Mânia lui DumnezeuRomani 1:18

MÂNIE (DEX) 1) Stare patologică caracterizată prin diverse tulburări mintale (exaltare euforică,

instabilitate, incoerență de idei și de activitate motrice). 2) Tulburare a spiritului, manifestată prin

prezența unei idei fixe. 3) Obișnuință exagerată și obsedantă; purtare ciudată.

Dar nu aşa stă treaba cu mânia lui Dumnezeu!

„Este trist că mulţi aşa zişi creştini consideră mânia lui Dumnezeu ca fiind ceva pentru care ei trebuie să-şi ceară scuze, sau este ceva care şi-ar dori să nu existe. Pe când unii nu merg aşa de departe încât să admită deschis că aceasta ar fi un defect în caracterul Divin, astfel încât nu se referă cu plăcere la această caracteristică a lui Dumnezeu, alţii le place să nu se gândească la ea, şi rareori când aud menţionarea ei, nu experimentează un resentiment care se revoltă în ei, faţă de acest aspect al caracterului Divin. Chiar şi cei cu o judecată mai trează, nu puţini dintre ei nu-şi pot imagina că există o severitatea a lui Dumnezeu, de la care, dacă medităm asupra ei, avem de câştigat! Alţii ţin strâns de iluzia că mânia lui Dumnezeu nu se potriveşte cu bunătatea Lui, şi astfel o elimină din gândurile lor. ( Arthur Pink – „Atributele lui Dumnezeu”)

Don Carson, cunoscut teolog al vremurilor noastre, spunea că înţelegerea mâniei lui

Dumnezeu ţine şi de a înţelege CE NU ESTE mânia lui Dumnezeu:

nu este/înseamnă faptul că Dumnezeu îşi pierde cumpătul! El spunea de

asemenea că:

„Nu putem vorbi despre mânia lui Dumnezeu în acelaşi fel cum vorbim

despre dragostea lui Dumnezeu.” – pt că Dumnezeu este dragoste, dar nu

este mânie! DE CE??

o pentru că DRAGOSTEA este natura lui Dumnezeu, iar

o MÂNIA este răspunsul/reacţia lui Dumnezeu faţă de păcat, faţă de orice

rebeliune faţă de El.

În principal, mânia lui Dumnezeu este legată de păcatul omului, dar

înainte de aceasta, s-a manifestat faţă de căderea fiinţelor angelice,

în frunte cu Lucifer (Satana)

În ceea ce priveşte descrierea MÂNIEI lui Dumnezeu trebuie să privim în Scripturi

(Cuv. lui D), unde găsim aprox. 600 de pasaje numai în Vechiul Testament care

menţionează „mânia” lui Dumnezeu, dar sunt multe altele care fac referinţă la gelozia lui

Dumnezeu, la faptul că pedepseşte pe cel vinovat... (mai multe decât despre dragostea

lui Dumnezeu – A. Pink)

În Noul Testament pasajul central despre mânia lui Dumnezeu se află în Epistola lui

Pavel către Romani (1:18-32) – „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva

oricărei necinstiri a lui Dumnezeu...” (vs.18)

Exemple: potopul (Gen.6-7), Sodoma şi Gomora (Gen.19), urgiile din Egipt (Ex.7-12),

cu „viţelul de aur” (Ex.32), Cazul Core-Datan şi Abiram (Num.16), când David face

numărătoarea pop (2 Sam.24)... etc.

Despre mânia lui Dumnezeu în Vechiul Testament:

Exod 15:7 - „Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trânteşti la pământ pe vrăjmaşii Tăi; Îţi dezlănţui mânia, şi ea-i mistuie ca pe o trestie.”

Duteronom 9:8 - „La Horeb, atâta aţi aţâţat mânia Domnului, încât Domnul S-a mâniat pe voi şi voia să vă nimicească.

Deuteronom 9:22 – „Apoi la Tabeera, la Masa şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţâţat mânia Domnului.”

Deuteronom 32:21 – „Mi-au întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M-au mâniat prin idolii lor deşerţi; şi Eu îi voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.”

Psalmii 2:12 - „Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie, şi să nu pieriţi pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toţi câţi se încred în El!”

Psalmii 76:7  – „Cât de înfricoşat eşti Tu! Cine poate să-Ţi stea împotrivă când Îţi izbucneşte mânia?”

Psalmii 78:31  – „când s-a stârnit mânia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei şi a doborât pe tinerii lui Israel.”

Isaia 30:27 – „Iată, Numele Domnului vine din depărtare! Mânia Lui este aprinsă şi un pârjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie, şi limba Lui este ca un foc mistuitor..”

Ieremia 10:10 – „Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Împărat veşnic. Pământul tremură de mânia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia Lui.”

Zaharia 10:3 - „Mânia Mea s-a aprins împotriva păstorilor şi voi pedepsi pe ţapi. Căci Domnul oştirilor Îşi cercetează turma, casa lui Iuda, şi o va face ca pe calul Său de slavă în luptă.

În Noul Testament: Matei 3:7 – „Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să

primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?” (Ioan Botezătorul)

Ioan 3:36 – „Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” (Isus către Nicodim)

În prezent: Romani 1:18 - „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva

oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor.”

o în Romani 1:18-32 – Neamurile sunt vinovate!

o în Romani 2:1 – 3:8 – Evreii sunt vinovaţi!o în Romani 3:9-20 – Toată lumea este vinovată!

În viitor: Apocalipsa 6:16 - „Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi

ascundeţi-ne de faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului;”

Apocalipsa 15:1 Apoi am văzut în cer un alt semn mare şi minunat: şapte îngeri care aveau şapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s-a isprăvit mânia lui Dumnezeu.

Apocalipsa 15:7 Şi una din cele patru făpturi vii a dat celor şapte îngeri şapte potire de aur pline de mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor.

Caracteristicile Mâniei lui Dumnezeu

este diferită mânia omului (Iacov 1:20).

este întotdeauna în concordanţă cu standardele date de Dumnezeu în Scriptură date

pentru conduita omului şi cu avertizările date de Dumnezeu cu privire la neascultarea

omului (Deut. 29:26-28; 30:15-20; 2 Samuel 12:9-10; 2 Regi 22:10-13; 24:2; 2 Cronici 19:8-

10; 34:18-28; 36:15-16; Ieremia 22:11-12; 44:2-6).

este în concordanţă cu faptele omului şi este proporţională cu păcatul omului (Ps. 28:4;

Isaia 59:18; Ieremia 17:10; 21:14; 25:14; Ezechiel 20:44; 24:14; 36:19).

este înceată şi controlată, nu surprinde şi nu este explozivă (Exod 34:6; Numeri 14:18).

vine după avertizarea la judecată (ex. potopului lui Noe – Gen.6-9, Sodoma şi Gomora

(Gen.19), si altele din VT prin profeţi)

este întotdeauna provocată de păcatul omului (Deut. 4:25; 9:18; Ieremia 25:6-7; 32:32).

Nu este aplicată în mod păcătos, ci în dreptate (Rom. 2:5; Iacov 1:19-20).

CE FACEM CU ACEASTĂ CUNOAŞTERE despre MÂNIA LUI DUMNEZEU??

Până când OMUL nu cunoaşte adevărul că este un păcătos şi merită toată mânia lui Dumnezeu, nu poate aprecia Harul şi mântuirea oferită de Dumnezeu prin Isus Cristos.

Ioan 3:36 – „Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” (Isus)

Romani 5:9 – „Deci cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi, prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu.”

1 Tesaloniceni 1:10 - „şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat din morţi, pe Isus, care ne izbăveşte de mânia viitoare.”

1 Tesaloniceni 5:9 – „...Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos...”

Mânia lui Dumnezeu este una din perfecţiunile caracterului lui Dumnezeu la care noi avem nevoie să medităm frecvent.

Aplicaţii:

1 Tesaloniceni 5:8 – „Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie....” (TRĂIRE)

o Evrei 12:18-29 - 25 Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci, dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbeşte din ceruri, 26 al cărui glas a clătinat atunci pământul, şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta: „Voi mai clătina încă o dată nu numai pământul, ci şi cerul.” (Trăirea cu teamă de Dumnezeu)

Efeseni 4:26-27- „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră! Nu daţi ocazie diavolului!” (RELAŢII)

Efeseni 5:6-7 – „Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte; căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători. Aşadar, nu vă asociaţi cu ei!” (ÎNVĂŢĂTURĂ)

Romani 12:19 – „Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul.” (Lev.19:18 - Să nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe copiii

poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”) (DREPTATE)

Iacov 1:19-20 „Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie; 20 căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.” (ASCULTARE)