cultura piersicului

8/3/2019 cultura piersicului

1/9

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA,,ION IONESCU DE LA BRAD

NUME: PALAGHIU.

PRENUME: MARIAN.AN: II.

FACULTATEA: AGRICULTURA.

SPECIALIZAREA: INGINERIE

ECONOMICA.

GRUPA: 451.

~2012~

CULTURA DE PIERSIC


2/9

I. Importanta culturii.

Piersicile sunt foarte mult solicitate de consumatori, att ca fructe proaspete ct siprelucrate n diferite produse. Pentru multe popoare din zonele cu climat rece, ele sunt

considerate delicatese, fructe exotice.

Cererea mare pentru aceste fructe este determinata de nsusirile lor calitative si

tehnologice finetea pulpei, aroma specifica, continutul bogat n zahar, aciditate si alte

substante utile organismului.Valoarea alimentara a piersicilor rezulta din compozitia lor

completa si echilibrata apa 82,6-91,4, substanta uscata 10,0-21,5 g, zahar total 6,38-14,7 g,

aciditate 0,22-0,95g, substante proteice, substante pectice, substante minerale (P, K, Mg,

Fe), celuloza, vitamina C si alte vitamine cum ar fi P, PP, E, B1, B2, B9 . Valoarea

energetica a fructelor este de 34-76%, mai redusa decat a caiselor.

n stare proaspata, piersicile stimuleaza secretia gastrica, usureaza digestia, sunt

indicate n bolile infectioase acute, hipertensive si arterioscleroza, reduc continutul de

colesterol din snge, sunt folosite n profilaxia bolilor cardiovasculare renale si a anemiilor.

Piersicile sunt apreciate de catre consumatori, att pentru consum n stare proaspata, dar si

industrializate sub forma de dulceata, compoturi, gemuri, nectar, fructe congelate,

lichioruri, distilate, etc.

II. Mediul de cultura.

II.1.Culturi practicate in Romania si pe plan mondial.

In tara noastra, cultura piersicului este foarte veche, fiind introdusa de greci sau

romani, la inceput ca pomi izolati, apoi in culturi organizate.

Intre anii 1970-1990 aceasta cultura s-a extins foarte mult ajungand la 11 mii hectare, cu o

productie de circa 80 mii tone. Dupa anii 1990, si cultura piersicului a cunoscut un declin

accentuat, productiile situandu-se in jur de 18000tone.

Cea mai mare productie in Romania este obtinuta in cele doua judete, Constanta si

Bihor (peste 50%), dar sunt conditii ca aceasta specie sa fie cultivata in majoritatea zonelor

pomicole ale tarii unde factorul temperatura nu este limitativ.

Piersicul creste bine in zone cu temperaturi medii anuale intre 10-11,5C.


3/9

Piersicul, in Europa se cultiva in majoritatea tarilor dar marea productie europeana

de circa 4 milioane tone se obtine in cateva tari si anume Italia, Spania, Grecia, Franta,

Moldova si Romania.

Pe continentul Asiatic suprematia o detine China.

Ca obiective principale mondiale se vor cauta sa se obtina soiuri cu rezistenta la ger,

la boli, soiuri mai timpurii si soiuri mai tarzii cu fructe mari, peste 70gbuc, si o culoare

atragatoare.

Pe plan mondial, numarul de soiuri de cais si piersic depasesc circa 6000 de soiuri.

II.2.Reactia mediului de cultura si importanta sa agrochimica.

Solul este principalul factor de mediu de care depinde

producia de fructe in cazul n care condiiile cerute de specie, de soi, i portaltoi sunt

asigurate.

Piersicul se preteaza pe solurile lutoase, acestea sunt cele mai potrivite pentru

cultura pomilor, prin faptul c permit o bun dezvoltare a sistemului radicular, pot

nmagazina i pstra apa , permind n acelai timp infiltrarea excesului de ap, sunt bine

aerate, se nclzesc uor i conin suficiente substane nutritive.

In schimb piersicul nu prefera solurile argiloase cu un coninut de argil de peste

45%, acestea fiind mai compacte, greu permeabile pentru ap, aerate, de regul mai acide,

umede i reci. Dei mai bogate n substane nutritive, sunt greu penetrabile pentru rdcini,

necorespunztoare pentru cultura piersicului.

Reactia solului reprezinta proprietatea solului de a se comporta ca un donor sau ca

un acceptor de protoni (ioni de H+) prin capacitatea acestuia de a mentine o anumita

concentratie a ionilor de hidrogen (H+) si de hidroxil (HO-) n solutia solului.Concentratia ionilor de hidrogen (H+) si a hidroxililor (OH-) n faza lichida a solului

determina aciditatea sau bazicitatea acestuia.

Reactia solului poate fi bazica atunci cnd accepta protoni si acida atunci cnd

doneaza protoni,solul reactioneaza ca baza care neutralizeaza acizii sau ca acid care

neutralizeaza bazele.

Piersicul este mijlociu tolerant la aciditate,acesta avand o dezvoltare foarte buna in

solurile cu ph-ul cuprins intre 5.0-7.0.


4/9

Reactia solului influenteaza si activitatea microorganismelor.Bacteriile nesimbiotice

fixatoare de azot (Azotobacter sp., Clostridium pasteurianum),cer un pH de 6.5-7.8, iar cele

nitrificatoare prefera un pH de 6.8-6.9.

Reactia solului are o importanta agronomica foarte mare deoarece ofera numeroase

informatii referitoare la saturatia in baze a solurilor,structura cationilor din complexul

absorbtiv,starea de oxidare a solurilor cu unii cationi-elemente de nutritie pentru

plante(Ca,Mg,Na,K),gradul de accesibilitate a elementelor de nutritie(macro si

microelemente), activitatea biologica din sol,starea fizica a solului si conditiile de crestere

si dezvoltare a plantelor.

II.3.Elemente nutritive si impactul lor asupra cresterii si dezvoltarii plantelor.

Azotul influenteaza n mare masura cresterea piersicului. Nutritia piersicului cu

acest element trebuie sa fie bine echilibrata deoarece excesul de azot determina:

cresterea luxurianta a lastarilor si frunzelor;

prelungirea vegetatiei pna trziu, ntrzie maturarea tesuturilor lemnoase si

micsoreaza rezistenta la ngheturile timpurii;

ntrzie intrarea pe rod a pomilor tineri;

cresterea excesiva a lastarilor, provoaca umbrirea formatiunilor de rod, ceea ce

reduce numarul de flori si procentul de legare a fructelor;

fructe mai putin colorate;

reducerea fermitatii fructelor;

caderea timpurie a fructelor;

favorizeaza aparitia unor boli la fructe n perioada de depozitare.

Fosforul favorizeaza diferentierea mugurilor floriferi, nfloritul, legarea fructelor,

acumularea zaharului n fructe.

Potasiul are rol esential n mbunatatirea calitatii fructelor (gust, culoare,

dimensiune).Excesul de potasiu determina o scadere a continutului de calciu si magneziu,

ceea ce reduce capacitatea de pastrare a fructelor si determina aparitia mai frecventa a

bolilor de depozit.

Borul stimuleaza cresterea radacinilor si a tulpinii, mareste germinatia polenului si

fecundarea, mareste rezistenta la ger a tesuturilor.


5/9

Carenta de bor la piersic se manifesta astfel:

mugurii nu reusesc sa se desfaca sau dupa dezmugurire nu se dezvolta normal;

aparitia de frunze mici si nguste;

moartea vrfului lastarilor.

II.4.Cerintele speciei fata de elemente nutritive (macro si microelemente).

Piersicul necesit un consum ridicat de azot i potasiu, raportul N : P : K optim fiind

considerat 1 : 0,25: 0,81. Dup S. Trocm i R. Gras, consumul anual de elemente

fertilizante al piersicului este de : 144 kg/ha azot, 32 kg/ha fosfor i 131 kg/ha potasiu, la

care se adaug un consum important de calciu i magneziu, respectiv 152 kg/ha i 31kg/ha.Consumul de microelemente este i el ridicat. Astfel, dup Mme Huguet,este 521

g/ha Fe, 213 g/ha Mg, 247 g/ha Zn i 138 g/ha B.Din cercetri efectuate n ara noastr

rezult c pentru o ton de piersici se consum circa 10 kg N, 2 kg P2O5 i 8 kg K2O

(Pasc, 1989).

II.5.Starea de fertilitate a solului.(micro si macroelemente).

III. Fertilizarea speciei.

III.1. Sortiment de ingrasaminte.


6/9

Se pot folosi ca sortimentele de ingrasaminte necesare culturii piersicului,ingrasamintele

organice si ingrasamintele chimice.

Dintre ingrasamintele organice se pot folosi: gunoiul de grajd,mranita,gunoiul de

psri,compostul,turba, ingrasamantul verde.

Ca ingrasaminte chimice putem evidentia:

Ingrasaminte cu azot;

Ingrasaminte cu potasiu;

Ingrasamintele cu fosfor.

III.2. Fertilizanti conventionali si neconventionali.

Ca fertilizanti pentru cultura de piersic putem folosi: uree 0,3%, la inceputul vegetatiei,

apoi 0,6-0,8% cand frunzele sunt mature; superfosfat 0,3%; sare potasica 0,5%, sulfat

de potasiu 1-2%; sulfat de magneziu 2%; borax 0,25-0,5%; sulfat de fier 0,4%;

sulfat de zinc 0,1%. Cantitatea de solutie este de 800-1000 l/ha.

III.3.Doze (stabilirea dozelor , kg/ha N,P,K).

Stabilirea dozelor de ngrminte.

Stabilirea normelor de ngrminte organice (NIO):

a, b, c parametri experimentali stabilii pntru grupe de culturi i pentru anumite msuri

tehnologice (la vi-de-vie: a=20; b=20; c=1,35; d=8).

IN indicele de azot;

Arg- continutul de argil n stratul arat;

N coninutul total de azot din ngrmntul organic, care urmeaz a fi administrat;

0,4 continutul mediu de N din gunoiul de grajd clasic.


7/9

Stabilirea dozelor optim experimentale de ngrminte produse industrial (DOExp)

A limita superioar spre care tinde DOExp, n cazul unor nivele foarte ridicate ale Rs;Rs recolta scontat;

IA indicii agrochimici ai solului;

a, b - parametrii regresiei coeficienilor de aciune Ce fa de Rs;

necesarul optim experimental total de substane nutritive;

aportul de substane din sol (Es) i variaz n funcie de indicii agrochimici ai

solului (IA) i nivelul recoltelor scontate a se obine (Rs);- aportul de substane nutritive prin fertilizarea organic efectuat n

ultimii 3 ani.

DOExp N=141,41 kg s.a/ ha. Ca ingrasamant se va folosi ureea de 46,6% N.

303,45 kg/ha x 45 ha = 13,65 t uree.

DOExp P=304,62 kg s.a/ha. Ca ingrasamant se va folosi Metafosfatul de calciu cu 65%

s.a.

468,64 kg/ha x 45 ha = 21,08 t metafosfat de calciu.

DOExp k=211,86 kg s.a/ha. Ca ingrasamant se va folosi clorura de potasiu cu 57,6% s.a.

367,81 kg/ha x 45ha = 16.55 t clorura de potasiu.


8/9

IV. Concluzii

Pentru ca piersicul sa se poata dezvolta echilibrat si sa asigure o fructificare normala

n fiecare an (sa nu intre n periodicitate de rodire), este necesar sa se urmareasca stabilirea

unui echilibru nutritiv ntre diferite elemente nutritive. ntr-o plantatie intensiva, acest

echilibru se poate realiza prin planuri de fertilizare stabilite pe baza analizelor chimice ale

solului si plantei.

Daca un se cunoaste cerintele piersicului, fata de elementele nutritive din sol pe

parcursul vietii acestuia (pomi tineri sau pe rod) si pe parcursul perioadei de vegetatie (n

diferite fenofaze), si rolul fiecaruia dintre aceste elemente n viata plantelor, specificul

interactiunii fiecarui element la nivelul sol planta, daca dispune de mijloacele necesare

efectuarii analizelor chimice de sol si planta, va avea posibilitatea de a alege formele,

dozele si epocile de aplicare a ngrasamintelor chimice si organice corespunzatoare, de a

ntocmi planuri de fertilizare eficiente.

V.Bibliografie

1. MARIANA VOLF 2008 Agrochimie. Ed.Renaissance, Bucuresti.


9/9

2. BORDEIANU T., TEFAN N., SONEA V., .a., 1961 Pomicultura special,

Ed. Agrosilvic, Bucureti

3. COCIU V., MIHESCU GR, MNESCU CREOLA, LENINA VALENTINA,

NAGY M., 1981Cultura piersicului. Ed. Ceres, Bucureti.

4. COCIU V. ,1993 Cultura piersicului n gospodrie. Ed. Ceres, Bucureti.

5. DRGNESCU E.,2002 Pomologie, Ed. Mirton, Timioara

6.HOZA D.,2000 Pomologia, Ed. Prahova, S.A., Ploieti

7. IORDNESCU OLIMPIA ALINA, 2008Pomicultur, Ed. Eurobit, Timioara

8.MURVAI MONICA, 1995 Pomologie-curs, Facultatea de horticultur, Bucureti

9.POPESCU M., MILIIU I., ROPAN G.,PARNIA P., CIREA V., GODEANU

I., DROBOT GH., CEPOIU N., 1992 Pomicultura, Ed. Didactic i

Pedagogic, Bucureti

10. SPI V., 2002 Contribuii la tehnologia culturii piersicului i nectarinului. Ed.

Ceres, Piteti.

11. ***www.fao.org.

cultura piersicului

Documents