8/2/2019 Cum Se Lega Cele Doua Rticole de Profesia Medicala

1/3

Nuvela, ,,moaste vii , desi nu a fost scrisa de un medic atrage

atentia asupra importantei naratiunilor in descoperirea si tratarea

bolilor, si pentru semnificatia bolii la persoane cu convingeri civile,

religioase, cristalizate intr-un context social si cultural dat.

Pe de alta parte dezvaluie si modul sum medicii se implica

emotional si mental in istoricul de boala si de viata al pacientului.

Din aceasta nuvela se desprinde principiul de baza al medicinii

narative: impatasirea suferintei ca metoda prin care o boala poate fi

accepta mai usor atat de pacient, cit si de medic, de societate.

Chiar daca este o fictiune, ea poate avea o valoare informationala

considerabila, prin modalitatea de descriere a suferintei si prin aratarea

felului de abordare medicala si a comportamentului social fata de

starea de boala, a practicilor religioase si crezului despre puterea

tamaduitoare a suferintei.

Medicina bazata pe naratiune apare ca o necesitate in cadrul

conceptul holistic, fiind o metoda comprehensibila prin care se descrie

detaliat suferinta unei persoane intr-un context particular.

Ce vrea sa spuna aceasta poveste despre profesia medicala?

Un medic moscovit relateaza povestea, unui femei, in virsta de 29

ani, intilnita cu citeva saptamini inainte de moarte, realizind prindialogul purtat o anamneza ghidata amanuntita, care a relevat un

tabloul clinic destul de detaliat al unei boli incurabile, de etiologie

neprecizata, cu evoultie progresiva, de 7 ani :

- un sdr. dureros cronice ,,ma scurma

- sclabiciune mulsculara progresiva la nivelul membrelor

inferioare si ulterior si a membrelor superioare,

- evolutie stadiu final : casexie ,,o mumie, ,,am prins a ma usca si

a ma topi vazind cu ochii ,un facies caracteristic ,, capuluscatde culoare aramie, parea

scos dintr-o icoana veche, nasul subtire ca o muche de cutit, buzele abia

desenate, pe obraz nu putea apare zimbetul.

- tulburari circulatorii perferice : miinile cu degete ca niste

betisore, subtiri si inghetate,

8/2/2019 Cum Se Lega Cele Doua Rticole de Profesia Medicala

2/3

- dificultati respiratorii in timpul vorbirii, gemete

- inapetenta, progresiva, insotita in fazele finale si de lipsa nevoii

de hidratare,

- durerei articulate la mobilizare

- episoade de insomnii, pentru care a urmat in tratament

simptomatic cu opiu

- izolare sociala, ingrijita prin mila cunoscutilor,

Date relevate despre profesia medicala in acele timpuri:

- la spital nu i-au putut preciza etiologia

- proceduri medicale fara corespondenta stiinfica in prezent ,,arsa cu

fier rosu pe spinare, ,,pusa pe gheata pisata

- administrare de opiu, in caz de insomnie

- atitudinea rigida, autoritara, a unui medic, ca om de stiinta, obligat

moral sa prezinte interes pt boala sa, pt problemele ei fizice:

investigind-o in scop diagnostic, tratind cu ignoranta durerea pricinuita

in timpul examenului obiectiv general: artralgiile cauzate de mobilizare

pasiva .

- atitudine diferita din partea medicului care dealtfel relateaza povestea

ei de viata, o conduita medicala de compasiune si de empatie :- prin utilizare limbaj adecvat,,ce soarta cumplita, ,, nu-ti e

greu sa duci asa viata, biata de tine,

- obiectivind si suferinta sociala, a lipsei de relationare

- interesat de ceea ce gindea femeia despre boala, de

reprezentarea mentala a bolii pt femeie :,,Care ar fi mai

nenorociti?

- intrind intr-un rol de confident si nu judecator, rizind de

istorioarele amuzante despre vietuitoarele naturii la care eramartora ;

- recunoscindu-si implicarea emotionala: ,,a ramas tintuit,

nemisarea de stana a bietei fapturi... trecea si asupra mea, parca

amortisem si eu.

8/2/2019 Cum Se Lega Cele Doua Rticole de Profesia Medicala

3/3

- considerind cu abnegatie codul deontologic: facind

suferindei propuneri medicale: sa o duca la spital, sa o investigheze, sa

incerce sa o salve, sa nu o abadoneze.

- dovedindu-se un bun ascultator, fara a fi presat timp,

incurajind impartasirea suferintei spiritule, religioase, morale: ,,

nu va intoarceti capul de la ticolasenia mea, boala fiind

considerata ca o pedeapsa pt pacate

- deceleaza convingerile religioase despre boala si mecanismele

adaptative de coping la o boala invalidanta: aceptarea bolii ca un

semn divin ,, mi-a dat o cruce, dovada ca-i sunt draga ,, mi-a

fost fost greu pina m-am obisnuit, cautarea tamaduirii prin

spovedanie, rugaciune (acatiste) si izbavire prin suferinta,, avand

de patimit atat pe lume, asa ti-ai usurat si tie sufletul de pacate,

- dialogul medic-pacient reprezinta si o cale de autocunoastere pt

medic care prezinta schimbari de dispozitie: de la temere la

milostenie.

- medicul prezinta interes pt statul mental, sensul atribuitsuferintei,,i-a spune la ce te gindesti ?

- apare exprimata atat de explicit viata ei secreta,, Poate cinevapatrunde in inima aproapelui sau ? vezi ca asta nu se poatespune, stapine , nu se poate lamuri

- femeii ii gasesc un rol social, o invata cintece pe o fetita orfana, sa

asculte povestilor drumetilor, sa instiinteze si sa ceara pomana in

numele bastinasilor credinciosi , asigurndu-l de pomenire pt fapta sa in

rugaciuni.

- implicat, ingrijorat despre boaa,

- face o mica ancheta sociala, afla perceptia, opinia publica

despre suferinda: ex : e asemuita cu o sfinta care indura tot, numind-o,,moaste vii .