7/24/2019 Cum Isi Recuperau Bogatii Lumii Investitiile Romania Veac Muncitorii Erau Platiti Jetoane Cumpere Marfa Magazinel

1/4

Cum isi recuperau bogatii lumii investitiile in Romania acum un veac. Muncitorii

erau platiti cu jetoane, ca sa cumpere marfa de la magazinele fabricii

Borcea Stefan,

Jetoanele de ,,Chiojdeni" au fost emise de doua intreprinderi cu capital german existente la inceputul secolului

XX in comuna vranceana Chiojdeni, unde se construia o linie de cale ferata.

Dezvoltarea Romaniei de la inceputul secolului XX s-a datorat in mare parte capitalului strain, in special cel

german, englez, francez, olandez sau belgian, care a finantat constructia infrastructurii si crearea unei industrii

competitive.

Iar din acest punct de vedere, cel mai mult a contribuit capitalul german, indreptat in mare parte industrie si

exploatarea bogatiilor solului, dar si constructii de cai ferate. Incepand cu anul 1902 si pana in preajma Primului

Razboi Mondial, situatia materiala a oamenilor care munceau nu era una deloc roza, in conditiile in care

preturile alimentelor crestea de la o zi la alta, iar salariile se duceau in jos.

Pe acest fond, in comuna Chiojdeni, din actualul judet Vrancea, doua societati cu capital german care faceau

exploatatii forestiere in zona au emis asa numitele jetoane de Chiodeni, in fapt niste fise de metal cu care erau

platiti muncitorii.

Acestea jetoane aveau insa un statut special, in sensul ca puteau fi utilizate doar local, la magazinele

http://adevarul.ro/locale/focsani/cum-isi-recuperau-bogatii-lumii-investitiile-romania-veac-muncitorii-erau-platiti-jetoane-cumpere-marfa-magazinele-fabricii-1_561b9e1ff5eaafab2c933e59/index.html

7/24/2019 Cum Isi Recuperau Bogatii Lumii Investitiile Romania Veac Muncitorii Erau Platiti Jetoane Cumpere Marfa Magazinel

2/4

intreprinderilor in cauza, fie ca vorbim de cantine sau de pravalii de unde oamenii isi cumparau alimentele

necesare traiului.

Se spune ca la aceste unitati comerciale preturile erau mai mari decat in locurile unde nu se foloseau jetoane,

acest lucru ducand la concluzia ca emiterea fiselor era in avantajul patronilor, care isi recuperau astfel din banii

platiti ca salarii.

"Considerate nu de putine ori niste "surori" vitrege ale

monedelor, jetoanele au fost, cu unele exceptii, lipsite deatentia unor studii aprofundate si cataloage cuprinzatoare. Din

pacate, numismatii profesionisti si colectionarii amatori s-au

multumit doar in a le cataloga prezentandu-le caracteristicile

dimensionale, inscriptiile si nu s-au aplecat mai mult asupra

studierii lor din punct de vedere al contextului in care au

aparut, al emitentilor, al arealului in care au circulat. Una din

cauze poate fi raritatea acestora, data de zona restransa de

circulatie, care putea fi un magazin, o intreprindere, un oras,

dar si de tirajul mic. Din aceste motive deriva si numarul redus

al colectionarilor acestor bucati de metal, care au substituit

intr-o vreme monedele. Jetoanele cu inscriptia "Chiojdeni"sunt unele dintre cele mai frumoase si interesante piese de

acest fel emise la noi in primele doua decenii ale secolului

recent incheiat", spune colectionarul Dorel Balaita, in revista

Colectionarul Roman.

Exploatatiile forestiere apartineau fratilor Siegfrid si Arthur

Rosenberg, care mai aveau afaceri si la Galati, Cernauti si in

Koln, dar si firmei Grimm & Dorffel .

Potrivit colectionarului, in cazul jetoanelor Rosenberg acestea

erau rotunde, din alama sau cupru si s-au emis cu valori nominale de 5, 10, 20, 50 si 100, fara nicio specificatie.

"Reversul este surprinzator si spectaculos. Este redat un blazon cu motive vegetale, stema familiei, care in

partea de jos are inglobata o stema ce se aseamana cu stema orasului Koln. In partea inferioara a acesteia, de o

parte si de alta a stemei orasului Koln, este inscris anul 1904. Aceste jetoane au circulat o perioada destul de

scurta, in jur de 4-5 ani, dupa anul 1908 fabrica de cherestea de la Chiojdeni fiind preluata de Walter Grimm si

Dorffel", mai arata colectionarul.

7/24/2019 Cum Isi Recuperau Bogatii Lumii Investitiile Romania Veac Muncitorii Erau Platiti Jetoane Cumpere Marfa Magazinel

3/4

In perioada 1909-1910 in zona incepe constructia caii ferate

Ramnicu Sarat-Chiojdeni-Motnau, in lungime totala de 67 km,

care este atribuita firmei Grimm&Dorffel.

Sicietatea isi platea angajatii cu jetoane de forma octogonala.

"Se cunosc 5 variante cu 5 valori nominale: 5 bani, 10 bani, 20

bani, 50 bani si 1 leu. Piesele de 5, 10 si 20 de bani sunt din

alama, cea de 50 bani din zinc nichelat iar jetonul de 1 leu estedin zinc. Pe avers, intr-un chenar exterior din perle si linii si

un chenar interior liniar este trecuta valoarea nominala", arata

colectionarul Dorel Balaita

Calea ferata pentru Mocanita avea o lungime de 67 km si a

fost construita in 1909. In 1917 fabrica este distrusa de

bombardamentele germane.Jetoanele Grimm & Dorffel au

circulat pana in anul 1912, cand fabrica de cherestea impreuna

cu calea ferata este preluata de catre Gustav Eichler, proprietar

al fabricii de hartie si mucava din Piatra Neamt.

Se mai cunoaste si un al treilea tip Al de jetoane ce au circulat

in arealul Dumitresti - Chiojdeni, si anume jetoanele

,,Poteceanu".

Astazi, jetoanele Chiojdeni sunt raspandite in intreaga lume si datorita ariei restranse in care au circulat sunt

greu de gasit. J

"Azi, in comunele Dumitresti si Chiojdeni exista inca multe astfel de jetoane pierdute prin cotloanele

7/24/2019 Cum Isi Recuperau Bogatii Lumii Investitiile Romania Veac Muncitorii Erau Platiti Jetoane Cumpere Marfa Magazinel

4/4

gospodariilor localnicilor sau prin diverse sertare, dar putini dintre ei stiu cu adevarat valoarea lor istorica si

numismatica. Numai o cercetare amanuntita poate scoate la iveala frumusetea lor fascinanta", scrie pe site-ul

comunitatii din Dumitresti.