Cu privire la originea tiganilor au fost emise mai multe ipoteze dar cei care au reusit sa faca lumina au fost lingvistii, sta

Cu privire la originea tiganilor au fost emise mai multe ipoteze dar cei care au reusit sa faca lumina au fost lingvistii, stabilindu-se originea indiana a acestora (migratia tiganilor din India catre Europa facandu-se intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri). Prezenta lor in Tara Romaneasca este mentionata prima oara intr-un document de cancelarie din 1385. Inca de la primele atestari ale prezentei lor in teritoriile romanesti tiganii au fost robi. Ei vor perpetua aceasta conditie sociala multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul sec. al XIX-lea. Ar fi fost aici interesanta prezentarea categoriilor de tigani (tagme) la inceputul secolului al XIX-lea: aurari (rudari), caramidari, lingurari, ursari, zavragii, caldarari, netoti, vatrasi. In anii celui de-al doilea razboi mondial tiganii au trait tristul episod al colonizarii in Transnistria unde au pierit un numar insemnat.

Astazi tiganii sunt adusi in actualitate de problemele acute, in primul rand de ordin social, pe care ei le ridica in fata societatii romanesti. (...) O prima explicatie consta in modul concret in care s-a realizat emanciparea tiganilor din principatele romane, la mijlocul secolului al XIX-lea. Date fiind conditiile socio-politice ale timpului, legislatia de emancipare s-a rezumat la latura juridica si a avut in vedere intr-o prea mica masura aspectele economice si sociale ale acestei populatii. Dezrobirea nu a insemnat si improprietarire, de aceea o buna parte a tiganilor nu a fost integrata comunitatilor rurale. Multi dintre ei au ramas pe mai departe, chiar in conditii de sedentarizare, la indeletnicirile lor traditionale, ca o categorie socio-ocupationala distincta. Cei care s-au integrat sub aspect economic, in epoca dezrobirii sau mai tarziu, prin improprietarire si legare de o ocupatie agricola, si-au pierdut identitatea tigana si s-au asimilat din punct de vedere etnic populatiei majoritare. Statutul social inferior de azi al tiganilor se explica prin perpetuarea marginalitatii. Chiar daca de la dezrobire si pana astazi s-au produs modificari insemnate in ce priveste aceasta populatie, nevoita sa-si abandoneze cele mai multe din indeletnicirile sale traditionale si sa adopte ocupatii in cadrul oferit de economia moderna, marginalitatea sa sociala s-a mentinut. Tiganii au ocupat locurile de munca cele mai prost platite, refuzate de restul populatiei. Nivelul lor de instructie scazut si lipsa de predispozitie pentru meseriile moderne au determinat aceasta situatie." (V. Achim)

Potrivit unei cercetari din anul 1992 (ale carei rezultate s-au publicat in volumul "Tiganii intre ignorare si ingrijorare") populatia cu profil etnic rom este estimata la aproximativ 1 milion in Romania. Populatia de romi in marea ei majoritate nu detine nicio profesie (79,4%; 58% dintre barbati, 88,8% dintre femei); doar 16,1% sunt calificati in profesii moderne, iar 3,9% in profesii traditionale. Nivelul calificarii este extrem de scazut, majoritatea ocupand pozitii necalificate. Doar 1,8% au studii medii si superioare, 22% nu au mers deloc la scoala. In mai mult de jumatate din familii nu exista niciun salariat. O familie de tigani e compusa in medie din 6,6 persoane (a se compara cu media pe tara care este de 3,1 persoane de familie). 62,9% dintre romi se afla sub nivelul de subzistenta (fata de 16% pe ansamblul populatiei). Romii au cel mai mare procent de mortalitate infantila: 63 la mie. Romii se casatoresc foarte devreme mai ales in cazul fetelor: varsta medie a sotiei la prima casatorie este de 17 ani, fatza de 22 de ani pentru cazul intregii populatii. Faptul ca multe fete se marita la 13-14 ani pare sa raspunda si controversei de pe j.ro cu privire, daca nu la varsta "optima", cel putin la varsta "naturala" pentru inceperea vietii sexuale. 40% din numarul celor care s-au declarat romi au recunoscut limba tiganeasca drept limba materna, mai mult de jumatate declarand insa limba romana ca limba materna.

"Viata particulara a tiganilor se desfasoara cu totul altfel decat viata publica. In primul rand este de remarcat solidaritatea tiganilor. Cu toate ca uneori se cearta si chiar se bat, nu se fura si nu se inseala intre ei. Un tigan este un rom sau un kalo (rom = tigan, barbat; kalo = negru) iar un individ apartinand oricarei alte natii este un gajo sau parno (gajo = individ care nu este tigan; parno = alb). Una dintre marile ciudatenii (in aparenta) ale comportamentului tiganului este modul sau diferit (chiar contradictoriu) de a se comporta fata de cei ce se cheama rom si cei ce sunt numiti gajo. Oricat de galagiosi sunt tiganii si oricate pricini ar avea intre ei se poate spune fara exagerare ca intre ei sunt cu mult mai corecti decat in relatiile cu cei de alta natie. Un gajo este intotdeauna un individ fata de care un tigan nu are prea multe obligatii morale. Neexistand vreo consideratie pentru un gajo, comportamentul unui tigan nu include in aceasta directie niciun scrupul. O neintelegere intre tigani este privita ca ceva grav, ceva la a carei rezolvare iau parte toti membrii colectivitatii respective, pe cand o neintelegere a unui rom cu un gajo este privita ca ceva foarte firesc." (L. Cherata)

"Segmentul reprezentand populatia de romi aflata intr-o situatie ecomonica disperata genereaza numeroase probleme pentru societate. Tot mai multi romi aleg calea anomiei si a deviantei sociale. Infractiunile si delictele comise de cetatenii proveniti din randurile romilor sunt tot mai numeroase. Rata criminalitatii in randul acestei populatii este mare si tinde sa se agraveze, mai cu seama in randul comunitatilor omogene de romi. Presa vorbeste de existenta unor retele ale crimei organizate formate de oameni provenind din aceasta etnie (asa-numita "mafie tiganeasca") si de riscul ca romii bogati sa-i foloseasca pe conationalii lor saraci in activitati infractionale. In general, comportamentul social al comunitatii rome pune probleme in ansamblul societatii romanesti. Lipsa de respect fata de lege, ca si fata de normele nescrise ale comportamentului civilizat, este o constatare la nivelul simtului comun" (V. Achim)

In consecinta, asistam la o deteriorare a relatiilor dintre romi si restul populatiei. Atitudinea de respingere fata de romi s-a accentuat in societatea romaneasca. O ancheta a ajuns la concluzia ca 40% din populatie are sentimente foarte negative fata de romi, 34% are sentimente nefavorabile, 19% are sentimente favorabile iar doar 2% foarte favorabile (daca intereseaza parerea mea eu ma aflu intre cei 19%, probabil datorita faptului ca am un prieten rom si cunosc "din interior" o familie de romi... deloc atipica)

Triau n corturi i erau vestii pentru muzic, nomadism i prelucrarea metalelor. La nord de Balcani au dat peste un popor ce-a vzut imediat n ei valoare economic, o surs ieftin de munc i de venit. Da, strmoii notri i-au legat de pmnt i i-au transformat n robi. Romnii au fost primii europeni care i-au persecutat cu adevrat pe igani pe motive rasiale. A urmat toat Europa, culminnd cu Hitler peste 600 de ani. Au fcut iganii prin Europa nzdrvnii nemaivzute pn-atunci. Pe la 1411, de exemplu, au nceput s se dea drept neam izgonit din propria cas de turci pentru c n-a vrut s se lepede de credina cretin. Sau drept egipteni pedepsii de dumnezeu pentru c n-au ajutat Sfnta Familie ct a poposit n Egipt fugind de Irod.

Primul ora prostit oficial de igani a fost chiar Braovul, de unde au obinut bani, mncare i gzduire. Au urmat cteva din Ungaria i foarte multe din restul Europei, mai ales din Frana, Spania, Germania i rile de Jos. Au obinut prin minciun chiar permise de la regi sau ali oameni importani, se spune c o atr a avut audien chiar la Papa de la Roma. S-au stabilit peste tot pe unde au umblat. n Spania li s-a zis gitanos (de la egipteni) i s-au pus pe flamenco. Francezii le-au zis manouches (brbai) i le-au iubit swingul i femeile. Englezii i-au adoptat (i ei, ca i restul Europei) foarte greu din pricina modului nomad de via, dup multe torturi, deportri i execuii, dar i-au acceptat n final.

De curand, mai exact in 6 octombrie 2010, a avut loc in Spania, Barcelona, primul congres international al femeilor tiganci, congres la care au participat peste 300 de femei din 13 tari, avand ca motto "Las otras mujeres" Celelalte femei !

Congresul si-a propus si isi propune in continuare sa creze un spatiu de dialog tranformator, aducand in dezabatere dificultatile sociale in care sau cu care se confrunta femeia tiganca in lume, suferind marginalizare cel putin din trei motive - femeie, tiganca, fara studii;

Obiectivele Congresului:

1. In Congres femeile rome de baza au dreptul la opinie si opiniile lor sunt la fel de valoroase ca punctele de vedere ale femeilor cadre universitare sau experi n romi.

2. Promovarea unei imagini pozitive a romior i femeilor de etnie rom prin publicarea discriminarilori acestora si depirea situaiilor in cauza;

3. Colectare de informaii privind problemele care afecteaz femeile rome i a romilor, n general.

4. Aprofundarea problemei inegalitii in familie i promovarea egalitii i parteneriatul ntre brbai i femei pentru a construi o societate mai egalitarist.

5. Consolidarea, extinderea i dezvoltarea unei reele de femei rome pentru a promova difuzarea celor mai bune practici pentru a depi situaiile de inegalitate.

6. Stabilirea contactelor cu alte reele sau grupuri pentru a multiplica munca de contientizare i de cunoatere a romilor, n general, i n special a femeilor rome, i a rupe izolarea n care se gsesc.

7. Ruperea tcerii atunci cnd exista situaii de violen mpotriva femeilor i promovarea coexistenei panice si imbogatitoare ntre brbai i femei.

8. Aportul prin contributii de succes care sa ofere soluii pentru problemele romilor.