Dimensiunile lui Hofstede

in lucrarea sa din 1995, From Da to Yes: Understanding East Europeans, Yale Richmond afirma ca Romania are „cultura cea mai confuza si mai instabila din Europa de Est". Geografia §i istoria, latinismul §i ortodoxia determina diversitatea particularitatilor culturii romane. Fiind pozijionata la intersecjia dintre multiple influence culturale nafionale, cultura romana in sine este dificil de descris. Totu§i, Sebastian Vaduva incearca o evaluare a culturii romane in termenii cadrului furnizat de Hofstede.

■ Individualism/ colectivism De la perioada comunista - in care si gandirea romanilor a fost colectivizata -,

cultura romana de azi se deplaseaza spre individualism. Exista mai multe argumente in favoarea dezvoltarii individualismului in Romania: reorientarea spre cultura occidentals, tendinja vizibila in special in randul noilor intreprinzatori romani care se conformeaza Occidentului atat pe plan personal cat si profesional; apari^ia proprietatii private, care motiveaza si solicits curaj si inifiativa in domeniul economic; orientarea recent aparuta spre profit, acumulare de avere, putere si poziple sociala inalta.

■ Distanta fata de putere

Distant fata de putere in mediul social, economic si cultural romanesc a fost si va ramane probabil ridicata, deoarece societatea romaneasca este §i astazi structurata ca o piramida bazata pe educate, mediu familial §i venit. Varful piramidei continua sa fie visul tuturor romanilor. in al doilea rand, clasa de mijloc este aproape inexistenta. Absenfa ei determina si mai mult cresterea distanfei de putere intre clasele sociale. Majoritatea averii pare sa se imparta intre membrii unui procent mic din populatie. in al treilea rand, majoritatea institutiilor romane este caracterizata inca de o structura ierarhica complexa - un numar mare de niveluri ierarhice.

■ Masculinitate/ feminitate Romania a fost si ramane o fara a carei cultura este orientata spre

masculinitate. in cultura romana, barbajii iau deciziile importante §i de^in slujbele cu putere §i autoritate intr-o proportie mai mare decat femeile. Romania este Jara unei societal patriarhale in care femeile, privite mai intai de toate ca mame §i so^ii, primesc pozijii mai pu^in importante in afara caminului. De obicei, barbatii de^in autoritatea in familie si resimt mult mai puternic responsabilitatea castigarii veniturilor.

■ F.vitarea incertitudinii

De-a lungul timpului, datorita conjuncturilor istorice, obiectivul principal de activitate al locuitorilor tarii noastre a fost supraviepjirea. Acest fapt i-a determinat pe romani sa evite incertitudinea, in primul rand datorita faptului ca majoritatea lor se confrunta zilnic cu problema subzistenjei. Bineinteles cS dacS satisfacerea nevoilor fundamentale de trai (conform piramidei lui Maslow) ramane problematics, asumarea riscurilor in vederea obtinerii altor realizari este mai pu|in probabila. In plus, in Romania nu exista deloc o cultura a suportarii riscului. In timpul regimului trecut, statul lua toate deciziile importante, iar credinta ca statul este responsabil pentru toate persists inca in mintea multor romani.

In prezent, nu are loc o simpla transformare a structurii economice. Tranzipla prin care trece Romania presupune transformari sociale fundamentale, trecerea de la un sistem condus de un singur partid la un sistem democratic general. Antreprenoriatul din cadrul organizatfilor de stat a contribuit la dezvoltarea asa-ziselor intreprinderi ale „nomenclaturii" pe parcursul perioadei de tranzhie. Mulfi directori si manageri din aceste intreprinderi de stat, precum §i fosti politicieni si-au folosit circuitele paralele pentru a-si privatiza intreprinderile pentru ei. In mod normal, aceasta forma de antreprenoriat este neproductiva si chiar daunatoare cresterii economice si formarii de noi afaceri. Probabil ca una dintre condnjiile fundamentale ale succesului in antreprenoriatul din economia de tranzijie este crearea de refele, o modalitate de a obpne accesul la oportunitap; de afaceri si la mobilizarea resurselor intr-un mediu instabil, caracteristic tranziplei. Cei mai multf intreprinzatori din perioada de tranzifie sunt de acord ca relapMle si cunostinjele au fost si inc5 sunt esenjiale pentru supraviepjirea in condijiile tranzi^iei. Din pricina faptului ca se bazeazS pe incredere reciproca, rela^iile reduc riscul afacerii intr-un mediu economic si politic instabil si uneori ostil. Profesorul Eugen Burdus

este de parere c2 „faptul c5 Romania se incadreaza in

randul Jarilor cu o culture mai mult difuzi decat specifica are urmari si in

domeniul managementului organizafiilor. Spre exemplu, in domeniul organizarii

structurale, in cadrul organizafiilor romanesti nu sunt foarte clar delimitate

sarcinile, competentele si responsabilita|iIe, atat pentru posturile de execute, cat si

pentru manageri. In domeniul decizional, aceasta caracteristica difuza a culturii

din Romania se concretizeazS in ponderea mare a criteriilor prin care se tine

seama de interesele personale in alegerea variantei optime intr-o situate

decizionala data. Aceste criterii depind in mare masura, in contextul romanesc, de

persoana sau de persoanele care fundamenteaza decizia. „La noi totul are nuance

personale, nu exista lucruri riguroase, profesioniste, managementul ataca

emo|ionalul acolo unde nu trebuie".

Suntem de parere ca o buna parte din problemele actuale (lipsa de rigurozitate §i de punctualitate, lipsa funciara a aspira^iei de planificare pe termen lung) provin din faptul ca mentalitatea romaneasca este produsul unei culturi care s-a centrat pe

ideea de supraviepjire, nefiind o culture de dezvoltare. (Nu credem pe viitor in

planificare pentru ca oricum nu se va intampla sau oricand poate veni cineva sa-{i

ia ce ai construit).

Totusi, modelele, constiente sau nu, sunt de tip occidental, ceea ce

creeaza o combinatie interesanta, unica, §i care uneori poate fi foarte eficace.

Modelul occidental creeaza presiune psihologica pentru eficienta, economie, competen^a, iar boema specifica culturii indigene poate fi adesea foarte creativa, in special in a improviza in situafii nespecifice.

In acela§i timp, culture locala e de tip enciclopedic, nu specializat, ceea

ce e foarte util §i potrivit in perioada de tranzitie, in care initiatorul unei afaceri

are de rezolvat o sumedenie de probleme din cele mai diverse domenii. Credem ca

putini intreprinzatori veniti din culturi mature s-ar fi descurcat asa de bine cum au

facut-o romanii care au inifiat o afacere.