lI

Confesiuni din culisele unei lumi dispirute

CopyrightoRadu JoanciCopyright@ TRITONIC 2019 pentru edi$a prezenti

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente

din carte

Descrierea CIP a Bibliotecii Na[ionale a RomAniei

TOANCA, RADU

Confesiuni din culisele unei lumi dispirute / Radu Joanc5 in dialog cu

Dan Amedeu Lizdrescu - Bucureqti, Tritonic Books, 2019

ISBN: 978-6 06-749-436-5

Editor: Bogdan HribCoperta: Alexandra Bardan

Tiparul rcalizat ln Romania

Orice reproducere, totali sau par{iall a acestei lucriri, fbri acordul scris al ed-

itorului, este strict interzisi gi se pedepsegte conform Legii dreph;lui de autor.

CO1'lFESIlJt'lI

OIil CIJLI$ELE tl['IEI Ltltt/l! DI$PARIJTI

Povestea unei familii de intelectuali

in istoria RomAniei moderne

Radu foanclin dialog cu

Dan Amedeu Llzdrescu

Bucure;ti 2019

Cuprins

Introducere istorici - 5

Bunicul - 18

Familia Ciuflea - 55

Copiliria, adolescenla qi tinerefea - 64

Nu ml cheami Amedeo! - 64

Nicolae Iorga nu avea simpatie pentru tineret - 72

Nu am putut fi niciodati alituri de legionari * 76

Nae Ionescu - Un retor Ei un sofist - 79

ln lara lui Mussolini - 83

Caporalul Maginot qi Caporalul Adolf Hitler - 89Armand Cllinescu - Un mare om politic - 92A venit farul, a venit farina - 99

Herman Goring - Despre politica romAneasci - 103

Hitler era terorizat de ideea ci ar putea pierde petrolulrominesc - 108

Lui Carol al Il-lea i s-a oferit coroana Ungariei - Il2Demenfa lui Dimitrie Sturdza - 118

Arbitrajul de la Viena - I25Providenfiala solufie Antonescu ^ L29

Concepliile politice ale romAniior ln anii dictaturii din 1938-1944 - t39Subventiile serviciilor secrete germane ajungeau in lari prinNae Ionescu - I44Ideile mele sunt monarhic-parlamentare gi elitiste - 146lnscrierea in Partidul Na{ional Liberal - 148

Cu Dinu Noica - 157

Planul Morgenthau - 159

Ruqii qi comuniEtii aveau nevoie de Titiriscu - 164Amintiri despre Petru Groza - 168

O personalitate enigmaticd, - 171

,,Greva regali' gi marea manifestafie din Piala Palatului - 186

Colaborarea la Cercul de Studii al P'N'L' 9i la <Liberalul>

(februarie 1946-noiemb tie 1947) - 201

Titel Petrescu - Victima unui fals ordinar - 2L0

Procesul Maregalului Ion Antonescu' in audienli la Iuliu

Maniu. - 216i

Aiegerile de la 19 noiembrie L946 - 226

Primii ani ai regimului comunist - 236

Arestarea, procisul, condamnarea Ei deten!ia - 245

Doulzeci gi cinci de ani * Luminl Ei beznl '298Rizbunarea academicianului sovietic MAtin - 316

Cilitoria in Italia Ei Franla - 320

La Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga" - 328

Eliminarea de la Institutul ,,Nicolae Iorga" (1975-1989) - 337

in agteptarea indeplinirii proorocirti - 352

Conseiinqele revoluliei gorbacioviene din 1989 - 357

partidul Nalional Liberal pe marginea prlpastiei Ei mintuirea

tui - 374

Note - 399

Anexa - 408

INTR()DUCERE IST()RICA

lstoria modernl a poporului romAn lncepe tn varaanului 1822, din clipa in care presiunea diplomafiei britanicegi austriece asupra sultanului Mahmud al ll-lea (1808-1839),

presiune exercitati de fapt prin favoritul gi sfetnicul slu de

cipetenie, Hallet-Efendi - unul dintre cei dintAi demnitariotomani occidentaliza[i,inurma qederii sale in diferite capitaleeuropene, gi probabil cel dintAi turc care a purtat ochelari -a impus defrnitiva inllturare a domnitorilor fanariofi de pe

tronurile f[rilor romAne supuse sultanilor de patru veacuri qi

reinstaurarea domniiior plmAntene.Complet deformat[, activitatea sistematicl qi insidioasl

a gcolii istorice rolleriene, impuse direct de Stalin culturiiromAne, cum au fost impuse gcoli similare in toate lirile cedate

pe cel pulin o jumitate de veac Uniunii Sovietice de citreconducltorii anglo-saxoni invingitori ai lui Hitle5 istoriografiaromAnl cunoaqte incl o scard de valori comunistl qi sovieticlgi n-a ajuns inci pe deplin si se elibereze de tutela acestei sciride valori, aplicati, cu o perseverentl vrednici de o cauzi maibuni, istoriei poporului romin. Dovadfl c[ exponenfii acestei

mentalitili cu totul neeuropene qi absolut anacronice ocuplinci funcfii gi demnitili in foruri ca Academia RomAn[ Ei

re{eaua universitarl romAnl.Prilejuiti de neaqteptata qi providenfiala izbucnire a

irrsurecliei eteriste, la inceputul anului binecuvintat IB2l,prlbuqirea sistemului de cirmuire fanariot, care se invergunase,

de peste un secol, si extirpeze din sinul p[turii conducdtoareautohtone din principatele romAne orice sentiment nafionalgi chiar folosirea limbii romane prin lmpiedicarea fburirii

BUNICUL

Dupdointroducerebiograficlaminunfitldatoratlunui prieten din copilirie al lui Alexandru -Lizirescu'Teodoi Focgineanul, Ei pubticati cu subtitlul de Viafa ;ioperele autorului,la inceputul celui de-al doilea volum (cel

dintAi n-a putut fi gisit nlciieri) al romanului lui Alexandru

Llzlres cu (Laertiu), intitulat Str o i e C orb eanul, lucrare tip lritila Bucureqii, tr iipografia C. Petrescu-Conduratu din strada

Teatrului (azi Matei lnitto) nr. 8, tn anul 1885, adici 9 ani dupi

moartea autorului, ALEXANDRU LAZARESCU s-a nlscut la

Bucureqti, in luna decembrie 1830, dintr-o familie apar{inand

micii burghezii. intr-adevir, plrintele slu era logofitul Laz1t

Popescu, orginar din judelul Vlaqca, unde recenta recuperare'

in virtutea "tratatului

de:pace ruso-turc de la Edirne din

2lL4 septembrie 1829, a iaialei Giurgiului cu hinterlandul

ei necontenit deplqit prin nlvlliri otomane, lngiduise o

reagezare a prlnimii romineqti pe loturi preluate de la turci.

Numele ind'ic[, foarte probabil, o ascendenfl ecleziasticl. Cu

atAt mai mult cu cAt tiilul de logffit, cu sensul de Etiutor de

carte (logos), ou, evident, acela-de mare boier, situat ln ]araRomAneiscl pe locul al treilea dupi Marele Ban al Craiovei Ei

Marii Vornici indicfi aeeeaqi probabilitate'

Logofitul Lazhr Popescu se cisitorise cu hagica Maria' care

se trlfea dintr-un tt.*tt de meqtequgari aromAni aqezali de cel

pulin"ogeneralieincapitalaJiriiRominegti.Celdintaivenitdi' u..ri neam, foarte probabil dintr-o-localitate romineascl

din Albania, se aqezasein ulila Oletarilor (strada poartl incl

acest nume), intre strada Batigtei (veveli) 9i strada Italiani,

unde este Liceul spiru Haret. cel dintdi venit se ocuPa cu

CONFESIUNI

confeclionarea cojoacelor fine (de fapt a bllnurilor boiereqti)gi strdnsese oarecare avere, care-i tngiduise si-gi trimit[feciorul s[ urmeze cursuri de seminar Ei s[ urce foarte repede,

ca urmare a spiritului s[u extrem de ager qi lnzestrat cu multcalcul administrativ qi economic, pdnl la treapta de episcopde Rimnic gi apoi chiar de Mitropolit al Jlrii Romdnegti,dupi revolulia din 1848, cind Mitropolitul Neofit se dovedise

- ca atilia inalli ierarhi ortodocgi, mai cu seaml din JaraRomAneascl (tn Moldova, dupi sinodul de la laqi din 1752,

se interzisese suirea pe treptele inalte ale ierarhiei episcopale

a elementelor orientale, lnlocuite cu numeroqi prelaliprovenind din cele mai inalte neamuri boieregti plmAntene,dupi modelul dat de Mitropolitul Kievului Petru Movili,urmati de pilda Mitropolililor Gawil Callimachi, Veniamim(lostaki, Sofronie Ei Calinic Miclescu gi Leon Donici) - supus

Implri]iei ortodoxe {ariste.La inceputul anului 1850, dupl Conventia din 1849 de

ln Balta Liman qi numirea ca domn al ][rii RomineEti a

fratelui mai mare al fostului domnitor ales Gheorghe Bibescu(1S43-184S), Barbu $tirbei (adoptat de cel de pe urml boierdln vechiul neam al $tirbeilor), Neofit fusese tnlocuit cu NifonSevastos (nume pe care-l purta ca episcop in partibus al vechiiepiscopii Sebasta din Anatolia) care va pistori 25 de ani qi va

rvea cinstea, in calitate de Preqedinte de Drept al Adunlriil.llective a Jirii RomAneqti, si proclame votul unanim al

rrdunirii in favoarea domnitoruiui Moldovei, Alexandru loanOuza,la data de24ianuarie 1859.

Hagica Maria era nepoata de frate a Mitropolitului Nifon gi

purta epitetul de hagici pentru ci frcuse in tinerele pelerinajul lalocurile sfinte,la Ierusalim. Era o practici specificl negu]ltorilorrnal cuprinqi, de obicei provenind din rominii balcanici. Niciun boier nu o practica, dar ea impunea o oarecare dare de mAni,pc lAngi o adinci lnclinare spre ortodoxie.

Hagica Maria se clsltorise intAia oarl cu un membru al miciilroicrimi administrative Ei militare, polcovnicul Lambru, care

2T

DANA. L.IZARESCU

insi murise destul de tAnlr,lisAndu-i vlduvei sale un fiu de o

slnitate gubredi, numit Constantin (Costache)' Recisltoritl

cu logofrtul Lazbr Popescu, hagica Maria rlmlsese viduvl a

douaiarl destul de curAnd qi a trebuit s[ se ocupe de educa]ia

fiului d,in prima clsltorie, Costache, qi a fiului din cea de-a

doua clsitorie, Alexandru.Teodor Focglneanu ' care a cunoscut-o bine' la bltrAnefea

ei, pe ,,hagicula Marid', o descrie cAt se poate de duios. gi de

pitot.t.t ,]eru'o femeie deEteaptl, activl qi indeminaticl in

ioate, incAt ,,tot ceea ce vedea cu ochii flcea cu mAna"; era

vesele, bun[, lndatoritoare, 9i totdeauna gata s[ sarl sl ajute pe

c.i ln n.voie, dupl putin{a ei... Erabuni cieqtinl qi pretindea de

la amindoi fecioriiei si meargl ln toate slrbltorile la biserici'

Costache, fiul ei mai mare, nu o asculta' Alexandru lnsi i-a

urmat consiliul in toatl durata copillriei qi a adolescentei salei'

Doamna Maria Lazhr Popescu se bucura de toatl stima

qi consideralia consuburbanilor 9i pentru pozilia sa sociali

ielativ distinsl gi pentru onestitatea gi inima ei generoasl...

Toli o numeau ,,cocoana Hagicufa'l Aqa apucaserl si-i '.i?

d"

.errd .r" copili, qi apoi .tu gi de staturi mic[' Era inci junl

cAnd a rlmas a doua oarl v[duv[, insl n.a voit s[ se mlrite,

ca s[ se poatl ocupa numai de creqterea celor doi fii ai sli qi de

intereseie casei. Atngrijit de copii qi de averea ce i-a rlmas, ca

qi un blrbat. Mai bine inci decdt unii birbali'E probabil c[ mogtenise de la pirintele ei, unchiul viitorului

Mitripolit Nifon, o t"r.."r. avere in mahalaua Ofetarilor' iar

l;i" t'l doilea so!,logofitu\Lazbt Popescu' o moqie in VlaEca'

destul de intinsl, d.'i..-" ce in anii 1S57-1858 fiul ei a ob]inut

ilt;; unui proces de pe urma unei plrli din ea suma destul

de mare de o mie de galbeni, iar pe restul moqiei a putut si-gi

i*e "" fief electoral It j.ta"gtt VlaEca, alegindu-se deputat in

doul rAnduri qi lisAnd moqtenire copiilor aceastl moqie'

22

CONFESIUNI

Problema educafiei de diferite grade se afla incl in faqd

tn deceniul al patrulea din secolul trecut, dupi neglijenfatotali a domnitorilor fanarioli gi apoi plmAnteni pentrua$ezflmintele qcolare de limbl romAn6. Dupi cum ne spuneFocglneanu - date confirmate de lucririle istorice privindlnvilimAntul romAnes6 -, pe la sfrrgitul deceniului al patruleacxistau in Bucuregti numai patru qcoli primare de stat, undesc invl{a citirea gi scrierea dupi recenta metodl pedagogiclaleo-didacticl (lancasteriani). Anume, o singuri gcoal[primari de stat cu patru clase (lAngl localul de pe-atunci alColegiului Sf. Sava, in actuala Piali a Revolufiei) ;i alte treiqcoli primare de stat pe lAngl bisericile Collea, Sf. GeorgeVechiu qi Domnita Bilaga, fiecare cu cAte doui clase. Desltfel acolo era centrul vechii capitale, ln jurul actualei piete a

Nafiunii gi aproximativ pAn[ la ulila Batiqte (Veveli).Hagica Maria nu a vrut s[J sileascl pe micu]ul Alexandru,

dcstul de plipAnd, si meargi singur pe zitpadit la virstafiagedi de gapte ani, la o distanfi prea mare de cas[. Deuceea l-a dat, avdnd oarecare stare, la s,coala particularl de

l0ng[ biserica Olteni, unde era dascil Stan Lupescul, renumitpentru caligrafia lui, zisl ,,slov[ popeascfi Biserica Olteni,clln mahalaua cu acelaqi nume, se afla in partea de sud-vestn capitalei, la lnceputul C[ii Dudeqti, nu departe de bisericaUdricani...-Bir;;i*

Olteni a fost amintiti pentru prima oard subclomnia lui Constantin Brdncoveanu, in 7696, intr-un actctt data de 26 februarie; a doua oari e menlionati zidireae i clin nou, in 1722, cu contribulia unor locuitori mai avulirri rnahalalei. Multi vreme a purtat numele de ,,Bisericaf)rotopopului" (Cf. C.C. Giurescu,Istoria Bucure;tilor, din cele

msi vechi timpuri phnd tn zilele noastre, Bucuregti, Editura

lrcrrtru Literaturi, L966, pag.86-37). intrucAt hagica Maria a

f lrrut seama de distanli, rezultd. ci locuinfa ei era aproape de

Itrada Olteni, destul de departe de mahalaua O{etari. Dup[cc rpi-a insugit temeinic primele nofiuni de scriere qi de citire,

DANA. L.A,ZiRESCU

tinirul Alexandru, ciruia, dupl obiceiul statornic al vremii,

i s-a dat numele pirintelui slu - Liz[rescu, a fost mutat laqcoala publicl de la biserica Sf. Gheorghe Vechi qi de acolo

la Colegiul Sf. Sava. ln toate clasele el fusese premiant. Este

probabil c-a avut gi un preceptor de limbi ftancezh, care

preda qi la Colegiul Sf. Sava, - urmAnd cursului inaugurat de

cltre excep]ionalul profesor ]. A. Vaillant. Acesta, implicat intentativa de insureclie impotriva lui Alexandru Vod[ Ghica

lmpreuni cu Mititl Filipescu qi Nicolae Bilcescu, ln anul 1840,

n-a mai avut prilejul si-l lnve{e subtilitilile culturii 9i istoriei

Fran{ei qi pe tAnlrul Alexandru Llz[rescu' care, totugi, va

ajunge s[ cunoasci la perfee{ie aceastl limbl ce sti la temelia

culturii romAneqti moderne.In anul 1851, incheind cursurile Colegiului Sf. Sava,

Alexandru Lizlrescu s-a inscris la recent infiin]ata, in 1851,

$coali de Drept. intemeietorii ei erau doi dintre ceizeceprimidoctori in drept de la Paris, amintili intr-un cunoscut studiu

mai vechi al profesorului de la Facultatea de Drept din laqi,

Dinu C. Angelescu, fiul, inci in viafi, al fostului ministru qi

prim-ministru liberal - doctor Constantin Angelescu. Cel

ditttai doctor in drept roman de la Paris fusese revolufionarulmare boier Dimitrie Filipescu, decedat pu{in dupi eliberarea

Iui din temnifi, la alegerea ca domn al Jnrii RomAneqti a

lui Gheorghe Bibescu. Au urmat Constantin Bozianu, fraliiVasile Ei Costache Boerescu, principele Gheorghe Grigore

Cantacuzino, Gheorghe Costa-Foru, Gheorghe (Gun[)

Vernescu, Mihail Pherekyde, Constantin Nacu qi Eugen

Stitescu. $coala de Drept din Bucureqti de la t 85 1 au infiinfat-oConstantin Bozianu qi Gheorghe Costa-Foru.

Este cdt se poate de semnificativ faptul c[ primele qcoli

superioare din principatele romdne au fost qcoli de drept

qi c[ majoritatea tinerilor studenfi romAni care au ajuns la

studii ln marile universiti!iftanceze, germane' belgiene sau

italiene s-au inscris la facultlfle de Drept. Nu lncape lndoial[ci instinctul pirinlilor lor gi probabil qi al lor ii indemna sI

24

CONFESIUNI

contribuie la edificarea unui sistem juridic - cu fireqtile luiimplicatii politice - modern gi sinitos, in flri unde justifiaera lncl pe mAna moqtenitorilor degradantului qi coruptuluislstem de valori fanariot qi unde Ei procesele, gi administra{ia,ae vindeau" Simeon Birnu{iu qi Avram lancu tn Transilvaniaau fost absolvenli ai Facultillii s[seqti de Drept, iar in JaraRomAneascl - cei zece primi doctori ln drept de la Paris.Mulfi alfi feciori de boieri din Moldova (Manolache CostacheEpureartu, Dimitrie Sturdza, Petre P. Carp) au urmat cursurileunor Facultl{i juridice germane. Rezultatul acestei prioriti}incordate qtiinfei juridice, incurajate gi patronate de marelercge Carol I, a fost insindtogirea magistraturii romine,devenite, spre sfArqitul secolului trecut, atit de cinstitl gi de

lncoruptibili incdt marele om de stat liberal Vasile Lasclr a

putut rosti vestita sentinfi care dlinuieqte, slpatl in litere de

rur pe soclul statuii sale tniltate pe strada care - datoriti qi

rtrldaniilor mele recente - li poartl iariqi numele: VREU SA

FAC DIN ADMINISTRATIE O A DOUA MAGISTRATURA.Programul de studii al $colii de Drept, lntemeiatl de

tloctorii in drept de la Paris, Constantin Bozianu gi Gheorghe(losta-Foru, cuprindea firesc invl]area paralell a sistemului

Juridic de inspira{ie bizantini incl in vigoare la acea datl infilrile romAne - precumplnitor in fara Romineascl, undefuncfiona in continuare Codul Caragea, edictat in 1817 - -qi

dreptul civil oceidental, mai cu seaml Codul civil napoleonian.$e mai lnvifa dreptul penal modern, cu proeedura penal4 - ca

;l procedura civill - qi savantul $tefan Pherelcyde - plrintelemarelui om de stat liberal Mihail Pherelcyde -, incepuse siprcclea dreptul administrativ, firi indoial[ dupd articolelellcgulamentului Organic, repus in vigoare, dupi ce fusese

nrs cle corifeii liberali revolufionari, foaie cu foaie, pe dealulllllnretului, in prezen{a reacfionarului Mitropolit Neofit,lntpreunl cu ARHONDOLOGIA, in primele zlle ale luniireptembrie lS48 (stil vechi). Pentru motive pulin cunoscute,acest curs a fost intrerupt de cltre vigilentul Vod[ $tirbei.

DANA, L,[,Z{RESCU

Alexandru Llzlrescu s-a remarcat printre studenlii cei mai

merituogi. Iar la absolvirea cursurilor a fost numit cap al

cancelariei Obqtescului Divan, impus prin Convenlia de

la Balta Liman, din 1849, in locul OB$TE$TII ADUNARILEGIUITOARE.

,:

lntre timp a\rusese loc cel de al doilea eveniment istoric

hot[rAtor pentru istoria modernl a principatelor romf,ne. $ianume celebra conversafie care a ar,'ut loc la 9 ianuarie 1853

- dupi proclamare a,la 2 decembrie 1852, a celui de-al doilea

Imperiu francez al impiratului Napoleon al lll-lea. Memorabilaconversafie, in cadrul unui bal dat de Marea-DucesiElena, a larului Nicolae I, cu ambasadorul Marii Britanii laSankt-Petersburg, Sir Hamilton Seymour. Calculind cu totulgregit psihologia politici britanicl, francez| qi austriacl,

socotindu-se stlpAnul de fapt al Europei continentale in urma

potolirii de cltre ogtirile sale a insurecfiei maghiare in vara

anului 1849, dupl ce potolise r&scoalele din Moldova qi apoi

din Jara RomAneasci, bizuindu-se pe recunoqtinla tAniruluilmpirat al Austriei, Franz-|osef, qi pe bunivointa de care

dlduserl dovadi, in intrevederea pe care o avLlsese farul cu ei

in vara anului 1844 in Anglia, atit regina Victoria qi principele

consort Albert de Coburg, cit qi primul-ministru conservator

Sir Robert Peel qi qeful Foreign-Ofice'ului, lordul Aberdeen,

{arul ii propusese, flrl menajamente, ambasadorului britanictmplrfirea tuturor teritoriilor Imperiului otoman - calificat de

el, dupl o formul[ meniti sil devini celetrr&, OMUI BOLNAV

AL EUROPEI - lntre Rusia qi Marea Britanie.in acel moment hotirAtor pentru soarta Europei, farul

era informat ch succesorul marelui om de stat austriac,

principele Felix Schwarzenberg, care izbutise s[ redreseze

gi pe plan intern gi, mai ales, pe plan extern pozilia Austrieipost-revolulionare, dar murise prematur Ia numai 52 de ani in

25

CONFESIUNI

anul precedent, gi anume contele von Buol-Scauenstein - fostambasador la Sankt-Petersburg qi presupus de far ca aderentla politica sa expansionist5., urma s[ inainteze un adevdratultimatum Porlii otomane, prin contele von Leiningen, Iaclata de lS/30 ianuarie 1853. Jarul mai era informat cl, dupitndeplrtarea de la putere de cltre regina Victoria, la sugestiaprincipelui consort Albert, tncfl de la data de 2L februarieI 852, a guvernului liberal prezidatde citre Lord John Russell gi

ovAnd ca titular al Foreign-Ofice-ului pe vicontele Palmerston,*rnAndoi bine-cunoscufi ca adversari ireductibili ai Rusiei,llsese chemat la putere un cabinet conservator prezidat ini{ialdc citre impetuosul conte de Derby, iar la 19 decembrie 1852,clc George Gordon, Earl of Aberdeen, adici tocmai diplomatulqi omul de stat britanic care se arltase cel mai accesibil lapropunerile farului cu prilejul vizitei acestuia in Anglia, cu optnni mai inainte.

Formula brutall cu care farul a deschis discufiile cuambasadorul reginei Victoria a fost - ,,Dacil cele doufi stateale noastre se vor uni, nimeni nu le va putea rezista ln Europdi(lonversaliile s-au prelungit, cu detalii numeroase si, evident,cu schimb de telegrame cifrate intre ambasadorul Angliei qilrrrclul Clarendon, sef al Foreign-Ofice-ului, pAni la data de 20I'cbruarie 1853. Tarul a sfirgit prin a propune Marii Britanii,ligiptul si Creta, in schimbul controlului Rusiei asupra tuturorcrcqtinilor ortodocgi din Imperiul otoman, care urma si fiereclus la cAteva vilaiete din Asia sau chiar si disparl de pelrnrttr,

'-

Itcacfia curfii regale britanice, a cabinetului conservator,il l'nrlamentului gi a opiniei publice, informate mai cu seami

;rrirrtr-o serie de articole publicate in importantulziar TIMES,l oscilat vreme de cAteva luni. Dupi biograful principeluir onsort Albert, cu toati antipatia constant5, a perechii regale

27

DANA, L.[Z.[RESCU

fafl de Rusia qi de !ar, s-au auzit glasuri in favoarea impirfiriiImperiului otoman, eventual cu anumite intelegeri pe tema

ciriulaliei libere prin Strimtori spre Marea Neagri qi in

privinla statutuluijuridic al Constantinopolului. Insi lordul'Palmerston

veghea; dupl cum veghea 9i extrem de influentul

ambasador numit de el la Poarta otomanl, Sir Stratford

Canning, devenit lord Stratford de Redcliffe. Foarte influentul

ziar, organ de opinie publicl, influenlat de lordul Palmerston,

MORNING POST, ca qi popularul DAILY NEWS se opuneau'

]arul era convins c[ i r. uu u...pta propunerea, a$a cum ilinforma printr- o dep e gi p e sin gurul rus in c^r e av ea incre dere,

feldmareqalul paschevici Erivanski, 1a acea datl vicerege al

Poloniei. Pentru a forfa lucrurile qi a pune puterile europene

inaintea unui fapt implinit, el l-a trimis la Constantinopol, in

fruntea unei ambaffi.l. ttu**roase qi strllucite, pe cneazul

Mencikov, care a debareat la Istanbul in ziua de 1/13 martie

1853. Chiar a doua zi, la 2 martie, cneazul Mencikov l-a

inspiimintat pe Reis-efendi Fuad Paqa (ministru de Afaceri

Strline turc gi unul din cei trei corifei ai TANZIMATULUI de

la Giil-Hand din noiembrie 1B39, ceilalli doi fiind Reqid-Paqa

qi Ali-paga) cu cererile lui exorbitante. in cele din urmi,lordulStratford de Redcliffe a izbutit s[ convingl guvernul otoman

si respingl cererile reprezentantului farului, figiduindu-iconcuisul" puterilor mlritime, Anglia si Franfa. in acest

moment hotaritor, cneaal, a fost informat de citre unul

din numeroEii agen{i greci ai }arului c[ primul dragoman al

ambasadei ruse 1l Constantinopol, Agyropolo, primise o mare

proprietate de la Marele-Vizir Mehmet-Ali pentru a-i vit

secretele ambasadei. Furios, cneazul Mencikov a cinut

capcana care i se pregitise gi a solicitat sultanului Abdul-Medji

I - legislatorul ianzimatului - demiterea Marelui-Vizir, cat

,ru girr.r. al sultanului (DAMAD) 9i inlocuirea lui cu om

favorabil Rusiei, Mustafa Reqid Paqa.

conform in{elegerii secrete, sultanul i9i destitui ginere

Reqid a revenit la putere. Flota francez| era gata de atac

28

CONFESIUNI

Salamina, cea britanicd in Malta. lncurajafi, sultanul qi ReqidPaga au respins o parte din propunerile cneazului Mencikovcnre, furios, a rupt relaliile cu Imperiul otoman qi a pirlsitcupitala Tirrciei cu toatl ambasada la sfArgitul lui mai 1853.Numaidecit f arul a poruncit trupelor sale si ocupe principateleromAne la data de 2l iunie/3 iulie 1853, in timp ce floteleb.rltanice gi franceze reunite se apropiau, ameninfitoare, deDardanele.

ln chipul acesta, printr-o excepfionall inllnpire deftnprejurlri - care erau de fapt pregltite de multi vreme, dar$vcau nevoie de ceea ce se numegte un detonator, s-a ajunsln providen{ialul rlzboi al Crimeii. Rizboi pe care mareartrnjoritate a politicienilor, a istoricilor gi a oamenilor de statbrltanici, in virtutea liniei istorice a politicii externe britanice,rtu inceput destul de curAnd si-l considere o eroare, gi chiara failure (un eqec, un pas greqit). Dar care, pentru romini,pcntru intreaga Europi centrali qi oriental[ care va cunoaste,cu mai pufin de un secol mai tdrziv, binefacerile ocupalieirusegti, a inaugurat o epocfl de aproape un secol de libertate,elc prosperitate, de modernizare gi de reeuropenizare.

4

lntr-adev[r, din anul ciderii definitive a lui NapoleonI (1815), pufinii intelectuali si oameni politici din f[rileritsilritene, inclusiv cei din firile rom6ne, nu concepeau altlrolufie pentru desprinderea de protectoratul rusesc decAt oItrtcrvenfie militari a marilor puteri maritime occidentale,|rnnfa gi Anglia, cu concursul Austriei. Aceasti formuli -grreconizati de mai multl vreme de diplomafi de talia duceluirle (lhoiseul gi a discipolului siu, principele de Talleyrand -t,1l clpitase o priml forml, oficial[, dar secreti, prin tratatulrlc alianfi incheiat in timpul Congresului de la Viena, la datarle 3 ianuarie 1815, de citre principele von Metternich in