Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala de Roxana CristeaCum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala? Parerile mamicilor sunt impartite si metodele difera de la copil la copil. Sunt copii pofticiosi care pana la varsta de un an au gustat dintr-o gama variata de alimente pastrand lapticul ca o alinare de seara, sau o gustare de dupa masa si copii care se impaca atat de bine cu sanul mamei incat nu l-ar lasa pentru nicio bunatate culinara. Haideti sa stabilim impreuna care este cea mai buna si recomandata metoda de alternare a alimentelor solide cu alaptarea naturala. Avem si un exemplu concret oferit de o mamica fericita.

» Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala - generalitati» Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala – bebelusul pana la 4 luni» Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala – bebelusul dupa 4 luni

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala - generalitati

Nutrimentele necesare pentru energia consumata in urma procesului de crestere provin din hrana pe care i-o dai bebelusului tau. La inceput, bineinteles, ca il vei hrani cu lapte, recomandata fiind alaptarea naturala. In cazul in care, din diferite motive nu poti alapta, formula de lapte praf ofera copilului mic toate vitaminele si mineralele de care are nevoie.Dupa 4 luni sau dupa 6 luni (in functie de laptele pe care-l mananca puiutul tau) trebuie sa incepi sa ii dai copilului tau si mancare solida, care fiind mult mai diversificata ii va oferi micutului o mai mare cantitate de nutrimente.Aici apare intrebarea "Cum alternam mancarea solida cu alaptarea?", pentru ca trebuie sa stii ca o data ce ai inceput sa-l hranesti cu mancare solida nu este recomandat sa renunti brusc la laptic.

Alternarea mancarii solide cu alaptarea se adapteaza  la varsta copilului. Alimentele se introduc treptat in functie de consistenta lor, de toleranta copilului la anumite mancaruri. Unele alimente se introduc mult mai tarziu, desi sunt sanatoase si pline de nutrimente, pentru ca pot provoca alergii. Diversificarea alimentatiei sugarului nu este tocmai un proces usor. La fiecare aliment nou introdus in dieta copilului trebuie sa-i urmaresti scaunul si sa studiezi atent comportamentul bebelusului. Este el mic dar poate o mancarica nu i-a placut sau nu i-a picat tocmai bine si stomacelul lui poate sa protesteze. De asemenea, daca vezi pe pielea lui, mai mult pe burtica, o iritatie aparuta din senin, este posibil sa fie o alergie alimentara. Mergi cu el la doctor.

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala – bebelusul pana la 4 luni

In aceasta perioada este recomandat sa-l hranesti doar cu laptele tau sau cu formula de lapte dedicata varstei. Trebuie sa fii atenta ca bebelusul sa se sature, altfel va protesta prin plans. In primele luni de viata copilul trage mai greu din san si oboseste foarte repede, asa ca trebuie sa ai multa rabdare. Tubul digestiv al bebelusului nou-nascut nu este dezvoltat complet si din aceasta cauza nu-i poti da mancare solida intrucat nu poate sa o digere.

Cum alternam mancarea solida cu alaptarea naturala – bebelusul dupa  4 luni

Foarte multi medici pediatrii recomanda ca la 4 luni bebelusii sa fie in continuare hraniti doar cu laptele mamei. Daca acest lucru nu este posibil, poti incepe diversificarea. Trebuie insa sa vezi daca si bebelusul este pregatit pentru alte alimente.

Sunt cateva semne care indica faptul ca bebelusul ar putea primi si alta mancarica decat laptic. Astfel, fii atenta daca isi poate tine capul singur, sta bine in scaun, face gesturi de mestecare, ia in greutate semnificativ, ajungand sa-si dubleze greutatea initiala, isi arata interesul pentru mancare, poate sa inchida gura in jurul unei lingurite, isi poate folosi limba pentru a muta mancarea in interiorul gurii, pare infometat dupa ce l-ai hranit de 8-10 ori cu laptic, daca ii cresc dintisorii.

In cazul in care sunteti pregatiti (si tu si bebelusul) poti incepe sa ii dai, dimineata si seara, cereale uscate de orez amestecate cu lapte, 1 lingurita de cereale la 120ml de lapte. Treptat vei creste cantitatea de cereale.

Florentina Ionescu, o mamica din Ploiesti ne-a povestit cum a inceput diversificarea si cum a alternat mancarea solida cu alaptarea: Pentru Mara, fetita mea de un an si jumatate, am inceput diversificarea la 4 luni. Nu aveam un lapte prea grozav (doctorul a spus asta) si nu era nici suficient. Copilul nu se satura, asa ca am hotarat impreuna cu doctorul sa incep diversificarea si sa continui alaptarea naturala. Iata o modalitate, propusa de medic, de alternare a mancarii solide cu alaptarea naturala. Primul aliment introdus...supa de legume. 

Supa de legume la 4 luniSe pune la fiert in maxim 500 ml de apa, cate o bucata din:-    Legume care NU se paseaza: radacina de patrunjel, pastarnac, ceapa, ardei-    Legume care se vor pasa: morcov, dovlecel, rosie, conopida, cartof (aceasta este ordinea de introducere a alimentelor)IN PRIMA ZI se pun la fiert legumele care NU se paseaza + morcov si dovlecel. La masa de pranz bebele va primi zeama ce rezulta din fierberea legumelor peste care se adauga o lingura de lapte praf, o cupa de faina de orez sau porumb.

IN A DOUA ZI se pun la fiert aceleasi legume ca in ziua intai, dar se va pasa o lingurita de morcov care se adauga peste zeama de legume.IN A TREIA ZI se adauga la fiert rosia si se paseaza o lingurita de morcov si un ade dovlecel, ce se adauga peste zeama.IN A PATRA ZI se adauga la fiert conopida si se paseaza o lingurita de morcov, una de dovlecel si una de rosie.IN A CINCEA ZI se adauga la fiert cartoful si se paseaza o lingurita de morcov, una de dovlecel, una de rosie si una de conopida.IN A SASEA ZI se paseaza si cartoful.Dupa prima saptamana se pun la fiert si o lingurita de ulei si un praf mic de sare si se vacreste cantitatea de legume pasate, scazand cantitatea de zeama, pana ce mancarea devine un piure fluid. Cantitatea 135-150 ml (cat o masa intreaga)

In concluzie, la 4 luni am introdus o masa cu supa. La inceput o mai puneam putin la san, sa fiu sigura ca se satura. In restul zilei Mara manca doar lapte de la san.

Branzica de vaci la 5 luniSe pune la prins un litru de lapte de vaca, fiert 10 minute si racit, insamantat cu 100 ml iaurt simplu. Se lasa la temperatura camerei pana dimineata. Cand s-a inchegat se pune pe foc, fara sa fiarba. Prin cresterea temperaturii se va separa cheagul de zer. Cheagul (branza de vaci) se strecoara, se aduna si se pune la frigider. Este valabila 3 zile.La inceput, branza de vaci se va pune in supa, de la 2-3 lingurite pana la o lingurita cu varf( aproximativ 50 g).

Aceste alimente inlocuiesc o masa de lapte la pranz. In restul zilei, bebelusul mananca lapte, fie de la mama, fie formula.

Pireul de fructe la 6 luniLa 6 luni medicul pediatru ne-a spus ca putem incepe sa-i dam cateva lingurite de fructe fierte si pasate (piure de fructe). Fructele recomandate: mere, pere, piersici. Medicul nostru a spus ca prin fierbere toate substantele nocive din fructe sunt distruse. In plus alimentele fierte sunt mai usor de digerat pentru bebelus.Pireul de fructe il poate primi bebelusul la masa de dimineata. Ca sa fie mai consistent poti bune si niste branza de vaca in piureul de fructe. Marul copt sau gutuia coapta la cuptor cu putina branza de vaca facuta de tine in casa este un desert delicios pentru cel mic. Ai grija ca fructele sa fie bine coapte, ca sa fie dulci. Altfel bebelusul ar putea respinge mancarea. La aceasta varsta nu poti folosi nici zahar nici miere.In supa bebelusului de 6 luni poti adauga, broccoli, spanac, salata verde.

In concluzie, copilul de 6 luni poate manca piure de fructe dimineata, supa la pranz sau piure de legume si laptic la cerere. Seara ii poti adauga in laptic cateva cupe de cereale de orez, ovaz sau orz.

Carnita de pui sau curcan la 7-8 luniCarnea de pui sau de curcan a fost recomandarea medicului pediatru, in cazul nostru. Daca aveti rude la tara, cereti sa va dea pieptul de pui sau de curcan atunci cand taie cineva o pasare de curte. Ficatul de la pasarile crescute natural , in curte este foarte bun pentru sanatatea bebelusului. Nu-i recomandat sa-i dai la aceasta varsta ficat din comert. In ficat se strang toate toxinele care provin din alimentatia nesanatoasa a pasarilor crescute la ferma.Carnea de pui se fierbe , la inceput, separat de legume. Apoi se marunteste cu ajutorul unui blender si se adauga in supa. Carnea se da o zi da una nu. Eu puneam in supa bebelusului (la recomandarea medicului)  o zi branza de vaci, o zi carne.

Galbenusul de ou  la 8 luniLa 8 luni am introdus galbenusul de ou (albusul poate provoca alergii la copiii mici). Si pe acesta l-am bagat in supa ( prima data un sfert, apoi o jumatate, pe la sfarsitul lunii manca un galbenus intreg).Am renuntat sa mai bag in supa branza de vaci si alternam au cu carne. De 2 ori pe saptamana ou si in restul zilelor carne. Vorbim tot de masa de pranz. Dimineata avea acelasi meniu, fructe cu branzica, in rest lapte, seara lapte cu cereale.Dupa 10 luni lucrurile au devenit mai usoare si mesele de laptic s-au rarit. Am incercat si iaurtul simplu, sau amestecat cu bucatele, foarte bine maruntite, de fructe. Apoi niste biscuitei pentru bebelusi. Am continuat cu supele in care puneam orice leguma imi venea la mana. Piureurile din legume erau foarte bine apreciate. Dimineata fructele erau si sunt si acum nelipsite. Am introdus in dieta bebelusului toate fructele, mai putin cele care pot provoca alergii ( capsiuni, fructe de padure).

Pana la varsta de un an deja, pot spune, ca Mara avea un meniu diversificat si sanatos. Lapticul il manca seara ( cu cereale) si dimineata foarte devreme (simplu). In jur de ora 11 manca piure de fructe cu branza. La pranz supa mai groasa de legume cu carnita. Intre mese ii mai dadeam suc natural de fructe (facut in casa) sau un iaurt, ori un galbenus de ou frecat cu putin ulei de masline.

Daca incepem sa alternam  mancarea solida cu alaptarea naturala, dupa 6 luni, aceste retete pot functiona la fel de bine. Decalam diversificarea cu 2 luni si bebelusul va beneficia numai de lapticul bun si „ocrotitor” al mamei. In cazul in care ai un laptic bun si satios, este si pacat ca bebelusul sa nu profite. Nutrimentele din lapticul mamei sunt mult mai bine asimilate de organismul copilului decat cele din mancarica pregatita in casa.

Cum am putea defini nou – nascutul ?…s-ar putea raspunde vag daca am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : “este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii”. Tocmai datorita acestei complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani . Si, in contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele 6 luni de viata. Aceasta este laptele de mama , cel mai mare bine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si care reprezinta  “ fundatia” pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa faca asta. Se stie azi ca orice mama poate alapta, important e sa fie informata si sprijinita de familie. Este dificil la inceput dar dupa o saptamana secretia de lapte se declanseaza si permanent se adapteaza nevoilor in continua crestere ale micului voinic. Nu cere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata “ fabrica” de anticorpi, protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. Mai mult, protejeaza de o serie de boli alergice,pregatind  tubul digestiv pentru momentul diversificarii alimentatiei.In ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni dupa care se va incepe procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei din anturajul copilului. Pentru a mentinerea secretiei lactate se recomanda:

alaptare frecventa, zi si noapte; dupa primele 2 -3 saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de 3 – 4 ore; niciodata copilul nu va fi trezit din somn pentru a-l alimenta chiar daca a trecut ora de masa;

alimentatia mamei sa fie una echilibrata care sa contina toate principiile alimentare;

hidratare corespunzatoare a mamei; se pot folosi ceaiurile de stimulare a lactatiei sau chiar medicamente insa doar la recomandarea medicului; nu se recomanda administrarea de motilium pentru cresterea secretiei de lapte(decat la indicatia medicului)

evitarea suzetei sau tetinei; evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu

e suficient; in general orice sugar mai accepta suplimentare chiar daca a supt bine; pentru a preintampina aceasta situatie e bine a se efectua proba suptului(cantarirea inainte si dupa masa) si , doar in cazuri reale sa se administreze laptele praf. Aceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita alimentatia la san(pentru care trebuie sa depuna un mai mare efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la recomandarea pediatrului!

Alimentatia mixta ( lapte de mama + lapte praf) se indica numai atunci candsunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate:

nu creste bine in greutate(in prima luna 500 grame, lunile 2-3-4 :750g,lunile 5 – 6 – 7 – 8 cate 500 grame iar in ultimele 4 luni cate 250 g lunar);

urineaza putin, urina miroase puternic; emite scaun rar, tare uscat,verzui; plange dupa fiecare alaptare(trebuie excluse alte cauze ce pot crea un

disconfort: colicile abdominale, refluxul gastroesofagian fiind cele mai frecvente);

Intotdeauna inaintea deciziei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru bebelus.In ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este variabil in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie. Astfel pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta de 6 luni. Se poate incepe mai repede cu 1-2 saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala sau are scaun doar la 3 – 4 zile. In aceste cazuri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume. Pentru cei cu greutate sub medie, se va incepe cu cereale(fara gluten), fiertura de orez sau zeamil in lapte(toate aceste produse se gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa corespunza varstei sugarului : cereale pentru 4 luni, 6 luni, etc). Sunt cazuri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme(3-4 luni) cum este cazul copilasilor cu scaune la cateva zile(de obicei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf) cand se pot administra sucuri de fructe (cel mai frecvent mar,para,piersica). Se incepe in prima zi cu o lingurita de suc proaspat pregatit ( niciodata din comert oricat de ” natural” ar fi) si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare zi, pana se ajunge la 20 -30 ml(in general se administreaza la masa de ora 10 – 11 ; intre mic dejun si pranz).Acestea sunt cazuri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica(supozitor, termometru) in vederea emiterii scaunului.La bebelusii alimentati artificial(cu formule de lapte praf) sunt disponibile pe piata formule speciale pentru cei cu tulburari de tranzit;se vor incerca intai aceste formule si doar in cazul refuzului se va incepe diversificarea. In ceea ce priveste bebelusii alaptati, acestia pot avea 7-8 scaune pe zi, la fel cum pot avea scaune la 7-8 zile; daca consistenta scaunului este normala, nu exista disconfort si durere nu se recomanda interventie nici alimentara(diversificare) si nici medicatie. Daca s-a inceput administrarea sucurilor de fructe din considerentele enuntate mai sus, nu se continua diversificarea, indiferent de tipul de lapte pe care il primeste;se va recurge la diversificare abia in momentul implinirii varstei de 6 luni.

Conditii de diversificare: sugar sanatos; bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata

sau semiinclinata; introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 lingurite pe zi, la

inceputul mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a se incepe diversificarea la masa de pranz;

nu se introduc simultan mai multe alimente noi; nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu

placere deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie sa existe minim 24 de ore(ideal 2-3 zile) interval liber pentru ca in cazul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta;

in preparerea alimentelor nu se adauga sare(pana la varsta de 1 an),vegeta,delikat(de evitat si dupa varsta de 1 an);se pot adauga insa ierburi aromatice(patrunjel, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc);

alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si dezvoltarea maxilarului;

toate alimentele se vor administra cu lingurita; mancarea trebuie sa fie proaspat preparata si nu trebuie pastrata de la o zi la alta;

Legumele : sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si

grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;

se pot oferi :morcovi,telina,patrunjel,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare, spanac, dovlecel,cartof dulce, cartoful “romanesc” in cantitate mai mica(se poate creste progresiv dupa varsta de 8 luni), salata, ardei gras(in caz de constipatie se evita morcovul),conopida,brocoli;cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. Initial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 – 3 ml ulei vegetal(masline, rapita, floarea soarelui); la piureul de legume se adauga 1g unt(un varf de cutit) si 10 ml lapte;

se ofera la inceput sub forma de supica apoi treptat se creste consistenta pana se ajunge la administrarea lor sub forma de piure;

Carnea : foarte importanta in alimentatie datorita continutului crescut

de proteine de inalta valoare biologica, necesarul de proteine la bebelus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de crestere;

se introduce dupa varsta de 6 luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi dupa 7 luni curcan, ficat de pui, peste alb pentru ca dupa 8 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte bogat in acizi omega;se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta provine din surse sigure;

se poate introduce in supa de zarzavat initial, ulterior mixata in piureul de fructe; e necesara o cantitate de 30-50 g carne administrate zilnic; dupa varsta de 9 luni se pot administra perisoare de carne; chiftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu prajite;

mezelurile, conservele de carne, pate-ul nu constituie variante optime de a inlocui carnita in alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le contin.

atarg atentia in special asupra consumului de cremvrusti la copii; acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 1 an, cu atat mai mult bebelusilor; doar pentru ca sunt acceptati cu placere(datorita aditivilor si potentiatorilor de gust) nu trebuie inclusi deloc in alimentatia copiilor;

Oul: se poate introduce in alimentatie dupa varsta de 6 luni; e necesar fierberea

timp de 10 minute si se administreaza numai galbenusul(initial 1/8 din galbenus, apoi se creste progresiv) pana la varsta de 1 an cand se poate administra si albusul ; se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2-3 ori pe saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea perisoarelor, chiftelutelor;

se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic;

Fructele: se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri simple(varianta

recomandata) sau in combinatie cu branza de vaci,iaurt, cereale, seminte(in, canepa, dovleac crud) si reprezinta baza gustarilor dintre cele trei mese principale;

in primul an se pot oferi:mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui, avocado,mango, papaya, kaki, , citrice, pepene galben, cirese, visine, pepene verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura,

afine,kiwi,etc) se ofera cu multa precautie in cantitati foarte mici care se cresc progresiv.

varianta cea mai optima de consum este sub forma de piure, proaspat preparat(se foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni oxidarea); piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de digestie;

Branza de vaca : se prepara in casa din lapte de vaca proaspat(3,5% grasime) la care se adauga calciu lactic(la 200

ml lapte se adauga doua tablete de calciu lactic( 2x500g/tb sau zeama de lamaie), se incalzeste intr-un vas iar cand apar “grunji” se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul; se strecoara dupa care se poate servi singura sau in combinatie cu fructe, biscuiti(fara zahar), cereale, seminte; se poate administra ca si gustare;

Iaurtul natural : se poate administra dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos de

biscuiti(fara zahar), fructe, cereale, seminte; se evita iaurturile cu fructe din comert;

ideal continutul de grasimi al iaurtului trebuie sa fie mare(4-6% sau chiar peste), sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi;

Astfel, practic, la varsta de:

6 luni : 4 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei) o masa diversificata( orele 13 -14 ) supa de zarzavat ( 80 – 100 ml) +piure de legume ( 75 – 100 g)

+ carne mixata 20 – 30 g

7 luni: 3 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei) 2 mese diversificate

– ora 13 -14 : la piure se poate adauga ficat sau galbenus de ou, peste(salau, stiuca, somn, pastrav, cod)- ora 10 – 11– suc de fructe, piure de fructe(de preferat);

8 luni : 2 mese de lapte(dimineata si seara); ora 9 -10 – piure de fructe in diverse variante; ora 12 – 13 – supa zarzavat, piure cu carne(pui, vita, curcan, gaina, iepure de

casa) mixata, ficat(de pui, galbenus ou; poate fi introdus somonul; ora 16 – 17 – cereale(de recomandat cele brute: malai, orez, gris, mei,

amaranth, hrisca, quinoua), branza de vaci cu fructe si/sau cereale, seminte;

Pana la varsta de 1 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 5, dintre care trei principale si doua gustari. Mesele de dimineata si seara raman pe baza de lapte.O importanta deosebita trebuie acordata carnitei(30-50 g zilnic) care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita continutului mare in proteine si aminoacizi esentiali .Trebuie evitate prajelile, mezelurile ( cremvrusti, salam),carnea afumata, zaharul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul

intre mese( articol detaliat:Alimente Interzise Bebelusului, Spune NU Mezelurilor).Se pot adauga toate legumele(precautie pentru fasolea uscata).Catre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios ( refuza alimente pe care le primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia copilului mic- articol detaliat).Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga un adult obez. De aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. In cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa hraneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de cantitatea lor. Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.In primele 24 luni de viata se va adauga suplimentar Vitamina D ( Vigantol, Vitamina D3 ) 2 picaturi zilnic(doza profilactica); nu se creste doza de vitamina D decat in urma unor investigatii medicale si la recomandarea medicului pediatru sau ortoped; este indicata administrarea si dupa 2 ani in sezonul rece ( lunile care au “ R”) pana la varsta de 7  ani si ulterior la pubertate.Articol detaliat:Profilaxia Rahitismului.Pentru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in aer liber. Astfel incepand cu varsta de 2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv 3 saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 10 -15 minute, care se cresc progresiv, pana se ajunge la minim 3 ore zilnic. De asemenea trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special Mall–urile care, din pacate au inlocuit aleile din parc.

In concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele 6 luni si o diversificare corespunzatoare va asigura o dezvoltare armoniosa ce se va mentine si dupa varsta de 1 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului.

and incepem sa il spalam pe bebe pe dintisori??? Ei bine…..din momentul aparitiei primilor dintisori! Cariile pot sa apara chiar si la cei mai mici copii!

Este cunoscut faptul ca un dinte perfect curat nu se cariaza, dar acest ideal este dificil de realizat si pentru noi, dar mai ales la copii. Prin indepartarea resturilor alimentare imediat

dupa consum, a florei microbiene si a placii dentare, periajul dentar are menirea sa asigure acea stare de curatenie care sa protejeze dintele. In acelasi timp el va stimula circulatia sanguina la nivel gingival. Igiena orala trebuie efectuata in principiu dupa fiecare masa, pentru a reduce durata de stagnare a resturilor alimentare, a caror descompunere fermentativa incepe dupa ingerarea alimentelor si ajunge intr-un interval de 10 minute la un pH optim pentru atacul carial.

Importanta periajului efectuat dupa cina este deosebita, deoarece in timpul noptii secretia salivara fiind mai scazuta exista conditii mult mai favorabile pentru producerea de acid si persistenta acestuia la nivelul placii muco-bacteriene.

La copii mai mari, periajul dentar trebuie completat cu folosirea dental-floss-ului (ata interdentara) si de clatirea cu ape de gura.

Obiecte necesare pentru igiena dintisorilor copilului:

Periuta de dinti: exista marimi diferite care se adapteaza morfologiei gurii copilului dumneavoastra: marimea 0-2 ani, 2-5 ani sau peste 5 ani.

Exista seturi de 3 periute de dinti, pentru fiecare etapa de crestere a dintisorilor

1. Periuta pentru masarea gingiilor (0-6 luni). Se sterilizeaza!2. Periuta bebelusi pentru dinti si gingii (6-18 luni)3. Periuta copii (+18 luni)

Perii ce compun periuta trebuie sa fie supli si sintetici, manerul scurt si lat, eventual adaptat mainii adultului, capatul rotunjit si ingust.

Ca si pentru dumneavoastra, periuta de dinti trebuie sa ramana strict personala, nu trebuie imprumutata, trebuie clatita corect dupa fiecare utilizare si schimbata la fiecare doua-trei luni.

 Pasta de dinti actioneaza atat prin capacitatea ei mecanica de curatare, cat si prin introducerea in compozitia acesteia a unor compusi cu actiune specifica (fluor, saruri de amoniu, antiseptice, etc). Pasta de dinti trebuie sa fie adaptata varstei copilului. Astfel, copiii cu varsta mai mica de 6 ani trebuie sa utilizeze o pasta de dinti care sa nu depaseasca 45 mg de fluor la 100g de pasta. Dupa 6 ani, copiii pot folosi o pasta cu 100 – 150 mg de fluor la 100 g de pasta.

O aluna de pasta pe periuta de dinti ar trebui sa fie suficienta pentru a evita supradozajul de fluor, copilul avand uneori dificultati sa scuipe, acest lucru intamplandu-se mai ales la copiii de 2-3 ani.

Tehnica de periaj trebuie sa fie adecvata varstei copilului:

Copilul dumneavoastra are mai putin de doi ani: la inceput e sarcina dumneavoastra sa-i spalati dintii si asta, inca de la aparitia primului dinte, cu ajutorul unei comprese sterile imbibata in ser fiziologic. De la aparitita mai multor dinti optati pentru periuta si pasta de dinti.

 Copilul dumneavoastra are mai mult de 2 ani: lasati-l sa inceapa spalatul pe dinti, si incetul cu incetul va invata sa se spele singur; incepand cu aceasta varsta, copilul are o coordonare mana-gura suficienta. Cel mai usor este sa-i transmiteti informatiile despre tehnica spalarii sub forma de jocul imitatiei: e randul dumneavoastra sa-i aratati un bun exemplu cu periuta de dinti…Pentru a incheia spalatul si pentru a-l perfecta, asezati-va in spatele copilului (capul sau atinge corpul parintelui) si refaceti operatia.

Copilul dumneavoastra are 4 ani: copilul se spala singur pe dinti, dar ramaneti totusi atenti si asta pana la varsta de 8 ani! Pentru copilasii mai comozi controlul parintilor va trebui prelungit.

Periajul corect trebuie sa cuprinda toate suprafetele, sa fie efectuat in axul lung al dintelui (de la gingie spre fetele ocluzale/marginile incizale). Suprafetelor dentare se pot spala in urmatoarea ordine: suprafata masticatiei, fetele exterioare si apoi fetele interioare ale dintisorilor. Astfel, nici o suprafata nu va fi uitata!

Durata unui periaj corect trebuie sa fie de 2-3 minute, de 2-3 ori pe zi. Pentru a respecta timpul indicat, exista clepsidre ce pot face din acest moment un joc instantaneu.

Important de retinut:

Este deosebit de important ca micutul dumneavoastra sa se spele pe dinti inainte de culcare, in caz contrar, bacteriile si zaharurile ce raman in gura vor ataca dintii si gingiile in timpul noptii!

Periuta de dinti a copilului se schimba cel putin o data la trei luni (sau in momentul in care constatati ca perii sunt deteriorati)!

Utilizati o periuta de dinti cu peri supli, pentru a nu-i rani gingiile.- Copilul invata prin imitatie! Foarte important este ca micutul sa fie invatat de mic cum se face periajul corect, ca acesta trebuie sa dureze cel putin doua-trei minute. La varsta de 1 an, copilul trebuie sa fie obisnuit pe deplin cu ritualul spalatului pe dinti dupa micul dejun si inainte de culcare sau cu clatirea lor ori de cate ori este nevoie

Copiii care nu au deprins obiceiuri bune de igiena bucala inainte de cinci ani, vor avea dificultati in a invata mai tarziu.

Daruiti-i copilului dumneavoastra un zambet sanatos!

Alimentatia. Numarul meselor si ratia zilnica

La 5 luni, in general, bebelusul tau poate incepe diversificarea. La sugarii alimentati natural se continua cu acelasi numar de mese, fara diversificare. La cei hraniti artificial se continua cu produsele folosite anterior.

 

Numarul meselor

 

scauLa sugarii sanatosi care se dezvolta bine se mentin cinci mese pe zi, la cei mai grasuti (cu tendinta de obezitate) se va evita introducerea de fainoase, mentinandu-se numai laptele si adaosul de fructe sub forma de piureuri (mere rase, banane). Unii medici recomanda sa se introduca o masa de zarzavaturi. Multi sugari renunta spontan la una din mese, spre nedumerirea si chiar nelinistea unor mame.

Tentativele rigide de a mentine orarul de 5 mese, trezind sugarul noaptea sau dandu-i sa traga din biberon in somn sunt gresite. La sugarii sensibili, fosti prematuri, distrofici si convalescenti se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. De asemenea, la "mancaciosii" sanatosi, daca doresc, se mentin tot 6 mese in 24 de ore. Ratia va fi de 150-180ml la fiecare masa, daca sugarul primeste 5 mese in 24 de ore si de circa 200ml daca primeste numai 4 mese.

Diversificarea alimentatiei: fructele

La sugarul alimentat artificial la aceasta varsta, de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de fructe (mere, banane). Marul ras se dilueaza la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea razatoarei de sticla; nu se indulceste cu sirop de zahar. La inceput, noul aliment se da ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Se da inaintea mesei propriu-zise, folosind o lingurita de material plastic sau de metal inoxidabil cu varful rotund. Dupa ce un sugar a invatat sa inghita este important ca alimentul oferit sa fie primit cu placere.

 

De aceea, pentru inceput, piureul de mar crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se creste in cateva zile la 8-20 de lingurite (40-100g).

 

Se vor folosi numai mere de buna calitate (de preferat mere Jonathan, Golden sau deliciosul de Voinesti) bine coapte, care au celuloza mai putina si aciditate redusa. Bananele sunt tot atat de bune ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbena); pulpa de banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formeaza o pasta

omogena, fina, care se dilueaza la inceput cu ceai de plante neindulcit (chimen, anason etc.), cu apa fiarta si racita sau cu suc de portocale pentru a usura mestecatul si inghititul.

 

Adaosul de fructe se fixeaza in functie de: a) ora la care sugarul este flamand; b) timpul pe care mama il are la dispozitie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. Din practica, ora cea mai potrivita este ora 10 dimineata (a doua masa) si mai putin orele 16-17. Daca sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente si daca este flamand il primeste mai bine.  

Ce fructe noi se pot da sugarului si sub ce forma?  

 

In functie de sezon si de toleranta digestiva a sugarului se pot da: mere, banane, piersici, caise, zmeura, afine, coacaze, fragi. Dintre zarzavaturi, la noi in tara se folosesc morcovii si rosiile, o presa de fructe sau un mixer simplifica mult munca mamei; altfel, fructele se taie si se paseaza printr-o sita sau prin mixer, in afara de mere, care se rad. Daca se incepe cu un fruct nou se ofera la inceput o cantitate mica (o lingurita).

Se creste treptat cantitatea si se da acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dupa ce se stabileste toleranta fata de noul fruct, acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. De obicei insa, majoritatea sugarilor nu agreeaza variatiile de fructe si de mediu in general. Prefera uniformitatea! La multi sugari, toate fructele, in afara de mere si de banane, determina aparitia de scaune mai moi.

 

Se pot folosi conserve de fructe?

 

Piureurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara nici o teama. Pe cutiile conservelor respective este obligatorie precizarea: "pentru sugari" si varsta de la care se pot da fara riscuri. La varsta de 3-4 luni se pot da piureurile de morcovi, mere sau banane.

 

Fructe interzise sugarului 

 

Nu sunt recomandate prunele, pepenii si ciresele, deoarece pot declansa dureri abdominale si/sau diaree. Cu prudenta se pot da perele, strugurii (diaree) si capsunile (urticarie).  

 

In concluzie: masa de dimineata si cea de seara raman in continuare din lapte praf de durata partial adaptat sau, la nevoie, laptele de vaca diluat si cu adaosuri. La masa a doua se va trece la pulpa de fructe - mere rase sau banane. Aceasta masa va fi mai putin consistenta, fara adaosuri (de biscuiti sau branza de vaci, asa cum fac multe mame) pentru ca sugarul sa primeasca mai bine masa de pranz. La mesele de dupa-amiaza se continua cu laptele, in timp ce la masa a treia (pranz) se incepe introducerea de supei.

Introducerea supei (piureului) de zarzavat cu carne

Supa de zarzavat cu carne poate fi introdusa, pe langa lapte, la sfarsitul lunii a 5-a si nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Sugarul a dobandit capacitatea de a le inghiti si digera. Zarzavaturile aduc vitamine, saruri minerale si celuloza ("fibre"). Prin consistenta lor sunt mai "satioase".

In plus, sugarul se obisnuieste sa manance cu lingurita. La sugarul alimentat natural diversificarea nu e necesara decat dupa varsta de 5-6 luni. Pana atunci va primi doar suc sau pulpa de fructe. De asemenea, la sugarii care au o crestere in greutate necorespunzatoare nu se introduce supa pentru ca are o valoare calorica mai mica decat orice produs lactat. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezinta pentru mama si sugar o schimbare substantiala.

Alimentul nou se da incet si cu rabdare. Sugarul va fi ajutat sa se obisnuiasca cu gustul si consistenta noului aliment. El invata numai treptat sa duca alimentul de la varful catre baza limbii. La inceput este foarte neindemanatic (il proiecteaza afara cu limba, pe care o foloseste ca pentru supt) si devine nerabdator.

Te poti astepta ca, la inceput, sugarul sa scoata aproape totul din gura, pana se obisnuieste cu noul mod de a manca. Daca se incearca cu rabdare si se repeta mereu acest lucru, sugarul va reusi in curand sa retina ceva din noul aliment. Daca dupa cateva tentative nu se obtine nici un progres, se renunta si se reincepe dupa 2-3 saptamani. Nu trebuie sa-ti pierzi curajul!

Cat de consistent trebuie sa fie?

Consistenta primului aliment se adapteaza varstei, gradului de maturatie a sugarului, capacitatii lui de a transporta spre baza limbii si de a inghiti alimente solide. Se incepe cu o consistenta foarte mica, apoi alimentul respectiv se ingroasa treptat.

Nu se incepe ca pe vremuri cand se dadea supa strecurata, ci se da dintr-o data supa de

legume mixata sau trecuta prin sita (la inceput numai morcov, apoi si cartof), a carei consistenta va creste treptat ajungand la aceea de puire.

Trecerea se va face treptat, tinandu-se seama de gusturile si modul in care accepta fiecare sugar modificarile alimentatiei. Este foarte posibil ca cei din jur sau poate chiar si tu sa-si manifeste mirarea fata de faptul ca acordam atata importanta gusturilor si reactiilor individuale ale sugarului. Se implineste astfel o sarcina educativa importanta: se respecta individualitatea fiecarui copil.

Nu inseamna ca trebuie sa i se satisfaca toate capriciile sau ca orice aliment nou sa i se dea cu frica si cu ezitari. Trebuie sa ai rabdarea si indemanarea necesare atunci cand aduci ceva nou in alimentatia sugarului si in viata lui in general. Rigiditatea dogmatica si fortarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsa de pofta de mancare) psihice la varsta de sugar si la tulburari de comportament la copilul mai mare.

Deci, daca sugarul refuza un anumit piure de zarzavaturi sau fructe nu trebuie sa-l fortezi. Trebuie doar sa ai in vedere ca anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament alimentar si acest lucru trebuie respectat.

Daca ii dai sugarului sansa de a-si descoperi acum unele preferinte alimentare, vei constata, cand va fi mai mare, ca alimentatia lui ii este specifica, iar acest lucru este valabil si in alte domenii de educatie.

La sugarii care au tendinta de constipatie sau obezitate, supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. Supa se prepara pornind de la fiertura de legume. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerati de orice sugar, deoarece contin pecline - care combat diareea - multe saruri minerale si vitamine) si foarte putina albitura (patrunjel sau telina). La cei cu tendinta la constipatie se introduc de la inceput si cartofii.

Compara preturile la carucioare si alege-l pe cel mai potrivit pentru tine! Intra in magazin!

Ingrediente si preparare

Se aleg 4-5 morcovi de buna calitate, de marime mijlocie, 2-3 cartofi, 1 radacina de patrunjel, se spala si se curata bine; se adauga nu prea multa apa si se fierbe pana ce zarzavatul se sfarama usor. Daca apa scade prea mult, se completeaza mereu, pentru a nu fierbe in sec. Se trec printr-o sita deasa sau se mixeaza numai morcovii si ceva mai tarziu cartofii. Se reintroduc morcovii si cartofii in apa de fierbere. La inceput se adauga numai 10 lingurite de morcovi pasati (50g).

Pana la 4-5 luni se recomanda sa predomine morcovii; dupa aceea, daca sugarul tolereaza si mananca mai bine, piureul poate fi predominant de cartofi pe care, de obicei, sugarii il primesc cu placere mai mare decat pe alte zarzavaturi. In traditia romaneasca, in piure se pun si albituri (radacinoase de patrunjel, telina sau pastarnac); unii sugari nu agreeaza

insa zarzavaturile cu anumite arome.

Ulterior, daca sugarul a ajuns sa manance si alte zarzavaturi, acestea se pot pasa amestecate in supa (cartofi, morcovi, dovlecei, ceapa, boabe de mazare verde, tomate, gulii, albitura, foi verzi). Sugarul nu va fi fortat sa primeasca un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. Suntem de parere ca la inceput supa sa se prepare cu mai multe zarzavaturi, dar sa se treaca prin sita numai cartofi si/sau morcovi.

Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este sa se treaca cat de curand de la supa la piure, singurul care acopera nevoile nutritive ale sugarului mai mare. La sugarii care prefera sa manance numai din biberon, consistenta supei va fi pregatita in asa fel incat sa treaca prin orificiile tetinei. La cei care primesc "supa" cu lingurita (de preferat!) se va da de la inceput sub forma de piure.

Este important ca zarzavatul sa fie trecut prin sita sau mixat. De la inceput aceasta supa poate fi imbogatita cu 1-2 masuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Acest adaos face ca sugarul sa primeasca mai usor supa si in acelasi timp sa creasca valoarea calorica a mesei respective.

Introducerea carnii

Dupa ce in decurs de 1-2 saptamani primeste supa (piureul) de zarzavat (morcovi si cartofi) se poate renunta la imbogatirea cu lapte praf instant (adaptat sau partial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (1/2 lingurita). In decurs de sapte zile se va introduce carnea de pasare sau de vita tanara (manzat).

Carnea se fierbe si se mixeaza. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe saptamana, din doua in doua zile. Carnea procurata (proaspata, de buna calitate) se transeaza in portii mici, se inveleste fiecare in pungi mici de plastic si se pastreaza in congelator. La inceput carnea se fierbe separat. Nu este necesar sa se introduca de la inceput supa de carne, ci supa de zarzavat la care se adauga carnea fiarta si mixata.

In saptamana a treia, in celelalte trei zile ale saptamanii se introduce tot carne sau galbenus de ou. Se folosesc numai oua proaspete, fierte bine si se ia numai galbenusul. In prima zi se va adauga un sfert, in a doua si in a treia zi un galbenus intreg.

Sfaturi utile in prepararea supei 

Daca nu ai mixer, trece zarzavatul prin sita, iar carnea toac-o de doua ori prin masina de tocat sau se va taia cat mai fin. In primele luni toate alimentele trebuie sa fie lichide sau sub forma de pasta chiar foarte fina. Numai dupa varsta de 7-10 luni unii sugari accepta piureul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva mai mari, sfaramate cu furculita.

In general, se prepara cantitatea pentru o singura zi. Daca prepari o cantitate mai mare se

poate pastra portia pentru a doua zi intr-o craticioara care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Craticioara se dezgheata si se incalzeste numai inainte de folosire.

Supa (piureul) se subtiaza cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Pentru ca sugarul sa primeasca supa, ea se poate "drege" la inceput, adaugand putin lapte de mama sau 1-2 masuri din pudra laptelui adaptat sau partial adaptat.

Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolva imediat in amestecul din apa de fierbere si zarzavatul pasat. In loc de zahar sau miere se poate folosi cel mult dextroza sau suc natural de fructe.

La sugarii care primesc deja piureuri si le doresc ceva mai ingrosate, se poate adauga putina faina de cereale instant. Pana la 6-7 luni se recomanda cerealele fara gluten (orez, porumb, tapioca). Inainte de folosire, zarzavaturile si fructele se spala bine cu apa limpede pentru a inlatura murdaria si resturile de substante insectofungicide care se folosesc in prezent in agricultura si in pomicultura. (Sunt toxice!)

La cartofi se inlatura "coltii" si punctele negre. Morcovii se aleg mai tineri, iar inainte de fierbere se taie in felii subtiri. Carnea se fierbe si se reduce la un piure fin. Se prefera carnea alba (de pui), ficatul de pui, mai tarziu carnea rosie de vita si de preferat cea de vita tanara (manzat).

Carnea  

In loc de carne se poate da peste. Carnea se poate da zilnic daca nu aveti siguranta prospetimii oului. Carnea se poate procura in cantitati mai mari, se transeaza in portii mici care se invelesc in pungi mici de plastic si se pastreaza in congelator. Odata dezghetata trebuie folosita.

La inceput nu este folosita supa de carne, ci numai carnea, care dupa ce este mixata se amesteca bine in zarzavatul pasat. Se folosesc pe cat posibil legume proaspete sau, pe timp de iarna, pastrate corect (cartofii, morcovii) sau congelate (dovleceii, fasolea verde, mazarea, conopida, spanacul).

Mixajul sau trecerea prin sita (pasajul) se fac in ultimele minute, inainte de folosire.Consistenta supei se fixeaza in functie de varsta si de preferintele sugarului. La inceput, la 4-5 luni, se da fluida, la 6-7 luni se prepara ca o crema, iar spre 8-9 luni ca o pasta. La inceput, unii sugari o primesc numai din biberon (tetina va avea orificii mai largi), altii chiar de la inceput cu lingurita, ceea ce este de preferat.

Nu adauga sare!

 

Rinichii sugarului nu suporta excesul de sare. Nici zaharul nu este necesar. Predispune la obezitate, obisnuieste copilul cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului,

dentitiei si cresterii. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare, este purtatoare de infectii).

Se prefera uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Unii sugari accepta mai bine untul. Zarzavaturile nu se tin multa vreme in apa, inainte de fierbere, deoarece se pierde o parte din vitamine si din minerale.Dupa fierbere alimentele se racesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inmultirea microbilor.

Supa sau piureurile sunt valoroase prin aportul de fibre (celuloza), minerale si vitamine, iaradaosurile de carne sau galbenus de ou asigura aportul de fier (combat anemia), precum si a unor proteine si grasimi foarte valoroase. Din acest grup, cel mai pretios este ficatul. Trebuie insa sa fie proaspat!

Ingrijirea si dezvoltarea bebelusului

 

Scaunele si urina

Introducerea de alimente noi (fructe, zarzavaturi, carne, ulei) in alimentatie schimba continutul, consistenta, numarul si culoarea materiilor fecale si caracterul urinei. Aceasta capata un miros de amoniac. Pielea din jurul orificiului anal si organelor genitale se pot inrosi, uneori apar crapaturi si/sau descuamari.

Eritemul fesier (opareala) apare adesea dupa introducerea sucului de portocale sau de lamaie. Se va folosi o "mixtura" simpla sau o pomada izolanta prescrisa de medic si se va lasa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele si zonele fesiere descoperite; asa cum am mai spus, expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea si tratamentul eritemului fesier. Bineinteles se vor face corectarile necesare in alimentatie, incercand cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi, in general mai bine tolerate (morcovi, mere, banane).

Materiile fecale se modifica mult. Este normal ca in scaune sa apara resturi de fructe si/sau legume nedigerate. In functie de organismul sugarului, scaunele pot deveni fie mai moi si mai numeroase, fie mai rare si mai consistente. La sugarii cu tendinta la constipatie, piureul de la masa de pranz va fi predominant sau numai de cartofi. Se va adauga faina instant de porumb si se va creste cantitatea de ulei.

La cei cu tendinta la diaree se vor folosi numai morcovii si eventual se va adauga o faina instant de orez la mesele de lapte si la pireul de la pranz.

Baia zilnica

Baia zilnica este obligatorie. Spalarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe saptamana. In situatiile in care baia generala nu este posibila, se va efectua seara o baie partiala simplificata (organele genitale, mainile, picioarele, gatul, fata). Nu este indicata reluarea imbaierii de 1-2 ori pe saptamana.

Vaccinari

De obicei in aceasta luna este planificata administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat Di-Te-Per (difterie, tetanos, tuse convulsiva), de vaccin antipoliomielitic (A.P.) si antivirusul hepatitei B.

Dezvoltarea motorie

Asezat pe spate (decubit dorsal)

Spre sfarsitul lunii a cincea, o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reusesc sa se intoarca si de pe spate pe burta. Circa 25% dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii.

Bebelusul incepe acum sa isi apuce picioarele si sa le duca la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile, acum deschise. Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se sprijina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica sezutul, dand impresia ca face "puntea". Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului.

Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap. Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele mai multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunchii pot fi bine intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Toate miscarile devin mai coordonate si mai variate.

Asezat pe burta

Sugarul se redreseaza cu usurinta sprijinindu-se pe antebrate. Sta in pozitie simetrica, cu capul ridicat pana la 90 de grade. Se pivoteaza pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe care se sprijina si astfel isi elibereaza celalalt brat pe care il intinde inainte.

Schiteaza tararea, dar nu reuseste sa-si deplaseze intreg corpul. Ridica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot. Bazinul este aplicat pe planul patului.

Ridicarea de brate din pozitia culcat pe spate

Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de la mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in cea de asezat cu controlul perfect al capului, in caz ca sugarul nu participa la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea de a se tine de acest deget sau/si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesizat medicul.

Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in aceasta pozitie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-l roteste lateral. In timp ce este ridicat, membrele inferioare se intind. Bratele sunt flectate in articulatiile cotului.

Pozitia in sezut. Incepe stabilitatea trunchiului

Spatele nu este drept, dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Tinut de umeri, sugarul incearca sa stea pe sezut: isi pozitioneaza bine capul in spatiu, dar nu reuseste sa-si tina trunchiul, se apleaca in fata, intinde bratele inainte pentru a se sprijini, dar fara preluarea integrala a greutatii.

Articulatiile soldului se flecteaza, membrele inferioare se rotesc si se inclina spre partile laterale, genunchii sunt flectati, iar gleznele sunt mobile.

Ridicarea in picioare, sustinut de subsuoara (axile)

Sugarul isi impinge picioarele spre planul patului si preia greutatea corpului. Nu reuseste inca sa se sprijine pe picioare; isi flecteaza articulatia soldului, indoaie si intinde genunchii, se sprijina discret si pentru scurt timp pe varful picioarelor, are tendinta de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitica".

Reactii de pozitie

  In orice pozitie, capul se pozitioneaza bine. Sugarii foarte bine dezvoltati neuromotor, reactioneaza bine la orice pozitie a capului fata de trunchi si a corpului fata de cap. Aceasta reactie este cunoscuta de pediatri sub numele de reactia Landau.

Motricitatea si dezvoltarea proceselor senzoriale

 

Motricitatea fina. Apucarea

Daca este asezat intr-o pozitie stabila poate apuca orice obiect cu ambele maini cu toata palma (prindere simiana). Ridicat in sezut si sprijinit de un adult urmareste cu interes obiectele care sunt lasate sa cada lateral de corp. Intinde mana spre o jucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand mama incearca sa i-o ia; jucaria este apucata cu mana deschisa, cu toate degetele; acest mod de a apuca il face sa-i dea drumul fara a avea vreaun scop si fara s-o mai poata recupera.

Gura devine un organ de cunoastere. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gura. Este o modalitate de a le cunoaste. Buzele si limba sunt organe bune de "pipait".

Ai grija sa-i oferi intotdeauna numai obiecte pe care sugarul le poate baga in gura fara pericol. Sunt indicate inele de plastic, jucarii din cauciuc. Lasa-i la indemana sugarului numai obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu permita inghitirea sau alt accident.

Se vor spala ori de cate ori cad jos si nu se va permite celorlalti frati sa se joace cu ele (pericol de infectie). Daca nu i se dau jucarii, sugarul va folosi, foarte probabil, camasuta, paturica, marginea patului etc.

Auzul si localizarea zgomotelor

Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de sunete. Este important ca atunci cand se testeaza auzul sugarului, acesta sa fie calm, iar in jurul lui sa fie liniste. Sugarul deosebeste calitatile sunetelor. Recunoaste sunete si se bucura de unele, refuzand pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obisnuit.

Repeta propriile sunete si se bucura de ele. Emite sunete nuantate. Repeta si schimba repertoriul de sunete. Tipa cu putere cand are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece se remarca o mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.

Vederea si miscarile globilor oculari

Sugarul fixeaza obiectele si coordoneaza miscarile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvata. Urmareste o jucarie la 90 de grade peste linia mediana, in toate planurile (le examineaza in pozitie sezand si culcat pe spate).

Normal, sugarul de 5 luni mai are strabism (se mai uita "crucis"). La cei care nu-si coordoneaza inca bine miscarile globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in continuare, ca mama sa plimbe un obiect stralucitor la 20-30cm de fata sugarului. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.

Dezvoltarea socio-afectiva

Limbajul

Sunetele emise sunt tot guturale, realizate fara a folosi mult limba sau buzele. Sugarul gangureste si "vocalizeaza". Cand este in stare de veghe "vorbeste" mult "pe limba lui", leaga sunetele, "fredoneaza", se opreste si reincepe mereu. Din cand in cand pronunta clar un "a" sau un "e" bine conturate, tace pentru cateva secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se asculte.

Vorbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de, gu) si le uneste progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incurajat, angajeaza un fel de "conversatie".

De indata ce s-a instalat aceasta schita de dialog, sugarul rade cu hohote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocalizele, indemnand parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude muzica.

Contactul social

In loc de reactii globale (tresariri, teama, tipete), sentimentele se nuanteaza, mijloacele lui de manifestare se imbogatesc: bucurie, manie, plictiseala. Din ce in ce mai mult "ii place societatea", simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este treaz; daca i se vorbeste este fericit.

Incepe sa se contureze din ce in ce mai mult personalitatea sugarului (vesel, lenes, activ, sensibil, visator). Toti cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul ca unii sugari sunt "lenesi" si refuza sa primeasca orice aliment mai consistent sau sa "participe" la mancare, ca unii plang la orice voce care se ridica, iar altii sunt indiferenti.

De indata ce se trezesc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa "prinda" miscarile si vocile adultilor. Unii se opresc din plans cand li se vorbeste. Incep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.

Dezvoltarea fizica

Greutatea

Cresterea va fi mai mica in luna a cincea: 600-700g pe luna, in medie 20g/zi sau 140g pe saptamana. La 5 luni sugarul normal si-a dublat greutatea de la nastere. Exceptie fac sugarii cu greutate mica la nastere; ei isi dubleaza greutatea mai devreme decat cei cu greutate mai mare. Dimpotriva, cei nascuti cu greutate mare (peste 3500g) si-o dubleaza mai tarziu.

Lungimea

Sugarul a crescut cu 13-15cm de la nastere. In ultima luna a crescut cu 2cm. De acum inainte va creste si mai putin: circa 1 cm pe luna. Nu se fac consideratii asupra inaltimii definitive a unei fiinte umane dupa modul cum creste in primul an de viata. Saltul definitiv al inaltimii survine la pubertate, intre 11 si 16 ani.