miercuri, 15 mai 20138 / cuvântul libertăţii

C M Y K

C M Y K

cultură

Actorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea HomeagActorii craioveni Leni Pinţea Homeag

«Trăiesc un sentiment de îm-plinire personală că asist astăzi laînmânarea premiului pentru întrea-ga activitate colegei mele Leni Pin-ţea Homeag. Desigur, sunt nenu-mărate actriţe în teatrul românesccare merită această distincţie. Darcred că s-a făcut un act de justeţepentru protagonista poate a celuimai fascinant şi tulburător specta-col de teatru românesc , „Phae-dra”», a declarat, în cadrul Galeide la Iaşi, Emil Boroghină, fostdirector al Teatrului Naţional „Ma-rin Sorescu”, actualmente preşe-dinte al Festivalului Internaţional„Shakespeare” de la Craiova, invi-tat să prezinte Premiul pentru în-treaga activitate acordat de Sena-tul UNITER. «Îmi permit să spunacest lucru încurajat şi de faptulcă recenta carte a doamnei OltiţaCîntec începe cu o mărturisire alui Silviu Purcărete, făcută în 2011.

Spectacolul-evenimentde luni seara, de laNaţionalul ieşean, a

răsplătit performanţadin teatrul românesc

„Călătoriile lui Gulliver”, montat deSilviu Purcărete la Teatrul „Radu Stan-ca” din Sibiu, a câştigat premiul pentrucel mai bun spectacol, Alexandru Dabi-ja a fost desemnat cel mai bun regizor,iar Helmut Stürmer – cel mai bun sce-nograf, ambii pentru „Două loturi”, pusîn scenă la Teatrul Naţional din Bucu-reşti. Distincţiile au fost acordate luniseara, în cadrul celei de-a XXI-a Galea Premiilor Uniunii Teatrale din Ro-mânia (UNITER) – eveniment mar-cant al anului teatral românesc, carecelebrează valorile artei, (re)aducându-le în atenţia publicului. De asemenea,Senatul UNITER i-a răsplătit pe fostaactriţă a Naţionalului craiovean LeniPinţea Homeag cu Premiul pentru în-treaga activitate, iar pe maestrul TudorGheorghe – cu Premiul pentru o viaţădedicată poeziei autentice.

Gala s-a desfăşurat în somptuoasasală a Teatrului Naţional „Vasile Alec-sandri” din Iaşi, pe parcursul a mai binede trei ore, până după miezul nopţii, fiindtransmisă în direct pe TVR 1, Radio Ro-mânia Cultural şi online, pe www.uniter-.ro şi www.tvr.ro. Până în prezent, GaleleUNITER au fost organizate doar în Bu-cureşti, cu excepţia ediţiei din 2007, cândevenimentul a avut loc la Sibiu, în anul încare acest oraş a fost desemnat Capita-lă culturală europeană.

Nici Iaşiul nu a fost ales însă întâm-plător: preşedintele UNITER, Ion Ca-ramitru, a afirmat că sprijină candida-tura oraşului pentru obţinerea titluluide Capitală culturală europeană în2021. „Ideea de a organiza la Iaşi GalaUNITER s-a născut spontan şi estedorinţa mea de a propulsa Iaşiul ca vii-toare capitală europeană. Spun asta

„Phaedra” – număr-record de reprezentaţii pentru un spectacol teatral

„Dedic acest premiu actorilor TeatruluiNaţional din Craiova”

Leni Pinţea Homeag:

A fost Phaedra din spectacolul pus înscenă, în urmă cu exact 20 de ani, deSilviu Purcărete – rol care a însemnatapogeul carierei sale teatrale. A fostLady Macbeth din „Ubu Rex cu scene dinMacbeth”, realizat de acelaşi reputatregizor. Dar a strălucit şi în atâtea alterelevante roluri „cu esenţe tari”, cum îiplace să le definească, pe care le-a avutîn cei 45 de ani de teatru. Este vorba,desigur, despre Leni Pinţea Homeag,care a revenit în atenţia publicului prinPremiul pentru întreaga activitate

primit în cadrul Galei UNITER de luniseara. La aceeaşi categorie au mai fostpropuse alte aproape 30 de actriţe, întrecare Stela Popescu, Rodica PopescuBitănescu, Rodica Mandache şi FlorinaCercel. Leni Pinţea Homeag esteSocietar de Onoare al Teatrului Naţio-nal din Craiova, al cărui renume l-a duspeste hotare, Cetăţean de Onoare aloraşului Craiova, încă din anul 2004, şiCetăţean de Onoare al localităţii salenatale Moieciu de Jos, judeţul Braşov,unde s-a retras în ultimii ani.

El afirmă că „Phaedra” este unspectacol aproape perfect», a adă-ugat acesta.

Emil Boroghină le-a mai spuscelor prezenţi că tot din cartea Ol-tiţei Cîntec a aflat că au fost tinericare au decis să facă teatru dupăce au vizionat ac est spectacol.Printre ei, Radu Afrim. AbsolviseFacultatea de Litere, a văzut „Pha-edra” la Cluj-Napoca, după cares-a înscris la Regie. «Gândiţi-vă cear fi fost teatrul românesc dacă însală nu s-ar fi aflat, la acel specta-col, Radu Afrim, care datoreazăprobabil excelenta sa carieră artis-tică de regizor lui Silviu Purcăre-te, spectacolului „Phaedra” şi co-legei noastre Leni Pinţea Homeag»,a afirmat Boroghină.

Înmânat aproape de miezulnopţii, în aplauzele celor aproape700 de spectatori aflaţi în sala Na-ţionalului ieşean, premiul a emo-

ţionat-o pe actri-ţa Leni PinţeaHomeag. «Suntferic ită să pri-mesc acest pre-miu pe bătrânascenă a TeatruluiNaţional din Iaşi.(…) Dragă sce-nă, tu mă cunoştibine. Îţi aminteşti de turneele fra-telui tău, Teatrul Naţional din Cra-iova. Eram şi eu acolo. Şi sc uză-mă dacă ţi-am spus bătrână, amuitat că noi nu îmbătrânim, deve-nim doar antici. Pentru mine, fie-care diplomă primită în timpulactivităţii mele a fost o bucurie, darmai ales un stimulent pentru ceeace urma. Distincţiile mă obligau în-totdeauna la şi mai greu şi mai bine.Cred însă că cele mai valoroase di-plome sunt acelea când după cinci,zece, cincisprezece ani de la ulti-

mul tău spectacol lumea te recu-noaşte. Iubesc acest Premiu UNI-TER. El vine după şapte ani decând cineva, în loc de o virgulă,mi-a pus punct meseriei mele», amărturisit actriţa.

Leni Pinţea Homeag s-a declarat„onorată de această distincţie”, amulţumit lui Ion Caramitru şi Sena-tului UNITER, ca şi profesorilor săiAlexandru Finţi şi George Rafael,„care ne privesc, probabil, de unde-va de sus”. «Dedic acest premiusurorilor, nepoţilor, strănepoţilor mei,

dedic acest premiu regizorilor careau avut încredere în mine, oferin-du-mi atâtea roluri provocatoare. Îlamintesc pe Silviu Purcărete, pen-tru că a fost cea mai lungă perioadăde colaborare cu el, pe timpul a cincimari spectacole şi zece ani de tur-nee internaţionale. Dedic acest pre-miu actorilor Teatrului Naţional dinCraiova, familia mea pe parcursul a45 de ani de teatru. Dedic acest pre-miu teatrului, care a fost întotdeau-na alături de mine atunci când nuera nimeni», a mai spus actriţa.

Întrebat în diverse contexte care consideră căeste cel mai împlinit spectacol al său, Silviu Pur-cărete a răspuns de fiecare dată: „Phaedra”! «Ţinfoarte mult la „Phaedra”. (…) E cel mai împlinitspectacol al meu. Cred că nu-i lipsea nimic, totulera perfect rotund. (…) Numai că el nu a fostprea bine primit în România. Se pare că ceea ce-mi plăcea mie nu plăcea criticii româneşti. Şi in-vers. Abia după ce s-a plimbat prin festivaluri in-ternaţionale a devenit un succes şi acasă”», spu-nea regizorul.

„Phaedra” este spectacolul românesc cu cea maiîndelungată şi mai impresionantă carieră internaţi-onală, deocamdată neegalată, care a avut premierala Viena, în 8 iunie 1993, la Wiener Festwochen, şio lună mai târziu, pe 2 iulie, la Teatrul Naţional dinCraiova, care l-a produs. A urmat un şir de turnee,

de aproximativ un deceniu, în străinătate, de spec-tacole la sediu şi la festivaluri în ţară, care i-au aduso lungă listă de superlative.

«Câţiva ani au fost prolifici. În 1995, din maipână în octombrie, „Phaedra” s-a jucat în MareaBritanie, Polonia, Italia, Serbia, Brazilia, Olanda,Danemarca. În 1997, din ianuarie până în noiem-brie, a fost prezentat în Italia, Macedonia, Unga-ria, Coreea de Sud, Marea Britanie, Irlanda, la în-şiruire adăugându-se spectacolele de acasă. În1999 presa consemna 100 de reprezentaţii în străi-nătate, suta fiind la Festivalul Euroscene Leipzig.Totalul general era, atunci, de 166. Dar cariera„Phaedrei” s-a încheiat abia în 2001, după un pe-riplu prin ţară, în marile centre culturale, pentruca publicul autohton să o poată vedea, ultima es-cală şi reprezentaţie fiind, întâmplător sau simbo-

lic, la Sibiu. Apoi a ieşit de pe afiş, după un nu-măr-record de reprezentaţii pentru un spectacol te-atral: 172», notează Oltiţa Cîntec într-un studiu mo-nografic de aproape 200 de pagini – „Phaedra –Leni Pinţea Homeag”, publicat recent la Editu-ra „Marist”. Volumul dedicat memorabilului spec-tacol a fost prezentat luni seara, după Gala UNI-TER, 100 de exemplare fiind oferite invitaţilor cuautograful actriţei. „Este o carte foarte interesan-tă, despre cum s-a născut acest spectacol, pe undea umblat, care i-au fost succesele”, a subliniatLeni Pinţea Homeag.

Critic de teatru şi publicist, doctor în Teatrolo-gie, Oltiţa Cîntec a fost nominalizată, de altfel, laGala UNITER 2013, alături de Cristina Rusieckişi Octavian Saiu, Premiul pentru critică teatralăfiind câştigat însă de acesta din urmă.

miercuri, 15 mai 2013 cuvântul libertăţii / 9cultură

C M Y K

C M Y K

Pagini realizate de MAGDA BRATU

şi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERşi Tudor Gheorghe, premiaţi de UNITERpentru că Iaşiul merită cu prisosinţăacest titlu. Punând în balanţă motiveleunui asemenea demers, ceea ce oferăIaşiul culturii româneşti şi universaleeste extraordinar de important”, aspus Ion Caramitru.

Aproximativ 700 de invitaţi au luatparte la Gală, între aceştia numărân-du-se personalităţi de seamă ale tea-trului românesc şi nu numai. Nu însă şimulţi dintre cei 40 de nominalizaţi – pre-cum regizorul Alexandru Dabija şi sce-nograful Helmut Stürmer, aflat la Bue-nos Aires –, distincţiile fiindu-le acor-date în lipsă. Printre personalităţile careau înmânat premii, însoţite de trofeulcreaţie a regretatului artist Ion Bitzan,s-au numărat actriţele Anamaria Ma-rinca şi Medeea Marinescu, principeleNicolae, ministrul Culturii, Daniel Bar-bu, preşedintele Consiliului Judeţean

Iaşi, Cristian Adomniţei ş.a.Nominalizările la Premiile UNITER

au fost făcute de un juriu de selecţiealcătuit din criticii de teatru Maria Zăr-nescu, Mircea Morariu, Ion Parhon,iar juriul final, care a decis câştigătoriidintre cei trei nominalizaţi pentru fie-care categorie, a fost format din criti-cii de teatru Florica Ichim şi LudmilaPatlanjoglu, regizoarea Sanda Manu,scenografa Viorica Petrovici şi actorulAdi Carauleanu, director artistic alTeatrului „Vasile Alecsandri”. În ca-drul Galei au mai fost acordate Pre-miile Senatului UNITER (pe baza pro-punerilor primite din partea teatrelor şipropunerilor membrilor), Premiile ofe-rite de Preşedintele UNITER, PremiulMecena, Premiul British Council (pre-miu găzduit) şi Premiul pentru cea maibună piesă românească a anului 2012.

Tudor Gheorghe – Premiul specialpentru o viaţă dedicată poeziei autentice

Iaşiul rămâne locul unde s-a născutteatrul în limba română: întâiul anima-tor al vieţii artistice şi culturale din Mol-dova, Gheorghe Asachi, juca aici, la27 decembrie 1816, ajutat de „diletanţi”din familiile Ghica şi Sturza, cea dintâipiesă în limba română, „Mirtil şi Hloe”,pastorală într-un act prelucrată dupăGessner şi Florian.

Istoria clădirii Teatrului Naţional dinIaşi, care din 1956 primea numele po-etului şi omului de teatru Vasile Alec-sandri, este legată de un eveniment maipuţin fericit – distrugerea vechiului Te-

atru de la Copou în urma unui incendiu devasta-tor, în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.Demersurile pentru construirea noului teatru audurat până în 1894, când a fost aprobat con-tractul cu arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, care„până astăzi au zidit mai bine de douăzeci deteatre care sunt modele de bun gust şi de bună

Premiile SenatuluiUNITER:

Premiul de Excelenţă: TeatruluiNaţional Bucureşti pentru conceperea şirealizarea excepţională a Programului CA-RAGIALE 2012

• Premii pentru întreaga activitate:• Actor: Matei Alexandru• Actriţă: Leni Pinţea Homeag• Regizor: Alexandru Colpacci• Scenografie: Axenti Marfa• Critică şi istorie teatrală: Constan-

tin Paiu Premiul special pentru muzică

de teatru: Tibor Cári Premiul special pentru teatru de

păpuşi şi marionete: Liviu Berehoi Premiul special pentru o viaţă

dedicată poeziei autentice: Tudor Gheor-gheAlte premii acordate în

cadrul Galei: Premiul Preşe dinte lui: Emil

Brumaru Premiul Mecena: Carmen Pala-

de Adamescu, preşedinte Unirea ShoppingCenter Premiul British Council (premiu

găzduit) pentru inovaţie artistică: acto-rul şi regizorul Mihai Mălaimare Premiul pentru cea mai bună pie-

să românească a anului 2012, concurs or-ganizat de UNITER sub egida Casei Regale aRomâniei: „Nostalgicii călători” de LiviuLucaci (juriul a fost format din criticii de te-atru Marina Constantinescu, Adriana Popes-cu, Marian Popescu).

Laureaţii Galei PremiilorUNITER 2013:

Debut: Silvia Török pentru rolul Irisdin spectacolul „Fetiţa din bolul peştelui au-riu” la Teatrul German de Stat Timişoara Cea mai bună scenografie: Hel-

mut Stürmer pentru scenografia specta-colului „Două loturi” la Teatrul NaţionalBucureşti Cel mai bun spectacol de teatru

radiofonic: „Suzana”, scenariul şi regiaartistică Ilinca Stihi, producţie a SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune Cel mai bun actor în rol secun-

dar: András Hatházi pentru rolul Judecă-torul Brack din spectacolul „Hedda Gabler”la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Cea mai bună actriţă în rol se-

cundar: Enikő Györgyjakab pentru rolulDoamna Elvsted din spectacolul „HeddaGabler” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Cel mai bun actor în rol principal:

George Costin pentru rolul Maiorul din spec-tacolul „Familia Tót” la Centrul Cultural pen-tru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti Cea mai bună actriţă în rol prin-

cipal: Imola Kézdi pentru rolul titular dinspectacolul „Hedda Gabler” la Teatrul Ma-ghiar de Stat Cluj Cea mai bună regie: Alexandru

Dabija pentru regia spectacolului „Două lo-turi” la Teatrul Naţional Bucureşti Cel mai bun spectacol: „Călăto-

riile lui Gulliver”, exerciţii scenice inspi-rate din opera lui Jonathan Swift la TeatrulNaţional „Radu Stanca” Sibiu Premiul pentru critică de teatru:

Octavian Saiu

să se complice atât? Deci, am avut noroculsă trec dintr-o zonă într-alta cu candoare şicu inconştienţă, zic eu, uneori, dar cu mare,mare plăcere şi seriozitate», a spus TudorGheorghe, stârnind zâmbete în sală.

„Premiul din această seară vine la 43 deani după cel acordat de ATM. Mi l-a dat doam-

na Dina Cocea, în 1969. UNITER fiind, to-tuşi, urmaşul ATM… Dragă Pino (Ion Cara-mitru – n.r.), tare mă tem că peste 43 de aninu o să mi-l mai înmânezi tu!”, a spus TudorGheorghe, în aplauzele spectatorilor. „O săţi-l dea maestrul Radu Beligan!”, i-a replicat,glumind, Ion Caramitru.

Maestrul Tudor Gheorghe a primit luniseara, în cadrul celei de-a XXI-a ediţie a GaleiUNITER, premiul pentru o viaţă dedicatăpoeziei autentice. De altfel, acesta a fost pro-pus şi pentru Premiul pentru întreaga activi-tate, care i s-a acordat însă actorului MateiAlexandru. «Sunt admirator al acestui talentdeosebit, pe care mi-e greu să-l „prind” încuvinte expresive câtă vreme el există, e viuşi se poate manifesta», a afirmat Ion Cara-mitru, preşedintele UNITER. Acesta a rea-mintit că maestrul Tudor Gheorghe va re-veni în următoarea seară pe aceeaşi scenăpentru a susţine spectacolul „Primăvara Sim-fonic – după 10 ani”, cu care se află în tur-neu naţional şi pe care îl va aduce şi la Craio-va, pe data de 29 mai.

«Mulţumesc Domnului că m-a binecuvân-tat cu singularitate. Nu vă daţi seama, dragiimei prieteni, mai mici şi mai mari, ce bles-tem e ăsta al singularităţii! Mi s-a întâmplatîn teatru să nimeresc câteva roluri bune şi auzis: el e foarte bun, dar cântă excepţional! Mis-a întâmplat să fac câteva spectacole muzi-cale într-adevăr bune şi s-a zis: da, măi, cân-tă bine, dar tot actor este! Când am cântatprima dată cu chitara au zis: e actor, nu ecântăreţ folk! După ce am început să cântcu un taraf au spus: nu, era foarte bun cuchitara! Am cântat cu orchestra muzică uşoa-ră din perioada interbelică şi au spus: îi stămai bine cu taraf! Când am început să cântcu orchestră simfonică au zis: ei, ce rost are

orânduire”: Viena, Praga, Odessa, Mainz, Ham-burg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timişoara,Augsburg, Cernăuţi, Carlsbad, Fiume,Pressburg, Szegedin, Cluj sau Berlin.

Lucrările de construcţie au durat doi ani şi, în1896, la 2 decembrie, în cadrul unei impresio-nante ceremonii culturale, avea loc solemnitateapredării cheilor primarului Nicolae Gane. Sala Marecu 750 de locuri organizată în stal, lojă şi balconimpresionează prin rafinamentul, fantezia şi somp-tuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi ro-coco, fie că este vorba despre reprezentările sculp-turale sau picturale. Cele 1.418 lămpi electrice şicandelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţialuminează un teatru cu o personalitate arhitecto-nică unică. Cortina principală, pictată de maes-trul vienez Lenz şi terminată de unul din discipoliisăi, este concepută sub forma unei alegorii a vieţiicu cele trei vârste în plan central, la dreapta fiindimaginată simbolic Unirea Principatelor; parteastângă, pictată de ucenicul lui Lenz, este diferităde rest prin stil şi culoare.