1.Vizita şi inspecţia într-o fermă de păsări Acesul in unitatile de crestere trebuie sa fie controlat pentru a se asigura ca numai persoanele si mijloacele de transport autorizate au acces in unitatea respectiva

Izolarea locatiei se face in functie de amplasarea geografica, directia vanturilor dominate si cu o distanta coreaspunzatoare fata de pasarile de curte

Pasarile trebuie sa fie separate dupa varsta si categoria de crestereHala de crestere si intretinere nu trebuie sa prezinte gauri prin care sa aiba acces alte pasari salbatice

sau alti daunatoriPersonalul si vizitatorii trebuie sa poarte imbracaminte adecvata (combinezoane, palarii si incaltaminte

igienica) pentru a putea intra in unitate si in hala de pasariUnitatea trebuie sa prezinte o instalatie de igienizare a picioarelor (dezinfectantul schimbandu-se

periodic)Personalul si vizitatorii trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun sau intr-o solutie dezinfectanta

inainte de intrarea sau dupa plecarea din unitateAnimalele bolnave trebuie izolate intr-un adapost separat si supuse tratamentului iar cadavrele trebuie

distruse dupa efectuarea in prealabil a necropsieiIn unitate trebuie sa existe un registru in care sa fie trecute operatiunile sanitar-veterinare (vaccinarea,

deparazitarea, tratamentele aplicate) si mortalitatea In timpul ciclului de productie, pasarile trebuie sa fie supravegheate si supuse unor controale zilnice

de catre medicul veterinar al fermei pentru a se putea interveni prompt in cazul aparitiei unor boliIn abator trebuie sa fie permanent un medic veterinar care sa realizeze examenul sanitar veterinar al

carnii rezultate2.Vizita şi inspecţia într-o gospodărie în care există un efectiv de păsări comparativ cu o gospodărie în care există şi mamifere

In gospodarii trebuie sa existe proiectarea pavajului in asa fel incat sa se faca o igienizare cat mai corespunzatoare si rapida, eventual materiale impermeabile netedeAlte animale nu trebuie sa aiba acces in tarcul de pasari

Cand o curte de pasari gospodaresti este depopulata se recomanda ca toate fecalele si asternutul sa fie eliminate intr-o maniera aprobata de serviciile sanitar veterinare

Dupa inlaturarea deseurilor se face dezinfectia incaperii si tarcului unde au locuit pasarile Pasarilor nu trebuie sa li se permita accesul in zone cu surse de contaminare ( uz casnic , deseuri, alte

animale de ferma) 3.Boli cu transmitere verticală la păsări: enumerare şi cîteva principii de prevenire

Paratifozele aviare:transmiterea se face si vertical si orizontal; introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri

Tifopuloroza(salmonelozele aviare) Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face

exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt:-introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati sigur indemne de boli din

complexul leucozelor -folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri-asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare-supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive

Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea prin ou): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie- efectuarea de embrioteste lunare- eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate- tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut

1

Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: prin ou)- in zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se

vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada- ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se

vor folosi la incubatie Boala lui derzsy: se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase, iar in caz de risc

epidemiologic, cand in efective sunt decelati anticorpi specifici, se face vaccinarea populatiei de rate si gaste; daca boala se confirma se declara si se instituie carantina de gr III, aplicandu-se aceleasi masuri ca si pt pesta ratelor4.Boli cu transmitere orizontală la păsări : enumerare şi câteva principii de prevenire

Colibaciloza: prevenire: - igiena ouatului, administrarea de furaje salubre si de ratii echilibrate proteino-vitamino-minerale, aplicarea de programe de supraveghere si antistres, prin utilizarea de subst antiinfectioase in furaj si apa

Paratifozele aviare: transmiterea se face si vertical si orizontal ;introducerea la incubatie de oua provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri

Pasteureloza aviara: - masuri generale de prevenire: achizitionarea pasarilor numai din unitati indemne si mentinerea lor in carantina profilactica 60 zile; eliminarea factorilor favorizanti care pot favoriza declansarea bolii; dezinfectii profilactice periodice; evitarea stresului de transport

-imunoprofilaxie: se executa vaccinarea in zonele cu antecedente de boala conform programului actiunilor strategice

Turbarea: reducerea nr carnivorelor salbatice si a cainilor vagabonzi; distrugerea sobolanilor;Variolele aviare: este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina de gradul I;

-este inclusa in lista A a OIE (A010); -vaccinare cu virus columbar- vaccinare preventiva si de necesitate ( varsta 8-10

sapt);- vaccinul preparat din virus galinar se adm dupa 30 de zile de la vaccinarea cu virus-

vaccin columbar-populare cu anim libere de boala -carantina profilactica in adaposturi speciale-dezinfectii si dezinsectii riguroasa

Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt:

-introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati indemne de boli din complexul leucozelor

-folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri-asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare-supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive

Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea repiratorie): -supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie- efectuarea de embrioteste lunare- eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate- tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut

Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara):- Evitarea factorilor favorizanti- Adm de ratii echilibrate in proteine, vitamine si minerale- Respectarea principiului totul plin- totul gol- Supravegherea circulatiei pasarilor, oualor si a persoanelor- Dezinfectii riguroase

2

Ornitoza-psitacoza: masuri generale nespecifice; se impune asigurarea securitatii personalului de specialitate, a ingrijitorilor si a crescatorilor de pasari de apartament

Pseudopesta aviara: - Popularea cu pui si tineret aviar liber de PMV-1- Carantina profilactica in special la pasarile din import- Supravegherea circulatiei animalelor, oamenilor si pasarilor - Evitarea contactului intre pasarile din efectiv si purtatorii temporari- Vaccinarea in exploatatiile proprietate a persoanelor juridice se efectueaza vaccinari pe flux

tehnologic, cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene sau vaccinuri inactivate Paramixoviroza porumbeilor: masuri generale:

- Supravegherea porumbeilor care se intorc din voiaj- Asigurarea conditiilor de crestere- Evitarea contactului cu pasari bolnave sau purtatoare- Vaccinarea: vaccinuri inactivate, obtinute din PMV- 1 sau PMV-5,7,3, cu repetare la 3 saptamani

si apoi din 6 in 6 luniInfluenta aviara:

- Evitarea contactului cu pasarile purtatoare (de apa, marine, migratoare), cu porcine, cabaline si oameni bolnavi sau in faza de convalescenta

- Asigurarea supravegherii circulatiei pasarilor, mamiferelor si oamenilor in incintele in care se cresc pasari receptive

- Efectuarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare permanent si riguros- Carantina profilactica si import de pasari din areale libere de virus

Bronsita infectioasa aviara: - Puii bolnavi se trateaza cu antibiotice pt a preveni infectiile bacteriene secundare- Puii clinic sanatosi se vaccineaza si se mentin in exploatare pana la atingerea greutatii de

sacrificare- Pasarile adulte bolnave se sacrifica- Se fac dezinsectii riguroase si dupa certificarea asanarii se repopuleaza cu material avicol

indemn- Ouale nu se incubeaza pe toata perioada de carantina si inca 3 sapt dupa ridicarea acesteia

Laringotraheita infectioasa: pt prevenire se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase si se va efectua vaccinarea pasarilor cu vaccin viu; in fct de situatia epizootica vaccinarea se face la varsta de 10 sau de 28 zile si se repeta la 16-20 saptamaniBursita infectioasa aviara:

- vaccinarea pe flux tehnologic la gaini-linii pure, bunici si parinti de reproductie, rase grele, usoare si hibrizi oua de consum, conform schemelor stabilite de firmele producatoare de vaccin

- se utilizeaza vaccinuri vii sau inactivate- vaccinarile vor fi insotite in mod obligatoriu de administrarea unui furaj echilibrat proteino-

vitamino-mineral si de un riguros program de decontaminare periodicaBoala Marek:

- Introducerea la incubatie a oualor provenite din unitati sigur indemne; desi nu se transmite vertical, ouale, prin coaja contaminata, pot raspandi virusul in incubatoare si eclozionatoare

- Asigurarea conditiilor corespunzatoare de zooigiena si alimentatie- Controlul circulatiei oualor, pasarilor si personalului- Dezinfectii si dezinsectii periodice- Se vaccineaza puii parinti la varsta de 1 zi in statiile de incubatie si puii de carne, in fct de

situatia epidemiologica

3

- Pt vaccinare se foloseste un anumit tip de vaccin: vaccin monovalent heterolog (serotip 3, de curca); bivalent (serotip 3 si serotip 2 ) ; trivalent (serotip 1 , nepatogen dar imunogen, serotip 2 si serotip 3)

Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: digestiva, fecale)- In zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se

vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada- Ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se

vor folosi la incubatie Pesta ratelor:

- Popularea cu rate si gaste libere de herpes virus- Evitarea contactului cu pasari al caror status de sanatate nu este cunoscut- Evitarea contactului cu pasari migratoare (lebede) si salbatice- Evitarea contactului si stationarea in tufisuri si vegetatie ce pot fi contaminate- Vaccinarea in caz de risc epidemiologic, cu vaccin preparat din tulpini adaptate

5.Dezinfecţii şi probleme organizatorice într-o fermă de păsăriDecontaminarea profilactica clasica:-curatenia mecanica-curatenia sanitara-decontaminarea propriu-zisa cu mijloace fizice sau chimice-respectarea timpului optim de contact-dupa depopulare, hala de pasari va beneficia de cateva saptamani de repaus biologic-se debranseaza instalatiile electrice, se demonteaza utilajele si obiectele de inventar impreuna cu bateriile, custile etc- se face umezirea de fixare cu solutii decontaminante (soda caustica, carbonat de sodiu, detergenti)-curatenia mecanica-indepartarea gunoiului grosier prin folosirea jetului de apa sub presiune-curatenia sanitara: spalarea cu o solutie decontaminanta a tuturor suprafetelor, a utilajelor si a reperelor detasate (usi, adaposturi, covorase)- se folosesc Virbacidul, Virconul, Tego, Tegolan, formol, hidroxid de sodiu-dupa curatenia sanitara se efectueaza teste pentru a se verifica daca decontaminarea a avut rezultate

6.Dezinfecţii într-o gospodărie în care se cresc păsări- pasarile trebuie sa fie scoase din adapostul respectiv si cazate intr-un adapost temporar- se ara la o adancime de minim 30 cm si se fac aspersari cu solutii decontaminante (soda caustica,

var, Virkon, Virbacid, formol)- pasarile se vor reintroduce in adapost dupa 3 zile

7.Examinarea clinică într-o fermă de păsări- examenul clinic trebuie sa se efectueze de catre medicul veterinar al fermei- acesta trebuie sa fie realizat in fiecare zi la deschiderea halei- trebuie sa se observe daca pasarile sunt linistite, daca exista pasari moarte sau prinse in

adapatorii si in instalatiile de furajare- in cazul in care se gasesc animale moarte, acestea se vor scoate din hala si se va efectua

necropsia si prelevarea de probe pentru examenul de laborator, atunci cand este cazul- se verifica daca instalatiile de adapare si furajare functioneaza corespunzator

8.Examinarea clinică la păsări crescute în sistem gospodăresc- la intrarea in gospodarie trebuie sa se observe daca in cotetul respectiv sunt cazate mai multe

specii de pasari, varsta aproximativa a acestora si starea lor de intretinere- se efectueaza inspectia de la distanta si din apropiere a efectivului- se face anamneza- daca exista pasari moarte, acestea se vor lua in vederea efectuarii examenului necropsic

9.Importanţa aşternutului pentru păsări crescute în sistem industrial comparativ cu cel gospodărescIn sistem extensiv (gospodaresc ) : consta in punerea la dispozitiea pasarilor de teren , campuri ,

4

lucerniere , pajisti sau ape , in functie de specie . Asternutul de paie tocate , de floarea-soarelui se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic , in special in locurile unde stationeaza puii mai mult . Asternutul poate fi format din talas sau turba , fiind constraindicat rumegusul de lemn , deoarece consumand din el puii pot suferi de impaslirea gusii si indigestie .

In sistem intensiv : Asternutul trebuie pregatit cu cateva zile inainte , uscat , sa nu produca praf ,sa nu aiba mirosuri aromate .

* Direct pe pardoseala se asterne un srat de praf de var cu grosime de 2-3 mm , *apoi se aseaza materialul ales pt asternut in strat de 5-8 cm si se lasa in repaus timp de 5-7zile *de

la 7-10 zile se afaneaza zilnic pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm , care se lasa nemiscat 3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste , se intervine mai repede ) ,

*apoi se continua afanarea stratului supeficial , restul lasandu-se sa fementeze si sa degaje caldura *se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale , in functie de starea timpului si

de situatia din hala . In principiu asternutul din hala trebuie pastrat in permanent uscat si fara degajari de amoniac sau

praf . Caracteristicile asternutului : *Talas = absorbtie si biodegradare buna , constaminare scazuta , uneori poate sa apara pericolul de

fermentare . *Paie tocate = paiele de grau sunt cele mai bune dintre toate paiele . Exista totusi , riscul

constaminarii cu substante chimice folosite in productia cerealiera , ca si cu micotoxine . Se degradeaza greu . Un asternut bun este si acela din paie de grau tocate si talas . in proportii egale.

*Deseuri de hartie = este greu de mentinut in consitii de umiditate optima , nu se vor folosi deseuri de hartie velina.

*Coji de seminte de floarea soarelui si cereale = nu sunt bune absrbante . Se pot folosi mai bine in amestec cu alte materiale . Pasarile au tendinta sa consume asternututl .

*Pleava de cereale = In general nu este recomandata . Produce praf si pasarile au endinta sa consume asternutul .

*Nisip = Folosit ca de obicei , in unele zone aride sau desertice , pe pardoseala de beton . Se administreaza bine , dar pasarile pot avea dificultati de deplasare daca astenutul nu este imprastiat uniform .

10.Principii ale prevenirii bolilor la păsări Mentinerea starii de sanatate a animalelor se realizeaza prin respectarea tuturor masurilor care sunt menite sa previna aparitia bolilor infectioase in efective sau in zone indemne. In cazul aparitiei uneia dintre aceste boli, este obligatorie combaterea sa eficienta prin metodele si mijloacele cele mai eficiente si rapide, care sa permita eliminarea intr-un timp cat mai scurt posibil a agentului etiologic.Pentru aceasta, actiunea de supraveghere a efectivelor de animale, indiferent de statutul de provenienta si de marimea populatiei, are un rol primordial.

Profilaxia si combaterea bolilor infectioase se realizeaza prin masuri generale sau nespecifice si prin masuri specifice sau de imunoprofilaxie.In Romania: Programul actiunilor strategice de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor pentru apararea sanatatii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, de protectia si bunastarea animalelor si protectia mediului.

Masuri antiepizootice generale sau nespecifice: au caracter tehnico-administrativ si au drept scop atat prevenirea aparitiei si difuzarii bolilor infectioase in populatii indemne, cat si combaterea focarelor existente.

a) masuri care trebuie aplicate cu caracter permanent:-efectuarea controlului sanitar veterinar-carantina profilactica-filtrul sanitar-distrugerea cadavrelor prin ecarisare-dezinfectia profilactica-deratizari si dezinsectii periodice si controlul eficientei acestora-respectarea conditiilor de microclimat si de alimentatie-prevenirea unor boli prin administrare de antibiotice sau chimioterapice

5

b) masuri care trebuie aplicate in conditii de necesitate-depistarea cat mai rapida a cazurilor de boala, izolarea animalelor bolnave si confirmarea sau

infirmarea diagnosticului prezumtiv-instituirea masurilor de carantina

Masuri antiepizootice speciale sau profilaxia specifica: se realizeaza prin folosirea de seruri imune si vaccinuri, produse cunoscute sub denumirea de biopreparate sau produse biologice.11.Diagnostic şi prevenţie în patologia aviară : câteva principiiDiagnosticul in patologia aviara se pune pe baza examenului clinic si a rezultatelor obtinute in urma analizelor efectuate in laborator si a examenului necopsic.Se pot efectua teste serologice, bacteriologice, virusologice, histologice.In urma examenului clinic si a anamnezei, medicul veterinar este indreptat spre un diagnostic prezumtiv care se confirma in urma testelor de laborator, devenind diagnostic de certitudine.Exemple: tehnica ELISA, reactia de seroaglutinare, imunodifuzie in gel de agar, reactia de fixare a complementuluiPreventia in patologia aviara se realizeaza prin masuri generale de profilaxie si masuri specifice.Masurile generale:-dezinfectii, dezinsectii si deratizari periodice -carantina profilactica -conditii de microclimat corespunzatoare -introducerea in efectiv a animalelor provenite numai din ferme indemneMasuri specifice- imunoprofilaxie (vaccinari)12.Planul tehnic instrument de supraveghere şi control în România (referiri la păsări)13.Vaccinările obligatorii în România (pentru păsări)9-10 zile = NDV - Newvac LS79 - aerosoli12 zile = IBD - Biavac23-24 zile = NDV - La Sota , Newvac LS79 - aerosoli40-42 zile = NDV - aerosoli LaSota si IB - aerosoli H120 si IB + NDV- Bronvac60-65 zile = DFV - Di-Col prin stick (columbar)70-75 zile = DFV LaSota aerosoli si IB - Bronvac si Newvac95-100 zile = DV - stick - sursa galinar Di-Gal115-126 zile = NDV - LaSota aerosoli si IB - Bronvac IB+NDV - Newvac +Bronvac180 zile = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota420 si 519 = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota14.Tipuri de vaccinuri folosite la păsări1. ADENIPRAVAC – EDS-76.Vaccin bivalent inactivat.- Boala de Newcastle.2. ADENIPRAVAC – ND/IB – EDS-76.Vaccin trivalent inactivat.- Boala de Newcastle.- Bronşită infecţioasă.3. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76.Vaccin trivalent inactivat.- Boala de Newcastle.- Bursita infecţioasă (IBD, Boala de Gumboro).4.HIPRAPOX – vaccin viu împotriva difterovariolei aviare.5. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76, Boala de Newcastle (ND), IBD.Vaccin trivalent, inactivat.6. BRONIPRA – ND/IBD – Bronşita infecţioasă (IB), ND, IBD.Vaccin trivalent, inactivat.7. HIPRAGUMBORO – IBD.Vaccin monovalent, viu.8. HIPRAGUMBORO – BPL2 – IBD, ND.Vaccin bivalent, inactivat.9. HIPRAGUMBORO – CH/80 – IBD.Vaccin monovalent tip clonă, viu.10. HIPRAVIAR – TRT4 – Sindromul capului umflat (SHS), ND, IB, IBD.Vaccin tetravalent, inactivat.11. HIPRAMAREK – HVT LYO – vaccin monovalent, viu, împotriva bolii Marek.12.MYPRAVAC AVIS – vaccin monovalent, inactivat, împotriva micoplasmozei aviare.13. HIPRATIFUS – AV2 – vaccin monovalent, inactivat, împotriva salmonelozelor aviare.14. HIPRATIFUS – AV4 – vaccin monovalent, inactivat, împotriva salmonelozelor aviare.

6

Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare: • 1-2 zile – pseudopesta + bronsita- aerosoli – nobilis ND C2, nobilis Ma 5• 4 zile – reoviroza – s.c.- nobilis reo 2177, • 9-10 zile – pseudopesta – o.c. nobilis clone 30• 14 zile – bursita infectioasa – apa – nobilis 228 E• 24 zile – pseudopesta + (aerosoli) , bronsita, bursita infectioasa ( apa)- nobilis clone 30+Ma 5 , nobilis gumboro D 78• 38 zile – micoplasmoza (aerosoli), salmoneloza s.c.- nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac• 52 zile – pseudopesta(s.c.) , bronsita (apa) – nobilis IB + ND sau nobilis IBmulti+ND• 62 zile – encefalomielita – apa – nobilis AE 1143• 72 zile – difterovariola + (stik) , anemia infectioasa a puilor (s.c)- nobilis ovo-diphterin• 85 zile – rinotraheita – aerosoli – nobilis RTV 8544 / rhino CV• 95 sau 140 zile – microplasma (aerosoli) , salmoneloza ( s.c.) – nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac• 115 zile – rinotraheita, bronsita infectioasa, bursita infectioasa pseudopesta , reoviroza – (S.C. , I.M.)- nobilis RT + IBmulti + G + ND• 130 zile sindromul caderii ouatului, salmoneloza – s.c., i.m. – nobilis EDS15.Căi de vaccinare specifice păsărilorVaccinuri aviare vii1. Ocular – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0,03 ml) pe pasăre, în ochi, utilizând un dozator automat. (de obicei 30 ml la 1000 doze)Picătura se administrează în ochi, având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa oculară.2. Nazal – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată) administraţi o picătură de vaccin (0,03 ml) pe pasăre, în nară, utilizând un dozator automat. (de obicei 30 ml la 1000 doze)Picătura se administrează în nară având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa nazală şi acoperind cealaltă nară cu degetul.3. Oral, în apa de băut – dizolvaţi tableta liofilizată prin umplerea flaconului până la jumătate cu apă de robinet, agitaţi bine şi turnaţi conţinutul în vasul de băut apă al păsărilor, într-un volum care ar putea fi consumat între ½ oră şi 1 oră, ţinând cont de următorul tabel:Vârsta păsărilor(săptămâni)

Cantitatea aproximativă de apă pentru 1000 păsări (litri)Climat temperat Climat tropical1-3 5-10 10-204-9 12-23 24-4610-16 27-37 54-744. Oral, direct în cavitatea bucală – preparaţi vaccinul cu apă de băut proaspătă.Agitaţi manual pentru omogenizare completă şi administraţi cu o seringă cu ac special.5. Spray-ere – verificaţi aparatul ce va fi folosit la pulverizare pentru a calcula cantitatea de apă cu care se va dilua vaccinul. Pentru acest lucru, umpleţi aparatul cu apă proaspătă şi pulverizaţi suprafaţa ocupată de păsări, în aşa fel încât toate păsările să fie acoperite de picături de apă.Verificaţi cantitatea de apă folosită şi aceasta va fi folosită pentru a prepara dozele necesare, în funcţie de numărul de păsări ce vor fi vaccinate.Pentru prima vaccinare se recomandă folosirea spray-urilor ce formează picături mai mari de 50 µ. Pentru revaccinare folosiţi spray-uri cu picături mai mici de 50 µ.La manipularea acestui tip de spray se recomandă folosirea măştii de protecţie şi a ochelarilor speciali.6. Puncţie în membrana aripii (stick) – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze). Îmbibaţi acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. Extindeţi membrana aripii. Aplicaţi vaccinul cu grijă perforând membrana astfel încât să nu atingeţi nici un vas de sânge. La fiecare administrare acul trebuie să fie îmbibat proaspăt în soluţia vaccinală.7. Scarificare foliculară pe coapsă – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze). Îmbibaţi acul

7

cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. O picătură din soluţia vaccinală se va aplica prin scarificare foliculară pe coapsă.Vaccinuri aviare inactivate1. Intramuscular – injectaţi în musculatura pectorală. Evitaţi puncţia carenei sternale, ca şi perforaţia, acestea putând provoca durere şi moartea păsărilor.În general, această cale se recomandă pentru toate vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente.2. Subcutanat – injectaţi sub pielea de la mijlocul gâtului. Evitaţi inocularea în ceafă sau în cap, deasemenea în muşchii intervertebrali.Vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente nu trebuie administrate pe această cale.16.Sindromul respirator - diagnostic diferenţialBoli cu manifestari respiratorii: Micoplasmoza, Singamoza, Laringotraheita, Influenta, Pseudopesta, Bronsita, Coriza, Ornitoza, Difterovariola, Colibaciloza (aerosaculita colibacilara) , Aspergiloza.Colibaciloza: clinic catar ocular seros sau mucos; morfopatologic: aerosaculita fibrinoasaLaringotraheita: clinic tuse violenta cu eliminare de secretii mucosangvinolente, conjunctivita uni sau bilaterala, tumefierea periorbitara si sinuzita infraorbitara; trahee hemoragica cu sange sub forma de coaguli sau prezinta dopuri cazeoase galbene, care pot asfixia pasarileBronsita: tulburari respiratorii grave; leziuni de traheita si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obstrueaza orificiul respirator, determinand asfixia; depozite de urati pe rinichiInfluenta: tumefierea capului si barbitelor, secretii nazale; morfopatologic:hemoragii grave pe piele, in toate viscerele, hemoragii subcutanate sub solzii de la nivelul membrelor.Coriza: inflamatie catarala pe caile respiratorii anterioare, edemul feteiPseudopesta (Newcastle): edemul capului, creasta si barbitele cianozate, catar rinotraheal, blefaroconjunctivita; bronhopneumonie si proventriculita hemoragicaMicoplasmoza: tulburari respiratorii prin diverse sindroame: de coriza, de sinuzita infraorbitara, laringotraheita; morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa, depozite cazeoase cu aspect de jumari de ou si leziuni de pneumonie, exsudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale.Ornitoza: sinuzita si tulburari respiratorii; morfopatologic: poliserozita serofibrinoasaDifterovariola: pseudomembrane pe mucoasa respiratorie, de culoare cenusie galbuie; morfopatologic: noduli si ulcere pe mucoasa nazala, traheala, bronhica; in pulmon, ficat, splina hemoragii; enantem al mucoasei bucale si respiratorii17. Simdromul digestiv – diagnostic diferenţialBoli cu manifestari digestive: Salmoneloze, Colibaciloze, Pasteureloza, Ccoccidioza, BursitaSalmonelozele: la pui-fecale diareice urat mirositoare de culoare alba (datorita cantitatilor mari de acid uric si urati), dop anal rezultat din fecalele diareice uscate, piuit continuu plangator

La adulte:”pozitie de pinguin” datorita ascitei si peritonitei viteline-morfopatologic: focare de necroza (noduli pulorici) in miocard, pulmon, ficat, stomac glandular si uneori in peretele intestinal, congestie renala cu urati in uretereColibacilozele: hipertermie, somnolenta, cianoza crestei, diaree profuza cu materii fecale de culoare verzuie, fetida-morfopatologic: congestia grava a musculaturii, in special cea pectorala, ficatul marit in volum si de culoare verzuie, pericardite si peritonitePasteureloza: in forma acuta: pasarile au aripile lasate, capul ascuns sub aripa, diaree cenusie-verzuie, uneori sangvinolenta -in forma cronica: diaree permanenta sau intermitenta, artite, anchiloze, edeme si necroze ale crestei si barbitelor-morfopatologic: epicardita hemoragica (cord stropit cu fuxina), exsudate in cavitati, enterita hemoragica, hepatita miliara necrotica, cianoza crestei si barbitelorBursita: stare de depresie, mers nesigur, tremura, au diaree mucoasa, albicioasa sau apoasa-morfopatologic: Bursa lui Fabricius edematiata si hemoragica, musculatura scheletica cu hemoragii, rinichi cu exces de urati, ficat si splina marite in volum18.Sindromul nervos – diagnostic diferenţialBoli cu manifestari nervoase:

8

Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers, ataxie, convulsii, pedalari)

-morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii)Rabia: manifestarile din forma furioasaPseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis)Paramixoviroza porumbeilor: contractii, mers ezitant, tulburari de echilibru, torticolis, opistotonus, convulsii, pareze, paralizii)

-morfopatologic: encefalul congestionatBoala lui Marek: incoordonari in mers, paralizii flasce, convulsii clonice asimetrice, opistotonus, torticolis, “pas de defilare”/”pas de balerina”

-morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosatHepatita virala a bobocilor de rata: convulsii, capul si gatul retractat19.Exprimări patologice cutanate la păsăriBoli cu manifestari cutanate: raia corpului, Difterovariola, carente in vitamina A, E, D, raia deformanta a picioarelorDifterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului-localizare cutanata: noduli localizati pe creasta, barbite, urechiuse, cioc, pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpuluiRaia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici, prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor, regiunea este deplumata si hiperemiata, observandu-se niste cruste taratoase20. Aspecte morfo-clinice în sindromul respirator la pasăre -pulmon cu fibrina in micoplasmoza si colibacilozaMicoplasmoza respiratorie(boala respiratorie cronica)MRA/BRC: aerosaculita fibrinoasa; pneumonie, pericardita, perihepatita fibrinoasa; depozite cazeoase cu aspect de „jumari de ou”; exsudat fibrinopurulent in trahee si cavitatile nazaleCoriza (rinita infectioasa aviara): catar nazal si conjunctival, edemul pleoapelor si crestei , sinuzita infraorbitala cu deformarea fetei sau a capuluiBronsita infectioasa aviara: raluri traheale, catar oculo-nazal, stranut si tuse

-traheita si „dopuri” fibrinoase la bifurcatia bronhiilor-la puii de gaina in primele 7 zileLaringotraheita infectioasa(LTI): tuse violenta cu secretii mucosangvinolente, gafait puternic si tipete caracteristice, conjunctivita uni sau bilaterala si sinuzita infraorbitara-trahee hemoragica sau prezinta dopuri cazeoase albe -> tin gatul intins si gura deschisa largColibaciloza respiratorie (aerosaculita colibacilara): aerosaculita fibrinoasa-coligranulomatoza(Boala lui Hjarre)-noduli asemanatori cu cei din TBC in pulmon si miocardPasteureloza(Holera aviara/Boala barbitelor): cord stropit cu fuxina21.Aspecte morfo-clinice în sindromul digestiv la pasăre -perihepatita fibrinoasa in micoplasmoza-proventriculita hemoragica cu aspect de brau , hemoragii sub cuticula stomacului glandular, tiflita si proctita hemoragica, butoni difteroizi/pseudopestosi in cecumuri si cloaca in forma subacuta in Pseudopesta (boala de Newcastle)-hemoragii in musculatura din cavitatea abdominala, hemoragii grave in cloaca-in Influenta aviaraBursita infectioasa aviara (BIA): splina si ficat marite in volum, diaree mucoasa, albicoasa sau apoasa-intestin cu continut portocaliu, mucoasa inflamata cu aspect de mucus, la trecerea dintre stomacul glandular si cel muscular se gasesc hemoragii petesiale similare cu cele din pseudopestaHepatita virala a bobocilor de rata: ficat cu degenerescenta grasa si hemoragii de diferite dimensiuni (patognomonic), splina marita in volum cu aspect pestritPesta ratelor: esofagita si faringita hemoragico-necrotica ulcerativa, proventriculita si enterita hemoragica sau necrotica cu afectarea grava a placilor Peyer, cantitate mare de sange in lumenul intestinal si in stomacul glandular, petesii si focare necrotice pe ficat, proctita hemoragica sau hemoragico-necroticaSalmonelozele: diaree urat mirositoare de culoare alba-dop anal, piuit continuu si plangator-la pui

9

Colibacilozele: colisepticemia-leziune congestiv-distrofica la nivelul ficatului, perihepatita fibrinoasa, splina marita in volum si de culoare visinie-coligranulomatoza( boala lui Hjarre): leziuni nodulare de tip granulomatos in ficat, stomac glandular( noduli asemanatori TBC)Boala lui Marek22.Aspecte morfo-clinice în sindromul nervos la pasăre *Boala lui Marek: afectare nervi toracici-> simptome respiratorii -afectare nervi vegetativi-> tulburari digestive: paralizia stomacului, gurii si a intestinului- incoordonari in mers, paralizii flasce, convulsii clonice asimetrice, opistotonus, torticolis, “pas de defilare”/”pas de balerina”

-morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosatParatifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers, ataxie, convulsii, pedalari)

-morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii)Rabia: manifestarile din forma furioasaPseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis)Paramixoviroza porumbeilor: contractii, mers ezitant, tulburari de echilibru, torticolis, opistotonus, convulsii, pareze, paralizii)

-morfopatologic: encefalul congestionatHepatita virala a bobocilor de rata: convulsii, capul si gatul retractat23.Aspecte morfo-clinice cutanate la pasăre - Hemoragii subcutane- Leziuni cutanate variolice- Hipercheratoza cutanata si celule epiteliale cu corpusculi Bollinger in variola aviara- Horiplumatie, blefarita- Congestie si hemoragii cutanate cu modificari ale penajului - Corize- Sinuzita infraorbitale in micoplasmoza la gaini- Ingluvita hemoragica- Hemoragii craniene si encefalice (rujet la fazan)

Boli cu manifestari cutanate: raia corpului, Difterovariola, carente in vitamina A, E, DDifterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului-localizare cutanata: noduli localizati pe creasta, barbite, urechiuse, cioc, pleoape sau generalizati pe toata suprafata corpuluiRaia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici, prurit exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor, regiunea este deplumata si hiperemiata, observandu-se niste cruste taratoaseRaia deformanta a picioarelorBoala lui Marek:- localizare cutanata: proliferari ale foliculilor plumiferi si ingrosarea pielii in anumite regiuni cu aspect “piele de broasca”-regiunea tarso-metatarsiana si digitalaInfluenta aviara: tumefactia capului, gatului si barbitelor; hemoragii grave pe pielea membrelorPasteureloza: cianoza crestei si barbitelorPuloroza: noduli pulorici24.Aprecierea imunităţii la pasăreSe face serologic in micoplasmoza, salmoneloze, influenta aviara, pseudopesta25.Diagnostice serologice la pasăre : boli, tehnici

a. Tifopuloroza : - reactia de aglutinare cu sange integral (RASI) descrisa si sub numele de reactia de hemaglutinare rapida (RHAR) pe lama. Se efectueaza in exploatatii de catre detinatorul pasarilor, folosind personal instruit si pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea med vet

-reactia de seroaglutinare lenta (RSAL). Se executa in lab pe probe de ser prelevate din efectivele suspecte de boala sau in scop de supraveghere

10

Paratifozele aviare: Virozele aviare (difterovariola sau epitelioma contagioasa a pasarilor): se utilizeaza in mod frecvent

testul imunofluorescenta, seroneutralizare, imunodifuzia in gel si ELISA Complexul leucozelor aviare ( grupul leucoza-sarcom, reticuloendotelioza):

i. Testul de fixare a complementului: identifixca antigenul viral de grup specific existent in supernatantul culturilor celulare infectate, in prezenta unui ser imun preparat pe hamsteri, iepuri sau porumbeiii. Testul imunoenzimatic (ELISA) : identifica antigenul de grup specific prezent in diferite materiale patologice: sange, albus de ou, fecale, foliculi plumiferi, permitand identificarea pasarilor infectate si eliminarea acestora din efectiv

iii. Testul de imunofluorescenta (IF) permite recunoasterea markerilor antigenici de pe suprafata celulelor de cultura infectate, cu ajutorul unor conjugate imunoglobulinice fluorescente. Se utilizeaza in stabilirea dg in cazurile in care simptomatologia si leziunile sunt neconcludente

iv. Testul de imunoprecipitare in gel de agar: deceleaza anticorpii specifici din serul puilor infectati, folosind antigene preparate dupa diferite tehnici

Micoplasmoza respiratorie aviara:-reactia de imunodifuzie (ID)- reactia de seroaglutinare rapida pe lama (RSAR)- reactia de hemaglutinare rapida cu sange integral (RASI)- Reactia de seroaglutinare lenta in tuburi (RSAL)- Reactia de aglutinare rapida cu vitelus- Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA) Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): anticorpii din ser se deceleaza prin reactia de

aglutinare rapida pe lama (RAR) sau reactia de aglutinare lenta in tuburi (RAL) Ornitoza- psitacoza:

- Reactia de fixare a complementului (RFC), fiind cea mai utilizata metoda- Testul imunoenzimatic (ELISA)- Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA)- Imunofluorescenta (IF)- Aglutinare cu antigen colorat

Pseudopesta aviara : - Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA)- Testul imunoenzimatic (ELISA)- Reactia de seroneutralizare a virusului (SN)- Imunofluorescenta directa (IFD)

Influenta aviara: pt decelarea anticorpilor la pasari trecute prin boala sau la cele salbatice la care se urmareste precizarea starii de purtator- Se folosesc urm teste: IDGA, TIE, SN, IHA (inhibarea hemaglutinarii), INA (inhibarea

neurominidazei), ultimele doua in special pt identificarea subtipului infectant Bronsita infectioasa aviara:

- Cea mai indicata metoda este ELISA dar se pot folosi si testele de inhibare a hemaglutinarii (HA) sau imunodifuzia in gel de agar (IDGA)

Bursita infectioasa aviara: - Testul de imunodifuzie- Testul de seroneutralizare- Testul imunoenzimatic

26.Principiile supravegherii şi controlului într-o fermă de păsări sau într-o zonă geograficăBiosecuritatea structurala se refera la o delimitare clara intre potentiala „parte contaminata” externa si zona interioara, de maxima biosecuritate.Cerinte minime care trebuie respectate:

11

- Perimetru fermei trebuie sa fie inconjurat cu gard de sarma de 2 m inaltime, ingropat in pamant pt a nu permite accesul in ferma a altor anim inclusiv a celor salbatice- De ambele parti ale gardului se lasa o fasie de pamant de 1 m latime pe care sa se poata observa prezenta anim, rozatoarelor sau a altor dauanatori- Personalul care isi desfasoara activitatea in ferma trebuie sa respecte regulile privind accesul in halele de pasari, (sa faca dus inainte de intrare in hale,sa schimbe complet echipamnetul de strada cu cel de intrare in hale)Este obligatorie dezinfectarea autovehiculelor care intra in perimetrul fermei- Constructia halelor trebuie sa permita decontaminarea si dezinfectarea completa a halelor- Suprafetele interioare ale halelor , inclusiv tavanul si peretii laterali trebuie sa fie finisati si acoperiti cu materiale care sa permita o curatire rapida si totala

27.Principiile alcătuirii unui plan de vaccinare într-o fermă sau într-o zonă geografică-trebuie sa se tina cont de bolile care evolueaza in zona geografica respectiva si in functie de aceasta se intocmeste schema de vaccinareIn cazul pseudopestei: puii dispun de anticorpi maternali in primele 2 saptamani de viata dupa ecloziune-in gospodarii se recomanda vaccinarea dupa primele doua saptamani-prima vaccinare se face in momentul in care anticorpii maternali incep sa scada (9-10 zile)-in unele zone cu pericol ridicat se face vaccinare din prima zi de viata cu vaccinuri speciale (inactivate)-cresterea anticorpilor dupa vaccinarea din a 9 a zi asigura protectie 2 saptamani, in acest moment se face a doua vaccinare (ziua 24)-inainte se facea si a treia vaccinare in a 42-a zi-primele 2 vaccinari se fac cu vaccin viu, restul cu vaccin inactivat ( la 72 si 118-120 zile)

- Pasarile vor fi vaccinate at cand efectivul matca din care provin nu a fost vaccinat cu vaccin inactivat impotriva infectiilor cu tulpini variat de bronsita infectioasa - Efectivele vor fi vaccinate in conditii de risc crescut pt infectia cu tulpini velogene de virus al bolii Newcastle- Vaccinarea poate fi efectuata si in perioada 70-100 zile

Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare:

Varsta vaccinarii

Afectiunea vizata Metoda Vaccinul recomandat

1-2 zile Pseudopesta +Bronsita

Aerosoli Nobilis ND C2Nobilis Ma 5

Nobilis IB 4/914 zile Reoviroza Inj sc Nobilis reo 2177

9-10 zile Pseudopesta Oc Nobilis clone 3014 zile Bursita infectioasa Apa Nobilis 228 E24 zile Pseudopesta +

BronsitaBursita infectioasa

AerosoliApa

Nobilis clone 30+ Ma 5 Nobilis gumboro D 78

sauNobilis gumboro 228 E

38 zile Microplasmoza

Salmoneloza

Aerosoli

Inj sc

Nobilis MG 6/85sau Nobilis Mg inacNobilis SG 9 R

52 zile PseudopestaBronsita

Inj scApa

Nobilis IB+ND sauNobilis IBmulti + ND

Nobilis IB 4/91Nobilis la sota

62 zile Encefalomielita Apa Nobilis AE 114372 ZILE Difteriovariola+ Stik Nobilis ovo-diphterin

12

Anemia infectioasa a puilor

SalmonelozaInj sc

Nobilis CAV P4Nobilis salenvac T

85 zile Rinotraheita Aerosoli Nobilis RTV 8544 / rhino CV

95 zile sau

140 zile

Micoplasmoza

Salmoneloza

Aerosoli (atomist)

Inj sc

Nobilis 6/85 sau Nobilis MG inacNobilis SG 9R

115 zile Rinotraheita, bronsita infectioasa, bursita

infectioasa, pseudopesta, reoviroza

Inj sc sau im Nobilis RT+ IB multi + G+ ND

Nobilis reo inac

130 zile Sindromul caderii ouatului,

Salmoneloza

Inj sc sau im Nobilis EDSNobilis salenvac T

28.Clinica modificărilor de comportament în: ferme intensive de păsări29Clinica modificărilor de comportament în gospodăriile populaţiei30.Diagnosticul diferenţial în gripa aviară

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: - Se impune fata de pseudopesta aviara, variola aviara, coriza contagioasa, infectii cu stafilococi,

bursita infectioasa aviara, bronsita infectioasa aviara Influenta aviara (gripa aviara):

- Hemoragii grave pe piele, in toate viscerele, in musculatura, in cloaca si in grasimea din cav toraco-abdsominala

- Rinichii sunt tumefiati si cu depozite de urati- Deseori este prezenta peritonita cu afectarea si ruptura ovarelor

Pseudopesta aviara:a. In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete, exprimate printr-un

catar al mucoaselor respiratorii si digestiveb. In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau

aproape de partea proximala a esofagului, aerosaculita spumoasa, hemoragii sub cuticula stomacului glandular, degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica

c. In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloaca

d. In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete, deseori o parte dina cestea fiind absente Variola aviara:

- Noduli si ulcere de diferite dimensiuni pe mucoasele nazala, traheala, bronhica, a stomacului, intestinala, genitala

- Leziunile sunt corelate cu localizarea procesului infectios si sunt exprimate prin:- Exantem cutanat- Enantem al mucoaselor bucale si respiratorii - Pseudomembrane aderente, urat mirositoare si ulcere hgemoragice- Exudat fibrinos oculo-nazal in sinusurile infraorbitare si in sacii conjunctivali

Bursita infectioasa aviara: - Bursa lui Fabricius este marita in vol de 2-3 ori- Bursa este gelatinoasa, edematiata si hemoragica

13

- In intestin continutul apare portocaliu, mucoasa este inflamata cua spect mucos, iar in zona de trecere dintre stomacul glandular si cel muscular, se gasesc hemoragii petesiale, similare celor din pseudopesta

- Daca infectia este produsa de tulpini- varianta, singura modificare apare la bursa lui fabricius care se atrofiaza rapid

- Cand infectia evolueaza lent, ocult, glanda apare mai mica decat normal Bronsita infectioasa aviara:

- Leziuni pe trahee si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obtureaza orificiul respirator det asfixia

- Pe rinichi se gasesc depozite de urati- Leziuni de ovarita atrofica sau degenerare ovariana si atrofia renala uni sau bilaterala

31.Diagnosticul diferenţial în boala de NewcastleDiagnosticul bolii de Newcastle trebuie diferenţiat faţă de următoarele boli ale păsărilor:

• Boala de Newcastle. Afectează de obicei păsările adulte, contagiozitatea este mai scăzută, evoluţia mai rapidă cu forme supraacute şi acute, cu edeme pronunţate la nivelul capului şi gâtului, leziunile au caracter hemoragic. • Holera aviară. Afectează şi palmipedele, de regulă la cele în vârstă de peste 2 luni, forme evolutive supraacute, acute, subacute şi cronice, cu leziuni de hepatită necrotică miliară, hemoragii endocardice şi subepicardice, cu acumularea de lichid pericardic care se coagulează în contact cu aerul. • Puloroza. Se întâlneşte la puii de 5-7 zile de viaţă, clinic se constată diareea albă, cu aglutinarea pufului pericloacal şi noduli pulorici în cord şi pulmon. • Tifoza aviară. Afectează galinaceele adulte, evoluează cu forme acute şi subacute, dominante fiind tulburările digestive, iar anatomopatologic ficatul este mărit în volum, iar în contact cu aerul capătă o nuanţă verzuie, asemănătoare cu a bronzului oxidat, numit “ficat bronzat”, splina este mărită în volum de 24 ori, de culoare vişinie. • Laringotraheita infecţioasă. Are contagiozitate mai redusă,evoluţia este mai lungă, clinic domină tulburările respiratorii, leziunile se găsesc numai la nivelul mucoasei laringotraheale (catarale, hemoragice, difteroide). • Bronşita infecţioasă. Afectează găinile de toate vârstele, mai sensibili fiind puii de 1-2 săptămâni,până la 5 săptămâni. La pui domină tulburările respiratorii, aceştia prezenând respiraţie dispneică, cu ciocul deschis, făcând crize de asfixie. La păsările adulte se constată scăderea producţiei de ouă, producerea de ouă deformate, uneori complicaţii de peritonită. • Coriza infecţioasă. Evoluează benign, cu coriză, sinuzită şi edemul capului. • Encefalomielita infecţioasă. Afectează numai puii de 1-6 săptămâni, clinic acestia prezentând tremurături ale capului şi gâtului, urmate de paralizii; la adulte se constată o scădere pronunţată a producţiei de ouă. • Bursita infecţioasă aviară. Afectează mai frecvent puii de găină de 2-5 săptămâni, clinic se constată diaree şi prurit pericloacal, iar anatomopatologic bursa lui Fabricius este mărită în volum, cu conţinut lichid, uneori cu strii de sânge, care treptat devine cazeos. Uneori se pot observa hemoragii musculare, pe muocase şi seroase, degenerescenţă renală. • Boala lui Marek (forma neurală). Se pot constata şi celelalte forme (viscerală, oculară, cutanată), clinic se constată paralizii asimetrice ale aripilor şi picioarelor, iar anatomopatologic se observă îngroşări ale nervilor periferici, îndeosebi plexul brahial şi ischiatic.

32.Diagnosticul diferenţial în bronşita aviarăDiagnosticul diferential în bronsita aviara se face fata de pseudopesta aviara , laringotraheita si corizza contagioasa .MorfopatologicBronsita aviara : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu

14

dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica , trenanta , cu caracter masal la tineret , boala fiind favorizata de stres , umiditate , temperatura , ventilatie , alimentatie deficitara , transport . Laringotraheita : prezenta cheagurilor de sange pe trahee , descuamarea mucoasei traheale sau exudat cazeos in laringe si trahee . Coriza contagioasa : blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare , conjunctivita , tumefiere faciala .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracteristic . 33.Diagnosticul diferenţial în micoplasmozele aviareLeziunea caracteristica in micoplasmoza este aerosaculita fibrinoasa . Boala se manifesta prin tulburari respiratorii , inapetenta si scaderea moderata a productiei de ouaDiagnosticul diferential se face cu :Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care are evolutie enzootica , trenanta , cu caracter masal la tineret , boala fiind favorizata de stres , umiditate , temperatura , ventilatie , alimentatie deficitara , transport . Bronsita infectioasa = afecteaza frecvent puii mai mici de 5 sapt spre deosebire de micoplasmoza care afecteaza puii de 4-8 saptamani . Ornitoza = nu afecteaza productia de oua si evolueaza frecvent asimptomatic , in micoplasmoza scazand moderat productia de oua . Morfopatologic Micoplasmozele aviare : leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . Se mai constata depozite cazeoase , galbui , cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie , pericardita ,perihepatita fibrinoasa,exudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale , si enterita . Pseudopesta aviara :a.forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .b.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau , aproape de partea proximala a esofagului , aerosaculita spumoasa , hemoragii sub cuticula stomacului glandular , degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica . c.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca . c.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .Bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . Ornitoza : leziunea cea mai fecventa este poliserozita serofibrinoasa , uneori cu epansamente pe ficat si splina .Se mai observa leziuni de sinuzita , coriza , pneumonie , aerosaculita , pericardita fibrinoasa , splenomegalie . 34.Diagnosticul diferenţial în salmonelozele aviareTifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi , izolate sau confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai

15

constata enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie renala cu urati in uretere , sacul vitelin neresorbit . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , enterita catarala , exsudate in cavitati . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . Paratifozele : La pui , tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase, seroase , in organele interne (ficat , splina ) , vitelus neresorbit , focare miliare hepatice , pericardita , enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa , artrite , blefarita si stomatita difteroida . La adulte : pericardite , peritonite , hipertrofie hepatica si splenica,iar la pasarile ouatoare sunt prezente leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului . Colisepticemia aviara : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita, pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului, neaderenta la capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai rapida, in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.Aspergiloza: intial leziunile sunt congestie pulmonara si granuloame aspergilare microscopice in viscere si pe sacii aerieni . Ulterior , pe masura ce boala evolueaza , se constata prezenta de membrane cazeoaza galben-verzui si de granuloame macroscopice in pulmon , sacii aerieni , ficat , splina , rinichi , ovare , encefal si in alte organe . Aceste leziuni sunt insotite de meningoencefalita si oftalmie . La adulte fata de bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . 35.Diagnosticul diferenţial în pasteureloza aviarăLeziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exsudat in sacul pericardic.In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu prezenta de exsudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica ,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase sau purulente, edemul si necroza barbitelor .Salmoneloza : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi , izolate sau confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie renala cu urati in uretere , sacul vitelin neresorbit . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , eneterita catarala , exudate in cavitati . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu

16

aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . Paratifozele : La pui , tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe mucoase, seroase , in organele interne (ficat , splina ) , vitelus neresorbit , focare miliare hepatice , pericardita , enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa , artrite , blefarita si stomatita difteroida . La adulte : pericardite , peritonite , hipertrofie hepatica si splenica,iar la pasarile ouatoare sunt prezente leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului . Pseudopesta : In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete, exprimate printr-un catar al mucoaselor respiratorii si digestiveIn forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea proximala a esofagului, aerosaculita spumoasa, hemoragii sub cuticula stomacului glandular, degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragicaIn forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre cecumuri si cloacaIn formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete, deseori o parte dina cestea fiind absenteCoriza contagioasa : evoluează benign, cronic,leziunile sunt localizate la mucoasa nazală,conjunctivală si la sinusurile infraorbitale,niciodată la mucoasa laringotraheală; blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare , conjunctivita , tumefiere faciala .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracteristic36.Diagnosticul diferenţial în variola aviarăDiagnosticul diferential în variola aviara se face cu ectima contagioasa(boala se caracterizeaza prin eruptie in cavitatea bucala) , febra aftoasa (eruptia are caracter veziculos si afecteaza biongulatele ), raia sarcoptica , dermatite crustoase . Variola aviara : Cadavrele păsărilor moarte din cauza variolei aviare sunt de regulă slabe si anemice. În afară de modificările sesizate la examenul clinic se mai pot găsi leziuni difteroide pe mucoasa respiratorie, pe laringe (uneori limitate la nivelul fantei laringiene, pe care o obstruează), trahee, bronhii sau la nivelul mucoasei digestive, pe mucoasa intestinală sau ingluvială. Procesul inflamator poate fi prezent si în sinusuri, în special în cele infraorbitare. Pot fi prezente si distrofii cardio–hepato–renale.Ectima contagioasa : La autopsie, în afară de eruptiile tegumentare descrise la tabloul clinic se mai pot constata uneori si alte leziuni, care nu sunt altceva decât rezultatul unor complicatii ale ectimei contagioase, ca: stomatita difteroidă, leziuni ulceronecrotice în prestomace, stomac glandular si intestin, necroze hepatice, adenite.La examenul microscopic, leziunile de ectima contagioasa se caracterizează în principal prin: proliferarea puternică, degenerarea vasculară, apoi necroza celulelor din stratul spinos si granular cu formarea de microvezicule care, în urma suprainfectiilor bacteriene devin microabcese, localizate epi– si mai putin intradermal . Dermul este hiperemiat si infiltrat cu celule mononucleare în prima fază si cu polimorfonucleare mai târziu . În faza de pustulizare, predomină infiltratia cu polimorfonucleare . În citoplasma celulelor infectate cu virusul ectimei contagioasa se formează incluzii eozinofile cu diametrul de 4-8 nm care persistă 3-4 săptămâni. Faza de crustă apare prin desicarea tesuturilor afectate si este reprezentată de un amestec de celule epiteliale keratinizate, fibrină, resturi de elemente figurate si bacterii . Crustele aderă ferm de straturile subiacente si nu pot fi îndepărtate fără a lăsa leziuni sângerânde. Proliferarea intensă a celulelor epiteliale este caracterizată si printr-un proces de keratinizare partială care, împreună cu leziunile inflamatorii din derm, explică îngrosarea pronuntată a leziunilor eruptive din ectima contagioasa . Febra aftoasa : afte localizate extern , afte sau eroziuni pe mucoasa esofagului , rumenului, cheagului , intestinului si pe cea respiratorie . Miocardidoza , muschiul cardiac are aspect de muschi fiert (cord tigrat ) , edem pulmonar si degenerescenta musculaturii striate ( aspect de carne de peste ) . Leziuni congestivo-hemoragice in diferite organe inclusiv in sistemul nervos central , pe pilierii ruminali . 37.Diagnosticul diferenţial în colibacilozele aviarecolibacilozele aviare : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita, pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului,

17

neaderenta la capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai rapida, in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.Tuberculoza : Tabloul morfopatologic este mai putin diversificat decat la mamifere. Se constata noduli tuberculosi, de diverse dimensiuni, mai ales in ficat, splina, peretele intestinal si maduva osoasa. Urmare a prezentei numerosilor noduli, ficatul si splina apar marite in volum. Formatiunile nodulare mai mari au un aspect destul de caracteristic, cu suprafata granulata, lasand impresia unei formatiuni multifocale, muriforme. Nodulii pot fi sectionati cu usurinta, evidentiind centrul cazeos si o capsula periferica a carei grosime se coreleaza cu vechimea si dimensiunile nodulului. Se crede ca nodulii de dimensiuni mai mici sunt o consecinta a reiinfectiilor cu germeni proveniti din leziunile mai vechi, chiar din acelasi organ. Foarte importante sunt leziunile localizate in peretele intestinal, cuprinzand atat mucoasa cat si submucoasa, proeminand sub seroasa. Pe masura ce cresc in volum, acestia au tendinta permanenta de deschidere spre lumenul intestinal, prin erodarea capsulei in directia lumenului, si formarea unui ulcer prin care se disipeaza mas a cazeoasa, bogata in germeni virulenti.Leucoza : Leziunile sunt variabile cu forma clinică, cu stadiul evolutiv în care a fost surprinsă boala si cu localizarea proceselor patologice. Pluripotenta lezională a virusurilor leucozelor aviare determină posibilitatea de a afecta practic toate tesuturile, cu consecinte, mai mult sau mai putin pronuntate. Alteratiile organice reprezintă baza diagnosticului, în conditiile obisnuite din teren, chiar dacă nu îngăduie distinctia între diferitele forme de leucoză. În general modificările macroscopice apar după vârsta de 4 luni.Leucoza limfoidă se caracterizează prin infiltratii difuze sau circumscrise în ficat, splină, ovar, rinichi, miocard, proventricul, intestin, pulmon, bursa Fabricius, pancreas, stomacul muscular, muschii scheletici, testicule, piele, tesuturile oculare etc. Ficatul Culoarea poate fi rosie-visinie în unele forme leucemice de leucoză sau maronie-albicioasă în cele aleucemice. Aspectul organului este asemănător cu acela al ficatului de gâscă îngrăsată. Friabilitatea este mult crescută. Suprafata apare netedă, lucitoare, cu capsula hepatică întinsă, uneori cu pete hemoragice sau striatiuni rosietice pe un fond cenusiu-gălbui. Alteori se pot observa coaguli de sânge subcapsulari, aflati în diferite faze de resorbtie. Hepatomegalia poate interesa ficatul în întregime sau numai o parte. Friabilitatea crescută explică moartea subită survenită frecvent prin rupturi accidentale, care duc la hemoragii interne.Splina prezintă leziuni similare: mărire în volum (de 10-20 de ori), cu infiltratia difuză a parenchimului sau existenta unor procese nodulare, având aceleasi caractere ca si în cazulficatului.Bursa Fabricius, apare mărită în volum, deformată, cu suprafata de sectiune slăninoasă si de culoare cenusiu-gălbuie. Afectarea aproape constantă a bursei si uniformitatea infiltratiei cu elemente neoplazice are o importantă diagnostică deosebită.Rinichii apar măriti în volum, în totalitate sau numai unii dintre lobi. Acestia depăsesc vizibil lojele renale si sunt foarte friabili. De cele mai multe ori, datorită infiltratiei limfocitare masive, procesele excretorii sunt deranjate si eliminarea catabolitilor are de suferit, ceea ce se traduce prin existenta unor cantităti sporite de urati, în parenchimul renal si, eventual, în alte resuturi. Eritroblastoza se traduce la necropsie prin aspectul anemic al tesuturilor, cu nuante subicterice sau chiar icterice, cu petesii în musculatura scheletică, tesutul conjunctiv si viscere, cu tromboze, infarcte, edem pulmonar, exsudate pericardice, ascită acompaniată de grade variabile de hepato- si spolenomegalie.Ficatul apare rosu-visiniu, friabil, cu stază biliară mai mult sau mai putin pronuntată. Friabilitatea explică frecventele hemoragii interne care se constată la necropsie. În cazurile care evoluează mai lent, pe suprafata de sectiune se pot decela numeroase puncte sau striatiuni cenusiualbicioase.Splina Capsula splenică apare întinsă, astfel încât, la sectionare, parenchimul splenic proemină.Măduva osoasă apare de culoare rosie gălbuie, moale, cu consistentă gelatinoasă, cu frecvente hemoragii. Cavitatea medulară este invadată de un tesut lamelar sau spongios, care substituie în grade variabile tesutul hematopoietic..Micoze : Leziunile macroscopice depind de varsta si de evolutia clinica a bolii .In faza initiala a micoplasmozei respiratorii sunt prezente inflamatii de tip cataral: rinita sau coriza micoplasmica, sinuzita infraorbitara si laringotraheita. Mucoasa laringelui si traheei poate fi ingrosata, congestionata sau chiar hemoragica, fiind prezent si un exsudat seromucos, depozite fibrinoase neaderente la mucoasa si dopurile de fibrina amintite la simptome. In formele grave este prezenta congestia si edemul pulmonar sau chiar

18

pneumonia crupala. Leziunea caracteristica este intalnita la sacii aerieni, la gaina fiind afectati mai frecvent sacii aerieni toracici, care poarta denumirea de aerosaculita. Initial, sacii aerieni sunt opacifiati, apoi sufera o inflamatie de tip fibrinos. In acest stadiu este intalnita aerosaculita fibrinoasa, sacii aerieni fiind ingrosati si cu un continut fibrinocazeos, galbui, urat mirositor, asemanator jumarilor de oua. La puicute se mai poate intaIni si o salpingita fibrinoasa.Leziunile histologice nu au o valoare mare pentru diagnostic, mentionandu-se doar hiperplazia glandelor mucoasei nazale si traheale, care Ie confera acestora un aspect tubular, hiperplazia limfoida a submucoasei respiratorii, parabronsita heterofilica si limfohistiocitara .La embrioni se observa exsudate cazeoase in trahee, bronhii si pulmoni si aerosaculita. In formele complicate, mai ales in cazul interventiei lui E. coli, este intalnita la necropsie poliserozita fibrinoasa si splina hiperplazica.38.Diagnosticul diferenţial în coccidiozele aviareEimerioza (coccidioza): distrugerea enterocitelor, a mucoasei si submucoasei, a capilarelor sangvine ceea ce duce la aparitia de hemoragii-modificari ale ph-ului intestinal, malabsorbtie, malnutritie, polidipsie, inapetentaEimerioza(coccidioza) puilor de galinacee trebuie diferenţiată de: Pseudopestă - contagiozitate foarte mare, sunt receptive şi păsările adulte .a.forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .b.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau , aproape de partea proximala a esofagului , aerosaculita spumoasa , hemoragii sub cuticula stomacului glandular , degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica . c.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre cecumuri si cloaca . c.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .Holeră : Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic.In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica ,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase sau purulente, edemul si necroza barbitelor .Colibaciloză : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita, pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului, neaderenta la capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai rapida, in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.La bobocii de gâscă şi raţă se impune faţă de: Holeră - Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul pericardic.In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu prezenta de exudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica ,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase sau purulente, edemul si necroza barbitelor .Formele subacute la toate speciile de păsări trebuie diferenţiate de hipovitaminoze (A, D, E), helmintoze digestive cronice.

19

Eimerioza porumbeilor se va diferenţia de: Salmoneloză : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi , izolate sau confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie renala cu urati in uretere , sacul vitelin neresorbit . La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf . *in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , eneterita catarala , exudate in cavitati . *in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor . In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule . 39.Diagnosticul diferenţial în bursita infecţioasă aviarăBursita infectioasa aviara : La examenul extern al cadavrului se constată prezenţa penelor pericloacale aglutinate de fecalele albicioase. La examenul intern se întâlnesc hemoragii musculare, pe seroase şi pe mucoase. Rinichii sunt decoloraţi şi prezintă depozite de uraţi pe uretere.Bursa lui Fabricius este mult mărită în volum, aproape de două-trei ori şi prezintă o inflamaţie seroasă sau inflamaţie hemoragică. Culoarea bursei este roz-roşietică, pe secţiune se constată prezenţa unui exsudat gelatinos sau cazeos (brânzos).Diagnostic diferential se face fata de nefrita infectioasa aviara . Nefrita infectioasa aviara : La autopsia puilor se constată edem renal iar la cei morti după 14 zile de boală, frapează prezenta unui depozit masiv de urati pe viscere,îndeosebi pe suprafata peritoneului si a ficatului.Uneori si cordul apare de culoare albicioasă datorită depunerii uratilor pe epicard. La unii pui morti datorită nefritei se găsesc tofi de urati pe seroase si în parenchimul renal . Leziunile renale la puii infectati experimental constau din necroze si degenerări ale celulelor epiteliale tubulare ale rinichilor, precum si infiltratii granulocitare. În citoplasma celulelor

epiteliale degenerate se observă granule acidofile de mărimi variabile. De asemenea, se constată infiltratii limfocitare interstiŃiale si o fibroză moderată. La unii pui infectati de 2-4 săptămâni apar leziuni si la foliculii limfoizi. În celulele degenerate se pot pune în evidentă cu ME particulele virale. Antigenul specific din jejun se poate recunoaste prin testul de imunofluorescentă

40.Diagnosticul diferenţial în laringotraheita infecţioasă aviarăÎn forma acută -exsudat mucohemoragic sau coaguli de sânge în lumenul laringotraheal, mucoasa infiltrată, congestionată sau hemoragică. În forma subacută secretia este alb gălbuie, fibrinocazeoasă, cu sau fără strii sanguine. În forma cronică, mucoasa laringotraheală este acoperită cu depozite sub formă de membrane difteroide sau dopuri cazeoase obstruante, sub care mucoasa este denudată, rosie. Procesele inflamatorii pot fi extinse la mucoasa nazală, sinusală sau conjunctivală, ca si la bronhii si sacii aerieni sau la mucoasa cloacală si bursa Fabricius. Histologic: hiperplazia stratului bazal din mucoasa laringotraheală, dezepitelizări si formarea de sincitii gigante, în care se evidentiază incluzii intranucleare acidofile (incluziile Seifried), de formă rotundă, ovală sau neregulată, cu o zonă clară în jur, observabile în primele 2-5 zile de boală, înainte de a interveni modificări profunde ale mucoasei. Pe mucoasă se observă hemoragii, edem si infiltratii limfohistiocitare . În infectiile spontane, la puii de carne, se mentionează degenerarea foliculilor bursei Fabricius, hiperplazia epiteliului urmată de descuamare, sincitializare si incluziogeneză.Se face fata de micoplasmoza respiratorie aviară, pseudopesta aviară, difterovariolă, bronşita infecţioasă, coriza infecţioasă precum şi alte afecţiuni cu exprimare clinică asemănătoare.Bronsita infectioasă - simptomele respiratorii sunt caracteristice la puii până la 10 zile, la adulte apar tulburări ale ouatului, fără mortalitate si lipsesc leziunile laringotraheale; traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet functia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti ,

20

ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus . Coriza infectioasă - evoluează benign, cronic,leziunile sunt localizate la mucoasa nazală,conjunctivală si la sinusurile infraorbitale,niciodată la mucoasa laringotraheală; blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare , conjunctivita , tumefiere faciala .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracteristic . Micoplasmoză - difuzează mai lent, evoluează cronic, se constată leziuni de poliserozită fibrinoasă; leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . Se mai constata depozite cazeoase , galbui , cu aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie , pericardita ,perihepatita fibrinoasa,exudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale , si enterita . Boala de Newcastle - are caracter epizootic, cu o mare difuzibilitate în focar si în afara lui, se exprimă si prin tulburări digestive si nervoase, cu leziuni digestive hemoragiconecrotice caracteristice; În formele supraacute, întâlnite mai ales la puii de găină, leziunile fie că lipsesc, fie că sunt discrete, constând din inflamaŃii cataralhemoragice ale intestinului sau aparatului respirator (33).În formele tipice, acute si subacute leziunile sunt uneori caracteristice si se datorează în principal infiltratiei hemoragice, ca urmare a degenerărilor, necrozelor si rupturilor vasculare.Pe mucoasa bucală, faringeană si esofagiană se pot observa papilele mucoase tumefiate.Caracteristice sunt focarele hemoragice,localizate mai ales pe vârful papilelor glandulare,diseminate pe toată mucoasa proventriculară sau organizate sub formă de cordoane hemoragice, la intrarea sau la iesirea din proventricul. În formele subacute, din cauza infiltratiei hemoragice, se produce si o necroză locală a celulelor, inflamatia devenind hemoragiconecrotică.Si mai caracteristice, putând fi considerate chiar patognomonice pentru BN, sunt leziunile de la nivelul intestinului. Este vorba despre focarele hemoragice de formă ovoidală, cu dimensiuni medii de 2-8 mm, putine la număr, care se pot găsi pe mucoasa intestinului subtire, focare la nivelul cărora, curând, se infiltrează un exsudat fibrinos si se produce necroza celulelor locale. Ca urmare, la nivelul acestor focare inflamatorii seconstituie niste formatiuni cu aspect de plăci sau butoni difteroizi greu detasabili, îngrosati si vizibili chiar prin transversul peretelui intestinului nedeschis, sub formă de pete rosi iviolacee. Aceste focare hemoragiconecrotice, extrem de caracteristice pentru BN, dar din păcate nu întotdeauna prezente, au de obicei ca punct de plecare plăcile Peyer .Foarte frecventă în BN, dar cu mai mică specificitate si deci cu mai mică valoare diagnostică este inflamatia hemoragică sau hemoragiconecrotică a formatiunilor limfoide de la intrarea în sacii cecali (asa-numitele amigdale cecale). Această leziune se poate extinde însuprafată, continuându-se prin tiflită sau cloacită hemoragiconecrotică sau difteroidă . Alte leziuni, mai putin caracteristice si mai putin constant întâlnite în diverse forme de BN sunt: catarul mucos al căilor aerofore si opalescenta si îngrosarea sacilor aerieni, datorate prezentei unui exsudat gălbui (aerosaculita fibrinoasă), leziune care indică o posibilă suprainfectie cu E. coli. Mai rar, se constată congestii si edem pulmonar sau distrofie hepatică. Destul de frecvente sunt hemoragiile ovariene, uneori cu spargerea foliculilor si cu peritonită vitelină, hemoragiile de la baza cordului, de pe fata internă a sternului, de pe mezenter si alte seroase.In sistemul nervos central, la examenul histologic se găsesc congestii si infiltratii hemoragice ale membranelor meningeale, meningoencefalită limfohistiocitară, cu infiltratii perivasculare, proliferări gliale si degenerărineuronale. În diverse organe se pot găsi hiperplazii mezenchimale.Difterovariolă -evoluează mai benign, prezintă si noduli cutanati, leziunile difteroide sunt localizate predominant pe mucoasa bucofaringiană si fanta laringiană, mai rar pe mucoasa traheală, histopatologic se evidentiază incluziuni Bollinger; Morfopatologic : forma variolica : noduli pe creasta , barbite , procloacal , pleoape , carunculi (macula - papula(noduli ) - crusta )Forma difteroida: depozite difteroide pe mucoasa respiratorie anterioara si digestiva . Prezena pseudomembranelor pe larine (moartea fiind produs prin asfixie ) . Forma difterovariolica (mixta ) : noduli si depozite difteroide pe acelasi individ

21

avitaminoza A -leziunile au caracter necrotic si apar pe mucoasa bucofaringiană si esofagiană.

22