Tuturor doamnelor şi domnişoarelor

le dorim o primăvară cu multe bucurii,

zâmbete şi împliniri! „La mulţi ani”!

Primăria şi Consiliul LocalBeba Veche

Consiliul Local a aprobat bugetul local al comunei

Beba Veche pentru anul 2012. Deşi au existat semnale pozitive anul trecut, administraţia locală va trebui să suporte o nouă scădere.

Astfel, la o primă vedere, bugetul este cu aproape 500 mii lei mai mic faţă de anul trecut, adică o scădere de peste 20%, şi cu un milion de lei mai mic faţă de bugetul final. „Suntem într-o situaţie neplăcută: avem nevoie de bani pentru a ne dezvolta comuna, dar primim tot mai puţini bani de la centru” a spus cu amărăciune primarul Ioan Bohan-canu.

În ciuda eforturilor de a convinge factorii de decizie că este nevoie de mai mulţi bani pentru comună, pri-marul a trebuit să se mulţumească cu puţin, cu speranţa că pe parcursul anului vor fi făcute echilibrări care să readucă bugetul la un nivel accepta-bil. În lipsa unor asigurări de acest gen, primarul a decis să drămuiască extrem de bine fiecare leu.

Beba Veche, penalizată politicCea mai mare diminuare are loc de la bugetul central. Practic, sumele de-falcate din TVA care revin comunei vor fi cu 25% mai mici. Dar poate cea mai mare nemulţumire a primarului este că lovitura cea mai grea a venit de la nivelul Consiliului Judeţean.

„Trebuie ca oamenii să înţeleagă de ce ne sunt tăiaţi banii. Din păcate con-silierii judeţeni au votat politic şi s-au încălcat toate regulile de împărţire a banilor. Alianţa USL-PNŢCD, care deţine majoritatea în Consiliul Judeţean, a direcţionat toţi banii către primăriile conduse de primarii lor. Comisia economică, condusă de Viorel Sasca şi din care fac membri marcanţi precum ex-senatorul Viorel Matei, pe care îl credeam prieten al comunei noastre, a decis acest mod incorect de împărţire. Din această cauză Beba Veche a primit mai puţin cu 3 miliarde de lei vechi”, a explicat primarul.

Împărţire nedreaptăTrebuie spus că şedinţa de la sfârşitul

lunii ianuarie în care s-au decis sumele de la bugetul judeţean des-tinate comunelor pentru investiţii a scandalizat primarii din partidul de la guvernare. Practic, cu toţii au primit suma fixă de 150 mii lei. Beba Veche, Cenad, Saravale sau Sannicolau Mare sunt doar câteva exemple.

Pe de altă parte, comune mult mai mici chiar şi decât Beba Veche, precum Bara, Bârna,

Pietroasa sau Ohaba Lungă, au primit fiecare circa 400-600 mii lei.

„Deşi au existat totdeauna dispute asupra modului în care ar trebui împărţite aceste sume, în anii precedenţi a existat totuşi un echili-bru, astfel încât nicio comună să nu fie penalizată politic. Însă de data aceasta a fost nedrept”, a mai spus primarul.

Investiţiile vor fi afectate Consiliul Judeţean a alocat pentru investiţii doar 150 de mii lei, faţă de 415 anul trecut. Pentru a putea face faţă cheltuielilor minimale, Primăria va suplimenta bugetul de investiţii cu 50 mii lei din bugetul local. Cu toate acestea, sumele sunt insufi-ciente.

(continuare în pagina 2)

Sume defalcate din TVA

37%

Venituri proprii55%

Sume CJT18%

Buget de austeritate în 2012

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 2 (32) • februarie 2012 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT

În comuna Beba Veche

taxele şi impozitele

locale aferente

anului 2012 nu s-au mărit

Clase pregătitoareAu început pregătirile pentru

forma rea claselor pregătitoare. Părinţii copiilor care împlinesc 6 ani sunt rugaţi să ia legătura cu

conducerea şcolii (detalii în pagina 2).

Dezvoltare publică27%

Învăţământ27%

Servicii publice 34%

Asistenţă socială6,5%

Alte cheltuieli5,5%

Repartiţia cheltuielilor

Compoziţia veniturilor

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Buget de austeritate în 2012(continuare)

Fotografia lunii: iarnă la Cherestur

În 2012, judeţul Timiş mizează pe infrastructurăLa sfârşitul lunii ianuarie, consilierii judeţeni au votat bugetul judeţului Timiş. Astfel, în 2012 acesta este de 438,3 milioane de lei. “Este o valoare apropiată de bugetul de

anul trecut. În 2011, investiţiile au fost realizate in proporţie de 86-87%, este cel mai mare procent din istoria CJT. S-au realizat 190 de km de asfalt anul trecut şi ne pro-punem sa continuăm. Practic, în 4 ani am depăşit 500 de km de asfalt de drum judeţean“, a declarat Con-stantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Şi în acest an, prin tre priorităţile Consiliului Judeţean Timiş se regăsesc investiţiile în infrastructu-ra localităţilor din judeţ, reabilitări de drumuri comunale şi judeţene. Astfel, aproape 40.000 de mii lei se vor aloca pentru cofinanţarea unor investiţii în comunele şi oraşele timişene iar peste 18.400 mii lei în reparaţii în modernizări de drumuri, lucrări aflate în deru-lare sau care vor începe în acest an. Suma de 72.530 de mii de lei va fi destinată lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale majorităţii drumuri-lor judeţene timişene.

Pregătiri pentru clasele pregătitoare Începând cu luna martie, părinţii care au copii care împlinesc vârsta de 6 ani în luna septem-brie, sunt aşteptaţi să ia legătura cu reprezentanţii şcolii pen-tru a începe procedurile de în-scriere în clasele pregătitoare. „Avem spaţiile necesare pentru a asigura desfăşurarea în bune

condiţii a învăţământului în clasele pregătitoare”, a explicat primarul. El a mai spus că a cerut Inspecto-ratului Şcolar Judeţean Timiş su-plimentarea cu un post pentru a exista o persoană dedicată care să se ocupe de noile clase.

O investiţie prioritară

În lipsa unor fonduri mai substanţiale, autorităţile locale

au luat decizia ca investiţia prioritară pe care se vor axa în acest an să fie cea pentru apa potabilă. De aceea au fost adăugaţi 50.000 lei la buget, din veniturile proprii, pentru a aco-peri necesarul investiţiei.

“Din aceşti bani vom face staţii de tratare la Beba Veche şi Cherestur, cu grup electrogen propriu, care să asigure alimentarea cu apă fără oprire, independent de reţeaua de energie electrică. Aceasta va fi investiţia numărul unu. Celelalte se vor face treptat, în funcţie de banii pe care îi vom avea la dispoziţie”, a declarat primarul Ioan Bohancanu. “Din puţinii bani pe care îi avem, vom destina o treime pentru investiţii”, a mai spus acesta.

Cum arată bugetulPentru a mai atenua gustul amar pe care îl simte orice comună atunci când îşi vede veniturile diminuate, trebuie spus că există o diferenţă contabilă între bugetul la început de an, care este o proiecţie a ceea ce primăria calculează că va încasa şi bugetul la final de an, care include sume primite în decursul anului, fie prin echilibrări, fie prin alte finanţări de la buget (cum ar fi un proiect sau o investiţie).

Pentru exemplificare, anul trecut a început cu un buget de 2.363.000 lei, dar s-a terminat cu 2.828.000 lei. Totuşi, nu se poate şti cât anume din echilibrările de pe parcursul anului vor mai reduce din decalaj. “Ne vom bate pentru ca proiectele noastre să se materializeze şi să aducă mai mulţi bani la buget. Este singura noastră şansă pentru dezvoltare”, spune primarul.

El a ţinut să asigure cetăţenii că plata utilităţilor, cum ar fi iluminatul pub-lic, nu vor fi afectate. În schimb vor fi făcute economii în ceea ce priveşte cheltuielile materiale ale primăriei, cum ar fi telefonul, deplasările sau încălzirea. Aici bugetul prevede o reducere drastică, de nu mai puţin de 30%. Drumurile la Sânnicolau sau la Timişoara vor trebui planificate mai bine, cheltuielile cu încălzirea primăriei reduse şi practic toţi angajaţii vor trebui să contribuie la acest efort. În ceea ce priveşte salari-

ile lor, acestea vor fi asigurate pe tot parcursul anului, fără scăderi. Vor fi luate unele măsuri pentru ca şi chel-tuielile de personal să fie reduse cu circa 6%, însă fără a afecta salariile.

“Deşi suntem o comună mică, Beba Veche rămâne o comună care ţine capul sus. Peste jumătate din venitu-ri vin din surse proprii, iar cotele care ni s-ar cuveni, vin de fapt din bani pe care îi dăm la buget”, mai spune la fi-nal primarul.

CELE MAI MARI DIFERENŢE DIN BUGET2011 2012 DIFERENŢA

Total buget2.363.000 1.854.000 - 21,5%

Cote primite de la CJT415.000 150.000 - 176,6%

Cote defalcate din TVA809.000 681.000 -16%

Cheltuieli de funcţionare919.820 652.000 -29,1%

Cheltuieli de personal940.200 880.000 -6,4%

Evoluţia veniturilor (2010-2012)

(mii

lei)

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă

lansarea, începând cu data de 01 martie 2012, sesiunii permanente de primire a cererilor de proiecte pentru Măsura 41 - ”Implementarea strategi-ilor de dezvoltare locală”.

Depunerea proiectelor pentru Măsura 41 se va face la sediile Ofici-ilor Judeţene ale APDRP (OJPDRP) în intervalul orar 09:00 – 14:00. So-licitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformi-

tate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitan-tului aferent măsurii de finanţare în care se încadrează proiectul.

Informaţii detaliate pri-vind accesarea şi derula-rea Măsurii 41 din cadrul PNDR sunt cuprinse în „GHIDUL SOLICITANTU-LUI” – distribuit GRATUIT. Solicitanţii sunt aşteptaţi la Oficiile Judeţene (OJPDRP), precum şi la

Centrele Regionale (CRPDRP) ale AP-DRP din ţară.Sunaţi acum la 021

- 310.16.35, sau scrieţi-ne pe adresa Bucureşti, Str.

Grădina cu Cai, nr. 3 A, sector 5, sau pro-

movare@apdrp.ro, www.apdrp.ro, pentru a afla cum puteţi obţine şi

dumneavoastră fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurală prin PNDR.

De ani de zile comuna Beba Veche nu s-a mai

confruntat cu o iarnă atât de grea! Luna februarie a debutat cu tempe-raturi foarte scăzute, de până la -25 de grade, urmate de ninsori abun-dente. Zăpada depusă a măsurat 35 cm, pe alocuri fiind şi viscolită.

Cea mai dificilă dintre zile a fost ziua de sâmbătă, 4 februarie. Datorită ninsorilor abundente, a fost activat codul galben. Fără să aştepte vreun ajutor, autorităţile locale s-au pus pe treabă şi au intervenit cu utilaje locale, atât pe drumul judeţean cât şi pe drumurile din comună. “Situaţia a fost menţinută tot timpul sub control. Cel mai mare risc era să apară fenomenul de viscol, dar din fericire am fost feriţi. Totuşi, a fost un efort susţinut din partea întregii comunităţi şi mulţumesc tuturor pentru mobilizarea exemplară de care au dat dovadă”, a declarat pri-marul Ioan Bohancanu.

Efort comunToată lumea s-a mobilizat, într-un efort comun: două tractoare au fost puse la dispoziţie de primar şi de domnul Coşa, Petrom a pus la dispoziţie un plug, iar muncitorii de la primărie au ieşit la curăţat zăpada în faţa instituţiilor. Timp de mai multe zile, s-a intervenit permanent cu plugurile pentru a curăţa zăpada. Cu excepţia primei zile, când uti-lajele n-au reuşit să ajungă până la

Beba Veche, firma Confort, cea care are în întreţinere drumul judeţean, a pus serios umărul pentru a asigura continuitatea traficului până la Sân-nicolau Mare. Deşi s-a acţionat cu materiale antiderapente, tempera-tura a fost atât de scăzută încât în primele zile acestea nu şi-au făcut efectul.

Cei tineri, i-au ajutat pe cei bătrâniOamenii au ieşit şi ei la curăţat zăpada. Singurii care s-au uitat cu nostalgie la nămeţii mari au fost bătrânii fără de putere. Ei au fost ajutaţi de echipa de muncitori ai primăriei să îşi deszăpezească căile de acces. De asemenea, la solicita-rea câtorva familii nevoiaşe, Primăria le-a pus la dispoziţie o cantitate de lemne suplimentară pentru a depăşi aceste zile foarte friguroase.

Cursuri suspendatePentru a evita orice problemă legată de copii, primarul şi personalul şcolii au decis să suspende cursurile la şcoală, şi după ce au primit acor-dul Inspectoratului, au pus lacătul pe instituţie între 9 şi 12 februarie. „Temperatura foarte scăzută de afară şi deplasarea anevoiasă şi riscantă a

copiilor, ne-a determinat să închi-dem şcoala câteva zile. Nu am vrut să punem în pericol copiii. Cel mai mare risc era să se îmbolnăvească”, a explicat directorul şcolii Remus Un-gurean.

Dezastrul din 1995În iarna anului 1995, ninsoarea a pa-ralizat zona de vest a judeţului, iar în zielele de 6-8 noiembrie Beba Veche a fost blocată, datorită viscolului puternic care a spulberat zăpada şi a acoperit drumul judeţean. Zăpada atingea peste un metru.

„Am avut atunci o perioadă foarte dificilă. A căzut curentul, nu aveam apă potabilă, nu puteam să ne aprovizionăm cu nimic”, îşi aduce aminte primarul. „Trebuie să fim pregătiţi în fiecare iarnă şi să luăm măsuri pentru ca ce s-a întâmplat atunci să nu se mai repete niciodată”, a mai spus el.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Mobilizare exemplară pentru deszăpezirea comunei

Depunerea de cereri pentru măsura 41

Premier nou, speranţe noi pentru Beba VecheVestea că Mihai Răzvan Ungu-reanu a fost numit premier a venit ca o surpriză plăcută pen-tru comuna noastră. Noul premier cunoaşte bine problemele cu care se confruntă comunităţile de la graniţa de vest. În anul 2005, pe când era ministru de externe, aces-ta a vizitat pentru prima dată comu-

na noastră, iar în 2006 a partici-pat din nou la lucrările DKMT la Novi Sad. El a fost prin-tre primii susţinători ai parcului In-dustrial Tri-

plex Confinium şi a susţinut necesi-tatea înfiinţării unui nou punct de trecere a frontierei la Beba Veche. „Odată cu numirea noului prim-ministru, speranţele noastre capătă un nou impuls. Prim-mi-nistrul este un bun cunoscător al problematicii comunei şi zonei noastre”, a declarat primarul, care îşi aduce aminte cu plăcere despre vizita lui Mihai Răzvan Ungureanu la Beba Veche. Încă de la investitura sa, acesta a declarat că o prioritate va fi „acelerarea procesului de ad-erare la spaţiul Schengen, pen tru a permite accesul dezirabil până la sfârşitul anului 2012”.

Neplata dărilor, suspendă ajutoarele sociale Executivul a decis să îi sancţioneze pe cei care primesc ajutoare sociale, dar nu îşi achită dările către stat. Astfel, beneficiarii de venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului, care nu îşi plătesc ta-xele şi im-pozitele lo-cale, pot fi suspendaţi din plată pe o perioadă de până la 5 luni. Reintră în plată în momentul în care fac dovada achitării taxelor şi impozitelor lo-cale, urmând să primească şi suma cuvenită pe perioada suspendării. Precizăm că nu sunt vizaţi be-neficiarii de alocaţii de stat pen-tru copii. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă, toate beneficiile sociale se raportează la indicatorul so-cial de referinţă, care are valoa-rea de 500 de lei, fără a fi mo-dificate cuantumurile beneficiilor şi indemnizaţiilor sociale, acestea rămânând la acelaşi nivel exprimat în lei şi reglementat în prezent.

Angajaţii primăriei au deszăpezit instituţiile publice

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Tată din Ceruri, te rog să-mi binecuvintezi familia, pri-

etenii, rudele şi pe cei pe care îi iubesc, şi pe cei care citesc această rugăciune chiar în acest moment. Arată-le Tu o nouă im-agine a dragostei şi puterii Tale nemărginite. Duhule Sfânt, te rog să-i ajuţi , chiar din acest moment. Acolo unde e xistă durere, te rog să le dăruieşti pacea şi mila Ta. Acolo unde există îndoială, te rog să le inspiri o încredere înnoită prin Harul Tău. Unde există o nevoie, te rog să le-o împlineşti. Binecuvântează-le Tu căminul, fa-milia, munca, dă-le Înţelepciune şi Lumină în viaţa lor. Binecuvântează-i când pleacă şi când se întorc acasă, mergi înaintea lor şi deschide-le calea.Călăuzeşte-i şi ocroteşte-i clipă de clipă în toată viaţa lor. Iartă-le lor păcatele făcute cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă, din neştiinţă sau pe cele pe care nu şi le amintesc.Condu-i Tu pe Calea Ta Cea Sfântă, În Numele Fiului Tău, Iisus Hris-tos. Doamne Tată, Fiule şi Duhule Sfânt, îţi multumesc că tu vei face mai mult decât iţi pot eu cere.

Amin!

Rugăciunea postului Paştelui

DECESE †Căpăţ Marika (70 ani)

Dumnezeu să o odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe

Martie• 9 V 40 de mucenici• 25 D Buna vestire - dezlegare la peşte

Sărbători religioase romano-catolice Martie - Mărţişor

• 19 L Sf. Iosif• 26 L Buna Vestire

Gerul năpraznic şi ninsoarea abundentă înregistrate la în-

ceputul anului pe tot cuprinsul ţării, au readus şi în atenţia comunităţilor mai puţin expuse, precum comuna noastră, necesitatea înţelegerii sis-temului de coduri de avertizare meteo. Dificultăţile apar pentru că ele nu au fost suficient popularizate şi pentru că se pot referi, după caz, la fenomene meteo foarte difer-ite: vânt puternic (cu intensificări), ploi importante cantitativ, ninsori abundente şi polei, descărcări elec-trice frecvente, caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35°C), ger (valori de temperatură sub -10°C).

Cele patru coduriCOD VERDE - nu sunt prognozate fenomene meteo periculoase.COD GALBEN - fenomenele me-teo prognozate (averse, descărcări electrice, vânt, temperaturi ridicate) sunt normale pentru perioada şi zona geografică la care se referă dar pot deveni temporar periculoase. Există şi risc de creştere a debitelor şi nivelurilor apei pe râuri.COD PORTOCALIU - fenomene me-teo periculoase de intensitate mare: vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger. Există risc de viituri pe râurile mici.COD ROŞU - fenomene meteo peric-uloase de intensitate foarte mare: vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger. Există, deasemenea, risc de viituri

mari, care pot duce la inundaţii.

Ce consecinţe există?Iarna, consecinţele posibile ale me-sajelor de avertizare pot fi:

GERCOD PORTOCALIU

a) gerul poate pune în pericol per-soanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele în vârstă, cele cu handicap sau cele care suferă de dif-erite boli;b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un farmacist;d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este necesar să se consulte medicul;e) persoanele care lucrează în aer lib-er trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.

COD ROŞUa) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;b) pericolul este mai mare şi poate

fi major pentru persoanele vulnera-bile, izolate, pentru cele în vârstă, cu handicap sau care suferă de boli.c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger, trebuie consultat de urgenţă un farmacist;e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;f ) frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de alarmă.

NINSORI ABUNDENTECOD PORTOCALIU

a) sunt aşteptate căderi de zăpadă în cantităţi importante;b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea;c) riscurile de accidente sunt mari;d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.

COD ROŞUa) sunt aşteptate căderi impor-tante de zăpadă ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefo-nie, timp de mai multe zile;d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transpor-tului aerian şi feroviar.

Demult, în satul de sub munte, era un om nespus de harnic,

Cu suflet bun şi gând curat, prea milostiv şi foarte darnic.

Dar bietul om era mâhnit că doar un singur fiu avea,

Un leneş fără de pereche şi leacul nu i-l mai găsea.

Dar într-o zi, băiatul vine şi-i spune: - Tată, eu vreau ghete,

Aşa cum am văzut prin sat, pe la băieţi şi pe la fete.

Oftând, părintele i-a zis: de-ai vrea şi tu ca să munceşti,Ţi-aş cumpăra ghetuţe, haine, ţi-aş da să-ţi iei tot ce pofteşti,

Dar nu se poate să primeşti tot ce doreşti doar stând degeaba,Răsplată bună-ai să primeşti

când faci cu sârguinţă treaba.Copilul n-a mai spus nimic.

Era cam trist şi încurcat,Dar pentru că-şi dorea ghetuţe,

a doua zi iar a-ncercat.

Cu hotărâre, tata-i zice că nu e drept, nu se cuvine

Să ai ceva când n-ai muncit, răsplata după muncă vine.Când a venit a treia oară,

spre podul casei l-a-ndemnat:- Acolo este nişte grâu, ce grabnic,

trebuie vânturat.Băiatul, trist, şovăitor, urcă în pod

c-un plan smintit;A stat aşa...cam preţ de-o oră,

dar nici un bob nu a clintit.Apoi, a coborât în curte:

- Tătucă, gata-am terminat!Şi, bucuros, ceru iar banii,

crezând că tatăl s-a-mbunat.- Ştiam băiete că eşti leneş, dar nu că eşti şi mincinos.

Te du-napoi, termină munca şi după-acea să vii jos!Băiatul nu înţelegea

cum a aflat că a minţit,A stat tăicuţu-n magazie,

uluci de fag a ascuţit.

Dac-a văzut că nu se poate, că nu-i portiţă de scăpat,Băiatul, s-a urcat în pod, s-a apucat de vânturat.Şi de la prima încercare, în grâu, copilul a găsit

O perechiuşă de ghetuţe întocmai cum şi le-a dorit.De bucurat...s-a bucurat,

dar rău îi mai crăpă obrazulDe o ruşine fără margini,

umplându-l ciuda şi necazul.Şi fără să-i mai zică nimeni, a

vânturat la grâu de zor,De-acum, mereu, pe lânga tata

va fi de sprijin şi-ajutor.de Mariana Dobrin

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcRăsplata

Căsătorii nu au fost

Dacă doriţi să faceţi un anunţ de mică publicitate (vânzări, cumpărări, închirieri, urări, comemorări etc.) o puteţi face în Curierul de Beba Veche, de-punând mesajul dvs. fie perso-nal la primărie, fie la adresa de email: primariabebaveche@yahoo.com

Mica publicitate Să înţelegem codurile de avertizare meteo