cu privire la aprobarea concepţiei sistemului informaţional

32

Upload: phambao

Post on 28-Jan-2017

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional
Page 2: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional
Page 3: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

4

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

ANEXA NR. 1

LA HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR.DIN ……

Concepţia Sistemului informaţional „Registrul Solurilor Republicii

Moldova”

INTRODUCERE

Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova.

După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din

categoria celor mai valoroase resurse, caracterizîndu-se şi printr-o remarcabilă

diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile

climaterice şi geologice.

Unul dintre principalele obiective ale Republicii Moldova este păstrarea pe

termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului

ambiant.

De nivelul calităţii solurilor depinde în mare măsură productivitatea

culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse

agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică în ţară.

Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a provocat în

ultimele decenii degradarea accelerată a acestora.

Ţinînd cont de tendinţele globale, a ritmurilor de degradare şi a pierderilor

irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii,

problema menținerii calităţii învelişului de sol pe terenurile agricole devine

pentru statul nostru o preocupare strategică de securitate naţională.

Degradarea solurilor în Republica Moldova este una din cele mai grave

probleme existente la etapa actuală. Principalele forme de degradare ale

învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor în

elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea,

sărăturarea ş.a. Procesele de degradare şi nerespectarea tehnologiilor agricole au

cauzat scăderea capacităţii de producţie a solurilor.

Sistemul informaţional „Registrul Solurilor Republicii Moldova‖

soluţionează la un nivel avansat, următoarele subiecte:

reglementarea datelor care determină starea învelişului de sol;

crearea bazei de date cu totalitatea informaţiei despre indicii şi parametrii

principali ai solului, valoarea şi bonitatea lui;

prezentarea informaţiei consumatorilor.

Reprezentînd în sine un sistem de colectare, procesare și prezentare a

informației, SI „Registrul Solurilor Republicii Moldova‖ asigură:

acumularea şi administrarea informaţiei privind resursele de sol într-un

spaţiu informaţional unic;

susținerea informațională a pieței imobiliare;

informarea privind bonitatea solului în scopul impozitării;

baza informațională pentru diferite sisteme geoinformaționale;

Page 4: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

5

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

garanţii pentru participarea ţării noastre în proiecte comune de dezvoltare

economică şi siguranţa investiţiilor.

Capitolul I. DISPOZIȚII GENERALE

1. În prezenta Concepţie se utilizează următoarele noţiuni:

Solul – este partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într-o

continuă evoluţie sub influienţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul

superficial al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului

conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess.

Învelişul de sol – Pedosfera – este învelişul discontinuu de la suprafaţa

scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la

suprafaţa Pămîntului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de

hrană pentru plante.

Structura învelişului de sol (SÎS) - aşezarea arealurilor elementare de sol

corelate genetic între ele şi formînd o anumită imagine geospaţială.

Arealul elementar de sol (AES) - un component primar al învelişului de

sol, care reprezintă suprafaţa unui sol, referindu-se la o unitate de clasificare de

un rang mai inferior.

Complexe de soluri - sunt formate din două sau mai multe AES care se

rînduiesc unul cu altul, formînd o structură mai complicată a învelişului de sol.

Cu cît este mai mare scara cercetărilor, cu atît mai mult dispare necesitatea

evidenţierii complexelor de sol.

Profilul de sol – reprezintă o secţiune verticală în scoarţa terestră, de la

suprafaţă pînă la roca parentală, unde se pot observa orizonturi genetice de

formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi.

Orizontul de sol – reprezintă un strat natural unitar din punct de vedere al

proprietăţilor morfologice şi analitice format prin aceleaşi procese pedogenetice.

Bonitatea – este aprecierea comparativă a calităţii solurilor, fertilităţii lor

potenţiale în raport cu condiţiile naturale şi cerinţele diferitor culturi faţă de

acestea.

Eroziunea solului – este procesul de desprindere, transport şi depunere a

particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vîntul).

Monitoringul solului – reprezintă controlul permanent al acestuia,

stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor

şi prevenirea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de

combatere a fenomenelor negative.

2. Denumirea deplină a sistemului informațional – Sistemul informațional

―Registrul Solurilor Republicii Moldova‖.

Denumirea prescurtată - SI ―RSRM‖.

3. Destinaţia principală a Sistemului informaţional „Registrul Solurilor

Republicii Moldova‖ constă în formarea resursei informaţionale unice de ramură

şi prestarea serviciilor informaţionale de stat, privind informaţia veridică şi reală

despre starea învelişului de sol, persoanelor juridice şi fizice, în conformitate cu

legislaţia Republicii Moldova.

Page 5: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

6

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

4. La baza destinaţiei SI ―RSRM‖ stă necesitatea asigurării:

formării resursei informaţionale a solurilor republicii;

evidenţei datelor ce caracterizează starea învelişului de sol al ţării;

prelucrării şi eliberării informaţiei analitice şi statistice necesare, despre

starea învelişului de sol;

monitorizării schimbărilor ce se produc în sol, prin metoda acumulării

informaţiei despre profilele şi arealele de sol;

furnizării informaţiilor pentru consumator.

5. Registrul Solurilor Republicii Moldova (în continuare RSRM)

reprezintă o totalitate de date sistematizate despre caracteristicile care determină

starea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova şi documentele primite

în rezultatul controlului privind starea solului.

6. Funcționarea SI ―RSRM‖ asigură formarea resursei informaţionale

despre obiectele RSRM.

7. În SI solul este reprezentat în două spaţii diferite:

vertical, ce caracterizează profilul de sol,

orizontal, ce caracterizează arealul de sol.

8. Pentru imaginarea solului (ca resursă) în format bidimensional, în SI se

folosesc un şir de obiecte ale lumii reale (profilul de sol; orizonturile şi straturile

profilului; arealurile de sol; sectoarele experimentale), prin intermediul cărora se

efectuează descrierea lui.

9. Fiind parte componentă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional

(SIGN), RSRM este o sursă de informaţie oficială şi veridică despre sol pe

teritoriul Republicii Moldova. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea

utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de

bază ramurale şi regionale şi a componentelor lor, asigurînd integrarea cu alte

date geospaţiale tematice.

10. Crearea SI "RSRM‖ contribuie la realizarea următoarelor obiective:

1) ridicarea calităţii datelor despre sol, urgentarea şi simplificarea

acordării serviciilor informaţionale;

2) asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile, cu informaţii

analitice şi statistice veridice în domeniul calităţii solurilor, necesare pentru

luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;

3) asigurarea accesului pieţei funciare, persoanelor juridice şi fizice la

informaţia privind indicatorii calităţii şi potențialului de producţie a solurilor pe

terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se

exclud intermediarii la tranzacţii);

4) evidenţierea nivelului de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile;

5) asigurarea efectuării monitoringului solurilor şi cercetărilor ştiinţifice;

6) întocmirea proiectelor de ameliorare funciară şi aplicarea tehnologiilor

inofensive pentru sporirea capacităţii de producţie a solurilor;

7) asigurarea calculării corecte a impozitului şi altor taxe funciare.

11. Principiile care stau la baza creării SI "RSRM‖ sunt:

Page 6: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

7

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

1) principiul legalităţii, care prevede crearea şi exploatarea SI în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

2) principiul primei persoane/centrului unic, presupune existenţa unui

conducător de rang înalt, abilitat cu împuternicirile respective pentru adoptarea

deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a SI;

3) principiul temeiniciei datelor prevede introducerea datelor în SI numai

în baza înscrierilor din documentele acceptate şi autentice ca surse de informaţii;

4) principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;

5) principiul identificării prevede atribuirea fiecărui obiect al înregistrării,

a unui număr de identificare unic care nu se schimbă pentru întreaga lui

existenţă;

6) principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării SI "RSRM‖

se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi

hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat

formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

7) principiul stabilităţi reprezintă capacitatea SI de a funcţiona indiferent

de modificarea cadrului legislativ;

8) principul modularităţii şi scalabilităţii care semnifică posibilitatea

dezvoltării SI, fără modificarea componentelor create anterior.

Capitolul II. CADRUL JURIDIC al FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI

INFORMAȚIONAL

12. Cadrul juridic al SI ―RSRM‖ este stabilit de actele legislative şi

normative în vigoare din domeniul relațiilor funciare:

Codul funciar nr. 828 din 25 decembrie 1991;

Legea nr. 1247 din 22 decembrie 1992, privind reglementarea de stat a

regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar;

Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997, privind prețul normativ și modul de

vînzare-cumpărare a pămîntului;

Hotărîrea Guvernului RM nr. 626 din 20 august 2011 cu privire la

aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii

2011-2020;

Hotărîrea Guvernului RM nr. 1261 din 16 noiembrie 2004 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului

funciar general.

13. Crearea şi funcţionarea SI ―RSRM‖ din domeniul informatizării este

reglamentat de următoarele acte:

Legea nr. 71-XVI din 22 martie 2007cu privire la registre;

Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;

Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la

resursele informaţionale de stat;

Legea nr. 91 din 27 iunie 2014 privind semnătura electronică şi

documentul electronic;

Page 7: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

8

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter

personal;

Hotărîrea Guvernului RM nr. 1298 din 28 octombrie 2003 cu privire la

crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional;

Hotărîrea Guvernului nr. 857 din 31 octombrie 2013 cu privire la Strategia

naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale ―Moldova Digitală 2020‖;

Decretul Preşedintelui nr. 1743 din 19 martie 2004 ―Privind edificarea

societăţii informaţionale în Republica Moldova‖;

Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 ―Despre aprobarea Politicii

de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova‖;

Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010 „Privind aprobarea

cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea

acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal‖;

Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 cu privire la

aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-

Transformare);

Hotărîrea Guvernului nr. 656 din 05 septembrie 2012 cu privire la

aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate.

14. În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării,

funcţionării şi exploatării SI este necesară crearea şi modificarea actelor

metodico-tehnologice privind:

regulile de înregistrare ale obiectelor informaţionale în RSRM;

întocmirea şi conţinutul documentelor pentru înregistrarea obiectelor

informaţionale în RSRM;

determinarea normelor de dezvoltare şi integrare ale SI ―RSRM‖ cu

resursele informaţionale interramurale de bază;

stabilirea interconexiunii în crearea condiţiilor pentru utilizatorii

informaţiei SI ―RSRM‖.

Capitolul III. SPAŢIUL FUNCŢIONAL

15. În cadrul funcţionării SI ―RSRM‖ sunt utilizate următoarele funcțiile

de bază:

evidenţa primară, actualizarea şi scoaterea datelor de la evidenţă

(schimbarea statutului sau arhivărea datelor);

integrarea şi administrarea bazei de date geospaţiale a SI;

siguranţa integrităţii datelor;

asigurarea informaţionale;

asigurarea utilizatorilor cu funcţionalităţile şi informaţia stabilite în baza

rolului lor în SI;

asigurarea veridicităţii ghidurilor metodice, regulamentelor,

clasificatoarelor ş.a., care se utilizează în SI pentru determinarea caracteristicii şi

parametrilor solului;

elaborarea raporturilor statistice şi analitice;

Page 8: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

9

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SI ―RSRM‖ şi

integrării cu alte sisteme informaţionale.

16. Îndeplinirea funcţiilor SI "RSRM‖ asigură contururile funcţionale

(administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor, profilul de sol, arealul de

sol, cercetări pedologice, evidenţa administrativă), determinate conform

destinaţiei sistemului . Fiecare contur funcţional înglobează o totalitate de funcţii

specifice realizate de alte subsisteme automatizate ale SI ―RSRM‖ integrate între

ele.

17. Conturul funcţional «Administrarea şi Monitoringul Acţiunilor

Utilizatorilor» – este un sistem integrat al controlului şi monitoringului formării

şi utilizării resurselor informaţionale în domeniul evidenţei obiectelor ce

caracterizează starea învelişului de sol.

Conturul dat include următoarele funcţii:

asigurarea logică a sistemului;

administrarea bazei de date a sistemului;

elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor;

delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori conform rolurilor

stabilite, existenţa sistemului de parole;

asigurarea securității, protecției și integrității informației într-un sistem

bazat pe standardele internaționale ISO 17799 și ISO 15408.

18. Conturul funcţional «Profilul de sol», conține un set de funcţii,

necesare pentru evidenţa profilelor de sol, (orizonturilor şi straturilor de sol)

indicilor şi parametrilor lor:

înregistrarea şi evidenţa profilelor de sol (orizonturi, straturi);

prelucrarea şi generalizarea datelor despre profilele de sol;

legătura spaţială a elementelor de sol faţă de profilul respectiv;

vizualizarea profilelor de sol conform regulilor stabilite.

19. Conturul funcţional «Arealul de sol», cuprinde un set de funcţii

necesare pentru repartizarea spaţială a solurilor în dependenţă de proprietăţile

lor:

înregistrarea şi evidenţa arealurilor de sol;

amplasarea spaţială, topologia şi legăturile de resursă;

analiza spaţială şi modelarea tematică a învelişului de sol;

indexarea (reindexarea) solurilor conform clasificatoarelor în vigoare;

recomandări privind utilitatea solurilor pentru diferite culturi;

calculul notelor de bonitate în conformitate cu clasificatorul în vigoare;

vizualizarea învelişului de sol conform regulilor stabilite.

20. Conturul funcţional «Cercetări pedologice», include următoarele

funcţii:

înregistrarea şi evidenţa sectoarelor experimentale şi a datelor acumulate

de pe ele;

Page 9: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

10

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

evidenţa schimbărilor în timp ale datelor despre sol (monitoringul

solurilor);

analiza datelor acumulate pe sectoarele experimentale;

analiza spaţială şi modelarea tematică;

vizualizarea sectoarelor experimentale conform regulilor stabilite.

21. Conturul funcţional «Evidenţa administrativă», are funcţii care prevăd:

evidenţa documentelor (informaţia despre documente, modelul

documentelor);

înregistrarea lucrărilor care intră în SI (tipul şi statutul lucrărilor

pedologice, monitoringul solurilor);

evidenţa persoanelor juridice şi persoanelor fizice, care deţin dreptul de;

interoperabilitate cu alte sisteme informaţionale.

22. Descrierea tehnologiei lucrărilor, interacţiunea contururilor şi funcţiilor

se efectuează şi se menţine pe parcursul realizării proiectului.

Capitolul IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

23. SI ―RSRM‖ reprezintă o suprastructură funcţională asupra registrului

de date, care acumulează şi monitorizează toate datele despre sol şi procesele

care persist în el pe teritoriul Republicii Moldova.

24. În procesul de creare, funcţionare a SI "RSRM‖ şi utilizare a datelor,

structura organizatorică determină rolul fiecărui participant.

25. Proprietarul SI ―RSRM‖ este statul, care îşi realizează dreptul de

proprietate, gestionare şi utilizare a datelor din sistemul informaţional.

26. Posesorul SI ―RSRM‖ este Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

(ARFC), cu drept de gestionare şi utilizare a sistemului informaţional şi

resurselor în limitele reglementate de proprietar.

27. Ca deţinător al SI "RSRM‖ intervine ÎS Institutul de Proiectări pentru

Organizarea Teritoriului (ÎS IPOT), instituţie în care Agenţia Relaţii Funciare şi

Cadastru exercită funcţia de fondator.

28. Posesorul SI "RSRM‖ oficial împuternicește cu funcţii de înregistrare

de date în SI subdiviziuni de stat specializate în domeniu.

1) ARFC - la capitolul înregistrarea persoanelor juridice şi specialiştilor,

care deţin dreptul de a executa lucrări pedologice.

2) ÎS ―IPOT‖ pentru înregistrarea:

a) datelor primite în rezultatul cercetărilor pedologice privind profilurile şi

arealurile de sol;

b) lucrărilor privind monitoringul solurilor pe sectoarele experimentale în

scopul urmăririi dinamicii schimbărilor în timp a parametrilor solului;

3) Instituţiile de cercetări ştiinţifice, partea înregistrării datelor despre

sectoarele experimentale/cercetate şi profilurile/secţiunile de sol cercetate,

primite în rezultatul realizării cercetărilor agrochimice şi analizelor ştiinţifice ale

solurilor.

29. Furnizorii de date despre sol sunt persoanele juridice, care deţin dreptul

de a efectua cercetări pedologice. Procedura şi regulile de înregistrare a

Page 10: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

11

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

persoanelor juridice cu drept de executare a lucrărilor pedologice, se stabilește la

etapa elaborării regulamentului SI ―RSRM‖. Regulamentul respective se aprobă

de către posesorul SI "RSRM‖.

SI ―RSRM‖ are dreptul de a folosi şi împrumuta date (hotarele UAT,

categoria de destinaţie, persoane juridice şi fizice ş.a.) din alte sisteme

infomaţionale specializate.

30. Datele SI ―RSRM‖ sunt de uz public și destinate unui cerc larg de

utilizatori, inclusiv organelor administrării publice centrale şi locale, conform

nivelului de acces determinat de statutul juridic al utilizatorului și informației

solicitate.

Capitolul V. DOCUMENTELE SISTEMULUI

31. Introducerea informației în SI ―RSRM‖ este efectuată numai în temeiul

documentelor stabilite din domeniul pedologic, care confirmă veridicitatea ei.

Tipul documentelor şi informația privind conţinutul lor sunt raportate la

obiectele informaționale corespunzătoare și sunt păstrate în banca de date.

32. Plenitudinea și conținutul informației din documentația de evidență

depinde de tipul lucrărilor efectuate. Întregul spectru al lucrărilor reglementate

de SI este determinat la etapa elaborării acestuia și se poate modifica pe

parcursul întregului ciclu vital al resursei informaționale.

33. Sursele principale ale datelor inițiale pentru SI ―RSRM‖ sunt

materialele lucrărilor specializate (de teren, și de birou):

certificatele privind starea solului;

rapoartele despre îndeplinirea cercetărilor pedologice, agrochimice și de

alt gen;

diferite materiale topografice, planurile evidenței grafice a terenurilor;

hărți pedologice, planuri generale și specializate (ecologice, ameliorative,

agrochimice, erozionale, de poluare chimică a solurilor etc.), ca rezultat al

lucrărilor efectuate privind cartografierea pedologică;

rapoartele privind lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului;

prospecțiuni pedologice de câmp îndeplinite prin metode tradiționale,

contemporane cu utilizarea utilajului GNSS și alte măsurări instrumentale;

rapoartele cercetărilor pedologice la diferite scări și destinații din anii

precedenţi (hărțile și planșeurile în format electronic ce conțin structura

învelişului de sol la diferite scări și destinații, listele sistematice a solurilor cu

notele de bonitate, listele cu datele analizelor fizico-chimice, jurnalul descrierii

profilelor de sol, planurile cadastrale și geometrice);

hărțile tematice (evidența grafică, starea calității terenurilor, tipul

proprietății etc.);

materialele telesondajului, inclusiv: imagini aeriene și prin satelit;

informații de comunicare (textuală, audio, video etc.);

alte surse.

34. Principalele documente de ieşire ale sistemului informaţional sunt:

Page 11: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

12

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

rapoartele privind lucrările pedologice, agrochimice, ameliorative

efectuate, inclusiv în cadrul proiectelor de plantare a culturilor multianuale și a

altor lucrări, aprobate în ordinea prestabilită;

hărțile și planurile pedologice generale și specializate în format electronic

la diferite scări și destinații;

listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate;

listele cu datele analizelor fizico– chimice;

hărțile pedologice tematice;

recomandări privind utilizarea terenurilor;

tabelele de identificare (cantitative și calitative) a factorilor și proceselor

care se soldează cu degradarea solurilor (monitorizarea degradării solurilor) și

măsurile de combatere a acestora.

35. Documentaţia tehnologică este prezentată de:

cereri / demersuri;

registrul cererilor / demersurilor;

documente privind acordarea materialelor;

documente privind îndeplinirea lucrărilor de laborator;

extrase din registre (modelul se elaborează la etapa alcătuirii sarcinii

tehnice);

registre, inclusiv pe suport de hîrtie și alte documente.

Capitolul VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

SECŢIUNEA 1. MODELUL DATELOR

36. Pentru SI se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele

prezintă în sine modele de obiecte spaţiale reale.

Datele grafice se păstrează ca atribute, ce corespund obiectelor spaţiale

structurate în clase corespunzătoare şi sunt deţinute în format vectorial, de

rastru, adrese/locatii.

37. Baza datelor geospaţiale conţine reguli de verificare a corectitudinii şi

domene atributive care garanteză că la formarea şi renovarea obiectelor spaţiale,

atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale unite.

38. În închipuire vectorială fiecare obiect spaţial are formă asociată cu

geometria sa şi se referă la unul din tipurile geometrice de localizare primite:

punct, multipunct, polilinie, poligon, ş.a.

39. La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generalizare a

imaginii, pentru fiecare din scările discrete, se pun condiţii corespunzătoare

pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualizare a reflectării obiectului

este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale,

inscripţii explicative, cît şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune,

grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font, ş.a.

Scările, care determină/stabilesc regulile de reprezentare spaţială a

obiectelor sunt următoarele:

detaliată de la 1: 200 până la 1: 2.000;

de scară mare - de la 1: 5000 până la 1: 50.000;

Page 12: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

13

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

de scară medie - de la 1: 100000 până la 1: 200.000;

de scară mică - de la 1: 300000 până la 1: 1 000 000;

de sinteză - 1: 2500000 și mai mică.

SECŢIUNEA 2. RESURSA MODELATĂ

40. Obiectul principal, care formează resursele SI ‖RSRM‖ este solul,

reprezentarea căruia este imposibilă printr-un obiect unic, drept urmare pentru

descrierea lui este utilizat următorul set de modele ale obiectelor spaţiale reale:

profilul de sol (SolulProfil);

elementele profilului (ProfilElement);

arealul solului (SolulAreal);

sectoarele de studii experimentale ale solului (SolulStudii).

Modelele obiectelor spaţiale sunt reprezentate în figura nr.1.

Fig.1 Obiectele care descriu solul în lumea reală

41. Modelarea/reprezentarea spațială a acestor obiecte spațiale reale este

realizată cu utilizarea setului corespunzător de primitive geometrice: punctul

(multipunctele), linia (multilinia), poligonul (cu perimetrul ce poate fi structurat

pe segmente și noduri, acestea din urmă fiind la fel obiecte).

42. Setul de obiecte care descriu solul sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Obiectele

resursei

Denumirea

prescurtată în

resursă

Apart

enența

Obiecte

a

lumii

reale

Prim

itivele

geometrice

Profilul de sol

cercetat, observat

ObservatSolu

lProfil

propri

u

Profilul

de sol

punct

Profilul de sol

derivat

DerivatSolul

Prof

propri

u

Profilul

de sol

punct

Page 13: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

14

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Orizontul de sol SolulHorizon

t

propri

u

Element

ele profilului

punct

Stratul de sol SolulStrat propri

u

Element

ele profilului

punct

Arealul de sol

observat

ObservatSolu

lAreal

propri

u

Arealul

de sol

polig

on

Hotarul de soluri SolulHotar propri

u

Arealul

de sol

linie

Arealul de sol

derivat

DerivatSolul

Area

propri

u

Arealul

de sol

polig

on

Lotul cercetat SolulLot propri

u

Sectoar

e

experimentale

polig

on

Zona cercetată SolulZona propri

u

Sectoar

e

experimentale

polig

on

43. În afară de obiectele care descriu solul, sunt prevăzute obiecte

îndreptate spre evidenţa administrativă a datelor despre sol. Setul de obiecte al

evidenţei administrative este prezentat în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Obiectele

resursei

Denumirea

scurtă a resursei

Apartenen

ţa

Primitivele

geometrice

Lucrările

îndeplinite

SoluriLucrari Propriu poligon

Documente Documente Propriu -

44. Obiectele spațiale ale resursei care modelează solul sunt grupate

împreună. SI în ansamblu și registrul realizează aspectele abordării orientate spre

obiectul reprezentării informației, inclusiv dependențele topologice și de resurse

sau legăturile între obiecte, atât în interiorul unui model, cât și între obiectele de

diferite modele din diverse sisteme informaționale.

Prezentarea vizuală a interconexiunii obiectelor resursei cu modelele

resursei sunt prezentate în figura nr. 2.

Page 14: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

15

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Fig.2 Reprezentarea schematică a interconexiunii obiectelor ce descriu

solul.

SECŢIUNEA 3. DESCRIEREA DATELOR

45. Pentru modelarea spațială și determinarea amplasării în SI ‖RSRM‖

este utilizat sistemul unic de coordonate ‖Moldref 99‖ și de înălțimi ―Baltic

1977‖, oficial stabilit pentru teritoriul întregii țări.

46. Modelul profilului de sol (SolulProfil).

În lumea reală, noțiunea de ―profil de sol‖ este definită ca o secțiune

trasversală (felie) a solului, de la suprafața acestuia până la roca parentală, care

demonstrează consecutivitatea pe verticală a straturilor genetic conexe și logic

succesive (orizonturile de sol). Profilul este descris prin orizonturile de sol,

caracterizându-le după criterii morfologice (interne), compoziție și proprietăți.

De asemenea, el poate fi descris prin straturi - adâncimea și intervalul de

prelevare a probelor, care nu depind de orizonturile de sol.

Examinând profilul de sol ca un tot întreg, acesta este descris printr-o serie

de proprietăți inerente: tipul de sol (în conformitate cu clasificatorul de soluri),

structura profilului de sol, adâncimea profilului, prezența și adâncimea apelor

freatice, adâncimea de penetrare a rădăcinilor etc.

Deoarece orizonturile de sol și straturile sunt diviziuni orizontale ale

profilului de sol, ele sunt modelate în cadrul modelului - elementul de profil.

Profilul de sol este modelat prin:

profilul cercetat de sol;

profilul derivat de sol;

orizontul și stratul de sol, descrise ca element a profilului.

Datele despre profiluri sunt stocate ca obiecte în baza de date (profilul

cercetat) sau sunt stabilite prin realizarea funcțiilor aplicative corespunzătoare

ale SI în procesul de soluționare a sarcinilor relevante (profilul derivat).

47. Profilul de sol cercetat (ObservatSolulProfil).

Page 15: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

16

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Profilul cercetat sau monitorizat, în realitate, este un profil de sol, sub

forma peretelui vertical în groapa de sol, după care solul este descris în cîmp

și/sau sunt prelevate probe/mostre pentru efectuarea analizelor de laborator.

În funcție de scopurile studierii structurii profilului de sol, este forat unul

dintre cele trei tipuri de profile de sol: principale (profiluri complete/gropi),

semiprofile şi de verificare (secțiunile de control).

Profilul de sol este corelat cu locul forării lui și este modelat ca punct de

prelevare a mostrelor de sol. Locul forării este introdus în resursa/baza de date,

descriind amplasarea spațială prin trei coordonate, raportate la punctul de

suprafață.

48. Profilul derivat de sol (DerivatSolulProfil).

Profilul derivat de sol - este obiect spațial reprezentat de datele despre

proprietățile solului, indicatorii căruia depind și de alte surse, spre exemplu, de

obținerea semnificațiilor medii ale proprietăților solului, pe secțiunea zonei

prestabilite, în cadrul profilurilor observate pentru o anumită unitate taxonomică.

La fel, el poate fi determinat, dar nu neapărat în temeiul parametrilor cunoscuți și

în acest caz el se prezintă drept unul ipotetic.

Distingem următoarele surse de obținere a informației:

profilele monitorizate (datele calculate, spre exemplu - media indicatorilor

existenți a profilelor cercetate conexe);

arealurile de sol (indicatorii stabiliți în baza informației ce caracterizează

arealul de sol legat de profil, spre exemplu – denumirea);

avizurile şi cunoştinţele expertului (datele ipotetice despre sol).

Amplasarea profilului derivat este modelat în formă de punct cu trei

coordonate nepermanente (raportate la punctul de suprafață) cu indicatori

dependenți de rezultatele:

interpolărilor sau extrapolărilor între ampalsarea profilurilor sau

arealurilor de sol cercetate;

determinării manuală (alegerea locului amplasării).

Indicatorii profilului sunt poziționați ca neconstanţi (nu fixează rezultatele

modelării în baza principală de geodate), creaţi pentru anumite sarcini,

dependenți de condițiile de întreținere ale sursei/surselor și de procedeul aplicat

la calculare.

49. Modelul elementelor profilului (ProfilElement).

În modelul datelor elementelor profilului (ProfilElement) orizonturile și

straturile sunt descrise prin obiectele orizontului de sol (SolulHorizont) și

stratului de sol (SolulStrat).

Elementele profilului corespund locaţiei SoilProfile şi sunt modelate prin

puncte, poziţionarea cărora se determină în spaţiu prin trei coordonate.

Orizonturile și straturile sunt caracterizate de grosimea (adâncimea) lor,

care este exprimată prin doi indicatori - jalonul de sus și cel de jos ale

orizontului, descriși prin datele atributive ale obiectelor.

Page 16: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

17

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Elementele profilului sunt nemijlocit legate de profilul de sol

corespunzător, reprezentând un tot întreg din punct de vedere al descrierii

profilului de sol. Nu există un element al profilului care se referă la mai mult de

un profil sau care nu se referă la acesta în ansamblu.

50. Orizontul de sol (SolulHorizont).

Informația descriptivă a obiectului caracterizează segmentarea uniformă,

verticală a profilului de sol, determinând caracteristicile morfologice sau externe

ale acestuia, constituite în procesul formării solului (compacitatea, culoarea,

structura, compoziţia granulometrică, formațiunile noi).

Orizonturile de sol sunt parte ale stratului de sol, atât integrală, cât și

parțială.

51. Stratul de sol (SolulStrat).

Stratul de sol corespunde segmentării verticale a solului, bazat pe criterii

ce diferă de procesele de formare ale solurilor, fapt care îl definește ca o

totalitate de orizonturi de sol (făcând parte din acesta atât integral, cât și parțial),

grupate după indicatorii solului care nu depind de descrierea orizonturilor.

52. Modelul arealului de sol (SolulAreal).

Învelişul de sol reprezintă o formațiune neîntreruptă. La cartografierea

învelişului de sol, principala sarcină este generarea contururilor discrete tipice —

arealurilor de sol, reprezentate în funcție de criterii la o scară prestabilită.

Pentru o unitate spațială minimă de evidență au fost acceptate arealurile

elementare de sol (AES) uniforme după compoziţia granulometrică. Ele sunt

caracterizate prin conținutul, geometria contururilor și poziționarea în structura

stratului de sol. Conținutul AES este determinat de poziționarea clasificatorică a

solului din care este format, de un nivel taxonomic mai inferior.

Amplasarea arealurilor de sol este determinată în baza caracteristicilor

profilelor de sol, reliefului, varietății vegetației și altor elemente proeminente ale

landșaftului etc.

Totalitatea formațiunilor elementare, reprezentând straturile de sol pe

întreg teritoriul Republicii Moldova este descrisă prin modelul arealurilor de sol

(SolulAreal), modelate prin obiectele: arealul cercetat, arealul derivat hotarul

solurilor.

53. Arealul de sol cercetat (ObservatSolulAreal).

Arealul de sol cercetat (observat) este poligonul, în perimetrul căruia este

descris un set de anumite proprietăți care permit de a estima uniformitatea

solului în limitele teritoriului observat.

Arealul de sol este modelat prin poligonul cu hotarele segmentate în

dependența topologică a primitivelor. Poligonul este reprezentat ca un obiect

complex, alcătuit din totalitatea punctelor (nodurilor) care aproximează forma

obiectului liniar, reprezentat în forma sa – închisă, originală.

Arealurile minime de sol, destinate evidențierii, sunt determinate conform

criteriilor de scară corespunzători. Cu cât este mai mare scara prestabilită a

lucrărilor efectuate, cu atât mai mică este suprafața arealului de sol evidențiat.

Page 17: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

18

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

Indicatorii arealului de sol observat sunt stocați în baza de date,

reprezentând informația spațială, acumulată în perimetrul teritoriului/zonei de

desfășurare a cercetărilor pedologice, agrochimice, de cercetări științifice și de

alt gen.

În perimetrul teritoriului/zonei lucrărilor desfășurate la cartografierea

solurilor, arealurile de sol necesită o topologie corectă unele faţă de altele, fără

suprapuneri și goluri nejustificate.

54. Arealul derivat de sol (DerivatSolulAreal).

DerivatSolulAreal reprezintă o informaţie actuală despre răspîndirea

arealurilor de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova, primite în rezultatul

analizei şi prelucrării datelor spaţiale privind obiectele evidenţei

ObservatSolulAreal şi DerivatSolulAreal atît acumulate cît şi primite recent.

Ca bază pentru actualizarea datelor despre arealul derivat serveşte

informaţia cercetărilor recente despre obiectul ObservatSolulAreal. Pentru

determinarea configuraţiei optimale şi descrierea arealului de sol, sunt analizate

datele existente şi recent primite despre arealurile de sol. În rezultatul analizei

efectuate se adăugă date noi sau se modifică cele existente, ce caracterizează

arealul de sol şi se iau în consideraţie la obiectul DerivatSolulAreal.

Precum arealul de sol observat, DerivatSolulAreal este modelat de

poligonul cu hotarele segmentate în dependența topologică a primitivelor.

55. Hotarul arealurilor de sol (SolulHotar).

Pentru descrierea hotarelor arealurilor de sol în SI este utilizat obiectul

spațial - hotarul arealului de sol (SolulHotar).

SolulHotar - este caracterizat ca intervalul de hotar, areal de sol, ce deține

un set de indicatori uniformi concreți, oferind posibilitatea de a stabili modul,

procedeul și precizia cu care a fost stabilită/instalată partea concretă a hotarului.

SolulHotar este modelat de primitivul geometric - linie, care este

segmentată în dependenţă topologică de hotarul poligonului de sol cercetat sau

derivat.

56. Modelul sectorul experimental (SolulStudii).

În lumea reală termenul ―sector experimental‖ reprezintă un teritoriu, în

hotarele căruia se desfăşoară diverse cercetări pedologice cu tematică diferită,

monitoringul solului şi acumularea datelor despre sol.

Sectorul experimental este modelat de următoarele obiecte:

lotul cercetat (SolulLot),

zona cercetată (SolulZona).

Colectarea informaţiei necesare este efectuată de pe lotul cercetat -

SolulLot. Toată informaţia colectată, acumulată, prelucrată de pe SolulLot

caracterizează zona cercetată- SolulZona.

Loturile experimentale reprezintă poligoane, corectitudinea topologică a

cărora este determinată de următoarele reguli:

nu se admite suprapunerea spațială a poligoanelor ce țin de unul și același

studiu;

Page 18: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

19

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

se admite prezența golurilor între poligoanele cercetate, necoordonate între

ele.

57. Lotul cercetat (SolulLot).

Efectuarea cercetărilor pedologice pe un lot special prestabilit de pământ,

destinat colectării informației, menite să determine starea solului, elementelor și

proprietăților ei concrete este numit lotul cercetat.

Este tratat ca spațiu teritorial, modelat de poligon, în perimetrul căruia sunt

efectuate prelevări ale solului pentru cercetări, monitorizare și alte studii ale

solului.

Numărul loturilor cercetate depinde de scopul cercetărilor efectuate -

depistarea poluării solurilor, determinarea parametrilor fizico-chimici (conținutul

de humus, carbonaţi, aciditatea solului, etc.).

Cercetările se clasifică în generale (spre exemplu: datele profilurilor de

sol, pentru identificarea principalelor caracteristici ale solului) sau concrete (spre

exemplu, prelevări pentru studierea terenului potențial poluat).

Pe lotul cercetat întotdeauna este efectuată prelevarea probelor de sol,

rezultatele cărora sunt înregistrate în indicatorii obiectelor ObservatSolulProfil.

Astfel, pe teritoriul lotului cercetat întotdeauna se află nu mai puțin de un obiect

ObservatSolulProfil.

58. Zona cercetată (SolulZona).

Indicatorii zonei cercetate sunt determinați în baza informației colectate de

pe loturile cercetate, referitoare la zona/localitatea corespunzătoare (situate în

interiorul acestei zone). Ea generalizează informația colectată pe loturile

cercetate, oferind o caracteristică integră pentru întregul teritoriu al cercetărilor

desfășurate.

Zona cercetată este modelată de un poligon, în perimetrul hotarelor căreia

este realizată o studiere la scară mai mare a teritoriului controlat în procesul

cercetărilor.

Zona include nu mai puțin de unul sau câteva loturi cercetate (SolulLot).

Indicatorii zonei cercetate sunt stabiliți, spre exemplu, ca valoarea medie a

caracteristicilor colectate din loturile incluse în zona cercetărilor. Astfel, datele

din zona cercetată depind de cantitatea și conținutul indicatorilor lotului cercetat.

59. Obiectele evidenţei administrative.

1) lucrări pedologice (SoluriLucrari) - obiect spaţial personal, care asigură

înregistrarea şi evidenţa în SI a lucrărilor legate de cercetarea solului (cercetări

pedologice, agrochimice, ştiinţifice, monitoringul solului, ş.a.);

Obiectul este modelat de un poligon, perimetrul căruia determină teritoriul

pe care se efectuează cercetări pedologice. Dependenţa topologică cu alte obiecte

a SI nu este obligatorie.

2) documente (Documente) - obiect informaţional personal, care asigură

înregistrarea şi evidenţa în SI a documentaţiei legislative şi tehnologice.

SECŢIUNEA 4. SCENARIUL DE BAZĂ

Page 19: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

20

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

60. Scenariul de bază include lista evenimentelor produse cu obiectul

informațional luat la evidență în SI‖RSRM‖:

1) pentru obiectul ObservatSolulProfi:

a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct

care determină locul profilului;

b) actualizarea datelor se face prin introducerea modificărilor în

inscripţiile despre profilul cercetat prin:

precizarea parametrilor amplasării obiectului punct;

completarea şi precizarea informaţiei atributive despre profilul de sol;

c) scoaterea de la evidenţă a obiectului (arhivarea punctului) este posibilă

în rezultatul excluderii inscripţiilor despre profilul cercetat prin:

pierderea actualităţii informaţiei primite din aceste locuri

schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor;

2) pentru obiectul DerivatSolulProfil:

a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct

care determină locul profilului derivat prin:

calculul indicilor medii ponderaţi ai profilelor existente;

determinarea indicilor primiţi în baza informaţiei ce caracterizează arealul

de sol legat de profil cum ar fi denumirea solului;

primirea datelor ipotetice despre sol.

b) actualizarea datelor se face în cazul modificării datelor despe profilul

derivat în cazul:

înnoirii indicilor existenţi;

suplimentarea cu date noi sau modificarea condiţiilor sarcinii date;

modificările cunoştinţelor expertului (datelor ipotetice despre sol);

c) scoaterea de la evidenţă a obiectului (arhivarea) se face prin excluderea

inscripţiei despre profilul derivat în cazul pierderii actualităţii informaţiei;

pierderea actualităţii condiţiilor stabilite;

modificarea condiţiilor ce duc la radierea obiectului.

3) pentru obiectul SolulHorizont:

a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct,

poziţia căruia pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat,

descriind unul din orizonturi;

b) actualizarea şi modificarea datelor se îndeplineşte în rezultatul

precizării sau completării parametrilor, atît a orizontului de sol, cît şi a locului de

amplasare a profilului la care se referă;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în rezultatul

excluderii inscripţiei despre profilul de sol la care se referă orizontul dat sau

însuşi a orizontului.

4) pentru obiectul SolulStrat:

a) înregistrarea în SI a acestui obiect este realizată prin crearea unui punct,

poziţia căruia pe planul secant repetă poziţia profilului de care este legat,

descriind unul din sraturile evidenţiate;

Page 20: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

21

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

b) actualizarea şi modificarea datelor - în rezultatul precizării sau

completării parametrilor, atît a stratului de sol, cît şi a locului de amplasare a

profilului la care se referă;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în rezultatul

excluderii inscripţiei despre profilul de sol la care se referă stratul dat sau însuşi a

stratului;

5) pentru obiectul ObservatSolulAreal:

a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui areal nou în

rezultatul:

introducerii inscripţiei primare în registrul evidenţei obiectelor;

formării unui nou obiect spaţial pin divizarea sau comasarea altor obiecte;

b) actualizarea datelor despre obiect se face în cazul schimbării denumirii,

hotarelor, caracteristicilor şi altor date suplimentare despre obiect;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului - în cazul excluderii

inscripţiei despre arealul de sol cercetat în rezultatul distrugerii obiectului,

formarea obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;

6) pentru obiectul DerivatSolulAreal:

a) hotarul arealului de sol coincide cu hotarele obiectului SolulHotar;

b) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ca

rezultat al formării unui nou areal de sol în obiectul ObservatSolulAreal;

c) actualizarea datelor – în rezultatul schimbării informaţiei sau scoaterii

de la evidenţă (dacă este o parte) a obiectului ObservatSolulAreal - prin

schimbarea denumirii, hotarelor, caracteristicilor, sau altor date suplimentare

despre obiectul evidenţei;

d) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) a obiectului – prin excluderea

inscripţiei despre arealul de sol derivat în rezultatul distrugerii obiectului,

formarea obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;

7) pentru obiectul SolulHotar:

a) obiectul în baza de date se modelează prin hotarul obiectului

DerivatSolulAreal;

b) înregistrarea obiectului se face în cazul introducerii inscripţiei primare

în registrul evidenţei obiectelor - prin formarea unui nou obiect prin divizarea

sau comasarea altor obiecte;

c) actualizarea datelor se face în cazul:

formării unui nou obiect prin divizare sau comasare;

modificării semnificaţiei informaţiei atributive;

modificării topologiei interconexiunii cu obiectul DerivatSolulAreal.

d) scoatera de la evidenţă (arhivarea) în cazul:

distrugerii, formării obiectelor - prin divizarea sau comasarea obiectelor

arealelor de sol;

formării obiectelor - prin divizarea sau comasarea obiectelor hotarelor

arealelor de sol;

8) pentru obiectul SolulLot:

Page 21: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

22

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal de sol,

cu condiţia prezenţei în perimetrul lui a unui profil de sol cercetat;

b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se face în cazul schimbării

denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor şi altor date suplimentare

despre obiectul evidenţei;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii

inscripţiei despre arealul, ce determină sectorul cercetat;

9) pentru obiectul SolulZona:

a) înregistrarea obiectului se face în cazul formării unui nou areal, ce

determină hotarul zonei cercetate cu condiţia prezenţei în perimetrul său a

arealului format, ce determină hotarul lotului cercetat SolulLot;

b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se face în cazul schimbării

denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor atît a zonei evidenţei cît şi a

lotului cercetat şi altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii

inscripţiei despe arealul de sol, ce determină teritoriul cercetărilor efectuate;

10) pentru obiectul SoluriLucrari:

a) înregistrarea obiectului se face în cazul introducerii datelor primare, ce

determină zona efectuării lucrărilor;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea datelor

despre lucrările îndeplinite, teritoriu şi altor caracteristici posibile;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii

inscripţiei despe arealul de sol, ce determină zona lucrărilor îndeplinite;

11) pentru obiectul Documente:

a) punerea la evidenţă - prin introducerea datelor primare despre document

în registru;

b) actualizarea datelor – prin modificarea şi corectarea datelor în

inscripţiile despre documente;

c) scoaterea de la evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii

inscripţiei despe documente în legătură cu expirarea termenului de valabilitate.

SECŢIUNEA 5. DATELE

61. Datele registrului reprezintă o totalitate de informații geometrice și

descriptive despre obiectele modelării, precum și despre legăturile și relațiile

funcționale, inclusiv cele topologice.

62. Componența atributelor pentru obiectele de evidență este determinată

potrivit structurii elaborate de date în corespundere cu clasificatoarele create.

Plenitudinea componenței atributelor depinde de tipul lucrului efectuat

(cercetările de teren, agrochimice etc.). Toată informația atributivă corespunde

semnificațiilor (valorilor), elaborate în clasificatoarele specializate care descriu

caracteristicile obiectelor.

63. Obiectele sunt descrise de totalitatea datelor principale din următoarea

listă:

1) ObservatSolulProfil:

Page 22: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

23

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

a) identificatorul profilului de sol;

b) destinaţia profilului;

c) tipul profilulu;

d) data fondării profilui de sol;

e) caracteristicile generale, referitoare la profilul de sol;

f) legătura cu obiectele elementelor profilului de sol (orizontul, stratul),

profilurilor de sol derivate și alte obiecte din SI şi din alte registre;

g) descrierea geometrică:

amplasarea spaţială absolută (coordonatele tridimensionale);

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

h) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.)

i) data înregistrării;

j) data şi temeiul ultimii înnoiri;

k) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;

l) regulile de vizualizare.

2) DerivatSolulProfil:

a) identificatorul profilului de sol;

b) metoda de determinare;

c) destinaţia profilului;

d) tipul de date (bazate pe date existente sau ipotetice);

e) caracteristicile generale, referitoare la profilul de sol;

f) legătura, care determină dependenţa indicilor profilului derivat);

g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

h) data înregistrării;

i) data şi temeiul ultimii înnoiri;

j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;

k) regulile de vizualizare.

3) SolulHorizont:

a) identificatorul orizontului;

b) semnul convenţional al orizontului (A, B, BC, C...);

c) caracteristicile morfogenetice principale ale orizonturilor (structura,

compacitatea, textura, umiditatea, porozitatea, neoformaţiuni ş.a.), indicii fizico-

chimici (conţinutul de humus, carbonaţi, cationii de schimb, conţinutul de săruri

ş.a.);

d) legătura cu obiectele profilului de sol;

e) data îndeplinirii analizelor de laborator;

f) descrierea geometrică:

amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale),

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

h) data înregistrării;

i) data şi temeiul ultimii înnoiri;

j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;

Page 23: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

24

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

k) regulile de vizualizare.

4) SolulStrat:

a) identificatorul stratului de sol cercetat;

b) criteriul de determinare/evidenţiere a stratului de sol;

c) indicii care depind sau nu de procesul de formare a solului (genetici sau

antropici), parametrii morfometrici, indicii fizico-chimici ş.a.;

d) legătura cu obiectele profilului de sol;

e) data îndeplinirii analizelor de laborator;

f) descrierea geometrică:

amplasarea în spaţiu (coordonatele tridimensionale);

ierarhia relativă, topologică sau genetică, interconexiunea cu profilul de

sol, apartenenţa unor modeluri a elementelor de sol;

g) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

h) data înregistrării;

i) data şi temeiul ultimii înnoiri;

j) data şi temeiul arhivării/scoaterii de la evidenţă a obiectului;

k) regulile de vizualizare.

5) ObservatSolulAreal:

a) identificatorul cercetărilor;

b) codul solului;

c) denumirea solului;

d) nota de bonitate;

e) metoda de formatare a obiectului;

f) data înregistrării;

g) data şi temeiul ultimii înnoiri;

h) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului

i) legătura cu alte obiecte:

profilul de sol cercetat;

arealul de sol derivat şi hotarul lui;

modelul reliefului;

modul de folosinţă;

categoria de destinaţie;

corpuri geologice;

hotarele UAT şi localităţilor;

alte obiecte din SI şi din afara ei;

j) descrierea geometrică:

amplasarea absolută în spaţiu,

ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmente conjugate);

k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

l) regulile de vizualizare.

6) DerivatSolulAreal:

a) identificatorul cercetărilor;

b) codul solului;

Page 24: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

25

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

c) denumirea solului;

d) nota de bonitate;

e) scara/precizia determinării;

f) recomandaţii privind utilitatea solurilor;

g) data înregistrării;

h) data şi temeiul ultimii înnoiri;

i) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;

j) legătura cu alte obiecte:

referire la profilurile de sol derivate, care caracterizează arealul desol;

referire la arealul de sol cercetat;

referire la hotarul arealului de sol;

k) descrierea geometrică:

amplasarea absolută în spaţiu;

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

m) regulile de vizualizare.

7) SolulHotar:

a) identificatorul hotarului;

b) pecizia îndeplinirii cercetărilor;

c) metoda de formatare a obiectului;

d) data înregistrării;

e) data şi temeiul ultimii înnoiri;

f) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;

g) legătura cu alte obiecte:

arealul cercetat;

arealul derivat;

h) descrierea geometrică:

amplasarea absolută în spaţiu (coordonatele tridimensionale a începutului

şi sfîrşitului hotarului);

ierarhia relativă, topologică sau genetică (segmentele intrate şi

apartenenţa nodurilor);

agregaţia sau decompoziţia (mega/hiper obiecte,elemente/subobiecte);

i) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

j) regulile de vizualizare.

8) SolulZona:

a) identificatorul zonei;

b) denumitea zonei;

c) tipul de cercetări;

d) scopul cercetărilor;

e) data înregistrării;

f) data şi temeiul ultimii înnoiri;

g) data şi temeiul radierii/arhivării obiectului;

Page 25: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

26

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre, referire la sectoarele ce

intră în zona de cercetări;

i) rezultatele observărilor, care caracterizează zona de cercetări;

j) descrierea geometrică:

amplasarea absolută în spaţiu,

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

k) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

l) regulile de vizualizare.

9) SolulLot:

a) identificatorul lotului de sol;

b) numărul lotului de sol;

c) denumirea lotului;

d) codul lotului cercetat;

e) data înregistrării;

f) data şi temeiul ultimii înnoiri;

g) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;

h) legătura cu obiectele din SI şi din alte registre;

i) referire la apartenenţa către zona pedologică;

j) referire la profilul de sol;

k) descrierea geometrică:

amplasarea spaţială absolută,

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

l) statutul obiectului (activ, de arhivă, derivat, ş.a.);

m) regulile de vizualizare.

10) SoluriLucrari:

a) identificatorul lucrului îndeplinit;

b) tipul cercetărilor;

c) metoda îndeplinirii lucrărilor;

d) scara lucrărilor;

e) identificatorul executorului lucrărilor;

f) identificatorul registratorului lucrărilor;

g) data înregistrării lucrărilor;

h) legătura cu documentele, care se referă la lucrările date;

i) data şi temeiul ultimii înnoiri;

j) data şi temeiul arhivării/radierii obiectului;

k) descrierea geometrică:

amplasarea spaţială absolută,

ierarhia relativă, topologică sau genetică;

l) statutul inscripţiei (activă, de arhivă, planificată);

m) regulile de vizualizare.

11) Documente:

a) identificatorul documentului;

b) denumirea documentului;

Page 26: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

27

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

c) numărul documentului;

d) data ieşirii documentului;

e) statutul documentului (activ, proiectat,arhivat);

f) imaginea documentului.

SECŢIUNEA 6. IDENTIFICAREA OBIECTELOR SISTEMULUI ȘI

CLASIFICATOARELE

64. Bazele structurii sistemului de identificare sunt stabilite conform

următoarelor principii:

RSRM este o sursă oficială de informație despre identificatorii obiectelor

proprii pentru sistemele informaționale de stat;

pentru identificarea obiectelor informaționale proprii, fiecărui obiect

informațional i se atribuie identificatorul care îl recunoaşte univoc în cadrul

sistemului informațional.

Identificările obiectelor informaționale se examinează la etapa creării

sarcinii tehnice și a proiectului tehnic.

65. În sistemul informațional este folosit clasificatorul solurilor Republicii

Moldova cu notele de bonitate şi coeficienţii de rectificare la notele de bonitate,

conform ―Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului

funciar general‖ aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1261

din 16 noiembrie 2004.

Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SI

„RSRM‖, doar în cazul absenţei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale

aprobate de Guvern.

Clasificatoarele atributelor obiectelor informaţionale se întocmesc la etapa

elaborării caietului de sarcini şi a proiectului tehnic.

SECŢIUNEA 7. INTERACȚIUNEA CU ALTE SISTEME INFORMAȚIONALE

66. SI ‖RSRM‖ utilizează și împrumută o parte din datele despre obiectele

informaţionale din următoarele sisteme informaționale:

1) SIA ―Registrul de Stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al

străzilor din localităţile de pe teritoriul republicii Moldova‖, care asigură accesul

la adresele poştale ale obiectelor spaţiale, precum şi la denumirea hotarelor

unităţilor administrativ–teritoriale de toate nivelele;

2) SIA‖ Registrul de Stat al populaţiei‖, pentru accesul şi verificarea

datelor despre persoana fizică (IDNP, NPP, anul şi data naşterii ş.a.);

3) SIA ―Registrul de stat al unităţilor de drept‖, pentru accesul şi

verificareadatelor despre unitatăţile de drept(statutul, IDNO, denumirea, data

înregistrării ş.a.).

67. La fel în perspectivă se presupune utilizarea datelor despre obiectele

informaţionale din alte Sisteme informaţionale preconizate spre elaborare cum ar

fi:

1) SIA „Cadastrul resurselor funciare‖ – asigură accesul la datele despre

caracteristicile resurselor funciare:

Page 27: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

28

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

categoria de destinaţie - obiectul prezentat în formă de date spațiale ce

determină resursele funciare conform destinaţiei speciale;

modul de folosinţă - obiectul evidenţei ce determină hotarul terenului în

funcţie de utilizarea economică.

2) SIA ‖Modelele reliefului suprafeţei terestre‖ sau ‖RELIEF‖ - modelul

suprafeţei terestre, într-o reprezentare comodă pentru SI (discretă, grilă, de rastru

sau alta).

3) SIA „Harta digitală de bază‖ – prezintă datele care reflectă elementele

topografice şi fenomenele localităţii tradiţionale pentru harta topografică.

4) SIA ―Cadastrul Geologic‖ – asigură acces la datele spaţiale cu privire la

subsol, forma şi starea corpurilor geologice.

5) SIA ‖Cadastrul agricol‖ – asigură accesul la datele privind utilizarea

terenurilor agricole.

6) SIA ‖Cadastrul de Stat al apelor‖ - asigură accesul la datele privind

obiectele hidrografice.

7) SIA ‖Cadasrul de Stat al pădurilor‖ – asigură accesul la datele despre

obiectele fondului silvic de stat (FSS).

8) SIA ‖Registrul obiectelor infrastructurii inginereşti‖ – asigură accesul

la datele despre obiectele reţelelor comunale.

Capitolul VII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC

68. Spaţiul tehnologic al SI „RSRM‖ reprezintă un complex informaţional

de telecomunicaţii (CIT) de un singur nivel, cu sediul în mun. Chişinău.

Funcţia de bază a CIT este asigurarea colectării, amplasării/înregistrarii şi

păstrării în baza de date a informaţiilor spaţiale cu prezentarea acestora

utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde

accesibile de publicare a datelor grafice.

Prezenţa componentelor produselor software şi mijloacelor tehnologice în

complexul informaţional de telecomunicaţii este stabilită la etapa elaborării

sarcinii tehnice şi proiectului ethnic.

După necesitate şi în corespundere cu procedura stabilită, SI „RSRM‖

poate migra la platforma tehnologică unică a guvernului ―MCloud‖.

Capitolul VIII. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEI

69. Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea

măsurilor legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor

tehnologice şi a metodelor de protecţie software-hardware, care sunt orientate

spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii

resurselor informaţionale ale SI „RSRM‖ pentru minimalizarea prejudiciilor

posibile suportate de utilizator şi proprietar.

70. Obiectivele principale ale securităţii sunt:

asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi

distrugerii datelor;

asigurarea confidenţialităţii - protecţia împotriva accesării neautorizate a

datelor;

Page 28: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

29

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului

utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale;

71. Cerinţele principale ale securităţii:

complexitate;

obiective orientate;

continuitate;

fiabilitate, durabilitate;

gestionare centralizată;

suficienţă rezonabilă.

72. Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI „RSRM‖

sunt:

colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;

încălcarea tehnologiei de selectare şi prelucrare a informaţiei;

implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care

realizează funcţii neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse;

elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală

a sistemelor informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor

informaţionale de securitate;

nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea

mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi

comunicaţii;

influenţa asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor

automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;

scurgerea informaţiei prin canalele tehnice;

implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei

în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin

canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii

de stat;

nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de

informaţie mecanice sau de alt tip;

interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de

comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;

utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de

protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi

comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;

accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de

date;

încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.

73. Crearea sistemului complex de securitate informaţională include un şir

de etape consecutive:

determinarea profilurilor de securitate;

clasificarea resurselor protejate;

analiza riscurilor;

Page 29: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

30

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

dezvoltarea politicii de securitate;

dezvoltarea arhitecturii de securitate;

crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;

certificarea sistemului informațional.

74. Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional

integrat de securitate, în ansamblu, sunt examinate sub cîteva aspecte – juridic,

organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a

securităţii informaţionale este planificată la etapa proiectării sistemelor

informaţionale şi a infrastructurii informaţionale.

75. Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sunt:

protecţia informaţiei şi infrastructurii de mentenanţă la conectarea la

reţelele externe;

protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele;

protecţia fluxurilor de date;

protecţia serviciilor sistemului informaţional;

protecţia antivirus;

asigurarea securităţii mediului de program;

accesul autentificat;

protocolarea şi auditul.

76. Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi

securităţii informaţionale sunt:

delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date, în funcţie de rolul lor;

accesul la date doar prin interfaţă unică a obiectului;

77. Controlul şi gestionarea centralizată a accesului la date. SI „RSRM‖

prevede un complex de măsuri privind protecţia datelor personale, elaborat de

către ARFC în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia

datelor cu caracter personal ca:

introducerea în sistemul informaţional a parolei de autentificare a

utilizatorilor cu acces la datele personale;

stabilirea regulilor instructive şi tehnice, care asigură delimitarea

dreptului de acces faţă de datele personale;

elaborarea şi introducerea regulamentului privind instalarea/folosirea în

sistemul informaţional numai a programelor de asigurare permise spre utilizare şi

excluderea folosirii programelor neautorizate;

elaborarea regulilor, care reglamentează modul de rezervare şi restabilire

a programei de asigurare a bazei de date şi sistemului de protecţie a datelor;

elaborarea regulilor, care reglamentează protecţia purtătorilor de date

personale de la accesul şi utilizarea nesancţionată;

introducerea tehnologiilor, care permit colectarea, înregistrarea, păstrarea

şi analiza informaţiei privind securitatea în SI;

asigurarea programului cu un soft antivirus;

realizarea programelor sistematice privind analiza măsurilor de protecţie a

SI „RSRM‖ şi testarea capacităţii de protecţie a datelor personale în SI;

Page 30: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional

31

\\172.17.20.4\Operatori\Daniela\DOC_2014\Hotariri\Conceptia_RSRM.doc

asigurarea mijloacelor de protecţie a SI ‖RSRM‖, a sistemului de legătură

şi transmitere a datelor la interconexiunea cu alte sisteme informaţionale şi reţele

informaţionale;

elaborarea şi punerea în aplicare a registrului electronic al adresărilor

utilizatorilor către datele SI „RSRM‖.

78. Securitatea informaţională semenţine pe parcursul întregului ciclu de

viaţă al Sistemului Informațional ―RSRM‖ şi se perfecţionează continuu pentru

prevenirea noilor pericole.

ÎNCHEIERE

Crearea SI „RSRM‖ permite utilizatorilor cointeresați (organizații,

întreprinderi, persoane juridice și fizice, agenți economici, etc.) să aibă oricînd

acces la informații actuale și veridice despre calitatea solurilor de pe întreg

teritoriu al Republicii Moldova.

Sistemul informaţional conţine toate datele despre soluri, sistematizate și

amplasate centralizat, în baza cărora se analizează particularităţile genetice şi

pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, monitorizarea solurilor

degradate, etc. pe întregul teritoriu al ţării.

Datele sistemului informaţional servesc drept bază pentru elaborarea

diferitor proiecte:

organizarea anti-erozională,

ameliorarea solurilor degradate,

aprecierea fondului irigaţional,

organizarea teritorială a gospodăriilor.

Crearea SI „RSRM‖, asigură posibilitatea interconexiunii cu alte sisteme

informaţionale din spaţiul informaţional mondial cu privire la potenţialul şi

posibilităţile economiei republicii şi permite participarea republicii, pe principii

de egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică şi crearea garanţiilor

pentru investiţii.

Page 31: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional
Page 32: Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional