42 mai 2009

CONSULTAN}~

România poate accesafonduri structurale \nperioada 2007-2013,pentru un num`r impor-tant de domenii. Între-

prinderile mici [i mijlocii (categorie\n care se \ncadreaz` [i cea maimare parte a firmelor de transport[i construc]ii) sunt eligibile pentruprograme finan]ate de Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regional`(FEDR), Fondul Social European(FSE) [i Fondul European pentruAgricultur` [i Dezvoltare Rural`(FEADR). Conform documentelorstrategice de programare, IMM-urile pot aplica pentru ob]inereade finan]are nerambursabil` peProgramul Na]ional de DezvoltareRural` (PNR), Programul Opera]io -nal Sectorial - Dezvoltarea Resurse -lor Umane (POS-DRU), ProgramulOpera]ional Regional (POR) [i Pro-gramul Opera]ional Sectorial -Cre[terea Competitivit`]ii Economi -ce (POS-CCE). În ceea ce prive[tesprijinul direct pentru \ntreprinderi,acesta vizeaz`: investi]iile produc-tive \n activit`]i de procesare a pro-duselor agricole [i silvice, \ntre-prinderi high-tech [i spin-off, IMM-uri din domeniul turismului, investi -]ii \n produc]ie pentru \ntreprinderidin sectoare productive.

Pa[ii de urmat

În cadrul documenta]iei aferen -te fiec`rui program de finan]are,GHIDUL SOLICITANTULUI, suntdescrise \n am`nunt toate domeni-

ile eligibile pentru a fi finan]ateprin instrumentele structurale, cri-teriile esen]iale, condi]iile [i docu-mentele necesare pentru accesulla finan]area nerambursabil`.

Etapele parcurse de un IMM pen- tru accesarea fondurilor nerambur -sabile, \n vederea achizi]iei unuiechipament, presupun:

� Definitivarea clar` a obiec-

tului investi]iei - modernizare

echipament/instala]ie/utilaj/mij -

loc de transport tehnologic, au-

tomatizarea sau mecanizarea

procesului de fabrica]ie etc� Informarea privind pro-

gramele de finan]are disponibile

� Citirea Ghidului

Solicitantului

� Verificarea eligibilit`]ii apli-

cantului [i a cheltuielilor vizate� Stabilirea modalit`]ii de co-

finan]are� Elaborarea proiectului � Completarea cererii de

finan]are [i depunerea ei la Organismul de Implementare

� Procesul de evaluare [iselec]ie a proiectului (verificareaconformit`]ii administrative, eligibilitatea [i evaluarea tehnico-financiar`)

� Aprobarea proiectului [i semnarea contractului de finan]are

� Implementarea proiectuluide c`tre beneficiar - raportul de

progres trimestrial, atribuireacontractelor de achizi]ii, activit`]ide informare [i publicitate

� Plata finan]`rii nerambursabile dup` efectuareacheltuielilor de c`tre beneficiar

�Monitorizarea de c`tre Organismul de Implementare arealiz`rii proiectului conformcererii de finan]are [i trans-miterea c`tre acesta a unui raportanual timp de 3 ani de la data fi-naliz`rii activit`]ilor proiectului

� P`strarea documentelorlegate de implementarea proiec-tului timp de 3 ani de la data\nchiderii oficiale a programuluide finan]are.

Consultan]a estefinan]at` de UE

În cazul \n care solicitantul (IMM-ul) nu are capacitatea de a realiza do -cumenta]ia de proiect [i impleme -ntarea acestuia pe cont propriu, serecomand` apelarea la o firm` de consultan]` \nc` din etapa de infor-mare privind ob]inerea finan]`rii. Spre exemplu, \n cadrul POS-CCE, axa prioritar` 1, sprijinul pentrumodernizarea sectorului productivprin investi]ii tangibile [i intangi-bile se acord` companiilor ce desf` -[oar ̀activit`]i \ncadrate \n urm`toa -rele clase CAEN: B - Industria extrac-tiv`, C - Industria prelucr`toare, E -Distribu]ia apei, salubritate, ges-tionarea de[eurilor, activit`]i de

Din culisele fondurilor structurale

Cum pot fi acce-sate fondurilestructurale? Încât timp? {i dec`tre cine? Sunt\ntreb`rile la carevom \ncerca s`r`spundem lan-sând din acestnum`r o serie dearticole prin in-termediul c`roravom intra \nculiselebirocra]iei eu-ropene, al`turi decei care s-au obi[nuit deja s`-i descurcei]ele.

mai 2009 43

decontaminare, F - Construc]ii (\naceste clase se \nscriu subcategoriice nu sunt considerate eligibile).

Ce conteaz` laevaluareaproiectelor

Un aspect important de care tre- buie s` se ]in` cont la elaborareaproiectului const` \n urm`rirea cri-teriilor din grila de evaluare tehni-co-financiar`; de aceea o firm` deconsultan]` ofer` sprijin \nc` de la\nceput pentru \ntocmirea unuiproiect \n conformitate cu criteriilede evaluare.

Cele 5 categorii de criterii dup`care se evalueaz` proiectele sunt:relevan]a proiectului pentru obiec-tivele programului de finan]are;

calitatea [i coeren]a proiectului;maturitatea proiectului; sustena -bilitatea proiectului; capacitateabeneficiarului de implementare aproiectului.

În func]ie de programul la careeste depus proiectul, exist` \ns`criterii de selec]ie adi]ionale. Astfel,\ntreprinderea trebuie s` realizezeo cre[tere a cifrei de afaceri timp de3 ani de la data finaliz`rii proiectu-lui, s` implementeze tehnologiimoder ne, s` creeze [i s` men]in`locuri de munc`.

De asemenea, sunt luate \n cal-cul \mbun`t`]irea calit`]ii [i protec -]ia mediului \nconjur`tor, egali ta -tea de [anse, justificarea necesit`]iifinan]`rii nerambursabile, dar [ianaliza pie]ei care s` demonstrezeexisten]a unei cereri poten]iale pen-

tru produsele/serviciile oferite de \n -treprindere. Alte criterii ]in de inter-valul de timp scurt necesar pentrude ma rarea proiectului, capacitateafi nan ciar ̀a solicitantului de a sus]ineproiectul dup` \ncetarea finan]`riinerambursabile [i de capacitateade a men]ine func]ionarea \ntre-prinderii \n urm`torii 3 ani dup`\ncheierea proiectului.

Sunt, de asemenea, importante:certificarea ISO 9000, num`rul, ca-lificarea [i experien]a resurselorumane necesare pentru imple-mentarea proiectului [i atribu]iilemembrilor echipei de proiect, pen-tru a acoperi activit`]ile prev`zutepentru implementarea proiectului.

Diana PARIZIANUBEPA Advisors

LLansat \n 1984 ca vehiculde categorie grea, cu un\nalt nivel tehnologic [ide imagine, Turbostar adevenit un adev`rat best-

seller pe pia]a italian` [i o povestede succes \n Europa, cu 50.000unit`]i vândute \n 7 ani. La \nceput,a existat o versiune Turbostar propul-sat` de un motor cu 6 cilindri, mo -delul 190.33 (\nlocuit de .36 maitârziu), dar, la sfâr[itul anilor 80,motorul V8 de 420 CP a fost upgra-dat pentru a deveni 190.48 (480CP), cel mai puternic model dingama T. Turbostar a fost urmat, lascurt` vreme, de Turbotech, modelpentru distan]e mai scurte, cu cabin`de zi. Acesta a pornit cu un motorde 9 l, 190.24, urmat de un altul de

13 l, \n versiuni 190.26 [i 190.32.În 1992-1994, Turbostar [i Tur-botech au fost \nlocuite de Eurostar[i Eurotech (Truck of the Year 1993),mai târziu propulsate de motoareCursor. Acestea au fost lansate \n 1998(Cursor 8) [i 1999 (Cursor 10) [i eraumotoare cu turbin ̀cu geometrie vari-abil̀ . Vehiculele pentru [antier [i cari-er` \nlocuite \n 1984 au fost 330.30[i 330.36. Dup ̀achizi]ia Enasa/Pega-so, camioanele de [antier destinatepie]ei spaniole au primit numelede Pegaso Trakker, care a fost adop-tat, mai târziu, sub forma Euro-Trakker, pentru toate pie]ele. Ast`zi,modelul se nume[te chiar Trakker,un urma[ demn de puternicii s`ipredecesori. De asemenea, demn demen]ionat este faptul c`, \n 1985,

Astra se al`tur` grupului Iveco. Înplus, \n 1986, Iveco \ncheie un jointventure cu Ford, pentru construc]ia[i comercializarea gamei Ford Cargo.

Daily merge mai departe

În 1989, Daily, care \ntre timpprimise [i el un motor turbo, a fostre\nnoit atât ca design interior [iexterior, cât [i ca tehnologie. Gamade motoare ale noii genera]ii Dailyporneau de la o versiune aspirat ̀de75 CP [i mergeau pân` la o versiunede 103 CP. Noul Daily a ap r̀ut \n 1996iar \n 1999 a fost lansat un noumodel, Daily City Truck, care a câ[tigattitlul de International Van of theYear 2000, disponibil \n 3.000 ver-

44 mai 2009

ISTORIE

Anii 80 au \nsem-nat, pentru nouamarc` de vehicule comer-ciale, na[terea unoradev`rate legende,\ncepând cu motoriz`rileturbo [i continuând cuadev`ratele bazeale modelelor deast`zi, de la Tur-bostar la Stralis.

mai 2009 45

siuni [i propulsat de noul motorIveco Unijet common-rail. Dou` ver-siuni EURO 2 erau oferite, un 2300cu puteri de pân ̀la 116 CP, [i un 2800cu 146 CP. În 2004, gama a primitun motor de 2,3 l HPI urmat, \n 2005,de un 3 l, capabil s` dezvolte pu terimaxime de 136 [i 166 CP.

Eurocargo - voca]ieglobal`

Eurocargo a constituit ilustrareaideii unei game medii unitare pen-tru Europa [i pie]ele de export aleIveco.

Creat` s` acopere dou` seg-mente de tonaj, de la 6 la 11 [i dela 12 la 18,5 t, gama Eurocargo a fostlansat̀ \n 1991 [i a câ[tigat titlul Inter-national Truck of the Year 1992.

Modelul a beneficiat din plin deexpansiunea designului pe calculatorpentru cabine. Motoarele, r`cite cuaer, erau de trei tipuri, unul de 3,9l, cu patru cilindri, [i dou` cu [asecilindri, de 5,9 [i 7,7 l, fiind disponi-bile \n total 9 game de putere, dela 102 la 227 CP. În 2001, au ap`rutmotoarele Tector, rezultatul colabor̀ riicu Cummins.

Acestea erau capabile s ̀\ndeplin-easc ̀normele EURO 2, gra]ie tehnolo-giei common-rail [i erau oferite \nversiuni cu 4 [i 6 cilindri [i puteri sim-ilare cu cele pe care le-au \nlocuit.

Gama noului mileniu

În prim`vara anului 2002, a fostlansat Stralis Active Space, model

destinat s` \nlocuiasc` versiuneaEuroStar. Cu un design completre\nnoit, vehiculul a primit titlul deInternational Truck of the Year 2003.Acesta a fost urmat, \n 2003, dedou` versiuni cu cabin` mai mic`,destinate transportului regional [ide distribu]ie: Active Time [i ActiveDay, cu motoare cu [ase cilindri [iputeri de la 273 la 540 CP.

Noile genera]ii Stralis au fostlansate \n 2007 [i au introdus oserie de inova]ii spectaculoase.Gama dispune de trei motoriz`ri(Cursor 8 - 310, 330, 360 CP, 10 - 420,450 CP [i 13 - 500 [i 560 CP, EURO5), cele trei cabine „tradi]ionale“,cu un design re\nnoit, [i includeversiuni tractor 4x2, 6x2, [asiu-cabin` 4x2 [i 6x2, precum [i versi-uni 6x4.

Trakker a preluat de la Straliscabinele Active Time [i Active Day[i motoriz`rile Cursor 8 [i 13. NoulEuroCargo a primit moto riz`ri cu4 (140, 160 [i 180 CP) [i 6 cilindri (220,250 [i 280 CP). Iar noul Daily, lansat\n 2006, ofer` nu mai pu]in de 2.500versiuni, \n configura]ii van, [asiu-cabin` [i combi, \n 3 clase pe ca-te gorii de mas`, 8 ampatamente [imotoriz`ri speciale: 2,3 l cu 96, 116[i 136 CP, 3,0 HPI cu 146 CP [i 176CP. Exist`, de asemenea, modeleDaily 4x4 destinate aplica]iilor de[antier. ßi nu trebuie s` uit`m nicide Massif, cel mai tân`r membrual familiei Iveco, o gam` de vehiculeoff-road cu 3 sau 5 u[i, propulsatede motoriz`ri de 3 l, capabile s`dezvolte 146-176 CP.

Nu putem s` \ncheiem \naintede a preciza faptul c` Iveco ofer`,la ora actual`, una dintre cele maiextinse game de vehicule comercialedin Europa, care include, al`turi degamele pe care am pus accentul,vehicule de transport pasageri (Iris-bus), dumpere pentru aplica]ii grelede [antier (Astra), vehicule pentruinterven]ii [i stingere incendii (IvecoMagirus), precum [i alte tipuri devehicule speciale.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

II VV EE CC OO (( II II II ))

PPoovveesstteeaaccoonnttiinnuu`̀

46 mai 2009

CURSE DE CAMIOANE

O echip` de \nving`tori:

Albacete [i MANSezonul competi]ional2009 al Campionatului European FIA de Truck

Racing a debutat laAssen, Olanda, \n perioada

8-10 mai. Spaniolul Antonio Albacete,

concurând pentru echipaCEPSA, pe un camion MAN,

a câ[tigat majoritateacurselor \n cele dou` zile

de competi]ie, marcând un\nceput de sezon fabulos,

\n efortul clar de a recâ[tiga titlul euro-

pean, pe care \n 2007 [i 2008 [i l-au

adjudecat pilo]ii de la Buggyra Freightliner,

Markus Bösiger [i David Vrsecky.

mai 2009 47

Programul de la Assen afost foarte \nc`rcat, unadev`rat weekend defestival al curselor. Înafar` de truck racing, au

avut loc curse \n ADAC Masters [iFormula ADAC, cu ceva „mon[tri“alinia]i la start, printre care AstonMartin, Lamborghini, Ferrari, FordGT, Porsche etc, cu peste 500 CP,precum [i monoposturi de 570 kgcu tot cu pilot.

În Truck Racing, au fost \nre -gistra]i 21 de pilo]i, dintre carenumai 19 au anun]at participareala Assen. De asemenea, la etapaolandez` au participat doi pilo]ilocali, \nregistra]i \n sistem „race-by-race“ (de la curs` la curs`) pecamioane Scania. Noutatea tehnic`pentru sezonul 2009 de Truck Ra -cing a fost introducerea ca obli-gatorii pe axa fa]` de anvelopenoi, furnizate numai de Goodyear.

Anul trecut, mul]i pilo]i au avutserios de furc ̀din cauza anvelopelorfa]`, motiv pentru care Goodyeara dezvoltat, \ntre timp, un nou tipde pneu, mai durabil, dar care facecursa o idee mai lent`. Echipelecare mai aveau pneuri de anul tre-cut au trebuit s̀ le schimbe. Din punc-tul de vedere al regulamentului,

au fost introduse dou` curse (decâte 45 km), cu ceremonie de pre-miere dup ̀fiecare \n parte [i numaicu jum`tate din puncte de câ[tigat\n a doua curs`. Aceia[i pilo]i carese tot afirm` de câ]iva ani au fostvedete [i la Assen: David Vrsecky,Markus Bösiger, ambii de la Buggyra,[i Antonio Albacete [i Jochen Hahnpe MAN. În calific`ri, a câ[tigatAlbacete, urmat de Vrsecky, Bösiger[i Hahn.

În frunte de la \nceput pân` la sfâr[it

În prima curs` de cup`, imedi-at dup` start, Chris Levett (MAN) aintrat \n Jochen Hahn, care a trebuits ̀abandoneze, cu turbo-\nc`rc`torulavariat. Albacete a condus de la\nceput pân ̀la sfâr[it, urmat din noude Vrsecky [i Bösiger. Acesta dinurm ̀a fost penalizat cu 10 secundepentru dep`[irea vitezei maximeadmise, de 160 km/h. Pentru a douacurs ̀de cup ,̀ a fost aplicat̀ o a douaserie de noi reguli, cu primele 8camioane \n ordine invers`, astfel\ncât câ[tig`torul primei curse pleac`de pe pozi]ia a opta, \n timp cenum`rul 8 este \n pole position, \n

cadrul unui start rulant. De dataaceasta, a fost rândul lui Vrseckys` câ[tige, dar, numai cu jum`tatede puncte puse \n joc, nu a reu[its` \l ajung` din urm` pe spaniol capunctaj. Duminic ,̀ dup ̀ce Albacete[i-a adjudecat calific`rile cu u[urin -]`, a câ[tigat, de asemenea, [i primacurs` de cup`, urmat de MarkusBösiger, \n timp ce Vrsecky a trebuits` abandoneze, din cauza explozieiunuia dintre pneurile spate, la vitezade 160 km/h. În a doua curs` decup` de duminic`, 10 mai, cu inver-siunea de rigoare a primelor optlocuri, Jochen Hahn a reu[it s` \[iadjudece primul loc, urmat deAlbacete [i Bösiger, cu Vrsecky \n ma -re form`. De[i a pornit de pe ulti -mul loc, cehul a reu[it s ̀dep`[easc`16 camioane [i s` termine cursa pelocul cinci.

Clasamente dup` prima etap` -Assen, Olanda (9-10 mai 2009)

Clasament pilo]i1. Antonio Albacete 58 puncte2. Markus Bosiger 39 puncte3. David Vrsecky 31 puncte

Clasament echipe1. Buggyra Int. Racing System 86 puncte2. Frankie Truck Racing Team 65 puncte3. Team Hahn Oxxo Racing 56 puncte

Calendar Campionat Euro-pean de Truck Racing 2009

09. - 10.05.2009 Assen (Olanda)23. - 24.05.2009 Misano (Italia)06. - 07.06.2009 Albacete (Spania)20. - 21.06.2009 Nogaro (Fran]a)04. - 05.07.2009 Barcelona (Spania)24. - 26.07.2009 Nürburgring (Germania)29. - 30.08.2009 Most (Cehia)12. - 13.09.2009 Zolder (Belgia)19. - 20.09.2009 Le Mans (Fran]a)03. - 04.10.2009 Jarama (Spania)

48 mai 2009

CURSE DE CAMIOANE

Cum a \nceput cariera dvs \nracing?

Am \nceput \n 1979, \n karting,apoi am concurat \n diferite For-mule. Am câ[tigat de trei ori cam-pionatul spaniol de Formula 4, amconcurat \n Formula Renault [i, deasemenea, \n Anglia \n Formula2000. Apoi, nu am mai avut bugets` continui, a[a c` m-am \ntors \nSpania [i am concurat pe „touringcars“ pentru câ]iva ani, unde amcâ[tigat de trei ori campionatulna]ional \n Clasa II. În 1997, CEPSAmi-a propus s` concurez \n curse-le de camioane. Am câ[tigat dedou` ori Campionatul European,\n 2005 [i 2006. Acum, \n noul sezon,2009, provocarea noastr` este s`ne adjudec`m din nou titlul euro-pean. Suntem foarte mul]umi]i de\nceputul acestui sezon [i vomvedea cum va merge pe viitor.

Care e diferen]a de putere dintre un camion standard [iunul de curse?

Camioanele de curse au foartemulte modific`ri fa]` de modelelestandard. Cel mai puternic motor pe

un camion standard are aproxi-mativ 600 CP, iar motoarele de pemodelele de curse dezvolt ̀aproape1.100 CP, la o mas` proprie de 5,5t. Astfel, camioanele au o accele -ra]ie foarte rapid`, sunt sensibile[i nervoase. Asta este una dintreprovoc`ri atunci când conduci unastfel de vehicul. Trebuie s ̀fii foarteatent pentru a ]ine \n frâu accele -ra]ia, pentru c` po]i oricând s` ter`suce[ti cu totul.

Cât v` antrena]i pentru curs`?

Regulamentul FIA nu ne permites` facem teste sau antrenamentecu 15 zile \nainte de cursa pe unanumit circuit. Este destul de costisi-tor s̀ mergem la fiecare circuit \n partepentru teste. În mod normal, a tuncicând avem camionul preg`tit, facemteste 3-4 zile \nainte de \ncepereasezonului. Apoi, cursele \n timpulsezonului sunt destul de apropiateuna de cealalt ,̀ a[a c ̀nu avem timppentru prea multe antrenamente.În mod normal, \ncerc`m s` facemdou`-trei sesiuni de testare \n tim-pul sezonului. De asemenea, nicibugetul nu ne permite s` facem

atâtea cât ne-am dori. Anul trecut,la terminarea sezonului, am vrut s`test`m anumite elemente pentruacest an, dar \n mod normal, cândse \ncheie concursul, nu se mai facprobe. Nu avem simulatoare pen-tru antrenamente ca la F1.

Ce face]i \n extrasezon?

Dup` \ncheierea sezonului com-peti]ional, m` antrenez \n karting[i particip la curse „touring cars“. Deasemenea, petrec mai mult timpcu familia. Sunt c`s`torit [i am doicopii, un b`iat de 10 ani [i o fat` de5 ani. Locuim \n apropere de Madrid.De când m` [tiu, am fost pasionatde ma[ini [i de curse. Am mo[tenit„microbul“ de la tata, care a fost, deasemenea, pilot de „touring cars“,câ[tigând campionatul spaniol odat`. În plus, a [i construit ma[inide curse. Pot s` spun c` pasiuneapentru ma[ini este cel mai marehobby al meu, dar [i cariera pe caremi-am ales-o pentru toat` via]a.

Raluca MIH~ILESCUAssen, Olanda

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

omul carestrune[te1.100 caiputere

Interviu cu Antonio Albacete, pilot alechipei CEPSA(MAN), campioneuropean detruck racing \n2005 [i 2006

50 mai 2009

{TIRI

ASISTEN}~ PENTRUTREI CENTURI

Compa-nia Na -]ional`

de Autostr`zi [i Dru-muri Na]ionale din

România (CNADNR) aatribuit firmei IPTANA un con-tract de 3,12 milioane lei pen-tru asisten]` tehnic` \n vederea elabor`rii studiului de fezabilitate pentru con-struc]ia [oselelor de centur`din Bistri]a, Gheorghieni [iMiercurea Ciuc. Din valoareatotal` a contractului, 2,16 milioane lei constituiefinan]are nerambursabil`acordat` de Comisia Euro-pean` din Fondul European deDezvoltare Regional`, restulsumei fiind asigurat de labugetul de stat, se arat` \ntr-un comunicat al CNADNRremis agen]iei Mediafax.

AVEM DE A{TEPTAT130 DE ANI

Infrastructura rutier` detransport din România vaajunge la acela[i nivel ca \n

Europa de Vest \n aproximativ130 de ani, dac` va fi p`stratritmul actual de dezvoltare,arat`, \ntr-un studiu, compa-nia de consultan]` A.T. Kear-ney, informeaz` Mediafax. Cuo rat` anual` de cre[tere ainvesti]iilor alocate infrastruc-turii de 30% pân` \n 2012,România are cea mai dinamic`pia]` de construc]ii de dru-muri din regiune, fiind urmat`de Rusia [i Slovacia, care [i-arputea majora sumele desti-nate infrastructurii cu 25% [i,respectiv, 20% pe an \nurm`torii patru ani, se arat` \nstudiu. Totu[i, rata mare de

cre[tere se explic` mai multprin fondurile mici alocate \nanii trecu]i decât prin fon-durile care vor fi investite \nviitor. Densitatea drumurilor\n România este de patru orimai mic` fa]` de alte state dinEuropa de Est [i Central` [i de14 ori mai mic` fa]` de densi-tatea din ]`rile dezvoltate.

VÂNZ~RILE HOLCIM AU SC~ZUT

Vânz`rile de ciment aleHolcim \n România ausc`zut cu 32%, \n volum,

\n primul trimestru al acestuian, \ntrucât lipsa de lichidit`]ia clien]ilor a dus la reducereacererii, potrivit grupuluielve]ian. „În Europa de Est [ide Sud-Est, declinul pie]ei,care a \nceput \n toamna anu-lui trecut, s-a prelungit [i \nprimul trimestru. La acest fac-tor, s-a ad`ugat o iarn` dificil`,din cauza condi]iilor meteonefavorabile, ceea ce a dus lasc`derea vânz`rilor de ciment[i betoane \n regiune. Cele maiafectate au fost diviziile dinUngaria, Slovacia [i Cehia. ÎnBulgaria, vânz`rile au fostafectate de importurile deciment, iar \n România [iCroa]ia lipsa de lichidit`]i aclien]ilor a dus la reducereacererii“, se arat` \n raportulfinanciar al Holcim, preluat deMediafax.

DIN NOU ÎNTÂRZIERI

Lucr`rile la tronsonulCâmpia Turzii - Gil`u alautostr`zii Bra[ov-Bor[ ar

putea \nregistra \ntârzieri \n2009, deoarece CompaniaNa]ional` de Autostr`zi [i Dru-muri Na]ionale din România

(CNADNR) a relocat doar 19utilit`]i dintr-un total de 38care trebuiau mutate pân` lasfâr[itul lunii aprilie. Mediafaxinformeaz` c` Bechtel aanun]at c` a reluat, la 15aprilie, lucr`rile de asfaltare,pe por]iuni cu o lungimetotal` de 15 kilometri de petronsonul Câmpia Turzii -Gil`u, datorit` condi]iilormeteo favorabile. Asfaltareava continua pân` \n perioadanoiembrie-decembrie, cândaceast` opera]iune devineimposibil` din cauza tempera-turilor sc`zute.

AVOCA}II SE VOR AXAPE INFRASTRUCTUR~

Casa de avocatur` WolfTheiss România \[i vaorienta activitatea de

consiliere c`tre proiecte derestructurare [i de infrastruc-tur`, din cauza lipsei de tran-zac]ii \n sectorul de fuziuni [iachizi]ii, informeaz` agen]iaMediafax. În perioad` de criz`,guvernele acord` o mareaten]ie infrastructurii, pentruc` acest domeniu poate atragefonduri europene importante.Printre proiectele \n care esteimplicat` casa de avocatur`,se num`r` dezvoltarea unuiansamblu reziden]ial cu 1.800de apartamente [i a unui complex comercial de 500 de milioane de euro,ambele \n Bucure[ti.

BUCURE{TI - PLOIE{TIPE AUTOSTRAD~

Tronsonul de autostrad`Bucure[ti - Ploie[ti va fideschis circula]iei \n iulie

2010 [i va face leg`tura \ntrecenturile Bucure[ti [i Ploie[ti.„Autostrada Bucure[ti -Ploie[ti va fi gata \n iulie 2010,mai pu]in [apte kilometri, \ns`se va putea circula \ntre centu-ra Bucure[tiului [i cea aPloie[tiului. Problema este c`nu exist` posibilitateaprelu`rii traficului de peautostrad` la intrarea \nBucure[ti“, a declarat ministrulRadu Berceanu, citat de Medi-

mai 2009 51

afax. Din valoarea de 410 milioane de lei a lucr`rilor aufost pl`ti]i pân` \n prezent 322 milioane de lei. Pentru aacoperi suma r`mas`, Minis-terul Transporturilor ar puteaaccesa fonduri europene.

VOLUMULLUCR~RILOR DE CONSTRUC}II A AVANSAT

Volumul lucr`rilor de con-struc]ii, serie brut`, aavansat cu 4,4% \n

primul trimestru, comparativcu perioada ianuarie-martie2008, iar ca serie ajustat` \nfunc]ie de zilele lucr`toare [ide sezonalitate cu 5,2%,evolu]ie determinat` decre[terile la construc]iile decl`diri reziden]iale [i nerezi-den]iale. Astfel, \n primele treiluni, volumul lucr`rilor de con-struc]ii de cl`diri reziden]iale,serie brut`, a crescut cu 21,4%,iar cel al cl`dirilornereziden]iale cu 5,1%, \ntimp ce la construc]iileinginere[ti s-a \nregistrat osc`dere cu 4%, potrivit datelorInstitutului Na]ional de Statis-tic` (INS), citate de Mediafax.Pe elemente de structur`, lalucr`rile de construc]ii noi s-a\nregistrat o cre[tere de 9,2%.Sc`deri au fost la lucr`rile de\ntre]inere [i repara]ii curente(-5,6%) [i lucr`rile de repara]iicapitale (-5,3%).

PLAN DE CONSOLIDARE

Hot`rârea privind apro-barea Programului deac]iuni pe anul 2009

pentru proiectarea [i execu]ialucr`rilor de consolidare lacl`dirile de locuit multietajate,

\ncadrate \n clasa I de risc seis-mic [i care prezint` pericolpublic a fost publicat` \n Monitorul Oficial.Finan]area se va face potrivitprevederilor Ordonan]eiGuvernului 20/1994 privindm`suri pentru reducerea riscu-lui seismic al construc]iilorexistente. În programul dinacest an, sunt cuprinse cl`diridin Bucure[ti [i din mai multejude]e ale ]`rii.

M~SURI ANTI CONTESTA}II

Depunerea de contesta]ii la licita]iilede achizi]ii publice

a devenit un sport na]ional,

prin care diferite firmeurm`resc doar s` \mpiedicecâ[tig`torul selec]iei s` \nceap` lucr`rile [i blocheaz` utilizarea fondurilor bugetare [i comunitare, a declarat ministrul Radu Berceanu, citat de Mediafax. Guvernul adecis, \n luna martie, c` per-soanele fizice [i firmele carecontest` \n instan]` rezultatulunei licita]ii de atribuire a unuicontract de achizi]ii publicevor pl`ti o tax` de timbru \ncuantum de 2% din valoareacontractului. Regula a fostintrodus` pentru a reducenum`rul de contesta]ii careblocheaz` proiectele. Taxa detimbru va fi rambursat` numaicâ[tig`torului contesta]iei.

Câ[tig`torul licita]ieipentru construc]ia tron-sonului de autostrad`

Comarnic - Bra[ov este con-sor]iul format din companiileVinci Concession, Aktor Con-cession, Vinci ConstructionGrand Projets [i Aktor, valoarea contractului fiind de1,5 miliarde euro. Acesta esteprimul contract de con-struc]ie prin concesiune aunui tronson de autostrad`.Concesiunea este pe operioad` de 30 de ani,lucr`rile vor \ncepe \n 2010 [ivor dura patru ani, a declaratministrul Transporturilor [iInfrastructurii, RaduBerceanu, citat de Mediafax.Companiile din consor]iu vorrealiza [i proiectarea [i con-struc]ia spa]iilor comerciale [i

\ntre]inerea de var` [i iarn`.80% din terenurile care vor fiexpropriate apar]in compani-ilor de stat Romsilva [i ApeleRomâne, iar statul va pl`tifirmelor constructoare, dup`finalizarea lucr`rilor, 180 milioane de euro pe an, timpde 26 de ani. Valoarea taxei de utilizare pe tronsonul Comarnic-Bra[ov,\n lungime de 55 kilometri, vafi calculat` \n primul an dup`formula 1,75 euro pe axaautovehiculului pe suta dekilometri. Ministerul Transporturilor inten]ioneaz`s` realizeze prin concesiune [i alte autostr`zi, cum ar fi Pite[ti-Sibiu [i centuramare a Capitalei, precum [i unele tronsoane de cale ferat`.

VINCI-AKTOR CONSTRUIE{TE COMARNIC - BRA{OV

52 mai 2009

BUGET

unde se duc

BANIIPrim`riei?

mai 2009 53

Prim`ria Municipiului Bu -cure[ti a proiectat pen-tru 2009, cheltuieli sen-sibil mai mari decât \n2008, fiind prev`zut` o

sum` de 5,34 miliarde lei, fa]` de3,82 miliarde lei, suma la care s-auridicat cheltuielile realizate anultrecut.

Pentru administra]ia str`zilor,se consemneaz` \ns` un minus, \nproiectul de buget pentru 2009fiind prev`zut` suma de 533 mili -oane lei, comparativ cu 603,647milioane alocate anul trecut. Dintotal, 165 milioane sunt pentru re -para]ii curente (fa]` de 157 mili -oane anul trecut), 65 milioane (61\n 2008) pentru iluminat [i 269 mi-li oane pentru investi]ii, \n timp ce,pentru 2008, investi]iile au fost \nvaloare de 355,86 milioane lei. Dinaceast` ultim` categorie, fac parterepara]iile capitale (260 milioanelei \n 2009, comparativ cu 333 mi-lioane anul trecut), construc]iile(7,5 milioane lei \n 2009, 21,3 mi-lioane lei anul trecut), ma[inile [i echi -pamentele (900.000 lei compara-tiv cu 1,05 milioane anul trecut)etc. Cu alte cuvinte, se remarc ̀o redu -cere a bugetelor de investi]ii, \n ca -zul repara]iilor capitale chiar la o trei -me fa]` de anul trecut.

De asemenea, foarte interesant`pentru bucure[teni este prevede -rea unui buget pentru parc`ri, \n va-loare total` de 18,9 milioane lei,din care 9,9 milioane lei vor fi folositepentru parc`ri subterante [i 9 mi-lioane pentru supraterane.

Din bugetul total, fondului pen-tru locuin]e i s-a alocat pentru 2009suma de 28,7 milioane lei (4,4 mi-lioane lei anul trecut), \n timp cepentru consolid`ri sunt disponi-bile 2,39 milioane lei.

Unit`]ilor de cultur` le-au fostalocate 223,7 milioane lei, cheltu-ielile incluzând repara]iile curente,consolid`rile, reabilit`rile de imo-bile, mijloacele de transport pre-cum [i dot`rile specifice pentruteatrele, monumentele, bibliote-cile [i muzeele bucure[tene.

De asemenea, pentru 2009, afost prev`zut` suma de 40 milioanelei pentru zona istoric` a Capitalei.Alte administra]ii, servicii sau dome -nii care vor beneficia de bani de la

bugetul prim`riei anul acesta suntRATB, diverse proiecte de mediu, sis-te mul de canalizare [i cel de alimen -tare cu ap`, Direc]ia General` deAsisten] ̀Social ,̀ Stadionul Na]ional[i Clubul Sportiv, Poli]ia Comunitar ,̀\nv`]`mântul [i institu]iile cultu -rale, Centrul Militar, Protec]ia Civil`,RADET, Administra]ia Spitalelor [iServiciilor Medicale, Palatul Na]ionalal Copiilor, Monitorul Oficial, Direc -]ia General` de Eviden]` a Per-soanei, Centrul Pentru Protec]iaPlantelor, Centrul de PlanificareUrban` [i Metropolitan` etc.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

R`spunsul \l g`sim (sau ar trebui s` \lg`sim) \ntotdeauna \n buget. Cât [i-a propus Prim`ria Municipiului Bucure[tis` cheltuiasc` \n 2009pe segmentul de construc]ii am aflat din Bugetul proiectatpe anul acesta supusrecent aprob`rii Consiliului General.

Pentru reabilitarea centrului istoric al Capitalei,Prim`ria a prev`zut suma de 40 milioane lei, dintr-un

buget total de 5,34 miliarde lei

EVENIMENT

54 mai 2009

uuttiillaajjeellee ffaaccSSPPEECCTTAACCOOLL

mai 2009 55

10.000 mp. 100 de utilaje. O gam` complet`de solu]ii. Sau Târgul deUtilaje Marcom,desf`[urat \n perioada8-9 mai la showroom-ulcompaniei din Otopeni.

utilajele facSPECTACOL

Evenimentul Marcom, aflatla cea de-a treia edi]ie, aoferit celor interesa]i posi-bilitatea de a testa, la fa]alocului, o gam` complet`

de utilaje de construc]ii, special-izate [i recomandate pentru construc]iicivile [i industriale, construc]ii de dru-muri, pentru demol`ri, balastiere,cariere, lucr`ri forestiere, sta]ii debetoane, sta]ii de asfalt, reciclare[i lucr`ri publice (prim`rii). Unele din-tre cele mai renumite m`rci de uti-laje de construc]ii din \ntreaga lume[i-au demonstrat, cu ocazia târgu-lui, calitatea [i u[urin]a cu care suntoperate [i de care dau dovad ̀\n fiecareaplica]ie \n parte.

Vizitatorii s-au putut informacu privire la oferta Komatsu (bul-doexcavatoare, mini \nc`rc`toare,mini [i midi excavatoare, manipu-

latoare telescopice, excavatoare pe[enile, excavatoare pe pneuri,\nc`rc`toare frontale, buldozere,basculante articulate, concasoaremobile, stivuitoare), utilaje de con-struc]ii dotate cu sistem de moni-torizare prin satelit Komtrax. Alte m r̀cicu care au putut intra \n contactcei care au vizitat showroom-ulMarcom de pe DN1 sunt Potain(macarale autoridic`toare [i turn),Grove (automacarale tot teren [imobile pentru teren accidentat) [iSennebogen (produc`tor de manip-ulatoare pentru materiale, macar-ale telescopice pentru aplica]ii spe-ciale [i macarale portuare).

Pe lâng` utilaje apar]inând celortrei m`rci, a fost prezentat` [i ogam` foarte variat` de ata[amentede lucru: ciocane hidraulice, cupepentru diferite aplica]ii etc.

Cel mai mare furnizor de aparatur̀topografic` din lume, GeodisRo, aprezentat o gam` complet` de sis-teme manuale de naviga]ie, de sta-bilire cu precizie a pozi]ion`rii, sis-teme de realizare a modelului di gitalal terenului de amenajat, aparatur`de jalonare cu laser, scan`ri cu laser,sisteme de nivelare [i jalonare \nconstruc]ii.

De men]ionat c`, pe tot par-cursul celor dou ̀zile de Târg, au fostorganizate demonstra]ii cu utila-jele Komatsu [i cu sistemele Topcon[i to]i reprezenta]ii firmelor invi-tate au putut veni cu operatoriiproprii, care au avut posibilitatea dea testa utilajele [i de a le comparacu celelalte modele din gam`.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

EVENIMENT

56 mai 2009

Nacelele se monteaz`,cel mai adesea, pe [asiulvehiculelor comerciale.Poate, la prima vedere,par ni[te simple cu[ti,

dar sunt mult mai mult decât atât.

Gândit` pentru lucrul \n echip`

Mai exact... o nacel` standard.Aceasta este destinat` lucrului \nechip`, având suficient spa]iu pen-tru dou` persoane [i este constru-it` din aluminiu. Comenzile suntelectrohidraulice [i sunt ac]ionateprin intermediul a trei butoane decomand`, la care se adaug` selec-torul propor]ional, butonul deurgen] ̀[i leduri de alarm`. Pornirea[i oprirea motorului camionului sepoate face din nacel`, precum [iac]ionarea claxonului, iar pentruca totul s` se desf`[oare \n celemai bune condi]ii, exist` dou`buloane unde se ancoreaz` cen-turile de siguran]`. Bra]ul princi-pal al unei nacele este din o]el [i areo rezisten]` ortogonal`. În cazul \ncare exist ̀probleme de func]ionarea lan]ului, nacela a fost echipat` [icu un avertizor acustic. Rota]ia uti-lajului se face cu ajutorul motoru-lui [i a sistemului cu cupl`, rota]iacoloanei fiind limitat` la 260 degrade. Conductele hidraulice [i elec-trice se afl` \n interiorul bra]ului, \ncanale speciale care le protejeaz`\mpotriva intemperiilor [i a lovi-turilor, iar pentru ca nacela s̀ fie echili-

brat ̀s-a folosit un cilindru hidraulic.Ca dot`ri standard la o nacel`, maiputem aminti: limitatorul automatal macaralei, distribuitorul elec-trohidraulic pentru comenzi deurgen]` pe coloan`, patru picioarede stabilizare de siguran]` de tiphidraulic, supape de blocare pen-tru cilindri, panou de comenzi, selec-tor cu cheie montat sub platform`pentru utilizarea stabilizatoarelor saua platformei, o siguran]` electric`,o siguran]` hidraulic` pentru exclu -derea picioarelor stabilizatoare,alu miniu antiderapant pentru aco -perirea platformei, distribuitor cupatru elemente montat \n coloan`,pomp` de urgen]` cu ac]ionaremanual`, pomp` [i priz` [i rezervorde ulei cu filtru.

Pentru cei ce vormai mult...

... se pot monta, op]ional, dou`faruri de lucru cu lumin` alb`, uncompartiment port-faruri, faruri tipAmerica (girofaruri portocalii), priz`de curent cu 7 poli, priz` [i cabluripentru pornirea autovehiculului,canistr ̀cu ap ̀pentru sp`lare mâini[i port-s`pun, rota]ie nacel` de 30de grade, protec]ii perimetrale, ser-tar port-scule pe nacel̀ , priz̀ de curentde 220V, pomp` electrohidraulic`[i, la cerere, nacela se poate vopsi\n alt` culoare decât cea standard.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Pentru a te afla la\n`l]ime, ai nevoiede un utilaj cares` te sus]in`.Cine poate faceasta? O nacel`bine\n]eles sau,mai bine spus, oplatform` de lucrula \n`l]ime.

Platforme de lucrula \n`l]ime TCMCT14/CT17/CT21*

� Ampatament: 3.750mm� L`]ime: 2.080 mm� În`l]ime bra]: 14 m/17 m/21 m� Sarcin` util` nacel`: 200 kg

*CT21 se monteaz`numai pe vehicule depeste 5 t

Cum s` fii la \n`l]ime?

PREZENTARE

mai 2009 57

58 mai 2009

INEDIT

mai 2009 59

VVEEGGAASSv`zut din...stratosfer`

Stratosphere Las Vegaseste un complex carecuprinde un turn, unhotel [i un cazinou localizat \n partea de N acelebrului Strip din [i maicelebra sta]iune de jocuride noroc. În prezent,este de]inut de WitehallStreet Real Estate Funds,o companie afiliat` Goldman, Sachs & Co,care a cump`rat American Casino & Entertainment Proper-ties, ce include, al`turide Stratosphere, altetrei propriet`]i. Contractul de vânzare a fost \ncheiat pe 21 februarie 2008, pentru suma de 1,3 miliarde de dolari.

Principala atrac]ie o con-stituie, desigur, turnulStratosphere, cu o\n`l]ime de 350 m, fiindcel mai \nalt turn

autonom de observa]ie din SUA.Hotelul este o construc]ie sepa-rat`, având 24 de etaje, 2.444camere [i 7.000 mp de cazinouri.

Dup` finalizarea sa, \n 1996, afost ini]ial mai pu]in popular decâtera de a[teptat, din cauza loca]iei

60 mai 2009

INEDIT

sale, la extremitatea nordic` a Strip-ului, dar pre]urile camerelor, maijoase decât media zonei, [i atrac]iilespeciale ale turnului, despre carevom mai vorbi, i-au asigurat, pân`la urm`, succesul.

Construc]ia \n sine

Proiectul Stratosphere a fostconceput, la \nceputul anilor 90,de c`tre Bob Stupak, pentru a \nlocuiun cazinou pe care \l de]inea deja,Vegas World. Una dintre atrac]iileplanificate trebuia s` fie o goril`uria[` care s` transporte amatoriide senza]ii tari de-a lungul uneia din-tre coloanele turnului. De asemenea,planurile originale proiectaser` tur-nul cu o \n`l]ime de peste 550 m,un superlativ absolut la nivel mon-dial pentru acea vreme. Dar dincauza zborurilor de Las Vegas [i aculoarului aerian c`tre aeroportul

McCarran, \n`l]imea propus` a fostajustat` de câteva ori, pân` a ajunsla dimensiunea actual`.

În 1995, Grand Casinos a fostadus ca ac]ionar partener pentruproiectul \n construc]ie, mai apoi fiindformat` Corpora]ia Stratosphere,ca entitate ale c`rei ac]iuni au pututfi cump`rate public.

Un moment extrem de nepl`cut\nregistrat \n timpul construc]iei afost acela \n care turnul a luat foc,ceea ce a reprezentat un importantpas \napoi pentru Stupak, al c`ruiVegas World era foarte aproape deaceast` loca]ie. Una dintre macaralechiar era cât pe ce s` se pr`bu[easc`\n strad`. Nu a fost nimeni r`nit,dar incendiul a cauzat daune careau necesitat repara]ii [i reconstruc]iisubstan]iale [i \ntârzieri pe m`sur`.

Stratosphere s-a deschis, ast-fel, pe 30 aprilie 1996, iar la scurt timpdup`, Stratosphere Corporation adat faliment, fapt care a stopat pro-gresul unei a doua construc]ii. CarlIcahn preia controlul, cump`rândmajoritatea ac]iunilor, iar \n 2001este fi nalizat` cea de-a doua parte,cu 1.000 de camere, \n valoare de1 miliard de dolari.

Atrac]ii trecute [iactuale

Una dintre atrac]iile ini]iale alecomplexului a fost High Roller, unMontagne Russe plasat la o \n`l]imede 277 m, care a fost pentru cevavreme pe locul doi \n lume ca m`rime[i, totodat`, cel mai \nalt. AcestMontagne Russe a fost \nchis la 30decembrie 2005 [i demontat, pen-tru a face loc unei noi atrac]ii. Înprezent, \n vârful turnului Stratos -

phere, al`turi de platformele deobserva]ie [i de restaurantul rota-tiv care face deliciul multora, mai alespe timp de noapte ([i unde nu po]imerge f`r` rezervare, fiind foartec`utat), se afl` trei atrac]ii. Big Shot(la 329 m) este cea mai \nalt ̀atrac]iedin lume, care te propulseaz`, efec-tiv, ca o pra[tie, \ntr-un scaun. Insa -nity the Ride te \nvârte[te deasuprabulevardului, la o \n`l]ime de 274m, cu o vitez` de 65 km/h, iarXSCREAM (264 m) e un bra] carete balanseaz` deasupra aceluia[ibulevard. În noiembrie 2005, [aseturi[ti japonezi au r`mas spânzura]i\n scaunele acestui bra] timp de oor` [i jum`tate, din cauza unei penede curent.

Demontarea, la felde complicat` ca [imontarea

Dup` zece ani [i aproape 3 mi-lioane de „clien]i“, High Roller afost, a[a cum am spus, demontat.Peste 50 t de rame cu [in` au tre-buit coborâte din turn cu liftul,dup` ce au fost t`iate \n buc`]elecu ajutorul unor cuttere cu plasm`.Fiecare sec]iune era format` dintrei [ine, cu grosimi variind \ntre 6[i 10 mm. În total, a fost vorbadespre 367 buc`]i a câte 1 m lungime[i 130 kg fiecare. Cutterele cu plasm`au fost capabile s` fac` o t`ietur`\n trei minute [i zece secunde, iartempoul de lucru a fost de [aptesau opt sec]iuni pe noapte. Astfel,toat` lucrarea a fost demontat` \naproximativ o lun` [i jum`tate.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

MAI PU}INE |NMATRICUL~RI

Înmatricul`rile noi devehicule rutiere pentrutransportul pasagerilor au

sc`zut \n primul trimestru cu11,8% fa]` de intervalul simi-lar din 2008, conform datelorInstitutului Na]ional de Statis-tic` (INS). Cea mai semnifica-tiv` sc`dere a \nmatricul`rilornoi s-a \nregistrat la categoriaautocare, autobuze [imicrobuze, totalul fiind cu77% mai mic fa]` de primultrimestru al anului trecut,respectiv 594 \nmatricul`ri, iarcategoria motorete [i motoci-clete a coborât cu 49,6%, la1.638, informeaz` Mediafax.Totalul \nmatricul`rilor noi devehicule rutiere pentru trans-portul pasagerilor a fost de108.154.

METROREX VA ACHIZI}IONA 26 DE TRENURI

Metrorex vrea s`cumpere 26 detrenuri noi, pentru

care Guvernul ar putea pl`ti \navans pân` la 30% din valoarea contractului, estimatla 150 milioane de euro.Directorul general alMetrorex, Gheorghe Udri[te, adeclarat agen]iei Mediafax, c`primele trenuri vor fi livratecel mai devreme anul viitor.Ministerul Transporturilor,ac]ionarul majoritar alMetrorex, propune, \ntr-unproiect de hot`râre deguvern, ca achizi]ia s` fiefinan]at` printr-un avans depân` la 30% din valoareatotal`.

SANDERO STEPWAYVINE |N SEPTEMBRIE

Dacia \ncepe \n luna sep-tembrie comer-cializarea modelului

Sandero Stepway, primulcrossover din istoria m`rcii,prezentat pe 7 mai laBarcelona, pe majoritateapie]elor europene, iar \n unelestate comenzile vor putea fipreluate de la sfâr[itul luniiiunie, a anun]at constructorulauto, citat de Mediafax.Data \nceperii comercializ`rii\n România nu a fostmen]ionat` [i urmeaz` s` fiecomunicat` ulterior. DaciaSandero Stepway esteechipat` cu o motorizare pebenzin` de 1,6 litri [i 90 CP [icu o motorizare diesel dCi de70 CP. Este fabricat` la uzinade la Mioveni. Peste 5% dinmaterialele plastice utilizate lafabrica]ia modelului sunt reci-clate, iar 95% din masa total`a vehiculului poate fi reciclat`la sfâr[itul ciclului de via]`.

„RABLA“ D~ RATEURI

Doar pu]in peste 7.000din cele 20.000 dema[ini disponibile \n

prima faz` a programului„Rabla“ din 2009, care se va\ncheia la sfâr[itul lunii mai,fuseser` vândute pân` \n 30aprilie, conform unei statisticifurnizate agen]iei Mediafax, de Ministerul Mediului. Cele mai multema[ini vândute pân` \n 30aprilie prin programul de\nlocuire a parcului autona]ional, cunoscut subnumele de programul „Rabla“,sunt produse de Dacia,num`rul acestora fiind de1.731. Grupul Renault/Nissana vândut pân` acum 1.020 dema[ini, iar ma[ini Skoda aucump`rat 777 de români.

TAROM A TRANSPORTAT MAI PU}INIPASAGERI

TAROM a transportat \nperioada ianuarie-martie312.300 de pasageri, cu

16,3% mai pu]ini fa]` deintervalul similar al anuluiprecedent, potrivit datelorAsocia]iei Companiilor Aeriene Europene (AEA). În primele trei luni, companiaa \nregistrat un grad mediu

62 mai 2009

{TIRI

Sec]ia de Poli]ie Autostr`zidin cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei

Române va primi spre testareun autoturism SEAT LeonCupra de 240 CP pentru patru-larea pe Autostrada Soarelui.Exemplarul SEAT Leon Cuprase va afla \n folosin]a Sec]iei dePoli]ie Autostr`zi pe \ntreaga

perioad` a verii pân` \n lunanoiembrie. Modelul oferit dePorsche România, importatorulm`rcii SEAT, a fost dotat cutoate sistemele specificema[inilor de Poli]ie rutier` - sis-tem de avertizare optic` acus-tic`, radar de ultim` genera]ie,sistem de \nregistrare videoMartel Electronics MDE2 etc.

POLI}IA AUTOSTR~ZII TESTEAZ~ SEAT

de ocupare de 46,1%, \n sc`dere cu 13,2 puncte procentuale fa]` de primultrimestru din 2008, informeaz`Mediafax. La nivel european,companiile au transportat \nprimele trei luni 48,4 milioanede pasageri, \n sc`dere cu10,8%. În acela[i timp, gradulde ocupare a aeronavelor a sc`zut cu 3,2 puncte procentuale, la 60,7%.

SUBVEN}II PENTRU CFRC~L~TORI

CFR C`l`tori va primi \nacest an subven]ii de670 milioane lei, de la o

valoare a sprijinului din parteastatului de circa un miliard delei \n 2008, a declarat, \ntr-oconferin]` de pres`, ministrulTransporturilor, RaduBerceanu, citat de Mediafax. Ela ar`tat c` 55% din totalulveniturilor \nregistrate \n 2008de CFR C`l`tori au fostreprezentate de subven]ia dela stat, iar veniturile proprii aucontribuit cu 45%. Cheltuielilede personal au fost de peste25% din total, iar restul au fostcheltuieli curente, cum ar fiplata taxei pentru utilizareainfrastructurii [i achizi]ia demotorin`, a spus Berceanu.

CHRYSLER SCADEPRE}URILE

Chrysler a decis s`reduc`, pentru luna mai,pre]urile autove-

hiculelor cu pân` la 6.000 dedolari, \n \ncercarea de a-[imajora veniturile \n timpulprocesului de restructurare [ia compensa declinulvânz`rilor din SUA, transmiteMediafax. Compania aflat` \nstare de faliment, ale c`reivânz`ri pe pia]a american` ausc`zut \n aprilie cu 48% dincauza incertitudinilor legatede supravie]uirea sa, va oferidiscounturi de 4.000 de dolaripentru modelele anului 2009.În plus, compania ofer` pân` la 1.000 de dolari propri-etarilor de ma[ini Chrysler, laachizi]ia majorit`]ii modelelordin 2008 [i 2009. Unii membride sindicat vor putea beneficia[i de un alt stimulent, demaxim 1.000 de dolari.

GM VREA 30% DIN AC}IUNILE FIAT

Constructorul auto ameri-can General Motors(GM), confruntat cu

grave probleme financiare,este dispus s` cedeze Fiatopera]iunile din Europa [iAmerica Latin`, \n schimbulunui pachet de cel pu]in 30%din ac]iunile diviziei auto agrupului italian, potrivit Medi-afax. Directorul general al Fiat,Sergio Marchionne, este dis-

pus s` renun]e la doar 10%din ac]iunile diviziei auto, FiatGroup Automobiles, audeclarat surse apropiatesitua]iei. GM \ncearc` s` semen]in` pe linia de plutireprin implementarea unui pro-gram masiv de restructurare.În cadrul programului, con-structorul auto negociaz` cuFiat vânzarea diviziei germaneOpel. Fiat, care a \ncheiatrecent un parteneriat cuChrysler, vrea, \ns`, s` separeFiat Group Automobiles decelelalte divizii [i s` o includ`\ntr-o companie din care vormai face parte Opel, Vauxhall,Saab [i alte unit`]i ale GM.

NANOTEHNOLOGIASOSE{TE |N ROMÂNIA

Compania Nanotechnolo-gy Products lanseaz` \npremier` \n România

gama de produse BORPowerR,cei mai avansa]i lubrifian]inano-bor cristaliza]i din lume,care marcheaz` viitorul pentrulubrifian]ii tradi]ionali prin for-mula ob]inut` prin nanoteh -nologie. Gama de produseBORPowerR este format` dinlubrifian]i de \nalt` tehnologie,care pot fi utiliza]i la toatemotoarele \n 4 timpi pe ben-zin`, motorin` [i gaz. Conformproduc`torilor, ace[tia reducaproape la zero frecarea,abraziunea [i coroziunea sis-temelor mecanice mobile alemotoarelor din sectorul privat,comercial [i industrial.

mai 2009 63

În cadrul expozi]iei BusWorld Asia din Shanghai,DAF a primit premiul de

„Cel mai bun produc`tor demotoare al anului 2009“, carecombin` cele dou` trofee acor-date pân` anul trecut, pentrumotoarele de autobuz [i deautocar, datorit` \n specialperforman]elor [i consumuluiredus de combustibil almotoarelor Paccar PR (9,2 l) [i MX (12,9 l). În cadrulaceleia[i expozi]ii, a fost

\ncheiat un acord pentrulivrarea de c`tre DAF a 400 demotoare \n urm`torii doi anicompaniei Youngman, liderulde pia]` \n China pentru auto-

buze [i autocare.

PREMIU PENTRU MOTOARE

Ce a]i stabilit \mpreun` cu RATB pentru cre[terea eficien]ei programului detransport Bucure[ti - Ilfov?

Am realizat, \n primul rând, ore aranjare a curselor. Am renun]atla anumite curse \n intervalele orare\n care nu exista cerere suficient`din partea c`l`torilor, realizândprogram`rile la intervale mai maride timp. Pe de alt` parte \ns`, amdecis s` cre[tem frecven]a curselor\ntre orele 5:00 [i 8:00, când \nre -gistr̀ m un vârf de cerere, ]inând contde faptul c` este perioada \n ca rese pleac` la [coal` sau la serviciu.O frecven]` crescut` a fost p`s trat`[i \ntre orele 14:00 [i 19:00 pentrua se asigura \ntoarcerea c`l`torilordinspre Bucure[ti spre Ilfov [i invers.Dup` 19:00, cursele se r`resc lajum`tate de or` [i, apoi, la o or`dup` 22:00. În paralel, am c`utat osolu]ie s` determin`m c`l`torii s`\[i cum pere bilete. Am instalat ta -xatori pe 50-60 de ma[ini. Am obser-vat c` unii sunt serio[i, i-am oprit[i \[i fac treaba bine, dar al]ii s-audove dit neserio[i, au intrat \n com-bina]ii cu c l̀̀ torii pentru a eluda pl̀ -]ile [i am renun]at la serviciile lor.Avem un program potrivit c`ru ia pensionarii, elevii [i persoanele cudizabilit`]i sunt scutite de la platatarifului de c`l`torie cu transportul

64 mai 2009

INTERVIU

„„NNuu aamm nniimmiicc ccuuttrraannssppoorrttaattoorriiii““

Dup` ce a cochetat cuideea \nfiin]`rii uneiregii jude]ene detransport destinateIlfovului, CristacheR`dulescu a g`sit\mpreun` cureprezentan]iiPrim`riei Bucure[ti [i ai RATB o cale de a face mai eficientactualul sistem decurse preor`[ene[ti.Într-un interviu acordat revistei ZIUA CARGO, pre[edintele Consiliului Jude]eanIlfov sus]ine, \n acela[i timp, c` nuare nimic \mpotrivatransportatorilorpriva]i, dar le punecondi]ii pentru a putea beneficia de sprijin b`nesc dinpartea autorit`]ilorlocale.

Cristache R`dulescu,pre[edintele Consiliului Jude]ean Ilfov

\n comun, dar ceilal]i trebuie s`pl̀ teasc .̀ Din p`cate, \n multe cazuri,nu vor. Avem, de ase menea, \nvedere introducerea unui sistem detaxare cu abonament sau bilet cu codde bare. Vrem s ̀insta l`m pe ma[ini,\n zona u[ilor, un sistem de trecereca la metrou. Ma[ina are dou` u[i:pe o u[` se urc`, pe alta se coboar`;una are aparat \ntr-un sens, cealalt`\n ce l`lalt sens. Pensionarii [i ele-vii vor avea abonamente primitede la Prim`rie (al c`ror cost \l suport`Prim`ria [i Consiliul Jude]ean), iarceilal]i \[i vor cump`ra abonamentsau vor circula cu bilet. În perioadaurm`toare, vom stabili care estecea mai convenabil` variant`.

Este rentabil` montarea unorastfel de sisteme pe ma[inilevechi pe care le utilizeaz` RATBpe cursele preor`[ene[ti?

Nu sunt ma[ini vechi. Bucure[ -tiul nu mai are ma[ini vechi. Dar,oricum, pot fi montate pe orice felde autobuz.

Cu transportatorii priva]i nuv` gândi]i s` \nt`ri]i rela]iile?

Recent, am primit o delega ]ie atransportatorilor priva]i, care auacuzat faptul c` dau faliment. Le-am propus s` facem o prob`.S` \mi demonstreze c` pot fi unconcurent corect al RATB. Eu s` numerg cu pre]uri de dumping, ca s`\i distrug, dar nici ei s` nu creasc`nejustificat tarifele. În mod normal,pre]ul este undeva la mijloc \ntre RATB [i transportatorii priva]i. Amzis s` facem o prob` pe Chiaj na.S` v`d c` introduc autobu ze [i vins` le dau scris c` sunt de acord s`fac ̀transport cu autobuzul ca trans-portatori priva]i, pentru c`, \nmicrobuze, oamenii nu se simt con-fortabil. În loc de 17 se suie 35 sau40, unii peste al]ii, n-au loc de-ogeant` sau de-o saco[`. ßi, de obi-cei, din Ilfov, oamenii se duc cu osaco[` de ro[ii sau de ou` la pia]`,pentru c` Ilfovul este c`mara Bucu -re[tiului. Eu trebuie s` gândescrealist, \n ton cu ce se \ntâmpl` \nrealitate. Nu m` intereseaz` ceautobu ze cump`r`, dar s` fie simi-lare celor utilizate de RATB, s` aib`peste 50 de locuri, oamenii s` seurce u [or (pentru c` sunt multepersoane \n vârst`), iar tariful s`

fie rezona bil. Dac` v`d c` lucrurilemerg bine, \mpreun` cu primarul,inventariem ce pensionari [i elevicircul ̀pe acea rut ,̀ le pl`tim abona-mentele jum` tate - jum`tate [i \id`m banii transportatorului. Trans-portatorii m` acuz` c` sunt \mpotri-va lor, dar nu-i adev`rat. Vreau doarun transport civilizat [i \n]eleg [ifaptul c` trebuie s` [i câ[ tige, ceeace este [i normal. Dac` vor s` ofac` \n condi]iile de mai sus, \i [i\ncurajez eu, personal, pentru c`\mi iau de pe cap o mare problem`.

În ce zone este mai mare cererea de transport?

În general, pe Nord - Vest. În ce -pând de la Buftea, Chitila, Chiajna,Domne[ti, Ciorogârla, M`gurele,Bragadiru, Clinceni, Pantelimon,Br`ne[ti, Cernica, Glina, Pope[ti.

Câte autobuze RATB suntfolosite acum pe cursepreor`[ene[ti Bucure[ti -Ilfov? Ve]i cre[te num`rul lor?

În acest moment, avem 51 de au -tobuze pe cursele preor`[ene[ti [i

nu vom cre[te num`rul lor pân`când nu vom rezolva problemapl`]ilor. Vrem s` ridic`m \ncas`rile.Eu sunt de acord c` trebuie s` [ipl`tesc pentru cei care nu au posi-bilitatea (pensionari, copii), darceilal]i trebuie s` pl`teasc`.

ßi \mi este foarte greu s` \i obi[ -nuiesc s` o fac`. ßi v` mai spun,\nc` o dat`, c` nu am nimic \mpotri-va transportatorilor priva]i, dar separe c` nu vor s` \n]eleag` faptulc` ei trebuie s` câ[tige \n timp, nurapid.

V` a[tepta]i ca \n urm`toriidoi ani s` trece]i la autobuzecu podea coborât`?

Da. Probabil c`, pân` atunci, [idrumurile vor fi la al]i parametri.La sfâr[itul anului viitor, tot jude]ulIlfov va fi pus la punct \n ceea ceprive[te calitatea drumurilor.

V` mul]umim pentru timpulacordat.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

mai 2009 65

66 mai 2009

FOCUS

Trecerea respon-sabilit`]ii pentrutransportul jude]eanregulat de persoane,de la Autoritatea Ru-tier` Român` (ARR) laConsiliile Jude]ene acreat probleme se-rioase \n numeroasejude]e. O lege inter-pretat` de fiecaredup` cum consider`,dialogul aproape in-existent \ntre opera-torii de transport [iautorit`]i, dar [i lipsaunei viziuni clare aacestora din urm` \nceea ce prive[tedesf`[urarea trans-portului jude]eansunt cauzele care auaruncat transportuljude]ean \n agonie.

Vrancea a intrat pe lista lung`a jude]elor cu probleme,transportatorii confruntân-

du-se cu o situa]ie ce pare f`r`ie[ire. Pe data de 17 aprilie a fostvotat` de c`tre Consiliul Jude]eanVrancea o hot`râre prin care sunt\nfiin]ate noi trasee. Aceast ̀hot`rârenu a fost supus` dezbaterilor, nua fost publicat` pe site, iar textul

a fost introdus \n mapa respectivei[edin]e de consiliu cu dou` ore\nainte. Practic, consilierii jude]enieste posibil s ̀nu fi [tiut ce urmeaz`s` voteze. În plus, nici reprezen-tan]ii comisiei paritare nu au fostinforma]i de modific`rile preg`tite.

„Împ`r]irea pr`zii“

Traseele jude]ene au intrat subautoritatea Consiliilor Jude]ene, iarnoii „st`pâni“ nu \ntârzie s` treac`la „\mp`r]irea pr`zii“. Cel pu]in a[apare s` se desf`[oare lucrurile pe a -cest segment al transporturilor. Înceea ce prive[te acoperirea legal`,toate atuurile se afl ̀\n mâinile Con-siliului Jude]ean.

Ceea ce se \ntâmpl` ast`zi \nVrancea nu se deosebe[te cu multfa]` de situa]ia din alte jude]e din]ar`. F`r` nici un fundament, aufost \nfiin]ate noi trasee. Nici unuldintre acestea \ns` nu respect`condi]iile legale pentru \nfiin]areaunui traseu nou. Practic, nu sunttrasee noi. Un traseu este definitde un itinerariu parcurs \ntre dou`localit`]i capete de traseu. Noiletrasee au acelea[i capete cu traseedeja existente \n programul de trans-

port, iar diferen]ele constau \n loca -li z`ri diferite ale sta]iilor (la o distan -]` de câteva sute de metri).

Pentru noile trasee va avea loco atribuire electronic`. Conformlegii 92/2007, traseele nou \nfiin]atevor fi atribuite cu 60 de zile \naintede \mplinirea unui an de la intrarea\n vigoare a programului de trans-port (1 iulie 2008). Astfel, termenulpentru atribuirea noilor trasee este30 mai 2009.

Teoretic, oricine poate partici-pa la aceast` atribuire, dar dis-cut`m practic despre trasee care dejaexist` [i pe care func]ioneaz`numeroase curse. Transportatoriicare opereaz` pe acestea suntfoarte afecta]i, \n condi]iile \n care,\n urm` cu un an, [i-au achizi]ionatma[ini noi pentru a putea câ[tigatraseele \n cauz`. Ratele de lea singtrebuie pl`tite [i acest lucru este totmai dificil \n actualul context eco-nomic.

Zvonurile nu au \ntârziat s`apar`. Se vorbe[te despre firmede transport care au ca ac]ionari per-soane cu func]ii publice, dar nu aureu[it s` câ[tige traseele dorite laatribuirea de anul trecut. La oraactual`, se pare c` aceste firme

Transportul jude]ean

\n agonie... [i \n Vrancea

mai 2009 67

sunt preg`tite s ̀realizeze investi]iilenecesare pentru câ[tigarea traseelor,având \n vedere c ̀pre]ul de achizi]ieal mijloacelor de transport a sc`zutfoarte mult.

Falimentul transportuluijude]ean

Apari]ia de noi curse \n acestecondi]ii nu \nseamn` decât creareapremiselor pentru faliment. ÎnVrancea, la atribuirea din 30 mai2008, trei operatori de transportau câ[tigat 15 trasee jude]ene. Aufost f`cute contesta]ii, s-au \ntocmitdosare penale care s-au solu]ionatcu neurm`rire penal`. La acel mo -ment, \n ciuda faptului c` nu s-adat nici o hot`râre judec`toreasc`prin care s` se anuleze licen]elesau atribui rea, au fost eliberate li -cen ]e de tra seu [i celorlal]i opera-tori de transport care realizaser`tra seele \nainte, doar \n baza uneiho t`râri a Consiliului Jude]ean. Laora actual`, se opereaz` jum`tate-ju m`tate. Cu alte cuvinte, situa]iaeste deja una cât se poate de difi-cil` pentru transportatori.

ßi, \n aceste condi]ii, apar noitrasee... Cu siguran]`, nimeni nuva avea de câ[tigat. Lupta din ce \nce mai acerb` pentru acela[i num`rde c`l`tori sau chiar un num`r maimic, sc`derea pre]ului biletelor,suplimentarea efortului financiarpentru achizi]ia de noi mijloace detransport sunt premise care duc laun singur rezultat - falimentul. Iarcalculul unora privind faptul c` vorstrânge din din]i [i vor reu[i s`supravie]uiasc` mai mult decât con-curen]ii are mari [anse s` fie gre[it.To]i vor strânge din din]i [i vora[tepta pân` \n ultimul moment.

Asist`m la o \ntoarcere \n timp- nu putem s` nu ne reamintimmodul \n care ARR realiza primeleatribuiri de trasee. Când legeaprevedea anumite lucruri, iar au -torit`]ile \ncercau (sau nu) s` leadapteze la posibilit`]ile din teren.Câte conflicte nu au ap`rut atunci\ntre transportatori prieteni?!... Câtde important era atunci s` ai „ointrare“ la ARR?!... Ast̀ zi, ne \ntoarcemla acela[i stadiu, conflictele reapar\n for]`, dar „intrarea“ trebuie f`cut`acum la Consiliile Jude]ene. Ar fide dorit ca aceast` perioad` s` fie

cât mai scurt`, s` vedem ConsiliileJude]ene interesate \n dezvoltareaunui transport care s` asigure nevo -ile reale ale popula]iei (confort, si -guran]`, frecven]`). Iar firmele detrans port s` fie incluse \ntr-un par -teneriat real, pe termen lung, pen-tru a pune \n aplicare strategia detransport la nivel jude]ean cu efortminim din partea bugetului local.

Acesta ar fi scenariul optimist.Din p`cate \ns`, exist` deja opiniidespre dezvoltarea unor trans-portatori apar]inând ConsiliilorJude]ene.

Cu alte cuvinte, \n acest an, ope -ratorii de transport se vor luptaunii cu al]ii, consumând ultimeleresurse de care dispun, iar \ntr-unviitor apropiat, când Consiliile Ju -de]ene vor dispune de sumele ne -cesare, vor impune un anumit trans- portator eliminându-i pe ceilal]i.Este un scenariu plauzibil care poatefi aplicat oricând. Nici un operatorprivat de transport nu \[i poate faceiluzii sperând s` poat` concura cuo firm` subven]ionat`.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.r

68 mai 2009

TEST

Citroën Berlingo

aalltt`̀ MM`̀rriiee,,aalltt`̀ pp`̀ll`̀rriiee

mai 2009 69

o

aalltt`̀ MM`̀rriiee,,aalltt`̀ pp`̀ll`̀rriiee

Cea mai nou` genera]ie deBerlingo este cu totulschimbat` fa]` de prece-denta, de[i au acela[i tar-get \n pia]`. Cu ajutorul

Citroën România, am scos la plim-bare o variant ̀de transport persoa -ne a noului Berlingo.

Inedit

Din punct de vedere al designu-lui, Berlingo este ceva complet nou,care se \nscrie \n tendin]ele actuale,inspirând elegan]`, siguran]`,robuste]e. Linia pe care a fost dese-nat se \ncadreaz` \n tiparul noilormodele Citroën, iar acest lucru... ede bine. „Schimbarea la fa]`“ aprins foarte bine la Berlingo, fiindacum printre cele mai aspectuoasemodele din segmentul s`u de pia]`.În plus, \mparte aceea[i platform`cu modelul C4 de la Citroën [i be -neficiaz` de dimensiuni aprecia-bile ale caroseriei, ceea ce duce lasporirea gradului de confort la inte-rior.

Interior de lux

Spa]iul din habitaclu este multmai generos decât ne puteam a[teptade la o asemenea ma[in`, iar cândz`re[ti scaunele, ce par a avea unaer u[or sportiv datorit` unor ari-

pioare cu rolul de a sus]ine ocu-pan]ii, parc` \]i zboar` gândul c`treexemplarul pilotat de Loeb. Dac`,din afar`, putem spune c` liniilecaroseriei \nc` mai tr`deaz` faptulc` ai de a face cu o utilitar`, \n mo -mentul \n care e[ti \n`untru lucrurilese schimb`. Totul este realizat ca laun turism, cu elegan]`, cu materi-ale de calitate, cu o ergonomie carenu pot decât s` mul]umeasc` [ofe -rul. O mic` abatere de la regul` oconstituie \ns` amplasarea comen-zilor pentru geamurile electrice.Un alt element care tr`deaz ̀tendin -]ele de lux ale lui Berlingo esteschimb`torul de viteze ce are cap`tulcromat.

Conduit`exemplar`

Modelul testat de noi a fost unulechipat cu un propulsor de 1,6 litri,ce dezvolta o putere de 75 CP [icare, pentru a fi \n ton cu actualulcurent ecologist, a mai primit [i unfiltru de particule. Dimensiunileactualei caroserii sunt mai ge neroa -se decât ne puteam a[tepta, lungi -mea este de 4.137 mm, l`]imea1.724 mm [i \n`l]imea 1.810 mm. Înceea ce prive[te manevrabilitatea,Berlingo are o mare bil̀ alb ̀din par -tea noastr ,̀ direc]ia fiind u[or de con-

Modelul nou de CitroënBerlingo se num`r`printre celemai recentecrea]ii ale construc-toruluifrancez.Acesta afost lansat\n 2008 iaracum estedisponibil [ipe pia]aromâneasc`.

70 mai 2009

TEST

trolat [i foarte abil` \n spa]ii mici.ßi vizibilitatea este bun ,̀ iar oglinzilemari contribuie din plin (un micminus poate fi acordat din cauzaamplas`rii stâlpilor frontali, ca rejeneaz` oarecum [oferul din punct de vedere al vizibilit`]ii).

La capitolul interior, avem spa]iide depozitare din bel[ug, subscaunele din fa]`, \n cotier` [i \npodea, volumul total al acestorafiind de 170 de litri, valoare care poatevaria \n func]ie de standardul deechipare. Dac` tot am ajuns laspa]ii de depozitare, trebuie s`men]ion`m c` Berlingo ofer` unvolum al portbagajului de pân`la 3.000 l dac ̀se renun] ̀la scauneledin spate, iar \n mod normal aces-ta este de 624 l.

Dar s` revenim la comporta-mentul dinamic al ma[inii. Stabili-tatea este una bun`, dovad` c`

francezii au acordat o aten]ie sporit`acestui capitol. De[i nu foarte pu -ternic, motorul este capabil s ̀te sur-prind` \n mod pl`cut, nef`cân-du-se de râs nici \n dep`[iri, nici\n cazul \n care e[ti primul la sema -for [i nici \n regim extraurban.

ßi nici frânele nu-s de lep`dat,reu[ind s ̀fac ̀fa] ̀cu brio cerin]elornoastre. Transmisia manual̀ \n 5 trep -te cuplat` cu motorul HDi conducla un consum de carburant redus,cifrele oficiale ar`tând c`, \n regimurban, ma[ina consum` 6,7 l/100km (desigur, \n condi]ii ideale).Consumul \nregistrat de noi \n tests-a aflat \n jurul valorii de 7,5 - 8 l/100km, destul de mic totu[i pentru outilitar`, care are o mas` proprie de1.269 kg.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

Fi[` tehnic` Citroën Berlingo

� Dimensiuni (L x l x h):4.137 x 1.724 x 1.810 mm� Masa proprie: 1.269 kg� Num`r locuri: 5 � Motor: 1.6 Hdi, 4 \nlinie� Capacitate cilindric`: 1.560 cmc� Putere: 75 CP/4.000 rpm� Cuplu: 170 Nm/1.750 rpm� Transmisie: manual`, 5 trepte� Vitez` maxim`: 150 km/h� Capacitate rezervor: 60 l

Prin pliereabanchetei din spate, volumul portbagajuluiajunge pân` la 3.000 de litri

SIGURAN}~ RUTIER~

Pietonii \n colimator

Bunici sau p`rin]i care-[itâr`sc copiii prin mijloculstr`zii printre ma[ini,pietoni care sar pestebalizele de pe drumurilena]ionale sau oamenicare furnic` \n toatep`r]ile pe [osea \nc`utare de suveniruri...Cum putem s` \ndrept`maceast` situa]ie? „Totul]ine de educa]ie. Avemnevoie s` cre[tem o genera]ie cu un adev`ratcult pentru educa]ia rutier`“ - este solu]iaoferit` de comisarul [efCarol Vârn`, [eful Serviciului SecuritateaTraficului \n cadrulPoli]iei Rutiere.

Dup` vitez`, a douamare cauz ̀generatoarede accidente cu urm`rideosebit de grave oconstituie indisciplina

pietonal`. În România, sunt greu derezolvat toate aceste problemeatâta timp cât nu exist` o strategiede siguran]` rutier`. La nivel euro-pean, sunt \ns ̀state care au ob]inutrezultate bune, investind sumeconsistente \n programe de educa]ie.

„În Austria, la Viena, exist` 45de lucr`tori de poli]ie care se ocup`strict de educa]ia rutier`, de lagr`dini]e pân` la universit`]i. Baniipentru aceast` activitate vin de labugetul statului. Rezultate? În 2006,\n Viena, au murit \n accidenterutiere 45 de persoane, din carenici un pieton“, a ar`tat comisarul[ef Carol Vârn`. Un alt exemplu,\n anul 2005, atunci când a con-statat c` dezastrul de pe [oseletindea s` devin` de necontrolat,

72 mai 2009

guvernul francez a investit peste 250milioane euro \n programe deeduca]ie rutier .̀ Dup ̀numai un an,mortalitatea cauzat` de accidentede circula]ie a sc`zut cu peste 50%.

De asemenea, \n Cehia, \n urm`cu câ]iva ani, indisciplina pieto -nal` era principala cauz` a acci-dentelor. Timp de 6 luni, autorit`]ileau sus]inut o campanie agresiv` \nmedia [i de sanc]ionare f`r`precedent. Ulterior, aceast`cauz` a trecut pe ultimul loc,cu o pondere nesemnificativ`.

Educa]ie de lavârste fragede

„Legea prevedes` se fac`educa]ie rutier`\n [coli. Dar nu seface. Noi \ncerc`m

solu]ii de compromis. Activitateade educa]ie rutier` nu maiapar]ine de Poli]ia Rutier ,̀ dar amluat decizia s` mergem prin [coli.Discut`m cu copiii... Pân` cândsocietatea româneasc ̀nu va investi\ntr-o genera]ie \ntreag`, de lagr`dini]` pân` la facultate, pe cares ̀o cre[tem cu un adev r̀at cult pen-tru siguran]` rutier`, nu vom facenimic. Pietonul tot aiurea va trecepe strad`, tot aiurea va traversa...“,a spus comisarul [ef Carol Vârn`,apreciind c`, \n ultima vreme, exist`totu[i un feed-back din partea soci-et`]ii civile [i a altor autorit`]i. „Separe c` se con[tientizeaz` faptul c`e nevoie s` ne urc`m to]i \ntr-obarc ̀[i s ̀vâslim \n aceea[i direc]ie“.

„Nu [tii - te \nv`],nu po]i - te ajut,nu vrei - te oblig!“

Sunt foarte multe cazuri\n care pietonul traver -seaz` neregulamentar,\n apropierea unei tre-ceri de pietoni, la 20-30

m \nainte sau dup` aceasta, uneorichiar \n fug`. Conduc`torul autoeste surprins [i exist` prea pu]ine[anse de a evita acel accident. Sta-

tisticile arat`, \npeste 70% din acestecazuri, c̀ impactul se soldeaz̀ cu dece-sul pietonului.

Cele mai mari probleme se \nre -gistreaz ̀\ns ̀pe drumurile na]ionale.Pe DN1, de[i s-au construit pasarelepentru pietoni, ace[tia tot pe mijloculstr`zii traverseaz`. De asemenea,chiar dac` la Otopeni au fost puse

balize pemijlocul str̀ zii, mult̀

vreme oamenii au s`rit peste ele.„Acum \ns`, balizele s-au umplutde praf. ßi au \nceput s ̀le ocoleasc ,̀dar nu pentru c` a[a ar fi normal, cipentru a nu se murd`ri de praf. To -tu[i, efectul dup` instalarea bali -zelor a fost reducerea mortalit`]ii100% din accidente pe fondul tra-

mai 2009 73

Accidente grave de circula]ieproduse din vina pietonilor

2008 2009 Diferen]`(1 ianuarie-11 mai) (1 ianuarie-11 mai)

844 713 -131225 183 -42 635 542 -93

1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2008

Accidente 9.634Mor]i 3.038R`ni]i grav 6.823

Sursa: Poli]ia Rutier` Român`

Accidente grave de circula]ieproduse din vina pietonilor

Accidente grave de circula]ieproduse din vina pietonilor

74 mai 2009

vers`rii neregulamentare“, a spuscomisarul [ef Carol Vârn .̀ Un alt exem-plu este cel al magazinelor con-struite \n imediata vecin`tate adrumurilor na]ionale. Nefiind locuriamenajate de parcare, oameniiopresc ma[inile unde se vândsuveniruri, blocând o band` decircula]ie. În plus, fiind chio[curi [ipe-o parte [i pe alta, \ncep s` tra-verseze de colo-colo. „Pericole lacare se expun oamenii [i cu con-cursul autorit`]ilor locale, care audat autoriza]ie de func]ionare pen-tru acele magazine... Activitateade comer] stradal ar trebui interzis`\n zona drumurilor publice. Noiac]ion`m s`-i \ndep`rt`m pe cei culegume sau fructe de vânzare, \ns`au g`sit solu]ii. S-au mutat princur]i, dar marfa tot \n strad` oexpun, iar cet`]enii opresc tot pebanda 1, obstruc]ionând traficul“,a explicat comisarul [ef Carol Vârn .̀În ceea ce prive[te comporta-mentul pietonilor cu vârste depeste 18 de ani... „Organiz`m felde fel de ac]iuni pentru a-i deter-

mina s` respecte regulile ele-mentare de circula]ie, dar fiecarear trebui s` fie con[tient c` tre-buie s`-[i apere via]a. Ce pot s`fac mai mult decât s`-l g` sesc, s`-l depistez, s`-l sanc]ionezsau s`-i atrag aten]ia c` seexpune la un pericol?... Copiiisunt mult mai receptivi. Am

v`zut o bunic` târându-[inepo]ica printre ma[iniprin mijlocul bulevar-

dului... iar feti]a tr`geasperiat` de bunic` s` nu treac`strada pe-acolo, ar`tându-i tre-cerea de pietoni“, a spus comi -sarul [ef Carol Vârn`.

Cristina TOBESCUcristina.tobescu@ziuacargo.ro

În Belgia, peste 90% din pro-cesele verbale \ncheiate ca

urmare a \nc`lc`rii normelorrutiere sunt achitate de c`tre

contravenien]i. Acest lucrueste posibil \ntrucât belgieniiau o lege special` care regle-

menteaz` strict activitateapoli]iei rutiere: ai gre[it, ai

fost sanc]ionat, pl`te[ti con-travaloarea amenzii, abia

apoi mergi \n instan]` pentrua contesta. Se pleac` de la

premisa c` poli]istul nu este\n conflict de interese cu ni-

meni, ci doar aplic` legea,reprezentând interesul

public. Practic, prinsanc]ionarea unui individ, nu

se urm`re[te efectul pecu-niar al ac]iunii, ci efectul pre-ventiv. Amenzile \n România

se pl`tesc \n procent demaxim 30%, motiv pentrucare acestea nu-[i produc

efectul preventiv.

Modelul belgian

� 2009 - a sc`zutnum`rul de acci-dente rutiere \nRomânia

� Pe fondulsc`derii cir-cula]iei autove-

hiculelor pedrumurile publice, a

crescut viteza de de-plasare - rezultat: a cres-cut num`rul de accidentecolective (exemplu: dece-sul tuturor ocupan]ilor

unei ma[ini)

� În ultimii 10ani, zeci de miide oameni [i-a

pierdut via]a \n accidentede circula]ie, alte zeci demii au r`mas infirme, altezeci de mii au suferit lezi-uni - la care se adaug`suferin]a familiilor [i a pri-etenilor care [i-au pierdutpersoane dragi

� Infrastructuraeste incomod`(exemplu: subdi-mensionarea

tramei stradale,cum ar fi construirea unei[osele cu o band` [ijum`tate - Bucure[ti-Ur zi-ceni, unde nu sunt dou`benzi pe sens, ci una [ijum`tate).

SIGURAN}~ RUTIER~

76 mai 2009

ALTERNATIVE

HHOOLLLLAANNDDbbyy bbiikkee

Continu`m, \n acestnum`r, s` v` prezent`mcâteva aspecte inedite \nleg`tur` cu pasiuneaolandezilor pentru ciclism. Am povestit deja,\n num`rul anterior, despre Amsterdam [i despre m`surile pe carele implementeaz` acoloautorit`]ile locale pentrua stimula mersul pe biciclet` [i pentru a proteja intereselecicli[tilor. Acum, vom extinde pu]in aria deacoperire [i vom discutadespre Olanda \n general... dar [i despreabordarea personal` a domeniului.

mai 2009 77

În urm` cu ceva vreme, dis-cutam cu un prieten olan-dez despre subiectul bici-cletelor [i \mi spunea c` eteribil de sup`rat c ̀i s-a furat

vehiculul cu dou` ro]i. Se sim]eaincomplet, lucru pe care mi-a venitgreu s` \l \n]eleg. La Bucure[ti, bici-cleta mea zace nefolosit` de ani dezile. Sau, \n cel mai bun caz, oscoteam la plimbare de dou`-trei oripe an.

Dar acum dou` s`pt`mâni am\nceput s` \n]eleg: am avut o pan`pe spate, care mi-a imobilizat bici-cleta pentru câteva zile, pân` cândam avut timp s` m` duc la service.Mai ales \ntr-un ora[ mic, a[a cumeste cel \n care locuiesc acum, bici-cleta este aproape vital`. În „provin-

cie“, concentra]ia de astfel de vehiculepe metru p t̀rat este [i mai mare decât\n Capital`. Iar eu m-am sim]it deparc` m-ar fi legat cineva de mâini[i de picioare.

Dac ̀\n num r̀ul anterior spuneamc` \n Amsterdam sunt aproximativ550.000 biciclete, \n toat` Olandasunt \n total aproape 18 milioane,la o popula]ie de 16.499.000 oameni.Statisticile spun c`, \n fiecare an,se vând peste 1 milion unit`]i noi,jum`tate din import. Durata mediede „via]`“ a unei biciclete \n Olan-da este de 12 ani. În general, bici-cleta de zi cu zi a olandezului nu este

deloc una „cu ochi [i cu sprâncene“,mai ales \n ora[ele mari, \n careriscul de furt este crescut. 60% suntmodele de ora[ (foarte conforta-bile \n compara]ie cu mountainbike, de exemplu - [i aici vorbesc dinproprie experien]`), foarte simple(trei viteze sau deloc), vechi [i chiarpar]ial acoperite de rugin`. De alt-fel, chiar experien]a mea a fost edi-ficatoare. Mi-am cump`rat un sec-ond-hand cu 80 de euro (mai ieftinenu g`se[ti), care merge brici, darcare a v`zut [i zile mai bune caaspect. Pentru c` tot a venit vorbadespre tipuri [i pre]uri, prima op]iunepe care o ai este \nchirierea, darnumai dac` ai nevoie de biciclet`o zi-dou`. Într-un ora[ mic, tariful(de criz`) e de 7 euro pe zi, la Am -

sterdam dep`[ind 10 euro. Dac`este vorba despre biciclete noi, unafoarte simpl` cost` aproximativ150-200 de euro, pre]urile mergândpân` la câteva mii de euro pentruo biciclet` de curse sau pentru unaelectric`.

Produc`toritradi]ionali

Cu o astfel de pia] ̀de desfacere,e normal ca produc]ia de bicicletedin Olanda s` aib` deja o tradi]iebine \mp`mântenit`. Jum`tate din-tre unit`]ile vândute anual sunt de

produc]ie autohton`. De[i istoriaproduc`torilor olandezi este unaveche [i furtunoas`, ast`zi au r`masnumai câ]iva principali actori pepia]`, cele mai cunoscute m`rcifiind Gazelle, Batavus, Union [i Spar-ta. Acum câ]iva ani, industria deprofil din Olanda totaliza 9.000angaja]i, din care 1.250 la pro-duc`tori. Ast`zi, sunt aproximativ3.000 dealeri de biciclete, dar \n1970 erau 6.000 [i \n 1948 - 12.000.

Batavus este cel mai mare pro-duc`tor de biciclete din Olanda, cuaproximativ 400.000 unit`]i anual.În ciuda crizei economice, Batavusa anun]at cre[terea produc]iei, caurmare a unui num`r mare decomenzi primite. Una dintre strate-giile produc`torului pentru acestan presupune men]inerea pre]urilorla nivelul anului trecut [i o serie decampanii de promovare la dealeri.ßi se pare c` func]ioneaz`.

Bicicleta anului 2009

Criza economic` nu a afectatnici vânzarea de biciclete \n Olan-da, \n special a celor electrice, \nciuda unui pre] mediu de 1.900euro pe unitate. Dup` primele nou`luni ale anului trecut, vânz`rile deastfel de vehicule crescuser` cu52% ca valoare [i 35% ca volum,pentru \ntreg anul 2008 vânz`rileridicându-se la 120.000 unit`]i.

ßi a[a cum multe ]`ri au con-cursuri na]ionale de „Ma[ina anu-lui“, trebuie s` men]ion`m faptul c`Olanda are [i... „Bicicleta anului“,pentru 2009 titlul fiind adjudecat demodelul electric Gazelle ChamonixInnergy, care cost` \ntre 1.780 [i1.999 euro. Modelul este dotat cuun acumulator Li-ion care permiteo autonomie de 50-70 km [i o vitez`maxim` de 25 km/h (asta dac` nuvrei s` dai la pedale), cânt`re[te26,5 kg, are componente Shimano,cadru din aluminiu [i frâne discventilate.

Raluca MIH~ILESCUHoogeveen, Olanda

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

HOLLANDby bike

Gazelle Chamonix Innergy cost` aproape 2.000 de euro [i este dotat` cu un acumulator Li-ion, cu o autonomie de pân` la 70 km

78 mai 2009

DESTINA}II

S` poveste[ti preamulte despre Keukenhof nu arefarmec. Cel mai fotografiat loc dinlume, cea mai mare [imai frumoas` gr`din`de prim`var` din Europa, cu ale salepeste 7 milioane deflori - nu poate fi descris cu adev`rat.Nici m`car fotografiilenu pot cuprindesenza]iile pe care unastfel de monumentnatural ]i le imprim` peretin` [i \n suflet.Totu[i, vom \ncerca, \ncele ce urmeaz`, s` v` deschidem o fereastr`cât de mic` spreaceast` unic` gr`din`,care atrage \n Olanda,la Lisse, \n fiecare an,timp de 8 s`pt`mâni,peste 800.000 de vizitatori.

mai 2009 79

ÎÎn 2009, Keukenhof [i-a deschispor]ile pe 19 martie [i urmeaz̀s` se \nchid` pe 21 mai, \nacest an parcul aniversân-du-[i cel de-al 60-lea an de

existen]`. În 1949, zece cultivatori [i expor-

tatori de bulbi de flori au r`spunsla invita]ia primarului localit`]iiLisse (situat` la vreo 40 km de Am -sterdam) de a crea o „vitrin`“ pen-tru industria florarilor. Ei au alesgr`dina din jurul castelului Keuken-hof, gr`din` care are propria saistorie special`.

Contesa z`p`cit`

Timp de mult` vreme, contesaJacoba (Jaqueline) van Beieren (Wit-telsbach) a fost simbolul incon-testabil al Keukenhof-ului. În se-colul 15, era proprietara regiuniiunde este ast`zi situat` gr`dinacare, la vremea respectiv`, era unspa]iu natural neatins prea multde mâna omului, parc de vân`toare[i loc din care se adunau ierburiaromatice pentru g`tit, de unde [inumele (Keukenhof - gr`dinabuc`t`riei).

Contesa s-a n`scut \n 1401 [i amurit \n 1436, de tuberculoz`. Din1417 pân` \n 1433, când a fostfor]at ̀s ̀abdice, a avut \n st`pânireprovinciile Holland, Zeeland [i Hene-gouwen. Conform surselor istorice,

Jacoba nu prea a avut timp s ̀se plic-tiseasc` \n scurta ei via]`. A fostm`ritat` de patru ori, a petrecutcâ]iva ani \n \nchisoare [i al]i câ]iva\n exil \n Anglia. Una dintre dis-trac]iile ei favorite a fost r`zboiul,pe care era foarte dispus` s` \lpoarte chiar [i \mpotriva fo[tilors`i consor]i.

Dup` moartea sa, proprietateaa trecut prin mâinile mai multorfamilii de negustori boga]i, inclu-siv baronul [i baroneasa van Pallandt,care au cerut proiectarea unei gr`diniengleze[ti \n jurul castelului, \n1857. Aceast` gr`din` este con-siderat` funda]ia a ceea ce esteast`zi Keukenhof.

Istoria lalelelor este la fel deinteresant`. În secolul 17, mul]iinvestitori erau dispu[i s` pl`teasc`sume imense pentru bulbii de lalele,declan[ând o adev`rat` manie, cufamilii care au vândut propriet`]i [ibijuterii de familie pentru a intra \nafacerile cu lalele. De-a lungul tim-pului, au fost vremuri foarte pros-pere, dar [i pr`bu[iri spectaculoase,cu o ciclicitate aproape matema -tic`. Comercian]ii pot uneori scoate[i 30.000 euro pe lun` din bulbi.

Importan]` uria[`pentru turism

Ast`zi, Keukenhof are o impor-tan]` imens` pentru turismul olan-

KKEEUUKKEENNHHOOFFggrr`̀ddiinnaa

ddee pprriimm`̀vvaarr`̀ aa EEuurrooppeeii

80 mai 2009

DESTINA}II

dez. Cercet`rile au ar`tat c ̀expozi]iaeste „r`spunz`toare“ direct [i indi-rect pentru venituri de peste 350 mil-ioane euro anual. Mai mult dejum`tate dintre turi[ti vin dinstr`in`tate, cu o bucat` foarte maredin „pl`cint`“ adjudecat` de SUA [iAsia. Jum`tate din vizitatorii provin-ciei din Sudul Olandei vin la Keuken-hof \n cele dou ̀luni când parcul estedeschis, de pe urma lor profitând,desigur, industria hotelier`, restau-rantele, comer]ul, transporturile,muzeele etc. În total, regiunea flo-rilor genereaz` 23% din veniturile[i locurile de munc` din Sudul Olan-dei. Veniturile pe care parcul legenereaz` direct sunt folosite pen-tru autofinan]are, Keukenhof nepri-mind nici un fel de subven]ie.

Lalele, lalele...

Peste 7 milioane de bulbi din100 de soiuri de lalele fac deliciulparcului Keukenhof. Pentru cine-va obi[nuit cu tipurile clasice, chitc` sunt importate... din Olanda,care se ridic` \n cel mai bun caz la10-15 soiuri, este foarte greu deimaginat, pân` la proba practic`,dimensiunea, coloritul [i tipologialalelelor de la Keukenhof. Este abso-

lut impresionant. ßi nu este vorbanumai despre lalele. Zambile, nar-cise, m`rg`ritar, dar [i orhidee sau

crini, \n interiorul pavilioanelorexpozi]ionale din parc, fac din vizitala Keukenhof un adev`rat vis deprim`var`. De exemplu, numaiexpozi]ia de crini din pavilionulPrin]ului Willem Alexander expune35.000 flori din 300 specii de crin,pe 6.000 mp. Printre altele, Keuken-hof repre zint` o introducere \n artadiferitelor tipuri de design pentrugr`dini, este cel mai mare parc desculptur` din Olanda, cu 150 destatui, ofer ̀o gr`din ̀istoric ,̀ \n caresunt prezentate specii vechi delalele [i plante medicinale [i pentrug`tit, evenimente speciale, cum arfi demonstra]iile cu p`s`ri de prad`,parada p`l`riilor, dar [i deja cele-bra parad` anual` a florilor. În 2009,Keukenhof a ales ca tem` comem-orarea descoperirii Manhattanuluide c`tre Henry Hudson, care era \nserviciul companiei Dutch East India,\n 1609. Locul a c`p`tat numele deNew Amsterdam, schimbându-seulterior \n New York. Tema estereflectat` \n mod impresionant deun portret al Statuii Libert`]ii f`cutdin 50.000 flori.

Raluca MIH~ILESCULisse, Olanda

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Superlative la Keukenhof

� De]ine titlul de cea maiapreciat` atrac]ie turistic` din Europa� Cel mai mare parc dinlume de flori care crescdin bulbi � Cel mai fotografiat locdin lume� Cel mai mare parc desculptur` din Olanda� 44 milioane de vizitatori \n 60 de ani� Acoper` o suprafa]` de32 hectare� 4,5 milioane lalele deaproximativ 100 de tipuri� 93 de furnizori de bulbi(expozan]i)� 7 milioane bulbi de floriplanta]i manual� Peste 2.500 copaci din87 specii� 15 km de alei

mai 2009 81

15 mai - 15 iunie

BERBEC

(21 martie - 20 aprilie)

Ve]i c`l`tori mai mult decâtde obicei, atât \n interes de serviciu,cât [i pentru pl`cerea perso-nal`. Chiar avea]i nevoie s` ie[i]i dinstarea de lâncezeal`. V` cuprinde\ns` acum tenta]ia de a v` manifestamachiavelic \n rela]iile cu prietenii [icolegii: asista]i la certuri f`r` a inter-veni, cu toate c` le-a]i provocatinten]ionat. Dac` sunte]i la volan,evita]i s` ap`sa]i prea tare pedala deaccelera]ie.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Face]i planuri pentruc`l`torii lungi, \ns` toate

vor fi amânate, dar ve]i reveni ulteri-or la ele. Reu[i]i s` satisface]i toatepreten]iile celor din anturajul profe-sional, chiar dac` apar conflicte noi\ntre colegi. În aceast` perioad`, ve]i\nregistra un nea[teptat vârf de\ncas`ri. Indiferent de lungimea dru-mului parcurs, fie c` sunte]i \nma[in` \n calitate de [ofer, fie depasager, nu uita]i s` v` pune]i centu-ra de siguran]`.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Drumuri multe [i lungi se\ntrev`d \n aceast`

perioad`. Ave]i planuri secrete deinvesti]ii, \ns` momentul nu esteprielnic [i, totu[i, ve]i ac]iona. Caurmare, partenerii de afaceri v` vorsanc]iona, \ntrucât erorile profesio-nale se vor oglindi negativ \n activi-tatea tuturor. Evita]i consumul dealcool [i tenta]iile de a lua \n ma[in`persoane necunoscute de sex opus.Preocup`rile erotice obsesive v` vordistrage aten]ia de la drum.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Sunte]i obliga]i s` face]imulte drumuri pentru

a rezolva probleme personale.Partenerul de via]` nu v` va \n]elege,motiv pentru care rela]ia cu acesta va deveni extrem de rigid`, iar certurile v` vor afecta s`n`tatea. Nu v` refugia]i \n consumul de alcool! Este doar o solu]ie de moment pentru a v` sim]i]i bine,iar dac` ve]i avea nevoie s` face]i un drum urgent cu ma[ina, apare riscul de a r`mâne pentrufoarte mult` vreme f`r` permis de conducere.

LEU (23 iulie - 22 august)

Este o perioad` \n careve]i alerga mult. Deborda]i

de energie [i poft` de via]`, a[a c` nuve]i refuza nici o propunere dec`l`torie. Ve]i \ncheia noi afaceri, ve]irezolva problemele celor dragi, ve]iface excursii \mpreun` cu familia [iprietenii. Spre sfâr[itul intervalului,v` va cuprinde o stare de oboseal` [iceva dureri de oase. Este momentuls` accepta]i c` ma[ina poate fi con-dus` [i de alt [ofer [i c` pute]i deveniun simplu pasager, admirând peisajulpe geamul din dreapta.

FECIOAR~ (23 august - 22 septembrie)

A]i stat prea mult \nchi[i\n cas`. E timpul s` v`

bucura]i de o scurt` vacan]` cu pri-etenii. Evita]i tenta]ia de a cheltuifoarte mult. Economiile v` vor ajutas` trece]i peste perioada de criz`. Se\ntrev`d leg`turi fructuoase de afa-ceri. Urmeaz` o perioad` de agita]ie[i, de[i sunte]i destul de lini[ti]i defel, stresul v` pune aten]ia la \ncer-care, \n special la volan. Nu ignora]iindicatoarele de circula]ie [i, \n spe-cial, culoarea ro[ie a semaforului.

BALAN}~

(23 septembrie - 22 octombrie)

Nu e o perioad` prielnic`pentru c`l`torii, de[i sunte]i

\ntr-o dispozi]ie de zile mari.S`n`tatea este cea care v` d` defurc`, \n special tulbur`rile hepatice.Familia v` este al`turi. To]i se vororganiza pentru a v` scuti de dru-murile pe care ar fi trebuit s` le face]ipersonal pentru a rezolva diverseprobleme. Spre sfâr[itul intervalului,vi se va p`rea c` via]a parc` n-aregust, \ns` o s` trece]i repede pesteacest moment, pentru c` ve]i reu[i s`scoate]i bani din piatr` seac`.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Trebuie s` face]i multedrumuri lungi. Nu v` con-

vine prea mult acest lucru, dar ave]imare nevoie de bani pentru a v` pl`tidatoriile. Persoanele apropiate arputea s` v` ajute, \ns` se vor retragepentru c` nu ve]i accepta s` seamestece nimeni \n treburile dumnea-voastr`. Starea de irascibilitate care v`caracterizeaz` \n aceast` perioad` vaduce la conflicte inclusiv \n trafic, fie c`sunte]i [oferi, fie c` sunte]i pietoni.

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Sunte]i tot timpul pedrumuri. Încerca]i s` g`si]i

un echilibru \ntre treburile de servi-ciu [i familie, \ns` nimic nu pare s` fie\n regul`. În plus, \n plan financiar,ave]i restan]e de care a]i uitat cudes`vâr[ire, iar penaliz`rile v` vor damari b`t`i de cap. Este o perioad` \ncare nu mai ]ine]i cont de nimeni [ide nimic. Din cauza \nc`p`]ân`rii caracteristice [i a lipsei de comuni-care, ve]i pune \n pericol rela]iile cu rudele, cu prietenii [i chiar cu partenerul de via]`.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Este o perioad` maiaglomerat` decât de obi-

cei [i ve]i fi nevoi]i s` alerga]i decolo-colo pentru a rezolva diversetreburi. Apar schimb`ri benefice \nsectorul financiar, lucru care v` vamotiva [i ve]i intensifica activit`]ilezilnice. Amâna]i \ntâlnirile care nusunt urgente. Chiar dac` sunte]ifoarte ocupa]i [i pare s` nu v` maiajung` timpul, nu neglija]irespectarea orelor de mas` [i, deasemenea, conduce]i cu pruden]`.

V~RS~TOR

(20 ianuarie - 18 februarie)

V` implica]i \n activit`]inoi. În plus, face]i rost de

lichidit`]i [i v` achita]i toate datori-ile. Este o perioad` \n care ve]i facedrumuri lungi, avantajoase [i pl`cute,care v` dau ocazia s` v` „r`zbuna]i“[i s` cheltui]i mai mult decât v`pute]i permite. Totu[i, ve]i fi nevoi]is` amâna]i o parte din deplas`rileplanificate din cauza partenerului decuplu. Ave]i grij` la volan: \ncerca]i,pe cât posibil, s` circula]i cu vitez`regulamentar`.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

V-a]i decis s` pleca]i \nconcediu mai devreme [i

considera]i c`, astfel, se vor rezolvatoate problemele de s`n`tate. S-arputea s` nu fie chiar a[a [i s` fi]inevoi]i s` v` amâna]i planurile. Abiaspre sfâr[itul perioadei se vor a[ezalucrurile [i ve]i putea beneficia devacan]a mult dorit`. Dac` v` hot`râ]is` pleca]i cu ma[ina, fiind vorba deun drum foarte lung, nu v` urca]iobosi]i la volan [i nu ignora]i sem-nifica]ia indicatoarelor de circula]ie!

HOROSCOP DE C~L~TORIE