Redactor: Eugenia Petre

Coperti: Ionu! Arde kanu-Pain

Tehnoredact or Ro di ca B oac,i

@ 2017 Editura Paideia-

Piaga Unfuii nr. 1, sector 3

Bucuregti, RomAnia

tel; 021.31.6.82.10

e-mail: offi ce@paideia.ro

wwwpaideia.ro

wwwcadourialese .ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiCulturalizare in uniformi : articole gi documente privind legea

Serviciului Social 1938-1939 / vol. ed. de Zoltitn Rost5s qi

Dragoq Sdrobiq ; pref. de ZoltLn Rost6s ; postf. de Dragoq

Sdrobig. - Bucureqti : Paideia, 2017

rsBN 978-6 06-7 48-200 -3

L Rostris ZoltLn (ed. ; pref.)

IL Sdrobig, Dragog (ed. ; postf.)

008

CULTURALIZARE iN UNIFORMA

Articole ;i documente privind legeqServiciului Sociql 1938-1939

Antologie de Zoltdn Rostds gi Drogo; Sdrobig

Prefold de Zolt6n Rostds

Postfold de Drogo; Sdrobig

paldela

CUPRINS

Voluntariat gi/sau obligativitate la tineretul interbelicde Zoltdn Rostds .........7

Nota editori1or................ ...................... 17

Lista legilor, articolelor qi a documentelor ............. .....................23

A. MASURI LEGISLATIVE DE,,INGINERIE SOCIALAASUPRATINERETULUI............... ................29

B. EDITORIALE, ARTICOLE gI DISCURSURI................ ....... 69

c. REPORTAJE............... ..................201

D. DOCUMENTE.......... ....................225

Stat social, universitate sociald, serviciu socialde Dragos Sdrobiq ......................249

Culturalization in Uniform................. ....................283

Voluntqriot gilsou obligqtivitqtelq tineretul interbelic

Zoltfin Rostris

Probabil, cea mai controversatd dimensiune a $colii gustieneeste efemera organi:zare a Serviciului Social. Evident, o bund parte aneinfelegerilor provin din superficiala cunoagtere a acestei orgu-nizalii, care si-a desfigurat activitatea prepondere ntin 1939.Dar, dacdanalizdm destinul acestei crealii gustiene in contextul interbelicului(;i nu din perspectiva posterioritdlii), aparilia Ei sucombarea ei s_auinscris in logica evenimentelor socio-culturale interne ale Rom6.niei,in str6nsd corelalie cu fenomene similare din Europa qi nu numai.Bineinfeles, in prefalaacestei antologii de texte despre Serviciul Socialnu putem sd. realizdm o analizd aprofundatd a acestei organizalii,scopul nostru fiind ldmurirea neinfelegerilor ;i a miturilor generatede-a lungul anilor.

Apariliain 1938' aLegii Serviciului Social, elaboratddeDimitrieGusti qi de sociologii monografigti afiliati Fundaliei culturaleRegale ,,Principele Carol", Henri H. Stahl qi Octavian Neamfu, aqocat prin obligativitatea generalizatd a serviciului pentru tofi tineriicare terminau o facultate sau o qcoald superioard. Nu se poate in!e_lege acest demers f1rd, a lua in calcul contextul european. Dupd

Henri H. Stahl, AMINTIN $I GANDURI din vechea scoald a ,, mono_grafiilor sociologice", Bucuregti, Editura Minerva, l9gl, p. 391.

Primul Rdzboi Mondial, in foarte multe !6ri au apdrut orgmizalii

;i iniliative de muncd voluntard sau in folosul comunitSlii pentru a

atenua efectele gomajului Ei sdrdciei care afectau nu doar piturilesociale largi, ci ;i tineretul. Asemenea miqcdri nu au apdrut numai in

ldri devastate de rdzboi, dar gi in cele nebeligerante, cu democralieconsolidatd. Este de remarcat faptul c5, in Europa secolului XX, prima

datd munca obqteascd, implicAnd tineretul, a apdrut in Danemarca,

in 1917, iar dupi rEzboi, in 1920 in Anglia, Suedia ;i Bulgaria, in1922 in Norvegia, iar in 1925 in Elvefia, unde s-a impus ca cea

mai viabild solufie. in state ca Germania, Cehoslovacia, Polonia,

RomAnia, Estonia, Letonia Belgia, Ungaria;i Grecia dupd 1930 au

apdrut, rdnd pe rdnd, tabere de muncd ale tineretului2.De la bun inceput, organizaJiile care au organizat asemenea

tabere cereau implicarea statului. DeEi popularitatea taberelor de muncd

a crescut incd din anii '20, statele nu se grdbeau sd se implice inastfel de mi;cdri. in Romdnia, D. Gusti, tot in anii 1920, odatd cu

transferarea la Universitatea din BucureEti, a sesizat cd tulburdrilestudenlegti au ca substrat o problemf, sociald ;i cd aceasta meritatoatd atenlia3. Pe de altd parte, fiind foarte interesat de evoluliilevielii universitare, de atunci avea in vedere conferirea unui rolsocial studenJilor sub girul universitdlilor, al statuluia. Cum nici

Andrris Sz6cs6nyi, A korszellem hdl6jdban. Az egyetemi dnkdntes

munkasz ol gdlal rendszere, mfikodtis e 6 s nemzetkdzi be dgyazottsdga

Magtarorszdgon (1935-1944) [in ndvodul spiritului vremii. Sistemul,

funclionarea gi integrarea internationald a muncii obgtegti voluntare a

studentilor in Ungarial Budapest, Gondolat, 2016,p.33.in ceea ce priveqte raporturile dinte miqcdrile studen{eqti gi Gusti,

IonuJ Butoi a adus ldmuriri importante in c afieasa, Mircea Vulcdnescu.

O microistorie a interbelicului romdnesc, BucureEti, Editura Eikon,

2015.Rost6s, Zolt\n Atelierul gustian. O abordare organizalionald,

Bucuregti, Editura Tritonic, 2005, pp. 4l-42.

universitate4 nici statul nu au dat importanld acestor probleme,Gusti, prin structuri extrauniversitare (Institutul Social RomAn), aincercat, mdcar experimental; prin campanii de sociologie mono-grafi.cd,, sd demonstreze necesitatea Ei posibilitatea de a da o ocupafieutild studenlilor Ei sfudentelor fn timpul verii. in cadrul acestui expe-riment, mai ales dupd apariqia crizei economices mondiale, orien-tarea studenfilor cdtre munca culturald la sate, incepAnd din 1934,se contura tot mai clar ca o alternativd utild pentru mobilizareatinerilor6. $coala gustiand nu abandonase cercetdrile monografice, ciadduga o formulS de voluntariat asemdndtoare celor din strdindtate,axatd pe asistenld social4 de sdndtate, de modernizare a gospoddrieietc. In aceste condilii de crizd"pe plan mondial, multe state au inceputsd caute forme de atenuare a qomajului si de ocupare a tinerilornevoiasi. in Statele Unite, in cadrul programului New Deal alpre;edintelui Roosevelt, in 1933, s-a infiinlat Civilian ConservativeCorps, care, pdnd in 7941, a incorporat sute de mii de tineri gomeriT.In Romdnia, raliunea de a transforma radical munca culturald aFundafiei Regale a avut o motivalie similard. Gusti, ajuns directorgeneral al Fundafiei in 1934, atransferat munca culturald unor echipestudenfe;ti instruite de monografiqtii care aveau o bogatd experienldde teren in mediul rural. Pentru aceasta i-a angajat la FundaJie peHenri H. Stahl, Octavian NeamJu, Gheorghe Focga gi, mai t6rziu,Anton GolopenJia.

Theodora-Eliza Vdcdrescu, in teza sa de doctorat ,,Femeile in cer-cetarea sociologicd gi intervenfie sociali din Romdnia in anii 1920qi 1930" (nepublicatd) a analizat remarcabil participarea voluntarh astudentelor din Universitatea Bucuregti la campaniile lui Gusti.Dragoq Sdrobig arealizat o analizd, importantd a gomajului intelectualqi a consecinfelor sale in cartea sa Limitele meritocraliei intr-o socie-tate agrard. $omajul intelectual Si radicalizarea politicd a tineretuluiin Romdnia interbelicd, Iagi, Editura Polirom, 2015.A. Szdcs6nyi, op.cit., p. 36.

Dincolo de legitimarea internafionald, inventarea ;i punereala munca ?n mediul rural a echipelor studenfeEti regale, in timpulverii, mai avea un rost: sd fie o contrapondere fatA de taberele demuncd ale Gdrzii de Fier care, in aceea;i perioadi, au folosit muncavoluntard ca metodd de educare legionard. incepdnd cu anii '30, dince in ce mai multe state au luat in serios ideea folosirii studenJilor intabere de muncd, unele introducdnd obligativitatea pentru anumitecategorii de vdrstS. in Rom6nia, statul, prin Fundalia condusd deGusti, nu a procedat la declararea obligativitalii pentru studenfi dea deveni echipieri regali, ci a alocat fonduri din ce mai mari pentrucreqterea numdrului lor pdstrAnd, intr-o primd etapd, voluntariatul.Pe mdsurd ce activitatea mi;cbrii legionare cre;tea in importanld (inparalel cu afirmarea tot mai agresivd a puterilor revizioniste), ideeaunei contrabalansdri a acesteia, prin introducerea obligativitdliipentru studenlii care terminau o facultate sau o scoald superioarS,a determinat aprobarea proiectului Serviciului Social. Astfel,pe 13 octombrie 1938, Regele Carol al Il-lea a promulgat LegeaServiciului Social. Acest pas fbcut in timpul dictaturii regale era,frrddoar ;i poate, un act politic indreptat impotriva Migclrii Legionare,care, chiar in ilegalitate fiind, exercita o atraclie semnificativd inmediul studenlesc. Deci, Serviciului Social i-a revenit sarcina ca,prin organizarea intervenliei sociale la tard,, deci printr-o muncdutild, tineretul sd fie ferit de ,,ofertd'extremei drepte.

O alta dimensiune a acestei legi, care i-a contrariat pe uniistudenfi, a fost faptul c6, pentru a participa la munca culturala lasate, erau nevoili sd imbrace uniforma gi sa participe la o pregdtireparamilitara cu ingrediente net propagandistice: marg in formajiune,intonarea de cdntece patriotice carliste, salutul cu bralul drept aruncatinainte (salut roman adaptat), introdus de Carol II in mi;carile detineret, apoi generalizatin timpul dictaturii regale. Probabil, mullistudenfi provenifi din aristocrafie ;i din clasa de mijloc au fost gocafide regulile Serviciului Social:

,,Era foarte strict - mirturisea Irina Pop-Sturza. Adicd sculatulde dimineaJl qi prezentarea la ridicarea drapelului era foarte strict6.

l0

Dupd, se fbcea gimnasticS. intAi era intrarea in careu, ridicareadrapelului qi dupd aia aveam ora de gimnasticd. Dupd aceea aveamorele de curs, era o plimbare in orag, incolonate qi cu cdntecepatriotice. Ai sd vezi acolo cdteva c6ntece... tdmpenii din astea. pe

urmd, dupd-mas4 aveam o orlde odihnd qi, dupd aia, program liber.Mai era cdte un curs gi dupd-masa cdteodatd... C6nd am terminatcursurile am dat un examen gi cele care au avut notele cele mai buneau fost repartizate ca gefe de echipd. N-am fost dinainte pregdtitdpefr de echipS. A fost pe baza rezultatului examenului de absolvire.Examenul a fost destul de greu. Pentru cd au incercat sd bage incapul nostru - ai sd vezi acolo. Ci ei veneau totugi... erau sociologitoti, or pentru noi sociologia nu exista. Nu mai Jiu minte ce fhceamduminica. Mai frceam cdte o excursie. Am ficut una chiar impreundcu echipa de bdieJi, acolo unde este acum barajul de la Vidraru, ozi intreagd. BaieJii erau in altd clddire. Una din colegele mele eralogoditd, tot cu un coleg. Dar n-aveau voie sd se vadd. Erau oamenimajori amdndoi, dar nu avea voie sd vind el sau sd-i facd vizitd,.Agtia au venit cu toata rigiditatea asta nazistd,,legionar6. pentru toJia fost gocant"8.

Cei care, inainte de promulgarea Legii Servjciului Social, aubeneficiat de pregdtirea Fundaliei Ei de experienla muncii echipelordin anii anteriori, cunosteau din interior raliunea schimbdrilorsemnificative operate in organizarea echipelor si au avut infelegere,mergdnd pindlaa justifica noile mdsuri:

,,Discret, dar foafte, foarte stdruitor - sublinia ConstantinMarinescu, fost indrumitor de gcoald de pregatire a viitorilorcomandanJi de echipd- se urmdrea o replicd la Migcarea Legionara.Adicd: ei aveau uniforme - noi aveam uniforme. Ei aveau salutul,steagurile - noi aveam salutul, steagurile. Ei aveau cdntece patriotice

Zolt6n Rost6s, Strada Latind nr. 8. Monografisti Si echipieri gustienila Fundalia Culturald Regald ,,Principele Carof,, Bucureqti, EdituraCurtea Veche, 2009, p.262.

l1

- noi aveam cantece patriotice. Ei organizau tabere de muncd - noi

urma sd organizdm, qi-am gi organizat din vara aceea, nu-i aga?,

tabere. Echipa in sat era o tabdrd, flindcd adunam al{i tineri din sat

in jurul nostru. Echipa nu muncea niciodata singurd ci, in cadrulsec{iei respective a Cdminului Cultural, aduna tineri, aduna sdteni

care vroiau sd activeze impreund cu noi. Deci era un fel de replicdla Miqcarea Legionard. Chiar salutul: noi foloseam tot salutul de

,,Sdndtate ! ", de,,Camarade !" Noi ziceam,,Camarade ! ", adicd, con-

sideram cd termenul acesta, care a fost un termen nobil, militar,fusese nilel mAnjit de legionari cu utilizarea lui. Sigur cL dal"e.

insd pulina lume ;tie c6, dincolo de aceste formalitdli, e drept

derutante (Ei, ulterior, provocatoare de confuzii), conJinutul pregdtiriipentru munca culturald la sate s-a aflat intr-o deplind legdturd cu cea

practicatd de echipele studenleqti regale intre 1934 qi 1938. Adic6,echipele Serviciului Social ar fi activat pe cele patru dimensiuni ale

muncii de la sate, anume cultura muncii, cultura sdnitdfii, culturamin{ii qi cultura sufletului. Acest activism era destinat ,,ridicdriisatelor" nu intr-o manierd iluminist-colonialistd de transfer de

cunogtinfe generale, ci prin implicarea practicd a sdtenilor la mun-ca de modernizare a satuluiro, o modernizare pe linia nevoilorstringente, prin intermediul cdminului cultural comunal. Evident,aceastd muncd obligatorie era net superioard fa!6 de cea din taberele

9

t0

Ibidem,p.l73.in cadrul Cooperativei Gusti, Ion Matei Costinescu dezvoltd cercetdri

pe proiectul gustist din perspectiva biopoliticii. Construclia naliunii

de tip gustian presupune mai mult Ei, nu atdt un transfer ideologic, cdt,

mai degrab6, incorporarea unor tehnici Ei practici care ar fi ftcut, din

ldranul romdn, un nou subiect politic. A se vedea Ion Matei Costinescu,

"On Modernity and Technologies of Nation-Building in the Projects

of the Bucharest Sociological School", Trans ilvania, nr. ll -12120 12,

Ei "The Shrewd Ecumenicism of the Encyclopedia of Romania: Bio-politics, Ethnic Cooperativism, and the Peasant Slate", Transilvania,

nr. 10-11,2014.

l2 13

de muncd fizicd exclusivS, pentru cd implica cunogtinfe profesionaledob6ndite, deci munca lor ar fi fost utild qi perceputd ca atare de ocomunitate concretd.

Dacd organizarea activismului cultural/social al tineretuluiuniversitar a fost vizibild in presa vremii, mai pulin cunoscutd afost dimensiunea de organizare a cercetdrii ;tiinlifice prin LegeaServiciului Social. Aceasta prevedea transformarea InstitutuluiSocial Romdn in Institutul de Cercetdri Sociale ale Rom6niei, o releade institute de cercetdri sociale, cu sediul la Cluj, Iaqi, Chiqindu,TimiEoara, Craiova ;i Constan{a. Au fost demarate inclusiv angajariale vechilor monografiEti care aveau, acum, speranla sd continuemunca de cercetare intr-un cadru institutionali zat. Chiar dacd statutullor de cercetdtor nu a durat decdt c6teva luni, nu trebuie sd uitamcd acest cadru organizalionaL generos a facilitat inceperea editdriimaterialelor pentru Congresul Internalional de Sociologie, atdt aleautorilor autohtoni, cAt qi ale celor strdini." (Din pdcate analizaconlinutului acestor comunicdri este incd la inceput.12)

Din nefericire, din cauzardzboiului, munca efectivd la lard nicinu a fost inceputd, echipele fiind rechemate in orasele universitarede unde au pornit, iar qefii de echipe au fost angajali la Centrala

lt

t2

Un rol covdrgitor in aceastd operaJiune a avut directorul Direcliei dePublicalii a Institutului de Cercetdri Sociale ale Romdniei, AntonGolopentia. Vezi in Anton Golpenlia, Opere complete, I/ol. I. Socio-logie, Editie alcdtuite gi adnotati de Sanda Golopentia, BucureEti,Editura Enciclopedicd, 2002, p. LXXXry.Un inceput incurajator il constituie analiza comunicdrilor germane,realizate de Irina Nistase-Matei in studiul intitulat ,,Sociologia intregtiin{6 9i politicd in timpul celui de-al Treilea Reich. Contribu{iile ger-mane pentru Congresul Interna{ional de Sociologie de la Bucureqti(1939), publicat in volumul de studii Irina Ndstase-Matei gi ZoltinRost6s (coord.), Alma mater in deriyd. Aspecte alternative ale vieliiuniyersitare interbelice, Cluj-Napoca, Editura $coala Ardeleani,2016.

Fundaliei Culturale Regale din BucureEti. Pe urm6, dupd atacareaPoloniei de cdtre Germania nazistd,,la I septembrie 1939,;i dupdasasinarea la 21 septembrie a primului ministru Armand Cdlinescu,urmate de represaliile impotriva MiEcdrii Legionare, situafia politiclintemd qi externd s-a degradat in aqa m5surS, incAt Suveranul a

decis suspendarea Legii Serviciului Social. Astfel, acest experimentnumit Serviciul Social nu poate fi contestat in bloc. Nu existb date

certe cd studenlimea adunatd in Ecolile de pregatire ale institulieiar fi fost influenfatd semnificativ de legionari. Unele informalii ale

Siguran{ei in acest sens sunt grave, dar pare-se restrdnse, in raportcu amploarea numdrului de studenli implicali in Serviciul Social.Suspendarea Legii ;i incetarea activitalii institulionale au fost cau-zate, de fapt, de guvernul condus de Constantin Argetoianu, care

nu vedea cu ochi buni prevederile Legii gi amestecul studenlilor inadministrarea localitdlilor. Nu mai pulin cAntarea in aceastd ecualiegi nevoia de fonduri noi pentru inzestrarea armatei, avdnd in vedererdzboiul desfbqurat in vecindtatea Romdniei. Cert este cd nu amgdsit o motivare a suspendirii bazate pe suslinerea inoportunitSliiconlinutului acestei legi. Aga cd Gusti, in anii urmdtori, chiar gi dupdrdzboi, in condilii politice radical schimbate, folosea orice prilej sd

reaminteascd importanfa Serviciului Social pentru RomAnial3.De obicei, o antologie despre o institulie de emanalie ;tiinlificd

va conline documente, publicaJii ale fondatorilor sau texte desprefunclionarea ace^steia, si mai rar sau deloc materiale de promovare dinpresa cotidiana. Insa Gusti niciodatd nu se limita la publicul exclusivacademic, in toatd activitatea sa contdnd substanlial pe aportulpresei, iar in cazul acestei inovafii cu implicalii sociale, culturale qi

politice directe, sprijinul presei a fost mai mult decdt important. inacest caz, nu numai presa scrisi a fost implicatd, dar;i radioul, caredifuzaregulat emisiuni consacrate Serviciului Social, ba, mai mult,

Este suficient sd amintim cd in volumul II al operei sale, SociologiaMilitans, reeditat in 1946, Gusti a introdus mai multe articole de pro-

movare gi descriere a Serviciului Social, inclusiv legea promulgati in1938 (pp. 218-284).

i3

t4

l5

15

;i Oficiul Cinematografic, care difuza reportaje filmate despre uneleaspecte ale vieJii cotidiene ale studenlilor chemali la munca culturaldde la sate. Evident, presa cotidiani a ocupat cel mai important rolin popularizarea noii inifiative a lui Gusti. Iar aici, oficiosul carlist,Romdnia, condus de cunoscut'ul romancier Cezar petrescu, a avutcea mai mare contribulie la diseminarea ideilor Serviciului Social(infiinfdnd o rubricd permanentd pentru popularizarea acestuia), qicelelalte cotidiene centrale, (Jniversul qi Curentul, au contribuit lasublinierea importanlei amplificdrii muncii studen{ilor in mediulrural. Cu siguranld, qi presajudefeand, regionald a publicat articoledespre implicarea organizatd, a studenlilor in ridicarea satelor,dar, in cadrul antologiei restrAnse de fa!d, nu ne puteam angajalarepublicarea unor articole care se adreseazd, unui public restrdns.Dacd am compa"ra aceastd perioadd de efort propagandistic al luiGusti Ei al gcolii sale cu cele anterioare, atunci acesta a depdqit chiarEi perioada ministeriatului din 1932-1933. Asidua campanie depresd era justificatS;i de miza politicd imensd a Serviciului Social,dar qi de multiplele activitd{i ale qcolii qi dinamicii de creqtere aacesteia. Este suficient sd amintim cd, dincolo de punerea in aplicarea legii din 1939, echipa lui Gusti a fost implicatd gi in efortul dea organiza qi de a deschide pavilionul romAnesc de la Expozi{iaInternafionald de la New York in primdvara-vara lui lg3gr4,in muncade redactare a lucrdrilor romdne;ti pentru Congresul Internationalde Sociologie planificat sd aibd loc in Bucureqti intre 29 august -3 septembrie 1939, precum gi in editarea comunicdrilor sociologilorstriini, si, nu in ultimul rdnd, in ingrijirea apariliei monumentaleiEnciclopedii a Romdnieits. Iatd de ce am afirmat, cu multi ani in

Ca de obicei, Gusti folosea qi acest prilej pentru promov arearealizdrilorgcolii sale. in acel moment considera c6 cel mai important obiectiv eraobtinerea unei legitimiri externe a Serviciului Social. A $i obtinut-o,intr-un fel, chiar de la pregedintele Roosevelt, care a apreciat proiectullui Gusti.Vezi numdrul special al revistei Transilyania dedicat EnciclopedieiRomdniei (Transilvania, nr. l0-ll, 2014).

urma cA, paradoxal, tocmai multitudinea de oportunitdfi de care sebucura $coala gustiani a impiedicat-o sd se pregdteascd din timppentru forul gtiinlific care a fost congresul internafional.

Antologia noastrb de texte despre Serviciul Social din 1939 seadreseazl, cercetdtorilor interbelicului, constituind o invitafie de aobserva fenomene aflate la intersecfia politicilor pentru tineret aleputerii, strategii de intervenlie sociali in mediul rural, gestionareaconflictelor politice majore gi continuarea cercetdrii sociologiceautohtone.

t6 t7

NOTA EDITORILOR

Legile reeditate in cadrul acestui volum (Mdsuri legislativede ,,inginerie sociald" asupra tineretului) evidenfiazd amploareainstitulionald a proiectului de control gi disciplinare al tineretului pusin aplicare de regele Carol al Il-lea, incepAnd cu anul1934. Astfel,cititorul va putea observa care a fost latura culturald a acestui proiect(prin legea de infiinfare a Fundaliilor Culturale Regale), dar va afla;i originile Strdjii ldrii Ei, mai apoi, ale Serviciului Social,'ca Eimotivaliile care au stat in spatele unor astfel de legi (motivul invocatin expunerea de motive a acestor legi fiind necesitatea instaurdriispiritului de ordine ;i de disciplini, in contextulradicalizdrii politicea tineretului, acaparat in special de extremismul legionar).

Textele de presi selectate spre publicare (.Editoriale Ei Reportaje)au incercat sa surprindd integral viziunea societalS a ServiciuluiSocial. Deqi a fost un proiect efemer, fdrd a avea timp sd cfutigegreutate ,,ideologicd", articolele de presd incearcd sd forjeze gi sddisemineze o imagine pastorald, tradiJionalistd a Serviciului Social.

Ordonate cronologic, articolele au fost publicate intre 1938qi toamna anului 1939 (cdnd se ia decizia suspenddrii ServiciuluiSocial) in principalele cotidiene (Romdnia, Universul, Curentul)qi reviste (Revista Funda{iilor Regale) din timpul regimului dedictaturd regali al lui Carol al Il-lea. in privinla acestor articole,am operat o separalie intre arlicolele scrise de reprezentanlii ,,gcoliigustiene" pe acest subiect (Munca culturald prin lentila gustiEtilor)qi articolele relative la Serviciul Social apdrute in presa centrald, maiales cele apdrute in oficiosul regimului, cotidianul Romdnia (Muncacultur ald prin I enti I a c e I or I alyi).

Legg pentru

Fundofiunile Culturole RegolelT

Art. I -FundaliauniversitariRegele Carol I, Funda{iaPrincipeleCarol din BucureEti, Fundafia Regele Ferdinand din IaEi si Institutulde cercetdri experimentale Regele Carol al Il-lea din Cluj, formeazdo uniune cu numele: Fundafiile Culturale Regale ale Romdniei.

Art. 2 - Pe ldngd Fundaliile Culturale amintite in art. 1, se

infiinleazdlaBucureqti, potrivit unui statut special, Ei intrd deopotrivd?n uniune, Fundafia de Literaturd gi Artd Regele Carol al Il-lea, cuscopul sd ajute prin toate mijloacele dezvoltarea inaltei culturi inRomdnia. Ea va lucra potrivit unui regulament de funclionarespecial, pe care-l va daAugustul sdu Fondator.

Art. 3 -Fundaliile Culturale Regale ale Romdniei sunt conduse deMaiestatea Sa Regele ;i i;i pdstreazd fiecare statutele Ei regulamentelede infiinlare in cadrul uniunii si al prevederii acestei legi.

Art. 4 - Maiestatea Sa Regele este ajutat in conducerea Funda-

fiilor Culturale Regale de un consiliu, numit Consiliul FundaliilorCulturale Regale, prezidat de Maiestatea Sa Regele.

Consiliul Fundaliilor Culturale Regale este format din condu-c6torii Fundaliilor qi din 4 personalitdli reprezentative ale culturiirom6nesti, numite de Maiestatea Sa Regele, pe termen de 3 ani.

Art. 5 - Consiliul Fundaliilor Culturale Regale examineazdgi aprobd bugetele, precum si programele de lucru ;i stabileqtedirectivele generale de activitate ale Fundaliilor Culturale Regale.

l7 Publicatlin Monitorul Oficial al Romdniei,Parteal Legi, Decrete,nr. 88 din 14 aprilie1933.

31

I

El i;i dd avizrtl in orice chestiune de culturd care face obiectulFundaliilor Culturale Regale, ori de cAte ori acest aviz se cere deMaiestatea Sa Regele.

Art. 6 - Consiliul Fundaliilor Culturale Regale se adund cdnd econvocat de Maiestatea Sa Regele ;i cel pulin de doud ori pe an.

Art. 7 * Maiestatea Sa Regele aprobd statutele gi regulamentelede funclionare ale Fundafiilor Culturale Regale. Maiestatea SaRegele nume;te gi revocd pe Directorii gi Administratorii lor.

Art. 8 - Consiliul Fundaliilor Culturale Regale are un SecretarGeneral numit de Maiestatea Sa Regele.

Secretarul General indrumeazd, gi supravegheazd activitateaFundaliilor in spiritul directivelor Consiliului Cultural.

Art. 9 - Oficiul de conducere al Fundaliilor Culturale Regale iqiare sediul in Bucure;ti.

Art. 10 - Fondurile Fundafiilor provin din inzestrdrile regalefondalionale ;i veniturile lor, din donalii ;i legate, din subvenlii ;idiferite venituri.

Art. 11 - Fundafiile Culturale Regale ;i Aqezdmintele infiinlatede ele pentru implinirea menirii lor statutare sunt persoane juridice.Ele sunt scutite de taxele de timbru si inregistrare, de taxele postale,precum gi de orice impozite cdtre Stat, jude! sau comunS.

Art. 12 - Funclionarii Fundaliilor Culturale Regale suntasimilafi funclionarilor publici, beneficiazd de drepturile acestora gili se fac relineri din salariu pentru Casa Generala de Pensiuni.

Art. 13 - Dupd promulgarea legii de fa!i, fiecare Fundalie iqimodificd statutul sau regulamentul pentru punerea in concordanldcu ea.

Aceste statute Ei regulamente, dupd aprobare, se publicd inMonitorul Oficial.

Art. 14 - Orice dispozilii cuprinse in legi, statute si regulamente,contrarii dispoziliunilor de fa!6, sunt gi rdmAn abrogate.

32 33

Lege pentru infiinloreoOficiului de educqtio tineretului romdnt8

I. DlsrozrTlrrNr cENERALE

Afi. 1 - Pentru educafia morald, nafionald;i fizicd a tineretuluide ambele sexe pAnd la 18 ani, precum qi pentru coordonarea sicontrolul activitSlilor similare ale instituliilor de Stat gi particulare,se infiinfeazd pe l6ngd Minis terul Instrucliunii, al Cultelor Ei Artelor,Oficiul de educa{ie a tineretului romdn (O.E.T.R.).

Iniliativa particulard cu privire la educalia moralS, na{ionaldqi fizicd a tineretului de ambele sexe este liberd a se manifestamai departe, conform statutelor respective, aprobate de ConsiliulSuperior al O.E.T.R., sub a cdrui indrumare, supraveghere qi controlintra in mod obligatoriu.

II. CoNoucBRE $r oRGANTzARE

Art.2 - Conducerea O.E.T.R. se face de cdtre:Un Consiliu superior de indrumare, care va lucra sub pregedin{ia

MaiestSlii Sale Regelui, compus din:Primul ministru;Ministrul Instruc{iunii, al Cultelor Ei Artelor;Ministrul Aparari i Nafionale;Directorul general al O.N.E.F.;Reprezentantul cercetasilor romAni;Reprezentanta cercetaqelor romdne;PreEedintele Uniunii Federaliilor de Sport din RomAnia;Doui personalitdli desemnate de Maiestatea Sa Regele;Reprezentanfii cercetaqilor si cercetaselor romAne se vor numi

de Ministerul Instrucfiunii.

'8 Publicatdin Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I: Legi, Decrete,nr. 106 din 9 mai 1934.

Secretariatul compus din:Un secretar recomandat de pregedintele Consiliului de MiniEtri

qi birourile respective, cu urmdtoarele atribuliuni:Consemnarea hotdrdrilor Consiliului Superior;Transmiterea acestor hotbrdri celor in drept;Legdtura cu Ministerele Ei organele interesate.

Art. 3 - Atribuliunile Consiliului Superior al O.E.T.R. qi deta-liile de organizare ale Oficiului se vor fixa prin regulament.

Art. 4 - Hotbrdrile Consiliului Superior se vor executa prinMinisterele gi autoritdlile respective, dupd normele stabilite prinregulament.

Art. 5 - Educafia morald, naJionald ;i fizicd este obligatoriepentru tineretul de ambele sexe, de la1 - 18 ani, dupd normele ce se

vor stabili prin regulament.Art. 6 - Prin derogare de la dispozitiile legii din 6 februarie

1934, calitatea de persoandjuridicd pentru asocialiile qi organizaliilede iniliativd p articulard, in afara de cele studenfe;ti, al carui scop este

educalia moralS, nafionalS gi fizicd a tineretului de ambele sexe, se

acordb Ei se revocd prin Decret Regal, in urma avizului ConsiliuluiSuperior al O.E.T.R.

III. PrnsoNalur-Art.7 - Ministerele vor detaga personalul necesar funcliondrii

O.E.T.R. Func{ionarii respectivi iqi pSstreazd toate drepturile instatutul funcfionarilor ;i legile organice respective.

IV. Bucerut-Art. 8 - Fondurile necesare activitS{ii prevdzute de prezenta

lege provin din:Subvenliile ministerelor, judefelor Ei comunelor;Donaliuni qi legate.Toate cheltuielile necesare activitSlii O.E.T.R. vor fi prevdzute

intr-un buget, alcdtuit de Consiliul superior, prezidat de primulministru, buget care va figura sub un titlu special in bugetul Minis-terului Instrucliunii, al Cultelor si Artelor.

34 35

Art. 9 - Ministerele, judefele ;i comunele vor pune la dispoziliaO.E.T.R. materialele, terenurile, localurile etc., necesare realizdriiprogramului sdu.

Art. l0 - Personalul de conducere al O.E.T.R. qi tineretul care

se deplaseazd in grupe, in conformitate cu cerinfele de aplicare ale

acestei legi, precum qi pentru transportul materialelor necesare, se

vor bucura de reducerea de75%o pe C.F.R., N.F.R. Ei S.M.R.Art. l1 -Toate dispozifiunile legilor Ei regulamentelor, contrarii

dispoziliunilor prevdzute in legea de fa!6, sunt Ei rdmdn abrogate.

Lege pentru pregdtireo premilitqrdte

Capitolul l: Scop, participan!i, durald

Afi. 1 - Pregitirea premilitard urmdre;te:tntdrirea simfamintelor morale qi nalionale, cultiv6nd spiritul

de ordine qi disciplind cetlfeneascS;Dezvoltarea aptitudinilor fizice:,DobAndirea cunoEtinlelor militare elementare pentru o

asimilare ci.l-mai uEoarb si repede a instrucliei militare la chemareasub drapel.

Art.2 -Pregdtirea premilitard este obligatorie pentru toli tineriide 18, 19 qi 20 ani, fii de cetdleni rom6ni.

Tabele pregdtitoare de recensd.mAnt, intocmite anual de cdtreprimdrii, vor cuprinde pe toli tinerii ce implinesc vArsta de 18 ani

pdnd la 31 Decembrie a anului urmdtor.Tinerii care oblin autorizatia de a studia in strdindtate au obli-

gafia de a se inscrie ;i frecventa, prin ingrijirea Ei sub controlulautoritdfilor romdne din larile in care se afld, intr-o societate sportivdrecunoscutd caatare.

[r Publicatd innr. 107 din ll

Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I: Legi, Decrete,

mai 1934.