criteriile dupa care se clasifica navele?

223.Unul dintre criteriile dupa care se clasifica navele este:

224.Navele se clasifica dupa mai multe criterii.Unul dintre acestea este:

1. un planseu de bordaj 2. un planseu de fund 3. un planseu de punte

1. un planseu de bordaj 2. un planseu de fund 3. un planseu de punte

1. dupa destinatie si dupa caracteristicile tehnice si de exploatare. 2. dupa destinatie,zona de navigatie, dimensiuni si puterea de propulsie. 3. nave civile si nave militare.

1. dupa destinatie. 2. dupa capacitatea de incarcare a navei. 3. dupa forma si dimensiuni.

48 of 135

225.Destinatia si caracteristicile de exploatare sunt principalele criterii dupa care se clasifica navele.Mai sunt si altele?

226.Doua dintre criteriile dupa care se clasifica navele sunt date de tipul propulsorului si modul de propulsie.Este adevarata aceasta afirmatie in totalitate?

227.Doua sunt criteriile dupa care se clasifica navele si ele sunt date de tipul propulsorului si modul de propulsie.Este adevarata aceasta afirmatie in totalitate?

228.Tipul propulsorului si modul de compensare a greutatii navei sunt unele dintre criteriile dupa care se clasifica navele.Este adevarata afirmatia in totalitate?

229.Unul dintre criteriile dupa care se clasifica navele este dat de destinatia

1. materialul de constructie 2. caracteristicile tehnice si de exploatare ale acestora. 3. modul de amplasare a suprastructurilor.

1. nu exista alte criterii. 2. modul de propulsie. 3. gradul de periculozitate al marfurilor transportate.

1. numai dupa modul de propulsie. 2. da. 3. numai dupa tipul propulsoruluiu.

1. da. 2. nu. 3. numai dupa modul de propulsie.

1. doar dupa modul de compensare a greutatii. 2. da. 3. nu.

49 of 135

acestora.Cum se face aceasta clasificare conform acestui criteriu?

230.Cum se face clasificarea navelor in functie de destinatia data acestora?

231.Unul dintre criteriile dupa care se clasifica navele este dat de destinatia acestora.Cum se face aceasta clasificare?

232.Cum se defineste o nava?

233.Cum se clasifica navele dupa modul de compensare a greutatii ei?

1. nave maritime,nave fluviale,nave de ape interioare. 2. nave cu propulsie, nave fara propulsie, nave remocher,nave impingator,nave de agrement. 3. nave de pasageri,nave de transport,nave piscicole,nave tehnice,nave de servitute.

1. nave de pasageri,nave de transport,nave piscicole,nave tehnice,nave de servitute. 2. nave maritime,nave fluviale,nave de ape interioare. 3. nave civile si nave militare.

1. nava cu propulsie proprie,nava fara propulsie,nave cu elici,nave cu zbaturi. 2. nave de pasageri,nave de transport,nave piscicole,nave tehnice,nave de servitute. 3. nave civile si nave militare.

1. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu si care se foloseste scopului pentru care a fost construita.

2. nava este un corp plutitor cu propulsie proprie sau nu,si care foloseste scopului pentru care a fost construita,respectiv civil sau militar.

3. nava este o constructie complexa,amenajata si echipata pentru a pluti si a se deplasa pe apa sau sub apa,in scopuri civile sau militare.

1. nave cu elice,nave cu propulsie cu jet,nave cu zbaturi. 2. nave clasice,nave cu aripi portante,nave cu perna de aer,nave glisoare,etc. 3. nave fara propulsie proprie,nave cu propulsie proprie..

50 of 135

234.Modul in care este realizata compensarea greutatii este si unul dintre factorii de clasificare al navelor din acest punct de vedere.Cum se face aceasta clasificare?

235.Cum se clasifica navele dupa zona de navigatie?

236.Functie de zona destinata pentru navigatia diferitelor tipuri de nave,acestea se clasifica in:

237.Cum se clasifica navele din punct de vedere al modului de propulsie?

238.Unele tipuri de nave cum ar fi cele clasice,cele cu aripi portante,glisoarele, navele cu perna de aer se deosebesc intre ele din punct de vedere al modului de compensare a greutatiilor.Este adevarata acest afirmatie?

1. nave clasice,nave cu aripi portante,nave cu perna de aer,nave glisoare,etc. 2. nave cu elice,nave cu propulsie cu jet,nave cu zbaturi. 3. nave de servitute,nave de transport,si nave tehince.

1. nave de pasageri,nave de transport,nave de agrement. 2. nave maritime,nave de ape interioare, nave de rada. 3. nave maritime si nave fluviale.

1. nave maritime,nave de ape interioare, nave de rada. 2. nave de pasageri,nave de transport,nave de agrement. 3. nave de transport, nave de pescuit,nave militare.

1. nave cu elice,nave cu zbaturi,nave cu propulsie cu jet,nave cu propulsoare speciale. 2. nave cu propulsie proprie,nave fara propulsie proprie. 3. nave clasice,nave cu aripi portante,nave propulsoare cu jet.

1. cu siguranta ,nu. 2. da. 3. este partial adevarata pentru ca mai sunt si alte criterii dupa care acestea se deosebesc.

51 of 135

239.Una dintre deosebirile dintre navele clasice si navele cu perna de aer este aceea privind modul de compensare a greutatii lor :este adevarata aceasta afirmatie?

240.Navele cu aripi portante si navele glisoare se deosebesc si din punct de vedere al realizarii constructive privind modul de compensare a greutatii lor.Este adevarata aceasta afirmatie?

241.Por fi incluse in aceeasi categorie navele de pasageri,cele de transport, navele piscicole,navele sportive,navele de agrement?

242.Ce elemente de baza intra in arhitectura corpului navei?

243.Ce elemente de baza compun arhitectura corpului unei nave?

1. este partial adevarata pentru ca mai sunt si alte criterii dupa care acestea se deosebesc. 2. nu. 3. da.

1. da. 2. este partial adevarat pentru ca mai sunt si alte criterii dupa care acestea se deosebesc. 3. acesta nu este un criteriu de clasificare.

1. da, daca se clasifica navele dupa destinatie,ele fac parte din aceeasi categorie. 2. fac parte din categorii diferite. 3. nu.

1. corpul navei, suprastructurile, rufurile. 2. etrava,etamboul, chila,bordajul. 3. carlinga centrala, stringherii de bordaj si curenti de punte.

1. etrava si etamboul. 2. corpul navei, suprastructurile, rufurile,teuga si duneta.

52 of 135

244.Ce calitati trebuie sa aiba etrava unei nave?

245.Care sunt principalele calitati pe care trebuie sa le indeplineasca etrava unei nave?

246.Cu ce calitati trebuie inzestrata etrava unei nave,din proiectare si constructie?

247.Ce este etamboul unei nave ?

248.Ce element al unei nave se numeste etambou?

3. tablele bordajului,ale fundului,chila de ruliu si chila navei.

1. etrava trebuie sa fie robusta si sa asigure rezistenta navei la socuri. 2. sa fie rezistenta, aerodinamica,sa reziste la solicitari si presiuni interne si externe. 3. sa se opuna fortelor pe care le exercita apa asupra sa mai ales li viteze ridicate.

1. sa se opuna fortelor pe care le exercita apa asupra sa mai ales la viteze ridicate. 2. etrava trebuie sa aiba rezistenta mecanica ridicata. 3. sa fie rezistenta, aerodinamica,sa reziste la solicitari si presiuni interne si externe.

1. sa fie rezistenta, aerodinamica,sa reziste la solicitari si presiuni interne si externe. 2. sa se opuna cat mai putin fortelor pe care le exercita apa asupra sa mai ales la viteze

ridicate.

3. etrava trebuie sa fie robusta si sa asigure rezistenta navei la socuri.

1. este elementul de constructie care inchide corpul navei la extremitatea din pupa. 2. este partea aflata la extremitatea din fata a unei nave si care adaposteste putul lantului. 3. este o constructie solida si etansa situata la pupa navei si care adaposteste masina de

carma.

1. este partea aflata la extremitatea din fata a unei nave si care adaposteste putul lantului. 2. este partea de constructie care inchide corpul navei la extremitatea din pupa si prin care

trece arborele port-elice.

53 of 135

249.Ce rol are etamboul unei nave?

250.Care sunt elementele care decid forma etamboului unei nave?

251.Cum se clasifica elicele,ca mijloc de propulsie navala?

252.Care sunt avantajele pe care le prezinta elicea cu pas variabil fata de cea cu pas fix?

253.Ce avantaje prezinta elicea cu pas variabil fata de cea cu pas fix?

3. este o constructie solida si etansa situata la pupa navei si care adaposteste masina de carma.

1. are rolul de a sustine si proteja carma si de a sustine elicea centrala. 2. are rolul de a inchide corpul navei la pupa si de adaposti mecanismele de actionare ale

carmei.

3. etamboul are rolul de a inchide nava la pupa si de a sustine axul carmei si al elicei.

1. forma tablelor,a pupei navei si a destinatiei care i se atribuie spatiului din interiorul acesteia.

2. forma etamboului este data de forma penei carmei,de forma conturului navei la pupa,de numarul si tipul propulsoarelor.

3. forma etamboului nu depinde decat de optiunea proiectantului si este functie de modul in care doreste a arata.

1. dupa modul de lucru al palelor,respectiv cu pale fixe si cu pale variabile. 2. elice cu pas variabil si elice cu pas fix. 3. dupa numarul de pale,cu 3 sau 5 pale.

1. prin modificare pasului se poate varia viteza fara a varia turatia motorului. 2. se obtin viteze mai mari ale navelor fara consum suplimentar de combustibil. 3. se obtine o functionare mai buna si mai economica a motoarelor.

54 of 135

254.Navele care sunt propulsate cu elice cu pas variabil au avantaje suplimentare fata de cele propulsate cu elice clasice.Care sunt aceste avantaje?

255.Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele in general?

256.Care sunt elementele de guvernare de care pot dispune navele in general?

257.Actiunea carmei se bazeaza pe aparitia la rotirea sa in unul din borduri,a unei forte care actioneaza asupra navei, modificandu-i directia de deplasare.Este adevarata aceasta afirmatie?

1. se obtin viteze mai mari ale navelor fara consum suplimentar de combustibil. 2. se poate inversa sensul de mars al navei fara a se inversa sensul de mars al motorului

principal, deci posibilitatea de a utiliza motoare nereversibile si avantajele ce decurg din aceasta.

3. se obtine o crestere substantiala a puterii motorului cu acelasi consum de combustibil.

1. se obtine o crestere substantiala a puterii motorului cu acelasi consum de combustibil. 2. manevrarea navei poate fi facuta cu mai multa precizie in situatii dificile (manevre,treceri

inguste,zone periculoase,ecluze)

3. simplitate constructiva, actionare mai usoara, cost de fabricatie si exploatare mai redus (o pala avariata poate fi schimbata fara a inlocui toata elicea)

1. carma si elicea. 2. carma si diferite elemente ale instalatiei de propulsie cum ar fi duzele orientabile,

propulsorul cu aripioare, propulsorul cu jet,elicele prova.

3. carma si elicele prova acolo unde ele exista.

1. carma,duzele orientabile, propulsorul cu jet,elicele prova. 2. carma si elicele prova. 3. carma si elicele.

1. da. 2. nu,pentru ca aceasta forta este data de miscarea de rotatie a elicei care se afla inaintea

carmei si care-i imprima miscarea comandata de la timona.

55 of 135

258.Dupa ce criterii se clasifica carmele navelor?

259.Care este unul dintre criteriile de clasificare ale carmelor?

260.Ce sunt carmele active?

261.Ce rol are opera moarta a unei nave?

262.Asupra carei parti din corpul navei actioneaza rezultanta fortelor de impingere a apei numita forta lui Arhimede?

3. afirmatia respectiva nu are suport tehnic.

1. dupa doua criterii respectiv carme compensate si carme necompensate. 2. carme suspendate, carme compensate si carme necompensate. 3. carmele se clasifica dupa doua criterii, respectiv dupa modul prindere al carmei de corpul

navei si dupa pozitia axului carmei.

1. carme suspendate, carme compensate si carme necompensate. 2. dupa pozitia axului carmei. 3. dupa doua criterii, respectiv carme compensate si carme necompensate.

1. sunt carmele ce sunt amplasate in borduri la navele care au mai multe carme. 2. sunt mici propulsoare amplasate in pana carmei. 3. sunt carmele cu care sunt dotate navele hidroglisoare si cele cu perna de aer.

1. opera moarta are rolul de a asigura o anumita rezerva de volum etans,denumita rezerva de flotabilitate care sa-i asigure plutirea in conditii speciale de navigabilitate:

2. aceasta suporta fortele de impingere ale apei si toata suprastructura navei. 3. are rolul de a asigura navei conditiile necesare de navigabilitate si flotabilitate,precum si

sustinerea suprastructurii.

1. asupra operei vii.

56 of 135

263.Ce reprezinta in figura de mai jos cota dpp?

264.Ce reprezinta in figura de mai jos cota dpv?

265.Ce este planul cuplului maestru?

2. asupra etravei. 3. asupra etamboului.

1. distanta dintre perpendiculare. 2. pescajul pupa. 3. linia de plina incarcare.

1. pescajul prova. 2. linia de plina incarcare. 3. distanta dintre perpendiculare.

57 of 135

266.Ce este sectiunea maestra?

267.Cum se defineste planul diametral al unei nave?

268.Referitor la constructia navelor,cum se definesc planseele?

269.Ce rol are invelisul dublului fund?

1. este planul orizontal paralel cu suprafata apei. 2. este planul longitudinal ce trece prin mijlocul navei si o imparte in doua parti simetrice. 3. este planul vertical transversal ce trece prin mijlocul navei.

1. intersectia planul cuplului maestru cu suprafata corpului teoretic si indica forma transversala a corpului navei in zona centrala, respectiv forma bordajului,a fundului si a partii de racordare intre fund si bordaj (gurna).

2. este sectiunea vertical-tranversala ce trece prin mijlocul navei in zona in care aceasta are latime maxima.

3. este sectiunea in plan transversal la mijlocul navei,care o imparte pe aceasta in doua parti simetrice.

1. este planul vertical-longitudinal ce trece prin mijlocul navei si o imparte in doua parti simetrice babord si tribord.

2. este planul vertical-transversal ce trece prin mijlocul navei si o imparte pe aceasta in doua parti,prova si pupa.

3. este planul orizontal paralel cu suprafata apei atunci cand nava este full incarcata cu marfa,combustibil si echipaj.

1. planseele sunt constructii robuste din metal care delimiteaza compartimentele la partea lor superioara.

2. planseul este o structura compusa dintr-o tabla (placa ) rezemata pe un contur si intarita printr-un sistem de grinzi.

3. planseel sunt constructiile intarite cu ajutorul elementelor de rezistenta si care formeaza puntile navelor.

1. acela de a conferi rezistenta suplimentara a navei si ca loc de dispunere a unor tancuri. 2. acesta este etans la apa si asigura nescufundabilitatea navei in cazul avarierii fundului

navei.

58 of 135

270.Ce rol au invelisurile planseelor?

271.Ce este gurna?

272.Ce elemente de rezistenta formeaza osatura logitudinala a unei nave?

273.Care este rolul tancurilor de balast?

274.Ce sunt tancurile de balast si ce rol au ele?

3. acela de a adaposti tancurile de balast,combustibil, coferdamurile,etc.

1. acestea au rolul de reazeme pentru coaste. 2. acela de a sigura flotabilitatea navei. 3. au rolul de a primi si transmite osaturii sarcina normala si de a participa impreuna cu

aceasta la rezistenta locala a corpului navei.

1. este o centura care asigura sirul de table care unesc fundul si bordajul navei. 2. este o intaritura longitudinala de-a lungul bordajului navei,care face legatura intre

invelisul puntii si al bordajului

3. este partea cea mai jos a invelisului exterior dispusa in planul diametral de la pupa la prova.

1. grinzi,traverse,pereti, curenti de fund si longitudinale de bordaj. 2. grinzi dispuse longitudinal pe fund, bordaje, sub punti 3. coaste,pereti longitudinali etansi, elemente de rezistenta longitudinale.

1. au rolul de a asigura asieta navei si de echilibrare a acesteia in diferite situatii de incarcare.

2. tancurile de balast servesc la asigurarea stabilitatii navei si ca bariera de protectie a navei in cazul in care se produce spargerea corpului in zona acestor tancuri.

3. tancurile de balast servesc la asigurarea stabillitatii navei.

1. sunt compartimente etanse situate in dublu fund sau in borduri si care servesc la

59 of 135

275.Cum se numeste in termeni tehnici suprastructura din prova navei?

276.Cum se numeste suprastructura de la centrul navei?

277.In figura de mai jos,cu "1" s-a notat:

Maximizeaza

asigurarea stabilitatii prin incarcarea/golirea partiala sau totala cu apa de balast provenita de peste bord.

2. sunt cisterne etanse care prin golire sau incarcare cu apa de peste bord sau alte produse lichide (combustibil,ape separate) servesc la asigurarea stabilitatii navei.

3. sunt compartimente etanse care se umplu cu apa de peste bord, numita apa de balast si care sigura mentinerea navei pe chila si asieta dreapta.

1. teuga. 2. castel central. 3. duneta.

1. teuga. 2. duneta. 3. castel central.

1. coferdam.

60 of 135


Maximizeaza


Maximizeaza

2. picul prova. 3. picul pupa.

1. coferdam. 2. picul prova. 3. picul pupa.

61 of 135


Maximizeaza

1. coferdam. 2. picul prova. 3. picul pupa.

1. coferdam. 2. dublu fund. 3. pereti tranversali etansi.

62 of 135


Maximizeaza

282.In figura de mai jos este reprezentata o sectiune transversala printr-o nava.Ce reprezinta cota"D"?

1. coferdam. 2. dublu fund. 3. pereti tranversali etansi.

1. pescajul. 2. inaltimea de constructie. 3. bordul liber.

63 of 135

283.In figura de mai jos este reprezentata o sectiune transversala printr-o nava.Ce reprezinta cota"F"?

284.In figura de mai jos este reprezentata o sectiune transversala printr-o nava.Ce reprezinta cota"T"?

285.In figura de mai jos,s-a notat cu "10":

Maximizeaza



64 of 135

286.In figura de mai jos,s-a notat cu "20":

Maximizeaza

1. varanga. 2. stringherul. 3. traversa de punte.

1. varanga. 2. tabla fundului. 3. coasta.

65 of 135

287.Ce reprezinta vitalitatea navei?

288.Capacitatea unei nave de a-si mentine caracteristicile tehnice de exploatare si proprietatile nautice in conditii de avari se defineste in termeni de specialitate ca fiind:

289.Care sunt mijlocele de care dispune o nava pentru asigurarea vitalitatii sale?

290.Cum se defineste vitalitatea echipajului?

291.In exploatarea navei ,asigurarea vitalitatii are un rol deosebit.Ce se intelege in acest sens,prin vitalitatea echipajului?

1. capacitatea navei de a pluti in conditii de avarie. 2. capacitatea navei de a-si mentine caracteristicile tehnice,de exploatare si proprietatile

nautice in conditii de avarie.

3. capacitatea navei de a-si mentine caracteristicile tehnice,de exploatare si proprietatile nautice in conditii normale de exploatare.

1. vitalitatea navei. 2. vitalitatea echipajului. 3. vitalitatea mijloacelor de salvare ale navei.

1. mijloace de salvare individuale si colective. 2. un ansamblu de instalatii,dispozitive si obiecte de inventar,destinate sa asigure

prevenirea,combaterea sau limitarea avariilor si efectelor acestora.

3. proprietatile ei nautice respectiv flotabilitatea, nescufundabilitatea si manevrarea.

1. capacitatea echipajului de a-si asigura existenta in conditii de avarie a navei. 2. capacitatea echipajului de a asigura pastrarea stabilitatii navei in conditii de avarie. 3. capacitatea echipajului de a asigura salvarea navei.

1. vitalitatea echipajului reprezinta gradul de pregatire profesionala si mijloacele de care acesta dispune pentru pastrarea caracteristicilor normale de exploatare a navei.

66 of 135

292.Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalatii si mijloace pentru asigurarea vitalitatii?

293.Cine reglementeaza dotarea navelor cu instalatii si mijloace pentru asigurarea vitalitatii?

294.In scopul asigurarii vitalitatii unei nave,un rol hotarator revine echipajului,care trebuie sa asigure o exploatare nomala a acesteia printr-o permanenta actiune de control si prevenire a avariilor ce s-ar putea produce.Este corecta aceasta afirmatie?

295.Succesul asigurarii vitalitatii unei nave depinde si de modul in care echipajul cunoaste constructia,caracteristicile si particularitatile navei,ale mecanismelor si dispozitivelor cu care aceasta este dotata,modul lor de utilizare.Este corecta aceasta afirmatie in acest context?

2. capacitatea sa de a-si asigura existenta in conditii de avariere a navei sau de pierderea a acesteia, in scopul prevenirii si combaterii pierderii de vieti omenesti.

3. capacitatea echipajului de a asigura pastrarea navei in conditii de avarie.

1. Regulile pentru clasificarea navelor,elaborate de RNR. 2. cerintele unitatii armatoare. 3. prevederile Ministerului Transporturilor.

1. aceste reglementari sunt facute de asociatiile de armatori in conformitate cu rezolutiile IMO.

2. aceste reglementari sunt facute de Registrele Navale. 3. dotarea navelor se face functie de gradul lor de complexitate, destinatia acesteia si zona

de navigatie unde aceasta isi desfasoara activitatea.

1. da. 2. nu,pentru ca asigurarea vitalitatii navei este data de dotarile ei tehnice si nu de actiunile

echipajului.

3. nu.

1. partial, pentru ca ea se refera la doua aspecte diferite intre ele,respectiv la vitalitatea navei si la vitalitatea echipajului,ceea ce nu este acelasi lucru.

67 of 135

296.Cine reglementeaza dotarea navelor cu materiale pentru combaterea avariei corpului si pentru stingerea incendiilor in scopul asigurarii vitalitatii lor?

297.Prevenirea si combaterea incendiilor la bordul navelor se face in scopul asigurarii vitalitatii navei,a eliminiarii pierderilor materiale si de vieti omenesti.Cum se realizeaza practic acest lucru?

298.Ce mijloace de asigurare a vitalitatii are echipajul la indemana in cazul incendiilor?

299.In constructia navelor se practica dotarea lor,in masura in care este posibil,cu mijloace tehnice de rezerva care sa poata fi folosite la momentul oportun.Poate fi considerat acest fapt un mijloc de asigurare a vitalitatii navei?

2. nu,pentru ca asigurarea vitalitatii navei nu are nimic de a face cu echipajul,ea fiind asigurata din constructie.

3. da.

1. cerintele unitatilor armatoare si instructiunile P.S.I. 2. Normele Registrului Naval. 3. normele de dotare ale santierului naval constructor.

1. prin dotarea navelor cu mijloace adecvate de prevenire si combatere. 2. printr-o instruire corespunzatoare a echipajului si dotare tehnica cu mijloace de

avertizare,mijloace mobile si fixe,precum si cu echipamente de protectie specifice.

3. printr-o mai buna dotare a navelor cu echipamente de avertizare si stingere a incendiilor.

1. dotara tehnica ce se refera la mijloacele de stingere, respectiv stingatoarele si instalatiile de stingere precum si avertizoarele de incendiu.

2. o serie de mijloace active cu ajutorul carora echipajul actioneaza nemijlocit in scopul prevenirii sau stingerii si o alta serie de mijloace pasive de prevenire,izolare si combatere,cu care nava este dotata din proiectare si constructie.

3. dotarea tehnica corespunzatoare a navei si pregatire calificata a echipajului pentru a face fata la orice problema de aceasta natura.

1. nu,pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea functionarii in bune conditii a navei si nu

68 of 135

300.Ce sunt mijloacele pasive de asigurare a vitalitatii unei nave?

301.In ce scop se face compartimentarea navei?

302.Capacitatea navei de a-si mentine caracteristicile tehnice,de exploatare si proprietatile nautice in caz de avarie,reprezinta:

303.Capacitatea echipajului de a-si asigura existenta in conditii de avarie a navei,reprezinta:

pentru asigurarea vitalitatii. 2. dotarea navelor cu mijloace tehnice de rezerva este menita a asigura navei o exploatare

corespunzatoare.

3. da.

1. sunt acele mijloace ce sigura vitalitatea prin insasi dispunerea si caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in timpul activitatii de eliminare sau diminuare a avariilor.

2. sunt mijloce fixe de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii. 3. compartimentarea navei,care asigura nescufundarea in cazul in care a fost inundat un

compartiment sau mai multe.

1. compartimentarea asigura etansarea perfecta a diferitelor compartimente. 2. compartimentarea asigura izolarea unui compartiment de celelalte. 3. compartimentarea asigura nescufundabilitatea in caz de inundare partiala a navei si

impiedica extinderea focului dintr-un compartiment in altul.

1. vitalitatea echipajului. 2. stabilitatea navei. 3. vitalitatea navei.

1. rolurile de echipaj. 2. vitalitatea echipajului. 3. vitalitatea navei.

69 of 135

304.In ce consta compartimentarea corpului navei?

305.Cum se mai numeste spatiul cuprins intre primul perete trasversal etans si etrava navei?

306.Cum se mai numeste spatiul cuprins intre ultimul perete transversal etans si etamboul navei?

307.Ce este forepeak-ul?

308.La ce folosesc coferdamurile?

309.Unde apar cele mai fecvente avarii la corpul navei?

1. dispunerea compartimentului masini in prova navei,langa forepeak. 2. dispunerea de tancuri de balast in borduri,la toate tipurile de nave. 3. impartirea corpului navei in compartimente etanse,prin amplasarea peretilor etansi.

1. coferdam. 2. forepeak. 3. afterpeak.

1. coferdam. 2. forepeak. 3. afterpeak.

1. spatiul cuprins intre ultimul perete transversal etans si etamboul navei. 2. spatiul cuprins intre primul perete transversal etans si etrava navei. 3. spatiul cuprins intre compartimentul masini si magazia de marfa.

1. la pastrarea diferitelor dispozitive de vitalitate. 2. la amplasarea inventarului de avarie. 3. pentru limitarea avariilor de la un tip de compartiment la alt tip.

70 of 135

310.Una dintre masurile constructive pentru asigurarea nescufundabilitatii navei este si:

311.Poate fi considerata instalatia de balast ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii navei?

312.Pote fi considerata instalatia de santina ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii navei?

313.Pentru eliminarea apei si redresarea pozitiei navei avariate,navele sunt dotate cu:

314.Pentru umplerea/golirea tancurilor de balast,in vederea imbunatatirii stabilitatii

1. in prova,pupa si dublul fund. 2. in magaziile de marfa. 3. in compartimentul masini.

1. instruirea echipajului prin "rolurile de echipaj". 2. dotarea navei cu inventarul de avarie. 3. compartimentarea navei.

1. nu ,pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu la asigurarea nescufundabilitatii ai.

2. da. 3. nu.

1. nu ,pentru ca aceasta serveste la asigurarea stabilitatii navei si nu la asigurarea nescufundabilitatii ai.

2. da. 3. nu.

1. instalatii de stins incendiul. 2. instalatii de filtrare-separare a apelor de santina. 3. instalatii de santina si balast.

71 of 135

navei este folosita:

315.Ce instalatii sunt destinate umplerii sau golirii tancurilor de balast,in vederea corectarii pozitiei navei in diverse situatii de incarcare si navigatie ?

316.Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor.



319.Evidentiati unul din principalele mijloace pasive de asigurare a vitalitatii navelor in caz de incendiu..

1. instalatia de santina. 2. instalatia de balast. 3. instalatia de stins incendiul cu apa.

1. instalatia de stins incendiu cu apa. 2. instalatia de santina. 3. instalatia de balast.

1. pompe de santina si balast. 2. dispozitive si instalatii de vitalitate. 3. amplasarea mecanismelor.

1. dotarea cu pompe de santina si balast de rezerva. 2. compartimentarea navei. 3. compartimentul de avarie.

1. deschiderile etanse. 2. mijloacele de avertizare si semnalizare in caz de avarie. 3. dotarea cu echipamente adecvate acestui scop.

72 of 135

320.In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave?

321.In ce consta protectia constructiva contra incendiilor la nave?

322.Care este unul dintre elementele ce concura la protectia constructiva contra incendiilor la nave?

323.Rolul instalatie de stins incendiul la nave este acela de a feri nava si echipajul de pericolul pe care il reprezinta focul.Poate fi considerata aceasta instalatie ca facand parte din mijloacele de asigurare a vitalitatii?

324.Rolul instalatiei de balast este acela de a asigura navei o asietate si banda

1. modul de dispunere a tancurilor. 2. protectia constructiva contra incendiilor. 3. modul de amplasare al coferdamurilor.

1. separarea de restul navei a incaperilor locuite,prin compartimentari avand o rezistenta termica si mecanica corespunzatoare.

2. dotarea navelor cu mijloace de stingere performante. 3. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere performanta.

1. instruirea corespunzatoare a echipajului si dotarea cu tehnica de stingere performanta. 2. sisteme de atentionare si instalatii de stingere. 3. posibilitatea de a detecta,localiza si stinge incendiul acolo unde el s-a produs.

1. protejarea iesirilor. 2. sisteme de atentionare si instalatii de stingere. 3. modul de utilizare a tehnicii din dotare.

1. nu,pentru ca aceste instalatii nu au rol in asigurarea flotabilitatii si nescufundabilitatii navei.

2. nu pentru ca aceste instalatii fac parte dintre mijloacele active. 3. da.

73 of 135

corespunzatoare functie de modul de incarcare si conditiile de navigabilitate.Poate fi considerata aceasta instalatie,in conditiile date,ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii?

325.Instalatia de santina are rolul de drenare a santinelor unor compartimente in urma acumularii unor scurgeri de produse lichide provenind din activitatea de exploatare curenta.Poate fi considerata aceasta instalatie ,in conditiile date,ca facand parte dintre mijloacele de asigurare a vitalitatii?

326.Care sunt instalatiile pentru asigurarea vitalitatii,cu care este dotata orice nava?

327.Ce presupune compartimentarea navei?

328.In ce categorie de activitati specifice putem sa integram masurile care se iau pentru asigurarea nescufundabilitatii navei?

1. nu,pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol. 2. da. 3. da,pentru ca asigurarea plutirii pe asieta si banda dreapta este tot un mijloc de asigurare a

vitalitatii.

1. nu, pentru ca in aceste conditii ea indeplineste un alt rol. 2. da, pentru ca acest lucru contribuie la asigurarea nescufundabilitatii navei. 3. da.

1. instalatiile de incarcare-descarcare si de legare. 2. instalatiile de balast,santina si stins incendii. 3. instalatii de salvare si remorcare.

1. dotarea navei,din constructie,cu pereti etansi despartitori care sa asigure compartimente etanse navei.

2. reguli impuse de normele de registru,privind compartimentele etanse ale navei. 3. dispunerea peretilor despartitori intre magaziile de marfuri.

74 of 135

329.Una dintre masurile constructive pentru asigurarea nescufundabilitatii navei este si:

330.In afara mijloacelor pasive de care dispune nava pentru asigurarea vitalitatii mai exista si altele.Care sunt acelea?

331.Ce sunt mijloacele active de asigurarea vitalitatii navei?

332.Ce instalatii fac parte din categoria mijloacelor active de asigurare a vitalitatii navei?

333.Care sunt principalele mijloace de care dispune nava pentru stingerea incendiilor in scopul mentinerii vitalitatii ei?

1. masuri tehnico-organizatorice. 2. masuri constructive. 3. masuri tehnico-organizatorice, constructive si masuri pentru mentinerea si restabilirea

navei avariate.

1. dotarea cu mijloace adecvate. 2. compartimentarea navei. 3. existenta instalatiei de salvare.

1. instalatiile de santina si balast. 2. instalatiile de santina si cele de stins incendiul. 3. mijloacele active.

1. sunt acele mijloace care asigura vitalitatea navei,prin utilizarea lor de catre echipajul navei.

2. instalatiile de santina si cele de stins incendiul. 3. instalatiile de santina si balast.

1. instalatiile de detectare si avertizare contra incendiilor. 2. instalatiile de santina si balast. 3. instalatiile de santina,balast, incendiu.

75 of 135

334.Care sunt mijloacele active de combatere a incendiilor la nave in scopul asigurarii vitalitatii ei?

335.Cu ce tipuri de instalatii sunt dotate,in general navele, in scopul stingerii incendiilor?

336.In ce conditii poate fi utilizata la nava, instalatia de stingere cu bioxid de carbon pentru combaterea incendiilor?

337.Care este cea mai utilizata metoda de prevenire a incendiilor la navele care transporta produse petroliere cu risc ridicat de inflamabilitate?

1. detectoare de incendiu,instalatia de stins incendiul,stingatoare portabile. 2. mijloace active si mijloace pasive. 3. instalatii de stins incendiul cu sprinklere.

1. mijloacele de stingere portabile si instalatii specializate. 2. instalatii de stins incendiu cu apa,bioxid de carbon,pulberi chimice,abur,spuma chimica si

mecanica.

3. instalatiile de detectare automata a incendiilor.

1. instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon. 2. instalatii de stingere cu sprinklere, instalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de

carbon, abur.

3. instalatii de stingere cu splrinklere, inatalatii de stingere cu apa, spuma, praf, bioxid de carbon, abur, haloni.

1. aceasta instalatie poate fi utilizata numai pentru stingera incendiilor de natura electrica. 2. numai pentru stingerea incendiilor in compartimente unde exista duze de distributie a

acestui agent de stingere si care pot fi inchise etans.

3. numai in compartimentele de masini,camera carmei,magazii de marfa,etc.

1. interzicerea fumatului in locurile nepermise, lucrul cu flacara deschisa interzis, lucrul fara scule metalice care pot produce scantei.

76 of 135

338.Gaurile de apa se clasifica functie de:

339.In cadrul masurilor tehnico-organizatorice ce se iau in timpul exploatarii navei,pentru asigurarea nescufundabilitatii navei,intra:

340.Gaurile de apa sunt:

341.Cum se clasifica gaurile de apa?


2. introducerea gazului inert in tancurile de marfa. 3. inundarea puntilor cu o perdea de apa.

1. starea de incarcare a navei. 2. provenienta, dimensiunile,pozitia si aspectul lor. 3. modul lor de astupare

1. mentinerea in stare de functionare a instalatiilor de vitalitate. 2. existenta intinzatorilor de sart. 3. existenta somarilor si turnichetilor.

1. orificii practicate in punti pentru scurgere. 2. gauri prin care se face o trecere a unei parame sau a lanturilor de ancora. 3. sparturi din corpul navei ce apar ca urmare a diverselor avarii.

1. dupa provenienta, dimensiuni si aspect. 2. dupa posibiliatea de obturare si pozitia fata de nivelul apei. 3. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava.

1. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava. 2. dupa dimensiuni,dupa pozitia in raport cu suprafata apei.

77 of 135


344.Care tipuri de gauri de apa sunt incluse intr-o clasificare tinand cont de provenienta acestora?



347.Cum se clasifica gaurile de apa dupa dimensiuni?

3. dupa locul in care s-au produs(prova,pupa, babord.tribord).

1. dupa locul in care s-au produs(prova,pupa, babord.tribord). 2. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava. 3. dupa aspect,dupa pozitia in raport cu suprafata apei,dupa dimensiuni,dupa provenienta.

1. gauri de apa produse in urma coliziunii cu alte nave. 2. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire. 3. gauri de apa cu aspect neregulat.

1. gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire. 2. gauri de apa cauzate de esuari. 3. gauri de apa cu aspect regulat.

1. gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire. 2. gauri de apa mici,mijlocii,mari si foarte mari. 3. garuri de apa cauzate de coliziuni cu corpuri care plutesc sau sunt in imersiune.

1. gauri de apa mici,mijlocii,mari, foarte mari.

78 of 135

348.Cum se clasifica gaurile de apa functie de aspectul lor?

349.In timpul exploatarii unei nave,pot apare accidente care sa duca la perforarea corpului acesteia.Aceste perforatii se numesc gauri de apa.Cum se clasifica acestea?

350.Ce reprezinta inventarul de avarie al unei nave?

351.Din ce este constituit inventarul de avarie al unei nave?

352.Este corecta formularea : inventarul de avarie este constituit din totalitatea sculelor, materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei?

2. gauri de apa mari si foarte mari. 3. gauri de apa cu aspect regulat si gauri cu aspect neregulat.

1. gauri de apa mici,mijlocii,mari, foarte mari. 2. gauri de apa dispuse deasupra liniei de plutire sau sub linia de plutire. 3. gauri de apa cu aspect regulat si margini netede si cu aspect neregulat si margini

deformate.

1. dupa locul unde s-au produs(prova,pupa, babord,tribord). 2. dupa gradul de pericol pe care-l prezinta pentru nava. 3. dupa aspect,dupa pozitia in raport cu suprafata apei,dupa dimensiuni,dupa provenienta.

1. totalitatea materialelor si dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei. 2. totalitatea mijloacelor active si pasive cu care este dotata nava. 3. totalitatea instalatiilor din dotarea navelor,care contribuie decisiv la salvarea navei in caz

de avarie.

1. totalitatea sculelor,dispozitivelor si materialelor care se afla in inventarul navei. 2. inventarul de avarie este format din panouri cu margini moi,paiete intarite si chesoane de

ciment.

3. toate dispozitivele,sculele si materialele utilizate in lupta pentru combaterea avariei corpului navei.

79 of 135

353.Ce cuprinde inventarul de avarie al unei nave?



356.Care este numarul minim de posturi de avarie existente pe o nava maritima sau fluviala de marime mare?

357.Care este culoarea in care sunt vopsite obiectele inventarului de avarie?

1. da. 2. nu. 3. nu pentru ca aceasta formulare este incompleta.

1. instalatii pentru asigurarea nescufundabilitatii navei. 2. materialele,sculele si dispozitivele folosite pentru astuparea gaurilor de apa. 3. documentatii cu regulile pe care trebuie sa le indeplineasca echipajul in caz de avarie.

1. instalatii care concura la asigurarea vitalitatii navei. 2. mijloacele de evacuare a apei din compartimentele inundate. 3. paiete,plasturi cu margini moi,cleme de avarie cu surub.

1. paiete,plasturi, dispozitive de prindere si fixare,dulapi,truse de scule. 2. plasturi,panouri, dopuri,capace,scule universale de pescuit. 3. mijloace de evacuare a apei din compartimentele inundate.

1. unu. 2. trei. 3. doua.

80 of 135

358.Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie sunt vopsite in rosu?

359.Care este logica pentru care obiectele care fac parte din inventarul de avarie sunt vopsite in dungi albastre?

360.Unde trebuie sa fie amplasat un post de avarie?

361.Unde trebuie sa fie amplasat un post de avarie?

362.Daca o nava are mai mult de doua posturi de avarie,unul trebuie sa fie amplasta in imediata vecinatate a compartimentului de masini.Cum se marcheaza un astfel de compartiment?

1. albastru. 2. galben. 3. rosu.

1. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte scopuri. 2. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru. 3. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in rosu.

1. aceasta este culoarea standardizata si obligatorie prin norme de Registru. 2. pentru a putea fi recunoscute usor si pentru a preveni utilizarea lor in alte scopuri. 3. obiectele care fac parte din inventarul de avarie nu sunt vopsite in dungi albastre.

1. in magazia de piese si materiale. 2. in picul prova sau pupa. 3. pe puntea principala a navei.

1. in picul pupa. 2. in apropierea compartimentului masini. 3. in magazia de marfa.

81 of 135

363.Cum trebuie sa fie amplasat compartimentul destinat depozitarii materialelor de vitalitate?

364.Daca spargerea unui tanc nu este evidenta,cum se face cercetarea acestei eventuale avarii?

365.Paietul se utilizeaza pentru astuparea gaurilor de apa:

366.Ce este plasturele cu margini moi?

367.Ce este plasturele cu margini moli?

1. printr-o eticheta care sa ateste tipul de compartiment. 2. prin inscriptii in engleza si limba tarii de inmatriculare. 3. prin inscriptionare si vopsirea usii partial sau total albastru.

1. astfel incat sa permita accesul usor si rapid,in locuri fara pericol de degradare. 2. astfel incat sa permita accesul a doi membri din echipaj,in acelasi timp,astfel incat sa

permita deschiderea concomitenta a doua usi de intrare in compartiment.

3. in locuri cu acces foarte usor si cu orientarea deschiderilor spre borduri.

1. prin deschiderea sub un unghi mic a portilor etanse ale compartimentelor. 2. vizual. 3. cu ajutorul traductoarelor de nivel sau al sondarii manuale.

1. mijlocii. 2. mari. 3. mici.

1. este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mici si mijlocii. 2. este un dispozitiv cu care se astupa gaurile de dimensiuni mari. 3. un panou din scanduri de lemn,de forma patrata, dreptunghiulara sau de oricare alta

forma geometrica,avand pe contur aplicate perne(margini moi) de etansare.

82 of 135

368.Gaurile de apa mijlocii se astupa cu:

369.Gaurile de apa situate in dreptul gurnei se astupa de regula cu:

370.Gaurile de apa mici se pot astupa cu dopuri,pene sau utilizand un dispozitiv numit:

371.Cum se introduce surubul de fund pentru obturarea gaurii de apa?

372.Cum se vopsesc dopurile si penele din lemn din esenta moale?

1. este un panou din lemn de diverse forme(patrat,rotund, dreptunghiular) avand aplicate pe margini perne moi de etansare.

2. plasture cu margini moi face parte din categoria materialelor de avarie. 3. este un panou rigid care se aplica pe gaura de apa.

1. panouri cu margini moi. 2. dopuri si pene. 3. montanti.

1. panouri rigide. 2. panouri cu margni moi. 3. chesoane de ciment.

1. pontilul reglabil. 2. surubul de fund. 3. panou cu margini moi.

1. de la exteriorul catre interiorul navei. 2. de la interiorul catre exteriorul navei. 3. cu ajutorul pontilului reglabil.

83 of 135

373.Ce reprezinta desenul de mai jos?

374.Ce este clema de avarie cu surub?

375.Din ce este confectionat panoul cu margini moi?

376.Din ce este confectionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari?

1. in albastru. 2. in galben. 3. nu se pitureaza.

1. un panou cu margini moi. 2. un plasture de vitalitate. 3. un punct rigid.

1. un dispozitiv folosit pentru fixarea panourilor peste gaura de apa. 2. un dispozitiv folosit pentru fixarea paietului peste gaura de apa. 3. un dispozitiv folosit pentru fixarea pontilului reglabil.

1. din doua foi de panza de vela ce au intre ele un stat uniform de material vegetal. 2. din doua straturi de scanduri intre care se pune o panza de vela imbibata in seu si o

garnitura de cauciuc la partea interioara a panoului.

3. din patru foi de panza de vela ce au intre le un stat uniform de material vegetal,iar la margini cu o saula ce are la colturi ochi de rodanta.

84 of 135

377.Cum este confectionat paietul utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari?

378.Cum se numeste elementul reprezentat in desenul alaturat?

379.Din ce este alcatuit pontilul reglabil?

1. din doua straturi de scanduri intre care se pune o panza de vela imbibata in seu si o garnitura de cauciuc la partea interioara a panoului.

2. din doua foi de panza de vela ce au intre ele un stat uniform de material vegetal,iar la margini o grandee si avand la cele patru colturi cate un ochi cu rodanta pentru prinderea paramelor..

3. din doua straturi de scanduri dispuse pe directii opuse.

1. paietul nu se foloseste pentru astuparea gaurilor de apa foarte mari. 2. din lemn avand diverse forme geometrice si care are prevazut pe margini perne moi de

etansare.

3. din foi de panza impermeabila ce au intre ele un strat uniform de material vegetal,uneori si o plasa de sarma cu scopul de rigidizare si prevazut la colturi cu ochi cu rodanta si ochiuri pentru paramele de manevra,paramele de fund si pentru bratele paietului.

1. panou cu margini moi. 2. dispozitiv de vitalitate. 3. paiet impletit

1. dintr-o bara metalica intre care se afla doua piese mobile prevazute cu carlige pentru fixare pe coastele navei.

85 of 135

380.Din ce este alcatuita clema de avarie cu surub?

381.Din ce este alcatuit dispozitivul universal de strangere?

382.Prin ce parte a navei se aduce paietul rigid in dreptul gaurii de apa?

383.Se poate aplica paietul peste gaura de apa in timpul marsului navei?

384.Ce repezinta dopurile si penele de lemn,in cadrul inventarului de avarie al navei?

2. dintr-o tija filetata prevazuta cu piulita fluture si care are la capat o furca metalica basculanta fixata cu un bolt.

3. dintr-o teava metalica filetata,in care se introduce o tija cu orificii de reglare a lungimii.







1. prin partea cea mai apropiata de gaura de apa. 2. prin pupa navei. 3. prin prova navei.

1. da. 2. nu. 3. depinde de marimea gaurii.

86 of 135

385.Ce reprezinta grinzile si dulapii din lemn de esenta moale,in cadrul inventarului de avarie al navei?

386.In inventarul de avarie se gasesc in mod obligatoriu panza de vela,foi de cauciuc si stupa gudronata,calti,etc.Ce sunt aceste repere?

387.In ce categorie intra trusa de matelotaj in cadrul inventarului de avarie al navei?

388.Ce este panoul format din doua straturi de scandura,dispuse pe directii diefrite,care au intre ele straturi de panza de vela si pe contur perne moi de etansare?

389.Ce este specific panoului cu margini moi?

1. scule de vitalitate. 2. dispozitive de vitalitate. 3. materiale de vitalitate.



1. in categoria sculelor de vitalitate. 2. in categoria dispozitivelor de vitalitate. 3. in categoria materialelor de vitalitate.

1. paietul de avarie utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mari. 2. panoul cu margini moi utilizat pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii. 3. pontilul reglabil.

87 of 135

390.Ce tipuri de gauri de apa se obtureaza cu ajutorul panoului cu margini moi?

391.Panoul cu margini moi nu se foloseste pentru astuparea gaurilor de apa:

392.Cu ce nu se poate fixa panoul cu margini moi peste gaura de apa?

393.Unde poate fi folosit panoul cu margini moi in scopul etansarii gaurilor de apa?

394.Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi.Ce este reperul 1?

1. ochiurile de rodanta din colturi. 2. se foloseste la astuparea gaurilor de apa din zona gurnei. 3. panza de vela imbibata cu vaselina,pusa intre doua randuri de scanduri.

1. mici. 2. mari. 3. mijlocii.

1. din zona gurnei. 2. de sub linia de plutire. 3. de deasupra liniei de plutire.

1. cu pontilul reglabil. 2. cu clema de avarie cu surub. 3. cu surubul de fund.

1. pe suprafetele plane ale navei. 2. in zona gurnei. 3. pe suprafetele curbe ale navei.

88 of 135

395.Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi.Ce reprezinta reperul 2?

396.Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi.Ce reprezinta reperul 3 ?

1. marginile moi. 2. strat de scanduri exterior. 3. panza de vela.

1. strat exterior de scanduri. 2. panza de vela. 3. margini moi.

1. strat interior de scanduri.

89 of 135

397.In desenul alaturat este reprezentat un surub de fund.Ce este reperul 1?


399.Se pot astupa gaurile de apa mijlocii cu ajutorul surubului de fund?

2. panza de vela. 3. strat exterior de scanduri.

1. flansa de etansare. 2. surubul propriu-zis. 3. piulita de strangere.

1. surubul propriu-zis. 2. dispozitivul de prindere. 3. orificiul de prindere al saulei.

90 of 135

400.Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata?

401.Ce fel de gauri de apa se astupa cu ajutorul clemei de avarie cu cu surub?

402.Clema de avarie cu surub se foloseste pentru fixarea panoului cu margini moi in scopul astuparii gaurilor de apa:

403.In desenul alaturat este reprezentat:

1. da. 2. nu. 3. daca sunt situate sub linia de plutire,da.

1. surubul de fund se foloseste la astuparea gaurilor situate sub linia de plutire. 2. surubul de fund se foloseste la astuparea gaurilor de apa din zona gurnei. 3. surubul de fund se foloseste la astupareea gaurilor de apa mici situate pe fundul navei.

1. gauri de apa mici. 2. gauri de apa mijlocii. 3. nici un fel de gauri de apa.

1. mici. 2. mijlocii. 3. mari.

1. dispoZitivul de avarie cu surub.

91 of 135

404.Desenul de mai jos reprezinta un panou cu margini moi.Ce este reperul 4?

405.Ce reprezinta desenul de mai jos?

406.Ce fel de gauri putem incerca sa le obturam cu ajutorul surubului de fund?

2. surubul de fund. 3. clema de avarie cu surub.

1. strat interior de scanduri. 2. margini moi. 3. panza de vela.

1. un dispozitiv de strangere. 2. pontilul reglabil. 3. surubul de fund.

92 of 135

407.Ce este surubul de fund in contextul in care acesta este considerat ca fiind un dispozitiv de asigurare a vitalitatii unei nave?



1. gaurile de apa mici. 2. gaurile de apa mijlocii. 3. gaurile de apa de deaasupra liniei de plutire.

1. se foloseste impreuna cu dispozitivul universal de strangere. 2. este un surub prevazut cu piulita si garnituri de cauciuc si care la capatul filetat are un

orificiu pentru prinderea saulei.

3. este un dispozitiv de dimensiuni mari care ajuta la obturarea gaurilor de apa mici si mijlocii.

1. flanse de etansare. 2. garnituri de cauciuc sau alt material similar. 3. piulite de prindere.

93 of 135

410.Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de strangere?

411.Ce tipuri de gauri de apa se pot obtura cu ajutorul dispozitivului universal de strangere si al panoului cu margini moi?

412.In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi cu ajutorul unui dispozitiv.De ce fel de dispozitiv este vorba?

1. flanse de etansare. 2. garnituri de cauciuc sau alt material similar. 3. piulite de strangere.

1. gauri de apa mici. 2. gauri de apa mijlocii. 3. nici un fel de gauri de apa.

1. gauri de apa mici. 2. gauri de apa mijlocii. 3. gauri de apa mari.

94 of 135

413.In desenul alaturat se prezinta modul de fixare a unui panou cu margini moi cu ajutorul unui dispozitiv.De ce fel de dispozitiv este vorba?

414.Cum este fixat panoul cu margini moi in desenul alaturat?

1. dispozitivul universal de strangere. 2. surubul universal. 3. clema de avarie.

1. dispozitivul universal de strangere. 2. surubul universal. 3. clema de avarie.

95 of 135

415.Clema de avarie cu surub este:

416.Ce tipuri de gauri se astupa cu ajutorul pontilului reglabil?

417.In ce scop se utilizeaza la nave pontilul reglabil?

418.Ce reprezinta imaginea alaturata?

1. cu ajutorul clemei de avarie. 2. cu ajutorul dulapilor si penelor de fixare. 3. cu ajutorul dispozitivului universal.

1. o instalatia de vitalitate. 2. o scula de vitaliate. 3. un dispozitiv de vitalitate.

1. gauri de apa mici. 2. mijlocii. 3. cu pontilul reglabil nu se astupa gauri.de apa.

1. pentru astuparea gaurilor de apa mici si mijlocii. 2. pentru fixarea panourilor cu margini moi pe gaurile de apa mici si mijlocii. 3. pentru asiguarea vitalitatii navei in conditii de avarie.

96 of 135

419.In figura de mai jos este prezentata:

420.In figura de mai jos este prezentata:

1. un dispozitiv universal de strangere. 2. o clema de avarie. 3. un pontil reglabil.

1. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil. 2. astuparea gaurilor de apa foarte mari. 3. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de strangere.

97 of 135

421.Cum este fixat panoul cu margini moi in figura de mai jos?

422.In desenul alaturat este prezentata una dintre solutiile de fixare a panoului cu margini moi pentru obturarea gaurii de apa.Ce reprezinta reperul 1?

1. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul pontilului reglabil. 2. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul clemei de avarie cu surub. 3. fixarea panoului cu margini moi cu ajutorul dispozitivului universal de strangere.

1. cu pontili reglabili. 2. cu pene si grinzi de lemn. 3. cu dispozitivul universal de strangere.

98 of 135



1. dulapi de fixare. 2. pana de prindere. 3. element de rezistenta a navei.

1. element de rezistenta a navei. 2. pana de sustinere. 3. grinda de tensionare.

99 of 135



1. element de rezistenta a navei. 2. pene de tensionare. 3. grinda de sprijin.

1. grinda de sustinere. 2. panou cu margini moi. 3. gaura de apa.

100 of 135



1. clema de avarie cu surub. 2. pontilul reglabil. 3. dispozitivul universal.

1. element de rezistenta a navei. 2. dispouitiv de fixare. 3. element de sprijin.

101 of 135

429.In desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei gauri de apa cu cheson de ciment.Ce reprezinta elementul notat cu 1?


1. element de structura de rezistenta. 2. tabla cu gaura de apa. 3. table de sustinere.

1. gaura de apa. 2. paiet rigid. 3. tabla corpului navei.

102 of 135


432.Ce este pontilul reglabil?

1. element de rezistenta a navei. 2. o coasta a navei. 3. dulap de sustinere.

1. paiet rigid. 2. gaura de apa. 3. cheson de ciment.

1. este un ansamblu demontabil compus dintr-un element sudat,gaurit la interior,in care culiseaza o tija distantiera.Ambele piese sunt prevazute cu gauri axiale in care se pot

103 of 135

433.Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2-pregatirea mortarului, 3-pregatirea cofragului(forma in care se toarna mortarul), 4-fixarea paietului rigid, 5-curatarea si degresare suprafetei peste care se toarna chesonul, 6-astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7-turnarea mortarului.

434.Indicati ordinea logica in care se procedeaza pentru astuparea unei gauri cu cheson de ciment: 1-drenarea compartimentului inundat, 2-pregatirea mortarului, 3-pregatirea cofragului(forma in care se toarna mortarul), 4-fixarea paietului rigid, 5-curatarea si degresare suprafetei peste care se toarna chesonul, 6-astuparea la interior a gaurii cu panza de vela sau pasla curata, 7-turnarea mortarului.

435.Astuparea unei gauri de apa cu ajutorul chesonului de ciment este o masura cu caracter palitiv.Care sunt recomandarile Rgistrelor Navale cu privire la caracterul acestui tip de reparatie?

436.Care este proportia nisip/ciment in formarea cimentului cu priza rapida utilizat

introduce buloane pentru a le fixa intr-o pozitie care sa asigure ansamblului lungimea dorita.

2. este un element de rezistenta cu ajutorul caruia poate fi fixat pe gaura de apa dispozitivul de etansare.

3. este dispozitivul care se foloseste pentru fixarea plasturelui cu margini moi in gaura de apa.

1. 1,3,4,2,5,6,7. 2. 1,2,3,4,5,6,7. 3. 4,1,5,3,6,2,7.

1. 4,1,5,3,2,6,7. 2. 4,1,3,5,2,6,7. 3. 1,3,5,4,2,6,7.

1. avaria va fi remediata in conditii de santier de indata ce acest lucru devine posibil. 2. verificarea periodica a integritatii chesonului de ciment si repararea lui de cate ori se

constata ca s-a deteriorat sau a inceput sa patrunda apa.

3. controlul periodic daca acesta se afla sub nivelul apei.

104 of 135

pentru turnarea chesoanelor in cazul gaurilor de apa?

437.Care este prima masura care trebuie luata in cazul in care s-a constatat producerea unei gauri de apa la corpul navei?

438.Ce operatiuni specifice se cer a fi facute in cazul producerii unei gauri in bordul navei,sub nivelul apei?

439.Cine stabileste modul de actiune,echipa de interventie si modul de lucru in cazul astuparii gaurilor de apa cu ajutorul chesoanelor de ciment?

440.Prin ''rol de apel si instructiuni in caz de urgenta'' se intelege:

1. 1/1. 2. 2/1. 3. 1/2.

1. se intervine de urgenta pentru astuparea ei in scopul limitarii patrunderii apei in interiorul navei.

2. daca gaura de apa se afla deasupra nivelului apei,atunci nu exista nici un pericol si reparatia poate fi facuta in primul port.

3. informarea de urgenta a superiorilor si a echipei de interventie cu atributiuni pe linia rolului de gaura de apa.

1. compartimentul inundat se izoleaza daca este posibil ,de cele invecinate prin inchiderea usilor etanse si a altor deschideri in punti sau pereti.

2. se cerceteaza motivele producerii gaurii,dimensiunile acesteia si se stabileste modul de actiune si personalul care participa la aceasta actiune.

3. se suna alarma de rol de gaura si se trece la turnarea chesonului de ciment,nu inainte de fixarea paietului prin exteriorul navei pentru astuparea gaurii.

1. exista reguli in acest sens. 2. actiunile intreprinse se fac in functie de Regulamentul Serviciului de Bord. 3. functie de regulile cuprinse in rolul de gaura de apa,dar solutiile aplicate depind de

situatiile concrete in care se afla nava,de priceperea si nivelul de pregatire al celor ce executa lucrarea.

105 of 135

441.Organizarea exercitiilor de urgenta se face:

442.Cine si cand intocmeste rolurile de apel?

443.Care este periodicitatea la care se fac exercitii de abandonare a navei si de incendiu?

444.Cum se numeste ansamblul de instructiuni referitoare la obligatiile si modul de actiune pe care fiecare persoana ambarcata trebuie sa le respecte in situatii de urgenta?

1. ansamblul de reguli si instructiuni prin care fiecare membru de echipaj are obligatia sa le execute intr-o situatie de urgenta pe nava,cand acest lucru se impune.

2. rolul echipajului intr-o anumita situatie de urgenta. 3. ansamblul actiunilor ce se excuta in mod organizat de catre personalul nebrevetat intr-o

anumita situatie de urgenta.

1. numai in caz de urgenta. 2. o data pe luna. 3. ori de cate ori decide comandantul,dar nu mai rar de o data pe luna.

1. seful de echipaj cu scopul instruirii corespunzatoare a personalului din subordine pentru a sti sa intervina in diferite situatii de criza.

2. rolul de apel trebuie intocmit inainte de plecarea navei in voiaj de catre comandantul navei,iar in cazul navelor de pasageri acesta trebuie aprobat organizatoric al actiunilor ce trebuie inteprinse de catre personalul imbarcat,in diverse situatii.

3. seful mecanic cu scopul de a instrui personalul din subordine cu privire la conditiile specifice din compartimentul de masini.

1. o data pe luna. 2. cat mai des posibil. 3. fiecare membru al echipajului trebuie sa participe la cel putin un exerctiu de abandon si

unul de incendiu,cel putin o data pe luna.

1. rol de echipaj (rolul navei ).

106 of 135

445.Ce este rolul de apel?

446.Unde este afisat, de regula, rolul de apel ?

447.Rolul de incendiu trebuie sa indice obligatiile atribuite anumitor membri ai echipajului si care sa cuprinda:

448.In cele mai multe cazuri,avariile produse la corpul navei,daca acesta a fost strapuns,modifica pozitia si stabilitatea ei.Care sunt cele mai recomandabile metode de redresare a pozitiei navei in aceste situatii?

2. instructiuni in caz de urgenta. 3. rol de abandon.

1. un exercitiu de alarmare a echipajului in situatii de criza. 2. un ansamblu de reguli referitoare la masurile ce trebuie luate de fiecare membru de

echipaj in situtii de criza ,cand este declansat semnalul de urgenta respectiv.

3. un exercitiu prin care se verifica gradul de pregatire al echipajului in situatii de urgenta.

1. in cabinele echipajului. 2. in cabine si saloane. 3. in locuri vizibile pretutindeni pe nava, pe putea de comanda,comanda masinii,cabine.

1. locul si natura materialelor combustibile care ard,clasele de foc. 2. sa cunoasca semnalul de urgenta,cui se subordoneaza,locul de dispunere al mijloacelor de

interventie si protectie,actiuni ce trebuie intreprinse de persoana in cauza.

3. sa cunoasca modul de interventie,miloacele din dotare si cine conduce exercitiul respectiv.

1. drenarea apei patrunsa in interior,transferul de lichide,deplasarea sau debarcarea de greutati,inundarea unor compartmente.

2. drenarea compartimentelor inundate urmata de repararea cat mai urgenta a sparturii. 3. astuparea de urgenta a gaurii cu unul din mijloacle de vitalitate urmata de drenarea apei

acumulate si remedierea defectiunilor produse de aceasta.

107 of 135

449.Ce se intelege prin '' esuare '' ?

450.In cazul unei esuari voluntare a navei,cine ia aceasta decizie?

451.Ce este esuarea voluntara?

452.Ce este exercitiul (rolul ) de urgenta?

453.Care este scopul pentru care la bordul navelor se organizeaza roluri sau exercitii de urgenta?

1. punerea pe uscat a unei nave,voluntar sau involuntar. 2. ridicarea la suprafata a navelor scufundate. 3. oprirea navei pentru astuparea gaurilor de apa.

1. seful mecanic pentru ca in aceasta situatie masina nu mai poate functiona. 2. orice membru din echipaj care constata o gaura de apa. 3. comandantul navei.

1. punerea navei pe uscat,datorita contactului cu fundul apei. 2. punerea navei pe uscat,atunci cand comandantul o cere,pentru evitatarea unui pericol

mare.

3. punerea navei pe uscat datorita ordinului celui ce a constatat o avarie.

1. este ansamblul de masuri ce se iau pe nava, in scopul instruirii echipajului pentru a se descurca si interveni in anumite conditii specifice.

2. este ansamblul actiunilor care se executa in mod organizat de catre personalul ambarcat la bordul navelor,in scopul acumularii unor cunostinte si deprinderi necesare a fi aplicate in situatii reale de urgenta.

3. ansamblul actiunilor ce se executa in mod organizat de catre personalul nebrevetat si brevetat intr-o anumita situatie de urgenta.

1. acela de a stabili din timp cadrul organizatoric al actiunilor si modul de actiune pe car le va executa personalul imbarcat,in diverse situatii de urgenta.

2. acela de a familiariza echipajul cu cerintele IMO.

108 of 135

454.Ce elemente cuprinde rolul de apel?

455.Ce elemente cuprinde rolul referitor la gaura de apa?

456.Ce elemente cuprinde rolul referitor la gaura de apa?

457.Cum trebuie sa actioneze echipajul in cazul cand pe nava s-a dat o alarma de urgenta?

458.Cum actioneaza echipajul in cazul cand se produce o gaura de apa la corpul navei sub linia de plutire?

3. acela de a familiariza echipajul cu nava,agregatele, instalatiile si mijloacele de salvare si interventie in caz de incendiu.

1. functia persoanei respective. 2. locul de adunare,actiunile importante ce trebuie intreprinse in caz de urgenta,metoda

folosita pentru imbracarea vestelor de salvare

3. codul de interventie in caz de urgenta.

1. numele si prenumele participantilor la rol, cui i se subordoneaza, actiuni ce trebuie intreprinse.

2. functia persoanei respective,cui i se subordoneaza. 3. obligatiile ce-i revin respectivei persoane.

1. indicatii asupra pericolului pe care-l prezinta situatia. 2. codul de identificare a situatiei respective. 3. atributiile fiecarui membru de echipaj in ceea ce priveste inchiderea usilor etanse,usilor

de protectie contra incendiilor,valvulelor,scurgerilor,hublourilor,spiraelor, tambuchiurilor, ventilatiilor si a altor deschideri in corpul navei.

1. cu calm,rapid,ordonat, fara panica. 2. hotarare,raspundere si competenta. 3. conform obligatiilor ce ii revin pe linie de serviciu.

109 of 135

459.Pentru'' gaura de apa'' semnalul de alarma este:

460.Pentru rolul de incendiu,semnalul de alarma este?

461.Rolul de abandon este anuntat printr-un semnal acustic.Care este acest semnal?

462.Unde sunt expuse extrasele din tabelul general cu rolurile de apel in caz de urgenta?

463.Cum trebuie sa actioneze echipajul la auzul semnalului de alarma corespunzatoor unei anumite situatii de urgenta prevazute in rolurile navei?

1. conform dispozitiilor elaborate de armatorul navei. 2. conform rolului de gaura de apa. 3. conform R.S.B.

1. litera O in codul Morse ,respectiv trei sunete lungi. 2. litera G in codul Morse,adica doua sunete lungi si unul scurt. 3. un semnal lung.

1. litera I in codul Morse,adica doua semnale scurte repetate de 6 ori. 2. un semnal lung. 3. litera A in codul Morse,adica un semnal scurt si unul lung.

1. sapte sunete scurte si unul lung. 2. un semnal scurt repetat de 7 ori. 3. un semnal prelung repetat de doua ori.

1. in cabinele comandantului, sefului mecanic si in camera de comanda. 2. in cabina fiecarei persoane imbarcate care are atributiuni pe aceasta linie si in oricare loc

in care le sunt vizibile si pot fi consultate.

3. numai in careurile navei si in timoneria navei.

110 of 135

464.Care este periodicitatea la care se executa exercitiile(rolurile) de incendiu pe navele de pasageri?

465.Pentru insusirea atributiilor prevazute in rolurile navei si pentru formarea deprinderilor de actiona rapid, corespunzator situatiei,se organizeaza periodic exercitii simuland situatii reale.Cine organizeaza si conduce aceste exercitii?

466.Cand se executa exercitii de simulare ale unor situatii de criza cum ar fi abandon,incendiu,poluare sau gaura de apa?

467.Care sunt primele actiuni pe care trebuie sa le intreprinda echipajul in caz de esuare?

1. personalul imbarcat se aduna la locurile special destinate acestui scop. 2. personalul de cart isi continua serviciul in timp ce restul echipajului participa la rol. 3. personalul ambarcat isi executa atributiile conform instructiunilor ce ii revin prin rolul

respectiv.

1. lunar. 2. de doua ori pe luna. 3. saptamanal.

1. comandantul navei si seful mecanic. 2. comandantul navei. 3. secundul si seful mecanic.

1. in mars si in stationarea navei. 2. in conditii de mars. 3. numai in mars in zilele cu activitate redusa.

1. oprirea urgenta a motorului principal pentru a nu forta dezesuarea navei. 2. cercetarea in amanunt a posibilelor avarii pricinuite de contactul cu fundul apei. 3. sa se verifice adancimea apei si sa se elaboreze strategia de dezesuare.

111 of 135

468.Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijlocele bordului,aceasta operatiune poate fi facuta prin procedee cum ar fi:

469.Cand cercetarea arata ca este posibila dezesuarea navei cu mijlocele bordului,aceasta operatiune poate fi facuta prin procedee cum ar fi:

470.Care sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la aparitia incendiilor la bordul navelor?



1. apelarea la ajutorul navelor specializate in astfel de situatii. 2. asteptarea refluxului urmata de fortarea cu ajutorul propulsiei proprii. 3. dezesuarea cu utilizarea simultana a propulsiei navei si a instalatiei de ancorare.

1. dezesuarea prin schimbarea pozitiei navei in raport cu suprafata apei prin debalastare,deplasare de greutati sau balastare.

2. apelare la ajutorul mareei si a instalatiei manevra proprie in scopul dezesuarii. 3. utilizarea fortei valurilor sia vantului impreuna cu instalatia de propulsie la putere

maxima.

1. incendii datorate caldurii excesive din unele compartimente ale navei. 2. cauze de natura tehnica cum ar fi cele avand la origine fenomene mecanice, electrice sau

chimice

3. descarcarile electrice pricinuite de fenomene meteo.

1. lucrul cu flacara deschisa. 2. izolarea necorespunzatoare a esapamentelor motoarelor. 3. incendii de origine necunoscuta.

112 of 135

473.In ce situatii se foloseste apa pentru stingerea incendiilor?

474.Ce rol au iesirile de urgenta pe nava?

475.Care este prima masura pe care trebuie sa o luati daca ati sesizat producerea unui incendiu?

476.Cine stabileste componenta inventarului de incendiu la bordul unui anumit tip de nava?

477.Abandonarea unei nave avariate se face in urmatoarea ordine:

1. neglijenta si indisciplina. 2. lucrul cu echipamente care iau foc usor. 3. incendii pricinuite de reactii chimice atunci cand nava transporta produse chimice

periculoase.

1. in orice situatie daca nu exista un alt mijloc de stingere. 2. in cazul incendiilor care nu implica echipamente electrice si nici produse petroliere. 3. in orice situatie chiar daca este vorba de echipamente electrice,daca in prealabil s-a scos

tensiunea.

1. au rolul de a permite iesirea din unele compartimente direct pe punte in conditiile cand iesirile principale nu pot fi folosite din diverse cauze.

2. acela de a permite echipajului iesirea din compartimente in diverse locuri de pe nava. 3. aceste iesiri au rol de avarie.

1. actionez cu orice mijloace pe care le am la indemana in vederea neutralizarii lui. 2. anunt de urgenta acest lucru,actionez cu mijlocele din dotare pentru neutralizarea lui. 3. dau alarma si astept echipa de interventie pentru a actiona impreuna conform rolului.

1. acest inventar este stabilit de catre armator impreuna cu constructorul navei. 2. inventarul de incendiu de pe o nava se stabileste in conformitate cu cerintele Rezolutiilor

IMO.

3. Registrul de Clasificare.

113 of 135

478.Cine da ordinul de abandonare a navei in caz ca se impune acest lucru?

479.Cand are dreptul sa paraseasca nava avariata personalul ambarcat pe aceasta?

480.Cine paraseste ultimul nava avariata in caz ca aceasta trebuie abandonata?

1. 1. 2. 3.

2. 1. 2. 3.

3. 1. 2. 3.

4. 1. 2. 3.

5. 1. 2. 3.

6. 1. 2. 3.

7. 1. 2. 3.

1. pasagerii urmati de echipajul navei. 2. nu exista o ordine de abandonare a navei avariate dar comandantul ramane ultimul. 3. mai intai personalul brevetat,urmat de personalul nebrevatat si comandantul.

1. armatorul navei. 2. comandantul sau inlocuitorul sau legal cand comandantul nu este in masura sa-si exercite

functia.

3. orice persoana din echipaj care constata imineneta scufundarii navei.

1. in orice moment,daca considera ca viata ii este in pericol. 2. numai dupa ce comandantul navei ordona abandonarea navei. 3. numai dupa ce recupereaza documentele navei.

1. seful mecanic dupa ce, in prealabil, a oprit toate utilajele care mai functionau. 2. ofiterul de cart dupa ce a recuperat si conservat documentatia navei. 3. comandantul navei.

114 of 135

8. 1. 2. 3.

9. 1. 2. 3.

10. 1. 2. 3.

11. 1. 2. 3.

12. 1. 2. 3.

13. 1. 2. 3.

14. 1. 2. 3.

15. 1. 2. 3.

16. 1. 2. 3.

17. 1. 2. 3.

18. 1. 2. 3.

19. 1. 2. 3.

20. 1. 2. 3.

21. 1. 2. 3.

22. 1. 2. 3.

23. 1. 2. 3.

24. 1. 2. 3.

25. 1. 2. 3.

26. 1. 2. 3.

27. 1. 2. 3.

28. 1. 2. 3.

29. 1. 2. 3.

30. 1. 2. 3.

115 of 135

31. 1. 2. 3.

32. 1. 2. 3.

33. 1. 2. 3.

34. 1. 2. 3.

35. 1. 2. 3.

36. 1. 2. 3.

37. 1. 2. 3.

38. 1. 2. 3.

39. 1. 2. 3.

40. 1. 2. 3.

41. 1. 2. 3.

42. 1. 2. 3.

43. 1. 2. 3.

44. 1. 2. 3.

45. 1. 2. 3.

46. 1. 2. 3.

47. 1. 2. 3.

48. 1. 2. 3.

49. 1. 2. 3.

50. 1. 2. 3.

51. 1. 2. 3.

52. 1. 2. 3.

53. 1. 2. 3.

116 of 135

54. 1. 2. 3.

55. 1. 2. 3.

56. 1. 2. 3.

57. 1. 2. 3.

58. 1. 2. 3.

59. 1. 2. 3.

60. 1. 2. 3.

61. 1. 2. 3.

62. 1. 2. 3.

63. 1. 2. 3.

64. 1. 2. 3.

65. 1. 2. 3.

66. 1. 2. 3.

67. 1. 2. 3.

68. 1. 2. 3.

69. 1. 2. 3.

70. 1. 2. 3.

71. 1. 2. 3.

72. 1. 2. 3.

73. 1. 2. 3.

74. 1. 2. 3.

75. 1. 2. 3.

76. 1. 2. 3.

117 of 135

77. 1. 2. 3.

78. 1. 2. 3.

79. 1. 2. 3.

80. 1. 2. 3.

81. 1. 2. 3.

82. 1. 2. 3.

83. 1. 2. 3.

84. 1. 2. 3.

85. 1. 2. 3.

86. 1. 2. 3.

87. 1. 2. 3.

88. 1. 2. 3.

89. 1. 2. 3.

90. 1. 2. 3.

91. 1. 2. 3.

92. 1. 2. 3.

93. 1. 2. 3.

94. 1. 2. 3.

95. 1. 2. 3.

96. 1. 2. 3.

97. 1. 2. 3.

98. 1. 2. 3.

99. 1. 2. 3.

118 of 135

100. 1. 2. 3.

101. 1. 2. 3.

102. 1. 2. 3.

103. 1. 2. 3.

104. 1. 2. 3.

105. 1. 2. 3.

106. 1. 2. 3.

107. 1. 2. 3.

108. 1. 2. 3.

109. 1. 2. 3.

110. 1. 2. 3.

111. 1. 2. 3.

112. 1. 2. 3.

113. 1. 2. 3.

114. 1. 2. 3.

115. 1. 2. 3.

116. 1. 2. 3.

117. 1. 2. 3.

118. 1. 2. 3.

119. 1. 2. 3.

120. 1. 2. 3.

121. 1. 2. 3.

122. 1. 2. 3.

119 of 135

123. 1. 2. 3.

124. 1. 2. 3.

125. 1. 2. 3.

126. 1. 2. 3.

127. 1. 2. 3.

128. 1. 2. 3.

129. 1. 2. 3.

130. 1. 2. 3.

131. 1. 2. 3.

132. 1. 2. 3.

133. 1. 2. 3.

134. 1. 2. 3.

135. 1. 2. 3.

136. 1. 2. 3.

137. 1. 2. 3.

138. 1. 2. 3.

139. 1. 2. 3.

140. 1. 2. 3.

141. 1. 2. 3.

142. 1. 2. 3.

143. 1. 2. 3.

144. 1. 2. 3.

145. 1. 2. 3.

120 of 135

146. 1. 2. 3.

147. 1. 2. 3.

148. 1. 2. 3.

149. 1. 2. 3.

150. 1. 2. 3.

151. 1. 2. 3.

152. 1. 2. 3.

153. 1. 2. 3.

154. 1. 2. 3.

155. 1. 2. 3.

156. 1. 2. 3.

157. 1. 2. 3.

158. 1. 2. 3.

159. 1. 2. 3.

160. 1. 2. 3.

161. 1. 2. 3.

162. 1. 2. 3.

163. 1. 2. 3.

164. 1. 2. 3.

165. 1. 2. 3.

166. 1. 2. 3.

167. 1. 2. 3.

168. 1. 2. 3.

121 of 135

169. 1. 2. 3.

170. 1. 2. 3.

171. 1. 2. 3.

172. 1. 2. 3.

173. 1. 2. 3.

174. 1. 2. 3.

175. 1. 2. 3.

176. 1. 2. 3.

177. 1. 2. 3.

178. 1. 2. 3.

179. 1. 2. 3.

180. 1. 2. 3.

181. 1. 2. 3.

182. 1. 2. 3.

183. 1. 2. 3.

184. 1. 2. 3.

185. 1. 2. 3.

186. 1. 2. 3.

187. 1. 2. 3.

188. 1. 2. 3.

189. 1. 2. 3.

190. 1. 2. 3.

191. 1. 2. 3.

122 of 135

192. 1. 2. 3.

193. 1. 2. 3.

194. 1. 2. 3.

195. 1. 2. 3.

196. 1. 2. 3.

197. 1. 2. 3.

198. 1. 2. 3.

199. 1. 2. 3.

200. 1. 2. 3.

201. 1. 2. 3.

202. 1. 2. 3.

203. 1. 2. 3.

204. 1. 2. 3.

205. 1. 2. 3.

206. 1. 2. 3.

207. 1. 2. 3.

208. 1. 2. 3.

209. 1. 2. 3.

210. 1. 2. 3.

211. 1. 2. 3.

212. 1. 2. 3.

213. 1. 2. 3.

214. 1. 2. 3.

123 of 135

215. 1. 2. 3.

216. 1. 2. 3.

217. 1. 2. 3.

218. 1. 2. 3.

219. 1. 2. 3.

220. 1. 2. 3.

221. 1. 2. 3.

222. 1. 2. 3.

223. 1. 2. 3.

224. 1. 2. 3.

225. 1. 2. 3.

226. 1. 2. 3.

227. 1. 2. 3.

228. 1. 2. 3.

229. 1. 2. 3.

230. 1. 2. 3.

231. 1. 2. 3.

232. 1. 2. 3.

233. 1. 2. 3.

234. 1. 2. 3.

235. 1. 2. 3.

236. 1. 2. 3.

237. 1. 2. 3.

124 of 135

238. 1. 2. 3.

239. 1. 2. 3.

240. 1. 2. 3.

241. 1. 2. 3.

242. 1. 2. 3.

243. 1. 2. 3.

244. 1. 2. 3.

245. 1. 2. 3.

246. 1. 2. 3.

247. 1. 2. 3.

248. 1. 2. 3.

249. 1. 2. 3.

250. 1. 2. 3.

251. 1. 2. 3.

252. 1. 2. 3.

253. 1. 2. 3.

254. 1. 2. 3.

255. 1. 2. 3.

256. 1. 2. 3.

257. 1. 2. 3.

258. 1. 2. 3.

259. 1. 2. 3.

260. 1. 2. 3.

125 of 135

261. 1. 2. 3.

262. 1. 2. 3.

263. 1. 2. 3.

264. 1. 2. 3.

265. 1. 2. 3.

266. 1. 2. 3.

267. 1. 2. 3.

268. 1. 2. 3.

269. 1. 2. 3.

270. 1. 2. 3.

271. 1. 2. 3.

272. 1. 2. 3.

273. 1. 2. 3.

274. 1. 2. 3.

275. 1. 2. 3.

276. 1. 2. 3.

277. 1. 2. 3.

278. 1. 2. 3.

279. 1. 2. 3.

280. 1. 2. 3.

281. 1. 2. 3.

282. 1. 2. 3.

283. 1. 2. 3.

126 of 135

284. 1. 2. 3.

285. 1. 2. 3.

286. 1. 2. 3.

287. 1. 2. 3.

288. 1. 2. 3.

289. 1. 2. 3.

290. 1. 2. 3.

291. 1. 2. 3.

292. 1. 2. 3.

293. 1. 2. 3.

294. 1. 2. 3.

295. 1. 2. 3.

296. 1. 2. 3.

297. 1. 2. 3.

298. 1. 2. 3.

299. 1. 2. 3.

300. 1. 2. 3.

301. 1. 2. 3.

302. 1. 2. 3.

303. 1. 2. 3.

304. 1. 2. 3.

305. 1. 2. 3.

306. 1. 2. 3.

127 of 135

307. 1. 2. 3.

308. 1. 2. 3.

309. 1. 2. 3.

310. 1. 2. 3.

311. 1. 2. 3.

312. 1. 2. 3.

313. 1. 2. 3.

314. 1. 2. 3.

315. 1. 2. 3.

316. 1. 2. 3.

317. 1. 2. 3.

318. 1. 2. 3.

319. 1. 2. 3.

320. 1. 2. 3.

321. 1. 2. 3.

322. 1. 2. 3.

323. 1. 2. 3.

324. 1. 2. 3.

325. 1. 2. 3.

326. 1. 2. 3.

327. 1. 2. 3.

328. 1. 2. 3.

329. 1. 2. 3.

128 of 135

330. 1. 2. 3.

331. 1. 2. 3.

332. 1. 2. 3.

333. 1. 2. 3.

334. 1. 2. 3.

335. 1. 2. 3.

336. 1. 2. 3.

337. 1. 2. 3.

338. 1. 2. 3.

339. 1. 2. 3.

340. 1. 2. 3.

341. 1. 2. 3.

342. 1. 2. 3.

343. 1. 2. 3.

344. 1. 2. 3.

345. 1. 2. 3.

346. 1. 2. 3.

347. 1. 2. 3.

348. 1. 2. 3.

349. 1. 2. 3.

350. 1. 2. 3.

351. 1. 2. 3.

352. 1. 2. 3.

129 of 135

353. 1. 2. 3.

354. 1. 2. 3.

355. 1. 2. 3.

356. 1. 2. 3.

357. 1. 2. 3.

358. 1. 2. 3.

359. 1. 2. 3.

360. 1. 2. 3.

361. 1. 2. 3.

362. 1. 2. 3.

363. 1. 2. 3.

364. 1. 2. 3.

365. 1. 2. 3.

366. 1. 2. 3.

367. 1. 2. 3.

368. 1. 2. 3.

369. 1. 2. 3.

370. 1. 2. 3.

371. 1. 2. 3.

372. 1. 2. 3.

373. 1. 2. 3.

374. 1. 2. 3.

375. 1. 2. 3.

130 of 135

376. 1. 2. 3.

377. 1. 2. 3.

378. 1. 2. 3.

379. 1. 2. 3.

380. 1. 2. 3.

381. 1. 2. 3.

382. 1. 2. 3.

383. 1. 2. 3.

384. 1. 2. 3.

385. 1. 2. 3.

386. 1. 2. 3.

387. 1. 2. 3.

388. 1. 2. 3.

389. 1. 2. 3.

390. 1. 2. 3.

391. 1. 2. 3.

392. 1. 2. 3.

393. 1. 2. 3.

394. 1. 2. 3.

395. 1. 2. 3.

396. 1. 2. 3.

397. 1. 2. 3.

398. 1. 2. 3.

131 of 135

399. 1. 2. 3.

400. 1. 2. 3.

401. 1. 2. 3.

402. 1. 2. 3.

403. 1. 2. 3.

404. 1. 2. 3.

405. 1. 2. 3.

406. 1. 2. 3.

407. 1. 2. 3.

408. 1. 2. 3.

409. 1. 2. 3.

410. 1. 2. 3.

411. 1. 2. 3.

412. 1. 2. 3.

413. 1. 2. 3.

414. 1. 2. 3.

415. 1. 2. 3.

416. 1. 2. 3.

417. 1. 2. 3.

418. 1. 2. 3.

419. 1. 2. 3.

420. 1. 2. 3.

421. 1. 2. 3.

132 of 135

422. 1. 2. 3.

423. 1. 2. 3.

424. 1. 2. 3.

425. 1. 2. 3.

426. 1. 2. 3.

427. 1. 2. 3.

428. 1. 2. 3.

429. 1. 2. 3.

430. 1. 2. 3.

431. 1. 2. 3.

432. 1. 2. 3.

433. 1. 2. 3.

434. 1. 2. 3.

435. 1. 2. 3.

436. 1. 2. 3.

437. 1. 2. 3.

438. 1. 2. 3.

439. 1. 2. 3.

440. 1. 2. 3.

441. 1. 2. 3.

442. 1. 2. 3.

443. 1. 2. 3.

444. 1. 2. 3.

133 of 135

445. 1. 2. 3.

446. 1. 2. 3.

447. 1. 2. 3.

448. 1. 2. 3.

449. 1. 2. 3.

450. 1. 2. 3.

451. 1. 2. 3.

452. 1. 2. 3.

453. 1. 2. 3.

454. 1. 2. 3.

455. 1. 2. 3.

456. 1. 2. 3.

457. 1. 2. 3.

458. 1. 2. 3.

459. 1. 2. 3.

460. 1. 2. 3.

461. 1. 2. 3.

462. 1. 2. 3.

463. 1. 2. 3.

464. 1. 2. 3.

465. 1. 2. 3.

466. 1. 2. 3.

467. 1. 2. 3.

134 of 135

468. 1. 2. 3.

469. 1. 2. 3.

470. 1. 2. 3.

471. 1. 2. 3.

472. 1. 2. 3.

473. 1. 2. 3.

474. 1. 2. 3.

475. 1. 2. 3.

476. 1. 2. 3.

477. 1. 2. 3.

478. 1. 2. 3.

479. 1. 2. 3.

480. 1. 2. 3.

135 of 135

cunostinte marinarie

Documents