cultura vinetelor

13
CULTURA VINETELOR CULTURA VINETELOR (SOLANUM MELONGENA) (SOLANUM MELONGENA) FAM. SOLANACEAE FAM. SOLANACEAE Material realizat: prof. ing. Moşteanu Leonora COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ

Upload: avik-rivera

Post on 29-Nov-2015

43 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

CULTURA VINETELORCULTURA VINETELOR(SOLANUM MELONGENA)(SOLANUM MELONGENA)

FAM. SOLANACEAEFAM. SOLANACEAE

Material realizat: prof. ing. Moşteanu Leonora

COLEGIUL AGRICOL POARTA ALBĂ

CULTURA VINETELORCULTURA VINETELOR

Cultura acestei plante ocupă suprafeţe moderate, mai ales în centru şi sudul Moldovei, toată Câmpia Română, Banat.

Fructele sunt apreciate şi pentru conţinutul în substanţe care reduc colesterolul din sânge. Au o largă întrebuinţare fiind folosite la preperarea diferitelor mâncăruri.

RELAŢIA CU FACTORII DE VEGETAŢIESunt plante ierboase, anuale, cu sistem radicular

puternic, însă repartizat la suprafaţa solului. La sfârşitul perioadei de vegetaţie tulpina

se lemnifica, iar fructul, în momentul când este bun pentru consum are culoare violetă.

La coacerea deplină este albicios-gălbui. Sunt mai pretenţioase faţă de căldură

decât tomatele. T.m.g-14-15 ºC iar To – 25-30ºC. Având o înrădăcinare superficială, ele au

cerinţe mari faţă de apă, insuficienţa provoacă avortarea butonolor florali, a florilor, a fructelor deja formate.

Au nevoie de multă lumină. In lipsa acesteia florile cad şi, producţia este mult micşorata.

Faţă de sol preferă soluri fertile, structurate, drenate, pH 6,5 – 7, reacţionează bine la fertilizări organice şi chimice

Soiuri: Soiuri: Lidia, Narcisa, Danubiana, Pana corbului, etc. Lidia, Narcisa, Danubiana, Pana corbului, etc.

Soiul de pătlăgele vinete „BELONA” are fructele Soiul de pătlăgele vinete „BELONA” are fructele de culoare albă, în greutate de 350 g, cu miezul de culoare albă, în greutate de 350 g, cu miezul alb-gălbui, dens şi lipsit de gustul amar. alb-gălbui, dens şi lipsit de gustul amar. După secţionarea pulpei aceasta nu se După secţionarea pulpei aceasta nu se oxidează, preparatele culinare, din acest punct de oxidează, preparatele culinare, din acest punct de vedere, fiind extrem de atrăgătoare. Chiar şi după vedere, fiind extrem de atrăgătoare. Chiar şi după coacere pe plită sau la grătar, culoarea rămâne coacere pe plită sau la grătar, culoarea rămâne destul de deschisă, în contrast cu soiurile destul de deschisă, în contrast cu soiurile tradiţionale de vinete. tradiţionale de vinete.

Cultura de vinete în solariiCultura de vinete în solarii

Tehnologia de cultivareTehnologia de cultivare- Bune premergătoare: lucerna, fasolea mazărea, bostănoase, etc.- Pregătirea terenului se face din toamnă, se aplică gunoi de grajd 40-50 t/ha precum şi îngrăşăminte chimice cu P şi K.- Erbicidarea se recomandă cu Balan 6 l/ha şi Paarlan 1,5 l/ha.- Terenul se poate modela din toamnă sau primăvara devreme cu lăţimea la coronament de 104 cm.- Plantarea – când în sol se realizează temperatura de 15ºC se poate începe plantarea în câmp cu condiţia ca brumele târzii să nu revină(mai).- Distanţa dintre rânduri 70-80 cm, iar între plante pe rând 25-30 cm

MASINA PENTRU SADIT SRD2

MASINA PENTRU SADIT CU PAHARE SRC 2

Maşina de modelat solul BT-B

LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRELUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE

- Completarea golurilor- Completarea golurilor- 2-3 praşile manuale şi 4-5 praşile mecanice- 2-3 praşile manuale şi 4-5 praşile mecanice- 8-12 udări la 7-10 zile cu 350-450 m- 8-12 udări la 7-10 zile cu 350-450 m³/ha,³/ha,- 2-3 fertilizări cu 100-150 kg azotat, 150-250 - 2-3 fertilizări cu 100-150 kg azotat, 150-250 kg/ha sulfat de potasiu şi îngrăşăminte kg/ha sulfat de potasiu şi îngrăşăminte extraradiculare F231 şi F 411 ăn concentraţie extraradiculare F231 şi F 411 ăn concentraţie 0,5% în 1 000 l/ha.0,5% în 1 000 l/ha.- combaterea bolilor cu Mycodifol 0,2%, - combaterea bolilor cu Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%, Benlate 0,1%Dithane 0,2%, Benlate 0,1%- pentru dăunători: Decis 0,1%, Carbetox - pentru dăunători: Decis 0,1%, Carbetox 0,3%, Victenon 0,05%.0,3%, Victenon 0,05%.Recoltarea Recoltarea

Începe la jumătatea lunii iulie până în Începe la jumătatea lunii iulie până în octombrie. Producţii obţinute 25-30 t/ ha.octombrie. Producţii obţinute 25-30 t/ ha.

CANCERUL BACTERIAN( AGROBACTERIUM

TUMEFACIENS)

PUTREZIREA RĂDĂCINILOR(PHYTOPHTORA)

RUGINA (UROMYCES)FĂINAREA ( OIDIUM)

MUCEGAIUL CENUŞIUBOTRYTIS CINEREEA

Nr.CrtDenumire agent patogen

Manifestare Combatere Observaţii

1. Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)

Pete acoperite cu un mucegai cenuşiu. Apar pe toate organele plantelor

Ronilan 0.05- 0.1 % Rovral 0.05 %- 0.1 % Euparen 0.2 % Orthocid 0.3 %

Se va realiza o bună aerisire, condiţie esenţială pentre prevenirea sau limitarea atacului.Atunci când temperatura este sub 16 - 17 grade Celsius câteva zile plantele nu se udă pe frunze, iar în ghivece se udă mai rar.

2. Ofilirea plantelor (Fussarium oxysporum)

În urma atacului circulaţia prin vasele conducătoare din zona coletului se blochează, rădăcinile putrezesc şi partea aeriană a plantelor se ofilişte.

Benagro 0.05 -0.1%Derosal 0.05 %-0.1% Bavistin 0.1 %Topsin 0.1 %Benlate 0.1 %

Se va evita excesul de umiditate în zona coletului. Pe plantele ofilite ciuperca sporulează şi se răspândeşte cu uşurinţă prin apa de udare. Se fac tratamente preventive o dată la 3 săptămâni. 

3. Viroze (Marmor tabaci)

Pe plante apar pete de forme neregulate, creşterea se opreşte iar frunzele şi tulpinile se deformează.

Tratamente corecte împotriva afidelor, a musculiţei albe dar şi a celorlalţi dăunători care transmit virozele. Îndepărtarea imediată din cultură a plantelor atacate pentru a nu se îmbolnăvi şi celelalte. 

Este foarte important să cumpărăm plante sănătoase. 

4. Făinarea (Oidium begoniae)

Pe toate organele aeriene ale plantelor apare în urma infecţiei o pâslă albă- cenuşie prăfoasă care se extinde foarte repede dacă nu se fac tratamente.

Bayleton 0.15 % Rubigan 0.02 % Nimrod 0.05 - 0.1 % Sulf muiabil 0.4 %

Boala este favorizată de uscăciunea atmosferică ridicată şi de încăperi neaerisite. Tratamentele se repetă din 7 în 7 zile.Frunzele pe care apar primele pete se elimina1 1 uredosporii = Spor produs de rugina grâului şi care răspândeşte această boală

DĂUNĂTORII DĂUNĂTORII VINETELORVINETELOR

TRIPSUL (THRIPS)

MUSCULIŢA ALBĂ

AFIDELE (APHIS)

PĂDUCHELE ŢESTOS (LECANIUM)

PĂDUCHELE LÂNOS(PSEUDOCOCCUS)