1

CUM CONTRIBUIM LA CREAREA LOCURILOR DE MUNCĂ PRIETENOASE PĂRINȚILOR?

4 OPȚIUNI DE SERVICII ALTERNATIVE PENTRU ÎNGRIJIREA COPILULUI

CE POT FI OFERITE DE ANGAJATORI

Acest document este elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Abilitarea Economică a Femeilor” în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor) și finanțat de Suedia.

2

CUPRINS

SUMAR EXECUTIV ........................................................................................................................................................ 3

I. CONTEXTUL ANALIZEI ............................................................................................................................................ 5

II. CADRUL LEGAL NAȚIONAL PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR .................................. 12

II. OPȚIUNILE DE SERVICII ALTERNATIVE .................................................................................................................. 15

III. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA LEGALĂ ....................................................................................................... 17

OPȚIUNEA 1: CREAREA UNUI REGIM JURIDIC SPECIAL ........................................................................................ 17

OPȚIUNEA 2: FONDAREA UNEI PERSOANE JURIDICE ........................................................................................... 17

OPȚIUNEA 3: FINANȚAREA SERVICIILOR DE CREȘĂ .............................................................................................. 20

OPȚIUNEA 4: STABILIREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL SERVICIILOR EDUCAȚIONALE ..... 22

IV. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA FISCALĂ ....................................................................................................... 24

V. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA EDUCAȚIONALĂ .......................................................................................... 32

VI. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA SANITARĂ ................................................................................................... 39

RECOMANDĂRI .......................................................................................................................................................... 43

ANEXE ........................................................................................................................................................................ 47

ANEXA 1. TABEL COMPARATIV - SERVICII ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR ............................................ 47

ANEXA 2. CADRUL LEGAL ȘI NORMATIV ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI TIMPURII DIN REPUBLICA MOLDOVA ........ 53

ANEXA 3. METODOLOGIA DE ELABORARE, REVIZUIRE A STANDARDELOR MINIME PENTRU AMENAJAREA

SPAȚIULUI ÎN CARE URMEAZĂ A FI PRESTATE SERVICIILE DE CREȘĂ LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE ................... 55

DESPRE CENTRUL PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ........................................................................................... 68

DOCUMENTUL A FOST ELABORAT DE:

Vadim VIERU Veronica SIREȚEANU Liliana POSTAN Luminiţa SUVEICĂ

Rodica IVAȘCU Alexandra ERMOLENCO Alina ANDRONACHE Alexei BUZU

CHIȘINĂU 2020

3

SUMAR EXECUTIV

Piața muncii din Moldova se caracterizează prin decalaje de gen pronunțate care se reflectă negativ asupra femeilor, în majoritatea cazurilor. Aceste inechități au la bază o serie de cauze care se manifestă la o etapă a vieții sau alta. Drept indicatori pentru analiza acestor decalaje pot fi abordate situația prezenței femeilor şi a mamelor pe piața muncii, în comparație cu cea a bărbaților şi taților, şi ponderea femeilor și a bărbaților încadrați în realizarea responsabilităților familiale.

În ultimii ani, la nivel naţional au fost adoptate o serie de prevederi ce au avut drept scop facilitarea accesului părinţilor la piaţa muncii. Printre documentele de politici publice ajustate se enumeră (i) Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, prin intermediul căreia, în 2018, a fost modificată formula de oferire a indemnizației pentru creșterea copilului (actualmente sunt două opţiuni disponibile la alegerea părinţilor) și (ii) Codul Educației, prin care s-a modificat vârsta de încadrare a copiilor la creșe (0-2 ani) și la grădinițe (2-6/7 ani), dar și prin care s-a decis asupra faptului că Guvernul va elabora și aproba Programul de extindere a serviciilor de creșă, până în 2020.

În pofida acestor modificări legislative, părinţii încă se confruntă cu dificultăți de a beneficia de noile amendamente. Astfel, cu toate că se oferă opțiuni de a selecta perioada pentru concediul de îngrijire a copilului, valoarea totală a indemnizației nefiind influențată de perioada aleasă, nu se observa o creștere în numărul de concedii de până la 2 ani și 2 luni luate de către părinți, care în așa mod ar putea reveni mai rapid pe piața muncii. Prezența unui număr mic de instituții care ar oferi servicii de educație ante-preșcolară care să corespundă cu standardele de sănătate şi educare a copiilor, face dificilă selectarea opțiunii ce prevede o perioadă mai mică a concediului.

În 2018, doar a cincea partea din copiii de vârsta de până la 2 ani au beneficiat de educația antepreșcolară. Conform datelor BNS, în 2018 gradul de cuprindere în educație antepreșcolară (1-2 ani) a fost de doar 21,9% din numărul total al copiilor de această vârstă. În contextul în care în Moldova în anii 2016-2018 s-au născut circa 104 mii copii, putem deduce faptul că circa 80 mii de familii nu au reușit să beneficieze de aceste servicii, fiind expuși la un grad mai mare de dificultate de a se încadra sau de a reveni în câmpul muncii. Printre motivele care au determinat această rată mică de acces la serviciile de educație ante preșcolară se pot enumera numărul limitat de locuri la creșe sau creșe - grădinițe, condițiile de activitate ale acestor instituții, repartizarea în profil teritorial etc. În municipiul Chișinău rata de cuprindere a copiilor de până la 3 ani în educația timpurie este sub media pe Republică (8,9%, media pe ţară fiind de 11,6%).

Practica Uniunii Europene a arătat că pentru o participare deplină a femeilor pe piața forței de muncă este nevoie de soluții de îngrijire a copiilor, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului de lucru al acestora și în timpul vacanțelor școlare. Serviciile de îngrijire a copiilor accesibile ca preț și de înaltă calitate fac mai mult decât să ajute la reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie, la favorizarea participării femeilor pe piața muncii și la consolidarea egalității de gen. Ele ajută copiii să se integreze socio-economic și să-și dezvolte competențele de la o vârstă fragedă. În plus, structurile de îngrijire a copiilor reprezintă într-adevăr o opțiune numai dacă familiile și le pot permite financiar și au suficientă încredere în calitatea superioară a acestora.

La nivel internațional sunt reglementate diverse opțiuni ce vin să faciliteze procesul de creare a unui loc de muncă prietenos părinților. Astfel, prin reforme la nivel național, mai multe țări (spre exemplu Japonia, Turcia, Iordania, Ecuador, Chile, India etc.) au reușit să asigure oferirea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori, pentru a reuși să fie redusă fluctuația cadrelor prin încurajarea părinților de a reveni mai rapid la locul de muncă.

Prin prezentul document se propun opțiuni ce țintesc spre a facilita procesul de deschidere a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori la nivel național. Astfel, se propun 4 opțiuni orientate spre a facilita încadrarea și reîncadrarea în câmpul muncii a părinților cu copii, într-un tempo mai rapid fără a influența negativ procesul de îngrijire a copiilor. În urma consultării cadrului legal național specific domeniului, dar și a experienței internaționale, au fost conturate câteva opțiuni ce vin să asigure un echilibru între necesitățile persoanelor angajate ce au copii mai mici de 3 ani și ale angajatorilor, și anume: (i) crearea unui regimul special, opţiune ce prevede fie înfiinţarea unui centru cu program parţial de activitate, fie crearea unui serviciu; (ii) fondarea unei persoane juridice noi; (iii) finanțarea serviciilor de creșe, opţiune ce include fie oferirea tichetelor

4

de creşă, fie finanţarea prin aplicarea modelului „1+1” și (iv) stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.

Analiza exhaustivă a acestor patru opţiuni prin prisma legală, fiscală, educaţională și sanitară au conturat mai multe intervenții ce se necesită a fi aplicate cadrului legislativ național întru facilitarea procesului de creare a locurilor de muncă prietenoase părinților. Printre acestea se enumeră: (i) dezvoltarea cadrului legal național ce vizează deschiderea serviciilor de educație timpurie private, care asigură servicii de calitate; (ii) elaborarea cadrului legal suficient pentru a asigura proceduri de subveționare a subiecților privați care inițiată investiții în dezvoltarea serviciilor de creșă și serviciilor alternative; (iii) revizuirea cadrului legal specific instituțiilor educaționale private, astfel încât să fie inclusă raportarea anuală a activității acestor instituții prin prisma corespunderii lor cu standardele educaționale și de îngrijire a copilului; (iv) elaborarea Legii și a mecanismului cu privire la acordarea tichetelor de creșă de către angajatori; (v) revizuirea şi ajustarea Regulamentului-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017 și Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie din perspectiva simplificării procedurilor tehnice și sanitare, cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate și sanitare sau elaborarea unor reglementări tip care să conține reglementări tennice și sanitare simplificate cu privire în legătură cu crearea centrelor de zi cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate; (vi) amendarea Codului fiscal astfel încât cheltuielile de organizare și funcționare a centrelor de zi administrate de angajatori să fie deductibile fiscal, în măsura în care serviciile sunt prestate unor beneficiari eligibili; (vii) elaborarea politicilor publice pentru finanţarea serviciilor prin aplicarea modelului „1+1”, astfel ca pentru serviciile de îngrijire a copilului să contribuie atât angajatorul, cât și părintele/tutorele etc. Documentul integrează și o serie de recomandări specifice ce sunt reflectate pe final de studiu.

5

I. CONTEXTUL ANALIZEI

Piața muncii din Moldova se caracterizează prin decalaje de gen pronunțate care se reflectă negativ asupra femeilor, în majoritatea cazurilor. Aceste inechități au la bază o serie de cauze care se manifestă la o etapă a vieții sau alta. Drept indicatori pentru analiza acestor decalaje pot fi abordate situația prezenței femeilor şi a mamelor pe piața muncii, în comparație cu cea a bărbaților şi taților, şi ponderea femeilor și a bărbaților încadrați în realizarea responsabilităților familiale.

Cadrul legal național a fost ajustat în scopul de a facilita accesul părinților pe piața muncii. În 2018 au fost aprobate modificări la Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, prin care s-a modificat formula de oferire a indemnizației pentru creșterea copilului. Astfel, în temeiul art. 18, persoana care se află în concediul pentru îngrijirea copilului, are dreptul la indemnizație lunară conform următoarelor opțiuni: (i) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului şi până la data împlinirii vârstei de 3 ani a copilului, la un cuantum lunar de 30% din baza de calcul, reflectată în art. 7 al prezentei legi (unica opţiune până în 2018); (ii) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului şi până la data împlinirii vârstei de 2 ani şi 2 luni a copilului, conform următarei formule de acordare a cuantumului indemnizației: 60% din baza de calcul până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului şi 30% din baza de calcul stabilită, din ziua următoare celei de împlinire a vârstei de 1 an şi până la împlinirea vârstei de 2 ani şi 2 luni a copilului (după împlinirea vârstei de 2 ani şi 2 luni şi până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, indemnizația lunară pentru creșterea copilului nu se acordă).

În pofida acestor modificări legislative, părinţii încă se confruntă cu dificultăți de a beneficia de noile amendamente. Astfel, cu toate că se oferă opțiuni de a selecta perioada pentru concediul de îngrijire a copilului, valoarea totală a indemnizației nefiind influențată de perioada aleasă, nu se observa o creștere în numărul de concedii de până la 2 ani și 2 luni luate de către părinți, care în așa mod ar putea reveni mai rapid pe piața muncii. Prezența unui număr mic de instituții care ar oferi servicii de educație ante-preșcolară care să corespundă cu standardele de sănătate şi educare a copiilor, face dificilă selectarea opțiunii ce prevede o perioadă mai mică a concediului.

La nivel național, este nevoie de un program de extindere a serviciilor de creșă, inclusiv prin prevederea şi facilitarea deschiderii serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori. În noiembrie 2018 au fost probate amendamente la Codul Educației, prin care s-a modificat vârsta de încadrare a copiilor la creșe (0-2 ani) și la grădinițe (2-6/7 ani), dar și prin care s-a decis asupra faptului că Guvernul va elabora și aproba Programul de extindere a serviciilor de creșă, până în 2020. În conformitate cu acestea modificări se consideră esențiale implementarea măsurilor orientate spre susținerea (extinderea și finanțarea) serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de vârsta de până la 2-3 ani. Astfel, mai multe opţiuni de servici de îngrijire a copiilor de până la 2-3 ani vor contribui și mai mult la succesul reformei concediului de îngrijire a copilului. Accesul la serviciile de creșă trebuie să fie sporit, pentru a oferi și mai multă flexibilitate părinților de a decide perioada optimă de îngrijire a copilului.

DE CE ESTE NECESARĂ DESCHIDEREA DE CĂTRE COMPANII A SERVICIILOR ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR?

Ponderea femeilor de 25-49 ani cu cel puțin un copil de vârstă preșcolară este considerabil de mică în câmpul muncii. Figura de mai jos arată dinamica ponderii părinților angajați în câmpul muncii. Astfel, putem considera că, atât Strategia pentru Asigurarea Egalității dintre Femei și Bărbați în Moldova, cât și cea privind Ocuparea forței de muncă, au eșuat în atingerea indicatorilor specifici dimensiunii de gen. Adoptarea și implementarea insuficientă a reformelor de asigurare a echilibrului dintre viața privată cu cea profesională se răsfrâng direct asupra inegalității de gen în rândul părinților ocupați. Astfel, în 2018 rata de ocupare a mamelor cu cel puțin un copil de vârstă preșcolară este aproximativ echivalentă cu ponderea din 2013.

F. Rata de ocupare a persoanelor de vârsta 15+ ani F. Dinamica ratei de ocupare a persoanelor cu vârsta de 25-49 ani Sursa: BNS 2017-2018 ce au cel puțin 1 copil de 0-6 ani. Sursa: BNS 2013 – 2017

43,1 44,238,1 40

0

20

40

60

2017 2018

Barbati Femei

57,1 55,9 56,3 57,5 55,4 55,5

39,2 37,2 37,9 40,136 39,1

20

40

60

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Barbati Femei

6

Conform Indexului Egalității de Gen 20201 pentru Moldova, nivelul egalității pentru aria ce are tangenţă directă cu independența financiară femeilor, a scăzut cu 1 punct. Ne referim la domeniul accesul la resurse, unde sunt evaluaţi indicatori precum discrepanţa de gen în salarii, pensii etc. Astfel, în 2019 a fost înregistrată cea mai mare inechitate salarială dintre femei și bărbați în ultimii șase ani, si anume de 14,4%, femeile fiind cele mai defavozirate. Republica Moldova s-a angajat să își apropie progresiv legislația națională de legislația UE în domeniul ocupării forței de muncă, politicii sociale și egalității de șanse.2 În mod particular, Moldova și-a asumat obligația de a transpune în legislația națională Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006.3 Tergiversarea implementării prevederilor Directivei, determină o pronunțare a decalajului de gen în remunerare. Deși în termeni procentuali acest regres nu pare a fi foarte semnificativ (creștere de circa 1pp față de anul precedent), în valoare monetară inegalitatea de venituri este considerabilă. În 2019, o femeie angajată a pierdut 14490 MDL, pe fonul discrepanțelor salariale, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală financiară din ultimii șase ani (calculele a se vedea în documentul elaborat de CPD).4

F. Disparitatea salarială între femei și bărbați în valoare procentuală (%) şi monetară (MDL) Sursa: BNS, 2013-2018

Multe femei tinere sunt în afara pieței muncii și a oportunităților de angajare. Indicatorul NEET5 (ilustrat în figurile de mai jos) arată procentul femeilor și a bărbaților care nu sunt pe piața muncii, în educație sau instruire. Observam că în Chișinău, regiunea cu cele mai multe oportunități de studii și muncă, aproximativ o treime din femeile de 15-29 de ani nu muncesc, nu studiază sau beneficiază de careva instruiri. În regiunea de Sud a Moldovei, ponderea NEET în rândul femeilor este și mai mare – circa 35%.

F. Ponderea femeilor și a bărbaților din grupul NEET F. Ponderea femeilor și a bărbaților din grupul NEET, regiunile MD Sursa: BNS

1 Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de

indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: (i) Piața Muncii, (ii) Politică, (iii) Educație, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepții şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei și bărbați și 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt. Metodologia detaliată de calculare a Indexului a se vedea aici: http://progen.md/files/8147_cpd_indexul_egalitatii_de_gen_2020.pdf 2 prin semnarea (în 2014) și apoi ratificarea și intrarea în vigoare (la 1 iulie 2016) a Acordului de asociere UE-Moldova. 3 Directiva privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0054&from=EN 4 http://progen.md/files/8947_cpd_inegalitati_salariale__2019.pdf 5 NEET – din engl. Not in Education, Employment, or Training, tinerii ce nu sunt ocupaţi, implicaţi in educaţie sau instruiri.

30,228,8 27,8

29,732,6

12,714,6

16,313,6 13,8

0

5

10

15

20

25

30

35

2014 2015 2016 2017 2018

mun. Chisinau femei barbati

13,8

23,9

21,5

28,8

32,6

33,6

29,8

33,1

Mun. Chisinau

Nord

Centru

Sud

Barbati Femei

11,6

12,4

13,2

14,5

13,5

14,4

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Valoarea procentuală, %

6 762 7 577 8 43511 057 11 729

14 490

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Valoarea monetară, MDL

7

Totodată, analiza pe categorii de vârstă a grupurilor de femei și bărbați inactivi arată un decalaj destul de pronunțat pe motivul responsabilităților casnice. Deși atât pentru bărbați, cât și pentru femei numărul orelor de lucru neremunerate crește atunci când au copii, ponderea activităților casnice și a celor de îngrijire desfășurate de fiecare nu este nici pe departe egală. Figura de mai jos reflectă femeile și bărbații car nu sunt încadrați pe piața muncii pe motivul dedicării timpului activităților precum îngrijirea copiilor, de gospodărie etc. Observăm un decalaj extrem de pronunțat, care se răsfrânge preponderent mai mult asupra femeilor – 97%, și 3% - în cazul bărbaților. In același timp, analiza pe categorii de vârstă, relevă faptul că decalajul de gen este destul de semnificativ pentru persoanele de 25-34 ani. Aceasta poate fi explicat atât prin perpetuarea stereotipurilor privind rolurile de gen în societate, dar și prin lipsa oportunităților în domeniul îngrijirii copiilor care ar facilita implicarea mai activă a mamelor pe piața muncii.

F. Decalajul de gen cu referire la populația inactivă pe motivul responsabilităților de familie, pe criteriul de vârstă

Sursa: BNS, 2018

Tendințele descrise de datele statistice sunt reconfirmate și de datele ultimului studiu de percepție cu privire la situația drepturilor omului în Republica Moldova6. Drepturile femeilor, în opinia respondenților, sunt încălcate cel mai des la angajarea în câmpul muncii (32,6% - des și foarte des) și la locul de muncă (29,7%). De asemenea, destul de mulți respondenți ai sondajului cred că femeia este discriminată în familie și în viața politică. Femeile sunt cel mai puțin discriminate în instituțiile educaționale (17,5%) și în cele de asistență sau protecție socială (22,3%).

Tendințele date reprezintă adesea rezultatul normelor sociale care atribuie femeilor rolul de îngrijitoare principale ale copiilor și ale gospodăriei familiale. Rolul inegal al femeilor ca persoane cu responsabilități de îngrijire este amplificat de asigurarea insuficientă a unor servicii accesibile și abordabile financiar, de înaltă calitate, pentru îngrijirea copiilor mai mici de 3 ani. ONG-ul european al organizațiilor familiale, COFACE7, subliniază importanța acestui fapt și sugerează trei modalități de a ajuta femeile să realizeze un echilibru între viața profesională și cea privată: (1) resurse financiare care să ajute părinții în diferite moduri; (2) formule de lucru adaptate vieții de familie; (3) servicii de îngrijire a copiilor accesibile, de înaltă calitate și abordabile financiar.

Prin urmare, serviciile care îi ajută pe părinți să realizeze un echilibru între viața profesională și cea privată au un rol crucial, pe lângă alte măsuri importante cum ar fi concediile din motive familiale și formulele de lucru adaptate vieții de familie, atractive pentru că țin seama de situația personală a lucrătorilor, împreună cu sisteme de stimulente fiscale și de prestații care să nu descurajeze munca celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei.

CARE ESTE SITUAŢIA NAŢIONALĂ CU REFERIRE LA PONDEREA COPIILOR ÎNCADRAȚI ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE?

În 2018, doar a cincea partea din copiii de vârsta de până la 2 ani au beneficiat de educația antepreșcolară. Conform datelor BNS, în 2018 gradul de cuprindere în educație antepreșcolară (1-2 ani) a fost de doar 21,9% din numărul total al copiilor de această vârstă. În contextul în care în Moldova în anii 2016-2018 s-au născut circa 104 mii copii, putem deduce faptul că circa 80 mii de familii nu au reușit să beneficieze de aceste servicii, fiind expuși la un grad mai mare de dificultate de a se încadra sau de a reveni în câmpul muncii. Printre motivele care au determinat această rată mică de acces la serviciile de educație ante preșcolară se pot enumera numărul

6 https://www.undp.org/content/dam/unct/moldova/docs/DreptOmul-10_09.12.18.pdf 7 COFACE (2017), Who cares? A study on the challenges and needs of family carers in Europe

0,4 1,2 1,4 1,9 1,6 0

23,2

105,8

39,3

11,43,3 0

0

20

40

60

80

100

120

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani sipeste

Responsabilitati de familie, mii persoane Barbati Femei3,3

96,7

Responsabilitati de familie, %

Barbati

Femei

8

limitat de locuri la creșe sau creșe - grădinițe, condițiile de activitate ale acestor instituții, repartizarea în profil teritorial etc.

F. Numărul copiilor născuţi-vii în Moldova F. Ponderea copiilor încadraţi în educaţia timpurie Sursa: BNS, 2015-2018 Sursa: BNS, 2018

În municipiul Chișinău, rata de cuprindere a copiilor de până la 3 ani în educația timpurie este sub media pe Republică. Analiza datelor în profil teritorial ne arată că rata medie de acces la instituțiile de educație timpurie a copiilor cu vârsta de până la 3 ani este de 11,6%. În municipiul Chișinău, acolo unde sunt înregistrate cele mai multe persoane salariate din totalul pe republică, rata de cuprindere a copiilor în educația ante preșcolară este de sub 9%. O explicaţie în acest sens ar fi indisponibilitatea locurilor suficiente de încadrare a copiilor în instituţiile de educaţie timpurie.

F. Gradul de cuprindere a copiilor de până la 3 ani în instituții de educație ante preșcolară, în profil teritorial, % Sursa: BNS, 2018

CARE ESTE CONTEXTUL INTERNAȚIONAL?

Practica Uniunii Europene a arătat că pentru o participare deplină a femeilor pe piața forței de muncă este nevoie de soluții de îngrijire a copiilor, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului de lucru al acestora și în timpul vacanțelor școlare. Serviciile de îngrijire a copiilor accesibile ca preț și de înaltă calitate fac mai mult decât să ajute la reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie, la favorizarea participării femeilor pe piața muncii și la consolidarea egalității de gen. Ele ajută copiii să se integreze socio-economic și să-și dezvolte competențele de la o vârstă fragedă. În plus, structurile de îngrijire a copiilor reprezintă într-adevăr o opțiune numai dacă familiile și le pot permite financiar și au suficientă încredere în calitatea superioară a acestora.

Consiliul European de la Barcelona a stabilit două obiective pentru a face față acestei probleme de gen. Încă în 2002 a fost setat ca statele membre să elimine obstacolele din calea participării femeilor pe piața forței de muncă și, ținând cont de cerere și în conformitate cu sistemele naționale în domeniu, să depună eforturi pentru a institui, până în 2010, structuri de îngrijire pentru cel puțin 90% dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie; și pentru cel puțin 33% dintre copiii cu vârsta sub trei ani.8

Chiar dacă țintele stabilite în 2002 nu au fost atinse pe deplin de toate statele membre ale UE, obiectivele de la Barcelona și țintele incluse în ele au fost reluate în Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020) și menționate în Strategia Europa 2020.

8 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/bcn_objectives-report2018_web_en.pdf

21,9 30,5 17,1

87,2111,3

73

total urban rural

Gradul de cuprindere a copiilor în educația antepreșcolară și preșcolară

1-2 ani 3-6 ani

6,677,17,27,88,68,8

8,9

99,29,39,6

9,6

9,69,8

10

,9

10

,9

11

,1

11

,3

11

,5

11

,9

12

13

,1

13

,4

13

,6

13

,6

14

,7

14

,8

14

,9

15

,3

15

,4

16

,3

16

,8

16

,9

18

,4

Tele

ne

sti

Hin

cest

i

Cri

ule

ni

Leo

va

Nis

po

ren

i

Cal

aras

i

Cau

sen

i

Ch

isin

au

Cim

islia

Orh

ei

Soro

ca

Ocn

ita

Stra

sen

i

Un

ghen

i

Sin

gere

i

Fale

sti

Flo

rest

i

Ialo

ven

i

Tara

clia

An

en

ii N

oi

Glo

den

i

Sold

ane

sti

Ris

can

i

Re

zin

a

Bal

ti

UTA

…

Bri

cen

i

Can

tem

ir

Bas

arab

e…

Dro

chia

Stef

an…

Edin

et

Do

nd

use

ni

Du

bas

ari

Cah

ul

Ponderea copiilor de până la 3 ani încadrați în educația timpurie

media: 11,6%

38 61037 394

34 06032 606

2015 2016 2017 2018

Nascuti-vii

9

ȚARA PREVEDEREA LEGALĂ

Ecuador Companiile care au cel puțin 50 de angajați, trebuie să asigure servicii de îngrijire a copiilor la locul de muncă.

Chile Companiile care angajează cel puțin 20 de femei trebuie să ofere o zonă de îngrijire a copiilor sub doi ani, să plătească costurile de îngrijire sau să ofere spații în centrele comune cu alți angajatori.

Turcia

Companiile care angajează cel puțin 100 de femei trebuie să ofere o sală pentru alăptat aproape de locul de muncă (la 250 de metri), iar companiile care angajează cel puțin 150 de femei trebuie să ofere o creșă la locul de muncă pentru copii până la șase ani sau să ofere vouchere pentru plata acestor servicii oferite de furnizorii de servicii de îngrijire a copiilor.

Iordania Companiile care angajează cel puțin 20 de femei , dintre care cel puțin 10 dintre ele au copii mai mici de patru ani trebuie să asigure îngrijirea copiilor de către o asistentă instruită la un centru de îngrijire adecvat pentru copii.

India Companiile care au cel puțin 50 de angajați trebuie să ofere o creșă la locul de muncă.

Japonia Companiile, indiferent de numărul de angajați, trebuie să asigure echilibrul între viața profesională cu cea personală și să sprijine necesitățile de îngrijire a copiilor angajaților săi.

Brazilia Companiile care angajează cel puțin 30 de femei cu vârsta peste 16 ani trebuie să aibă un loc în care copiii în perioada de alăptare pot fi îngrijiți și susținuți.

T1. Prevederi internaționale pentru asigurarea unui loc de muncă prietenos părinților Sursa: IFC 2017

CARE SUNT BENEFICIILE SERVICIILOR ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR?

La nivel internațional a fost elaborat și propus pentru angajatori un ghid pentru a facilita procesul de oferire a serviciilor alternative pentru îngrijirea copiilor. Astfel, în 2019, Corporația Financiară Internațională, Grupul Băncii Mondiale (IFC World Bank Group) a elaborat documentul „Abordarea serviciilor de îngrijire a copiilor: Un ghid pentru angajatorii ce susțin serviciile de îngrijire a copiilor”9. Ghidul a fost elaborat pentru a sprijini implementarea de către angajatori a soluțiilor de îngrijire a copiilor de care urmează să beneficieze părinții care lucrează, dar și copiii acestora. Documentul combină expertiza specialiștilor în dezvoltarea copilăriei timpurii, a profesioniștilor de gen, a inovatorilor de afaceri, a furnizorilor de îngrijiri, a agențiilor internaționale de dezvoltare și a guvernelor. Având în vedere prioritatea crescândă a investițiilor din primii ani la nivel mondial, acest ghid urmărește să îmbunătățească cunoștințele și să accelereze acțiunile.

Asigurarea unui loc de muncă prietenos familiilor contribuie la o serie de avantaje atât pentru angajatori, părinți/tutori, copiii acestora, cât și pentru întreaga societate, și anume: (i) angajatori - îngrijirea copilului este asociată cu îmbunătățirea menținerii angajaților, a productivității, a satisfacției la locul de muncă și a loialității; poate ajuta la atragerea talentului și la creșterea reputației angajatorilor și accesul la piețe; (ii) femei - aceasta poate spori participarea femeilor la forța de muncă și le poate permite să își susțină cariera; poate crește oportunitățile de reducere a muncii neplătite pentru femei și bărbați, fete și băieți; (iii) bărbați - îngrijirea copiilor și sprijinul pentru familie pot permite bărbaților să își îndeplinească mai bine rolurile de îngrijire; să ajute atât femeile, cât și bărbații în redistribuirea responsabilităților neplătite și munca gospodărească, ceea ce duce la beneficii pentru ei înșiși și familiile lor; (iv) familii - îngrijirea copiilor poate crește veniturile familiilor prin sprijinirea accesului femeilor la muncă remunerată; (v) copii - copiii mici care au acces la serviciile de îngrijire sunt mai bine pregătiți pentru viață și învățare, iar serviciile de bună calitate și accesibile contribuie la obținerea unor rezultate bune la începutul copilăriei; (vi) societatea - accesul la serviciile de îngrijire a copiilor poate contribui la dezvoltarea capitalului uman și poate reduce rezultatele negative pentru copii mai târziu în viață și,

9 https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/da7fbf72-e4d9-4334-955f-671a104877a7/201911-A-guide-for-employer-supported-childcare.pdf?MOD=AJPERES&CVID=mVHadh3

10

ca urmare, va produce economii de costuri pentru contribuabili și guverne, și reprezintă forță de muncă viitoare puternică.10 În continuare este reflectată schema cu cele mai importante beneficii atunci când copiii sunt încadrați mai devreme în educația timpurie.

F1. Beneficiile îngrijirii și educației timpurii a copilului pentru persoane fizice, familii, afaceri și societate Sursa: International Finance Corporation, World Bank Group, noiembrie 2019

STUDIU DE CAZ

BANCA TOKYO-MITSUBISHI UFJ LTD.

Potrivit unui studiu realizat în 2017 de IFC, Banca Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd., a reținut în câmpul muncii peste 1.000 de mame atunci când a început să ofere beneficii de îngrijire a copiilor angajaților săi, ceea ce a dus la o rentabilitate financiară de circa 45 de milioane de dolari. SCHÖN KLINIK, Germania11

În ultimul deceniu, situația relației muncă-familie s-a schimbat semnificativ în Germania. După zeci de ani de investiții scăzute în îngrijirea copilului și politici care au promovat un model familial în care mamele au stat acasă pentru a-și crește copiii, a existat o extindere semnificativă a investițiilor în îngrijirea a copilului, stimulente pentru ca mamele să revină la muncă mai curând după naștere și pentru tați să participe mai echitabil la sarcinile de creștere a copilului. Lipsa sprijinului public, a condus la o rată scăzută a fertilității (Germania are un nivel scăzut al natalității - de 1,44 - și este singura țară din lume cu câteva decenii de rate de fertilitate mult sub rata de înlocuire de 2,1) și la pierderi costisitoare în ceea ce privește capitalul uman pentru angajatorii germani, ca urmare a perioadelor lungi de absență de pe piața muncii a mamelor/ a femeilor calificate.

Reformele introduse de guvernul german pentru a încuraja participarea sporită a forței de muncă feminine și creșterea natalității au avut un impact puternic. Între 2006 și 2014, participarea pe piața forței de muncă a mamelor cu copii mici a crescut dramatic, de la doar 9 la 42 la sută a mamelor cu copii de doi ani și de la 13 la 55 la sută – a celor cu copii de trei ani (Comisia Europeană, 2015).

10 ibidem 11 https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/79f35e56-d3a0-481a-81eb-c3bae1602496/SchonKlinik_Layout+2.pdf?MOD=AJPERES&CVID=lXu8H8l

• Îmbunătățește aspectele sociale, mentale, fizice, și dezvoltarea emoțională;

• Îmbunătățește pregătirea școlară, participarea şi finalizarea acesteia;

• Îmbunătățește rezultatele la vârsta adultă.

• Fortifică recrutarea;

• Crește diversitatea și talentul;

• Îmbunătățește reputația corporativă;

• Reduce fluctuația cadrelor; • Sporește productivitatea. BENEFICIILE

SERVICIILOR ALTERNATIVE DE

ÎNGRIJIRE A COPIILOR OFERITE DE

ANGAJATORI • Construiește capitalulu uman;

• Economisește costurile pentru îngrijirea sănătății;

• Îmbunătățește productivitatea și

câștigurile; • Îmbunătățește dezvoltarea

socio-economică.

• Crește nivelul egalității de gen;

• Îmbunătățește integrarea în viața profesională;

• Îmbunătățește accesul la locuri de muncă mai bine plătite;

• Susține parenting-ul și bunăstarea psihică și fizică.

11

Ca parte a eforturilor pentru creșterea ofertei serviciilor de îngrijire a copiilor și îmbunătățirea reconcilierii vieții de muncă cu familia, autoritățile au susținut mai multe inițiative. Acestea includ sprijinul rețelelor de partajare a cunoștințelor pentru angajatori, publicarea unor exemple de bune practici ale companiei, un serviciu gratuit de consultanță pentru companiile interesate să asigure servicii de îngrijire a copilului și subvenții financiare pentru companiile care investesc în asistență pentru îngrijirea copiilor (BMFSFJ, 2016).

SCHÖN KLINIK este un grup spital privat din Germania, axat pe ortopedie, neurologie, chirurgie și medicină internă. Grupul are 9.500 de angajați în 17 locații și servește aproximativ 100.000 de pacienți anual. Grupul Schön Klinik oferă angajatelor și angajaților săi o gamă largă de asistență pentru îngrijirea copilului, inclusiv spații garantate într-un centru local de îngrijire a copiilor, îngrijire gratuită a copiilor pentru lucrători în dimineața devreme și la sfârșitul după-amiezii/seara, tabere de vară subvenționate, îngrijire de rezervă și statutul gratuit de membru la un serviciu care oferă ajutor în găsirea serviciilor de îngrijire a copiilor. Orice prestație de îngrijire a copilului oferită este deschisă tuturor angajaților, indiferent de sexul sau statut profesional.

12

II. CADRUL LEGAL NAȚIONAL PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR

Analiza de față își propune să evalueze în mod prioritar opțiunile de implicare mai activă a subiecților din mediul privat în procesul de prestare a serviciilor alternative celor publice în domeniul educației ante-preșcolare, în special a serviciilor de creșă. Principiile de bază care stau la baza opțiunilor propuse sunt: disponibilitatea, accesibilitatea, calitatea și accesibilitatea financiară.

O modalitate de a asigura furnizarea corespunzătoare a unor servicii de îngrijire a copiilor accesibile, de înaltă calitate şi abordabile financiar constă în consacrarea dreptului legal la îngrijirea copiilor. În majoritatea țărilor din Europa există un drept legal la servicii de îngrijire de la o anumită vârstă a copilului, însă vârsta la care debutează acest drept diferă pronunţat de la o zonă la alta. Intervalul de timp dintre sfârșitul concediului din motive familiale și dreptul la îngrijirea copilului, uneori denumit „deficit de servicii de îngrijire”, reprezintă de obicei o problemă.12

PRACTICI INTERNAȚIONALE

Dreptul la îngrijirea copiilor se acordă de la o vârstă foarte fragedă în Malta (de la 3 luni; îngrijirea este gratuită pentru părinții care muncesc sau sunt studenți), în Danemarca și Ungaria (de la 6 luni), în Germania (dar cu un număr redus de ore pentru părinții care nu lucrează cu normă întreagă), în Suedia și Slovenia (de la 12 luni) și în Estonia (de la 18 luni). Aceste servicii de îngrijire ar putea fi considerate „drept cuprinzător de la o vârsta fragedă”.

În Republica Moldova, dreptul la îngrijirea şi educarea copiilor este reglementat de Codul Educației. Codul Educației al Republicii Moldova definește educația timpurie ca proces educațional realizat cu copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 6 (7) ani în instituții educaționale sau în familie, în scopul dezvoltării lor fizice, cognitive, emoționale şi sociale.

Conform legislației Republicii Moldova, educația timpurie include două cicluri: 13 (i) educația antepreșcolară pentru copiii cu vârsta de la 0 la 2 ani; (ii) educația preșcolare pentru copiii cu vârsta de la 2 la 6 (7) ani, inclusiv grupele pregătitoare. Clasificarea legislativă este realizată în conformitate cu clasificarea Internațională Standard al Educației (ISCED–2011)14: nivelul 0 – educația timpurie: educația ante preșcolară; învățământul preșcolar.

Codul Educației mai stabilește în articolul 24 că educația ante preșcolară se realizează în familie, aceasta beneficiind de finanțare de la bugetul public național conform legislației în vigoare.

În Codul Educației nu există prevederi normative explicite care ar obliga statul să creeze instituții de educație ante preșcolară sau care ar stimula fondarea acestora de subiecții din sectorul privat. Legislația națională mai stabilește că educația timpurie se desfășoară în creșe, grădinițe, centre comunitare de educație timpurie sau în alte instituții care prestează servicii în conformitate cu standardele educaționale de stat, inclusiv în instituții private15. Legislația națională nu reglementează alte forme de organizare, cum ar fi spre exemplu centrele de zi create în cadrul companiilor. Deși formal, companiile ar putea în limitele legislației naționale să creeze unele centre de zi pentru copiii angajaților în cadrul întreprinderilor, acestea sunt limitate de anumite cerințe regulatorii formate din Regulamente-Tip care includ reglementări necesare, dar extrem de rigide. Potențiala implementare exactă a normelor din aceste Regulamente, fac în mod practic imposibilă crearea unor centre de zi de către angajatori sau chiar fondarea unor creșe și a altor instituții de educație ante-preșcolară.

Principalele regulamente care reglementează activitatea instituțiilor ante-preșcolare sunt în Regulamentul-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017 și Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie. Cerințele tehnice din actele normative menționate fac imposibilă

12 Rețeaua LEAVE (aprilie 2017), „Relationship between Leave and ECEC entitlements”, document disponibil la adresa:http://www.leavenetwork.org/fileadmin/Leavenetwork/overviews_2017/Relationship_between_Leave_and_ECEC_-_Final.pdf. 13 Codul Educației, Art.20 al.(1), lit.a) modificată prin LP269 din 23.11.18, MO467-179/14.12.18 art.794; în vigoare 14.01.19 14 http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/international-standard-classification-of-education-isced-2011-en.pdf 15 A se vedea [Art.23 al.(2), lit.b) modificată prin LP269 din 23.11.18, MO467-179/14.12.18 art.794; în vigoare 14.01.19]

13

dezvoltarea unor servicii la locul de muncă de către angajatori pentru copiii angajaților. De asemenea, în Regulamente nu este reglementat expres faptul că, creșele și alte instituții de educație timpurie ar putea fi create în incinta unor entități private.

REGLEMENTĂRI GENERALE DIN LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

Organizarea şi funcționarea instituției de educație timpurie, indiferent de forma de organizare și statutul juridic, se realizează în conformitate cu documentele de politică educațională și de protecție a copilului ale Republicii Moldova, Codului Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014, Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul Muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, alte acte legislative, hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii ale Guvernului, ordine ale Ministerului Educaţiei, decizii/ hotărîri ale administraţiei publice locale, altor acte normative din domeniu.

REGLEMENTĂRI SPECIFICE

Organizarea și funcționarea instituției de educație timpurie este reglementată prin Regulamentul-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017.

Normele sanitare pentru exploatarea şi întreținerea instituțiilor de educație timpurie, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică sunt reglementate în Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie.

Spre exemplu, în Regulamentul-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, punctul 24, este stabilit că instituțiile de educație timpurie pot fi înființate de sine stătător sau ca structuri de educație timpurie în cadrul complexelor educaționale - școală primară - grădiniță sau gimnaziu - grădiniță, finanțarea și încadrarea personalului asigurându-se conform prevederilor legale.

În localitățile unde nu există spații pentru a deschide instituție de educație timpurie, Regulamentul permite ca educația pentru copiii cu vârsta 3-6(7) să poată fi realizată și în grupele respective de vârstă în complexe educaționale „școală primară-grădiniță”, iar pentru copiii de 5-6(7) ani – în complexe educaționale „gimnazii-grădinițe” cu respectarea normelor sanitare, pedagogice și de securitate, stabilite de Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și alte instituții centrale.

Deși condițiile incluse în Regulament sunt necesare, ele limitează capacitatea companiilor de a se implica în procesul de creare a serviciilor de educație timpurie la locul de muncă.

CERINŢELE PENTRU DESCHIDEREA UNEI INSTITUŢII DE EDUCAŢIE TIMPURIE DE CĂTRE O ENTITATE PRIVATĂ:

1. să aibă clădire separată sau un bloc/o parte a clădirii distinct/ă, sau anexată – în acest caz să fie asigurată audio- și hidro-izolarea de instituția de învățământ;

2. grupele de copii cu vârsta sub 7 ani să fie amplasate nu mai sus de etajul 2; 3. să aibă teren separat îngrădit; 4. să aibă intrări/ieșiri distincte pentru copii şi transport auto; 5. să aibă sistem autonom de asigurare cu apă, canalizare, încălzire; 6. să fie asigurată ventilație adecvată dezvoltării copiilor mici; 7. să fie respectate normele referitoare la proiectare, spații, dotare, insolarea încăperilor, pregătirea

bucatelor şi servirea mesei; 8. fără surse de poluare; 9. să fie exclusă amplasarea lor în subsoluri și spații insalubre; 10. şi alte prevederi care se conțin în Regulamentul sanitar al instituției de educație timpurie.

De asemenea, standardele naționale stabilesc cerințe tehnice și sanitare stricte legate de procesul de organizare a educației ante preșcolare. Scopul setat al cerințelor tehnice și sanitare este de a asigura siguranța și sănătatea copiilor, ținând cont mai ales de vârsta acestora și particularitățile fiziologice. Condițiile tehnice și

14

sanitare rigide însă ar putea descuraja companiile din sectorul privat să se implice direct în procesul de fondare și susținere a instituțiilor de educație pretimpurie.

Majoritatea normelor care reglementează condițiile tehnice și sanitare de funcționare a instituțiilor de educație timpurie au un caracter imperativ. Nerespectarea normelor duce la interzicerea activității instituției și aplicarea sancțiunilor în conformitate cu prevederile legislației.

EXEMPLU DE CERINȚE TEHNICE LEGATE DE CLĂDIREA INSTITUȚIEI DE EDUCAȚIE (EXTRASE):

Instituția de educație timpurie își desfășoară activitatea, într-o clădire construită după proiect-tip sau clădire/spații adaptată/e, inclusiv în spații destinate școlilor şi respectă cerințele şi regulile securității anti incendiare, normele sanitare, standardele de infrastructură și dotare, aprobate de Ministerul Educației și alte structuri centrale de specialitate, deține autorizație sanitară de funcționare de la centrul teritorial de sănătate publică.

Serviciile de educație timpurie sunt organizate astfel încât să existe: încăperi pentru primire (vestiare), spații pentru activități (săli de grupă şi spații în aer liber) şi/sau servirea mesei, spații de somn și, eventual, camera/centru de resurse pentru părinți, centru metodic și, la necesitate, centru de resurse pentru educația incluzivă.

15

II. OPȚIUNILE DE SERVICII ALTERNATIVE

Pentru a reuși să fie depășite decalajele de gen pe piața muncii, se solicită implementarea unei serii comprehensive de acțiuni. Responsabilitatea dată urmează să fie asumată atât de autoritățile publice, cât și de angajatori. În cazul autorităților - prin a deschide și oferi servicii de educație ante preșcolară de tip public, ce răspund la necesitățile reale din m. Chișinău și din întreaga țară, iar în cel al angajatorilor – prin a oferi oportunități părinților (în special mamelor, în contextul Moldovei), ce vor facilita revenirea sau încadrarea în câmpul muncii a celor angajați și angajate ce au copii mai mici de 6 ani, pentru a nu perturba într-o oarecare măsură activitatea companiei (fluctuația cadrelor, instruirea şi pregătirea personalului nou, ceea ce solicita investiția de noi resurse etc).

Prin prezentul document se propun opțiuni ce țintesc spre a facilita procesul de deschidere a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către angajatori. Dacă în alte documente analitice elaborate de CPD în perioada 2013 – 2019 au fost oferite propuneri adresate autorităților în sensul reformării mai multor politici publice în scopul asigurării oportunităților egale de angajare pe piața muncii, atunci prin intermediul analizei date s-a propus să fie descrise opțiunile serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de până la 6 ani în cadrul companiilor, cadrul legal permisiv şi unele recomandări pentru depășirea barierelor în acest sens.

În condițiile reglementărilor actuale, companiile nu au impedimente legislative formale legate de fondarea unor instituții educaționale. În cazul subiecților privați, cadrul legislativ pentru crearea serviciilor private de creșe sau grădinițe nu este clar din cauza lipsei unui algoritm și practici unitare, chiar dacă nici statutul juridic, nici cerințele sanitare sau educaționale, nu interzic expres prestarea a astfel de servicii.

Totuși, prevederile regulamentelor-tip, cât și ale altor politici publice din domeniu nu motivează angajatorii să inițieze o astfel de acțiune. Pentru a stimula implicarea subiecților privați în procesul de prestare a serviciilor de educație timpurie, în special al angajatorilor, ar trebui să fie revizuite cerințele regulatorii în vigoare pentru funcționarea instituțiilor de educație timpurie și, eventual, simplificarea acestor cerințe conform bunelor practici internationale. Prin astfel de acțiuni va fi încurajată înființarea mai multor instituții private, stimularea competiției pe acest segment și sporirea accesibilității serviciilor de îngrijire a copiilor pentru angajații din ambele sectoare (public și privat).

Se propun 4 opțiuni orientate spre a facilita încadrarea și reîncadrarea în câmpul muncii a părinților cu copii, într-un tempo mai rapid fără a influența negativ procesul de îngrijire a copiilor. În urma consultării cadrului legal național specific domeniului, dar și a experienței internaționale, au fost conturate câteva opțiuni ce vin să asigure un echilibru între necesitățile persoanelor angajate ce au copii mai mici de 3 ani și ale angajatorilor (menținerea personalului calificat pentru asigurarea unei rentabilități mai mari a companiei sale).

F. Opțiuni pentru deschiderea serviciilor alternative de îngrijire a copilului de către angajatori

1. CREAREA UNUI REGIM JURIDIC

SPECIAL

2. FONDAREA UNEI PERSOANE

JURIDICE

3. FINANȚAREA SERVICIILOR

DE CREȘĂ

4. STABILIREA PARTENERIATULUI

PUBLIC-PRIVAT

OPȚIUNI DE SERVICII ALTERNATIVE PENTRU ÎNGRIJIREA COPIILOR CE POT FI OFERITE DE ANGAJATORI

1.1. ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU CU PROGRAM PARŢIAL DE ACTIVITATE

1.2. CREAREA UNUI SERVICIU

3.1. OFERIREA TICHETELOR DE CREŞĂ

3.2. FINANŢAREA PRIN APLICAREA MODELULUI

„1+1”

16

DESCRIEREA SUCCINTĂ A OPȚIUNILOR PROPUSE

Crearea unui regimul special este opţiunea ce prevede două sub-opţiuni în sine, şi anume:

(i) înfiinţarea unui centru cu program parţial de activitate - opțiune oferită de angajator părinților/tutorilor angajați ce au în grija de copii de până la 3 ani; are un program parțial de activitate (până la 4-5 ore); cu program educativ și personal responsabil implicat (educator/educatoare etc.), cu opțiunile de alimentare și de somn asigurate.

(ii) crearea unui serviciu - opțiune oferită de angajator părinților/tutorilor angajați car au copii de până la 6 ani; are un program flexibil de activitate (de până la 3-4 ore); pauzele alimentare și de somn nu sunt asigurate; frecvența aleatorie a copiilor la aceste grupe (fie este o persoană angajată ce merge după copii la grădiniță, îi aduce la lucrul părinților și are grijă de ei până la finele programului de lucru al părinților).

Fondarea unei persoane juridice noi prevede că angajatorii ar putea fonda entități private care să presteze servicii de educație timpurie (de exemplu SRL, ONG, instituţie privată etc.).

Finanțarea serviciilor de creșe prevede în sine două subopţiuni, şi anume:

(i) oferirea tichetelor de creşă - opțiune ce ar putea fi elaborată urmând modelul mecanismului descris în legislația cu privire la tichetele de masă (a se vedea Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă, publicată la 20.10.2017 în Monitorul Oficial nr. 364-370).

(ii) finanţarea prin aplicarea modelului „1+1” - opțiune ce prevede că pentru serviciile de îngrijire a copilului contribuie atât angajatorul, cât și părintele/tutorele. Astfel, o partea a cheltuielilor pentru serviciile date sunt acoperite de angajator (până la 50%), iar suma rămasă – de către părinte/tutore. De exemplu, mecanismul poate fi inspirat din modelul de finanțare „Pare 1+1”.

Stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale prevede că angajatorii ar putea iniția parteneriatul public-privat cu administrația publică locala sau centrală pentru a utiliza spațiul public în scopul de a construi o creșa sau de a beneficia de careva facilitați în instituțiile de educație deja existente. Ca urmare, spațiul public va beneficia de investițiile companiilor, iar angajatorii vor avea posibilitate de a oferi servicii alternative de îngrijire pentru copiii angajaţilor săi.

17

III. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA LEGALĂ

OPȚIUNEA 1: CREAREA UNUI REGIM JURIDIC SPECIAL

Crearea unui regim juridic special pentru instituțiile preșcolare în Republica Moldova este posibil. Actualmente, companiile nu beneficiază de un regim juridic special pentru organizarea și funcționarea centrelor de zi administrate de angajatori pentru îngrijirea copiilor angajaților. Condițiile de funcționare a unor asemenea centre de zi ar putea fi inspirate din regulamentele în vigoare:

(i) Hotărârea Guvernului nr. 730/201816 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de 4 luni – 3 ani;

(ii) Hotărârea Guvernului nr. 441/201517 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social Centrul de zi pentru copii în situație de risc și a standardelor minime de calitate. În sensul acestei hotărâri, beneficiar al serviciului este copil cu vârsta de la 7 până la 18 ani.

Opțiunea poate fi implementată prin adoptarea unei Hotărâre de Guvern și prin amendarea Codului Fiscal. Astfel, prin Hotărârea de Guvern se presupune aprobarea unui regulament privind funcționarea centrelor de zi administrate de angajatori pentru îngrijirea copiilor angajaților. Organizarea acestor centre ar fi consacrată în calitate de drept al angajatorilor, exercitat în mod voluntar, în dependență de posibilitățile financiare și logistice ale companiilor. Totodată, cu crearea acestei opțiuni prin elaborarea mecanismului juridic, este necesară amendarea Codului fiscal (măsuri similare aplicate în Austria, Germania, Franţa şi Polonia), astfel încât cheltuielile de organizare și funcționare a respectivelor centre să fie deductibile fiscal, în măsura în care serviciile sunt prestate unor beneficiari eligibili. Măsurile de stimulare fiscală vor încuraja angajatorii să utilizeze potențialul mecanism juridic introdus.

Cerințele regulatorii pentru centrele de zi administrate de angajator ar urma să fie stabilite într-un mod ce corespund standardelor în materie de sănătate, igienă și educație a copiilor. Aceasta ar prevedea să fie controlate efectiv riscurile aferente activității acestor centre și să fie evitată prejudicierea intereselor copiilor.

Pentru această opțiune se propun a fi implementate la nivel de angajatori 2 tipuri de servicii alternative pentru îngrijirea copiilor, şi anume: (i) centru cu program parțial de activitate şi (ii) serviciu.

Detalii cu referire la cadrul legislativ permisiv, standardele minime de activitate, obligațiile după înregistrare, barierele legale şi regulatorii, cerințele pentru raportare sunt reflectate în Anexa 1.

OPȚIUNEA 2: FONDAREA UNEI PERSOANE JURIDICE

Companiile ar putea fonda instituții private care să presteze servicii de educație timpurie. O opțiune ar fi deschiderea creșelor la nivel de întreprinderi (detalii a se vedea în Anexa 1). Legislația națională permite ca instituțiile private să presteze servicii de educație în baza următoarelor forme de organizare juridică:

FORME DE ORGANIZARE JURIDICĂ

FORMA DE ORGANIZARE SCOP NUMĂR DE INSTITUȚII PRIVATE FONDATE LA

NIVEL NAȚIONAL* LEGEA CARE REGLEMENTEAZĂ FORMA DE ORGANIZARE

Asociația Obștească (Organizație non-profit/ Organizație non-guvernamentale)

Non-Profit

17

Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor și corespunzător modificarea referințelor.)

Centru Educațional Non-Profit

16

Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor și corespunzător modificarea referințelor).

Codul Educației Nr. 152 din 17.07.2014, Publicat: 24.10.2014 în Monitorul Oficial Nr. 319-324

16 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=376905 17 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=360014

18

Întreprindere individuală Profit 13 Legea nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Publicat: 28.02.1994 în Monitorul Parlamentului n. 2

Instituții private Non-profit

23

Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor și corespunzător modificarea referințelor).

Legea nr. Nr. 1107 din 06.06.2002 Publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86

Societăți cu Răspundere Limitată (SRL)

Profit 37 Legea Nr. 135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată Publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130

*În baza ultimelor date disponibile Sursa: Direcția de învățământ general a MECC

Ținând cont de opțiunile enumerate și având în vedere condițiile de fondare și înregistrare a persoanelor juridice, companiile pot înființa instituții de educație privată, inclusiv creșe, prin:

(i) fondarea unei Asociații Obștești18 de către reprezentantul companiei care are statut de fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al Asociației Obștești;

(ii) fondarea unei Instituții Private19 de către reprezentantul companiei care are statut de fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al Instituției Private, sau fondarea Instituției Private nemijlocit de către companie, în temeiul prevederilor legislației civile (Codul Civil);

(iii) fondarea unui SRL20 de către reprezentantul companiei care are statut de fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al SRL, sau fondarea Societății nemijlocit de către companie, în temeiul prevederilor Legii cu privire la Societățile cu Răspundere Limitată.

Notă: La această etapă nu a fost luată în considerare condiția în care în calitate de fondatori ai întreprinderilor individuale apar doar persoanele fizice. Totodată, nu este exclusă prestarea serviciilor educaționale și în baza altor forme juridice de organizare.

FONDAREA PERSOANELOR JURIDICE – TERMEN ȘI COSTURI

FORMA DE ORGANIZARE DURATA ESTIMATIVĂ A ÎNREGISTRĂRII DE STAT

COSTURI ESTIMATIVE

Asociație Obștească Aproximativ 30 zile, dacă nu apar impedimente birocratice.

Aproximativ 200 MDL, taxe de stat. Deschiderea contului bancar - până la 100 MDL

Instituție Privată Aproximativ 30 zile, dacă nu apar impedimente birocratice.

Aproximativ 200 lei, taxe de stat. Deschiderea contului bancar - până la 100 MDL

Societate cu Răspundere Limitată 4 ore în regim de urgență (1 zi) 24 de ore (2 zile) în regim normal

MDL 1,149 (regim normal) MDL 1,149*4 (regim de urgență) Ștampilă: de la MDL 200 la MDL 450 Deschiderea contului bancar - până la 100 MDL Alte taxe posibile: taxe de licențiere, taxe de stat

PROCEDURI OBLIGATORII LEGATE DE FONDAREA PERSOANELOR JURIDICE

Înregistrarea angajaților la CNAM+CNAS 1 zi gratis

Înregistrarea în calitate de plătitor de TVA 1 zi gratis

PROCEDURI DE LICENȚIERE*

Licențierea unor activități 30 zile Taxă de stat

Proceduri în cadrul APL 30 zile Taxă locală

Proceduri în cadrul MECC 30 zile Taxă de stat

Obținerea autorizațiilor sanitare și tehnice 30 zile Taxă de stat

*Procedurile pot fi realizate concomitent

18 Asociațiile obștești se constituie din inițiativa fondatorilor care pot fi persoane fizice - cetățeni cu capacitate de exercițiu deplină şi

persoane juridice - asociații obștești. Asociațiile obștești, filialele şi reprezentanțele acestora se înregistrează de către Agenția Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. 19 Întreprinderea individuală poate fi fondată de un întreprinzător individual, care este persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină,

care practică activitatea de întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, și este înregistrată în modul stabilit de lege. 20 Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită de unul sau de mai mulți fondatori persoane fizice şi/sau juridice cărora legea

nu le interzice acest lucru.

19

În cazul în care compania va construi în mod individual sediul instituției educaționale, următoarele proceduri și taxe vor fi aplicate:

Procedura Durata estimativă a înregistrării de stat

Costuri estimative

Obținerea extrasului din cadastru cu planul cadastral al terenului 9 zile 51 MDL

Solicitarea și obținerea certificatului de urbanism 45 zile 50 MDL

Obținerea studiului geotehnic/test de sol 9 zile 20.000 MDL

Solicitarea și obținerea autorizației sanitară în domeniul construcțiilor 30 zile 500 MDL

Solicitarea și obținerea autorizației de la entitatea de protecție a mediului 30 zile 500 MDL

Solicitarea și obținerea autorizației de la Direcția Generala de Transport si Comunicații a APL

18 zile 600 MDL

Cererea și obținerea autorizației de la pompieri 14 zile 100 MDL

Solicitarea și obținerea condițiilor tehnice de la furnizorul de energie electrică 14 zile Gratis

Cererea și obținerea condițiilor tehnice pentru apa uzată și pentru canalizarea industrială de la Apa Canal

14 zile Gratis

Solicitarea și obținerea condițiilor tehnice pentru sistemul de canalizare de la Exdrupo

14 zile Gratis

Obținerea certificatului de urbanism 5 zile 1500 MDL

Solicitarea și obținerea autorizației din partea entității de protecție a mediului 30 zile 250 MDL

Cererea și obținerea autorizației de expertiză de la Departamentul de Sănătate

21 zile 300 MDL

Obținerea autorizației de proiect de la Arhitectul-șef al municipiului 14 zile Gratis

Solicitarea și obținerea expertizei documentelor de proiect la Serviciul de Stat pentru Verificarea și expertiza proiectelor în construcții

14 zile 3000 MDL

Cererea și obținerea autorizației de construcție 14 zile 3902 MDL

Notificarea autorităților de construcții și Inspectoratul de Stat pentru Construcții despre începutul construcției

1 zi Gratis

Inspecția construcției de către autoritatea competentă 1 zi Gratis

Solicitarea și conectarea la serviciile de apă și canalizare 22 zile 1056 MDL

Solicitarea și obținerea aprobării lucrărilor de construcții de la instituția din domeniul sănătății publice

18 zile Gratis

Solicitarea și obținerea aprobării lucrărilor de construcții de la Departamentul de pompieri

10 zile Gratis

Primirea inspecției finale de către Inspectoratul de Stat pentru Construcții și semnați actul de finalizare a construcției

1 zi Gratis

Alte acțiuni legate de darea în exploatare 31 zile Gratis

Conectarea la furnizorul de electricitate 60 zile Conform proiectului

BARIERE ÎN IMPLEMENTAREA OPȚIUNII DESCRISE

Deși nu există interdicții expres stipulate în legislația națională care ar interzice companiilor private să fondeze instituții private de educație timpurie, există bariere care ar putea să descurajeze companiile ca să investească în crearea unor astfel de servicii. Tabelul de mai jos reflectă aceste bariere și relevă și unele soluții pentru depășirea acestora.

TIPUL BARIEREI SPECIFICAREA SOLUȚII

Bariere de ordin legislativ

Legislația în domeniul creării instituțiilor educaționale private nu este suficient de detaliată.

Statutul instituțiilor educaționale private este ambiguu, mai ales în domeniul reglementării instituțiilor de educație timpurie. Acest lucru descurajează instituțiile private să fondeze creșe (la moment există doar 3 creșe administrate de companii private - ”Butterfly Mary”, ”Alba ca Zăpada”, ”Buburuza Mela”21).

Revizuirea cadrului legal specific instituțiilor educaționale private, astfel încât să fie inclusă raportarea anuală a activității acestor instituții prin prisma corespunderii lor cu standardele educaționale și de îngrijire a copilului.

Aceasta va facilita procesul de monitorizare a activității instituțiilor private, de către autoritățile mandatate, ceea ce se va reflecta pozitiv asupra calității serviciilor prestate în

21 Sursa: https://mamaplus.md/ro/proiecte/studii-de-caz-mama/cresele-private-si-de-stat-din-chisinau

20

domeniu de către entitățile private, cât şi la acreditarea acestora.

Bariere de ordin tehnic

Cerințele tehnice și sanitare în domeniul educației timpurie sunt foarte detaliate și au un caracter imperativ.

Numărul mare de reglementări tehnice și sanitare ar putea descuraja companiile ca să-și fondeze instituții de educație timpurie în cadrul întreprinderilor.

Revizuirea şi ajustarea regulamentelor de activitate a entităților de educație timpurie, fără a neglija corespunderea acestora cu standardele minime de sănătate şi educație a copiilor.

Bariere de ordin financiar

Pentru a respecta toate cerințele de ordin tehnic, companiile private ar trebui să facă investiții substanțiale în domeniul infrastructurii.

De exemplu opțiunea de deschidere a unei creșe în cadrul blocului administrativ al întreprinderii este puțin probabilă, din cauza cerințelor tehnice și sanitare foarte ridicate. Una din opțiuni este construcția unui imobil, ceea ce de regulă implică cheltuieli financiare foarte mari. O altă alternativă ar fi procurarea unui imobil deja construit, ceea ce, la fel, presupune cheltuieli financiare mari.

Bariere de ordin fiscal

Legislația în vigoare nu prevede înlesniri fiscale ce ar motiva angajatorii să implementeze astfel de opțiune.

PRACTICI INTERNAȚIONALE22

Unele state membre au introdus stimulente fiscale pentru activitățile companiilor ce sunt conectate cu furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor pentru angajații lor.

Austria permite o deducere din veniturile impozabile pentru companii atunci când acestea fie furnizează servicii adiționale ce implică îngrijirea copilului, fie oferă beneficii angajaților care pot fi utilizate pentru servicii de îngrijire a copiilor. Franța, Germania și Polonia au o abordare similară.

OPȚIUNEA 3: FINANȚAREA SERVICIILOR DE CREȘĂ

O altă opțiune pentru companii ar fi finanțarea serviciilor de creșă prin diverse modalități. Companiile private, inclusiv instituțiile din sectorul bugetar, celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă s-ar putea implica în procesul de finanțare al serviciilor de creșă prin (i) emiterea tichetelor de creșă sau (ii) prin aplicarea modelului de susținere financiară “1+1”.

Tichetele de creșă sunt o bună practică urmată de mai multe țări din Uniunea Europeană. Drept exemplu, România aplică un regim special pentru tichete de creșă, în baza Legii nr. 193/2006, privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă23. Sisteme de tipul dat sunt aplicate cu anumite particularități și în Regatul Unit24 și Franța. În Franța și Marea Britanie, angajatorii pot oferi angajaților săi „vouchere de serviciu universal” (CESU) și tichete de îngrijire a copiilor, care pot fi utilizate ca plată pentru îngrijirea copilului.

La momentul actual, legislația națională nu reglementează regimul juridic al tichetelor de creșă. Dar aceasta ar putea fi elaborată urmând modelul mecanismului descris în legislația cu privire la tichetele de masă (a se vedea Legea Nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă Publicat : 20.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 364-370). Detalii cu referire la cadrul legislativ permisiv, standardele minime de activitate, obligațiile după înregistrare, barierele legale și regulatorii, cerințele pentru raportare cât și altă informație utilă sunt reflectate în Anexa 1.

22 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/bcn_objectives-report2018_web_en.pdf 23 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71955 24 https://www.gov.uk/help-with-childcare-costs/childcare-vouchers

21

Adițional, o variantă pentru finanțarea serviciilor de creșă ar fi aplicarea modelului “1+1”. Aceasta implică contribuția atât a angajatorului, cât și a părinților sau tutorelor. Principiul pentru aplicare a serviciului dat poate fi inspirat din proiectul de finanțare „Pare 1+1”.

Aceste opțiuni se propun, inclusiv, în contextul în care în Moldova se oferă servicii de îngrijire a copiilor de către entitățile neacreditate de a presta astfel de servicii. Din cunoștință de cauză, în Moldova există o serie de entități, ce activează în calitate de asociații obștești şi SRL-uri, ce prestează servicii de îngrijirea şi educare a copiilor până la 6 ani. Pe motivul lipsei de monitorizare a acestora de către autoritățile mandatate, pe motivul lacunelor legislative, la moment nu se cunosc numărul exact al acestora şi cât de bine corespund acestea standardelor de îngrijire şi educare a copiilor.

MECANISMUL PROPUS PENTRU OPȚIUNEA DESCRISĂ

Pentru adoptarea legii cu privire la tichetele de creșă urmează să se țină cont de următoarele elemente prezente în practica internațională:25

Tichetele de creșă pot fi acordate angajaților din cadrul unităților private. Suma individuală acordată pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani sub forma tichetelor de creșă se asigură integral din costuri de către angajator.

Tichetele de creșă se acordă la cerere, unuia dintre părinți sau, opțional, tutorelui, celui căruia i s-au încredințat copii spre creștere și educare ori în plasament familial, pe baza componenței familiale.

Tichetele de creșă se emit de către operatori autorizați cu activitate specializată în domeniu (care trebuie să fie create în baza unui act normativ).

Angajatorul poate să achiziționeze direct de la o unitate emitentă necesarul de tichete de creșă și achită prin transfer bancar contravaloarea nominală a tichetelor de creșă înainte de livrare. Angajatorul poate distribui salariaților tichete de creșă lunar.

Tichetele de creșă se distribuie salariaților sau, după caz, angajaților, lunar, pentru fiecare dintre copiii lor biologici, inclusiv pentru fiecare copil adoptat, încredințat în vederea adopției sau dat în plasament, precum și pentru cei cărora li s-a instituit tutela.

Tichetele de creșă acordate de angajatori pot fi utilizate de către angajați la creșele la care au înscriși copiii şi la cele cu care unitățile emitente au încheiate contracte de prestări de servicii.

Sumele achitate de angajatori pentru tichetele de creșă sau pentru finanțarea directă a unei instituții de creșă trebuie să fie scutite de toate taxele fiscale, plățile sociale și medicale, în conformitate cu legislația în vigoare.

AVANTAJE PENTRU ANGAJATOR AVANTAJE PENTRU ANGAJAT

Valorificarea investiției în experiența angajaților actuali;

Evitarea eforturilor de recrutare, formare si integrare a persoanelor cu contract pe perioada determinată;

Facilitați fiscale pentru angajator pentru oferirea unui pachet salarial atractiv.

Ajutor semnificativ pentru cheltuielile asociate cu creșterea copilului;

Continuarea activității profesionale și consolidarea poziției câștigate în companie;

Confortul asigurării unui venit lunar necesar.

BARIERE ÎN IMPLEMENTAREA OPȚIUNII DESCRISE

TIPUL BARIEREI SPECIFICAREA SOLUȚII

Bariere de ordin legislativ

În Moldova nu există legislație specială care ar reglementa tichetele de creșă.

Elaborarea legislației speciale privind reglementarea tichetelor de creșă, cât și mecanismul de implementare a acestora, în baza bunelor practici europene (România, Franța, Marea Britanie etc.)

Bariere de ordin financiar

Finanțarea serviciilor de creșă nu vor putea fi suportate financiar de unele companii.

25Inclusiv legislația României

22

Bariere de ordin fiscal

Legislația fiscală națională în domeniul finanțării serviciilor de creșă nu este ajustată.

Reglementarea condițiilor caracteristice deducerii cheltuielilor suportate de angajator pentru acordarea tichetelor de creșă după mecanismul tichetelor de masă (fără aplicarea prevederi, care presupun aplicarea contribuțiilor sociale), așa cum sunt reglementate de prevederile art. 24 alin.(191) din Codul fiscal (CF) și art.4 din Legea nr.166 din 21.09.2017.

OPȚIUNEA 4: STABILIREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL SERVICIILOR EDUCAȚIONALE

Legislația actuală nu interzice inițierea parteneriatului public privat în domeniul creării serviciilor de educație timpurie. Astfel, administrația publică centrală și administrația publică locală ar putea iniția parteneriate publice-private în domeniul creării serviciilor educaționale și de creșă. Cadrul legislativ al parteneriatului public privat este reglementat în Legea Nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat. Acest parteneriat ar putea fi inițiat în scopul contribuirii la atragerea de investiții private pentru realizarea proiectelor de interes public în domeniul educației, al creșterii eficienței şi calității serviciilor, lucrărilor publice şi altor activități de interes public şi al utilizării eficiente a patrimoniului public şi a banilor publici.

STUDIU DE CAZ

SCHÖN KLINIK’S, Germania

Sprijinul pentru îngrijirea copiilor este o parte esențială a eforturilor lui Schön Klinik de a recruta și de a menține personal medical pe o piață de muncă strânsă. Acestea sunt, de asemenea, integrale pentru a rula servicii 24/7 și pentru a realiza strategia de afaceri axată pe calitate.

În conformitate cu acordul încheiat cu administraţia orașului Neustadt, Schön Klinik Neustadt a contribuit cu două treimi sau (870.000 de euro) la costul construirii creșei pe terenul spitalului, iar orașul a contribuit cu 380.000 de euro (2014). Clădirea este sub proprietatea Schön Klinik și a fost închiriată orașului timp de 25 de ani. Aceste costuri au fost suportate central de Grupul Schön Klinik. În conformitate cu acordul, orașul și Schön Klinik au convenit fiecare să plătească jumătate din costurile operaționale care nu sunt acoperite de taxele colectate de la părinți sau din alte surse. Costurile pentru Schön Klinik au fost de aproximativ 90.000 de euro în 2016. Schön Klinik Neustadt este responsabilă și de întreținerea și reparațiile clădirii; aceste servicii sunt furnizate de personalul general de întreținere al lui Schön Klinik Neustadt. Personalul creșei este direct angajat și plătit de către oraș. Schön Klinik Neustadt plătește, de asemenea, costurile pentru programul prelungit de deschidere în creșă și în centrele preșcolare pentru copiii mai mari, precum și costurile pentru tabara de vară. Împreună, aceste costuri au fost de aproximativ 90.000 de euro în ultimul exercițiu financiar, sau 10.000 până la 20.000 de euro pe locație pe an au fost special pentru tabăra de vară.

BARIERE ÎN IMPLEMENTAREA OPȚIUNII DESCRISE

TIPUL BARIEREI SPECIFICAREA SOLUȚII

Bariere de ordin legislativ

Ministerul Educației, Cercetării și Culturii nu este inclus ca subiect obligatoriu în procesele de parteneriat public-privat în domeniul educațional.

Modificarea Legii 179/2008, cu privire la parteneriatul public-privat, capitolul III din Legea, prin atribuirea competențelor speciale Ministerului Educației, Cercetării și Culturii în procesele de parteneriat public-privat în domeniul educațional

Bariere de ordin tehnic

Procedura este birocratizată. Aceasta ar putea descuraja partenerii privați. Parteneriatul presupune investiții financiare din partea companiilor.

Condițiile parteneriatului public-privat în domeniul prestării serviciilor de educație ar trebui să fie reglementate separate.

23

Bariere de ordin financiar

Reticența statului și a companiilor de a investi.

Prevederea unor scutiri fiscale pentru companiile ce implementează măsuri orientate spre asigurarea unui loc de muncă mai prietenos părinților (de exemplu Austria, Franța, Polonia etc.).

Bariere de ordin fiscal

Legislația fiscală națională în domeniul finanțării serviciilor de creșă nu este ajustată.

Modificarea Codului Fiscal (1163/1997), cu stabilirea restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național (cu specificarea, în domeniul educațional) și scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

24

IV. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA FISCALĂ

Analiza cadrului normativ fiscal relevant este importantă pentru efectuarea unei analize comprehensive a opțiunilor de servicii alternative pentru îngrijirea copilului ce pot fi oferite de angajator, dar și pentru familiarizarea cu unele scutiri și facilități fiscale deja existente.

Prevederile fiscale ce vizează impozitul pe venit ar putea fi împărțite, generic, în 3 categorii: (i) cele ce țin de veniturile impozabile (profiturile) entităților (persoanelor) juridice, (ii) cele ce se nasc din relația angajator – angajat, și (iii) cele ce vizează persoana fizică.

Instituțiile de învățământ publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației. Această prevedere este stipulată în art.513 din Codul fiscal. În contextul dat, eventual, o instituție de educare antepreşcolară specializată (creșă), care este formată și activează în baza prevederilor Codului educației, nu va achita impozit pe venit din activitatea de întreprinzător (din profiturile sale). De asemenea, potrivit art.24 din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate de către partenerul privat pentru obiectele construite şi transmise gratuit partenerului public conform contractului de parteneriat public privat. Altfel spus, dacă un agent economic ar realiza investiții în îmbunătățirea calității procesului de educație într-o instituție de educație (creșă, grădiniță) prin construcția și transmiterea cu titlu gratuit al acestui imobil (părți a unui imobil), respectivele cheltuieli sunt recunoscute pentru a diminua profiturile înregistrate de respectivul agent economic (în mod general, dacă cheltuielile nu sunt utilizate în scop de antreprenoriat și nu sunt ordinare și necesare, acestea nu se permit la deducere).

În ceea ce ține de acele prevederi ce se nasc din relația angajator – angajat, aici merită a fi menționat statutul facilităților acordate de patron26, în calitate de venit impozabil pentru angajat (art.19 din Codul fiscal) și nedeductibil pentru angajator (art.24 din Codul fiscal). De exemplu, în condițiile curente, dacă angajatorul ar decide asupra acordării unor mijloace financiare angajatului pentru achitarea serviciilor de creșă, suma respectivă nu ar fi deductibilă pentru angajator (va achita impozit în mărime de 12% din aceasta), iar pentru angajat – sursă de venit impozabilă (de asemenea, impozitat cu 12%).

Un tratament similar ține și de aplicarea contribuțiilor sociale și a primelor medicale, acestea nefiind aplicabile unor astfel de beneficii acordate angajaților.

Pe partea de persoană fizică, atragem atenție asupra existenței scutirii pentru persoană întreținută, prevăzută la art.35 din Codul fiscal. Pentru anul 2020, valoarea acestei scutiri este egală cu 3000 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, pentru care scutirea constituie 18000 de lei anual. Adică, de fapt, economia pe care o face o persoană pentru un copil (persoană întreținută) este de circa 360 lei anual (valoarea impozitului pe venit aferent unei astfel de deduceri) – valoare care este net inferioară necesităților asociate întreținerii unei persoane (mai ales – a unui copil).

Prevederile fiscale ce vizează taxa pe valoare adăugată (TVA) ar putea fi rezumate la unele prevederi stabilite în art.103 din Codul fiscal, care prevăd scutirea de TVA fără drept de deducere a:

a) livrării/prestării unor mărfuri/servicii de către instituțiile preșcolare; b) mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ publice şi private, legate de desfășurarea nemijlocită a

procesului de învățământ conform Codului educației; c) produsele de fabricație proprie ale cantinelor studențești, școlare şi ale cantinelor altor instituții de

învățământ preșcolare.

Acordarea mijloacelor financiare pentru achitarea serviciilor de cresă ar trebui să prevadă un suplimentar de încă 33% din sumă. Prevederile ce vizează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii aplică asupra plăților îndreptate angajatului de către angajator aceeași noțiune ”alte recompense” care, împreună cu salariul, constituie bază de calcul a plăților menționate27 și urmează a fi impuse în modul general stabilit. Acest lucru ar însemna că dacă, spre exemplu, angajatorul ar decide asupra acordării unor mijloace financiare angajatului pentru achitarea serviciilor de creșă, la valoarea acestora se va achita, suplimentar, 18% (asigurarea socială) + 4,5% (asigurarea medicală) și va reține 6%

26 Plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţiile de rigoare. 27 Există diferențe în baza de calcul a acestora, dar acestea sunt irelevante în contextul exercițiului de analiză de față

25

(asigurarea socială) și 4,5% (asigurarea medicală) din respectivele plăți îndreptate angajatului, adică, per ansamblu, încă 33% suplimentar la suma decisă de a fi acordată.

Adiţional sunt aplicabile şi alte impozite şi taxe, şi anume taxele locale. Prevederile ce vizează alte impozite și taxe ar ține de taxele locale și anume se cere de specificat că acestea se aplică, în mare parte asupra persoanelor juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (art.290 din Codul fiscal). Totodată, merită a fi menționat că autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale (art.297 din același Cod). Mai mult ca atât, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate să acorde scutiri subiecţilor impunerii (art.296 din același Cod). Adică, o autoritate locală, care ar vrea să susțină un potențial parteneriat public-privat între un agent economic local și o instituție de educare preșcolară, ar putea acorda acesteia o scutire totală sau parțială, de la achitarea impozitelor și taxelor locale.

Per ansamblu, măsurile care sunt prevăzute în legislația fiscală și alte legi adiacente relațiilor de muncă, acordă un grad de facilitare a oferirii serviciilor de îngrijire a copiilor, însă acestea sunt insuficiente. Judecând după interesul scăzut al angajatorilor de a utiliza opțiuni de susținere a angajaților, precum și lipsa unor informații publice care ar confirma interesul și acțiunile agenților economici în ceea ce ține de participarea în susținerea colaterală a unor astfel de activități, concluzionăm că masurile legislative actuale sunt, în primul rând, insuficient popularizate/promovate, dar și insuficiente.

Se cere formularea unor măsuri fiscale mai stimulatorii, pentru a da o motivare suplimentară angajatorilor în ceea ce ține de aplicarea inițiativelor sociale aferente mamelor (taților) lucrătoare (lucrători), pentru a menține potențialul uman în Republica Moldova, inclusiv prin astfel de beneficii iminente și extrem de răspândite atât în Uniunea Europeană, cât și pe mapamond, în ansamblu. Astfel, în cele ce urmează, vom analiza opțiunile specificate cu prezentarea opțiunilor în ceea ce ține de susținerea fiscală din partea statului a unor astfel de activități extrem de importante pentru situația socială din țară.

OPȚIUNEA 1: CREAREA UNUI REGIM JURIDIC (FISCAL) SPECIAL

Această opțiune implică 2 tipuri de soluții și anume (i) înființarea unui centru cu program parțial de activitate și (ii) crearea unui serviciul dedicat.

(i) ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU CU PROGRAM PARŢIAL DE ACTIVITATE

Centrul cu program parțial de activitate implică costuri asociate construcției, obținerii autorizațiilor și menținerii unui astfel de centru. Perspectiva fiscală ar implica oferirea unor deduceri bine țintite din veniturile companiei a cheltuielilor asociate, pentru a asigura cointeresarea angajatorilor în asumarea acestor riscuri și cheltuieli, în mare parte, pornind de la perspectiva că respectivele servicii substituie efortul pe care ar trebui să fie realizat de autoritățile centrale sau locale (nivel, care are în grijă și răspunde de bugetele instituțiilor de educare timpurie – creșe, grădinițe etc.)

Suplimentar, ar fi aplicabilă și optarea pentru oferirea unor scutiri cu drept de deducere de la plata TVA și, respectiv, a drepturilor vamale adiacente, pentru a asigura diminuarea costurilor asociate construcției/ întreținerii unor astfel de centre. Desigur, în acest caz bunurile ar trebui să fie utilizate exclusiv în cadrul desfășurării activității educaționale asumate.

De asemenea, ar fi oportună analiza opțiunii prin care autoritățile locale, care, după cum am menționat anterior, ar avea cel mai mult de câștigat prin economisirea unor resurse bugetare ce ar trebui, anterior, să le dedice construcției și întreținerii unor centre de educație timpurie, ar fi oportun să acorde scutiri de la achitarea taxelor locale unor astfel de entități.

De asemenea, din perspectiva angajatului, aceste venituri urmează a nu fi considerate facilități acordate de patron, fiind expres specificate astfel (similar modului în care sunt specificate cheltuielile pentru transportul sau hrana organizată a angajaților, tichete de masă etc).

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

În Polonia, angajatorul poate deduce costurile asociate cu achiziția sau înființarea unei creșe și/sau a unui club pentru copii, iar aceste costuri sunt deductibile, cu condiția ca aceste costuri să nu fie finanțate din Fondul de beneficii sociale al companiei. De asemenea, angajatorul poate deduce costurile de management a unei

26

creșe, a unui club de copii sau a unei grădinițe ale companiei, dar în limita de până la suma care nu depășește

1000 PLN28 pe lună pentru fiecare copil al angajatului, condiția în care costurile să nu fie finanțate din Fondul de beneficii sociale al companiei fiind, de asemenea, valabilă.

În cazul Statelor Unite ale Americii29, angajatorii pot solicita un credit fiscal federal de 10% - 25% până la 150.000 USD pentru unitatea calificată de îngrijire a copilului, precum și pentru cheltuieli conexe acesteia. Cheltuielile calificate pentru îngrijirea copilului sunt limitate la valoarea justă de piață a serviciului de îngrijire a copilului oferit și se aplică: Pentru a achiziționa și a construi, reabilita sau extinde proprietatea care (1) trebuie să fie utilizată ca

parte a unei unități al contribuabilului calificate de îngrijire a copilului; (2) este o proprietate amortizată (sau amortizabilă) și (3) nu face parte din reședința principală a contribuabilului sau a oricărui angajat al contribuabilului.

Pentru cheltuielile de funcționare ale unui centru al contribuabilului calificat de îngrijire a copilului, inclusiv formarea angajaților, programe de burse și asigurarea unei compensații sporite angajatorilor cu niveluri mai ridicate de pregătire în îngrijirea copilului.

O unitate de îngrijire calificată pentru copii este o entitate (parte din companie) care îndeplinește cerințele tuturor legilor și reglementărilor aplicabile ale statului sau ale administrației locale în care se află, inclusiv licențierea unității ca unitate de îngrijire a copilului (dacă e cazul). De asemenea, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

utilizarea principală a entității trebuie să fie asigurarea îngrijirii copilului (cu excepția cazului în care entitatea este și reședința personală a persoanei care operează unitatea).

înscrierea în entitate trebuie să fie deschisă angajaților contribuabilului pe parcursul anului fiscal. dacă entitatea este principalul gen de activitate a contribuabilului, cel puțin 30% din persoanele înscrise

în entitate trebuie să depindă de angajații contribuabilului. utilizarea entității (sau eligibilitatea pentru a utiliza entitatea) nu trebuie să facă discriminări în favoarea

angajaților cu o compensație înaltă.

Conform legislației interne a SUA, resursele calificate pentru îngrijirea copilului și cheltuielile adiacente sunt sume plătite sau suportate în baza unui contract pentru a furniza resurse de îngrijire a copilului și servicii adiacente cu angajații contribuabilului. Furnizarea serviciilor (sau eligibilitatea de a utiliza serviciile) nu trebuie să discrimineze în favoarea angajaților cu o compensație înaltă.

(ii) CREAREA UNUI SERVICIU DEDICAT

Acest serviciu ar urma a fi dedicat părinților/tutorilor angajați ce au copii de până la 6 ani (i) fie prin plasarea copiilor în centre de îngrijire temporară în perioada dintre momentul în care aceștia ar trebui luați de la grădiniță până în momentul când se finalizează programul de lucru al părintelui, (ii) fie prin angajarea unei persoane (companii) pentru a asigura luarea copilului de la grădiniță și aducerea acestuia părintelui la locul de muncă. Respectiv, persoanele care ar trebui să fie responsabile pentru aceasta ar trebui fie să fie angajate în cadrul companiei, fie să fie contractate extern de la o companie specializată sau în mod individual.

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

În Statele Unite ale Americii30, sumele plătite de un angajator pentru furnizarea unui serviciu de îngrijire a copilului pentru angajați pot fi deductibile ca şi cheltuieli obișnuite de afaceri în conformitate cu secțiunea IRC 162, deoarece serviciile de îngrijire a copilului reduc absenteismul și cifra de afaceri, ajută la recrutarea și menținerea angajaților și cresc productivitatea pentru angajator. Astfel, angajatorii pot solicita un credit fiscal federal de 10% - 25% până la 150.000 USD pentru unitatea calificată de îngrijire a copilului, precum și pentru cheltuieli conexe acesteia. Cheltuielile calificate pentru îngrijirea copilului sunt limitate la valoarea justă de

28 Ceea ce reprezintă aproximativ 1/5 din salariul mediu în sectorul real din Polonia 29 http://epicemployertoolkit.org/incentives-for-employers.html 30 http://epicemployertoolkit.org/incentives-for-employers.html

27

piață a serviciului de îngrijire a copilului oferit și se aplică inclusiv în baza unui contract cu o organizație calificată pentru îngrijirea copilului pentru a oferi servicii de îngrijire a copiilor angajaților contribuabilului.

Câteva state-membre ale Uniunii Europene31, au introdus, de asemenea, stimulente fiscale pentru companiile legate de furnizarea de servicii de îngrijire pentru angajații lor. Austria permite o deducere din veniturile impozabile pentru companii atunci când furnizează servicii de îngrijire a copilului intern sau oferă beneficii angajaților sub formă de servicii de îngrijire a copiilor (în mărime de până la 1.000 de EUR per copil pe an pentru îngrijirea copilului sunt neimpozabile cu impozitul pe venit și contribuțiile sociale); Franța și Germania au o abordare similară.

În funcţie de metoda selectată, se va recurge la două modalităţi de intervenţie. Astfel, pentru primul caz, sistemul de facilități fiscale ar trebui să coincidă cu cel descris în pct.(i) din opţiunea respectivă (deductibilitatea cheltuielilor asociate, scutirea de TVA, scutirea de taxe locale). În ceea ce ține de al doilea fel, în care opțiunea s-ar putea manifesta, aici ar trebui prevăzută posibilitatea de deducere a cheltuielilor asociate.

Din punct de vedere normativ, se propune următorul set de propuneri:

Impedimentele care sunt la moment

Recomandările ce se propun

Costuri importante legate de construcția și întreținerea unor astfel de centre, care nu pot fi calificate, cu certitudine, ca fiind în scopul activității de întreprinzător

Pe partea de impozit pe venit: 1. Modificarea art.24 din Codul fiscal în partea ce ține de completarea acestuia cu un alineat nou, cu următorul conținut: ”(25) Se permite deducerea cheltuielilor legate de înființarea și/sau întreținerea unui centru cu program parțial de activitate sub formă de instituție de educare antepreşcolară (creșă), dedicat angajaților agentului economic cu copii în vârstă de până la 3 ani. Limita maximă de deducere se stabilește la 20% din fondul de salarizare, cu respectarea următoarelor condiții:

a) centrul trebuie să fie parte componentă a organogramei întreprinderii, angajații acesteia fiind și angajații întreprinderii;

b) trebuie să există o delimitare clară între cheltuielile dedicate întreținerii centrului de alte cheltuieli administrative cu caracter general.”

2. Modificarea art.19 din Codul fiscal în sensul în care respectivele beneficii să fie exonerate de calificarea în calitate de facilități acordate de patron. În acest sens, urmează a fi modificat art.19 din Codul fiscal, după cum urmează: ”La articolul 19, lit. a), după textul ”art.24 alin.(20)” se introduce textul ” și (25)”.

Pe partea de contribuții sociale și prime medicale: 1. Legea nr. 1593/2002 urmează a fi modificată în sensul excluderii astfel de plăți din alte recompense, prin asta asigurându-se exceptarea acestora de la calculul și achitarea primelor medicale. Astfel, se propune modificarea art.3 din lege, după cum urmează: ”La art.3, în definiția pentru ”alte recompense”, după textul ”art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal” de introdus textul ” , precum și valoarea serviciilor îndreptate în favoarea angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă”. 2. Legea nr. 489/1999 urmează a fi ajustată în același sens: ”Anexa nr.3 urmează a fi suplinită cu un punct nou, după cum urmează: 41) valoarea serviciilor îndreptate în favoarea angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă”

Pe partea de TVA: Modificarea Codului fiscal în vederea scutirii de TVA fără drept de deducere. Acest fapt poate fi realizat prin modificarea art.103 din Codul fiscal, și anume: ”(10) Se scuteşte de T.V.A. fără drept de deducere importul bunurilor necesare înființării și întreținerii unui centru cu program parțial de activitate sub formă de instituție de educare antepreşcolară (creșă), dedicat angajaților agentului economic – subiect al impunerii.”

31 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/bcn_objectives-report2018_web_en.pdf

28

OPȚIUNEA 2: FONDAREA UNEI PERSOANE JURIDICE NOI

Această opțiune prevede că angajatorii ar putea fonda entități private care să presteze servicii de educație timpurie (de exemplu SRL, ONG, instituţie privată etc.).

Sistemul de facilități fiscale ar trebui să coincidă cu cel descris în pct.(i) din opțiunea 1 (descrisă mai sus) cu setul de modificări în acele normative descris la același punct.

OPȚIUNEA 3: FINANȚAREA SERVICIILOR DE CREȘE

Finanțarea serviciilor de creșe prevede în sine două sub-opţiuni, şi anume: (i) oferirea tichetelor de creșă; (ii) finanțarea serviciilor de creșă după modelul ”1+1”.

(i) OFERIREA TICHETELOR DE CREŞĂ

Tichetele de creșă sunt instrumente financiare acordate de către angajatori persoanelor angajate ce întrunesc condiţiile de beneficiere (au copii de până la 3 ani). Acestea sunt oferite în cadrul pachetului social oferit angajaţilor/angajatelor în scopul asigurării activității părinţilor cu copii mici (de vârstă mai timpurie), inclusiv în timpul prevăzut pentru concediul de îngrijire a copilului.

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

În Franța și Regatul Unit, angajatorii pot oferi angajaților lor tichete de îngrijire a copiilor, care pot fi utilizate ca plată pentru îngrijirea copiilor. În Finlanda, dacă un angajator organizează îngrijiri temporare pentru copilul bolnav al unui angajat, prestația pe care o primește angajatul nu este considerată un venit impozabil (perioada maximă de prestație de îngrijire pentru copii fără a fi impozitate este de patru zile pe boală).

În Spania32 de asemenea sunt utilizate Ticket Guarderia – tichete de creșă, emise de companiile ce emit și tichetele de masă. O situație similară este și în România. De fapt, despre practica României o să ne oprim în mod special în cele ce urmează.

În România tichetele de creșă pot fi oferite angajaților cu copii de până la 2 ani/de până la 3 ani în cazul copilului cu dizabilități, care aleg să revină la serviciu și nu beneficiază de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului (în conformitate cu Legea 165/2018). Beneficiarului nu i se rețin asigurările sociale, de sănătate și șomaj, iar compania nu plătește contribuțiile patronale. Nu pot beneficia de tichete de creşă asistenţii maternali profesionişti sau persoanele la care este găzduit copilul şi pentru care s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă. Unităţile emitente desfăşoară această activitate numai în baza autorizaţiei de funcţionare, acordată de Ministerul Finanţelor Publice.

Tichetele pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul. Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu poate depăşi suma de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă. Valoarea nominală a unui tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei. Este important de menționat că, în conformitate cu prevederile aceleiași legi, valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii.

Mecanismul propus pentru Moldova ar presupune unul similar celui existent la moment pentru tichetele de masă, fiind, totodată, descris în modul în care acesta funcționează în România. Astfel, tichetele de creșă ar trebui să fie oferite angajaților cu copii de până la 3 ani, care aleg să revină la serviciu. Nu pot beneficia de tichete de creşă asistenţii maternali profesionişti sau persoanele la care este găzduit copilul şi pentru care s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă. Tichetele de creşă ar trebui să fie utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul, iar valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu ar trebui să depășească suma de 2000 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă, dar numai în cazul în care salariul calculat depășește limita a cel puțin 50% din salariul mediu prognozat pe economie. Unităţile emitente ar trebui să desfășoare această activitate numai în baza autorizaţiei de funcţionare, acordată de organul abilitat.

32 https://moneysaverspain.com/nursery-vouchers-spain/

29

În cazul dat, respectivele plăți urmează a fi considerate deductibile pentru angajator și exonerate de statutul de facilitate acordată de patron – pentru angajat. În afară de aceasta, asupra acestora nu ar trebui să se aplice prime medicale și contribuții sociale.

Impedimentele care sunt la moment

Recomandările ce se propun

Nu există norme legale dedicate acordării facilităților fiscale, sociale și medicale în cazul tichetelor de creșă.

Pe partea de impozit pe venit: 1. Modificarea art.24 din Codul fiscal în partea ce ține de completarea acestuia cu un alineat nou, cu următorul conținut: (25) Se permite deducerea cheltuielilor legate de tichetele de creșă acordate angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă. Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de creşă nu ar trebui să depășească suma de 2000 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă, dar numai în cazul în care salariul calculat depășește limita a cel puțin 50% din salariul mediu prognozat pe economie. Limita maximă de deducere se stabilește la 20% din fondul de salarizare. Deducerea dată este aplicabilă doar dacă nu este aplicabilă deducerea prevăzută la alin.(25) din prezentul articol.” 2. Modificarea art.19 din Codul fiscal în sensul în care respectivele beneficii să fie exonerate de calificarea în calitate de facilități acordate de patron. În acest sens, urmează a fi modificat art.19 din Codul fiscal, după cum urmează: ”La articolul 19, lit. a), după textul ”art.24 alin.(20)” se introduce textul ” și (25)”. Pe partea de contribuții sociale și prime medicale: 1. Legea nr. 1593/2002 urmează a fi modificată în sensul excluderii astfel de plăți din alte recompense, prin asta asigurându-se exceptarea acestora de la calculul și achitarea primelor medicale. Astfel, se propune modificarea art.3 din lege, după cum urmează: ”La art.3, în definiția pentru ”alte recompense”, după textul ”art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal” de introdus textul ” , precum și tichetele de creșă adresate angajaților”. 2. Legea nr. 489/1999 urmează a fi ajustată în același sens: ”Anexa nr.3 urmează a fi suplinită cu un punct nou, după cum urmează: 42) precum și tichetele de creșă acordate angajaților”

(ii) FINANŢAREA PRIN APLICAREA MODELULUI „1+1”

Opțiunea dată prevede că pentru serviciile de îngrijire a copilului contribuie atât angajatorul, cât și părintele/tutorele. Astfel, o partea a cheltuielilor pentru serviciile date sunt acoperite de angajator (până la 50%), iar suma rămasă – de către părinte/tutore.

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

În Ungaria33 angajatorii pot acoperi costurile legate de serviciile de creșă ale angajaților săi, în limita unui salariu minim pe economie – plată ce este scutită atât de impozit pe venit, cât și de prestațiile sociale.

În Polonia angajatorul poate deduce costurile legate de alocarea suportului pentru angajați în ceea ce ține de acoperirea cheltuielilor unei creșe, a unui club de copii sau a unei grădinițe ale companiei, la valoarea cheltuielilor confirmate documentar din partea angajatului, dar în limita de până la suma care nu depășește 1000 PLN34 pe lună pentru fiecare copil al angajatului, cu condiția ca costurile să nu fie finanțate din Fondul de beneficii sociale al companiei.

În România este prevăzută norma, conform căreia astfel de cheltuieli sunt deductibile în limita de 5% din cheltuielile salariale, cu condiția ca aceste cheltuieli sunt de natura socială stabilite în cadrul contractelor colective de muncă.

În Ucraina astfel de cheltuieli, dacă ele sunt suportate de angajator, sunt în totalitate deductibile în scopul determinării impozitului pe venit.

33 https://taxsummaries.pwc.com/Hungary/Individual/Income-determination 34 Ceea ce reprezintă aproximativ 1/5 din salariul mediu în sectorul real din Polonia

30

În Statele Unite ale Americii35, există un credit fiscal pentru întreprinderile care suportă direct cheltuielile de îngrijire a copiilor pentru angajații săi sau îi ajută pe angajați să-și asigure îngrijirea copiilor. Creditul este pentru 25% din cheltuieli, dar nu mai mult de 150.000 USD pe an.

Plățile date ar urma să fie supuse aceluiași tratament ca și cele descrise în pct (i) a acestei opțiuni, cu unele concretizări corespunzătoare. Respectivele plăți urmează a fi considerate deductibile pentru angajator și exonerate de statutul de facilitate acordată de patron – pentru angajat.

Impedimentele care sunt la moment

Recomandările ce se propun

Nu există norme legale dedicate acordării facilităților fiscale, sociale și medicale în cazul suportului financiar acordat angajaților pentru acoperirea cheltuielilor de creșă a angajaților.

Pe partea de impozit pe venit: 1. Modificarea art.24 din Codul fiscal în partea ce ține de completarea acestuia cu un alineat nou, cu următorul conținut: (25) Se permite deducerea cheltuielilor legate de plățile îndreptate în favoarea angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă. Limita maximă de deducere se stabilește la 20% din fondul de salarizare. Deducerea dată este aplicabilă doar dacă nu sunt aplicabile alte deduceri acordate angajaților asociate costurilor de creșă prevăzute în prezentul articol.” 2. Modificarea art.19 din Codul fiscal în sensul în care respectivele beneficii să fie exonerate de calificarea în calitate de facilități acordate de patron. În acest sens, urmează a fi modificat art.19 din Codul fiscal, după cum urmează: ”La articolul 19, lit. a), după textul ”art.24 alin.(20)” se introduce textul ” și (25)”.

Pe partea de contribuții sociale și prime medicale: 1. Legea nr. 1593/2002 urmează a fi modificată în sensul excluderii astfel de plăți din alte recompense, prin asta asigurându-se exceptarea acestora de la calculul și achitarea primelor medicale. Astfel, se propune modificarea art.3 din lege, după cum urmează: ”La art.3, în definiția pentru ”alte recompense”, după textul ”art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal” de introdus textul ” , precum și plățile îndreptate în favoarea angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă”. 2. Legea nr. 489/1999 urmează a fi ajustată în același sens: ”Anexa nr.3 urmează a fi suplinită cu un punct nou, după cum urmează: 41) plățile îndreptate în favoarea angajaților pentru compensarea costurilor asociate serviciilor de creșă”

OPȚIUNEA 4: STABILIREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

Opțiunea dată prevede că angajatorii ar putea iniția parteneriatul public-privat cu administrația publică locala sau centrală pentru a utiliza spațiul public în scopul de a construi o creșa sau de a beneficia de careva facilitați în instituțiile de educație deja existente.

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

În Uzbekistan36 s-au introdus stimulente fiscale pentru companiile care au în supraveghere grădinițele de stat, în baza unui parteneriat public-privat pe o durată de cel puțin un an. Ajutând organizațiile preșcolare, persoanele juridice pot conta pe deducerea cheltuielilor suportate de acestea la calcularea impozitului pe venit. În plus, transferul gratuit de bunuri (lucrări, servicii) nu este supus TVA, iar asupra vânzării de bunuri (lucrări, servicii) se aplică TVA în funcție de costul real al vânzărilor. Respectiv, suportul acordat nu se rezumă doar la transferuri bănești, ci și la prestări servicii, livrări de mărfuri și bunuri.

Sistemul de facilități aici ar cuprinde următoarele:

a) modificarea Codului Fiscal (1163/1997), cu stabilirea restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național (cu specificarea, în domeniul

35 https://www.freshbooks.com/blog/8-tax-credits-every-small-business-owner-should-know-about 36 https://uz.sputniknews.ru/society/20191009/12581259/V-Uzbekistane-kompaniyam-predlozhili-lgoty-za-pomosch-detskim-sadam.html

31

educațional) și scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

b) permiterea spre deducere a cheltuielilor suportate de partenerul privat, legate nemijlocit de obiectul acestei opțiuni;

c) scutirea de plata taxelor locale a partenerilor publici implicați în astfel de parteneriate, dat fiind faptul că autoritățile locale ar avea cel mai mult de câștigat prin economisirea unor resurse bugetare ce ar trebui, anterior, să le dedice construcției și întreținerii unor centre de educație timpurie.

Din punct de vedere normativ, ar trebui de realizat următorul set de propuneri:

Impedimentele care sunt la moment

Recomandările ce se propun

Inexistența unor stimulente fiscale reale în ceea ce ține de aceste activități, care ar fi motivaționale pentru agenții economici de a se încadra în PPP

Pe partea de impozit pe venit: Modificarea art.24 din Codul fiscal în partea ce ține de completarea acestuia cu un alineat nou, cu următorul conținut: ”(25) Se permite deducerea cheltuielilor legate de construcția și/sau întreținerea unei instituții de educare antepreşcolară (creșă), unde ar fi plasați copiii în vârstă de până la 3 ani ai angajaților agentului economic. Pe partea de TVA: Modificarea Codului fiscal în vederea scutirii de TVA fără drept de deducere. Acest fapt poate fi realizat prin modificarea art.103 din Codul fiscal, și anume: ”(10) Se scuteşte de T.V.A. fără drept de deducere importul bunurilor necesare construcției și/sau întreținerii unei instituții de educare antepreşcolară (creșă), unde ar fi plasați copiii în vârstă de până la 3 ani ai angajaților agentului economic”

În final, nu trebuie neglijat efectul de multiplicare pe care acordarea unor facilități, indiferent de opțiunea aleasă, îl va avea asupra veniturilor persoanelor implicate. Or, odată cu permiterea spre deducere a unor sume pentru agenții economici și alți subiecți ai economiei, asta va genera obligația de a emite o confirmare a serviciilor prestate (factură fiscală, bonurile emise de echipamente de casă şi de control etc.) ceea ce, implicit, semnifică reflectarea sumei respective în evidența persoanei – prestatoare de serviciu. În condițiile Republicii Moldova, când economia tenebră ocupă, conform unor estimări, circa 24,5% din PIB37, aceasta înseamnă extinderea numărului de persoane conformate din punct de vedere fiscal și, respectiv, venituri mai multe la buget. Adică, în buget nu vor ajunge mijloacele financiare permise spre deducere angajatorilor, dar vor ajunge mai multe venituri din contul ”albirii” relațiilor economice asociate acestora.

37 În baza informației disponibile pa pagina Biroului Național de Statistică, pentru anul 2017

32

V. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA EDUCAȚIONALĂ

Potrivit Codului Educației al Republicii Moldova, scopul principal al educaţiei timpurii constă în dezvoltarea multilaterală a copilului şi pregătirea pentru integrare în activitatea şcolară.38 Aspecte importante ale educației și îngrijirii timpurii a copilului sunt abordate în documentele de politici, curriculare și metodologice în domeniul educației timpurii. Totodată, raporturile juridice din sfera educaţiei sunt reglementate prin Constituţia Republicii Moldova, Codul Educației şi alte acte legislative și normative, specifice nivelurilor şi ciclurilor educaționale, în conformitate cu Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED–2011). În Anexa 1 este prezentat cadrul legal și normativ în domeniul educației timpurii.

OPȚIUNEA 1: CREAREA UNUI REGIM JURIDIC (FISCAL) SPECIAL

În cazul deciziei de a implementa pria opţiune de servicii propuse, angajatorul va ţine cont de rigorile educaţionale şi de îngrijire reflectate în documentele specifice sectorului dat, pentru a activa în interesul superior al copilului. Astfel, la etapa elaborării curriculumului de educare şi îngrijire a copilului, ce vor sta la baza activităţii acestor două tipuri de opţiuni, se va conduce de prevederile Cadrului de Referinţă al Educaţiei Timpurii din Moldova (CRET), de Curriculum pentru Educaţia Timpurie şi de Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani. Detalii despre fiecare document sunt oferite în continuare.

Documentele menționate oferă îndrumare curriculară și metodologică pentru cei care lucrează cu copii în instituțiile de educație timpurie. Ele sunt utilizate de către personal pentru elaborarea, revizuirea și dezvoltarea programelor de învățare și îngrijire cu experiențe planificate, adecvate pentru copii și pentru a promova bunele practici.

(i) Documentul Cadrul de referință al Educației Timpurii din Republica Moldova39 operează cu sintagma educație și îngrijire timpurie a copilului (EÎTC). EÎTC este un ansamblu care cuprinde dimensiuni intercorelate dintre îngrijire, educație și învățare-dezvoltare. Aceste dimensiuni sunt accentuate în mod diferit, în funcție de vârsta copilului și situație. Cu cât copilul este mai mic, cu atât mai multă interacțiune are loc între copil și educator/ajutor de educator și alt personal în procesul de îngrijire. Aceste situații implică, de asemenea, educația, învățarea - dezvoltarea, fiind importante atât pentru bunăstarea generală a copilului, cât și pentru procesul de învățare.40

(ii) Curriculum pentru Educație Timpurie41 este documentul ce asigură calitatea și eficiența procesului educației și dezvoltării tuturor copiilor de la 1,5 ani până la intrarea în școală, fără a neglija specificul educației, îngrijirii, sănătății și protecției sociale a copilului în perioada de până la 3 ani și, respectiv, în perioada preșcolară. Curriculum pentru Educație Timpurie valorifică conceptele multiaspectuale: interesul superior al copilului, starea de bine a copilului și bucuria de a învăța prin joc în această perioadă a copilăriei timpurii. Îngrijirea și educația timpurie înglobează activități de îngrijire, creștere, educație și învațare și se bazează pe interacțiunea și participarea copiilor. Activitatea cheie este jocul in diferitele sale forme.

(iii) Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani42 constituie documentul oficial care are menirea de a orienta actorii actului educațional în creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, atât în mediul familial, cât şi în cadrul altor instituții de educaţie timpurie și reflectă un cadru de referință privind aşteptările despre ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să facă. Documentul prevede patru domenii de dezvoltare a copilului, corelate cu standarde, indicatori și practici de sprijin: (i) dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii, (ii) dezvoltarea personală, emoţională și socială, (iii) dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii, (iv) dezvoltarea cognitivă. Pentru fiecare domeniu sunt specificate caracteristicile perioadei de dezvoltare a copilului și standardele de dezvoltare pe care trebuie să le asigure familia sau instituția de dezvoltare timpurie a copilului. În conformitate cu standardele date perioada timpurie de până la 3 ani este divizată în două perioade: (i) de la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni), (ii) de la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 de luni).

38 Codul Educației, art. 23 39 Cadrul de referință aleducației timpurii (CRET) este expresia politicii educaționale naționale în domeniul educației timpurii https://mecc.gov.md/sites/default/files/cadrul_de_referinta_ed._timpurii_tipar_0.pdf 40 Ibidem, p.18 41 https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_pentru_educatia_timpurie_tipar.pdf 42 https://mecc.gov.md/sites/default/files/standardele_de_invatare_tipar.pdf

33

T1. Caracteristicile copilui de 0-3 ani pe domenii de dezvoltare43

CARACTERISTICILE COPILULUI DE 0 – 3 ANI ȘI ACTIVITĂȚILE DE EDUCAȚIE ȘI ÎNGRIJIRE TIMPURIE A COPILULUI (EÎTC)

Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei

- Dezvoltarea motricităţii trece din faza ei incipientă „de tatonare“ în faza ei de adevărată, de expansiune. - Copilul îşi dezvoltă capacităţile de la mersul şovăit la alergat, târât, căţărat, de la manevrarea imprecisă,

la apucare, învârtire, desfacere. - Acum este capabil să împingă, să tragă, să ridice, să spargă, să smulgă. Aceste achiziţii permit copilului

un acces mai mare la mediul înconjurător ba mai mult decât atât la stăpânirea şi modificarea lui. Se perfecţionează mişcările mâinilor în rapiditate şi precizie (încă de la un an şi câteva luni copilul poate bea din cană, mâncând cu linguriţa).

- La doi ani este capabil să deschidă uşile, dulapurile, sertarele şi să culeagă obiecte mici între degete. - Participă activ la jocuri, dansuri, activități fizice și alte momente de regim.

Dezvoltarea socio-emoțională

- Pe măsură ce înaintează în vârstă comportamentele afective ale copilului devin tot mai complexe, caracterizându-se prin: instabilitate, fragilitate, reacţii capricioase, mare sensibilitate faţă de restricţii, refuzuri care determina uneori apariţia reacţiilor de opoziţie.

- În jurul vârstei de 18 luni rezonanţa afectivă creşte copilul fiind mult mai impresionabil. Acum se poate manifesta gelozia în raport cu un alt copil căruia i se acordă atenţie sau faţă de o persoană care se interpune între el şi mamă. Timiditatea faţă de persoanele străine, simpatia sau antipatia faţă de cele cunoscute sunt atitudini ce se dobândesc în această perioadă.

- Copilului începe să-i placă gluma, păcăleala, comicul şi poate surâde la complimente. - Atitudinea lui faţă de membrii familiei se modifică apărând anumite atitudini ostile faţă de adult

concretizate în negativismul primar. Copilul se opune prin plânsete, ţipete făcând adevărate spectacole. Aceste tendinţe dispar către sfârşitul perioadei deoarece copilul se maturizează, dobândeşte mai multă siguranţă, independenţă, dar şi datorită folosirii unor metode educaţionale adecvate.

- Ataşamentul afectiv faţă de persoana care îl îngrijeşte capătă acum valenţe noi. Această atitudine afectivă se manifestă selectiv, dar se poate manifesta şi faţă de anumite obiecte.

- Cu toate că stările emoţionale sunt intense, multe dintre ele sunt fragile şi instabile. Copilul trece de la o stare la alta, poate avea manifestări violente, zgomotoase, având puţine resurse pentru a-şi controla aceste stări. Sub influenţa adultului, a experienţelor lui relaţionale, a modelelor care i se oferă, aceste comportamente dispar iar dezvoltarea emoţională devine mai stabilă şi mai controlată.

- Personalitatea copilului se constituie prin apariţia şi dezvoltarea unor elemente bazale ale acesteia în relaţie cu cei din jur şi cu achiziţiile importante de viaţă. Experiența interacțiunilor sociale a copilului se va dezvolta considerabil odată cu intrarea lui în creșă sau grădiniță. Aceasta este momentul propice pentru exerserea cooperării, capacității de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie, va învaţă să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi, să respecte drepturile altor copii.

Dezvoltarea limbajului și a comunicării

- O achiziţie importantă în acest stadiu este vorbirea. La sfârşitul primului an de viaţă majoritatea copiilor pronunţă câteva cuvinte cu înţeles, dacă nu mai multe dintre acestea unele fiind cuprinse în vocabularul propriu sau limbajul propriu.

- La sfârşitul primului an de viaţă deja cunoaşte valoarea socială a limbajului, respectiv faptul că prin intermediul limbajului poate obţine satisfacerea unor trebuinţe.

- În jurul vârstei de 2 ani el foloseşte limbajul ca mijloc de comunicare curentă. Vocabularul său poate conţine de la 8 până la 20 de cuvinte, vocabularul folosit este impregnat de conţinut emoţional, se joacă repetând un cuvânt sau o frază. La 2 ani ritmul şi fluenţa vorbirii este încă 67 slabă, produce propoziţii din care lipseşte de cele mai multe ori verbul, vocea nu este controlată în volum şi modulaţie.

- La 3 ani aproape majoritatea conţinutului exprimat de copil este inteligibil, înţelege întrebări simple ce au legătură cu mediul său şi activităţile sale. Este capabil să relateze despre experienţa sa şi relatarea să poată fi urmărită şi înţeleasă.

- În perioada 12 – 18 luni: - foloseşte cuvinte simple pentru a denumi obiecte familiar. - La 18 luni are un vocabular activ de 5 pana la 20 de cuvinte:

a) poate urma instrucţiuni simple (creste capacitatea de înţelegere a limbajului) b) îşi recunoaşte numele. c) comunicarea non-verbala se nuanţează (solicita ajutor prin gesturi) d) foloseşte cuvântul “nu”

b) în perioada 18 – 24 luni: a) foloseşte cuvinte cu rol de propoziţie b) alătura 2 – 4 cuvinte c) numărul cuvintelor din vocabularul activ creste, ajungând la 2 ani la 150-300 de cuvinte

c) în perioada 24 – 36 luni: a) se îmbunătăţeşte claritatea şi corectitudinea pronunţiei b) vocabularul copilului cuprinde intre 700/800 – 1.000 de cuvinte c) apar întrebările “Ce este?” şi “De ce?”.

Dezvoltarea cognitivă

- În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacitățile cognitive ale copilului. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gândire, observare, imaginație, rezolvare de probleme.

43 ibidem

34

- Ia contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide și solide, cu texturi diferite, cu instrumente diferite.

- Domeniul dezvoltării gândirii logice, matematice, știinţifice, precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului, ce nu se limitează doar la cunoștințe necesare intrării în şcoală.

- La vârsta de până la 3 ani copilul îşi îmbogăţeşte substanţial planul senzorial-perceptiv. Învaţă cele mai multe lucruri prin experienţe nemijlocite sau prin explorarea mediului. Îşi pune la lucru atât senzaţiile auditive, cât şi vizuale sau tactile pentru a înţelege lumea înconjurătoare.

- Dezvoltarea cognitivă este esențială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la procesele prin care copiii dobândesc capacitatea de a gândi, de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează.

- Până la vârsta de 3 ani, planul mental al copilului se dezvoltă considerabil. Memoria şi atenţia prind contur. Deşi memoria începe să se dezvolte pe la vârsta de 2 ani, atenţia este un câştig nou în dezvoltarea cognitiva a copilului. Abia între 2 şi 3 ani, atenţia şi concentrarea încep să ia amploare, mai ales daca sunt bine antrenate şi exersate cu ajutorul părinţilor.

În funcţie de domeniul de dezvoltare specificat, sunt elaborate seturi minime de practici de educaţie şi îngrijire, ce sunt prezentate în tabelul ce urmează.

T2. Practici de sprijin a copilului de 0-3 ani conform standardelor de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani44

PRACTICI DE EDUCAȚIE ȘI ÎNGRIJIRE TIMPURIE A COPILULUI DE 0 – 3 ANI

DOMENIUL - DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI

De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 luni)

- Oferiţi copilului, în perioadele când e treaz, momente în care să stea pe burtă.

- Puneţi-i la dispoziţie obiecte care să poată fi trase, împinse, ridicate.

- Acordaţi-i spaţiu pentru a se mişca liber, pentru a încerca să meargă, să se ridice, să se caţere.

- Asiguraţi-vă că mediul în care se află copilul este sigur şi securizat pentru a avea libertate de mişcare.

- Jucaţi-vă cu copilul, faceți diferite activități în care să cântați împreună și să exersaţi mişcările mâinilor şi picioarelor („Tăpuşele-tăpuşele”,„Picioruşe-picioruşe” etc.) și realizați diferite activități fizice.

- Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga, de a sări, de a se căţăra, de a se târî.

- Puneţi-i la dispoziţie jucării, diferite materiale şi echipamente, care să-l implice în activităţi de mişcare.

- Implicaţi copilul în activităţi care să-i solicite echilibrul, poziţii diferite ale corpului.

- Oferiţi copilului cel puţin 60 de minute de activitate fizică în fiecare zi și momente de odihnă după acestea.

- Propuneți copiilor exerciții care să implice genunchii și gâtul (pentru formarea ținutei corecte).

- Lăsați copilul să umble şi să se joace desculț, atât în casă, cât şi în grădină, într-un loc curat, acoperit cu nisip şi îngrădit. Propuneţi jocuri cu mişcări însoţite de cântec („Iepuraşul”, „Băsmăluţa”).

DOMENIUL - DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ

De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 luni)

- Îngrijiţi, cu afecţiune copilul. Răspundeţi la toate nevoile lui, pentru dezvoltarea ataşamentului; acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul.

- Adresați-vă copilului pe prenume, în timpul interacţiunilor. - Oferiți-i copilului posibilitatea de a se privi în oglindă, de a

se juca, supravegheat, în fața ei. - Interacționați afectiv cu copilul și ghiciți-i intențiile de

comunicare. Când copilul face ceva bine, exprimați-vă aprecierea.

- Asiguraţi confortul copilului, stând aproape de el și oferind sprijin.

- Puneţi la dispoziţia copilului obiecte cu care este obişnuit şi care îl liniştesc (jucăria preferată, suzeta, oglinjoara, plapuma).

- Reacţionaţi pozitiv (verbal sau prin expresii faciale) la plânsul copilului sau la alte comportamente prin care acesta se exprimă.

- Jucaţi-vă cu copilul, provocându-i reacţiile prin grimase, mişcări neobişnuite sau sunete amuzante.

- Adresați-vă pe prenume persoanelor cu care interacționați. - Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevalua. De

exemplu: „Sunt frumos.”, „Sunt murdar.”, „Sunt puternic.” - Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă, evitând

stereotipurile de gen, cum ar fi: „Fetiţele sunt drăguţe.”, „Băieţii sunt puternici.”

- Ajutaţi-l pe copil să înceapă, treptat, să împartă obiectele cu alţii.

- Oferiți copilului, pentru perioade scurte, posibilitatea de a se juca de sine stătător, în medii sigure.

- Evitați criticile, abțineți-vă de la replici; încercați să răspundeți adecvat și cu interes, după necesitate, îndrumând acțiunile copilului.

- Oferiți copilului posibilități de a experimenta, de a explora mediul înconjurător, stabilind, în prealabil, limitele și regulile de rigoare.

- Lăsați copilul să facă tot mai multe lucruri independent, stimulați-i dorința de a fi de sine stătător, de a se simți important și responsabil.

44 Ibidem 5, p. 14-90

35

- Încurajaţi copilul prin sintagme, cum ar fi: „Foarte bine! Ai băut tot laptele!”, „Bravo!”, „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care se confruntă.

- Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. - Adresaţi-vă copilului pe numele mic, zâmbiţi-i, vorbiţi-i,

îmbrăţişaţi-l mai des etc. - Încurajaţi-l și provocați-l să imită gesturi şi sunete produse

de adulţii cu care interacționează. - Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului, mai ales atunci când îl hrăniţi

sau îi schimbaţi scutecele, haina. - Ajutaţi-l pe copil să îşi depăşească temerile. - Reacţionaţi constant şi ferm, de fiecare dată, când copilul

manifestă un comportament inadecvat, folosește obiecte interzise sau periculoase.

- Manifestați-vă atitudinea față de comportamentele adecvate/inadecvate prin reacţii verbale sau non-verbale de aprobare și, respectiv, de respingere.

- Etc.

- Discutaţi cu copiii despre emoții, sentimente, oferindu-le susținere și înțelegere.

- Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. - Încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea dorinţelor pentru un

timp. - Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă/să conștientizeze cuvintele

care exprimă emoţii; să știe să-și exprime stările emoţionale neobservabile prin cuvinte.

- Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii, prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie, entuziasm, tristeţe, frică etc.

- Analizaţi/comentați expresiile personajelor din desene animate.

- Insistaţi pe exprimarea verbală şi non-verbală a emoţiilor trăite, mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi, furioşi sau irascibili.

- Stimulați copiii să vorbească despre emoțiile lor, să redea, verbal și prin mimică, emoțiile personajelor din filme și cărți.

- Utilizați jocuri de selectare a cuvintelor referitoare la emoții din poezii, povești elocvente în acest sens.

- Vorbiți-le copiilor despre alegerea corectă/adecvată a vestimentației,

- Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. - Etc.

DOMENIUL - DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ȘI A COMUNICĂRII

De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 luni)

- Realizați cu copilul jocuri de etichetare a părților corpului, de localizare a persoanelor din familie, obiectelor din apropiere. De exemplu: „Unde sunt ochii tăi?”, „Unde este bunica?” etc.

- Dialogați cu copilul despre evenimente, activități zilnice, oferindu-le posibilitatea de a răspunde non-verbal, apoi verbal, prin „Da”, „Nu”.

- Organizați pentru copii un mediu bogat în stimulări auditive (muzică, jucării muzicale), cântați cântece împreună și vorbiți cu el permanent.

- Încurajați copilul să îndeplinească diverse comenzi. De exemplu: „Dă mânuța!”, „Arată masa!”

- Utilizați, în discuție cu copilul, propoziții scurte, simple; vorbiți rar, clar, modelând limbajul copilului, repetând corect cuvintele pronunțate greșit de către acesta.

- Extindeți încercările copilului de a utiliza cuvinte prin intermediul jocurilor de cuvinte.

- Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimuli auditivi (muzică, comunicare interumană).

- Puneți la dispoziția copilului imagini și cărți ce emit sunete. - Când vă adresaţi copilului, utilizaţi propoziţii simple, corect

construite din punct de vedere gramatical. - Lăudaţi copilul pentru încercarea sa de a se exprima în

propoziţii. Reluaţi propoziţia în forma completă – „Mama/tata a plecat…” – și stimulați-l pe copil să continue.

- Utilizaţi, în discuții cu copilul, un limbaj simplu, fără diminutive.

- Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat, în scopul inteligibilităţii pronunţiei.

- Puneți la dispoziția copilului jucării muzicale, zornăitoare și jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de diferențiere auditivă. De exemplu: jocuri cu sunete produse de diferite instrumente muzicale: „Batem la tobe, suflăm la fluier, cântăm la orgă.”

- Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii.

- Folosiți un vocabular cât mai divers, atunci când vorbiți și citiți cu copilul, explicați cuvintele necunoscute și introduceți cuvinte noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul zilnic.

- Cereți copilului să transmită un mesaj verbal scurt în timpul jocului.

- Implicați copilul în rezolvarea unor situații simple și răspundeți, întotdeauna, la întrebările adresate de către el.

- Propuneți copilului sarcini pe care să le poată realiza treptat, doar câte una pe rând. De exemplu: „Dă-mi, te rog, mingea cea roșie de pe etajera de jos.”

- Utilizați diferite modalități de a exprima aceleași lucruri și extindeți propozițiile construite de către copil, transformându-le în propoziții dezvoltate.

- Desfășurați jocuri de împărțire a cuvintelor în silabe și de dezvoltare a capacității de exprimare a experiențelor senzoriale.

- Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (de exemplu: cărţi cu imagini ale animalelor şi puiul lor, obiecte de uz casnic, jucării etc.).

- Antrenați copiii în jocuri didactice de determinare a gestului, sunetului emis de diverse obiecte, instrumente muzicale etc.

- Încercați, cât mai frecvent, să introduceți în vizorul copilului obiecte noi, care să-l intereseze.

- Folosiţi, în mod constant, în vorbire, descrierea rutinelor zilnice: De exemplu: „După somnul de după amiază, ne pregătim să mergem la joacă.”, „Mai întâi mergem la baie, ne spălăm, apoi ne schimbăm hainele ...”

- Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întrebări deschise, obișnuiți-l să evite răspunsurile monosilabice.

- Organizați cu copilul jocuri, cum ar fi: „Eu spun una, tu spui multe.”

- Reformulați întrebările în mod corect. - Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea cu copilul.

Încurajaţi exprimarea copiilor prin propoziţii complete.

36

- Când adresaţi copilului întrebări, alocaţi timp suficient, pentru ca acesta să vă răspundă.

- Improvizați jocul karaoke sau încercaţi împreună să fredonați versurile, având la dispoziție doar linia melodică (negativul).

- Etc.

DOMENIUL - DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

De la naștere până la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate până la 3 ani (19-36 luni)

Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din material plastic sau care combină diferite texturi (material lucios, suprafeţe netede etc.).

Asiguraţi camera copilului cu o minibibliotecă pentru acesta.

Țineți copilul confortabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărindu-i gânguritul în timpul interacțiunii cu cartea.

Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil (prezis, dedus), cu doar câteva cuvinte pe o pagină.

Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini în care sunt copii şi adulţi; cu fotografii ale obiectelor similare mediului imediat al copilului.

Denumiţi imaginile cărţilor, ale revistelor pe care le răsfoiţi împreună cu copilul şi încurajaţi-l să facă acelaşi lucru.

Creaţi o carte/niște imagini în care personajul principal să fie copilul antrenat în activitățile zilnice; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea sau imaginile.

Citiţi copilului cu bucurie, râdeţi împreună, învăţaţi-l că lectura produce satisfacție, amuzament.

Citiţi copilului cărţi diferite. Faceţi trimiteri, conexiuni cu experienţa de viaţă a copilului.

Adultul reprezintă un model pentru copil în modul în care poziţionează cartea, întoarce paginile, întreţine/respectă cartea.

Puneți la dispoziția copilului materiale care să permită exersarea musculaturii fine. Încurajați copilul să mănânce cu lingura.

Asigurați copilului un spațiu cu instrumente pentru scris și foi mari (tip A3).

Încurajați copilul atunci când dorește să utilizeze instrumente de scris.

Facilitați observarea de către copil a diferitelor plante, animale, precum și interacțiunea cu oamenii – alții decât membrii familiei.

Stimulați copilul să identifice și să denumească obiectele și ființele întâlnite.

Introduceți jocuri care solicită identificarea onomatopeelor produse de unele animale.

Înlesniți interacțiunea copilului cu plantele, animalele, insectele din mediul înconjurător. De exemplu: atinge râme, observă furnici, privește și arată animalele de companie sau

din curte, admiră florile, adună frunze sau crengi. Vorbiți cu copiii când faceți diverse activități. Explicați-le acțiunile.

Asiguraţi copilului un mediu bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulare vizuală, auditivă, tactilă etc.

Puneţi la dispoziţia copilului diferite materiale tipărite (cărţi de poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună.

Acordați copilului, în fiecare zi, timp pentru lectură. Propuneți copiilor sarcini în grup mic sau individuale, care solicită utilizarea de cărți, enciclopedii, reviste etc.

Citiţi copilului în fiecare zi timp de 30 de minute.

Oferiți, zilnic, copiilor posibilitatea de a-și alege o carte preferată și de a se retrage într-un loc liniștit al sălii pentru a o răsfoi.

Când citiţi copilului, schimbaţi rolurile, astfel încât copilul să devină povestitor, iar adultul – ascultător.

Satisfaceți rugămintea copilului de a reciti povestea preferată.

Folosiţi, în vorbirea curentă, fraze, expresii din poveşti; amintiţi copilului din ce poveste sunt extrase.

Citiţi povești, poezii din folclorul copiilor, cărți care aparţin autorilor clasici autohtoni, din literatura pentru copii.

Puneți la dispoziția copilului cărți, imagini care emit sunete.

Propuneți copiilor activități cu jucării interactive.

Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în care susţine cartea. Reluaţi conceptele de autor, titlu, copertă, arătându-le.

Scrieți pe lucrarea copilului comentariile și descrierea pe care o face acesta.

Desenați împreună, astfel încât copilul să poată observa poziția instrumentelor de scris și a corpului.

Explorați utilizarea unei diversități de instrumente.

Propuneți jocuri copiilor în care să distingă corpuri vii/nevii, de sortare și clasificare după diferite criterii (după mediul de viață: animale sălbatice/domestice, păsări de curte/ sălbatice etc.). De exemplu: piatra este un corp neviu, iar pisica este un corp viu.

Oferiți copilului șansa de a observa plante înflorind în diferite momente ale anului.

Cereţi copilului să denumească fenomenele naturii şi discutaţi despre efectele acestora asupra activităţilor zilei. De exemplu: „E soare.”/„Ninge.”/ „Plouă.”

Ajutați-l pe copil să observe soarele, luna, stelele.

Organizați jocuri de identificare a părţilor corpului.

Examinați cu copiii diferite fenomene, ființe, pentru a observa asemănările și deosebirile dintre ele.

Etc.

O altă dimensiune a organizării şi funcționării serviciilor alternative de educaţie timpurie o constituie baza materială și dotarea didactico-metodică a procesului educațional. Dotarea se asigură în conformitate cu Standardele minime de dotare a instituției de educație timpurie (aprobat prin Ordinul MECC nr. 253 din 11.10.2017). În funcție de necesitățile și posibilitățile instituției, fondatorul poate decide asupra unei dotări superioare celei descrise în standardele minime.

37

Serviciile alternative de educație timpurie își vor ajusta capacitățile conform dimensiunilor, standardelor și indicatorilor de calitate, stabilite prin Metodologia de evaluare a instituțiilor de învățământ general, aprobată prin Odinul nr. 470 din 24 aprilie 2019. Dacă este să vobim despre principiul asigurării calității în instituțiile ce vor presta serviciile alternative de îngrijire a copiilor la locul de muncă, o atenţie deosebită urmează a fi acordată prevederilor metodologie de evaluare. Metodologia de evaluare a instituțiilor de învățământ general stabilește că, instituțiile și filialele acestora, indiferent de modul de organizare și de tipul de proprietate, sunt supuse, fără excepție, procedurii de evaluare. Setul minim de standarde este reflectat în tabelul de urmează.

T3. Dimensiuni, standarde și indicatori de calitate, stabiliți prin metodologia de evaluare a instituțiilor de învățământ general

DIMENSIUNI STANDARDE DE CALITATE

Dimensiune I. SĂNĂTATE, SIGURANȚĂ, PROTECȚIE

1.1. Instituția de învățământ asigură securitatea și protecția tuturor elevilor/ copiilor 1.2. Instituția dezvoltă parteneriate comunitare în vederea protecției integrității fizice și psihice a fiecărui elev/ copil 1.3. Instituția de învățământ oferă servicii de suport pentru promovarea unui mod sănătos de viață

Dimensiune II. PARTICIPARE DEMOCRATICĂ

2.2. Instituția școlară comunică sistematic și implică familia și comunitatea în procesul decisional 2.3. Școala, familia și comunitatea îi pregătesc pe copii să conviețuiască într -o societate interculturală bazată pe democrație.

Dimensiune III. INCLUZIUNE EDUCAȚIONALĂ

3.1. Instituția educațională cuprinde toți copiii, indiferent de naționalitate, gen, origine și stare soci - ală, apartenență religioasă, stare a sănătății și creează condiții optime pen - tru realizarea și dez - voltarea potențialu - lui propriu în procesul educational 3.2. Politicile și practicile din instituția de învățământ sunt incluzive, nediscriminatorii și respectă diferențele individuale. 3.3. Toți copiii beneficiază de un mediu accesibil și favorabil,

Dimensiune IV. EFICIENȚĂ EDUCAȚIONALĂ

4.1. Instituția creează condiții de organizare și realizare a unui proces educațional de calitate. 4.2. Cadrele didactice valorifică eficient resursele educaționale în raport cu finalitățile stabilite prin curriculumul national. 4.3. Toți copiii demonstrează angajament și implicare eficientă în procesul educational

Dimensiune V. EDUCAȚIE SENSIBILĂ LA GEN

5.1. Copiii sunt educați, comunică și interacționează în conformitate cu principiile echității de gen.

OPȚIUNEA 2: FONDAREA UNEI PERSOANE JURIDICE NOI

În contextul în care această opţiune prevede fondarea unei entităţi private ce va oferi servicii de îngrijire și educaţie timpurie, din punct de vedere educaţional, urmează să se ţină cont de descrierea și îndrumările oferite în cadrul primei opţiuni prezentate anterior.

OPȚIUNEA 3: FINANȚAREA SERVICIILOR DE CREȘE

În baza descrierii oferite în capitolele precedente, a specificului de activitate a fiecărei opţiuni de serviciu alternativ de îngrijire a copilului ce poate fi oferit de angajator, inclusiv cea ce finanţare a serviciilor de creșă, deducem că prin prisma educaţională pot fi oferite îndrumări doar pentru primele două opţiuni de servicii. Pornind de la ideea că Moldova deja dispune de un cadru specific ce reglementează activitatea educaţională a entităţilor educaţionale, inclusiv a creşelor, necesitatea de a interveni se evidenţiază doar în cazul situaţiilor în care agentul economic decide să creeze un regim juridic special, fie să fondeze o nouă entitate juridică. Prin urmare, o evaluare separată pentru această opţiune nu se necesită.

OPȚIUNEA 4: STABILIREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

Din perspectiva educaţională, opţiunea 4 corespunde cu descrierea oferită pentru opţiunea precedentă de servicii alternative (finanţarea serviciilor de creșă).

PERSONALUL CARE VA PRESTA SERVICII DE EDUCAȚIE ȘI ÎNGRIJIRE TIMPURIE A COPILULUI (EÎTC)

O dimensiune importantă a organizării-funcționării centrelor private (alternative) de educație timpurie este personalul instituţiei de educaţie timpurie. În cazul în care agentul economic optează pentru înfiinţarea centrului cu program parţial de activitate sau crearea unui serviciu de educație și îngrijire timpurie a copilului sau pentru fondarea unei persoane juridice cu acest tip de activitate va ține cont de prevederile CORM 0016-14 pentru angajarea personalului.

38

Codul ocupaţiei Titlul ocupaţiei Codul categoriei

funcţiei Diapazonul categoriilor

tarifare Codul ediţiei

ÎUTC

531101 Dădacă - 1 66

531102 Guvernantă 3 - -

531103 Îngrijitor de copii - - -

234201 Educator puericultor45 2 - -

Administrația instituției și fondatorul, împreună cu organul local de specialitate în domeniul învățământului sunt responsabili de asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei timpurii. În procesul dat se vor respecta standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare (conform Regulamentului-tip al instituţiei de educaţie timpurie). Potrivit Regulamentului-tip al instituţiei de educaţie timpurie, personalul din instituţia de educaţie timpurie publică și privată este constituit din personal de conducere, personal didactic şi personal nedidactic, cu vârsta de la 18 ani, cu calităţi morale, apţi din punct de vedere medical şi psihic, capabili să relaţioneze corespunzător cu copiii, părinţiii. Pentru salarizarea personalului managerial, didactic și de îngrijire din educația timpurie se aplică normele Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23.11.2018.46

Totodată, conform Standardelor de competenţă profesională ale cadrelor didactice din învățământul general (2018)47 personalul didactic trebuie să aibă studii pedagogice. Absolvenţii programelor de învăţămînt superior de alt profil decât cel pedagogic au dreptul de a profesa în învăţământ numai după ce au urmat programul unui modul psihopedagogic. Toţi angajaţii instituţiei de educaţie timpurie - publică şi privată – sunt supuși examenului medical obligatoriu, în ordinea stabilită de autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniu, şi o dată la 2 ani susţin proba privind minimul de cunoştinţe sanitare pe programul igienic.48

La baza activităţii personalului didactic sunt prevederile reflectate în documentele aprobate prin ordinele Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Astfel, personalul didactic și de îngrijire se va ghida de următoarele documente: (i) Ghidul pentru cadrele didactice de la grupele de creşă, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 71 din 05.09.2017; (ii) Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani, ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1592 din 25 octombrie 2018; (iii) Curriculum-ului pentru educația timpurie, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1699 din 15 noiembrie 2018; (iv) Reperele metodologice privind organizarea procesului educațional în instituțiile de educație timpurie în anul de studii 2019-2020, aprobate prin Odinul MECC nr. 1046 din 21 august 2019.

Adiţional, instrumente accesibile pentru activitatea didactică de zi cu zi a cadrelor didactice, dar şi pentru alţi îngrijitori implicaţi în dezvoltarea şi educaţia copiilor de la naştere la 3 ani sunt: (i) Ghidul de implementare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, a Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani din perspectiva Cadrului de referință pentru educație timpurie, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 283 din 20.03.201949 și (ii) Ghidul pentru cadrele didactice de la grupele de creşă, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 71 din 05.09.2017.50

45 Educătorul puericultor (Cod Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova 006-14 – 234201) este persoana calificată a cărei intervenție se regăsește în sectorul serviciilor de crestere, îngrijire si educatie timpurie a copilului si de susținere a părinților în consolidarea abilităților parentale și care are rol în educarea copiilor de vârstă antepreșcolară în conformitate cu cerințele idealului educational. 46 https://mf.gov.md/sites/default/files/1.%20Legea%20270_ro.pdf 47https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_de_competenta_profesionala_ale_cadrelor_didactice_din_invatamantul_general.pdf 48 https://mecc.gov.md/sites/default/files/reg-tip_.iet_14.11.2017_rom.pdf, p. 27 49 https://mecc.gov.md/sites/default/cfiles/ghid_ro.pdf 50 https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_pentru_cadrele_didactice_de_la_grupele_de_cresa.pdf

39

VI. ANALIZA OPȚIUNILOR PRIN PRISMA SANITARĂ

Analiza cadrului legal specific prin prisma securităţii spaţiilor destinate procesului educativ şi de îngrijire a copiilor este esenţială a fi desfăşurată pentru a evidenţia cât de bine angajatorul se poate alinia acestor rigori legislative fără a neglija siguranţa copilului în procesul de îngrijire şi educare. La etapa în care au fost conturate lacunele legislative şi fiscale în procesul de oferire a serviciilor alternative propuse în cadrul acestui document, cât şi propuse şi unele intervenţii de depăşire a acestora, inclusiv prin oferirea unor îndumări din perspectiva educaţională, o atenţie deosebită urmează a fi alocată şi aspectului de siguranţă a mediului în care copiii îşi vor petrece timpul în timp ce părinţii/tutorii se află la muncă. Înţelegând esenţialitatea oferirii unui mediu bine gestionat şi sigur, în care potenţialele pericole la care sunt expuşi copiii sunt eliminate, nu în ultimul rând urmează a fi analizate standardele prevăzute de cadrul legal şi normativ naţional specific sanitaţiei şi igienei şi prin prisma disponibilităţii angajatorilor de a le respecta, fără a neglija interesul suprem al copilului de a fi educat şi îngrijit într-un mediu sigur.

Prioritate în procesul de analiză va fi oferit evaluării rigorilor sanitare în procesul de oferire a primelor două opţiuni de servicii de îngrijire a copiilor la locul de muncă, şi anume: (i) crearea unui regim juridic special şi (ii) fondarea unei persoane juridice noi. Pornind de la prezumţia că serviciile de îngrijire şi educare a copiilor specific opţiunilor 3 (finanţarea serviciilor de creşă) şi 4 (stabilirea parteneriatului public-privat) nu sunt oferite în cadrul spaţiului gestionat de angajatorul ce ia decizia de a oferi suport părinţilor cu copiii mici care sunt încadraţi în câmpul muncii, însă sunt furnizate de o instituţie educaţională care se supune prevederilor reglementate de autorităţile publice, în cadrul acestui capitol vor fi relevate constatările de bază şi recomandări specific serviciilor ce urmează a fi oferite pe perimetrul spaţiului gestionat de angajator.

În Republica Moldova, standardele minime necesare din punct de vedere sanitar și igienic pentru deschiderea/amenajarea unui spațiu predestinat pentru copii sunt stipulate în Regulamentul-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie. Acesta este aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017 și Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie din perspectiva simplificării procedurilor tehnice și sanitare, cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate și sanitare. Regulamentul conține prevederi specifice care reglementează următoarele domenii:

a) amplasarea instituției; b) amenajarea și menținerea teritoriului; c) dotarea și întreținerea încăperilor; d) iluminatul natural și artificial al încăperilor; e) încălzirea și ventilația încăperilor; f) asigurarea cu apă potabilă și sanitație;

g) prevenirea îmbolnăvirilor copiilor; h) organizarea alimentației şi nutriției; i) igiena personală a copiilor de vârstă ante preșcolară și preșcolară; j) igiena personalului; k) obligațiunile personalului medical.

În continuare este prezentată o analiză pentru fiecare dintre cele două opţiuni specificate care necesită a fi abordate şi prin prisma sanitaţiei şi igienei.

OPȚIUNEA 1: CREAREA UNUI REGIM JURIDIC SPECIAL

Amintim că această opțiune implică 2 tipuri de soluții și anume (i) înființarea unui centru cu program parțial de activitate și (ii) crearea unui serviciul dedicat.

În cazul creării unui regim juridic special, la momentul actual, angajatorul trebuie să respecte întocmai prevederile Regulamentului sanitar. În pofida acestora, consultarea detalială a acestuia a permis să fie constatat faptul că actualul Regulament-tip constituie o barieră pentru angajator, în cazul în care acesta decide să organizeze o creșă-gradiniță sau centru de dezvoltare pentru copii. Mai specific vorbind, multe din prevederile regulamentului actual, sunt depășite, iar pentru un serviciu cu regim redus de muncă și număr redus de copii, majoritatea din ele absolut nu sunt fezabile. Spre exemplu:

(i) prevederile stipulate în capitolul 2 privind amplasarea instituțiilor de educație timpurie, dar și construcții și planificare a instituției de educație timpurie, conține cerințe ce nu pot fi aplicate, deoarece un astfel de serviciu presupune că acesta va funcționa într-o clădire deja existentă și construită. Astfel, o soluţie ar fi de ajustat unele normative de suprafață necesară pentru un copil în camera de grupă și dormitor la suprafața existentă, de aici și rezultă că numărul beneficiarilor de aceste servicii va fi redus.

40

(ii) prevederile capitolului 3 privind amenajarea și menținerea teritoriului poate fi un mare impiediment pentru deschiderea unui astfel de serviciu, în contextul în care se presupune că copii vor vizita ocazional acest serviciu și doar pe o perioadă scurtă de timp. (iii) specificaţiile din capitolul 4 privind dotarea și întreținerea încăperilor, de asemenea, capitolul 5 și 6 iluminarea naturală și artificială, ventilarea și încălzirea, tot așa și capitolul 7 aprovizionarea cu apă și sanitație poate fi aplicat doar parțial și necesită ajustări. (iv) în cazul serviciilor prestate în regim redus, dormitoarele nu sunt obligatorii, respectiv se vor organiza doar spații pentru recreere. (v) dat fiind faptul că instituția de educație timpurie este organizată în cadrul unei întreprinderi, blocul alimentar nu întotdeauna ar putea fi ajustat la normativele din prezentul regulament. La acest capitol se recomandă să se recurgă la servicii de catering pentru organizarea alimentației sănătoase și calitative a copiilor sau se admite să se pregătească bucatele la bucătăria cantinei acestei întreprinderi, dacă aceasta este prezentă cu respectarea normelor sanitare din Regulamentul Sanitar. (vi) Spațiul verde la majoritatea întreprinderilor din sectorul urban este minimal, densitatea clădirilor este mare – este unul dintre obstacolele pentru angajatori de a organiza o creșă-grădiniță cu regim prelungit de lucru. Astfel, se poate recurge la construirea foișoarelor, unde copiii își vor desfășura activitățile didactice, pe perimentrul spațiului existent predestinat pentru jocurile și plimbările în aer liber vor fi sădiți arbuști și flori, separat și îngrădit pentru securitatea copiilor; se admite ca 2 grupe să aibă un teren de joacă cu respectarea principiului de separare.

STUDIU DE CAZ

În Letonia sunt create camere pentru copii la locul de muncă al părinților. Cerințele de igienă stabilite permit realizarea unui mediu optim pentru dezvoltarea copiilor, reducerea riscurilor pentru sănătatea lor în procesul de monitorizare (riscuri de boli infecțioase și riscuri, efecte adverse ale factorilor fizici și de mediu), precum și asigură confortului psihologic al copiilor, promovează dobândirea și respectarea abilităților de igienă și a unuistil de viață sănătos. Inspectoratul de Sănătate controlează îndeplinirea cerințelor de igienă din instituțiile de îngrijire a copiilor și de învățământ, care sunt incluse în registrul instituțiilor de învățământ și în registrul furnizorilor de servicii de îngrijire a copiilor.

În funcție de perioada în care copilul se află în grija acestui serviciu, acesta este împărțit în: termen scurt (supraveghere pentru maxim patru ore) și cu normă întreagă (supraveghere mai mult de patru ore).

În timpul sezonului gripal, instituțiile de îngrijire a copiilor și instituțiile de învățământ ar trebui să urmeze măsuri de igienă mai stricte prin dezinfectarea frecventă a instalațiilor și suprafețelor comunale și ventilația regulată a spațiilor pentru a limita intrarea infecției în echipă și pentru a reduce răspândirea ulterioară a acesteia.

Întru depăşirea barierelor ce ar stagna procesul de oferire a serviciului dat de îngrijire şi educare a copilului la locul de muncă, se propune o versiunea ajustată a Regulamentului. Astfel, în Anexa 3 este prezentată versiunea Regulamentului revizuită, pe care o considerăm optimă de a fi aprobată ca versiune actualizată a celui existent. Chiar dacă regulamentul actualizat include multe prevederi, la prima vedere, rigide și cu norme exacte stipulate, considerăm că aceastea sunt necesare de respectat de către angajator întru a asigura în totalitate securitatea și sănătatea copiilor în cadrul serviciilor de îngrijire a creșelor la nivel de întreprindere.

Totodată, mai jos sunt prezentate normativele/cerințele sanitaro- igienice minime față de un serviciu de îngrijire alternative care urmează să funcționeze în cadrul/pe lângă întreprindere cu regim prelungit de activitate (8-10 ore/zi).

T4. Normative/cerințe sanitaro-igienice față de suprafețele predestinate educației timpurii ale copiiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară, cu regim prelungit (8-10 ore/zi)

CRITERIUL PREVEDERI

Organizarea serviciului grădiniță-creșă

Pentru organizarea seviciilor de grădiniță - creșă la nivel de întreprindere este nevoie de ținut cont de cerințele sanitare și de un Regulament care să prevadă toate aspectele și cerințele necesare a fi respectate.

Amenajarea teritoriului predestinat pentru jocurile, activitățile în aer liber

Pentru instituţiile de educaţie timpurie cu regim prelungit de activitate (mai mult de 6 ore/zi) trebuie să fie prevăzute locuri amenajate pentru recreiere şi educaţia fizică a copiilor. Pentru plimbări pot fi utilizate scuarurile, parcurile şi alte teritorii amenajate.

41

Terenurile de jocuri trebuie să fie acoperite cu iarbă, cu sol compactat, fără praf sau realizate din materiale care nu produc efecte nocive asupra sănătăţii umane şi separate între ele prin cărări acoperite cu o suprafaţă potrivit de fermă care să asigure securitatea copiilor.

Pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pentru copii cu dereglări ale aparatului locomotor cărările şi trotuarele nu trebuie să aibă o pantă mai mare de 5 grade, cu lăţimea nu mai puţin de 1,6 m. La cotituri şi la fiecare 6 m trebuie să fie amenajate zone de repaus.

Intrare și ieșire

Scările și rampele trebuie să aibă șine.

Ușile care se deschid la exterior trebuie să fie deblocate sau să aibă bare de panică.

Blocurile întrepriderii, unde vor fi amenajate spațiile pentru copii se acomodează și la necesităţile copiilor cu dizabilităţi prin următoarele mijloace: căi de acces conform normativelor şi standardelor naţionale în construcţie, adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; WC-uri accesibile; uşi şi ascensoare accesibile/largi; gresie şi faianţă nealunecoasă şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere accentuate şi medii.

Ferestrele

Sticla trebuie să aibă un standard de siguranță de înaltă calitate.

Ferestrele din sălile de jocuri trebuie să fie orientate optimal în perimetrul vest–sud–est şi înzestrate cu oberlihturi.

Încuietorile de siguranță pentru copii pe ferestrele care se deschid ar trebui luate în considerare, la fel ca și țânțarii sau plasele cu muște.

Ferestrele care se deschid ar trebui să aibă bariere sau panouri pentru a preveni căderea copiilor.

Pereți

Pardoselile trebuie inspectate regulat pentru obiecte mici (care pot intra în gură), proeminente cuie, despicături și așa mai departe.

Pereţii din încăperile de grupă sunt echipaţi şi vopsiţi în culori mate de tonuri deschise. Uşile şi ramele de la uşă, părţile proeminente ale clădirii, borduri, trepte, mobilierul şi echipamentele trebuie să contrasteze cu culoarea pereţilor.

Țevile fierbinți sau caloriferele care pot produce arsuri la copii ar trebui îndepărtate sau asigurate.

Plafoane

Prizele electrice trebuie să fie protejate de copii cu învelitori sau dopuri de siguranță sau ar trebui să fie amplasate la o înălțime care nu poate fi atinsă de copii.

Luminile trebuie să fie bine securizate, fără cabluri libere sau cu cabluri periculoase.

Mobilier

Ar trebui ales mobilier pentru copii, ușor cu margini rotunjite.

Toată mobila trebuie verificată dacă există piese libere, șuruburi proeminente, cuie și alte pericole.

Mobilierul mobil trebuie să fie bine securizat.

Aparatele electrice, televizoarele și radiourile cu cabluri nu trebuie să fie la îndemâna copiilor.

În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de vedere şi cei cu retard mintal trebuie să fie mese universale individuale, cu parametri reglabili, design simplu şi construcţii sigure.

În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de auz, precum şi dereglări severe de vorbire trebuie prevăzute: mese individuale cu telecomandă.

În sălile de grup pentru copiii cu dizabilităţi ale aparatului locomotor se prevede mobilier special (Anexa 4 al Regulamentului sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie51)

Paturile (somnul ca activitate)

Dormitoarele sunt dotate cu paturi individuale asigurate cu saltea, pătură, muşama de protecţie, şi lenjerie pentru fiecare copil, adecvate vîrstei acestuia. Se interzice folosirea paturilor în 2 nivele pentru evitarea traumelor, dar se admit cele pliante.

Amplasarea paturilor trebuie să asigure trecerea liberă a copiilor între paturi, paturi şi pereţi, paturi şi radiatoare.

51 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=96090&lang=ro

42

Jucării și rechizite

Jucăriile ar trebui să fie verificate pentru a avea margini ascuțite sau ascuțite, așchii, vopsea pentru tăiere sau alte semne de uzură.

Jucăriile noi, înainte de a fi aduse în grupe, se spăla timp de 15 minute sub jet de apă (t+37°C) cu săpun şi se usucă la aer. Cele de cauciuc, penopoliuretan, penolatex, plastizol se spală conform instrucţiunilor menţionate şi se storc. Jucăriile care nu se supun prelucrării umede sunt folosite doar ca material didactic demonstrativ.

Sălile de baie și WC

Dimensiunile, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare (lavoare/chiuvete, closet) în grupurile sanitare se realizează în raport cu vîrsta copiilor, reieşind din nevoile speciale şi oportunităţile pentru copii.

Masa de schimbat scutecul si lavuarul ce permite spalarea expres a copilului.

Pentru copiii sub 3 ani sunt prevăzute oliţe individuale numerotate, care sunt spălate sub jet de apă, iar în situaţii epidemiologice se prelucrează după fiecare utilizare cu substanţe biodistructive.

Grupurile sanitare trebuie să fie dotate cu chiuvete, conectate la apă rece şi caldă şi controlate termostatic, săpun, mijloace adecvate pentru uscarea mîinilor, la necesitate cu mobilier adecvat pentru schimbarea scutecelor şi cu instalaţii pentru depozitarea scutecelor murdare.

Cabinele WC-urilor trebuie să fie destul de spaţioase pentru a permite unui angajat să ajute copilul la necesitate şi de o înălţime suficientă pentru a asigura intimitatea copilului, permiţînd totodată supravegherea din partea personalului. Lîngă vasele de closet se instalează bare de suport.

Veceurile din grupe trebuie să fie asigurate cu ventilaţie naturală şi încălzire adecvată pentru a preveni răcirea copiilor.

Alimentația

În cazul instruirii educative a copiilor din instituțiile se admite a recurge la serviciile de catering.

Bufetele din încăperile de grup se prevăd soluţii planimerice şi echipament corespunzător pentru primirea bucatelor gata, produselor alimentare şi distribuirea acestora. În bufet trebuie să se prevadă condiţii pentru spălarea mîinilor şi separat a veselei (masină de spălat vasele)

Alimentaţia copiilor trebuie să fie calitativă, variată după compoziţia produselor alimentare şi să satisfacă în întregime cu substanţe nutritive necesităţile organismului în creştere. Alimentaţia copiilor se efectuează în corespundere cu meniul întocmit pe 10 zile şi aprobat de conducerea instituţiei de educaţie timpurie.

În instituţiile de educaţie timpurie cu program de 12 ore copiii se alimentează de 4 ori pe zi, iar în cele cu program de 24 ore - de 5 ori pe zi. Valoarea calorică a raţiei este repartizată pentru 5 mese în modul următor: dejunul reprezintă 20-25 %, dejunul II - 5%, prînzul –35-40%, gustarea – 10– 15%, cina – 20-25 %.

Alimentaţia copiilor din instituţiile de educaţie timpurie a cărui program de activitate este de 9 – 10,5 ore se organizează de 3 ori pe zi, care asigură 65 % –70% din valoarea calorică diurnă. Dejunul trebuie să constituie 20-25 %, prînzul –35-40% şi gustarea – 10–15%.Între dejun şi masa de prînz se ia o masă suplimentară ce include o porție de fructe proaspete.

Educația sanitară

Copiii trebuie învăţaţi să cunoască că articolele personale, cum ar fi pieptene, periuţe de dinţi, suzete, prosoape etc., sunt individuale şi trebuie să fie depozitate într-un mod sanitar, astfel încât să nu contamineze sau să intre în contact cu articolele de igienă personală ale altui copil. Articolele personale nu sunt partajate între copii.

Educaţia igienică la antepreşcolari trebuie să asigure învăţarea comportamentelor sanogene şi integrarea lor în rutinele comportamentale. Printre ele sunt incluse: educaţia pentru sănătatea fizică, igiena personală şi alte comportamente preventive.

Cultivarea deprinderilor igienice la copii trebuie să fie una din priorităţile educaţionale ale instituţiilor de educaţie timpurie.

Toţi copii trebuie să fie învăţaţi să se spele pe mîini sistematic şi corect: să umezească mîinile cu apă caldă, apoi să aplice săpun, şi să spele energic pînă când apare o spumă cu sapun.

43

Pentru completare, în continuare sunt prezentate şi normativele/cerințele sanitaro- igienice minime față de un serviciu de îngrijire alternative pentru copii care urmează să funcționeze în cadrul/ pe lângă întreprindere cu regim redus de activitate (de la 3-4 ore pînă la 6 ore/zi).

T5. Normative/cerințe sanitaro-igienice față de suprafețele predestinate educației timpurii ale copiiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară, cu regim redus (3-4 ore si 6 ore/zi)

CRITERIUL PREVEDERI

Organizarea serviciilor de creșă

Pentru organizarea seviciilor de grădiniță - creșă la nivel de întreprindere este nevoie de ținut cont de cerințele sanitare și de un Regulament care să prevadă toate aspectele și cerințele.

Intrare și ieșire Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Ferestrele Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Pereți Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Plafoane Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Mobilier Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Paturile

La organizarea învățământului preșcolar în regim redus (până la 6 ore/zi), dormitoarele și tot mobilierul predestinat pentru odihnă/somn nu sunt necesare.

În cazul absenţei dormitorului, în grupă este amenajat un colţ/spaţiu pentru odihna/relaxarea copilului.

Se organizează locuri pentru somnul copiilor mici, sugari.

Jucării și rechizite Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Sălile de baie si WC Sunt aceleași cerințe sanitaro-igienice ca la regim prelungit.

Bufetele si încăperile pentru luarea mesei/ Alimentatia copiilor

În cazul instruirii educative a copiilor din instituțiile timpurii cu activitatea de până la 6 ore pe zi se recomandă a se recurge la serviciile de catering.

Bufetele din încăperile de grup se prevăd soluţii planimerice şi echipament corespunzător pentru primirea bucatelor gata, produselor alimentare şi distribuirea acestora. În bufet trebuie să se prevadă condiţii pentru spălarea mîinilor şi separat a veselei.

Alimentaţia copiilor trebuie să fie calitativă, variată după compoziţia produselor alimentare şi să satisfacă în întregime cu substanţe nutritive necesităţile organismului în creştere. Alimentaţia copiilor se efectuează în corespundere cu meniul întocmit pe 10 zile şi aprobat de conducerea instituţiei de educaţie timpurie.

În instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate de 6 ore alimentaţia se organizează de 2 ori pe zi (dejunul şi prînzul constituind 20-25% şi respectiv 30-35% din valoarea calorică), iar în cele cu activitatea de 3-4 ore alimentaţia se organizează o dată pe zi şi constituie 25% din valoarea calorică pentru 24 de ore.

Între dejun şi masa de prînz se ia o masă suplimentară ce include o porție de fructe proaspete.

Educația sanitară a copiilor

Copiii trebuie învăţaţi să cunoască că articolele personale, cum ar fi pieptene, periuţe de dinţi, suzete, prosoape etc., sunt individuale şi trebuie să fie depozitate într-un mod sanitar, astfel încât să nu contamineze sau să intre în contact cu articolele de igienă personală ale altui copil. Articolele personale nu sunt partajate între copii.

Educaţia igienică la antepreşcolari trebuie să asigure învăţarea comportamentelor sanogene şi integrarea lor în rutinele comportamentale. Printre ele sunt incluse: educaţia pentru sănătatea fizică, igiena personală şi alte comportamente preventive.

OPȚIUNEA 2: ÎNFIINȚAREA UNEI PERSOANE JURIDICE NOI

Ca şi în cazul opţiunii precedente, la etapa înființării unei persoane juridice noi, angajatorul urmează să implementeze toate prevederile stipulate în Regulamentul sanitar. Cu toate că se înţelege esenţialitatea respectării dispoziţiilor Regulamentului, totuşi constatăm că multe dintre aceste clauze sunt exagerat de rigide și inutile, care ar îngreuna și mai mult procesul de înființare a unei instituții separate de către angajator pentru a oferi angajaților săi careva servicii alternative de îngrijire a copiilor lor la locul de muncă. Mai multe dintre barierele ce au fost deja reflectate în cazul analizei opţiunii anterioare, sunt aplicabile şi în la această etapă de servicii. Astfel, pentru a eficientiza procesul, a fost revizuit regulamentul si propuse intervenţii de ajutare a

44

acestuia. Anexa 3 al respectivului studiu reflectă versiunea modificată ce se propune a fi considerată la etapa de revizuire a Regulamentului sanitar existent.

STUDIU DE CAZ

Rezultatele cercetărilor sugerează că părinții care lucrează, apreciază comoditatea prin care copilul lor este instruit și îngrijit într-un centru de asistență maternală sau creșă-grădiniță care este amplasată în cadrul întreprinderii în care activează. Aceasta face parte din abordarea holistică și comprehensivă a întregii familii și astfel putem preveni mai mulți factori de risc atât din partea părinților, cât și a copilului.

În Columbia, guvernul a instituit programul Hogares Comunitarios încă la mijlocul anilor '80 pentru copiii săraci de la naștere până la vârsta de 6 ani. De program au beneficiat mai mult de un milion de copii. Gospodăriile (întreprinderile unde munceau părinții acestora) eligibile pentru program au format asociații de părinți care aleg o „mamă comunitară”, care trebuie să îndeplinească cerințele minime stabilite de autorități. Mama comunității își deschide casa (hogar) aproximativ pentru 15 copii. Ea le oferă trei mese pe zi. Aceasta este unul din exemplele de organizare a învățământului preșcolar înafara instituțiilor de educație timpurie de stat.

Serviciile implicate în îngrijirea copiilor sunt concentrate pe bunăstarea copiilor în ceea ce privește sănătatea, nutriția, educația și siguranță. Cu cât numărul de copiii este mai mic în grupă, supravegherea stării sanitare a încăperilor și sănătatea copiiilor este mai uşor de dirijat și controlat, este redus riscul îmbolnăvirii.

În țările precum Franța, Ungaria, Kenya și Thailanda, programele de educație timpurie a copiiilor de o zi întreagă (regim prelungit) la nivel preșcolar, sunt mai utile pentru părinții care lucrează. De unde decurge politica publică, preocupări cu privire la creșterea ocupării forței de muncă, participarea forței de muncă a femeilor și egalitatea de gen, sprijinul public pentru îngrijirea copiilor tinde să fie mai strâns aliniat nevoile părinților muncitori. În cele din urmă productivitatea și gradul de concetrare al părinților la locul de muncă crește, sunt mai eficienți, nivelul de stres este redus, liniștiți că copilul lor este aproape și în siguranță. Astfel se atrage o atenție mai sporită normelor sanitare și a cresterii copilului fără riscuri pentru sănătate.

OPȚIUNEA 3: FINANȚAREA SERVICIILOR DE CREȘE

Precum a fost reflectat la începutul acestui capitol, ţinând cont de faptul că această opţiune prevede oferirea serviciilor de îngrijire și educare în afara spaţiului gestionat de angajatorul ce ia decizia de a oferi suport părinţilor cu copiii mici care sunt încadraţi în câmpul muncii, din perspectiva sanitară ne s-a identificat necesitatea de a oferi o analiză. Aceasta se datorează faptului că activitatea de îngrijire și educaţie timpurie a copiilor vor fi oferite de entităţi ce activează în baza prevederilor reglementate de autorităţile publice.

OPȚIUNEA 4: STABILIREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT ÎN DOMENIUL SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

Din perspectiva sanitară, opţiunea 4 corespunde cu descrierea oferită pentru opţiunea precedentă de servicii alternative (finanţarea serviciilor de creșă).

45

RECOMANDĂRI

Serviciile alternative de îngrijire a copiilor oferite la nivel de angajatori, în diferitele sale forme, pot aduce multiple beneficii atât de ordin personal, cât şi societal. Astfel, acestea pot contribui la dezvoltarea și bunăstarea copiilor mici, să permită participarea femeilor la muncă remunerată și să promoveze egalitatea între femei și bărbați, crescând în același timp rentabilitatea afacerilor și îmbunătățind socio-economic statutul comunităților.

În contextul reducerii inegalitățile de gen pe piața forței de muncă, prin a încuraja și îndemna angajatorii să ofere servicii alternative de îngrijire a copiilor, sunt necesare intervenţii complexe a fi aplicate cadrului legislativ actual. În cele ce urmează sunt propuse seturile de recomandări generale şi specifice, ce au fost conturate în urma procesului analitic efectuat şi reflectat în cadrul acestui studiu prin prisma legală, fiscală, educaţională şi sanitară.

RECOMANDĂRI GENERALE

1. Dezvoltarea cadrului legal național ce vizează deschiderea serviciilor de educație timpurie private, care asigură servicii de calitate;

2. Simplificarea procedurilor tehnice de fondare a unei instituții de educație timpurie; 3. Revizuirea cadrului legal specific instituțiilor educaționale private, astfel încât să fie inclusă raportarea

anuală a activității acestor instituții prin prisma corespunderii lor cu standardele educaționale și de îngrijire a copilului;

4. Elaborarea cadrului legal suficient pentru a asigura proceduri de subveționare a subiecților privați care inițiată investiții în dezvoltarea serviciilor de creșă și serviciilor alternative;

5. Elaborarea Legii și a mecanismului cu privire la acordarea tichetelor de creșă de către angajatori (de exemplu după modelul României sau urmând modelul mecanismului descris în legislația cu privire la tichetele de masă (a se vedea Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă, publicată la 20.10.2017 în Monitorul Oficial nr. 364-370);

6. Revizuirea şi ajustarea Regulamentului-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017 și Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie din perspectiva simplificării procedurilor tehnice și sanitare, cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate și sanitare sau elaborarea unor reglementări tip care să conține reglementări tennice și sanitare simplificate cu privire în legătură cu crearea centrelor de zi cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate;

7. Crearea unui regim juridic special pentru organizarea și funcționarea centrelor de zi administrate de angajatori pentru îngrijirea copiilor angajaților după modelul Hotărârii Guvernului nr. 730/2018, și Hotărârea Guvernului nr. 441/2015 (înfiinţarea unui centru cu program parţial de activitate - opțiune oferită de angajator părinților/tutorilor angajați ce au în grija sa copii de până la 3 ani; are un program parțial de activitate (până la 4-5 ore); cu program educativ și personal responsabil implicat (educator/educatoare etc.), cu opțiunile de alimentare și de somn asigurate);

8. Amendarea Codului fiscal (potrivit modelului similar aplicat în Austria, Germania, Franţa şi Polonia), astfel încât cheltuielile de organizare și funcționare a centrelor de zi administrate de angajatori să fie deductibile fiscal, în măsura în care serviciile sunt prestate unor beneficiari eligibili;

9. Elaborarea politicilor publice pentru finanţarea serviciilor prin aplicarea modelului „1+1”, astfel ca pentru serviciile de îngrijire a copilului să contribuie atât angajatorul, cât și părintele/tutorele. Potrivit conceptului general, o parte a cheltuielilor pentru servicii urmează să fie acoperite de angajator (până la 50%), iar suma rămasă – de către părinte/tutore (mecanismul poate fi inspirat din modelul de finanțare „Pare 1+1”);

10. Reglementarea separată a condițiilor parteneriatului public-privat în domeniul prestării serviciilor de educație (elaborarea de reglementări specifice, distincte de Legea 179/2008, cu privire la parteneriatul public-privat);

11. Ajustarea legislației naționale în domeniul parteneriatului-public privat prin clarificarea procedurilor legate de parteneriatele publice-private în domeniul educației;

12. APC și APL să inițieze crearea unui registru al bunurilor imobile care pot fi ofertate în procesul de parteneriat public-privat în vederea iniţierii sau stabilirii unui parteneriat public-privat în domeniul educațional.

46

RECOMANDĂRI SPECIFICE

1. Completarea art. 3 din Codul Educației al Republicii Moldova (Nr. 152 din 17-07-2014, Versiune în vigoare din 14.01.19 în baza modificărilor prin LP269 din 23.11.18 МО 467-479 din 14.12.18 art. 794) cu următoarea definiție: parteneriat public-privat în domeniul educațional - contract de lungă durată, încheiat între partenerul public şi partenerul privat în condițiile legislației cu privire la parteneriatul public-privat pentru desfăşurarea activităţilor de interes public în domeniul educațional, fondat pe capacităţile fiecărui partener de a repartiza corespunzător resursele, riscurile şi beneficiile;

2. Completarea art. 23, al. 3 din Codul Educației al Republicii Moldova (Nr. 152 din 17-07-2014, Versiune în vigoare din 14.01.19 în baza modificărilor prin LP269 din 23.11.18 МО 467-479 din 14.12.18 art. 794) cu următoarea sintagmă: (3) Educaţia timpurie se desfăşoară în creşe, grădiniţe, centre comunitare de educaţie timpurie sau în alte instituţii, inclusive private care prestează servicii în conformitate cu standardele educaţionale de stat;

3. Completarea art. 24 din Codul Educației al Republicii Moldova (Nr. 152 din 17-07-2014, Versiune în vigoare din 14.01.19 în baza modificărilor prin LP269 din 23.11.18 МО 467-479 din 14.12.18 art. 794) cu următoarea sintagmă: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și administrația publică locală va elabora măsuri de politici publice pentru încurajarea creării și fortificării opțiunilor de servicii alternative pentru îngrijirea copilului, prestate de subiecți privați;

4. Completarea Regulamentului-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017 cu următoarele sintagme:

Cap. 2. P. 2: Instituţia de educaţie ante-preșcolară și preşcolară (creşă-grădiniţă, grădiniţa de copii, alte instituții private reglementate de legislația în vigoare) este o unitate de educaţie pentru copii cu vârsta de la 0 – la 2 ani (ante-preșcolară) și de (2) 3 - 6 (7) ani (preșcolară), instituţie, care în colaborare cu familia, asigură dezvoltarea capacităţilor creative prin valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual al copiilor, pregătirea multilaterală pentru viaţă în vederea integrării în activitatea şcolară a acestora.

Cap. 4. P. 1: Instituţiile preşcolare pot fi de următoarele tipuri: creşă-grădiniţă (tipul principal); grădiniţă, centre de zi;

Cap. 5. P .2 în redacție nouă: Instituţia preşcolară respectă normele sanitar-igienice, deţinînd avizul pozitiv de la centrul de sănătate publică teritorial, cerinţele şi regulile securităţii anti-incendiare. În conformitate cu normele şi regulile sanitare, ea poate dispune de teren pentru jocuri şi activităţi la aer liber, piscină, poate fi înzestrată cu inventar capitonat şi necapitonat, aparataj medical, materiale didactice, jucării etc.

5. Modificarea Legii 179/2008, cu privire la parteneriatul public-privat, capitolul III din Legea, prin atribuirea competențelor speciale Ministerului Educației, Cercetării și Culturii în procesele de parteneriat public-privat în domeniul educational;

6. Modificarea Codului Fiscal (1163/1997), cu stabilirea restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național (cu specificarea, în domeniul educațional) și scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

47

ANEXE

ANEXA 1. TABEL COMPARATIV - SERVICII ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR

CADRUL LEGAL PERMISIV STANDARDE MINIME DE ACTIVITATE

(CERINȚELE MINIME) OBLIGAȚIILE DUPĂ ÎNREGISTRARE

BARIERELE LEGALE ȘI REGULATORII

CERINȚELE PENTRU RAPORTARE (frecventa de raportare, ce fel de raport trebuie sa ofere, cui etc.)

INSTITUȚIA RESPONSABILĂ DE VERIFICARE

CREȘE

REGLEMENTĂRI GENERALE

Organizarea şi funcționarea instituției de educație timpurie, indiferent de forma de organizare și statutul juridic, se realizează în conformitate cu:

documentele de politică educațională și de protecție a copilului ale Republicii Moldova, Codului Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014, Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul Muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, alte acte legislative, hotărâri, ordonanțe şi dispoziții ale Guvernului, ordine ale Ministerului Educației, decizii/ hotărâri ale administrației publice locale, altor acte normative din domeniu.

REGLEMENTĂRI SPECIFICE

Organizarea și funcționarea instituției de educație timpurie este reglementată prin Regulamentul-Tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin Ordinul ME nr. 254 din 11.10.2017.

Normele sanitare pentru exploatarea şi întreținerea instituțiilor de educație timpurie, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare

Instituțiile de învățământ private de toate nivelurile pot fi înființate, reorganizate şi lichidate în modul prevăzut de legislația civilă şi de Codul Educației. Acestea se organizează conform principiului non-profit şi îndeplinesc aceleași criterii, standarde şi indicatori de performanță ca şi unitățile educaționale publice, dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară în conformitate cu reglementările legale. Mai jos sunt descrise alternative de înființare în conformitate cu prevederile legislației civile.

Instituțiile de învățământ private acreditate sunt parte componentă a sistemului național de învățământ şi îşi desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Codului Educației. Indiferent de forma de organizare și statutul juridic, instituția de educație timpurie are următoarele elemente definitorii:

act de înființare – ordin/decizie a autorității publice locale în subordinea căreia se află sau a fondatorului privat;

documente care confirmă dispunerea de patrimoniu în proprietate publică/privată sau prin administrare de locațiune/arendă (sediu, dotări corespunzătoare, adresă juridică) conform prevederilor legale;

ștampilă cu Stema de Stat și elemente distinctive, conform legislației în vigoare. FORME DE ORGANIZARE

Asociația Obștească - Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor şi corespunzător modificarea referințelor).

Centru Educațional - Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești* (*Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-

FISCALITATE

Impozitul pe venit - Instituțiile de învățământ publice, prin derogare de la art.51, şi instituțiile de învățământ private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației. TVA - Se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere:

instituțiile preșcolare, sanatoriile şi alte obiecte cu destinație social-culturală şi de locuit, precum şi drumurile, rețelele şi substațiile electrice, rețelele de gaz, instalațiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităților publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinației), precum şi cele transmise întreprinderilor, organizațiilor şi instituțiilor de către autoritățile publice; proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităților publice, de la bilanțul unei întreprinderi de stat la bilanțul altei întreprinderi de stat sau de la bilanțul unei întreprinderi municipale la bilanțul altei întreprinderi municipale; lucrările de expertiză tehnică, de prospecțiuni, de proiectare, de construcție şi de restaurare, cu atragerea mijloacelor bănești donate de către persoane fizice şi juridice, la obiectele incluse în lista aprobată de Parlament;

mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ publice şi private, legate de desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației; serviciile de instruire a copiilor şi adolescenților în cercuri, secții, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenților cu folosirea instalațiilor sportive; serviciile legate de întreținerea copiilor în instituții preșcolare;

Reglementările actuale nu interzic expres crearea creșelor la nivel de întreprinderi, dar ținând cont de reglementările specifice, crearea unor astfel de creșe ar fi imposibilă.

Regimul fiscal și alte taxe sunt reflectate în raportul elaborat de World Bank Group „Doing Business in Moldova” 2020. 52

RAPOARTE SPECIFICE Instituția de educație timpurie, indiferent de tipul de proprietate, este obligată să prezinte anual APL și OLSDÎ un raport de activitate care se publică pe pagina web oficială a acestuia. RAPOARTE GENERALE În dependență de forma de organizare, în condiții generale.

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Serviciul Fiscal de Stat

Administrația Publică Locală în limitele competențelor stabilite prin lege

52 http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/m/moldova/MDA.pdf

48

juridică sunt reglementate în Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie.

XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor şi corespunzător modificarea referințelor), Codul Educației Nr. 152 din 17.07.2014, Publicat: 24.10.2014 în Monitorul Oficial Nr. 319-324

Întreprindere individuală - Legea nr. Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Publicat: 28.02.1994 în Monitorul Parlamentului Nr. 2.

Instituții private - Legea Nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești (Republicată în temeiul art. IV al Legii nr.178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor şi corespunzător modificarea referințelor), Legea nr. Nr. 1107 din 06.06.2002 Publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86.

Societăți cu Răspundere Limitată - Legea Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată Publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr. 127-130.

CONSTITUIREA ENTITĂȚILOR

Instituțiile non-profit se constituie din inițiativa fondatorilor care pot fi persoane fizice - cetățeni cu capacitate de exercițiu deplină şi persoane juridice - asociații obștești. Asociațiile obștești, filialele şi reprezentanțele acestora se înregistrează de către Agenția Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

Întreprinderea individuală poate fi fondată de un întreprinzător individual, care este persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină, care practică activitate de întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit de lege.

Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită de unul sau de mai mulţi fondatori persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le interzice acest lucru.

TEMEI PENTRU INFIINTAREA INSTITUTIILOR DE EDUCATIE PRIVATA

Ținând cont de opțiunile enumerate mai sus și având în vedere condițiile de fondare și înregistrare a persoanelor juridice, companiile pot înființa instituții de educație privată, inclusiv creșe prin:

Fondarea unei Asociații Obștești de către reprezentantul companie care are statul de

serviciile de pregătire şi perfecționare a cadrelor;

produsele de fabricație proprie ale cantinelor studențești, școlare şi ale cantinelor altor instituții de învățământ, ale spitalelor şi instituțiilor preșcolare, ale cantinelor care aparțin altor instituții şi organizații din sfera social-culturală finanțate, parțial sau în întregime, de la buget, precum şi ale cantinelor specializate în alimentarea bătrânilor nevoiași din contul organizațiilor de binefacere;

Instituția privată care prestează servicii în domeniul educației timpurie nu este scutită de alte plăți sociale obligatorii, în conformitate cu legislația națională.

49

fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al Asociației Obștești;

Fondarea unei Instituții Private de către reprezentantul companie care are statul de fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al Instituției Private, sau fondarea Instituției Private nemijlocit de către companie, în temeiul prevederilor legislației civile (Codul Civil);

Fondarea unui SRL de către reprezentantul companie care are statul de fondator sau este mandatat în condițiile legislației pentru a avea calitatea de fondator sau co-fondator al Societății cu Răspundere Limitată, sau fondarea Societății cu Răspundere Limitată nemijlocit de către companie, în temeiul prevederilor Legii cu privire la Societățile cu Răspundere Limitată.

DOCUMENTE INTERNE OBLIGATORII

Instituţia de educaţie timpurie, indiferent de forma de organizare și statutul juridic, îşi organizează activitatea în baza următoarelor documente obligatorii: 1. Regulamentului instituției de educație

timpurie elaborat în bază de Regulament-tip, coordonat cu OLSDÎ și APL-fondator și aprobat de Consiliul de administrație al instituției.;

2. Planului de dezvoltare strategică a instituției, coordonat cu OLSDÎ și APL fondator și aprobat de Consiliul de administrație al instituției;

3. Planului anual de activitate al instituției, coordonat cu OLSDÎ și APL-fondator și aprobat de Consiliul de administrație al instituției;

4. Regulamentului intern al instituției, aprobat de Consiliul de administrație al instituției.

CERINȚE TEHNICE ȘI SANITARE

Standardele naționale stabilesc cerințe tehnice și sanitare stricte legate de procesul de organizare a educației ante preșcolare. Scopul setat al cerințelor tehnice și sanitare este de a asigura siguranța și sănătatea copiilor, ținând cont mai ales de vârsta acestora și particularitățile fiziologice. Condițiile tehnice și sanitare rigide însă ar putea descuraja companiile din sectorul privat să se implice

50

direct în procesul de fondare și susținere a instituțiilor de educație pretimpurie.

CADRUL LEGAL PERMISIV STANDARDE MINIME DE ACTIVITATE

(CERINȚELE MINIME) OBLIGAȚIILE DUPĂ ÎNREGISTRARE

BARIERELE LEGALE ȘI REGULATORII

CERINȚELE PENTRU RAPORTARE (frecventa de raportare, ce fel de raport trebuie sa ofere, cui etc.)

INSTITUȚIA RESPONSABILĂ DE VERIFICARE

SERVICIU (INCLUSIV CENTRE EDUCAȚIONALE)

Nu este reglementat la nivel național

EXPERIENȚA STATELOR UE

Serviciile informale de îngrijire a copiilor le pot suplimenta sau înlocui pe cele formale (ex. creșe). Serviciile informale de îngrijire sunt cele furnizate de alte persoane decât părinții copiilor, în general de rude, cum ar fi bunicii, precum și de prieteni, vecini, îngrijitori profesioniști neînregistrați, bone și lucrători „au pair”. În unele state UE se regăsesc în această categorie și serviciile de îngrijire organizate în privat și asigurate de către un îngrijitor profesionist angajat direct de părinți, care nu este înregistrat sau monitorizat de autorități, adesea la domiciliul copilului.

Cel mai mult se apelează la servicii informale de îngrijire în Țările de Jos (aproximativ 60 % pentru copiii din ambele categorii de vârstă), unde practic toate serviciile sunt cu program redus, urmate de România, Grecia, Slovenia, Slovacia, Polonia, Cipru și Portugalia, unde doar 40 % dintre copii au primit îngrijire informală sau în regim privat53.

Danemarca: sistemul danez de îngrijire a copiilor este foarte cuprinzător. Municipalitățile oferă astfel de servicii indiferent de statutul profesional al părinților, de la vârsta de 26 de săptămâni a copiilor până la vârsta de școlarizare obligatorie. Îngrijirea copiilor este împărțită între creșe (de la 0 la 2 ani) și grădinițe (de la 3 la 6 ani), existând și îngrijitori profesioniști autorizați (childminders) care, de obicei, au grijă de copiii la domiciliul propriu.

Nu este reglementat la nivel național

OPȚIUNI

Serviciile pot fi create de către Stat prin adoptarea unui cadrul normativ regulatoriu, cu stabilirea condițiilor de activitate și a Standardelor minime de activitate și calitate pe care urmează să le îndeplinească prestatorii de servicii (persoane fizice și/sau persoane juridice).

Intervențiile regulatorii pot avea loc după modelul Hotărârii de Guvern Nr. 441 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcționarea Serviciului social Centrul de zi pentru copii în situație de risc şi a standardelor minime de calitate sau Hotărârii de Guvern nr. 730 din 18.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de 4 luni–3 ani.

De asemenea, după modelul Cabinetelor medicale individuale, pot fi create alte servicii de îngrijitori profesioniști autorizați (inclusiv de îngrijire a copiilor la domiciliu sau serviciu), cu autorizarea de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cabinetele medicale individuale sunt reglementate de Hotărârea Guvernului Nr. 988 din 10.10.2018 pentru aprobarea Regulilor de organizare a asistenței medicale primare.

La nivel european sunt reglementate și controlate de stat următoarele aspecte54:

- curriculum; - cerințele de securitate și sănătate; - cerințele de calitate și instruire a

personalului; - alimentația.

Nu este reglementat la nivel național

OPȚIUNI

În statele UE de regulă în astfel de servicii sunt implicate persoane cu studii pedagogice55.

Nu există reglementări.

Chiar dacă serviciile de îngrijire la domiciliu sunt contractate neformal de către majoritatea părinților.

Nu este reglementat Nu este reglementat

53 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8785-2018-INIT/ro/pdf 54 https://www.eurochild.org/fileadmin/public/05_Library/Thematic_priorities/04_Early_Years/Eurochild/Discussion_paper_CZ15.pdf 55 https://eurogender.eige.europa.eu/system/files/the_provision_childcare_services.pdf

51

Municipalitatea supraveghează structurile private și îngrijitorii profesioniști privați. Îngrijirea copiilor este considerată importantă pentru asigurarea bunăstării, a sănătății și a capacității de învățare a copiilor, precum și pentru incluziunea lor socială. Ea face obiectul unor standarde de calitate ridicate și este finanțată preponderent din fonduri publice. Părinții plătesc doar o taxă calculată în funcție de venitul lor și de numărul de copii. Programul de lucru poate fi adaptat nevoilor locale. Danemarca este una dintre țările care alocă cele mai mari resurse din PIB pentru îngrijirea copiilor, aceasta reprezentând o alegere conștientă pentru a da tuturor copiilor șanse egale în viață de cât mai timpuriu posibil.

Belgia: Belgia are un sistem similar de creșe – pe lângă îngrijitori profesioniști privați – pentru copiii din categoria cea mai mică de vârstă (între 0 și 2,5 ani) și de grădinițe pentru cei între 2,5 ani și vârsta de școlarizare obligatorie. Din punctul de vedere al abordabilității financiare, taxele percepute pentru categoria de vârstă mai mică sunt deductibile fiscal și adesea se stabilesc în funcție de venituri.

CADRUL LEGAL PERMISIV STANDARDE MINIME DE ACTIVITATE

(CERINȚELE MINIME) OBLIGAȚIILE DUPĂ ÎNREGISTRARE

BARIERELE LEGALE ȘI REGULATORII

CERINȚELE PENTRU RAPORTARE (frecventa de raportare, ce fel de raport trebuie sa ofere, cui etc.)

INSTITUȚIA RESPONSABILĂ DE VERIFICARE

SERVICII FINANȚATE DE ANGAJATOR/VOUCHER (TICHETE DE CREȘE)

Nu este reglementat la nivel național

Companiile private, inclusiv instituțiile din sectorul bugetar, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă s-ar putea implica în procesul de finanțare al serviciilor de creșă prin emiterea tichetelor de creșă.

La momentul actual, legislația națională nu reglementează regimul juridic al tichetelor de creșă. Dar aceasta ar putea fi ajustată urmând modelul legislației deja adoptate cu privire la tichetele de masă (a se vedea Legea Nr. 166 din

MECANISMUL PROPUS

Pentru adoptarea legii cu privire la tichetele de creșă urmează să se țină cont de următoarele elemente prezente în practica internațională56:

Tichetele de creșă pot fi acordate angajaților din cadrul unităților private. Suma individuală acordată pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani sub forma tichetelor de creșă se asigură integral din costuri de către angajator.

Tichetele de creșă se acordă la cerere, unuia dintre părinți sau, opțional, tutorelui, celui căruia i s-au încredințat copii spre creștere și

Nu este aplicabil BARIERE DE ORDIN LEGISLATIV: Nu există legislație specială care ar reglementa tichetele de creșă;

BARIERE DE ORDIN FINANCIAR: Finanțarea serviciilor de creșă nu vor putea fi suportate de unele companii, pe motivul resurselor financiare solicitate pentru a deschide astfel de servicii.

La nivel internațional sunt prevăzute reglementări pentru companii de a oferi astfel de servicii în funcție de numărul de

Nu este reglementat Nu este reglementat

56Inclusiv legislația României

52

21.09.2017 cu privire la tichetele de masă Publicat : 20.10.2017 în Monitorul Oficial Nr. 364-370) sau după modelul legislației adoptate de România.

educare ori în plasament familial, pe baza componenței familiale.

Tichetele de creșă se emit de către operatori autorizați cu activitate specializată în domeniu (care trebuie să fie create în baza unui act normativ).

Angajatorul poate să achiziționeze direct de la o unitate emitentă necesarul de tichete cadou/tichete de creșă și achită prin transfer bancar atât contravaloarea nominală a tichetelor de creșă, cât și prețul imprimatului reprezentând tichetul de creșă, înainte de livrare. Angajatorul poate distribui salariaților tichete de creșă lunar.

Tichetele de creșă se distribuie salariaților sau, după caz, angajaților, lunar, pentru fiecare dintre copiii lor biologici, inclusiv pentru fiecare copil adoptat, încredințat în vederea adopției sau dat în plasament, precum și pentru cei cărora li sa instituit tutela.

Tichetele de creșă acordate de angajatori pot fi utilizate de către angajați fie la creșele la care au înscriși copiii, fie la cele cu care unitățile emitente au încheiate contracte de prestări de servicii.

Sumele achitate de angajatori pentru tichetele de creșă sau pentru finanțarea directă a unei instituții de creșă ar trebui să fie scutită de toate taxele fiscale, plățile sociale și medicale, în conformitate cu legislația în vigoare.

părinți/tutori sau angajați ce au copii. A se vedea Anexa 7.

BARIERE DE ORDIN FISCAL: Legislația fiscală națională în domeniul finanțării serviciilor de creșă nu este ajustată.

53

ANEXA 2. CADRUL LEGAL ȘI NORMATIV ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI TIMPURII DIN REPUBLICA MOLDOVA

1. Cadrul de referință al Curriculumului Național. Aprobat prin Ordinul ministerului nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi http://www.isjcl.ro/images/Curricu-lum/Cadrul-

European-Comun-de-Referinta-pentru-limbi.pdf 3. Codul de etică al cadrului didactic. Aprobat la 07.09.2015. În: Monitorul oficial la data de 18.03.2016. 4. Codul Educației al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial nr. 319-324, art. nr. 634 din 24.10.2014.

(modificat LP138 din 17.06.2016, MO184-192/01.07.2016 art. 401; în vigoa-re 01.07.2016). 5. Codul Familiei, nr. 1316-XIV din 26.10.2000. În: MO47-48, art. nr. 210, aprobat din 26.10.2000 (modificat

din anul 2005 până în 2018, LP17 din 05.04.18, MO142-148/04.05.18 art. 277; în vigoare 01.06.18). 6. Codul Muncii al Republicii Moldova, nr. 154-XV din 28.03.2003. (modificat din 26.09.2003 până în 2018,

LP85 din 24.05.18, MO210-223/22.06.18 art. 350). 7. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000. 8. Concepţia privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională a resurselor umane. În: Monitorul

Oficial nr. 155 – 158 din 25.07.2003. 9. Constituţia Republicii Moldova, Monitorul Oficial, nr. 1, 12.08.1994. Data intrării în vigoa-re: 27.08.1994. 10. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 1990 şi

intrată în vigoare în 1993. 11. Curriculum pentru educaţie timpurie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova; echipa de elab.:

Maria Vrânceanu [et al.]; coord. gen.: Angela Cutasevici, Valentin Crudu; experţi-coord. naţ.: Vladimir Guţu; contribuţii: Valentina Bodrug-Lungu. – Chişinău: Lyceum, 2019 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 128 p.

12. Curriculumul educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova, ME, 2008. 13. European quality framework – EQF – 5. 2014. http://ec.europa.eu 14. Ghid de implementare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, a Standardelor de învățare și

dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani din perspectiva Cadrului de referință pentru educație

timpurie, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 283 din 20.03.2019

15. Ghidul pentru cadrele didactice de la grupele de creşă, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 71 din 05.09.2017

16. Holistic Early Childhood Development Index (HECDI) Framework, UNESCO, 2014. 17. Hotărârea Guvernului nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentu-lui sanitar pentru

instituţiile de educaţie timpurie (modificat HG522 din 06.07.2017, MO244-251/14.07.2017 art. 616). 18. Hotărârea Guvernului nr. 434 din 10.06.2014 privind aprobarea Strategiei pentru protecția copilului pe

anii 2014-2020. 19. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 cu referire la aprobarea strategiei naţiona-le privind

protecţia copilului şi a familiei. 20. Hotărârea Guvernului nr. 933 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea programului de dezvoltare a

educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020. 21. Instrucțiune de aplicare în educaţia timpurie a Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului. Aprobată

prin ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr. 343 din 22 martie 2018. 22. ISCED – Clasificarea Internațională Standard a Educației, UNESCO, 2011. 23. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994. 24. Memorandum asupra Învăţării Permanente, Comisia Comunităţilor Europene, Brussels, 30.10.2000 SEC

(2000) 1832 25. Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului. Aprobată prin ordinul Ministrului Educației, nr. 99 din

26 februarie 2015. 26. Metodologia de monitorizare şi evaluare a dezvoltării copilului în baza standardelor de învățare și

dezvoltare a copilului (vârsta 1,5 – 7 ani) Ghid pentru cadrele didactice din educația timpurie/ https://mecc.gov.md/sites/default/files/metodologia_me_sidc_2018.pdf

27. National Curriculum Guidelines on Early Childhood Education and Care in Finland. STA-KES http://www.ibe.unesco.org/curricula/finland/fi_ecefw_2004_eng.pdf

28. Organizarea procesului educaţional în instituţiile preşcolare în anul 2014-2015. Scrisoare metodică, ME.

54

29. Planul național de acțiuni privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale, 2018.

30. Regulamentul Centrului comunitar de educaţie timpurie, aprobat prin Hotărâre de Gu-vern în 2008. 31. Regulamentul cu privire la organizarea obligatorie a pregătirii copiilor pentru şcoală de la vârsta de 5 ani,

aprobat prin decizia Colegiului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 6.3 din 27 aprilie 2006, Buletin informativ, nr. 3/2006, p. 5.

32. Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere. Anexa 1. Ord. ME nr. 454 din 31 mai 2012. 33. Regulamentul de atestare a cadrelor didactice. Ord. ME, nr. 336 din 03 mai 2013; Ord. ME nr. 1175 din

25 noiembrie 2014. Cu privire la modificările şi completările la Regula-mentul de atestare a cadrelor didactice.

34. Regulamentul instituției de educație preșcolară Grădiniță - școală primară Ordin nr 03 din 04 ianuarie 2011

35. Regulamentul institutiei de educatie prescolara Ordin nr 04 din 04 ianuarie 2011 36. Regulamentul instituţiei GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ PRIMARĂ, aprobat prin decizia Ministeru-lui Educaţiei şi

Tineretului nr. 6.3 din 27 aprilie 2006, Buletin informativ, nr. 3/2006, p. 26. 37. Regulamentul-tip de organizare și funcționare a instituției de educație timpurie, aprobat prin ordinul

Ministerului Educaţiei nr. 243 din 22 aprilie 2016 (modificat în baza ordinului ME, nr. 601 din 06 iulie 2017).

38. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în învățământul preșcolar. Anexă la Dispoziția Ministerului Educaţiei, nr. 282 din 28 iunie 2016.

39. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în instituțiile de educație timpurie în anul de studii 2017-2018. Anexă la Ordinul Ministerului Educaţiei, nr. 253 din 26 aprilie 2017.

40. Standarde de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani: (varianta revăzută/dezvoltată) / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova; coord. naţ.: Angela Cutasevici, Valentin Crudu: experţi-coord. naţ.: Vladimir Guţu, Maria Vrânceanu; echipa de elab.: Mihaela Pavlenco [et al.]; au colab.: Liuba Mocanu [et al.]. – Varianta rev./dezvoltată. – Chişinău: Lyceum, 2019 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 92 p.: fig., tab./ https://mecc.gov.md/sites/default/files/standardele_de_invatare_tipar.pdf

41. Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copil de la naştere până la 7 ani: Standarde pro-fesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie. Aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2010. Revizuite/dezvoltate, 2018

42. Standarde minime de dotare a instituției de educație timpurie, Ordinul MECC, nr. 253 din 11.10.2017. 43. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat: 21.11.2014 în

Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014. 44. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pen-tru anii 2016-2022,

MECC, în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr. 1198, publicat: 07.10.2016. 45. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.

55

ANEXA 3. METODOLOGIA DE ELABORARE, REVIZUIRE A STANDARDELOR MINIME PENTRU AMENAJAREA

SPAȚIULUI ÎN CARE URMEAZĂ A FI PRESTATE SERVICIILE DE CREȘĂ LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE

I. DISPOZIȚII GENERALE

În elaborarea standardelor minime necesare din punct de vedere sanitar și igienic pentru deschiderea/amenajarea unui spațiu predestinat pentru copii, cu posibilitatea de a presta servicii de îngrijire antepreșcolară în incita unei întreprinderi, cu o capacitate de pînă la 60 locuri se va ghida după:

1. Codul Educației al Republicii Moldova Nr. 152 din 17.07.2014. 2. Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru

instituțiile de educație timpurie din perspectiva simplificării procedurilor tehnice și sanitare, cu respectarea cerințelor educaționale, de securitate și sanitare.

3. NCM C.01.02.2017 Clădiri civile. Proiectarea construcțiilor pentru grădinițe de copii.

Elaborarea și implementarea Metodologiei este reglementată inclusiv de recomandările internaţionale din domeniu, omologate și pe teritoriul Republicii Moldova:

documentele de politică educațională și de protecție a copilului ale Republicii Moldova, Codului Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014, Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, Codul Muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, alte acte legislative, hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii ale Guvernului, ordine ale Ministerului Educaţiei, decizii/ hotărîri ale administraţiei publice locale, altor acte normative din domeniu.

Scopul Metodologiei constă în stabilirea, reglementarea și monitorizarea modului de elaborare, implementare și dezvoltare a standardelor minime necesare din punct de vedere sanitar și igienic pentru deschiderea/amenajarea unui spațiu predestinat pentru copii, cu posibilitatea de a presta servicii de îngrijire antepreșcolară în incita unei întreprinderi (la inițiativa angajatorului) pentru formarea unui sistem naţional de integrare a părinților cu copii în rândurile muncitorilor calificați.

În sensul prezentei Metodologii, noţiunile de bază utilizate se definesc după cum urmează:

Instituţie de educaţie timpurie – unitate de educaţie şi învăţămînt care realizează un proces educaţional şi de îngrijire a copiilor cu vîrsta 1-6 ani în scopul dezvoltării lor fizice, cognitive, emoţionale şi sociale. Are un program de activitate (care corespunde duratei zilei de muncă), cu organizarea obligatorie a alimentației și somnului. Organizarea educaţiei timpurii se efectuează pe grupe şi sau grupe mixte, constituite, de regulă, după criteriul de vîrstă a copiilor, beneficiind de cadre didactice calificate şi de o infrastructură adecvată;

Centru cu program parțial de activitate – opțiune oferită de angajator părinților/tutorilor angajați ce au în grija sa copii de 1-3 ani; are un program parțial de activitate (până la 4-5 ore); cu program educativ și personal responsabil implicat (educator/educatoare etc.), cu opțiunile de alimentare și de somn asigurate.

Serviciu – opțiune oferită de angajator părinților/tutorilor angajați ce au copii de până la 6 ani; are un program flexibil de activitate (de până la 3-4 ore); pauzele alimentare și de somn nu sunt asigurate; frecvența aleatorie a copiilor la aceste grupe (fie este o persoană angajată ce merge după copii la grădiniță, îi aduce la lucrul părinților și are grijă de ei până la finele programului de lucru al părinților).

Standardele minime pentru amenajarea spațiului sunt aplicabile în: 1. Prezentele standarde stabilesc prevederi generale pentru proiectarea, sistematizarea și echiparea terenurilor aferente, pentru amenajarea spațial-volumetrică, componența și aria încăperilor, pentru iluminat, echipamentul rețelelor edilitare și mediului interior al clădirilor instituțiilor de educație preșcolară din cadrul întreprinderilor (în cazul lipsei serviciilor de educație preșcolară publice în localitate). 2. Cerințele prezentelor norme și reguli sunt recomandabile pentru lucrările de construcție, reparație, reconstrucție, consolidare și de reamenajare a clădirilor existente, destinate pentru instituțiile de educație preșcolară. 3. Prevederile prezentelor norme și reguli sunt obligatorii pentru beneficiari (investitori), proiectanți, organizații de construcție și de antrepriză organelor de putere publice, persoane fizice și juridice, inclusiv și investitorii din străinătate, care participă în proces de investire, precum și pentru organele abilitate cu funcția de efectuare a controalelor de stat.

56

Standardele minime pentru amenajarea spațiului contribuie la o conlucrare mai eficientă dintre furnizorul de servicii de educație timpurie a copiilor, a angajatorului (deținătorul de întreprindere, spațiu) și beneficiar (potențialul angajat, care va presta servicii mai eficiente, productive datorită organizării unei creșe-grădiniță în cadrul locului său de muncă); la elaborarea acestor standarde sanitare se ia în calcul și experiența altor state, practici international (vezi studiul de caz).

Metodologia este destinată/utilă: 1. experților care elaborează, verifică relevanța, validează standardele minime pentru amenajarea spațiului

predestinat pentru instruirea copiilor (creșă-grădiniță), cu regim restrâns de lucru 4-6 ore; 2. instituţiilor de educație timpurie a copiilor; 3. beneficiarilor/părinților care se includ în procesul de lucru cu program restrâns de muncă (full-time); 4. partenerilor sociali, naționali și internaționali, angajatorilor, sindicatelor, patronatelor şi, într- un sens mai

larg, întregii societăţi.

Standardele minime pentru amenajarea spațiului reprezintă temei pentru descrierea procesului educativ a copiilor de vârstă antepreșcolară.

II.ORGANELE RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 1. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM 2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al RM 3. Direcția Generală Educație, Cultură, Tineret, Sport 4. Angajatorul.

III. STRUCTURA STANDARDULUI Standardele minime necesare sunt reglementate și stabilesc norme/criterii sanitare, dar unele din acestea nu neapărat obligatorii (terenuri de joacă, dormitoare și condiții pentru prepararea și servirea bucatelor), în cazurile când serviciile de educație a copiilor sunt prestate în regim special, câte 3-4 ore /zi: 1. dotarea şi întreţinerea încăperilor; 2. iluminatul natural şi artificial al încăperilor; 3. încălzirea şi ventilaţia încăperilor; 4. asigurarea cu apă potabilă şi sanitaţie; 5. prevenirea îmbolnăvirilor copiilor; 6. organizarea alimentaţiei şi nutriţiei conform vîrstei copilului 7. igiena personală a copiilor 8. igiena personalului; 9. obligaţiile personalului medical.

IV. ORGANIZAREA PROCESULUI PENTRU AMENAJAREA SPAȚIULUI ÎN CARE URMEAZĂ A FI PRESTATE SERVICIILE DE CREȘĂ LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE

4.1. În prezentele norme sanitare sunt stipulate condiţiile pentru educaţia şi îngrijirea copiilor orientate spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii.

4.2. Numărul copiilor în grupe se determină reieşind din suprafaţa destinată sălii de grupă pentru joc şi masă – pentru copiii de vîrstă pînă la 3 ani (antepreşcolari) nu mai puţin de 2,5m2 şi pentru grupele de vîrstă de la 3 pînă la 7 ani (preşcolari) nu mai puţin de 2,0 m2 pentru 1 copil, aflaţi de facto în grupe. Pentru instituţiile de educaţie timpurie unde sala de grupă pentru joc şi masă este comasată cu dormitorul suprafaţa pentru 1 copil se măreşte cu 1,0 m2 pentru toate grupele de vîrstă. (anexa 1a)

4.3. Numărul maxim de copii în grupele de creșă este pînă la 15 copii, în grupele preşcolare – 20 de copii.

V. AMPLASAREA INSTITUŢIILOR DE EDUCAŢIE TIMPURIE 5.1. Instituţiile de educaţie timpurie (încăperile în cadrul unei întreprinderi) se amplasează în afara zonelor de

protecţie sanitară a întreprinderilor, construcţiilor sau altor obiective şi surse poluante şi la o distanţă ce asigură respectarea nivelurilor maximal admisibile de poluare atmosferică fonică, respectînd normativele de insolaţie şi iluminat natural al încăperilor şi terenurilor de joacă (in blocul administrative) să aibă 56ecess 56ecessit de asigurare cu apă, apă caldă, canalizare, încălzire; ventilare adecvată.

5.2. Blocurile instituţiilor de educaţie timpurie se construiesc şi se acomodează la necesităţile copiilor cu dizabilităţi prin următoarele mijloace: căi de acces conform normativelor şi standardelor naţionale în construcţie, adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; WC-uri accesibile; uşi şi ascensoare

57

accesibile/largi; gresie şi faianţă nealunecoasă şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere accentuate şi medii etc., în conformitate cu cerinţele normativelor de stat în construcţii: CP C.01.02-2014 „Proiectarea clădirilor şi construcţiilor cu considerarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi. Prevederi generale” şi NCM C.01.06-2014 „Cerinţe generale de 57ecessitat pentru obiectele de construcţie la folosirea şi accesibilitatea lor pentru persoanele cu dizabilităţi”.

5.3. Pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pentru copii cu dereglări ale aparatului locomotor cărările şi trotuarele nu trebuie să aibă o pantă mai mare de 5 grade, cu lăţimea cărării şi trotuarului nu mai puţin de 1,6 m. La cotituri şi la fiecare 6 m trebuie să fie amenajate zone de repaus.

5.4. Pe teritoriul instituţiei de educaţie timpurie pentru copii cu deficienţe severe de vedere în scopul siguranţei circulaţiei copiilor lăţimea cărărilor pentru plimbări trebuie să fie nu mai puţin de 3 m şi să aibă 57câte un gard din ambele părţi în 2 niveluri: 57balustradă la înălţimea de 90 cm şi leaţ la înălţimea de 15 cm. În apropierea cotiturilor, intersecţiilor, clădirilor, stîlpilor şi altor obstacole, cărările (pistele) trebuie să aibă o structură mazarat de acoperire, suprafaţă rugoasă care servesc ca un semnal pentru încetinirea mişcării. Cărările (pistele) asfaltate trebuie să aibă un profil în formă de arc, iar în funcţie de lăţimea acestora mijlocul pistei creşte peste părţile laterale cu 5-15 cm.

VI. DOTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ÎNCĂPERILOR a. Proiectarea instituţiilor de educaţie timpurie se efectuează în conformitate cu normativele în construcţii

NCM C.01.02.2017 Clădiri civile Proiectarea construcțiilor pentru grădinițe de copii. Normativele sanitare, enumerate în acest capitol completează şi detaliază normele din domeniul ocrotirii sănătăţii.

b. Încăperile/spațiile din cadrul întreprinderilor predestinate pentru educația timpurie a copiilor trebuie să fie proiectate, ţinînd cont de accesul tuturor categoriilor de copii, 57inclusiv al celor cu dificultăţi locomotorii, de văz etc.

c. Toate încăperile instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să corespundă condiţiilor pentru accesul la acestea. Categoriile de copii cu cerinţe educaţionale speciale (conform tuturor tipurilor de afecţiuni) şi numărul de locuri trebuie să fie stabilite conform temei de proiect pentru specificul instituţiei de învăţămînt respective.

d. În caz că aceste exigenţe lipsesc, în fiecare încăpere, pentru o grupă de copii, în medie, trebuie prevăzute 57câte 1-2 locuri, echipate pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de fiecare tip de afecţiune – mobilitate redusă, deficienţe de vedere sau auz, pentru care se v-a asigura 57ece un însoțitor la 1-2 copii.

e. Pereţii din încăperile de grupă sunt echipaţi şi vopsiţi în culori mate de tonuri deschise. Uşile şi ramele de la uşă, părţile proeminente ale clădirii, borduri, trepte, mobilierul şi echipamentele trebuie să contrasteze cu culoarea pereţilor.

f. Designul grupei standard include: a) vestiarul (pentru primirea copiilor şi păstrarea hainelor şi încălţămintei de stradă); b) încăperea de grupă (sala pentru joc, activităţi şi mese); c) dormitorul (la 57necesitate); în cazul instruirii educative a copiilor până la 6 ore nu este necesar,

dormitorul poate fi comasat cu spațiul grupei; d) bufetul (pentru distribuirea bucatelor, spălarea veselei); e) grupul sanitar, adaptat și pentru copii cu necesități locomotorii; în grupele de creșă – camera pentru

schimbarea scutecelor; g. Pentru instituţiile de educaţie timpurie cu programul de activitate de pînă la 6 ore prezenţa dormitorului

nu este necesar. În cazul absenţei dormitorului în grupă este amenajat un 57colţ/spaţiu pentru odihna copilului.

h. În instituţiile de educaţie timpurie cu programul de activitate de pînă la 6 ore, unde nu este prevăzut vestiar 57ecessit pentru personal se admite dotarea vestiarelor din încăperile de grup cu un dulap 57ecessit pentru hainele şi încălţămintea personalului.

i. Sălile pentru joc, activităţi şi mese se amenajează cu mese şi scaune, dulapuri pentru jucării, cărţi, materiale didactice. Ele sunt marcate, indicându-se numărul şi culoarea lor. Mobilierul şi echipamentul pentru copii trebuie să fie 57ecessitate pentru sănătatea copiilor şi să ţină cont de specificul de organizare al procesului 57ecessitate, precum şi a activităţilor de recuperare medicală, de asemenea, să corespundă taliei şi vîrstei copiilor. În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de vedere şi cei cu retard mintal trebuie să fie mese 57ecessita individuale, cu parametri reglabili, design simplu şi construcţii sigure.

58

j. În incinta sălilor de grup pentru copiii cu deficienţe severe de auz, precum şi dereglări severe de vorbire trebuie prevăzute: mese individuale cu telecomandă (set microfon, echipament 58ecessit), masa educatorului cu panou de control de la distanţă (un amplificator şi un comutator) cu conectare printr-o linie cu intensitate de 58ecessi joasă la panoul de control de la fiecare 58ece. Echipamentul auditiv se montează pe mese staţionare fixate pentru copii şi educatori.

k. În cazul în care se prevăd locuri pentru copiii cu deficienţe de vedere sau auz, distanţa trebuie să fie: i. între masă/mese şi pereţii fără geamuri – de minimum 0,7 m;

ii. între 58masă/mese şi pereţii cu geamuri – de minimum 0,5 m. l. Aria mesei pentru copiii cu deficienţe de văz trebuie să fie de minimum 1,0 m lăţime şi de 0,6 m lungime

pentru instalarea literaturii tipărite cu caractere Braille şi a tiflotehnicii. În caz general, în încăperile de grupă standard este 58ecessitat ca masa/mesele copilului/copiilor cu deficienţe de vedere sau auz să fie instalată/e cât mai aproape de geam/sau de sursa de lumină, iar pentru copilul/copiii care se folosesc de cărucioare să se prevadă 1-2 locuri de lîngă golul uşii. În cazul în care mesele de două locuri se înlocuiesc cu mese de un singur loc, trebuie respectaţi parametrii trecerilor între mesele copiilor cu cărucioare, între mese şi pereţi şi distanţa între uşa de intrare şi tablă.

m. Dimensiunile minime ale zonei unui singur loc, ţinînd cont de virajul căruciorului, trebuie să fie de 1,8 m x 1,8 m.

n. În sălile de grup pentru copiii cu dizabilităţi ale aparatului locomotor se prevede mobilier special. o. În încăperile punctului medical pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (cu deficienţe în dezvoltare

fizică şi/sau mintală) trebuie să se prevadă condiţii pentru organizarea măsurilor curativ-profilactice, aplicarea tratamentului de reabilitare 58ecessi şi de corecţie.

p. La aşezarea copiilor la mese trebuie să se ţină cont de starea fiziologică a analizatorului vizual şi auditiv. q. Ferestrele din sălile de jocuri trebuie să fie orientate optimal în perimetrul vest–sud–est şi înzestrate cu

oberlihturi. r. Dormitoarele sunt dotate cu paturi individuale asigurate cu saltea, pătură, muşama de protecţie, şi

lenjerie pentru fiecare copil adecvate vîrstei acestuia. Instituţiile de educaţie timpurie se dotează cu următoarele paturi tip 1 – 58destinat pentru copii cu vîrsta de la 1,5 ani pînă la 3 ani (antepreşcolari); Paturile nr. 1 au lungimea de 120 cm, lăţimea – de 60 cm şi înălţimea – de 30 cm cu perile.

s. Se interzice folosirea paturilor în 2 nivele pentru evitarea traumelor, dar se admit cele pliante și paturile de tip casetă în 3 nivele.

t. Amplasarea paturilor trebuie să asigure trecerea liberă a copiilor între paturi, paturi şi pereţi, paturi şi radiatoare.

u. Distanţa 58ecess recomandată între părţile laterale ale paturilor este de 0,65 m, de la peretele extern – 0,6 m, de la instalaţiile de încălzire – 0,3 m, între capetele paturilor – 0,3 m.

v. Dimensiunile, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare (lavoare/chiuvete, closet) în grupurile sanitare se realizează în raport cu vîrsta copiilor, reieşind din nevoile speciale şi oportunităţile pentru copii. Inclusiv masa de schimbat scutecul și lavuarul ce permite spalarea expres a copilului.

w. Încăperile grupului sanitar din grupa de copii sunt separate în zona pentru chiuvete şi zona pentru WC-uri.

x. Pentru copiii sub 3 ani sunt prevăzute oliţe individuale numerotate, care sunt spălate sub jet de apă, iar în situaţii epidemiologice se prelucrează după fiecare utilizare cu substanţe biodistructive.

y. Grupurile sanitare trebuie să fie uşor accesibile tuturor copiilor şi amplasate în aproprierea încăperi destinate pentru jocuri şi activităţi.

z. Grupurile sanitare trebuie să fie dotate cu chiuvete, conectate la apă rece şi caldă şi controlate termostatic, săpun, mijloace adecvate pentru uscarea mîinilor, la 58ecessitate cu mobilier adecvat pentru schimbarea scutecelor suprafețe lavabile, rezistente la dezinfecție şi cu instalaţii pentru depozitarea scutecelor folosite.

aa. Cabinele WC-urilor trebuie să fie destul de spaţioase pentru a permite unui angajat să ajute copilul la 58ecessitate şi de o înălţime suficientă pentru a asigura intimitatea copilului, permiţînd totodată supravegherea din partea personalului. Lîngă vasele de closet se instalează bare de 58ecessi.

bb. Veceurile din grupe trebuie să fie asigurate cu ventilaţie 58ecessi şi încălzire adecvată pentru a preveni răcirea copiilor.

6.27. În cazul instruirii educative a copiilor din instituțiile timpurii cu activitatea de până la 6 ore pe zi este necesară orgnizarea alimentației.

59

6.28. Bufetele din încăperile de grup se prevăd soluţii planimerice şi echipament corespunzător pentru primirea bucatelor gata, produselor alimentare şi distribuirea acestora. În 59ecess trebuie să se prevadă condiţii separate pentru spălarea mîinilor şi a veselei.

VII. ILUMINAREA NATURALĂ ŞI ARTIFICIALĂ

7.1. Nivelul iluminatului natural şi artificial în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor documentaţiei de proiect elaborată în conformitate cu normativele în construcţii NCM C. 04.02-2017 „Exigențe funcționale. Iluminatul natural şi artificial”.

7.2. În încăperile destinate activităţii copiilor se asigură un iluminat natural direct, cu un raport luminos de ¼ – 1/5, iar in dormitoare de 1/6 – 1/8.

7.3. Se evită reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.

7.4. Nivelul iluminatului artificial în sala pentru jocuri, ocupaţii, muzică şi săli de sport pentru copiii cu deficienţe severe de vedere, trebuie să fie de cel puţin 600-800 lx, pentru copiii care suferă de fotofobie – nu mai mult de 300 lx.

7.5. Încăperile de grupă pentru copiii cu deficienţe severe de vedere trebuie să fie echipate cu un 59ecess 59ecessita de iluminat artificial.

7.6. Pentru a crea un mediu confortabil pentru copiii cu sensibilitate la lumină, la masa lor de lucru, se prevăd, obligatoriu un 59ecess de aprindere 59ecessit a unor grupuri de lămpi pentru iluminat general.

7.7. Mesele şi scaunele pentru copii în timpul activităţilor sunt aranjate în aşa fel, încât lumina (59ecessi sau artificială) să cadă ori din stînga, ori din dreapta copilului, în funcţie de necesităţile acestora. Nivelul iluminatului artificial în încăperile de grupă trebuie să fie de tip general.

7.8. Coeficientul iluminării naturale în sălile de activităţi, la mesele de ocupaţii trebuie să fie de 1,5-2,0 %. 7.9. Se utilizează iluminatul local oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea sarcinii vizuale

(tablă, loc de lucru, activităţi, săli de desen ş.a.). 7.10. Iluminatul artificial trebuie sa asigure o iluminare 59ecessi, difuză şi suficientă a spaţiilor în care se

desfăşoară activitatea, să evite efectele de pîlpîire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a culorilor.

7.11. Ferestrele şi sursele de iluminare artificială trebuie menţinute în stare 59ecess şi curăţate pe măsura necesităţii.

7.12. Prizele şi întrerupătoarele electrice sunt amplasate mai sus decât posibilitatea de atingere a copiilor şi sunt protejate.

7.13. În sălile de jocuri, activităţi şi mese se permite folosirea mijloacelor de reducere a insolării directe: draperii, jaluzele. Draperiile trebuie să fie de culoare deschisă, transparentă, fără imprimări/desene. Lungimea draperiilor de la tavan nu trebuie să fie mai mare de 50 cm. Materialul folosit pentru jaluzele trebuie să fie rezistent la umiditate, detergenţi şi dezinfectanţi.

7.14. Se interzice amplasarea ghiveciurilor cu flori pe pervazul ferestrelor din grup şi 59ecessita.

VIII. ÎNCĂLZIREA ŞI VENTILAŢIA 8.1. Instituţiile de educaţie timpurie sunt dotate cu sisteme de încălzire şi ventilare în conformitate cu

documentaţia de proiect a obiectului, aprobată în modul 59ecessita, şi cu normativele de construcţie în vigoare aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Verificarea, curăţarea şi monitorizarea eficacităţii sistemelor de ventilaţie se efectuează nu mai rar de o 59ece în an.

8.2. Toate încăperile destinate copiilor sunt ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie sa asigure cel puţin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă, 3 schimburi pe oră în încăperile 59ecessi pentru instruire şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Este interzisă folosirea sistemelor de condiționare a aerului.

8.3. Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure normele sanitare pentru multitudinea schimbului de aer. 8.4. Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se realizează în aşa fel, încât să se evite disconfortul termic şi să se

asigure înlăturarea 59ecessit a aerului folosit. 8.5. Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile şi ferestrele trebuie să aibă o suprafaţă

totala de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii. 8.6. Încăperile destinate copiilor sunt ventilate în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea

ferestrelor. În aceste perioade copiii părăsesc obligatoriu încăperea.

60

8.7. Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se efectuează în perioadele în care copiii nu se află în aceste încăperi.

8.8. În fiecare sală de grupă, 60ecessita, vestiar, WC la un geam trebuie să fie instalată plasă de protecţie. Pentru aerisirea încăperilor sunt deschise doar geamurile la care sunt instalate plase, în scopul prevenirii traumatismului la copii şi accesul insectelor zburătoare. Încăperile sunt aerisite zilnic. Aerisirea prin WC se interzice.

8.9. În perioada caldă se efectuează aerisirea neîntreruptă dintr-o parte (fără 60curent). 8.10. Oberlihturile dormitoarelor se închid cu 30 de minute înainte de deşteptarea copiilor, iar în timpul cald al

anului somnul de zi este organizat cu ferestrele deschise (evitînd curentul). 8.11. În spaţiile destinate copiilor se interzice utilizarea încălzitoarelor portabile sau sistemelor locale de

încălzire cu radiaţii infraroşii, prin sisteme de abur, sobelor din fier şi utilizarea convectoarelor de gaz. În calitate de instalaţii de încălzire pot fi utilizate radiatoare şi elemente tubulare, încadrate în panouri din beton.

8.12. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie îngrădite cu grilaje din lemn, amplasate sub ferestre cu 60ecessitate de reglare a temperaturii. Materialul pentru îngrădirea instalaţiilor nu trebuie să producă efecte nocive asupra copiilor.

8.13. Se interzice îngrădirea instalaţiilor de încălzire cu materiale din rumeguş de lemn şi alte materiale polimere. Temperatura medie a suprafeţei instalaţiilor de încălzire nu trebuie să depăşească 80 grade.

8.14. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic se asigură următoarele condiţii ale regimului de încălzire:

oscilaţiile de 60ecessitate din încăperi nu trebuie să depăşească 2 grade C pe perioada în care copiii se află în încăperile respective;

diferenţele între 60ecessitate încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare etc.) nu trebuie să depăşească 20C;

sistemele de încălzire utilizate să nu 60ecess degajarea substanţelor toxice în încăperi; pentru evitarea accidentelor toxice se interzice utilizarea sobelor metalice şi folosirea drept combustibil a cărbunilor în instituţiile de educaţie timpurie;

suprafaţa de încălzire are o 60ecessitate care nu trebuie să depăşească 80 gradeC (pentru a nu scădea umiditatea relativă sub 30%).

8.15. Dispozitivele de încălzire trebuie să fie curăţate de praf săptămînal sau la 60ecessitate. 8.16. Umiditatea relativă a aerului în încăperile pentru copii constituie 40–60%, dupa posibilitate asigurarea cu

tehnica de umidificare. 8.17. Viteza curenţilor de aer nu trebuie să depăşească 0,1 m/sec. Temperatura aerului din sălile de jocuri,

activităţi şi mese se determină cu ajutorul termometrului, care este fixat pe peretele intern la o înălţime de 0,8–1,2 m.

IX. APROVIZIONAREA CU APĂ ŞI SANITAŢIE

9.1. Clădirea instituţiei de educaţie timpurie este asigurată cu apă potabilă, apă caldă şi sistem de canalizare. 9.2. Cu apă rece şi caldă sunt asigurate obligatoriu următoarele încăperi: bufetul și WC-urile. Temperatura apei

la lavoare este nu mai joasă de 45°C şi nu mai înaltă de 60°C. Se interzice utilizarea ceainicelor electrice şi altor dispozitive tehnice.

9.3. Robinetele cu apă fierbinte la care copiii au acces se înzestrează cu un sistem de control al temperaturii nu mai mult de 43°C.

9.4. În lipsa sistemelor centralizate de canalizare se prevăd instalaţii proprii pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor reziduale menajere, cu evitarea poluării solului, a apei şi a aerului.

X. PREVENIREA BOLILOR

10.1. În scopul asigurării unui mediu sigur pentru educarea şi îngrijirea copiilor în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să se respecte prevederile actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii faţă de finisarea interioară a încăperilor: a) Pereţii încăperilor trebuie să fie netezi, fără semne de atac fungic şi să aibă un finisaj care să permită

curăţarea umedă şi dezinfectarea. Toate materialele de construcţie şi de decor interior trebuie să fie inofensive pentru sănătatea umană şi să fie însoţite de certificate ce ar confirma originea, calitatea şi inofensivitatea lor.

61

b) Pentru podea sunt utilizate materiale inofensive şi care permit prelucrarea umedă cu utilizarea detergenţilor şi substanţelor biodistructive.

c) Mobila şi echipamentul din instituţiile de educaţie timpurie trebuie să fie inofensive pentru sănătatea copiilor şi să fie însoţite de certificate ce ar confirma originea şi inofensivitatea lor.

10.2. Copiii trebuie să fie asiguraţi cu mobilier ergonomic, adecvat fiecărui copil. În mod ideal, mobilierul trebuie să fie produs din lemn tare, să poată fi supus prelucrării umede cu detergenţi şi să fie nontoxic. Pentru prevenirea traumatismelor mobilierul are tapiţeria rezistentă la incendiu, este fixat şi nu are colţuri ascuţite.

10.3. Concentraţia de poluanţi a aerului din încăperi în zonele cu prezenţa constantă a copiilor (grup, dormitoare, săli de muzică, sport etc.) nu trebuie să depăşească concentraţia maximă admisă pentru aerul atmosferic.

10.4. Plasele de ventilare trebuie să fie deschise, curăţate sistematic de praf, închise numai când scade brusc temperatura aerului. Curăţirea canalelor de ventilare se face cel puţin o dată pe an.

10.5. Întreţinerea igienică permanentă a încăperilor, instalaţiilor şi mobilierului.

Secțiunea 1 Regulile de menţinere a stării sanitare în instituţiile de educaţie timpurie

1.1. Măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi în funcţie de necesitate, a mobilierului şi a jucăriilor.

1.2. Întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare, prin dotarea şi folosirea corespunzătoare a materialelor de curăţenie şi a substanţelor biodistructive şi prin spălarea şi dezinfectarea zilnică sau în caz de necesitate.

1.3. Întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile pentru ocupaţii și dormitoare. 1.4. Dezinsecţia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, periodic sau ori de câte ori se constată prezenţa

insectelor şi a rozătoarelor. 1.5. Colectarea şi transportul reziduurilor se efectuează potrivit prevederilor actelor normative sanitare în

vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii. 1.6. Asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămînal sau ori de câte

ori este nevoie. 1.7. Jucăriile şi materialele didactice utilizate în instituţiile pentru copii nu trebuie să constituie un risc pentru

sănătatea acestora şi să permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică. Jucăriile trebuie să corespundă particularităților de vîrstă ale copiilor. Jucăriile pentru copii pînă la 3 ani se vor igieniza de 2 ori în zi, cele pentru copii peste 3 ani – o data în zi, sub apă curgătoare cu folosirea săpunului, periei și cîrpei. Jucăriile din material textil, la sfîrșitul zilei, se vor expune la acțiunea lămpilor de cuarț (bactericide) timp de 30 min, la distanța de 25 cm.

1.8. Păstrarea acestora se face în dulapuri la îndemîna copiilor. Jucăriile şi materialele didactice deteriorate sunt scoase periodic din folosinţă.

1.9. Jucăriile noi să fie însoțite de avize sanitare, înainte de a fi aduse în grupe, se spăla timp de 15 minute sub jet de apă (t+37°C) cu săpun şi se usucă la aer. Cele de cauciuc, penopoliuretan, penolatex, plastizol se spală conform instrucţiunilor menţionate şi se storc. Jucăriile care nu se supun prelucrării umede sunt folosite doar ca material didactic demonstrativ.

1.10. Jucăriile pentru copii pînă la 3 ani se vor igieniza de 2 ori în zi, cele pentru copii peste 3 ani – o data în zi, sub apă curgătoare cu folosirea săpunului, periei și cîrpei. Jucăriile din material textil, la sfîrșitul zilei, se vor expune la acțiunea lămpilor de cuarț (bactericide) timp de 30 min, la distanța de 25 cm.

1.11. Jucăriile din grupă trebuie menţinute în stare curată, se curăţă şi se prelucrează conform instrucţiunilor producătorului sau de câte ori este nevoie.

1.12. Lenjeria de pat a copiilor este confecţionată din materiale naturale (bumbac, batist, satin). Toată lenjeria trebuie să fie marcată. Lenjeria de pat se marchează în colţul de jos, indicându-se numărul de pe listă ce corespunde cu numele copilului.

1.13. Lenjeria de pat, prosoapele se schimbă după necesităţi, dar nu mai rar de o dată la 5 zile. 1.14. Lenjeria curată se aduce în saci speciali şi se păstrează în dulapuri, iar cea folosită se păstrează în lăzi (cutii)

speciale sau saci. La sfîrşitul zilei sacii de polietilenă murdari se spală cu detergenţi. 1.15. Echipamentul de pat (saltelele, pernele, cearşafurile) se aeriseşte nemijlocit în încăperi prin deschiderea

geamurilor, uşilor. În timpul curăţeniei generale, periodic acestea se scot la aer. Pernele sunt din

62

umplutură din puf/pene de găină, sau din material antialergic. O dată pe an echipamentul de pat se supune curăţirii chimice.

1.16. Suprafeţele, echipamentul, mobilierul, lenjeria etc., contaminate cu fluide corporale sunt curăţate şi dezinfectate imediat.

1.17. Covoarele se curăţă prin metoda chimică şi cu aspiratorul zilnic, se scutură şi se şterg cu peria umedă, o dată pe an se supun curăţirii chimice sau mai des prin metoda abur.

1.18. Inventarul pentru WC-uri (cîrpe, căldare, perie) trebuie să fie marcat cu culoare roşie şi păstrat în dulap special. Inventarul se spală după fiecare utilizare cu apă caldă şi soluţii de detergenţi. Substanţele biodistructive trebuie păstrate la întuneric, în vase închise şi în locuri inaccesibile copiilor.

1.19. În timpul cald al anului, în scopul protecţiei contra insectelor, se instalează plase la ferestre şi uşi. Pentru nimicirea muştelor se folosesc panglici lipicioase.

1.20. Pentru prevenirea şi combaterea rozătoarelor trebuie să se asigure păstrarea corectă a produselor, resturilor alimentare şi folosirea metodelor mecanice de combatere. Categoric se interzice folosirea preparatelor chimico – bacteriologice.

1.21. Fiecare instituţie de educaţie timpurie trebuie să dispună de contracte cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru organizarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării specializate.

1.22. Utilajul de pe terenul de jocuri (mese, scaune, utilaj sportiv) trebuie să fie în stare bună (funcţionabil) şi zilnic se şterge.

1.23. Pentru a reduce nivelul de poluare a încăperilor plasele, covoarele, periile de la intrarea în încăperile pentru copii se curăţă şi se spală după sosirea copiilor şi venirea lor de la plimbare.

1.24. Într-o situaţie epidemiologică nefavorabilă, în scopul prevenirii răspîndirii infecţiei se întreprind măsuri suplimentare de prelucrare şi dezinfecţie a încăperilor. La înregistrarea cazurilor de boli infecţioase în instituţiile de educaţie timpurie sunt organizate măsuri antiepidemice de către personalul instituţiilor de educaţie timpurie la recomandarea centrelor de sănătate publică teritoriale şi altor organe abilitate.

1.25. Se asigură materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din instituţie, corespunzător numărului de copii (hîrtie igienică, săpun, substanţe biodistructive, mijloace de uscare a mîinilor după spălare).

1.26. Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se iau masurile de protecţie necesare.

1.27. În scopul asigurării măsurilor de prevenire a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice acute instituţiile de educaţie timpurie elaborează planul anual de măsuri privind profilaxia toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice acute, care este coordonat cu ANSP.

Secțiunea a 2-a Înscrierea şi primirea zilnică a copiilor în instituţia de educaţie timpurie

2.1. Fiecare copil înainte de înmatriculare în instituţia de educaţie timpurie este supus unui examen medical complex și prezintă concluzia finală privind examenul medical al copilului este întocmită de medicul de familie în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii.

2.2. Primirea zilnică a copiilor în instituţiile de educaţie timpurie se efectuează de către educator, care obţine date de la părinţi despre starea de sănătate a copilului, examinează starea cavităţii bucale (faringele) şi tegumentele, măsoară temperatura corpului la copiii cu manifestări îngrijorătoare (clinice) şi face înscrierile de rigoare într-un registru special.

2.3. După suportarea unei boli infecţioase sau lipsa fără motive în decurs de 3 zile consecutive (cu excepţia zilelor de odihnă şi sărbătoare), copiii pot frecventa instituţia de educaţie timpurie numai după prezentarea unui certificat medical eliberat de medicul de familie, cu indicarea, după necesitate, a recomandărilor individuale privind regimul reconvalescent pentru primele 10 – 14 zile după boala suportată.

Secțiunea a 3-a Organizarea regimului zilei şi a activităţilor instructiv-educative

3.1. Regimul zilei trebuie să corespundă particularităţilor de vîrstă a copiilor şi a abilităţilor fizice şi psihice în cazul copiilor cu dizabilităţi, să promoveze dezvoltarea armonioasă a acestora şi să cuprindă următoarele elemente principale: primirea de dimineaţă şi gimnastica; somnul de zi; activităţile educaţionale; timpul de servire a meselor; plimbările, jocurile şi distracţiile copiilor în aer liber.

3.2. Durata recomandată de plimbări zilnice trebuie să constituie nu mai puţin de 1/3 din programul de activitate. Durata plimbărilor este determinată de către instituţia de educaţie timpurie, în funcţie de

63

condiţiile climatice. La temperaturi ale aerului sub minus 15°C şi viteza vîntului de 7 m/s, se recomandă de a reduce durata aflării copiilor la aer liber. Se recomandă să se organizeze plimbări de 2 ori pe zi.

3.3. La organizarea regimului în instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate ce depăşeşte 6 ore, pentru copii se organizează primirea mesei cu un interval de 3-4 ore şi somn in timpul zilei. În instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate pînă la 6 ore se organizează 1-2 mese în funcţie de durata programului de activitate.

3.4. Durata totală a somnului în 24 ore pentru copiii de vîrstă preşcolară este de 12-12,5 ore, din care 2-2,5 ore revine pentru somnul de zi. Pentru copiii de la 1 an la 1,5 ani somnul de zi este organizat de două ori în prima şi a doua jumătate a zilei pînă la un total de 3,5 ore. Optimal este de a organiza somnul de zi după-amiază în aer liber (verandă). Pentru copiii cu vîrsta 1,5-3 ani somnul de zi se organizează o dată pe durata a cel puţin 3 ore. Înainte de somn nu se efectuează jocuri fizice, care pot solicita copilul, inclusiv emoţional, şi proceduri de călire. În timpul somnului, prezenţa educatorului în dormitor este obligatorie.

3.5. Pentru antepreşcolari (1,5-3 ani) durata de activităţi educaţionale de grup nu trebuie să depăşească 10 minute. Se permite de a desfăşura activităţi educaţionale în prima şi în a doua jumătate a zilei (8-10 minute). Se permite de a desfăşura activităţi educaţionale pe terenul de joacă în timpul plimbării.

Secțiunea a 4-a Organizarea alimentaţiei şi nutriţia copiilor

4.1. Funcţionarea şi întreţinerea blocului alimentar al instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să corespundă prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 1209 din 8 noiembrie 2007 „Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică”, Legea Nr. 306 din 30-11-2018 privind siguranța alimentelor, Hotărîrea Guvernului nr. 722 din 18.07.2018 pentru aprobarea Instrucțiunii privind organizarea alimentației copiilor și elevilor în instituțiile de învățămînt general, Ordinul MS al RM Nr. 638 din 12.08.2016 cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată in instituțiile de invățămînt din Republica Moldova.

4.2. În instituţiile de educaţie timpurie pentru spălarea veselei de grup bufetul este dotat cu 2 căzi conectate la apă caldă şi rece.

4.3. Vesela de masă trebuie să fie din faianţă, porţelan sau inox. Fiecare grupă trebuie să dispună de 2 seturi de veselă conform numărului de copii, care se păstrează în bufet. Educatorii şi ajutorii de educatori au veselă şi tacîmuri separate de ale copiilor şi marcate. Se interzice utilizarea veselei ştirbite, de plastic, de aluminiu, de ceramică şi de sticlă.

4.4. În bufetul din grupă se instalează un dulap termic sau un vas pentru dezinfectarea veselei în caz de înregistrare a bolilor infecţioase. Se recomandă masina de spalat vase care poate fi setata temperatura mai mare pentru sterilizare.

4.5. La sfârşitul zilei de lucru toată vesela, tacîmurile se dezinfectează fiind introduce într-un vas cu soluţie de produs biodistructiv (în absența mașinii de spălat vesela).

4.6. Curăţarea şi spălarea veselei: a) înlăturarea rămăşiţelor de bucate din veselă cu o perie sau lopăţică de lemn într-un vas marcat, special destinat pentru deşeuri alimentare; b) spălarea cu apă la temperatura nu mai mică de 45ºC, în care s-au introdus detergenţi (chiveta I) în ordinea de la cel mai curat la cel mai murdar (căni, farfurii de felul I, farfurii de felul II); c) clătirea veselei cu apă fierbinte curgătoare la temperatura de 65ºC, sau cu ajutorul unui furtun flexibil; d) uscarea veselei în plase metalice.

4.7. Vesela de bucătărie, mesele, inventarul trebuie să fie marcat şi utilizat conform destinaţiei. 4.8. Resturile alimentare se colectează în căldări cu capace. Evacuarea resturilor alimentare de la blocul

alimentar se face după repartizarea bucatelor în grupe, iar în grupe – după fiecare masă/alimentaţie. După evacuarea lor se curăţă, se spală zilnic cu produse biodistructive, se clătesc cu apă caldă şi se usucă.

4.9. Produsele utilizate în alimentaţia copiilor trebuie să fie de calitate şi inofensive pentru sănătate. Lista produselor pentru alimentaţia copiilor şi celor interzise sunt prezentate în Ordinul MS al RM Nr. 638 din 12.08.2016 cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată in instituțiile de invățămînt din Repubrica Moldova. Produsele alimentare sunt păstrate şi realizate în conformitate cu condiţiile şi termenele de păstrare şi realizare stabilite de către producător.

4.10. Alimentaţia copiilor trebuie să fie calitativă, variată după compoziţia produselor alimentare şi să satisfacă în întregime cu substanţe nutritive necesităţile organismului în creştere. Alimentaţia copiilor se efectuează în corespundere cu meniul întocmit pe 10 zile şi aprobat de conducerea instituţiei de educaţie

64

timpurie, în care se indică componenţa produselor, valoarea calorică a bucatelor, conţinutul şi corelaţia proteinelor, lipidelor şi glucidelor57.

4.11. În alimentaţia copiilor se respectă următoarele principii: a) asigurarea unei diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile al alimentelor

din toate grupele şi subgrupele alimentare; b) asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de

fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr;

c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate şi de zahăr adăugat;

d) se interzice încălzirea bucatelor gata preparate. 4.12. În scopul profilaxiei deficitului de micronutrienţi (vitamine şi săruri minerale) în alimentaţia copiilor se

folosesc produse fortificate cu micronutrienţi. 4.13. Normele nictemerale de produse pentru alimentaţia copiilor în instituţiile de educaţie timpurie sunt

prezentate în anexa nr. 1558. 4.14. Meniurile pentru alimentaţia copiilor sunt întocmite în baza meniului model, elaborat anual pentru 10 zile

şi coordonat cu centrele de sănătate publică teritoriale. 4.15. În instituţiile de educaţie timpurie cu program de activitate de 6 ore alimentaţia se organizează de 2 ori

pe zi (dejunul şi prînzul constituind 20-25% şi respectiv 30-35% din valoarea calorică), iar în cele cu activitatea de 3-4 ore alimentaţia se organizează o dată pe zi şi constituie 25% din valoarea calorică pentru 24 de ore.

4.16. Între dejun şi masa de prînz se ia o masă suplimentară ce include o porție de fructe proaspete. 4.17. Produsele alimentare greu asimilabile (preparate din carne, peşte, ouă) sunt consumate în prima

jumătate a zilei, iar cele uşor asimilabile (bucate din lapte, legume) – în a doua jumătate a zilei. 4.18. În cazul în care unele produse alimentare lipsesc, ele pot fi înlocuite cu altele conform anexei nr. 1659. 4.19. Necesarul fiziologic în energie şi nutrienţi în funcţie de grupele de vîrstă sunt prezentate în tabelul 1 din

anexa nr. 17. Volumul unei porţii pentru un copil cu vîrsta de 1-6 ani este prezentat în tabelul 2 din anexa nr. 1760.

4.20. Zilnic se colectează probe diurne conform meniurilor de repartiţie, care sunt păstrate în frigider la temperatura 0 + 4°C. Probele diurne se colectează în cantitatea: bucatele porţionate – în cantitate deplină; gustările reci, felul I, garniturile, felul III, alte bucate – nu mai puţin de 100 gr. Probele diurne se colectează cu linguri sterile sau opărite în apă clocotită în vase de sticlă sterile sau opărite în apă clocotită şi se închid ermetic cu capace. Vasele se marchează cu indicarea mesei şi data colectării. Colectarea probelor diurne se realizează de către bucătarul-şef sau bucătar, iar controlul colectării probelor diurne – de către lucrătorul medical.

4.21. Toate produsele alimentare recepţionate trebuie să fie calitative, în ambalajele producătorului, cu indicarea termenelor de valabilitate, însoţite de actele prevăzute conform HG nr. 722. Produsele alimentare în instituţiile de educaţie timpurie sunt achiziţionate pe măsura necesităţilor, în funcţie de termenul de valabilitate al acestora şi posibilităţile tehnice de depozitare, prevăzute conform HG nr. 722.

4.22. Pentru alimentaţia copiilor bucatele sunt pregătite şi realizate în aceeaşi zi. 4.23. În instituţiile de educaţie timpurie se admit următoarele tehnologii de preparare a bucatelor: fierbere,

fierbere la aburi, înăbuşire, coacere. Se interzic bucatele prăjite. 4.24. Pentru asigurarea unei continuităţi a alimentaţiei echilibrate şi sănătoase în familie, părinţii copiilor sunt

informaţi zilnic despre alimentaţia din instituţiile de educaţie timpurie, cu afişarea meniului. 4.25. Meniul opțional pregatit si pentru copii cu necesitati speciale, intoleranta la gluten sau lactoza. 4.26. În cazul când serviciile de educație timpurie pentru copiii se prestează în spațiile predestinate de către

întreprindere, în regim de 4-5 ore/zi, se recurge la serviciile de catering sau boxele alimentare.

Secțiunea a 5-a Igiena personală a copiilor de vîrstă antepreşcolară şi preşcolară

57 http://lex.justice.md/UserFiles/File/2016/mo388-398md/an.14_1211.doc 58 http://lex.justice.md/UserFiles/File/2016/mo388-398md/an.15_1211.doc 59 http://lex.justice.md/UserFiles/File/2016/mo388-398md/an.16_1211.doc 60 http://lex.justice.md/UserFiles/File/2016/mo388-398md/an.17_1211.doc

65

5.1. Cultivarea deprinderilor igienice la copii trebuie să fie una dintre priorităţile educaţionale ale instituţiilor de educaţie timpurie.

5.2. Toţi copiii trebuie să fie învăţaţi să se spele pe mîini sistematic şi corect: să umezească mîinile cu apă caldă, apoi să aplice săpun, şi să spele energic pînă când apare o spumă cu săpun. Copiii continuă spălatul pentru cel puţin 10-15 secunde, fiecare zonă între degete, în jurul unghiilor, sub unghii şi dosul palmelor, apoi se clătesc mîinile sub jet de apă pînă când acestea sunt libere de săpun şi murdărie. Mîinile copiilor sunt apoi uscate cu prosoape de unică folosinţă sau cu un dispozitiv mecanic de uscare.

5.3. Copiii trebuie să-şi spele mîinile de fiecare dată: după folosirea WC-ului; înainte şi după consumul de alimente; atunci când mîinile sunt contaminate cu lichid biologic, cum ar fi după strănut, tuse, sau suflarea nasului; după ce au venit din exterior; înainte de a lua medicamente; la necesitate (când mîinile sunt murdare).

5.4. Personalul supraveghează spălatul mîinilor copiilor pentru a asigura corectitudinea procedurii. 5.5. Copiii trebuie învăţaţi să cunoască că articolele personale, cum ar fi pieptene, periuţe de dinţi, suzete,

prosoape etc., sunt individuale şi trebuie să fie depozitate într-un mod sanitar, astfel încât să nu contamineze sau să intre în contact cu articolele de igienă personală ale altui copil. Articolele personale nu sunt partajate între copii.

5.6. Educaţia igienică la antepreşcolari trebuie să asigure învăţarea comportamentelor sanogene şi integrarea lor în rutinele comportamentale. Printre ele sunt incluse: educaţia pentru sănătatea fizică, igiena personală şi alte comportamente preventive.

Secțiunea a 6-a

Norme sanitare pentru instituţia de educaţie timpurie cu un număr redus de copii 6.1. Instituţia de educaţie timpurie care deţine numai o grupă de antepreşcolari cu un număr de copii pînă la 15

sau o grupă de pînă la 20 de preşcolari trebuie să respecte normele sanitare.

Secțiunea a 7-a Igiena şi sănătatea personalului

7.1. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie trebuie să respecte igiena personală: a) să dispună de echipament de protecţie şi încălţăminte curată de schimb; b) să-şi scurteze permanent unghiile şi să-şi spele mîinile înainte de a începe lucrul şi la trecerea de la un

proces la altul. 7.2. Personalul tehnic trebuie să dispună de 3 echipamente sanitare aparte: pentru dereticarea grupurilor

sanitare (de culoare închisă), încăperilor (color) şi pentru servirea mesei (alb). 7.3. Mîinile sunt spălate: după folosirea WC-ului, schimbarea scutecelor sau asistarea unui copil la toaletă; după

manipularea cu vase murdare, ţesuturi murdare, scutece murdare sau alte rufe murdare; imediat după sosirea la locul de muncă; înainte de manipularea produselor alimentare sau ustensilelor; atunci când mîinile sunt contaminate cu lichide biologice, cum ar fi după strănut, tuse sau suflarea nasului; înainte şi după administrarea de medicamente de prim ajutor; după activităţi de curăţenie; la necesitate (când mîinile sunt murdare).

7.4. Personalul implicat în activităţile de educare şi îngrijire a copiilor trebuie să fie în stare bună de sănătate şi să nu fie sursă de boli transmisibile.

7.5. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie este supus examenului medical şi instruirii igienice obligatorii în conformitate cu prevederile actelor normative sanitare în vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii.

7.6. Personalul instituţiilor de educaţie timpurie dispune de fişă medicală individuală în care se înregistrează rezultatele examenelor medicale şi cele de laborator. Personalul care nu a susţinut examenul medical şi instruirea igienică nu se admite la lucru.

7.7. La cererea persoanei sau persoanelor care supraveghează activitatea instituţiei, personalul angajat în instituţiile de educaţie timpurie trebuie să demonstreze cunoştinţe referitoare la prevenirea bolilor transmisibile şi anume: unde şi când este necesară spălarea mîinilor; în ce cazuri personalul nu este admis la educarea şi îngrijirea copiilor; în ce cazuri persoana nu este admisă la manipularea şi prepararea bucatelor; metode de igienizare şi dezinfectare a suprafeţelor şi jucăriilor; metode de prelucrare a veselei de bucătărie etc.

XI. ASIGURAREA CALITĂȚII

66

11.1. Calitatea executării și implementării standardelor minime către spațiile predestinate educației timpurii a copiilor angajaților săi este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale prestatorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate.

11.2. La baza procesului de asigurare a calității educației și amenajării spațiului stau principiile: 1) responsabilitatea furnizorilor de educație pentru calitatea ofertei educaționale și organizarea spațiilor către creșă-grădiniță conform actelor legislative in vigoare; 2) autoevaluarea, realizată la nivelul furnizorului de educație și de spațiu pentru instruirea copiilor 3) demonstrarea atingerii competenței și îndeplinirii criteriilor de calitate prin prezentarea de dovezi.

XII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII 12.1. Prezenta Metodologie a standardelor minime va fi adus la cunoştință prestatatorului de servicii de educație

timpurie, beneficiarilor/părinților sau reprezentanților legali ai antepreșcolarilor și preşcolarilor. ANEXA 3A. SUPRAFAȚA SPAȚIILOR PREDESTINATE PENTRU GRUPE, SALA DE JOC ȘI MASA, DORMITOR

Spaţiu 10 copiii 15 copii 20 copii

Sala de grupă şi joc: antepreșcolari

25 m2

37,5 m2

50m2

preşcolari 20 m2 30 m2 40m2

Sala de grupă comasată cu dormitor:

antepreșcolari

35 m2

52,5 m2

70 m2

preşcolari 30 m2 45m2 60m2

ANEXA 3B. COMPONENŢA ŞI SUPRAFAŢA ÎNCĂPERILOR MEDICALE ÎN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE

Denumirea încăperii Suprafaţa încăperilor, m2 /locuri

50

Cabinet medical 6

Izolator*, Sală de primire 2

Saloane** 6

Grup sanitar 2

Încăpere pentru prepararea substanţelor biodistructive 2

Total 18

*Izolatorul se află la parter şi are ieşire separată pe teren. **Saloanele nu trebuie să fie comune.

ANEXA 3C. COMPONENŢA ŞI SUPRAFAŢA ÎNCĂPERILOR DIN INSTITUŢIA DE EDUCAŢIE TIMPURIE

Denumirea încăperii Suprafaţa, m2 pentru un copil

Până la 3 ani 3-6 ani

Vestiar 0,9 0,72

Încăpere de grup 4,3 4,0

Grup sanitar 0,8 0,65

Bufet 0,15 0,15

67

ANEXA 3D. PARAMETRII MESELOR ŞI SCAUNELOR PENTRU COPII ÎN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE

Grupa de mobilă

Talia (înălţimea copilului), cm

Înălţimea (cm) Culoarea de

marcare capacului mesei scaunului (fundului pînă la duşumea)

00 pînă la 85 34,0 18,0 Negru

0 85-100 40,0 22,0 Alb

1 100-115 46,0 26,0 Oranj

2 115-130 52,0 30,0 Violet

3 peste 130 58,0 34,0 Galben

68

DESPRE CENTRUL PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE

Creat în anul 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o instituție obștească, care își propune să contribuie la promovarea unui discurs integrator cu privire la problematica genurilor umane, statutul femeii și egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. CPD se afirmă în calitate de structură neguvernamentală, care pledează pentru implementarea conceptului egalității de gen în toate domeniile vieții, promovarea politicilor publice în domeniu, abordarea problemelor ce țin de rolul femeii în societate și abilitarea acesteia, eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, fiind concomitent și un centru de documentare, informare și instruire pentru ONG-urile de profil și grupurile de inițiativă.

Scop. Dezvoltarea și consolidarea resurselor și mecanismelor de abilitare echitabilă a femeilor și bărbaților în vederea promovării egalității de gen în Republica Moldova prin susținerea unui demers coerent de influențare a politicilor.

Misiune. CPD promovează valorile egalității de gen, ca parte componentă a unei societăți deschise, în scopul consolidării unui parteneriat autentic de gen.

Viziune. CPD pledează pentru edificarea unei comunități cu perspective și oportunități egale pentru membrii/ele săi/sale, a unei societăți în care femeile și bărbații sunt cetățeni cu drepturi depline, capabili să soluționeze problemele în comun, să beneficieze în mod egal de noile oportunități și să se angajeze plenar în activități politice, economice și sociale.

ADRESA NOASTRĂ: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare str. Armenească 13 Chișinău, MD-2012, Republica Moldova Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58 Tel./Fax: +(373 22) 20-71-57 e-mail: cpd@progen.md www.progen.md