CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 17 (274) 15 septembrie 2009 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Miercuri, 09.09.2009 aavut loc la Buzãu ceremoni-alul militar ºi religios organi-zat cu ocazia repatrieriidetaºamentului ROFNDXVIII din teatrul de operaþiiKosovo.

La eveniment au participatgeneralul de flotilã aerianãLiviu BURHALÃ de la Comandamentul OperaþionalÎntrunit, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, maiorul CristiIONESCU din cadrul SMFT, mass-media localã ºi cen-tralã, dar ºi familiile militarilor.

Acum, dupã mai bine dedouã luni de la preluarea misi-unilor în provincia Zabul dinAfganistan, militarii Batali-

onului 280 Manevrã pot afirma cã îºi cunosc foarte binearia de responsabilitate cu oamenii, dar, mai ales, cuproblemele ei. Militarii batalionului îºi dedicã tot timpulpregãtirii misiunilor pe care urmeazã sã le îndeplineascã,pentru cã aici nu ne putem permite nici cea mai micãeroare. Dacã fiecare misiune pe care urmeazã sã o exe-cute în afara bazelor este minuþios planificatã ºi pregãtitãsub toate aspectele, pânã la cel mai mic detaliu, risculincidentelor este, teoretic, redus la minim, chiar ºi încondiþiile imprevizibile ale unui teatru de operaþii com-plex, unde pericolul pândeºte la orice pas, pe orice drum,dupã fiecare formã de teren.

Pentru a asigura securitatea ºi stabilitatea în întreaga

arie deoperaþii,militariir o m â n isunt dis-locaþi înm a im u l t ebaze def o cî n a i n -tate, ast-fel încâtsã poatãi n t e r -veni, în cel mai scurt timp, în cazul producerii vreunuiincident. (pag.5)

Din cul isele unei mis iuni reuºi te

„ P e r m i s i e ” î n M a s o u d

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Cinstirea memoriei celor care ºi-au jertfit viaþa pentrulibertatea naþionalã a poporului român ºi protejareamormintelor lor din þarã sau strãinãtate sunt datorii sacre alestatului nostru.

De asemenea, existã tradiþia de a respecta mormintelecetãþenilor strãini cãzuþi pe teritoriul þãrii noastre, indiferentdacã ne-au fost aliaþi sau inamici. Ravagiile provocate deprimul rãzboi mondial au sensibilizat opinia publicã mondi-alã, comemorarea celor cãzuþi la datorie (circa 300.000 deromâni morþi) fiind regle-mentatã juridic. Astfel, înRomânia, la 12 septembrie1919 a luat fiinþã Societatea„Mormintele eroilor cãzuþiîn rãzboi”, sub directaocrotire a Reginei maria ºiprezidatã de cãtre Patriarh.

S ã n e c i n s t i m e r o i i !

KAKI 100%

Impresii din KosovoCaporalul Florin Neculai a fãcut parte din detaºamentulROFND XVIII care timp de 6 luni a executat misiuni însprijinul pãcii tot în teatrul de operaþii Kosovo.A decis sã plece acolo din raþiuni de naturã profesionalãdeclarând cã „nu te poþi considera un militar adevãrat

decât atunci când execuþi o misi-une într-un teatru de operaþii.Aºadari, pentru tânãrul caporalparticiparea în Kosovo a însem-nat în primul rând un examen alcompetenþei profesionale, o expe-rienþã care l-a fãcut sã se simtã pedeplin împlinit pentru cã „amîndeplinit anumite exigenþe pecare mi le-am impus atunci cândm-am angajat în armatã”.

UNIVERS SPIRITUAL

Creangã ºi propriul sãu… popã de þarã!

Creangã este povestitorul despre care încã nu s-a spustotul. Ce a mai rãmas? Mãiestria prin care a fãcut din preo-tul de þarã ceva mai mult decât o exigenþã. A fãcut o exis-tenþã perenã ce se situeazã mai presus de anodin care atingestrãlucirea ineditului. Creatorii din aceeaºi generaþie curomancierul de viaþã þãrãneascã, Ion Creangã, au mânuitpenelul pentru a le desena chipurile preoþilor de þarã. Darnu cu forþa afectelor dirijatã spre sensul pozitiv, aºa cum aufost aptitudinile ºi opþiunile humuleºteanului. „PopaTanda” pictat de Ion Slavici nu are calitãþi din care sãputem desluºi grila de lecturã a cotidianului. Nici mãcarI.L.Caragiale cu „În vreme de rãzboi” nu îºi propune sãfacã din preotul de þarã decât parþial un supererou.

MOZAIC

Aproximativ 95% din genomul uman a fost cândvaproiectat ca balast AND… în timp ce o mare parte dinaceastã secvenþã genomicã ar putea reprezenta o relicvãnefolositoare a evoluþiei...

La puþin peste un an de la stoparea experimentãrii denoi vaccinuri contra HIV, din cauza ineficienþei ºi gradu-lui mare de pericol alacestora, revista Sci-ence anunþa desco-perirea a doi noi ºiputernici anticorpi,activi împotriva unuinumãr ridicat detulpini ale virusuluiaflat în circulaþie.

O nouã victorie contra virusului HIV

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (274) din 15 septembrie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Bucureºti.Ministrul Apãrãrii Naþionale, MihaiStãniºoarã, doreºte ca problema achiziþiei de avioanemultirol sã ajungã pe masa CSAT pânã la finalul anu-lui, în prezent fiind aºteptate informaþii de la americani înlegãturã cu avioanele F-16 în uz. "Acum aºteptãm de lapartea americanã un set de informaþii privind o eventualãachiziþie a unor avioane", a spus Stãniºoarã, adãugând cãeste vorba despre "avioane F16 de un anumit tip". "Nuexistã nici o decizie ºi nici o îndreptare a deciziei pe o anu-mitã direcþie", a þinut sã sublinieze ministrul. M.Ap.N. alansat, în 2007, cele ºase programe strategice de înzestrarea României pentru perioada urmãtoare, demers care,potrivit conducerii M.Ap.N. "va asigura coerenþa politiciide dotare ºi instruire a Armatei Române, creºterea inter-operabilitãþii cu partenerii (aliaþii) ºi sporirea protecþiei ºicapacitãþii de manevrã a detaºamentelor noastre dislocateîn teatrele de operaþii". Înlocuirea actualelor avioaneMIG-21 Lancer, avioanele de luptã din dotarea StatuluiMajor al Forþelor Aeriene (SMFA) al cãror ciclu de viaþãse va încheia în curând, este printre primele probleme aleministerului. O comisie interministerialã a fost deja stabi-litã, aceasta urmând sã aleagã între aparatele de zbor pro-puse de M.Ap.N. Analiza caracteristicilor tehnico-eco-nomice ale celor mai performante avioane multirol adeterminat identificarea a cinci tipuri care satisfac cerin-þele operaþionale elaborate de apãrare. Este vorba despreF-16 - Lockheed Martin, SUA, JAS-39 Gripen - SAAB,Suedia, Eurofighter Typhoon - consorþiu Germania, MareaBritanie, Italia ºi Spania, F-18 - Boeing, SUA ºi Rafale -Dassault Aviation, Franþa. Cerinþele operaþionale emisepentru achiziþionarea a 48 de avioane multirol ºi a supor-tului logistic iniþial au fost aprobate în luna iulie 2005.

Bucureºti. Bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale(MApN) va fi suplimentat cu patru milioane de lei dinrezerva bugetarã aflatã la dispoziþia Guvernului, baniiurmând sã ajungã la Compania Naþionalã Romavia, con-form unei hotãrâri a Guvernului, publicatã în MonitorulOficial. "Ministerul Finanþelor Publice este autorizat sãintroducã, la propunerea ordonatorului de credite modi-ficãrile corespunzãtoare în structura bugetului de stat ºi învolumul ºi structura bugetului M.Ap.N. pe anul 2009", searatã în Hotãrârea de Guvern. MApN nu va primi bani larectificarea bugetarã, conform proiectului de OG adoptatde Guvern, însã, îºi va reorganiza fondurile actuale, astfelcapitolele cheltuieli de personal ºi asistenþã socialã voravea mai mulþi bani, însã se vor tãia bani de la bunuri ºiservicii sau cheltuieli de capital. La prima rectificare, dinluna aprilie, M.Ap.N. a pierdut aproximativ 700 de mili-oane de lei. La începutul lunii august, în contextul dis-cuþiilor privind restructurarea guvernamentalã, MinistrulApãrãrii, Mihai Stãniºoarã, a declarat cã Romavia are dejao structurã numeric redusã, ce nu mai poate fi diminuatã.

PESHAWAR, PAKISTAN - Purtãtorul de cuvânt altalibanilor din valea Swat, din nord-vestul Pakistanu-lui, a fost capturat alãturi de alþi patru militanþi, aanunþat armata care desfãºoarã de cinci luni o vastã opera-þiune împotriva rebelilor islamiºti afiliaþi organizaþiei Al-Qaida, relateazã AFP. "Muslim Khan ºi Mahmodd Khan,pentru care era oferitã o recompensã de 10 milioane derupii (circa 87.000 de euro), au fost reþinuþi de forþele desecuritate în cadrul unei operaþiuni de succes în (valea)Swat", a declarat purtãtorul de cuvânt al armatei, genera-lul Athar Abbas, citat într-un comunicat. Mahmood Khaneste considerat ca fiind un comandant important al tali-banilor din valea Swat. "Alþi trei lideri teroriºti, FazleGhaffar, Abdul Rehman ºi Sartaj au fost, de asemenea,reþinuþi", potrivit comunicatului emis de armatã.

Londra. Britanicii cred cã armata lor nu ar fi trebuitniciodatã sã fie desfãºuratã în Afganistan, potrivitunui sondaj publicat, relateazã AFP. Într-un sondajpentru Muzeul Naþional alForþelor Terestre, 53% dintrecei peste 2.000 de respondenþi au spus cã se opundesfãºurãrii în Afganistan, faþã de 25% care considerã cãeste un lucru bun. Sondajul a fost realizat de institutulICM research în 21-23 august, la încheierea unei verideosebit de sângeroasã pentru trupele britanice din Afga-nistan. În iulie ºi august, 41 militari britanici au fost uciºiîn provincia Helmand. Marea Britanie are circa 9.000 demilitari în Afganistan, majoritatea staþionaþi în Helmand.De la declanºarea intervenþiei, 213 militari britanici aumurit. 60% dintre respondenþi au mai spus cã trupele bri-tanice nu ar fi trebuit desfãºurate în Irak în 2003, în timpce 20% au declarat cã sunt de acord. Misiunea din Iraks-a încheiat în iulie. Întrebaþi ce reacþie ar avea dacã ºi-arvedea copilul înrolându-se în corpul Forþelor Terestre,64% dintre britanici au spus cã l-ar susþine, în timp ce32% s-ar opune. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Mihai OanePlt.maj. Marin Mitroi

int. 0112

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Redactor-ººef

Lt.col. Ion Papaleþint.0307

Secretar de redacþie

int. 0227

Redactori

Plt. Radu Sãcãrea Cristina Fratu Daniela Þãruºi

int.0156

ISSN 1582-1269

B 64409C 17/2009

Cinstirea memoriei celor care ºi-aujertfit viaþa pentru libertatea naþionalã apoporului român ºi protejareamormintelor lor din þarã sau strãinãtatesunt datorii sacre ale statului nostru.

De asemenea, existã tradiþia de arespecta mormintele cetãþenilor strãinicãzuþi pe teritoriul þãrii, indiferent dacãne-au fost aliaþi sau inamici. Ravagiile

provocate de primul rãzboi mondial ausensibilizat opinia publicã mondialã,comemorarea celor cãzuþi la datorie(circa 300.000 de români morþi) fiindreglementatã juridic. Astfel, înRomânia, la 12 septembrie 1919 a luatfiinþã Societatea „Mormintele eroilorcãzuþi în rãzboi”, sub directa ocrotire aReginei Maria ºi prezidatã de cãtrePatriarh.

De-a lungul timpului, instituþia asuferit o serie de transformãri. În anul1927, prin Legea asupra regimuluijuridic al mormintelor de rãzboi dinRomânia, ea ºi-a schimbat denumirea înSocietatea „Cultul Eroilor”, pentru ca înanul 1940 sã devinã AºezãmântulNaþional „Regina Maria” pentru CultulEroilor.

În anul 1948, Aºezãmântul a fostdesfiinþat, cultul eroilor rezumându-se

la „eroii sovietici ºi luptãtorii antifas-ciºti”, chiar ºi Mormântul ErouluiNecunoscut fiind strãmutat în anul 1959din Parcul Carol la Mãrãºeºti. În anul1975, regimul mormintelor ºi operelorcomemorative de rãzboi a cunoscut onouã reglementare, rãmasã valabilãpânã în 2003.

Începând cu anul 1990, cultul eroilora fost reînviat. În 1991, MormântulEroului Necunoscut a fost readus înCapitalã, iar în anul 1995 Ziua Eroilor afost proclamatã sãrbãtoare naþionalã.

Prin înfiinþarea Oficiului Naþionalpentru Cultul Eroilor, în temeiul Legiinr. 379/2003 privind regimulmormintelor ºi operelor comemorativede rãzboi ºi H.G. nr. 635/2004, a fostcreat cadrul juridic necesar reluãrii ºicontinuãrii tradiþiei naþionale în acestimportant domeniu, întreruptã timp de60 de ani, dar ºi alinierea la reglemen-tãrile internaþionale.

Daniela Þãruºi

Batalionul 1 de Instrucþie „Olt”poartã tradiþiile de luptã ale Regimentu-lui 2 Roºiori care a luat fiinþã la 1Septembrie în anul 1869 în tabãra de laFurceni lângã Tecuci, prin preluareaunei pãrþi din oameni ºi cai de la Regi-mentul Vânãtori Cãlãraºi ºi Regimentulde Cãlãraºi.

În istoria poporului român, Regi-mentul 2 Roºiori ºi-a câºtigat poate preagreu, gândindu-ne la jertfele fãcute,dreptul la nemurire. Puþine suntunitãþile cu o istorie neîntreruptã care sãfi fost prezente la bãtãlii de rãsunet de-alungul zbuciumatei istorii a poporuluiromân pentru independenþã, nea-târnarea patriei ºi care sã scrie cu literede sânge atâtea nume în panteonuleroilor neamului.

Odatã cu sãrbãtorirea a 140 de anide la înfiinþare, la ceremonialul militar

ºi religios în ziua de 04.09.2009,Drapelului de luptã al batalionului i saconferit, prin ordinul FT-33 din03.09.2009 al Statului Major al ForþelorTerestre, „Emblema de Onoare aForþelor Terestre” atestat E.O. SMFT/3.Decorarea a fost fãcutã de cãtre domnulgeneral-maior doctor Ion PÂLªOIU,locþiitorul ºefului SMFT. De asemenea,am avut onoarea sã participe din parteaStatului Major General domnul generalde brigadã doctor Mihai CHIRIÞÃ,ºeful Direcþiei Instrucþie ºi Doctrinã,comandanþi ºi foºti comandanþi dinM.Ap.N. ºi M.A.I., cadre militare înrezervã ºi retragere, administraþia pu-blicã localã ºi judeþeanã, invitaþi ºimass-media. Ceremonialul care a avutloc a fost impresionant, încãrcat deemoþie. Totodatã, a avut loc ºidezvelirea monumentului din curtea

unitãþii în memoria Regimentului IIRomanaþi Nr.19 care a existat pe aces-te meleaguri.

Dupã ceremonial oaspeþii au vizitatspaþiile de cazare, hrãnire ºi dotare aleunitãþii. La final s-au fãcut fotografii degrup. Plutonier-adjutant Daniel CHIREA

SS ãã nn ee cc ii nn ss tt ii mm ee rr oo ii ii !!

Joi, 3 septembrie a avut loc, la Brãila, festivitatea dedeschidere a cele de-a treia ediþii a Taberei de îngrijire amormintelor soldaþilor germani cãzuþi în cele douã rãzboaiemondiale. Ceremonialul a început prin ridicarea drapelelor Germaniei ºiRomâniei, apoi militarii detaºamentului românesc l-au salutatpe camarazii germani, camarazi cu care vor colabora în aces-te douã sãptãmâni pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.Dupã ce fiecare militar român a strâns mâna fiecãrui militargerman, personalitãþile prezente au rostit câte o alocuþiune.Primarul municipiului, Aurel Simionescu, le-a urat bun-venitoaspeþilor germani ºi le-a urat ca, cele douã sãptãmâni cât vorlucra la Brãila, sã fie la fel de rodnice ca ºi cele de anul tre-cut. „Dincolo de aceasta sper ca relaþiile dintre dumneav-oastrã sã capete noi dimensiuni, sã legaþi prietenii, sã aveþiun schimb de experienþã în legãturã cu participarea noastrãcomunã la activitãþile NATO ºi, atunci când veþi pleca de laBrãila, dumneavoastrã sã plecaþi mai bogaþi, iar militariiromâni sã se bucure de noi prieteni”, a declarat primarulSimionescu.Comandantul detaºamentului german, locotenentul MartinLang, a declarat cã, pentru el este o mare onoare pentru cã areposibilitatea sã fie din nou prezent la Brãila. I-a mulþumitcomandantului Brigãzii 10 Geniu, domnului colonel Ariton

Ioniþã, pentru cordialitatea cu care au fost primiþi. "Mulþumi-rile mele se adreseazã militarilor români care s-au oferitvoluntari la aceastã activitate. Eu mã aflu aici pentru a douaoarã ºi sunt bucuros cã pot revedea Brãila. Ceea ce am gãsitatât de frumos în oraºul dumneavoastrã nu este numaisoarele, ci, în special, arhitectura clãdirilor vechi aleoraºului. Dar scopul prezenþei noastre este altul. Cel maiimportant este trecutul. Vrem sã cinstim trecutul nostrucomun prin îngrijirea ºi întreþinerea mormintelor celor careau fost înaintaºii noºtri. Nu se admite ca cele douã rãzboaiemondiale din secolul trecut sã cadã în uitare. Ele trebuie sãne rãmânã în minte ºi sã ne fie o avertizare pentru viitor".La rândul sãu, comandantul Brigãzii 10 Geniu, colonelulAriton Ioniþã, a specificat cã toate popoarele îºi venereazãstrãmoºii ºi istoria pentru cã, aºa cum spunea Nicolae Iorga,mare nostru istoric, cine nu face acest lucru, nu are viitor. Iarpentru a putea sã ne închinãm memoriei ºi jertfei lor am ridi-cat monumente în faþa cãrora sã ne reculegem ºi sã ne plecãmfrunþile plini de recunoºtinþã. „Tabãra de lucru româno-ger-manã de îngrijire a mormintelor de rãzboi este organizatã deUniunea Popularã Germanã pentru Îngrijirea Mormintelorde Rãzboi în colaborare cu Brigada 10 Geniu «Dunãrea deJos». A intrat deja în tradiþia municipiului Brãila ºi sper caaceastã activitate sã reprezinte un exemplu de urmat pentru

activitãþi similare, iar prietenia ºi relaþiile decamaraderie dintre militarii români ºi ceigermani se vor constitui într-o nouã punte delegãturã între þara noastrã ºi poporul ger-man. Cu siguranþã cã obiectivele pe care nile-am propus vor fi îndeplinite în totalitate,precum ºi cu speranþa cã ºederea dumnea-voastrã în frumosul nostru oraº va fi una plã-cutã, declar deschisã Tabãra de lucruromâno-germanã pentru îngrijireamormintelor de rãzboi ºi urez tuturor partici-panþilor mult succes".Timp de douã sãptãmâni, un detaºament for-mat din doisprezece infanteriºti din Aviaþiagermanã ºi doisprezece geniºti din Brigada 10Geniu, vor continua lucrãrile începute cu unan în urmã la cimitirul militarilor germani dinlocalitate.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Batalionul 1 Instrucþie „Olt”, 140 de ani de existenþã neîntreruptã

Tabãrã de îngrijire a mormintelor soldaþilor germani

Cercul Militar Naþional orga-nizeazã, în perioada octombrie2009 – iunie 2010, urmãtoarele cur-suri:

Pentru adulþi* Limbi strãine - module pentru

începãtori, mediu ºi avansaþi- englezã – curs acreditat de

cãtre Comisia Naþionalã de Auto-rizare a Furnizorilor de Formare Pro-fesionalã a Adulþilor;

- germanã; - italianã; - francezã; -spaniolã; * Instrumente muzicale - (pian

ºi chitarã);

* Arte plastice;* Dansuri moderne ºi sportive;* Gimnasticã aerobicã.Pentru copii

* Instrumente muzicale - (pianºi chitarã);

* Arte plastice;* Dansuri moderne ºi sportive.

Înscrierile se fac la secre-tariatul cursurilor (et. IV, cam. 75),în perioada 14 – 25 septembrie,între orele 1000 – 1300 ºi 1400 –1800. Cursurile se vor deschide la 1octombrie 2009.

Relaþii: tel. 021.313.86.80,021.313.86.89, int. 156.

A n u n þ

În dimineaþa zilei de 1/13 septembrie 1862, lacapela taberei militare de la Cotroceni, domnitorulAlexandru Ioan Cuza a înmânat primele drapele deluptã unitãþilor noii armate române: Regimentelor 1-7de infanterie, Regimentelor 1 ºi 2 de lãncieri, Regi-mentului 1 artilerie, Batalionului 1 vânãtori, Batali-onului de pompieri, celor douã legiuni de grãniceri ºicelor douã legiuni de dorobanþi.

Conform relatãrii apãrute a doua zi în publicaþiaoficialã „Monitorul”, la ceremonie au participat primulministru Nicolae Kretzulescu, membrii guvernului ºi aiCurþii de Casaþie, precum ºi un numeros public. Mitro-politul Nifon al Ungrovlahiei, însoþit de membri aiînaltului cler, a oficiat o slujbã religioasã dupã care„s-au citit rugãciunile speciale cuprinse în liturghiabisericii ortodoxe pentru binecuvântarea steagurilor.În acel moment subofiþerii care purtau noile steagurivenirã a le pune la treptele de jos ale Tronului ºi E.S.Ministrul de Rãzboi luã pe rând fiecare steag dinmâinile lor spre a-l depune în mâinile PrincipeluiDomnitor. În acelaºi timp, E.S. chemã cu mare glas peºefii diferitelor corpuri de oºtire, care primeausteagurile din mâinile Mãriei Sale. [...]

Între Tron ºi Capelã era, pe o masã, crucea, cãrþilesfinte, un magnific vas de argint, suflat cu aur, careconþinea aghiasma destinatã la sfinþirea steagurilor.

Toþi ºefii de corpuri, având în frunte pe E.S. Min-istrul de Rãzboi venirã a îngenuchia în jurul acesteimese ºi Em. S. Mitropolitul chemã binecuvântareaCerului asupra Þãrii, a Principelui ºi a Armatei, pre-

cum ºi asupra steagurilor ce stãteau plecate în faþaaltarului.

Aceastã parte a ceremoniei se sãvârºi în mijloculemoþiei generale ºi a unei tãceri religioase pe care oîntrerupea numai salvele de artilerie care nu încetaudin detunarea lor de la începutul serviciului divin.Dupã binecuvântare, toþi ºefii de corpuri, purtândsteaguri, merserã a se pune sub o singurã linie întreTron ºi frontul oºtirilor.”

În continuarea ceremoniei, domnitorul s-a adresattrupelor rostind un impresionant discurs:

„Aceastã zi va fi una din cele mai însemnate dindatinile noastre. [...] Astãzi, voiprimiþi din mâinile Noastre stea-gul ce întruneºte culorile þãrilorsurori, aºa cum voinþa unanimã a

românilor a unit pe capul Nostru coroana ambelorþãri. Primind dar steagurile cele noi, aduceþi-vãpururea aminte cã vã încredinþez Onoarea Þãrii.

Steagul e România! Acest pãmânt binecuvântat alPatriei, stropit cu sângele strãbunilor noºtri ºiîmbelºugat cu sudoarea muncitorului. El este familia,ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãscut pãrinþii,unde se vor naºte copiii noºtri! Steagul este încã sim-bolul Devotamentului, Credinþei, Ordinii ºi al Disci-plinei ce reprezintã Oastea!

Steagul e totodatã trecutul, prezentul viitorul þãrii,întreaga istorie a României!

Într-un cuvânt, steagul reprezintã toate datoriile ºitoate virtuþile militare care se desprind din cele douãcuvinte sãpate pe vulturii României: Onoare ºiPatrie”.

Comandanþii unitãþilor au jurat sã pãstreze „cuonoare ºi fãrã patã” drapelele încredinþate.

Solemnitatea s-a încheiat prin defilarea unitãþilormilitare, în entuziasmul general al participanþilor.

Ceremonia înmânãrii drapelelor de luptã a sim-bolizat încheierea procesului de unificare a armatelormunteanã ºi moldoveanã, etapã de primã importanþã înedificarea armatei române moderne.

De atunci, drapelul de luptã, simbol al onoarei, vite-jiei ºi gloriei militare se acordã unitãþilor prin decret alpreºedintelui României, la propunerea ministruluiApãrãrii sau a ministrului de interne. Este pãstrat tottimpul de unitatea respectivã, indiferent de schimbareadenumirii sau a numãrului ei.

De asemenea, este scos cu ocazia diferitelor cere-monii: solemnitatea prezentãrii drapelului de luptã,festivitatea depunerii jurãmântului militar, paradeletrupelor, revistele de front, predarea/primirea comenziiunitãþii, prezentarea onorurilor militare la funeraliilemilitare, precum ºi la alte ocazii, atunci când se ordonã.

Daniela Þãruºi

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (274) din 15 septembrie 2009 Pagina 3

DDrraappeelluull ddee lluuppttãã - oonnooaarreeaa uunneeii aarrmmaattee

Plutonierul-adjutant Rareº CãtãlinBOANCà este la prima misiune înKosovo. Acolo a îndeplinit funcþiade mecanic-conductor TAB la grupacomandã. Totodatã, a dus princumul funcþia de ºef CompartimentDocumente Clasificate naþionale ºidocumente NATO.Despre perioada de pregãtire spunecã a fost suficientã ºi solidã. O partes-a desfãºurat în unitate, sub îndru-marea unei echipe din cadrul SMFT,iar restul, în tabãra de la Soveja.Încã de la început au dispus detehnica necesarã, astfel încât au

putut exersa direct pe URO VAM-TAC ºi pe TAB-uri. ªedinþele detragere au fost executate în totali-tate. Fiecare a tras cu categoria dearmament pe care urma sã o aibã îndotare în teatru. Tot ceea ce auînvãþat i-a ajutat foarte mult.Deþinând „un plus de pregãtire psi-hicã, graþie specificului meseriei”,s-a adaptat rapid. Singurul lucrucare l-a „doborât” cu adevãrat a fostdorul de cei rãmaºi acasã. A avutînsã mare noroc cu internetul careanula distanþele ºi îl „paraºuta” dincând în când în mijlocul celor dragi.

Pentru plutonierul-adju-tant, ziua începea la ora6:30 ºi cuprindea progra-mul normal, lucrul cu do-cumentele ºi cu ordinele demisiune ºi se încheiainevitabil cu celebranumãrãtoare a zilelor dinarmatã (AMR) care îi arãtacât a trecut ºi cât a mairãmas.Privind în urmã, declarã cãa fost o experienþãdeosebitã din care a avutfoarte multe lucruri deînvãþat, atât în ceea cepriveºte lucrul cu docu-mentele, dar, mai ales, cuoamenii, indiferent de cenaþionalitate sau categorieprofesionalã erau.

Daniela ÞÃRUªI

Caporalul Florin Neculai a fãcutparte din detaºamentul ROFNDXVIII care timp de 6 luni a executatmisiuni în sprijinul pãcii tot înteatrul de operaþii Kosovo.A decis sã plece acolo din raþiuni denaturã profesionalã declarând cã „nute poþi considera un militar adevãratdecât atunci când execuþi o misiuneîntr-un teatru de operaþii.Aºadar, pentru tânãrul caporal par-ticiparea în Kosovo a însemnat înprimul rând un examen al compe-tenþei profesionale, o experienþã carel-a fãcut sã se simtã pe deplinîmplinit pentru cã „am îndeplinitanumite exigenþe pe care mi le-amimpus atunci când m-am angajat înarmatã”.A reuºit sã se adapteze cu uºurinþã,fizic ºi psihic noilor condiþii carac-teristice zonei, astfel încât, o zi demisiune a devenit pentru el „o ziaparent normalã din viaþa unui mil-itar”. Activitãþile desfãºurate au fostoarecum diferite de cele din þarã,însã a reuºit sã le finalizeze cu bine.Colaborarea cu ceilalþi militari din coaliþie adecurs foarte bine. Nu au avut de ce sã îºifacã complexe pentru cã erau la fel de binepregãtiþi ca ºi ei.Nu va regreta cã a stat atâta timp departe de

familie întrucât a meritat. Tot ce a trãitacolo l-a schimbat în bine, iar acumulãrilefãcute în plan personal ºi profesional îºi vorpune amprenta în mod decisiv asupra cari-erei sale. (Þ.D)

Kosovo, o experienþã deosebitã

O z i aparent normalã din Kosovo

Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, din 12noiembrie 1859, semnat de domnitorulAlexandru Ioan Cuza, a luat fiinþã StatulMajor General al Armatei PrincipatelorUnite, format dintr-un corp de ofiþeri detoate gradele care aveau „cunoºtinþespeciale militare, dobândite prin studiisistematice”. Acest organism a re-prezentat, la momentul acela, o cerinþãesenþialã a modernizãrii sistemului mili-tar naþional, a ridicãrii capacitãþii deapãrare a þãrii. De-a lungul timpului,Statul Major General s-a perfecþionatdin punct de vedere organizatoric, ºi-aafirmat rolul ºi funcþiile specifice înarmatã, dar ºi în societatea civilã, princristalizarea unei strategii realiste, pusãîn slujba patriei pentru apãrareaintegritãþii ºi independenþei teritoriale.Ca structurã superioarã a Armateiromâne, a cunoscut transformãri succe-sive, devenind în scurt timp una dintrecele mai prestigioase instituþii din sud-

estul Europei.Fãrã îndoialã, adevãrata mãsurã a

valorii Statului Major General a fostdatã de împrejurãrile cele mai dramaticeprin care a trecut neamul românesc înultimii 150 de ani. A stat în frunteaoºtirii române în trei rãzboaie de coali-þie, de nivel regional ºi mondial (1877-1878, 1914-1918, 1939-1045), dar ºi întimpul celui de-al doilea rãzboi balcanic(1913). În acest context încãrcat de isto-rie, el a condus marile unitãþi române în6 campanii, coordonând cel puþin 10operaþiuni de nivel strategic ºi operativ-strategic, în care au fost implicaþi zeci ºisute de mii de oameni, atât pe teritoriulnaþional, cât ºi la distanþe apreciabile degraniþele noastre (1919, 1941-Odessa).

Nu s-au urmãrit decât scopuri deapãrare, eliberare ºi reîntregire naþio-nalã. A avut în frunte personalitãþi detalia generalilor Al. Cernat, ªt. Fãl-coianu sau a viitorilor mareºali Al.

Averescu, C. Prezan, I. Antonescu ºi s-aimpus în faþa celor mai redutabilearmate ale lumii: otomanã, sovieticã ºigermanã.

Începând cu anii 90, rãzboiul a cãpã-tat alte valenþe, iar teatrele de operaþii audevenit pe cât de complexe, pe atât deîndepãrtate. Kosovo, Irakul ºi Afga-nistanul au reprezentat ºi reprezintã încontinuare pietre de încercare pentruArmata românã, iar Statul Major Gene-ral demonstreazã cã poate oferi soluþiimoderne la nivel strategic, ingenios puseîn aplicare în operaþiunile sale. Acestfapt evidenþiazã calitãþile militare fun-damentale

ale românilor: inteligenþã, mobilitateîn gândire ºi în acþiune, capacitate deadaptare, rezistenþã fizicã ºi psihicã laeforturi extreme, consecvenþã ºi spirit desacrificiu. Aceastã succintã rememorarea începuturilor ºi dezvoltãrii StatuluiMajor General oferã elementele nece-

sare ºi suficiente pentru a argumentatradiþia acestuia în opera de slujire cucredinþã a neamului românesc.

Cristina FRATU

SSttaattuull MMaajjoorr GGeenneerraall,, uunn ccaappiittooll ddee 115500 ddee aannii ddee iissttoorriiee

Miercuri, 09.09.2009 a avut loc laBuzãu ceremonialul militar ºi religiosorganizat cu ocazia repatrieriidetaºamentului ROFND XVIII dinteatrul de operaþii Kosovo.

La eveniment au participatgeneralul de flotilã aerianã LiviuBURHALà de la ComandamentulOperaþional Întrunit, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU,comandantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, maiorul Cristi IONESCUdin cadrul SMFT, mass-media localãºi centralã, dar ºi familiile militarilor.

Desfãºurat dupã toate prevederileregulamentare, ceremonialul a avut ºimomente de mare încãrcãturãemoþionalã ca: slujba religioasã ºiapelul solemn de la care nu a lipsitnici un paraºutist.

Aflat pentru prima datã în teatruldin Kosovo, detaºamentul ROFNDXVIII a executat misiuni în sprijinulpãcii, ordonate de TASK FORCE-AQUILA, în perioada 05.03 –02.09.2009, în scopul menþinerii unuiclimat de siguranþã ºi securitate, încolaborare cu militarii italieni,sloveni, unguri ºi spanioli. ªtafeta afost preluatã de cãtre colegii dinBatalionul 498 Paraºutiºti „SSmmaarraannddaaBBrrããeessccuu” din Bacãu.

Misiunea în sine a fost o reuºitã,fapt confirmat ºi de comandantuldetaºamentului, maiorul IonuþGHEORGHE, care a fost cel mai înmãsurã sã vorbeascã despre acestlucru.

– Domnule maior, ce a reprezentatpentru dumneavoastrã, ca ºi coman-dant, teatrul de operaþii din Kosovo?

– În primul rând o datorie profesiona-lã, dar ºi o nouã experienþã ce aduce cusine multiple acumulãri menite sã teîmbogãþeascã din toate punctele devedere.

A fost o experienþã ineditã nu doarpentru mine, ci pentru marea majoritatea militarilor noºtri care se afla la primaîncercare de acest gen. Au existat însã ºi

oameni care au participat în teatreca Irak ºi Afganistan. Împreunãam realizat toate obiectiveletrasate prin ordinul de misiuneprimit.

– Care au fost misiuniledetaºamentului?

– În general, detaºamentul aexecutat misiuni în sprijinul pãciide tipul: patrule de prezenþã înzona de responsabilitate, patrulepe autovehicule, dar ºi pe jos, pos-turi de observare, escortã, acordarede asistenþã medicalã, punct con-trol trafic fix ºi mobil.

– Legat tot de acest aspect, vãrog sã ne spuneþi dacã au existatdiferenþe semnificative între misi-unile din þarã, cele de paraºutiºti,ºi cele din teatrul Kosovo?

– Nu au existat diferenþemajore. Specialitatea de paraºutistîi permite acestuia sã fie introdusîn teatru de operaþii sau în operaþi-unea propriu-zisã ºi pe o altã caledecât cea terestrã. Aceasta ar fisingura deosebire. Odatã ajuns la sol, eldesfãºoarã aceleaºi activitãþi ca ºi unmilitar de altã specialitate. Tehnicafolositã are ºi ea mici modificãri.

– Cât de mult v-au folosit dumnea-voastrã ºi subordonaþilor pregãtireateoreticã ºi practicã fãcutã în þarã?

– Cele douã tipuri de pregãtire ne-aufolosit foarte mult. Programul depregãtire desfãºurat anterior momentu-lui plecãrii, a cuprins toatã gama demisiuni, iar numãrul de antrenamente ºide exersãri a fost mult mai mare. E ade-vãrat cã acolo ne-am confruntat cu situ-aþii noi pe care le-am depãºit cu brio,însã ele nu pot ieºi din tiparul lecþiilor ºiantrenamentelor pe care le-am fãcut înþarã.

– În raport cu ceilalþi militari aicoaliþiei, consideraþi cã românii au fostparteneri de încredere?

– În Brigada de Vest din Kosovo

acþioneazã mai multe TASK-FORCE-uri. Detaºamentul nostru a fost subordo-nat Task-Force Aquila, o structurã con-

dusã de militarii italieni. Aceºtia au fostmulþumiþi de felul în care ne-amîndeplinit obiectivele. De asemenea, amdesfãºurat activitãþi în comun cu mili-tarii unguri, sloveni, ºi chiar spanioli.Celor din urmã le-am oferit sprijin medi-cal pe timpul executãrii unei acþiuni.

– În încheiere, vã rog sã îmi spuneþicum aþi califica misiunea. Este o reuºitãsau nu ?

– Personal, consider cã a fost o ade-vãratã reuºitã, întrucât nu au existatincidente. Faptul cã toþi oamenii mei aurãspuns „Prezent la apel” este cea maimare realizare.

Acþionând unitar, am fãcut o figurãfrumoasã demonstrând încã o datã cãsuntem o structurã solidã, capabilã în

orice moment sã rãspundã unor exigenþedin ce în ce mai mari.

Daniela Þãruºi

CMYK

DD ii nn cc uu ll ii ss ee ll ee uu nn ee ii mm ii ss ii uu nn ii rr ee uu ºº ii tt ee

Curierul ARMATEINr. 17 (274) din 15 septembrie 2009Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Pe o bancã, într-un parc ce maiaminteºte de studenþiile marilor scriitori,patru colegi de grade ºi generaþii dezbat înplen o chestiune a zilei. Cum a fost posibilca x,y,z sã aibã cale deschisã în azurulprofesiunii, când la capitolul studii mili-tare nu au memorat nici mãcar principiilede luptã a companiei? Nu spun, dar vreausã le dau dreptate cã se agitã ca pastilelede calciu. Sunt competenþe care nu se potînlocui, indiferent câte studii au fostadunate în mapa cu CV-uri. Prevedereadin organigramã nu este doar o joacã aproiectantului, ci se sprijinã pe o exigenþãadunatã din acumulãri ºi experienþedirecte. Pe mine m-a deranjat altceva.Trivialul conversaþiei. Vocativele exteri-orizate prin expresii încãrcate de semnifi-caþii sexuale creeazã conflicte ce cu greuse sting, indiferent de câtã abilitate aravea mediatorul. Încã nu ne-am gãsit dozade înþelepciune. Inconºtientul strãpungearmura personalitãþii noastre inconºtiente.Colegii mei au fost conºtienþi câtevaminute. Apoi, chiar dacã pãreau luciziatunci când proferau argouri, reacþiile lorse subordoneazã tot inconºtientului. Nupot recunoaºte semnificaþiile. Doar ceicare sunt detaºaþi de secvenþa cu bârfa potsesiza absenþa de semnificaþii. Mi-a fostaproape imposibil sã evit intrarea în joculconversaþiei. Am gãsit soluþia la ecuaþiacontradicþiilor. Sã bârfesc. Dar nu înaintede a spune ceva despre psihologia bârfei.Noi, oamenii bârfim pentru cã avemnevoie de informaþii. Mai multe dateadunate în inventarul propriu ajutã laimaginea pozitivã a noastrã. Tinerii bâr-fesc mai mult decât bãtrânii, bãieþii mai

mult decât fetele ºi, prin bârfã, îi facemceluilalt imagine. Bineînþeles, totul sepetrece la nivelul inconºtientului. Pentrucã tot vine vorba despre instanþa încãnevãzutã, inconºtientul sau de ce-ul nostruinterior, prin bârfã, arãtãm cã ceilalþi nesunt simpatici ºi ne intereseazã soarta lor.Cu argumentele puþine la numãr, e drept,i-am convins pe nervoºii mei colaboratorisã îi agreeze ºi pe cei cãrora nu le ies aniide ºcoalã, mai ales când sunt comparateinformaþiile militare. Îmi amintesc lecþiapredatã nu demult de cãtre un regizormilitar. Toatã viaþa omul a fugit doar peculoarul lui. Cicã nu l-au interesat cel dindreapta ºi nici mãcar cel din stânga. Cugreu l-am susþinut, din cauzã cã nuputeam evita efectul influenþãrii sociale,dar parcã avea dreptate. Studiile îþi oferãun drept juridic pe care îl poþi lega decompetenþe. Studiile au statute de identi-tate socialã ºi funcþionalã. Ce nu pot ele sãfacã? Sã ofere înþelepciune. Dacã putemdefini înþelepciunea? Aptitudinea de a tesupune lumii, de a accepta orice lucru ºide a te resemna în faþa nenorocirii.Colegilor mei le-am spus cã au picatemoþional. Au raþionat prin imagini cunuclee afective. ªi-au exteriorizat un ego-ism, care nu este altceva decât supraeulfiecãruia dintre noi. Poate cã sunt preamulte judecãþi. Cred cã este mult mai binesã observãm distant ºi cu rãcealã defectelecelorlalþi. Sã abandonãm imitaþia care neucide spiritul. Doar gândurile bune suntaducãtoare de bucurie ºi ne salveazã de lavisele himerice. Cât despre bârfã, ce sãcredem? Doar ea creeazã piaþa de ima-gine. Cum? (C.D.C)

Curiozitatea m-a fãcut sã restudiezdocumentele informative ale Ministeru-lui Apãrãrii Naþionale. Cãutam un capi-tol special, pentru a-l gãsi nominalizatpe locotenent-colonelul Ion TÃLPÃU,din Brigada 10 Geniu „Dunãrea de jos”,doctor în filozofie. Cineva m-a trezit dinreveria mea cu o dovadã de acribie pecare nu ºtiu unde a exersat-o, dar, înfine… Cicã, acolo, apar doar numelecelor care deþin titlul ºtiinþific în dome-niul militar. Atitudinea mea devine uºortensionatã, mai ales când înþeleg imediatcã informaþiile nu sunt corect transferateîn softul cerebral. De ce? Pentru cã titlulde doctor, suprem în desãvârºireainteligenþei computaþionale a unui indi-vid, este acordat de Academia Românã.Suficientã dovadã pentru a-i gãsinumele ofiþerului filozof, creatorul uneicategorii estetice noi, necuviinciosul,inseratã în þesãtura unui mit, care seredefineºte în literaturã cu o ecuaþie purfilozoficã. Din anul 2008 când a fostacreditat cu titlul ºtiinþific, logisticianulTÃLPÃU a vorbit despre experienþa luiîn aproape treizeci de lucrãri ºtiinþifice,care, din nefericire, niciodatã nu vorputea ajunge ºi în fondul bibliografic alMinisterului Apãrãrii Naþionale. Sincer,când l-am întâlnit pe filozof, i-am spuscã nu a respectat o etapã importantã înconsolidarea imaginii ºi concepþiei desine, tehnica publicitãþii. Adicã, în zadara fãcut, dacã nu a spus unde trebuie, cãa fãcut. Ion TÃLPÃU, doctor în filo-zofie, deºi nu beneficiazã de indemniza-þia de 15 la sutã pentru cã nu presteazã

muncã în ceea ce ºi-a desãvârºit prinstudii, totuºi, are cu ce sã iasã în faþã. Cuo recunoaºtere din partea SpecialiºtilorUniversitãþii Alexandru Ioan Cuza dinIaºi, pentru inovaþia în teoria filozofico-literarã, dar ºi pentru ineditul în ceea ceînseamnã semnificaþia mitului, a bas-mului ºi a derivatelor din acestea. Pescurt, George Cãlinescu a vorbit despreestetica basmului. Carl Jung a creatmitul ºi basmul din considerentul psi-hologiei analitice. Locotenent-colonelulIon TÃLPÃU ºtie sã facã filozofia uneipovestiri, a unei scheme narative undepersonajele capãtã puteri megaumane,iar acþiunile lor se lasã în voia magiei ºioniricului. Nu cã ar fi nevoie la logisticãde vreun Zburãtor sau Zmeu, dar pentruterapia prin basm a subalternilor sãi,chiar s-ar putea stabili un model deraportare. Mãcar teoretic ºi admirativ înacelaºi timp. Revin la statisticile pe carele vehicula presa scrisã la începutul anu-lui 2008. Din aproximativ 5000 delucrãri de doctorat, doar patru au putut fiacordate la exigenþele cerute de reali-tãþile cotidiene ºi ºi-au certificatrecunoaºterile europene. Ion TÃLPÃUare în clasamentul acreditãrii al doilealoc. Dovadã cã nimeni nu a avut forþa sãîi aprecieze dota neuronalã a fostinvidia. De la cine? De la toþi cei care nuºtiu povestea unui mit, dar ºi de la ceicare, deºi nu au merite, totuºi au curajulsã fie invidioºi pe meritele altora. Cecredeþi?

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

BB ââ rr ff aa ,, ee xx pp rr ee ss ii aa ss uu pp rr ee mm ããaa ii mm aa gg ii nn ii iiPP oo vv ee ss tt ee aa uu nn uu ii mm ii tt

Interviu cu maiorul Ionuþ GHEORGHE, comandantul detaºamentului ROFND XVIII

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (273) din 15 septembrie 2009

Acum, dupã mai bine de douãluni de la preluarea misiunilorîn provincia Zabul din

Afganistan, militarii Batalionului 280Manevrã pot afirma cã îºi cunosc foartebine aria de responsabilitate cuoamenii, dar, mai ales, cu problemeleei. Militarii batalionului îºi dedicã tottimpul pregãtirii misiunilor pe careurmeazã sã le îndeplineascã, pentru cãaici nu ne putem permite nici cea maimicã eroare. Dacã fiecare misiune pecare urmeazã sã o execute în afarabazelor este minuþios planificatã ºipregãtitã sub toate aspectele, pânã lacel mai mic detaliu, riscul incidenteloreste, teoretic, redus la minim, chiar ºiîn condiþiile imprevizibile ale unuiteatru de operaþii complex, unde peri-colul pândeºte la orice pas, pe oricedrum, dupã fiecare formã de teren.

Baze de foc înaintatePentru a asigura securitatea ºi stabili-

tatea în întreaga arie de operaþii, militariiromâni sunt dislocaþi în mai multe baze defoc înaintate, astfel încât sã poatã inter-veni, în cel mai scurt timp, în cazul pro-ducerii vreunui incident.

Un astfel de loc este ºi FOB Masoud,situat la aproximativ 30 km vest de Qalat,la câþiva km dupã localitãþile Jarullah ºiKala, într-un platou neted ca-n palmã,dominat de culmea stâncoasã a Gavmur-dah Gharului (2.313m înãlþime), careparcã priveºte neputincios la traficul de pecele douã cãi de comunicaþie care se inter-secteazã nu departe de acesta. Drumurilede þarã sunt folosite de talibani pentruinfiltrare, exfiltrare, pentru a ajunge dinpartea de vest a provinciei Zabul spre Pa-kistan, pentru pregãtire ºi aprovizionare.

Pentru militarii companiei a doua,conduºi de cãpitanul Cãtãlin Cojocaru,aflat la a treia misiune în Afganistan,FOB-ul Masoud, în care au fost dislocaþide la începutul misiunii, a devenit acumcasa lor, timp de ºase luni. Aici primescordinele pentru misiuni, aici se pregãtesc,de aici pleacã ºi se întorc la sfârºitul misi-unii, aici mãnâncã, se odihnesc ºi dacã sepoate spune aºa, tot aici îºi petrec timpulliber.

Neprevãzutul, ca stare de fapt În FOB Masoud „am primit permisie”

de la comandantul batalionului, locote-nent-colonelul Iuri TÃNASE, ºi potrãmâne peste noapte acolo. Plutonul con-dus de locotenentul ªerban Ilie are de exe-cutat o misiune în baza Lagman, urmândca în jurul prânzului sã se întoarcã înMasoud, aºa cã mi-au fãcut ºi mie un locîn unul din HMMWV-uri. La 12.00 tre-buie sã fim gata de plecare.

Ajung la locul stabilit cu jumãtate deorã înainte ºi, cum printre condiþiile nece-sare, dar nu ºi suficiente, pentru succesulunei misiuni se numãrã ºi buna pregãtire aacesteia, mi se explicã locul meu în cadrulpatrulei, misiunea ºi modurile de acþiuneîn caz de diferite incidente. Sunt verificatecu atenþie toate detaliile, legãturile radioîntre maºini ºi cu baza. Totul funcþioneazãnormal. Pãrintele Preda îºi pregãteºte celesfinte ºi începe slujba de binecuvântare.Spunem cu toþii rugãciunea, stropii deaghiazmã parcã ne purificã ºi ne duc cu

gândul cã Dumnezeu va fi cunoi ºi ne va apãra de inci-dente.

Îmbarcãm. Îmi iau înserios rolul meu de pistolar ºiîncep sã mã concentrezasupra misiunii. Deºi militariiau nenumãrate misiuni peacest traseu ºi cunosc fiecaredetaliu, orice punct al itinera-riului considerat mai sensibila fost atent discutat lapregãtirea misiunii. Toþi ºtiucã neprevãzutul este o stare defapt în Afganistan ºi cã nici opatrulã nu seamãnã cu alta.

Pornim. La ieºirea dinbazã, pe un zid de beton, scriemare „SUCCES ÎN MISI-UNE!”. Cum treci de maingate, la câteva sute de metri sevede autostrada A1, princi-pala comunicaþie rutierã careface legãtura dintre Kandaharºi Kabul ºi, de o parte ºi decealaltã a autostrãzii, poþivedea oraºul Qalat, capitalaprovinciei Zabul. Pentru cinevine prima oarã în Qalat ºi aºteaptã sãvadã o capitalã cu clãdiri înalte, strãziasfaltate ºi civilizaþie, are o mare dezamã-gire, pentru cã peisajul este cu totul altul,unul în care sãrãcia este la ea acasã, iarpraful domneºte peste tot. Qalat este for-mat dintr-o adunãturã de case de pãmânt,asemãnãtoare cu cele din chirpiciiromâneºti, copii desculþi, murdari ºi arºide soarele puternic al Afganistanului.Populaþia afganã din zonã trãieºte departede orice formã de civilizaþie, unde radioul,televizorul sau telefonul mobil sunt unlux, unde o sticlã de apã în plus îi face maibogaþi.

Misiunea, un bazar al pericolelor

La intrarea pe autostradã, toatemaºinile civile fac loc patrulei româneºti,aºteaptã trecerea convoiului militar apoiîºi continuã drumul. Qalatul e ca un ade-vãrat furnicar. Bazarul din centrul oraºuluieste aglomerat; toatã lumea vinde,cumpãrã; e o forfotã de nedescris. Bãrbaþiîmbãtrâniþi înainte de vreme, a cãrorvârstã nu o poþi citi pe chipul lor, femeiacoperite din cap pânã în picioare cuburca, mergând în spatele bãrbaþilor la unu– doi metri distanþã. Copiii, care poate nuau avut niciodatã o jucãrie sau nu vor ºtiniciodatã sã citeascã, aleargã sã þinã pasulcu pãrinþii lor pe uliþele pline.

Nu ai cum sã nu remarci ieºirea de peautostradã, pentru a continua drumul spreMasoud. Asfaltul este înlocuit cu un drumde þarã, plin de gropi ºi pe care praful s-aaºternut de câteva zeci de centimetri. Suntîn a patra maºinã ºi praful ridicat deprimele maºini mã face sã mã gândesc lacât de greu este pentru ºofer sã conducã înastfel de condiþii, sã menþinã distanþa reg-ulamentarã faþã de HMMWV-ul din faþã,sã fie atent la drum, ºtiind cã toatã respon-sabilitatea siguranþei echipajului depindede mãiestria lui în arta de a conduce. Sun-tem conºtienþi cã, oriunde pe acest drum,poate fi plantat un IED, iar vizibilitatearedusã nu permite descoperirea nici unuiindiciu.

Încetinim, apoi toatã coloana seopreºte. Realizez cã am întâlnit un pod ºivocea comandantului de pluton se audeprin staþie. Urmeazã cercetarea podului decãtre militarii din primul vehicul. Dupãdebarcare, aceºtia se apropie încet de pod,atenþi la toate detaliile, verificã fiecarecentimetru pe care înainteazã. Drumuleste liber, putem continua deplasarea. Maitrecem peste câteva zeci de astfel depoduri, toate primesc acelaºi tratament, iareu încep sã cred cã ne va prinde noapteape drum dupã ritmul în care ne miºcãmdar, totodatã, sunt convinsã cã aceste acþi-uni sunt absolut necesare, trebuie sã luãmîn considerare fiecare amãnunt al itinera-riului. Ajungem în localitatea Jarullah, omicã adunãturã de case la fel de sãrãcã-cioase ca ºi în Qalat, iar singurul indiciucare ne aratã cã zona ar fi locuitã estenumãrul mare de copii desculþi ce neasalteazã. Aleargã pe lângã patrularomâneascã obiºnuiþi sã primeascã prãji-turi ºi sucuri de la militari. Primesc ºi deastã datã, iar bucuria se citeºte în ochii lor.Zâmbetul adus pe chipurile lor ne aduceaminte de bucuria care ne copleºea cânderam mici ºi primeam jucãria doritã deziua noastrã.

La marginea satului trei, pãstoripãzeau o turmã de oi. Au ridicat capul ºiau urmãrit cu interes trecerea coloanei. Orfi oare talibani? Cine poate ºti? Nu auschiþat nici un gest, dar gândul cã, în urmanoastrã, pot informa talibanii despre misi-unea românilor în zonã, despre numãrul deHMMWV-uri ºi ora trecerii prin acel loc,ne face sã îi urmãrim ºi noi cu multãatenþie. ªoferul, plutonierul ConstantinCERNAT, mã informeazã cã urmeazã unalt sat, Kala. Aici, casele sunt atât deapropiate de drum, iar zidurile foarteînalte, încât ai impresia cã în spatelefiecãruia ar putea cineva sã scoatã o armãºi sã înceapã sã tragã. Din interiorulHMMWV-ului nu vedem decât ziduri.Observarea acestor locuri revine în totali-tate gunner-ilor, iar aceºtia îºi îndeplinescºi astãzi misiunea cu succes. Nu-mi dauseama de unde au apãrut, cred, toþi copiiidin sat, dar am fost înconjuraþi de un grupde aproximativ 30 de pitici, privind rugã-tori spre militarii români. O patã deculoare îmi atrage atenþia: o fetiþã îmbrã-catã într-o rochiþã roz, începuse sã desfacãambalajul prãjiturii primite de la cei dinprimele vehicule româneºti.

Masoud - „linia întâi”În cele din urmã, ajungem în Masoud.

Aici sunt întâmpinatã de militarii plutonu-lui cu care, în dimineaþa urmãtoare, aveamsã mã întorc în baza Lagman. Abia amavut timp sã las jos vesta ºi casca ºi amfost asaltatã cu întrebãri, dornici sã maiafle noutãþi din bazã ºi din þarã deoarece,aici, în „linia întâi”, legãtura cu familia serealizeazã doar cu ajutorul telefoanelormobile personale. Îmi povestesc cu mân-drie cã au reparat de douã zile un televizorºi aºa timpul dintre douã misiuni trece maiuºor. În timp ce caporalul Porumb Adrian

îmi povestea despre ultimul atac al insur-genþilor asupra Masoudului ºi modul încare au reacþionat ºi au plecat în miez denoapte pe urmele talibanilor, fruntaºulSlabu Iulian, bucãtarul bazei, ne anunþã cãîn zece minute putem mânca dinbunãtãþile pregãtite de el ºi ajutoarele lui,toþi militari cu ceva aptitudini în domeniuculinar. Nu aºteptãm a doua invitaþie ºiintrãm în sala de mese, îmbiaþi de mirosulde ciorbã ca la mama acasã. Poveºtile dinmisiuni continuã pe tot parcursul mesei ºi,în faþa mea, se deruleazã filmul unor misi-uni în care militarii au dat dovadã de multcuraj ºi profesionalism.

Dupã o orã suntem întrerupþi de locote-nentul Adrian RANGA, care urmeazã sãne facã precizãri în legãturã cu misiuneadin zorii zilei. Astfel, ne este prezentatãsituaþia, misiunea, itinerariul de deplasareºi ora la care trebuie sã fim gata pentruînceperea misiunii. De asemenea, se facprecizãri fiecãrui militar în parte despreviteza de deplasare, sectoarele de obser-vare ºi de tragere, frecvenþele radio,indicative ºi elemente în concordanþã cuspecificul fiecãrei funcþii în parte. Dupãîncheierea pregãtirii, mergem fiecare încorturile noastre la odihnã , cu speranþa cãbaza nu va fi atacatã ºi vom avea o noapteliniºtitã.

Întuneric. Mã trezesc din cauza zgomo-tului. În depãrtare se aud focuri de arme.Aflu de la locotenentul Ilie ªerban cã mil-itarii din postul de observare (aflat pe opoziþie dominantã din apropiere) audescoperit activitatea insurgenþilor înapropierea FOB-ului. Artileria sprijinã culovituri de iluminare plecarea militarilorpe urmele talibanilor. Paza FOB-ului esteîntãritã. Prin staþie auzim detaliile decooperare între militari. Se aud iar focuride armã. Nu ºtim dacã sunt ale noastre sauale talibanilor. Aflãm cã insurgenþii audispãrut în zona muntoasã. Militarii seîntorc în bazã victorioºi. Se aºterne iarliniºtea în noapte.

Nu mai reuºim sã adormim. Aºteptãmsã se facã dimineaþã ºi sã începemultimele pregãtiri înainte de misiune.Dimineaþã se fac ultimele verificãri ºipornim pe acelaºi drum prãfuit ºi plin depericole. Acelaºi traseu, doar echipajuleste schimbat. Sergentul DanielDRUGAN mã face atentã la trei ciobanicare pãzesc o turmã de oi. Mã întreb dacãsunt cei pe care i-am vãzut ieri. Dar nu voiºti niciodatã. În Qalat, ne aºteaptã aceeaºiatmosferã încãrcatã ºi aceeaºi agitaþie.

Ajunºi în Lagman, bineînþeles cãurmeazã etapele de analizã dupã misiune,tragerea concluziilor, îndreptarea neajun-surilor, corectarea greºelilor ºi, nu înultimul rând, refacerea dupã misiune,refacere care se va petrece cu gândul la ceidragi de acasã, pe al cãror sprijin ne bazãmºi cãrora, pe aceastã cale le transmitemurãrile noastre de bine, dragostea ºi con-sideraþia noastrã ºi asigurarea cã ne vomîndeplini misiunea cum vom putea noi maibine.

Locotenent Cornelia POPA

„ P e r m i s i e ” î n M a s o u d

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (274) din 15 septembrie 2009Pagina 6

… 26 septembrie 1944. Regimentul 34infanterie din Divizia 9 infanterie luaparte alãturi de alte unitãþi române lagrelele lupte de pe Mureº. Batalionul 4,comandat de maiorul Vasile Dumbravã,primise ordin ca, în cooperare cu altesubunitãþi, sã atace ºi sã cucereascã pute-rnicele poziþii de apãrare ale inamiculuiorganizate pe Dealul Sângeorgiu – cota495. Efectivele batalionului erau rãrite.Atât în zilele insurecþiei armate, înluptele de la Pantelimon, Otopeni ºiPãdurea Tunari, cât ºi aici, în crâncenabãtãlie de pe Mureº, batalionul comandatde maiorul Dumbravã, suferise pierderi

însemnate. Atacurile neizbutite din ajuni-au îndârjit deopotrivã, atât pe soldaþi,cât ºi pe comandanþi. În dupã-amiazazilei de 26 septembrie, dupã o puternicãpregãtire de artilerie, batalionul 4 a relu-at atacul pe direcþia înãlþimii cu cota 495.Au trecut aproape 3 ceasuri de luptecrâncene ºi abia spre amurg poziþia de la

cota 495 a fost cuceritã de vitejii ostaºi aibatalionului 4. Inamicul s-a retras sprenord. În acea încleºtare grea, în carelupta s-a dus corp la corp, maiorul VasileDumbravã a fost în permanenþã în primalinie, alãturi de bravii sãi ostaºi. Dârzeniaºi sângele rece de care dãdea dovadãînsufleþeau pe cei ce se aflau sub coman-da sa. Dupã un scurt rãgaz, inamiculregrupat ºi întãrit cu tancuri a contra-atacat puternic poziþia batalionului. Întimp ce ostaºii români, puþini la numãr,se pregãteau pentru respingerea contra-atacului, maiorul Dumbravã raportã situ-aþia comandantului de regiment. Cuvin-tele spuse la telefon sunau ca unlegãmânt:

- Vom menþine poziþia cu orice preþ!Vom rezista pânã la unul!

Cel ce rostea aceste cuvinte era fiu deþãran muncitor din satul Schineni. Înaintede a deveni ofiþer fusese muncitor. Purtaîn inimã o urã nemãsuratã împotriva a totce se chema fascism, asuprire,exploatare.

…Acum era, ca de atâtea ori, faþã-nfaþã cu hitleriºtii. Erau mulþi, veneau cutancuri, dar ofiþerul Dumbravã n-a ºovãit,n-a dat înapoi. Nici subordonaþii sãi nu s-au clintit de pe poziþie. Au urmat exem-plul comandantului iubit.

Ostaºii batalionului 4 au ridicat înfaþa duºmanului o stavilã de netrecut. Înaceastã încrâncenare, alãturi de alþi vite-ji, a luptat pânã în ultima clipã a vieþiisale ºi maiorul Vasile Dumbravã. Pentrufaptele sale de arme, viteazul ofiþer a fostavansat „post-mortem” la gradul delocotenent-colonel ºi decorat cu unul din-tre cele mai înalte ordine de rãzboiromâneºti.

Arhiva M.F.A., - M.St.M., dosarulnr. 492/10, livret septembrie 1944, filele24-225; Arhiva M.F.A., fondul decoraþii,dosarul nr. 93 fila 52; Arhiva M.M.C.,dosarul nr. 61, vol. II, filele 113-1115.

S-a întâmplat în anul 1944, luna sep-tembrie. Trupele fasciste începuserã înacea zonã acþiuni ofensive. Ele au fostîntâmpinate de rezistenþa eroicã a subu-nitãþilor româneºti de grãniceri. Însã, oricâtde mare a fost dârzenia ostaºilor noºtri dinapropierea Turzii, în faþa superioritãþiinumerice a fasciºtilor ei au fost nevoiþi sãse retragã vremelnic. Împreunã cu ei seretrãgea ºi o parte a populaþiei. Unul dintrebatalioanele de grãniceri, împreunã cu vreo150 de civili refugiaþi au ajuns în retragereîn pãdurea Valea Largã. Grãnicerii autrimis în toate pãrþile elemente de cerc-etare. Acestea au raportat cã de jur împre-jur sunt unitãþi inamice. Erau aºadar com-plet izolaþi de restul trupelor române.

Patru zile ºi patru nopþi a durat aceastãsituaþie, pe cât de neobiºnuitã, pe atât deprimejdioasã: un întreg batalion, adânc înspatele inamicului. Noaptea, grupuri deostaºi coborau în comuna Tãureni, care segãsea în apropiere, pentru a procura ali-mente de la localnici. Prin aceºti ostaºi aaflat Ioan Deac despre batalionul românescdin pãdurea Valea Largã. A încercat fãrãîntârziere sã fie pus în legãturã cu coman-dantul ºi a reuºit. El s-a angajat în faþaacestuia, simplu, fãrã multe vorbe, sãtreacã întregul grup peste poziþiile ina-micului, pânã la trupele noastre. Fapta lacare se angaja Ioan Deac era de o marerãspundere, era o faptã vitejeascã, pe careavea s-o facã în urma unei hotãrâri binechibzuite, de neclintit. În noaptea care aurmat, ascuns sub mantia întunericului ºisub bolþile de cetini, batalionul a pornit înmarº tãcut, anevoios, gata în orice clipã sã-ºi croiascã drum cu focul armelor. În fruntepãºeau Ioan Deac ºi fiul sãu Vasile, astãzimuncitor la întreprinderea „industriasârmei” din Câmpia Turzii.

Au ieºit din pãdure, au mers pe câmp,au trecut prin arãturi. Au ajuns în dreptulcomunei Grindeni ºi au intrat din nouîntr-o pãdure. Era pãdurea Figeului, la 4km de linia întâi a fasciºtilor.

Ziua care a urmat, batalionul degrãniceri a petrecut-o în pãdurea Figeului.Ion Deac ºi feciorul sãu au plecat în cerce-tare. Aveau mulþi prieteni în comunaGrindeni. Le-au cerut câteva vite ºi aumers cu ele la pãºunat… Fireºte, aproape,cât mai aproape de poziþiile inamice. Cât aþinut ziua, ei au cercetat terenul, cãile detrecere cele mai bune, poziþiile fasciºtilor.Noaptea care venea avea sã fie hotãrâtoare.Apoi batalionul a pornit din nou. A trecutde satele Cheþani ºi Hãdãreni de lângãLuduº. Noaptea îi apãra de ochii duºmanu-lui. Au trecut peste ºoseaua Luduº-Turda.Au trecut calea feratã Luduº-Rãzboieni.Au trecut Mureºul. Încã în aceeaºi noapteau ajuns în comuna Cecalaca. Erau la tru-pele române!

A rãsãrit atunci cea mai frumoasãdimineaþã pe care au trãit-o grãniceriibatalionului. Dimineaþa mult aºteptatã areîntâlnirii cu tovarãºii de luptã, aîmbrãþiºãrilor, a lacrimilor de bucurie. IoanDeac ºi feciorul sãu n-au putut sã stea preamult între ai lor. Acolo, în umbra pãduriide pe teritoriul ocupat de duºmani, mairãmãseserã 20 de ostaºi români rãniþi. Ein-ar fi putut suporta marºul forþat, extenu-ant, încolþiþi din toate pãrþile. La ei, la cei20 s-au întors Deac ºi fiul sãu. S-au strecu-rat din nou prin poziþiile inamicului, fãrã sãfi fost descoperiþi. Ei ºi-au îndeplinit ºi deastã datã misiunea de înaltã rãspundere ceºi-au asumat-o în mod voluntar. Le-auasigurat ostaºilor rãniþi adãpost, le-auprocurat alimente ºi ce aveau nevoie.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Astãzi Ioan Deac poartã cu mândrieamintirea acelor zile ºi ordinul „SteauaRomâniei” clasa a V-a

Arhiva M.F.A., fondul decoraþii,dosarul nr. 246, vol IV, fila 59; ArhivaM.M.C., dosarul nr. 11. filele 162-1164 ºidosarul nr. 61, vol. I, filele 178-1179;„Scânteia” din 19 aprilie 1945.

Comandantul Batal ionului 4 C ã l ã u z e l e

Termenul conciliaritate sau sinodalitate derivã dincel de conciliu-concilium în latinã, synodos în greacã-care desemneazã în primul rând o adunare de episcopi înexerciþiul unei responsabilitãþi anume.

Sinodalitatea (conciliaritatea) reflectã misterultreimic ºi îºi are temeiul ultim în acesta. Aºa cum spuneSfântul Vasile cel Mare (despre Duhul Sfânt 45), celeTrei Persoane sunt „enumerate” fãrã însã ca desemnareaunei persoane drept a „doua” sau a „treia” sã implicevreo micºorare sau subordonare.

O sarcinã specificã în vestirea credinþei Bisericii ºiîn clarificarea normelor de conduitã creºtinã o au prininstituire dumnezeiascã episcopii. Ca urmaºi ai Aposto-lilor, episcopii sunt rãspunzãtori de comuniunea în cred-inþa apostolicã ºi de fidelitatea faþã de existenþa uneivieþi în acord cu Evanghelia.

Forma principalã în care se exercitã comuniuneaîntre episcopi sunt sinoadele. Aceasta deoarece „legãtu-ra cu comuniunea apostolicã îi leagã împreunã pe toþiepiscopii legând episcopatul bisericilor locale decolegiul apostolilor”.

Dimensiunea sinodalã a vieþii Bisericii þine de natu-ra ei profundã. Cu alte cuvinte, ea este întemeiatã învoinþa lui Hristos pentru poporul Sãu, chiar dacã reali-zãrile ei efective sunt în chip necesar determinate deistorie ºi de contextul social politic cultural. Astfeldefinitã, dimensiunea sinodalã a Bisericii poate fi gãsitãla cele trei niveluri ale comuniunii ecleziale-local,regional ºi universal.

Atunci când este în comuniune cu celelalte bisericilocale, fiecare Bisericã localã este o manifestare a bise-ricii lui Dumnezeu una ºi indivizibilã. Autoritatea Bise-ricii vine de la Domnul ºi Capul ei, Iisus Hristos. Pri-mind autoritatea de la Dumnezeu Tatãl, Hristos aîmpãrtãºit-o dupã învierea Sa prin Duhul Sfânt al Apos-tolilor. Prin Apostoli ea a fost transmisã episcopilor,urmaºilor lor, ºi prin ei întregii Biserici. Iisus HristosDomnul nostru ºi-a exercitat autoritatea în diverse mo-duri prin care se manifestã în lume Împãrãþia luiDumnezeu pânã la împlinirea ei eshatologicã: învãþând,fãcând minuni, scoþând duhurile necurate, iertândpãcatele ºi conducându-i pe ucenicii Sãi pe cãile mân-tuirii. Potrivit poruncii primite de la Hristos, exerciþiulautoritãþii propri Apostolilor ºi, dupã ei, episcopilor,include vestirea ºi învãþãtura Evangheliei lui Dum-nezeu, sfinþirea prin sfintele taine, mai ales prinEuharistie, ºi cãlãuzirea pãstoreascã a celor ce cred.Autoritatea în Bisericã aparþine lui Iisus Hristos Însuºi,singurul Cap al Bisericii. Prin Duhul Sfânt seîmpãrtãºeºte de autoritatea Lui ºi Biserica, Trupul Sãu.Autoritatea în Bisericã are drept scop adunarea întregii

umanitãþi în Iisus Hristos. Legatã cu harul primit înhirotonie, autoritatea nu e posesiunea privatã a celor ceo primesc, nici nu e primitã prin delegaþie de la comuni-tate; e mai degrabã un dar al Duhului Sfânt menit slujiriicomunitãþii ºi niciodatã nu e exercitat în afara ei.

Întrucât exprimã o autoritate dumnezeiascã, autori-tatea de care vorbim nu poate exista în Bisericã decât îniubirea dintre cel care o exercitã ºi cei supuºi ei. Este,prin urmare, o autoritate fãrã dominaþie, fãrã constrân-gere fizicã sau moralã.

Chiar dacã autoritatea e încredinþatã unor oamenicare din pricina slãbiciunilor ºi pãcatului sunt ispitiþi sãabuzeze de ea, totuºi prin însãºi natura ei identificareaevanghelicã între autoritate ºi slujire constituie o normãfundamentalã pentru Bisericã. Pentru creºtini a conduceînseamnã a sluji.

Autoritatea în Bisericã se întemeiazã pe Cuvântul luiDumnezeu prezent ºi viu în comunitatea ucenicilor.Scriptura e Cuvântul relevat al lui Dumnezeu aºa cuml-a identificat Biserica prin Duhul Sfânt prezent ºi activîn ea în Tradiþia vie primitã de Apostoli… În inima aces-tei Tradiþii stã Euharistia.

Autoritatea Scripturii derivã din faptul cã ea esteCuvântul lui Dumnezeu care, citit în Bisericã ºi de Bise-ricã, transmite Evanghelia mântuirii. Prin Scripturã,Hristos se adreseazã comunitãþii adunate ºi inimiifiecãrui credincios. Prin Duhul Sfânt prezent în ea, Bise-rica interpreteazã autentic scriptura potrivit nevoilortimpurilor ºi locurilor. Practica permanentã a Sinoadelorde a întroniza Evangheliile în mijlocul adunãrii lor înacelaºi timp atestã prezenþa lui Hristos în Cuvântul Sãu-punctul necesar de referinþã pentru toate discuþiile ºideciziile lor- cât ºi afirmã autoritatea Bisericii de a inter-preta acest Cuvânt al lui Dumnezeu.

În Iconomia Sa dumnezeiascã, Dumnezeu vrea caBiserica sã aibã o structurã orientatã spre mântuire. Deaceastã structurã esenþialã þin credinþa mãrturisitã ºiTainele sãvârºite în succesiunea apostolicã. Autoritateaîn comuniunea eclezialã e legatã de aceastã structurãesenþialã: exerciþiul ei e un regulament de canoanele ºistatutele Bisericii. Unele din aceste reglementãri pot fidiferit aplicate potrivit nevoilor comuniunii ecleziale dindiferitele timpuri ºi locuri, cu condiþia ca structuraesenþialã a Bisericii sã fie mereu respectatã. Astfel, aºacum comuniunea în Taine presupune comuniunea înaceeaºi credinþã, tot aºa pentru a exista o comuniuneeclezialã deplinã între Bisericile noastre trebuie orecunoaºtere reciprocã a legislaþiilor canonice în diver-sitatea lor legitimã. Adaptare dupã

Glasul Adevãrului,de col.(r) ªtefan MITINCU

Fundamentele sinodalitãþii(conciliaritãþii) ºi autoritãþii bisericeºti

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãStudii culturaleCreangã ºi propriul sãu

… popã de þarã!

LECÞIA DE ISTORIE

Creangã este povestitorul despre care încã nu s-a spus totul. Cea mai rãmas? Mãiestria prin care a fãcut din preotul de þarã cevamai mult decât o exigenþã. A fãcut o existenþã perenã ce se situeazãmai presus de anodin care atinge strãlucirea ineditului. Creatorii dinaceeaºi generaþie cu romancierul de viaþã þãrãneascã, Ion Creangã,au mânuit penelul pentru a le desena chipurile preoþilor de þarã. Darnu cu forþa afectelor dirijatã spre sensul pozitiv, aºa cum au fostaptitudinile ºi opþiunile humuleºteanului. „Popa Tanda” pictat deIon Slavici nu are calitãþi din care sã putem desluºi grila de lecturãa cotidianului. Nici mãcar I.L.Caragiale cu „În vreme de rãzboi” nuîºi propune sã facã din preotul de þarã decât parþial un supererou.

Liviu Rebreanu ºtie sã îºi þinã la respect personajul cu virtuþispirituale, consilierul apropiat al tânãrului Apostol Bologa. DuiliuZamfirescu, al nostru Zola cu patalama de diplomat, evitã sã insistepe imaginarul preotului de þarã, nu din economie la competenþacomunicaþional-narativã, ci dintr-o negociere sumarã cu propriilesale motive intrinseci. Ion Creangã îºi iubeºte semenii hãrãziþi sãinvesteascã semnificaþiile de adâncime ale Supremului. Deºi arputea sã traducã în clar cã filozofia ºi religia nu pot fi altfel decâtaliate, totuºi, scapã de povara explicaþiilor redundante prin fineþeadecupãrii realului din ideal. Creangã îþi cunoaºte interlocutorii.Poate ºi reuºeºte sã le transfere propriile valori derivate ºi concepþiade sine, aºa încât receptorii sã vinã în contact direct cu oameniidragi lor. Pãrintele Ion de sub deal, popa Oºlobanu, popa Duhulsunt pe lângã confesori ºi misionari, oameni obiºnuiþi ai locurilor,loviþi de vitregiile destinului ºi îngrijoraþi pentru clipa când sloveledin cãrþi vor evita craniile noastre ignorante. Ce vrea Creangã de lapreotul de þarã? Nimic mai mult, decât sã îi aducã recunoºtinþã pen-tru învãþãturile primite ºi pentru ºtiinþa de a trece peste vicisitu-dinile vieþii cu talentul înþelepciunii. Recompensa lui Creangã seface prin arta portretului, care la noi este meserie, iar la Paris, o filo-zofie. Despre Isaia Duhul ne-a rãmas cã: „Cine a întâlnit vreodatãîn calea sa un popã îmbrãcat cu strae sãrãcuþe, scurt la stat, smolitla faþã, cu capul pleº, mergând cu pas rar, încet ºi gânditor, rãspun-zând îndesat «sluga dumitale» cui nu-l trecea cu vederea, cãscândcu zgomot, când nu-ºi gãsea omul cu care sã stea la vorbã, fãcândlungi popasuri prin aleele ascunse ale grãdinilor publice din Iaºi, cucâte o carte în mânã, tresãrind la cântecul pãsãrelelor, ºi oprindu-secu mirare lângã moºinoaiele de furnici, pe care le numea el «repub-lici înþelepte» desmierdând iarba ºi florile câmpului, icoane alevieþii omeneºti, pe care le uda cu câte o lacrimã fierbinte din ochiisãi, ºi apoi cuprins de foame ºi obosit de ostenealã ºi gândire, îºi luacãtinel drumul spre gazdã, unde-l aºtepta sãrãciea cu masa întinsã.Acesta era pãrintele Isaia Duhul, nãscut în satul Cogeasca-Vechedin judeþul Iaºi!”

Textul este singura mãrturie fãcutã oficial în Amintirea a treia,pe la 1852, din care conchidem fãrã echivoc: Odinioarã, pe lângãharul vorbirii, „huma însufleþitã din Humuleºti” a avut propriul sãupopã de … þarã!

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Unul dintre cele mai celebre mituri spune cãoamenii merg în cercuri atunci când se rãtãcesc. Acum,potrivit unui studiu de la Institutul Max Planck dinGermania, acest comportament se pare cã este unulnormal.

„Am descoperit cãoamenii merg într-adevãrîn cercuri. A fost un mitpentru foarte mult timp.Oamenii îl menþionau tottimpul, la televizor, încãrþi, dar nimeni nu l-acercetat vreodatã ca sãvadã dacã este adevãrat.Ei bine, acest lucru l-amfãcut noi. Am trimis oameni în deºert ºi într-o pãdurefoarte mare, dupã care am mãsurat traiectoriile lor cuajutorul unui GPS. Rezultatul... au mers în cercuri”, adeclarat Jan Souman de la Institutul Max Planck.

Chiar dacã numãrul de oameni din experiment afost unul destul de mic ºi poate cã vor fi necesare ºi altestudii, oamenii de ºtiinþã spun cã descoperirea îi vaajuta sã înþeleagã mai bine cum sorteazã creieruldiverºi stimuli senzoriali, precum vederea ºi auzul.

ªeful proiectului a mai afirmat cã au tras o a douaconcluzie foarte importantã: Nu vã încredeþi în simþuri,luaþi cu voi un GPS ºi o busolã!

O genã preistoricã întoarce armele împotrivaHIV!

Aproximativ 95% din genomul uman a fost cândvaproiectat ca balast AND… în timp ce o mare parte dinaceastã secvenþã genomicã ar putea reprezenta orelicvã nefolositoare a evoluþiei...

La puþin peste un an de la stoparea experimentãriide noi vaccinuri contra HIV, din cauza ineficienþei ºigradului mare de pericol al acestora, revista Scienceanunþa descoperirea a doi noi ºi puternici anticorpi,activi împotriva unui numãr ridicat de tulpini alevirusului aflat în circulaþie.

Siglele care identificã cele douã molecule sunt PG9ºi PG16: este vorbadespre primii anti-corpi cu „spectrularg” identificaþi înultimii zece ani ºitot primii, la modulabsolut, care au fostizolaþi la indiviziiproveniþi de pe con-tinentul african,

locul unde se înregistreazã cel mai ridicat numãr de noiinfecþii. Nu numai cã cele douã molecule reacþioneazãla 75% dintre tulpinile de HIV testate, dar par a ficapabile pentru blocarea virusului la concentraþii multmai scãzute faþã de ceilalþi anticorpi identificaþi anteri-or.

Meritul descoperirii aparþine network-ului ºtiinþificinternaþional Iavi, alcãtuit din peste zece institute ºicentre de cercetare. Autorii studiului, coordonaþi deDennis Burton de la Scripps Research Institute, din LaJolla (California), au descoperit experimental cã PG9ºi PG16 recunosc un aºa-numit „motiv recurent” alunei proteine a virusului: o secvenþã de aminoacizifoarte „conservatoare” (adicã una care nu suportãmutaþii, regãsindu-se neschimbatã în multe tipuri deHiv) ºi destul de uºor de atacat.

Cercetãtorii au dezvoltat o nouã tehnologie laser ceface posibilã transformarea luminii în sunet. Echipa deoameni de ºtiinþã de la Naval Research Laboratory dinStatele Unite, sperã ca noua tehnologie sãîmbunãtãþeascã comunicarea din cadrul marinei, înspecial cea subacvaticã, relateazã livescience.com.

Transformarea luminii în sunet se face prin com-primarea pulsurilor laser. Variatele culori ale laseruluise deplaseazã cu viteze diferite în apã. Aceste culoripot fi aranjate astfel încât pulsul laserului sã se com-prime în timp ce semiºcã prin apã,concentrându-se înluminã.

Pentru a trans-forma lumina însunet, pulsul lase-rului este compri-mat astfel încât sãionizeze o cantitate micã de apã, care absoarbe energialaserului ºi se încãlzeºte. Rezultatul este o exploziemicã de aburi care genereazã un sunet de 220 decibeli.

Pulsul laserului se deplaseazã atât prin aer, cât ºiprin apã, însã efectul de concentrare este mult mai pu-ternic în mediul acvatic. Noua tehnologie ar putea fifolositã mai ales pentru eficientizarea comunicaþiilordintre avioane ºi submarine. (F.C.)

Când a aselenizat Neil Amstrong,dupã ce s-a miºcat de acolo-acolo, aobservat niºte urme de paºi. Mirat, aluat-o dupã urme ºi, dupã o stâncã, adat de un tip: cãmaºã înfloratã, chimir,pãlãrie… Consternat, Amstrong îl între-abã:

– Dumneata de unde ai apãrut?– Eu? De la Sibiu, da-i vreun bai?– Nu-i nici un bai, dar credeam cã

eu sunt primul om pe Lunã!– No, cã dacã-i bai, eu plec!– Nu, bade, nu-i nici un bai, dar… cu

ce ai venit?– A… cu brânzã!

☺☺Un bãrbat se refãcea dupã o opera-

þie, când vine o asistentã ºi îl întreabãcum se simte.

– Sunt bine, dar m-a cam neliniºtitcuvântul din trei litere pe care l-afolosit doctorul în timpul operaþiei.

– Dar ce cuvânt a spus?, l-a întrebatasistenta.

– UPS!☺☺

Se duce un cal la cinematograf.Bate în gemuleþ:

– Vreau ºi eu un bilet!Cucoana de la casã face ochii mari

ºi exclamã:– Aoleu, mãiculiþã, un cal care

vorbeºte!– Pãi nu, cã înãuntru tac. Rãspunde

calul.☺☺

ªeful echipei de Formula 1 Ferrariºi-a concediat tehnicienii ºi în locul lora angajat niºte români pentru cãscoteau roþile de trei ori mai repede.Mai târziu i-a pãrut rãu. E drept cã faþãde timpul obiºnuit desfãceau roþile întrei secunde, însã în cele ºapte secunderãmase au revopsit caroseria, au schim-bat seria de fabricaþie ºi au vândut-odrept Honda.

☺☺Doi naufragiaþi au reuºit cu greu sã

ajungã pe o insulã pustie.– Suntem pierduþi!– Nu-þi face griji, ne gãsesc ei!– Crezi?

– Sunt sigur! Am datorii de pesteun milion de dolari!

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (274) din 15 septembrie 2009

Pagina 7

BBaattttlleeaaggee,, uunn jjoocc 110000%%rroommâânneesscc

Compania Geclab a anunþat cãlucreazã la primul produs 100% înRomânia. Acesta se va numi Battleage,se va juca exclusiv online, iar o versiuneclosed beta va fi finalizatã pânã lasfârºitul lunii noiembrie 2009.

Battleage este joc de tip web-based,iar în prima versiune, jocul va fidisponibil pe platforma flash, pentru camai apoi, producãtorul sã dezvolte ºi oversiune complet 3D. Strategia în timpreal, produsã de cãtre echiparomâneascã de la Geclab, va avea ograficã similarã cu Age of Empires III ºio economie de joc de tip Eve Online.

În momentul în care jocul va existaîn versiune 3D, va pune la dispoziþiajucãtorilor o planetã întreagã, numaibunã de explorat ºi exploatat. Asta pen-tru cã în lumea din joc, gamerii vorputea sã se foloseascã de resursele exis-tente: aur, lemn, piatrã ºi alte materiiprime. Totodatã, jucãtorii vor putea sãîºi construiascã oraºe ºi armate cu caresã cucereascã întreaga lume din Bat-

tleage. Tot jocul se bazeazã pe otehnologie avansatã. Existã deja maimulte servere dedicate jocurilor de tipmassive multiplayer online (MMO), cuajutorul cãrora s-a dezvoltat o lume

imersivã,de dimen-s i u n ii m p r e -s i o n a t e ,care vaoferi ungrad marede interac-t i v i t a t e .Este vorbade o teh-n o l o g i e

bazatã pe o platformã distribuitã de cal-cul. Motorul grafic este conceput în în-tregime de cãtre echipa din Româniacare lucreazã la acest joc. Miºcãrile per-sonajelor au fost în întregime create înRomânia cu ajutorul camerelor ºi sis-temelor motion capture.

Existã, momentan, doar o singurãproblemã: nu a fost anunþatã o datã delansare oficialã pentru acest joc.

CCeell mmaaii ppeerrffoorrmmaannttGGPPSS ddiinn lluummee ddeetteecctteeaazzãã

mmiiººccããrriillee tteeccttoonniicceeCel mai performant GPS din lume,

care poate sã detecteze miºcãri ale plã-cilor tectonice de sub un milimetru, ceapar în decursul unui an, a fost instalatde cãtre geologi pentru a salva lumea dela un dezastru nuclear.

Performantul GPS a fost încadratîntr-o ramã metalicã cu un cadru debeton, într-un munte din Elveþia pentrua monitoriza miºcãrile plãcilor tecto-nice. Experþii din Wettingen vor sãobserve cum se miºcã plãcile tectonice

pentru a putea identifica riscurile pro-ducerii unui cutremur cu câþiva aniînainte de a avea loc.

Un alt scop al monitorizãrii este camaterialele nucleare ºi radioactive sã fieplasate sau depozitate doar în locurilecare nu se aflã sub ameninþarea unuicutremur.

GGooooggllee ttrraadduucceeaauuttoommaatt oorriiccee ddooccuummeenntt

îînn 4422 ddee lliimmbbiiGoogle a lansat un serviciu de tra-

ducere automatã a documentelor în 42de limbi, pe actualul serviciu GoogleDocs, iar traducerea documentelor seface „în câteva secunde”, chiar ºi încazul unor limbi precum albanezã,

islandezã sau vietnamezã. Aranjarea în paginã a documentului

este pãstratã, oricare ar fi limba aleasãde cãtre utilizator. „Traducerile nu suntperfecte, dar lucrãm constant pentru a leameliora calitatea”, a admis grupul.Google oferã deja servicii de traducereautomatã pentru mai multe dintre ser-viciile sale, printre care ºi Gmail.Google deþine cel mai popular motor decãutare pe internet din lume, cu o cotãde piaþã la nivel mondial de 65%,potrivit companiei de cercetare Com-Score Inc. (F.C.)

S-M-L-NAS-L-P-CAPIT-ULE-TROP-I C - P A R A -M E T R U -P E R U -G U R A L I V -E R M E T I C -NICA-ALAI-T A T I -R A S U N E T -NOBILA-R-L-REGINA-A - G - R I G O -L A - U M I L I -AL-TESATU-RA-TAURI-C A N I T A -ATRACTIE

O nouã tehnologie lasertransformã lumina în sunet

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVA-REA INTE-GRAMEIDIN

NRUMÃRULTRECUT

Când se rãtãcesc, oamenii merg în cercuri

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

D I V E R S I T A T E

LUAT ÎNAPOI

DULCEGÃRII

DÃUNÃTOR

POVESTITOR

JILAVE

PLANTÃTEXTILÃ

24 DE LUNI

NUMÃR DEANI (pl.)

DAFIN

MACARA

BLOC-NOTES

CENUªII

CERªETOR

MÃMÃLIGÃMOALE

PLATNIC

NUTRIÞIE

LEGÃTURICÃ

CULEGÃTORA URLA

SUPÃRÃCIOªI

OBRAZ

ROTUND

NOBILIENGLEZI

CULCUª(dim.)

CUTIE!

PRINSÃÎN

STILOU

DESPOÞI DRUMEÞ

- Conºtiinþa este o flacãrã care lumi-neazã drumul vieþii.

- Sã-þi asculþi conºtiinþa este o regulãcare nu admite excepþii.

- Înþeleptul evitã plictiseala care omoarã.- Mulþi trãncãnesc, dar puþini vorbesc.- Omul înþelept se maturizeazã, dar nu

îmbãtrâneºte.- Cine nu este îngãduit, nu prinde rãdã-

cini- Un om de încredere nu poate fi

moºtenit.- Când dai înapoi, nu ºtii întotdeauna

unde poþi ajunge.- Îndoiala este fiica nelegitimã a înþelep-

ciunii.- În viaþã soseºte un moment ciudat când

simþi cã ai un suflet.- Bucuria nu e numai veselã, e mare.- Inima omeneascã nu poate cuprinde

decât o anumitã cantitate de deznãdejde.- Acolo unde nu a pãtruns tragedia,

groaza ºi mila rãmân de-a pururi.Adaptare dupã Glasul Adevãrului,

de Col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

O nouã victorie contra virusului HIV

URICAR

LEGE!

IUBIRE

OPRITMOªTENIT

CÃRUÞE

LISTÃ

ESTE DE CALITATE

(fem.)

MAMALUI

APOLO

La mii de kilometri depãrtare de casã, într-o lume încare nimic nu e sigur ºi pericolul pândeºte la orice pas,te aºtepþi ca dupã fiecare ridicãturã de teren sã întâlneºtielemente din forþele anticoaliþie gata oricând sã atace,deoarece nu au înþeles care este rolul ºi locul nostru aici,în provincia Zabul, Afganistan.

Datoritã vremii favorabile, riscurile devin tot mai mari,iar misiunile mai periculoase, în umbra unui inamic fãrãlimite, aºa cum este terorismul în Afganistan. În acestecondiþii, trebuie sã avem încredere în noi ºi în camarazii delângã noi pentru a face faþã oricãrei provocãri.

Aici, totul depinde de comandantul de pluton ºi de arta

lui de a-ºi þine subordonaþii sub control, de a-i motiva îngrelele încercãri la care sunt supuºi ºi de a avea un plutonînchegat. Coeziunea grupului ºi siguranþa cã pot aveaîncredere unii în alþii, indiferent de situaþie sunt deosebit deimportante.

Astfel, se creeazã o strânsã legãturã între militar ºi armalui, partener nedespãrþit în misiune, la masã sau aºezatã cumare grijã lângã pat în timpul odihnei, pentru a acþiona în celmai scurt timp, în cazul unui incident.

ªi pentru a distruge mitul cã armamentul parteneruluiamerican este mai sigur ºi mai precis ºi pentru a sporiîncrederea în armamentul nostru, aici, în baza Lagman, sta-

tul major al Batalionului 280 Manevrã a organizatun exerciþiu cu trageri de luptã împreunã cu unpluton american al Brigãzii Stryker. Astfel, plu-tonul condus de sublocotenentul Ionuþ Agache aparticipat la acest exerciþiu în cadrul cãruia mili-tarii români au tras cu toate categoriile de arma-ment ale partenerilor, iar americanii au tras cuarmamentul românesc.

Exerciþiul a fost un real succes pentru ambeleparþi. Sublocotenentul Ionuþ Agache a declarat întimpul exerciþiului cã: „Este o experienþã unicã.Am mai executat misiuni în comun cu acest plutonamerican, dar aceastã tragere ne ajutã sã îicunoaºtem mai bine pe omologii noºtri, lucru careva contribui pe viitor la creºterea gradului deinteroperabilitate. Iar faptul cã am demonstrat deatâtea ori partenerului cã suntem o forþã NATOformatã din militari profesioniºti, cumulat cuexerciþiul de astãzi, ne dã încredere mai mare cãvom îndeplini cu succes fiecare misiune primitã.”

Militarii ºi-au prezentat reciproc caracteristi-

cile armamentului din dotarea plutonului, principiile defuncþionare ºi, spre încântarea partenerilor, au povestitdespre performanþele fiecãrei arme în parte. Abia coborâtdin HMMVW-ul plutonului românesc, locotenentul JohnNielsen a declarat: „A fost foarte frumos, extraordinar! Amgãsit un aliat entuziast ºi sperãm sã întãrim aceastã colabo-rare pe viitor. Aºtept cu nerãbdare sã particip la alte exer-ciþii de acest gen. Tragerea cu mitraliera cal 12,7 mm a fostimpresionantã.” Întrebat dacã ar executa o misiune cu arma-mentul din dotarea plutonului românesc, acesta a rãspuns:„Bineînþeles! Armamentul este bun ºi foarte precis ºi ne dãsiguranþa de care avem nevoie.”

Plutonierul George Babã a fost impresionat de tragereacu mitraliera M16: „ Mi-am dorit de când am ajuns în teatrusã trag cu armamentul partenerilor...ªi am reuºit. Cel maimult mi-a plãcut tragerea cu M16. E altfel decât mitralieranoastrã.”

„E o realizare beneficã, atât pentru noi, cât ºi pentrupartenerul american. Am reuºit sã ne cunoaºtem mai bine ºisã îi convingem cã suntem la fel de buni ca ei. Tragerea cualte categorii de armament a fost cu adevãrat interesantã”,spune plutonierul Barbu Renato.

Despre acest schimb de experienþã, comandantul Bata-lionului 280 Manevrã,

locotenent-colonelul Iuri Tãnase, mãrturiseºte: „Vreau sãîmi exprim satisfacþia în legãturã cu reuºita acestui exer-ciþiu. Ceea ce ne-am planificat, am reuºit sã realizãm. Maimult decât atât, am vrut sã arãtãm cã armata românã areresursele necesare pentru a asigura stabilitatea ºi securi-tatea în regiune. Disciplina ºi munca în echipã sunt coloanavertebralã într-un astfel de domeniu ºi sunt mândru de mili-tarii batalionului a cãror pregãtire este de vârf ”.

Locotenent Cornelia POPA

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 17 (274) din 15 septembrie 2009Pagina 8

SS cc hh ii mm bb dd ee ee xx pp ee rr ii ee nn þþ ãã pp ee tt ãã rr ââ mm uu rr ii aa ff gg aa nn ee

„O.M.L.T. - Operational Mentor andLiaison Team”. Denumirea sunã pomposºi alambicat chiar ºi pentru un vorbitornativ de limbã englezã. Dar ea, denu-mirea, existã, iar ei de asemenea.

Misiunea echipei operaþionale de con-siliere ºi legãturã – tip garnizoanã este de aconsilia comandamentul GarnizoaneiQALAT a Armatei Naþionale Afgane(ANA) pe linia cunoaºterii ºi aplicãriipoliticilor ºi procedurilor specifice ArmateiAfgane. De aceea, în cele ce voi relata încontinuare voi face apel la atributul de‚MENTOR’, pentru a prezenta câte cevadespre ceea ce întreprindem noi în cadrulacestei misiuni.

Conform listei cu cerinþele esenþialepentru misiune, Garnizoana ANA trebuie sãdesfãºoare urmãtoarele activitãþi: paza ºisecuritatea în Camp EAGLE, în care estedislocatã Brigada 2 ANA, mentenanþatehnicii proprii ºi infrastructurii din bazã ºiasigurarea hrãnirii ºi asistenþei medicalepentru peste 1000 de militari. Fiecare activi-tate este extrem de importantã pentru asigu-rarea condiþiilor corespunzãtoare personalu-lui, care este cazat temporar sau permanentîn Camp EAGLE.

Personalul Garnizoanei ANA este unulexperimentat ºi unit de dorinþa democra-tizãrii þãrii, cu mujahedini care au luptat înrãzboiul împotriva Uniunii Sovietice, sol-daþi care luptã de 4 - 5 ani în rãzboiul con-tra insurgenþilor, precum ºi militari din fostaarmatã afganã. De 4 ani, de când este înfi-inþatã garnizoana, aceºtia au participat lanumeroase operaþiuni de amploare împotri-va insurgenþilor care, din pãcate, s-au soldatºi cu pierderi de vieþi omeneºti. Greºelilei-au determinat sã reconsidere procesul deluare a deciziei, tactici, tehnici ºi proceduri,cum ar fi pregãtirea cu atenþie a misiunilorºi executarea acestora conform ordinelorprimite. Militarii ANA demonstreazã cã auforþã de caracter, curaj uneori nesãbuit ºi

dau dovadã de înþelepciune în rezolvareaproblemelor cu care se confruntã.

Comandantul Garnizoanei ANA, locote-nent-colonelul Khial Mohammed, apreciazãefortul mentorului, locotenentul IulianVrînceanu în determinarea membrilor com-partimentului operaþii ºi instrucþie ANA dea acorda atenþia cuvenitã activitãþilor ulte-rioare desfãºurãrii misiunilor, precum anali-za post-acþiune ºi lecþiile identificate.

Misiuni ca cele de asistenþã medicalã,patrule de prezenþã, discuþii cu lideri localiºi ajutor umanitar în zona de responsabili-tate, au scopul de a spori încrederea popu-laþiei locale în Guvernul Republicii IslamiceAfganistan ºi în angajamentul Forþelor deSecuritate Naþionale Afgane în menþinerea,împreunã cu I.S.A.F., a un climat democra-tic ºi stabil într-un loc atât de frãmântat deinsecuritate.

Una dintre lecþiile identificate, dupã 5luni de consiliere, este aceea cã, pentru aîmbunãtãþi activitatea compartimentelorcomandamentului ºi a subunitãþilor, estenecesarã foarte multã rãbdare, muncã ºirespect acordat partenerului afgan.Proiectele iniþiate cu militarii ANA se potfinaliza numai prin detaliere amãnunþitã,exersare ºi sprijin logistic.

Pe timpul pregãtirii ºi desfãºurãriialegerilor prezidenþiale în Afganistan,O.M.L.T. – tip garnizoanã condusã de cãtrelocotenent-colonelul Constantin Dobre, se-condat de cãtre cãpitanul Daniel Huhulia, adesfãºurat, împreunã cu Garnizoana ANAQalat, misiuni de patrulare în zona deresponsabilitate, cu scopul de a oferi popu-laþiei sentimentul de securitate pentru a par-ticipa liber la vot.

În ziua alegerilor, O.M.L.T. s-a constitu-it în forþã de reacþie rapidã cu scopul de asprijini misiunea Garnizoanei ANA, care aexecutat patrule ºi posturi de control înapropierea localitãþii QALAT ºi a organizatun punct de primire rãniþi la clinica bazei, în

cooperare cu me-dici aparþinândmisiunii iorda-niene “EAGLE30”, dislocatã deasemenea în CampEAGLE ºi con-dusã de colonelulZubi Mahmoud.

Mentorul cãpi-tan GabrielCostianu se impli-cã în problemelede mentenanþã ainfrastructurii ºi deluptã împotrivad i s p o z i t i v e l o re x p l o z i v eimprovizate (C-IED) ale garnizoanei ANA,precum ºi în cooperarea cu structuripartenere ºi de sprijin. Acesta a organizat ºicondus un curs metodic de C-IED, unde apregãtit 2 instructori ºi 2 asistenþi. Compar-timentul geniu al Garnizoanei ANA are îndesfãºurare mai multe proiecte deîmbunãtãþire a sistemelor de infrastructurãdin bazã, dintre care putem enumera: ate-lierul de pregãtire a muncitorilor, staþia dereciclare, generatorul electric ºi montarea desemne de circulaþie.

Mentorul plutonier-major SilviuCopaciu desfãºoarã activitãþi împreunã cupartenerul afgan în vederea creºterii roluluisubofiþerului în cadrul structurii militare,prin stabilirea relaþiilor de încredere ºirespect între ofiþeri ºi subofiþeri, preluareasarcinilor de cãtre subofiþeri în vedereapregãtirii individuale, în cadrul sub-unitãþilor de nivel echipã/grupã, ºirealizarea feedback-ului prin canalul desprijin al comenzii, întãrind astfel rolul,locul ºi spiritul de corp în cadrul organiza-þiei militare.

Înaintea alegerilor prezidenþiale, person-alul medical afgan, consiliat de mediculechipei, mentorul cãpitan Dan Turcu,dovedind experienþã ºi profesionalism îndezvoltarea mai multor scenarii posibile apus la dispoziþia comandantului garnizoaneidiferite cursuri de acþiune. Clinica a fostpregãtitã în cooperare cu Echipa de Recon-strucþie Provincialã (US PRT) din Qalat, cumedicii specialiºti ai misiunii iordaniene, ºiclinica americanã din FOB APACHE.

Mentorul cãpitan Mihai Nica, împreunãcu administratorul echipei, plutonierul-adju-tant Gabriel Peptine, formeazã o subechipãcare desfãºoarã activitãþi de sprijin logisticreal, sub coordonarea Elementului Naþionalde Sprijin dispus în Kandahar, condus delocotenent-colonelul Lahman Ioan.

Discutând despre mentorizarea militar-ilor ANA, se poate spune cã este o sarcinãplinã de provocãri datoritã complexitãþiidomeniului logistic, a lipsei de specialiºti ºia dificultãþii desfãºurãrii procesului deaprovizionare afgan. Aceste provocãri nu aufãcut decât sã îmbogãþeascã bagajul decunoºtinþe al ambelor pãrþi ºi sã ofere satis-facþia lucrului bine fãcut.

Mentorii cãpitan Gabriel Pospai, plu-tonier Narcis Þiplea, maistru-militar clasa aII-a Mircea Avram, plutonier CãtãlinTunaru ºi sergent Dan Prunescu lucreazãpermanent pentru asigurarea legãturilorechipei pe timpul misiunilor ºi pentru bunafuncþionare a echipamentelor specifice.Provocãrile apar mereu atunci când ai deînfruntat condiþiile aspre ale Afganistanului(praf, altitudine, teren accidentat, diferenþemari de temperaturã). Acestea nu influ-enþeazã doar performanþele tehnicii, ci ºi peomul care o utilizeazã.

Dupã o zi de muncã, sufletele noastresunt mai vesele atunci când îi vedem sau îiauzim pe ceilalþi colegi vorbind acasã, cucei dragi, reducând distanþele la un singurclic sau apel telefonic, ºi ºtim cã avem ºi noipartea noastrã în acea pãrticicã de bucurie.Sentimentul muncii bine fãcute ne onoreazãºi ne motiveazã ºi mai mult.

Echipa a reuºit sã implementeze înconºtiinþa specialiºtilor în comunicaþii dingarnizoanã importanþa bunului mers alcomunicaþiilor, prin fir sau radio, în confor-mitate cu doctrina ANA.

Astfel, mersul lucrurilor este mai efi-cient prin folosirea calculatoarelor ºi þinereaevidenþei echipamentelor din dotare.

Personalul echipei doreºte sã-ºiîndeplineascã sarcinile specifice pentru ca,la sfârºit, sã raporteze prin vocea coman-dantului „misiune îndeplinitã”.

Misiunea O.M.L.T.-2 se apropie desfârºit. Gradele ºi numele: locotenent-colonel Constantin Dobre, cãpitan DanielHuhulia, plutonier Silviu Copaciu, cãpitanMarius Grosu, locotenent Iulian Vrînceanu,cãpitan Mihai Nica, plutonier-adjutantGabriel Peptine, cãpitan Gabriel Costianu,cãpitan Dan Turcu, cãpitan Gabriel Pospai,plutonier Narcis Þiplea, maistru-militar cls.a II-a Mircea Avram, plutonier CãtãlinTunaru ºi, nu în ultimul rând, sergent DanPrunescu poate vor fi uitate, dar cu sigu-ranþã O.M.L.T.-2 va rãmâne în memoriagarnizoanei QALAT, iar cei de acolo vorcontinua sã le spunã, ca ºi pânã acum, îndialectul dari: „MALEMAN” – „ÎNVÃÞÃ-TORII”!

Cãpitan Eugen CiobotaruFoto: locotenent-colonel

Constantin DOBRE

Î n v ã þ ã t o r i i d i n Q a l a t