memoriu justificativ pentru scoaterea la concurs a … · 2019-11-24 · (1 oră curs/1 oră...

PAGINA | Telefon: 0256-592.303 Email: [email protected] Website: http://www.uvt.ro/

1

..

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE.

B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România. Tel./Fax: +4 0256-592.164 (318), www.litere.uvt.ro.

.

DECANAT.

MEMORIU JUSTIFICATIV

PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI DE LECTOR POZ. 25, DIN

STATUL DE FUNCTII AL DEPARTAMENTULUI DE STUDII ROMÂNEŞTI

i. Necesitatea ocupării postului în contextul realizării obiectivelor din planul de

dezvoltare al facultăţii

Postul pe care îl propunem spre aprobare în vederea scoaterii sale la concurs se referă la

specializări cuprinse în planul de învăţământ al Colectivului de Teologie Ortodoxă, fiind

format din următoarele discipline:Limba greacă, Istoria culturii şi civilizaţiei greceşti şi

Istoria culturii şi civilizaţiei latine (discipline din planul de învățământ al programului

deTeologie ortodoxă). Prin conținutul, Limba greacă (CP)este o disciplină obligatorie şi

de specialitate întrucât urmăreştereceptarea, analiza şi aplicarea în exerciţii a unei varietăţi

de structuri lingvistice prezente în textele originale ale autorilor creştini studiaţi şi, ca

atare, conştientizarea rolului civilizaţiei greceşti în conturarea spiritualităţiirăsăritene de

inspiraţie bizantină. Disciplina Istoria culturii si civilizatiei greceşti reprezintăo disciplină

importantă în planul de studiu al studenţilor teologi prinfolosirea unor instrumente

adecvate pentru înțelegerea și interpretarea trăsăturilor definitorii ale patrimoniului

cultural grecesc antic şi bizantin. Disciplina Istoria culturii si civilizatiei latine se

constituie ca disciplină de specialitate prin aceea că prin dobîndirea unor cunoştinţe

fundamentale de culturǎ latinǎ şi a unor deprinderi de interpretare a textelor latine

fundamentale evidenţiază contribuţia culturii latine şi a civilizaţiei antice la constituirea

fondului european comun al societăţii contemporane. În planul de dezvoltare al Facultății,

postul de lector poz. 25 contribuie la echilibrul necesar al raportului dintre posturile din

Statul de funcții al Departamentului de Studii Românești. Având în vedere dinamica

ocupării posturilor și a pensionărilor din ultima vreme,postul de lector poz. 25 se

conturează ca o necesitate reală pentru programele de licență ale facultății.

ii. Perspectivele postului

Disciplinele cuprinse în acest post fac parte din disciplinele obligatorii și de specialitate.

Prezentarea didactică a metodelor moderne şi actuale conferă disciplinelor din postul în

discuţie o perspectivă îndelungată, prin atragerea şi specializarea tinerilor pe această

direcţie de cercetare, care poate fi apoi continuată prin programe de masterat şi

doctorat.Având în vedere statutul disciplinelor incluse în postul de lector poz. 25, dar și

evoluția numărului de candidați la specializările vizate de acest post, perspectiva acestuia

este de lungă durată, cu șanse maxime de stabilitate și coerență.

iii. Valoarea ştiinţifică pretinsă candidaţilor

Condiţiile de prezentare la concurs pentru postul care face obiectul prezentului memoriu

sunt prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art.219 alin.(1), lit. a), art. 295

alin. (1) şi art. 301, în HG 457/4.05.2011, OMEN nr. 6560/20.12.2012 şi în Metodologia


2

..



.

DECANAT.

pentru organizarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare vacante

din Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie. De asemenea, valoarea ştiinţifică care se

pretinde candidaţilor trebuie să fie una ridicată, pentru a se putea înscrie şi achita exemplar

de exigenţele dinamicii perpetue a cercetării şi învăţământului actual.

iv. Numărul posturilor existente deja în aceeaşi specialitate

În statul de funcţii al Departamentului de Studii Româneşti nu există niciun post care să

cuprindă disciplinele Limba greacă (2 ore CP), respectiv Istoria culturii şi civilizaţiei

greceşti (1 oră curs/1 oră seminar) şi Istoria culturii şi civilizaţiei latine(1 oră curs/1 oră

seminar).

v. Analiza statistică pe ultimii trei ani privind evoluţia numărului de candidaţi la

specializările la care se scot posturile la concurs

În ultimii trei ani, situaţia studenţilor înscrişi la specializările la care se predau disciplinele

cuprinse în structura postului scos la concurs este următoarea:

Programul: Teologie ortodoxă / Limba greacă

An şcolar Număr

de studenți

2013-2014

2014-2015

2015-2016

30

30

38

Programul: Teologie ortodoxă / Istoria culturii şi civilizaţiei greceşti

An şcolar Număr

de studenți

2013-2014

2014-2015

2015-2016

30

30

38

Programul:Teologie ortodoxă/ Istoria culturii şi civilizaţiei latine

An şcolar Număr

de studenți

2013-2014

2014-2015

2015-2016

30

30

30


3

..



.

DECANAT.

vi. Salariul minim de încadrare

Salariul minim de încadrare pentru un conferențiar titular este de 1984 RON/ lună.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMÂNEȘTI

PAGINA 1 | B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România. Tel./Fax: +4 0256-592.164 (318), www.litere.uvt.ro

POLITICA RESURSELOR UMANE

Într-un context legislativ care condiţionează foarte strict evoluţia mediului academic în privinţa

resurselor umane, strategia de resurse umane a departamentului urmărește:

- angajarea şi promovarea pe posturi cu respectarea criteriilor la nivel naţional şi a celor specifice

facultăţii şi fără a neglija sustenabilitatea specializării la care se propune promovarea;

- sprijinirea pentru accesul la grade universitare superioare a cadrelor didactice cu merite academice

evidente şi care au dovedit implicare în toate sectoarele vieţii academice;

- atragerea de colaboratori de prestigiu, care să aducă departamentului atât beneficii în plan academic,

cât şi în plan financiar;

- eficientizarea relaţiei cu colaboratorii care susţin activităţi în regim de plata cu ora şi monitorizarea

modului în care aceştia îşi îndeplinesc sarcinile.

O atenție sporită trebuie acordată situației pensionărilor în rândul cadrelor didactice titulare ale

departamentului. În viitorii 5 ani nu mai puțin de trei cadre didactice titulare vor atinge vârsta pensionării.

Posturile scoase la concurs vor suplini, pe termen mediu și lung, această situație.

Director de departament

Conf. dr. Dumitru Tucan

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE


PAGINA 1 | B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România. Tel./Fax: +4 0256-592.164 (318), www.litere.uvt.ro

STRATEGIA DE CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ A DEPARTAMENTULUI DE STUDII ROMÂNEȘTI

a) Activitatea de cercetare științifică e esențială pentru vitalizarea departamentului, atât în ceea ce

privește resursa umană, cât și pentru procesul educațional sau vizibilitatea națională sau internațională a acestuia.

Activitatea de cercetare științifică poate însemna în același timp atragerea de resurse financiare, atât de necesare

în contextul actual. Pentru susţinerea activităţii de cercetare ştiinţifică, avem in vedere:

- elaborarea unor strategii de cercetare științifică pe domeniile și subdomeniile gestionate de

departament;

- stimularea participării la competiţii pentru obţinerea de granturi pe plan naţional şi internaţional;

- încurajarea relaţiilor academice cu partenerii din țară și străinătate;

- continuarea tradiţiei de organizare de manifestări ştiinţifice prestigioase dedicate atât cadrelor

didactice şi cercetătorilor, cât şi studenţilor;

- încurajarea cadrelor didactice de a participa la conferințe naționale și internaționale de prestigiu; o

discuție, la nivelul facultății, despre distribuirea echitabilă a sprijinului financiar în vederea participării

la aceste conferințe;

- analiza posibilității de a crea o revistă de studii românești, care să conțină articole de istorie, cultură,

limbă, literatură și civilizație românească; indexarea ei într-o bază de date internațională;

b) Din punct de vedere practic, strategia presupune următoarele:

- coagularea unor echipe de cercetare care să cuprindă atât membri ai departamentului, cât și membri ai

DLLM, echipe care să se concentreze pe interese specifice (lingvistică, studii literare, studii culturale

etc.); încurajarea creării de noi direcții de cercetare;

- ajutor logistic (i.e. infrastructura instituțională de care e responsabil și departamentul) în vederea

depunerii de proiecte; ajutor în relația cu conducerea facultății și a universității;

- inițierea unor contacte de lucru cu departamentele similare din universitățile românești (în special cele

din consorțiu) în vederea colaborării în cercetarea științifică;

- o discuție la nivel de facultate despre ajutorul financiar de care să beneficieze colegii care partcipă la

conferințe prestigioase;

Director department

Conf. dr. Dumitru Tucan


1

..



.

DECANAT.

STRATEGIA DE FINANŢARE

A FACULTĂŢII DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMÂNEŞTI

Deşi în ultimii ani Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a înregistrat un deficit

financiar, menţionăm faptul că deficitul anual şi cumulat al facultăţii este rezultatul unei probleme

structurale a specializărilor noastre, care sunt subfinanţate, având în vedere că ele sunt în

majoritate specializări duble. Cu toate acestea, în ultimii doi ani strategia de dezvoltare a facultăţii

şi a departamentelor a urmărit cu insistență îndeosebi eliminarea deficitului, ceea ce s-a şi obţinut,

după cum o arată bugetul de venituri și cheltuieli. Acest lucru a fost posibil prin:

- reorganizarea programelor de masterat;

- strategia activă de dezvoltare a şcolii doctorale, care a adus facultăţii un excedent

semnificativ;

- organizarea financiar avantajoasă a planurilor de învăţământ şi a formaţiilor de

studiu;

- reducerea drastică a numărului de posturi vacante, la minimum necesar;

- pensionarea cadrelor didactice care au depăşit vârsta de 65 ani.

Reducerea numărului de posturi titulare şi vacante justifică, în consecinţă, nevoia ocupării

unui număr minim de posturi cu titulari care să ajute specializările atât în vederea reacreditărilor

ulterioare, cât şi în vederea susţinerii calităţii didactice şi de cercetare.

Pentru anul 2015-2016 facultatea ar dori să propună scoaterea la concurs a posturilor

strict necesare. Totodată, facultatea mai propune scoaterea la concurs a acestor posturi doar în

semestrul al II-lea, pentru înregistrarea unor cheltuieli mai mici în cursul acestui an. Astfel,

ocuparea lor efectivă ar avea loc în anul universitar 2016-2017.

DIRECTOR DE DEPARTAMENT,

Conf. univ. dr. Dumitru Tucan

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ȘI TEOLOGIE


Colectivul de Limba română

APROBAT,

RECTOR,

PROF UNIV. DR. MARILEN PIRTEA

ANEXA ________ LA

CM _______________

Titular de post:

Luat la cunostinta

Data:

Semnatura titularului______________

FISA POSTULUI

1. Denumirea postului: Lector universitar

2. Pozitia in statul de functiuni:25

3. Nivelul postului: Conferențiar

4. Descrierea postului:

a. Pregatirea profesionala impusa ocupantului postului: doctorat

b. Experienta necesara executarii sarcinilor postului: -

c. Dificultatea sarcinilor postului: mediu

d. Sfera de relatii (de a intra in relatii, de a raspunde):

a. de subordonare – raspunde de activitatile din post in fata decanului si

şefului de departament

b. functionale: cu celelalte posturi din compartiment – raspunde de

indeplinirea sarcinilor postului

c. colaborare: cu posturi din alte compartimente – raspunde de indeplinirea

sarcinilor de colaborare cu alte departamente din universitate (DPPD)

5. Descrierea activitatilor (sarcinilor) corespunzatoare postului:

Repartizarea programului de lucru pe activitati se face dupa cum

urmeaza:

40 ore / saptamana

A. Activitati normate in statul de functiuni 16 ore/saptamana

I. Activitati de predare, seminar, laborator, lucrari practice

(inclusiv pregatirea acestora) – 28 saptamani

10 ore/saptamana

1. Cursuri la ciclul I licenta 8 ore /saptamana

2. Cursuri la ciclul II master

3. Cursuri la forma studii academice postuniversitare

4. Cursuri de perfectionare postuniversitare, inclusiv cursuri

de pregatire pentru examenle de definitivat sau

dobandirea de grad didactic organizate pentru

profesorii din licee, gimnazii si pentru institutori

5. Module de curs pentru formarea continua

6. Cursuri organizate pentru pregatirea doctoranzilor

7. Activitati de seminar, complementare sau nu cursurilor

enumerate la pct. A.I, dupa caz, conform planului

de invatamant

2 oră/saptamana

8. Lucrari practice si de laborator, conform cu planul de

invatamant, complementare sau nu cursurilor de la

pct. A.I

II. Alte activitati – 42 saptamani 6 ore/saptamana

1. Indrumarea (conducerea) proiectelor de finalizare a

studiilor, a lucrarilor de licenta si absolvire

2 ore / săptămână

2. Activitate practica productiva si practica pedagogica

(inclusiv pregatirea acestora)

3. Conducerea activitatilor didactice artistice sau sportive

(inclusiv pregatirea acestora)

4. Activitati de evaluare:

- comisie concurs de admitere

- comisie concurs de doctorat

- comisie sustinere publica teza de doctorat, inclusiv de

evaluarea tezei

- evaluare referat de doctorat

- evaluare in cadrul concursurilor de admitere la toate

formele de invatamant (de lunga durata, de scurta

durata, inclusiv postuniversitar, altele decat

doctoratul)

-evaluare si activati complementare in cadrul comisiilor de

finalizare a studiilor universitare sau

postuniversitare

2,0 ore/saptamana

-activitati privind promovarea cadrelor didactice din

invatamantul preuniversitare:

- evaluare în cadrul activităţilor didactice directe la toate

formele de invatamant – curs, seminar, proiecte de

an, proiecte (lucrări) de finalizare a studiilor

2,0 ore /saptamana

- definitivatul

- grad didactic II

- grad didactic I

- concurs pentru ocuparea posturilor vacante

- activitati privind pregatirea si promovarea cadrelor din

invatamantul superior

B. Activitati normate la catedra – 42 saptamani 16 ore/saptamana

1. consultatii (pentru toate formele conexe cursurilor de la pct.

A.I.)

6,0 ore/saptamana

2. participarea la activitati in interesul institutiei, pregatire

individuala

2,0 ore/saptamana

3. participare la conferinte, simpozioane, congrese, s.a., organizate

in domeniul de activitate principal sau in domenii interdisciplinare

2,0 ore/saptamana

4. infiintarea, aranjarea si modernizarea laboratoarelor, a statiilor

pilot, a centrelor de excelenta (cercetare), a aparaturii de

laboratoare

5. organizarea de schimburi academice intre diferite universitati

din tara si strainatate

2,0 ore/saptamana

6. elaborarea de manuale, indrumare, culegeri de probleme si de

teste si a altor materiale didactice

4,0 ore/saptamana

C. Activitati de cercetare stiintifica – 42 saptamani 8,0 ore/saptamana

1. Activitati pe baza de granturi sau prevazute in plan intern 4,0 ore/saptamana

2. Activitati pe baza de contracte sau prevazute in plan intern 4,0 ore/saptamana

NOTA: Fisele individuale vor include obligatoriu activati in toate capitolele FISEI

POSTULUI, respectiv A, B, C cu activitatile respective. In proiectele fiselor de post nominale

se vor inscrie orele pe saptamana la activitatile unde este cazul din interiorul capitolelor

respective.

Constituie sarcini de serviciu si urmatoarele:

- Respecta prevederile R.O.I. si dispozitiile Conducerii

Universitatii, facultatii si catedrei

- Respecta Normele de Protectia Muncii si P.S.I.

- Raspunde de pastrarea bunurilor primite in gestiune

- Respecta Normele de folosire a apraturii din dotare

- Respecta dispozitiile legale privind secretul de serviciu

- Se constituie obligatie de serviciu si sarcinile dispuse de seful

ierarhic superior.

Decan, Director de

Departament,

Conf. Dr. Dana Percec Conf. dr. Dumitru

Tucan

Vizat,

Departament Resurse Umane

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara

1.2 Facultatea / Departamentul Litere, Istorie şi Teologie

1.3 Catedra Studii Româneşti

1.4 Domeniul de studii Teologie pastorală

1.5 Ciclul de studii Licenţǎ

1.6 Programul de studii / Calificarea Teologie pastorală

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Istoria culturii şi civilizaţiei grecesti

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Ob.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 8

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi……………………………………

3.7 Total ore studiu individual 32

3.8 Total ore pe semestru 74

3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la

Internet

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la

Internet

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

identificarea unor locuri, fapte, procese și concepte definitorii pentru matricea civilizației

grecești antice

folosirea unor instrumente adecvate pentru înțelegerea și interpretarea elementelor-cheie /

trăsăturilor definitorii ale patrimoniului cultural elen, mai ales a celui antic;

Co

mp

eten

ţe t

ransv

ersa

le

- valorificarea creativă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de

conţinuturile ştiinţifice abordate;

- dezvoltarea curiozităţii cognitive, a integrării diferitelor informaţii pentru interpretarea

complexă a unui text latinesc.

- organizarea unui proiect individual ; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de

informare, prin proiecte în echipă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei - Asumarea conștientă a unor repere din patrimoniul spiritual și

cultural elen, fundamentale pentru societatea europeană, și

valorizarea acestora;

7.2 Obiectivele specifice - explicarea etimologică a termenilor de origine latină din limbi

europene

8. Conţinuturi

8.1 Curs –

1. Lumea homerică – miturile esențiale

2. Creta – o incursiune în civilizația minoică

3. Polis – un model de organizare comunitară;

4. Tradiția festivalurilor – între ritual și recreere;

5. Teatrul: spațiile destinate spectacolelor, tragedia și comedia

greacă;

6. Socrate și gândirea rațională – fundamentele filosofiei:

7. Banchetul – o instituție socială. Platon. Aristotel;

Metode de predare

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Observaţii

2h

2h

2h

2h

2h

2h

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Oameni și eroi, oameni și zei, reguli și ierarhii sociale mitice,

imagini și simboluri homerice, mituri conexe epopeilor

homerice etc.

2. Lumea insulară greacă; civilizația palațială și imaginea

arhetipală a labirintului (Knossos, Phaistos, Gortyna etc.),

pictura cretană etc.

3. Atena, Sparta, coloniile; monarhie și democrație; cetatea ca

imagine a lumii etc.

4. Olimpiadele, muzica, dansul etc.

5. Pasaje celebre, în traducere; relația societate – artă

dramatică;

6. Concepții și concepte relevante pentru gândirea antică și

postantică;

7. Dezbaterile filosofice;

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

Bibliografie

Bucureşti,

1972.

-BUȘULENGA ,Zoe, Itinerar cultural european, Ed. Garamond, București, 2007 (cap.

„Grecia”, pp. 7-64).

Ed. Eminescu, Bucureşti, 1974.

Lider, București, 2003.

urmele lui Homer, vol.I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

8 Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de învǎţǎmânt al

altor centre universitare din ţarǎ.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din

nota finală

10.4 Curs - corectitudinea si completitudinea cunostinţelor;

- coerenţa logică;

-gradul de asimilare a limbajului de specialitate;

Examen scris 60%

10.5

Seminar /

laborator/cp

Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate;

Capacitatea de aplicare a acestora în practicǎ;

Criterii ce vizeazǎ aspecte atitudinale:

conştinciozitatea, interesul pentru studiu individual

verificare oralǎ

lucrǎri scrise: teme,

10%

20%

etc. proiecte, traduceri

participare la cursuri

10%

10.6 Standard minim de performanţă

9 Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de culturǎ greacǎ şi a unor deprinderi de interpretare a textelor

grecesti fundamentale;

10 obţinerea punctajului minim la activitatea de seminar şi la colocviul final.

Data completării

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura şefului departamentului

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Istoria culturii şi civilizaţiei grecesti











Tutoriat 2

Examinări 4






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Internet


Internet


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

identificarea unor locuri, fapte, procese și concepte definitorii pentru matricea civilizației

grecești antice

folosirea unor instrumente adecvate pentru înțelegerea și interpretarea elementelor-cheie /

trăsăturilor definitorii ale patrimoniului cultural elen, mai ales a celui antic;

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le








7.1 Obiectivul general al disciplinei - Asumarea conștientă a unor repere din patrimoniul spiritual și

cultural elen, fundamentale pentru societatea europeană, și

valorizarea acestora;


europene

8. Conţinuturi

8.1 Curs –

1. Nașterea științelor;

2. Discursul și dezbaterea;

3. Arta Eladei (Antichitatea, lumea elenistică, Bizanțul)

4. Marea – tradiția navigației;

5. Spații sacre – Delphi, Delos, Olympia. Ritualuri;

6. Modele politice; organizarea spațiului comunitar și a celui privat;

7. Antichitatea greacă și lumea prezentului:

Metode de predare

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Observaţii

2h

2h

2h

2h

2h

2h


1. Curiozitatea, nevoia de metodă și explicație rațională;

2. Agora ca spațiu al dialogului de idei și al competiției

politice; idealul libertății și al gândirii independente;

3. Lucrări celebre și semnificația lor; relația obiect – spațiu –

epocă – obiectiv turistic; o lume a muzeelor: valori ale

patrimoniului elen în muzeele Greciei și ale Europei etc.

4. Expedițiile mitice;

5. Sanctuare și temple;

6. Sparta şi puterea militară. Atena şi democraţia;

7. Kalokagathia, gândirea rațională;

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

2h

2h

2h

2h

2h

2h

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia

2h

Bibliografie

1972.

DRÎMBA, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.I, II, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987.

-BUȘULENGA ,Zoe, Itinerar cultural european, Ed. Garamond, București, 2007 (cap.

„Grecia”, pp. 7-64).

, Ed. Denoël, Paris, 1909.

CH, V., Dicționar de mitologie generală, Ed. Științifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1989.

O istorie a Greciei antice, Ed. Albatros, București, 1988.

Ed. Științifică, Bucureşti, 1958.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului



10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3

Pondere din

nota finală




Examen scris 60%

10.5

Seminar /

laborator/cp




conştinciozitatea, interesul pentru studiu

individual etc.

verificare oralǎ


proiecte, traduceri


10%

20%

10%


9 Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de culturǎ greacǎ şi a unor deprinderi de interpretare a

textelor grecesti fundamentale;


Data completării




FIŞA DISCIPLINEI




1.3 Catedra Teologie ortodoxǎ

1.4 Domeniul de studii Teologie ortodoxǎ


1.6 Programul de studii / Calificarea Teologie ortodoxǎ pastoralǎ


2.1 Denumirea disciplinei LIMBA GREACA


2.3 Titularul activităţilor de seminar/cp

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OB


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului -

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

Cunoaşterea noţiunilor de bază ale gramaticii limbii greceşti koine a NT.

Capacitatea de a formula o comunicare simplă în limba greacă şi de a traduce texte ale NT din

greceşte în româneşte, analizate gramatical.

Cunoaşterea unui număr de texte din NT, în limba originală.

Receptarea, analiza si aplicarea în exerciţii a unei varietăţi de structuri

lingvistice si de documente originale prezente în literatura greacă veche

Transferul si medierea mesajelor orale si scrise în diverse situaţii de comunicare

Folosirea unor instrumente de analiză în scopul interpretării unei

varietăţi de texte literare grecesti

Identificarea vocabularului specific limbajului filosofic, religios si literar

Recunoasterea unor mărci morfologice; identificarea valorii sintactice a părţilor de

propoziţie

complex la nivelul frazei

Descoperirea structurilor clasice aflate la baza culturii europene

Constientizarea rolului civilizaţiei grecesti în conturarea spiritualităţii

răsăritene de inspiraţie bizantină

Reflecţia valorică asupra propriei persoane si asupra celorlalţi prin

raportarea la modele oferite de Sfânta Scriptură si de operele teologice

ale Sfinţilor părinţi de limbă greacă

Dezvoltarea gândirii analitice şi critice prin stimularea curiozităţii

intelectuale faţă de domenii înrudite

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- valorificarea creativă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile

ştiinţifice abordate;

- dezvoltarea curiozităţii cognitive, a integrării diferitelor informaţii pentru interpretarea complexă a

unui text latinesc.

Organizarea unui proiect individual ; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare,

prin proiecte în echipă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei - cunoaşterea trăsăturilor fundamentale ale limbii eline;

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea şi utilizarea paradigmelor de declinare şi de conjugare;

- capacitatea de a traduce, cu ajutorul dicţionarului, un text elin.

8. Conţinuturi

8.1 Curs - Metode de

predare

Observaţii

8.2 Seminar / laborator Metode de

predare

Observaţii

CP 1

Alfabet, ortografie punctuaţie. Categorii ale numelui. Articolul.

CP 2

Substantive de declinarea I. Substantive de declinarea a II-a.

CP 3

Adjective de declinarea I şi a II-a. Verbul „a fi”.

CP 4

Pronumele personal, reflexiv şi demonstrativ.

CP 5

Verbul. Noţiuni generale. Indicativul prezent activ.

CP 6

Indicativul prezent mediu şi pasiv

CP 7

Indicativul viitor şi imerfect.

Prelegerea

participativǎ,

Dezbaterea,

Problematizarea,

Exerciţiul

Conversaţia

Proiectul

Documentarea pe

web.

2 h

2 h

2 h

2 h

2 h

2 h

Bibliografie

Georgescu, C., Manual de greacă biblică, Nemira, Bucureşti, 2011.

Al. Graur, C. Balmuş, Gramatica limbii greceşti, Iaşi, 1935

J. Humbert, Syntaxe grecque, Paris, ediţia a III-a, 1960

Maria Marinescu-Himu, Felicia Vanţ Ştef, Limba elenă, Bucureşti, 1965

L. R. Palmer, The Greek Language, New Jersey, 1980

D. Pieraccioni, Grammatica greca, Roma, 1986

Felicia Vanţ Ştef, Sintaxa structurală a limbii vechi greceşti, Bucureşti, 1986

Baban, O., Introducere în limba greacă a NT (Koine), Bucureşti: Dorotea, 2002.

Tipei, J. E, Limba greacă a Noului Testament, Oradea: Cartea Crestină, 1994.

Lăzărescu, C., şi Marin, A., Manual de limbi clasice pentru seminariile teologice. anul 3,

Bucureşti: Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993.

Bujor, I. I., şi Chiriac, Fr., Manual de limbi clasice pentru seminariile teologice. anul 4,


Stef, A.F., Manual de greacă veche, Bucureşti: Humanitas, 1996.

Wenham, J. W., The Elements of New Testament Greek, Cambridge: Cambridge UP, 1988.

Zerwick, M. S. J., şi Grosvenor, Mary, A Gramatical Analysis of the Greek New Testament,

Roma: Editrice Pontificio Istituto Biblico, 1993 (4a ed., revizuită)



Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de învǎţǎmânt al altor

centre universitare din ţarǎ.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

10.5 Seminar /

laborator



Criterii ce vizeazǎ aspecte atitudinale: conştinciozitatea,

interesul pentru studiu individual etc.

verificare scrisǎ


proiecte, traduceri


60%

30%

10%


▪ cunoaşterea trăsăturilor fundamentale ale limbii eline;

▪ obţinerea punctajului minim la activitatea de seminar şi la colocviul final.

Data completării


-

Semnătura titularului de seminar/cp

Data avizării în departament

Semnătura şefului departamentului

FIŞA DISCIPLINEI




1.3 Catedra Teologie ortodoxǎ

1.4 Domeniul de studii Teologie ortodoxǎ


1.6 Programul de studii / Calificarea Teologie ortodoxǎ pastoralǎ


2.1 Denumirea disciplinei LIMBA GREACA


2.3 Titularul activităţilor de seminar/cp

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OB


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului -

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector, legătură la Internet


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

Cunoaşterea noţiunilor de bază ale gramaticii limbii greceşti koine a NT.

Capacitatea de a formula o comunicare simplă în limba greacă şi de a traduce texte ale NT din

greceşte în româneşte, analizate gramatical.

Cunoaşterea unui număr de texte din NT, în limba originală.

Receptarea, analiza si aplicarea în exerciţii a unei varietăţi de structuri

lingvistice si de documente originale prezente în literatura greacă veche

Transferul si medierea mesajelor orale si scrise în diverse situaţii de comunicare

Folosirea unor instrumente de analiză în scopul interpretării unei

varietăţi de texte literare grecesti

Identificarea vocabularului specific limbajului filosofic, religios si literar

Recunoasterea unor mărci morfologice; identificarea valorii sintactice a părţilor de

propoziţie

complex la nivelul frazei

Descoperirea structurilor clasice aflate la baza culturii europene

Constientizarea rolului civilizaţiei grecesti în conturarea spiritualităţii

răsăritene de inspiraţie bizantină

Reflecţia valorică asupra propriei persoane si asupra celorlalţi prin

raportarea la modele oferite de Sfânta Scriptură si de operele teologice

ale Sfinţilor părinţi de limbă greacă

Dezvoltarea gândirii analitice şi critice prin stimularea curiozităţii

intelectuale faţă de domenii înrudite

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- valorificarea creativă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile

ştiinţifice abordate;

- dezvoltarea curiozităţii cognitive, a integrării diferitelor informaţii pentru interpretarea complexă a

unui text latinesc.

Organizarea unui proiect individual ; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare,

prin proiecte în echipă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei - cunoaşterea trăsăturilor fundamentale ale limbii eline;

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea şi utilizarea paradigmelor de declinare şi de conjugare;

- capacitatea de a traduce, cu ajutorul dicţionarului, un text elin.

8. Conţinuturi

8.1 Curs - Metode de

predare

Observaţii

8.2 Seminar / laborator Metode de

predare

Observaţii

CP 1

Substantive de declinarea a III-a (teme în oclusivǎ). Text

CP 2

Substantive de declinarea a III-a. (teme în sonantǎ, în siflantǎ şi în vocalǎ). Text.

CP 3

Adjective de declinarea a III-a. Comparaţia adjectivelor. Text.

CP 4

Indicativ aorist activ şi mediu. Text.

CP 5

Indicativ aorist (radical). Text.

CP 6

Participiul şi infinitivul. Text.

CP 7

Conjunctivul şi imperativul. Text.

Prelegerea

participativǎ,

Dezbaterea,

Problematizarea,

Exerciţiul

Conversaţia

Proiectul

Documentarea pe

web.

2 h

2 h

2 h

2 h

2 h

2 h

Bibliografie

Georgescu, C., Manual de greacă biblică, Nemira, Bucureşti, 2011.

Al. Graur, C. Balmuş, Gramatica limbii greceşti, Iaşi, 1935

J. Humbert, Syntaxe grecque, Paris, ediţia a III-a, 1960

Maria Marinescu-Himu, Felicia Vanţ Ştef, Limba elenă, Bucureşti, 1965

L. R. Palmer, The Greek Language, New Jersey, 1980

Felicia Vanţ Ştef, Sintaxa structurală a limbii vechi greceşti, Bucureşti, 1986

Baban, O., Introducere în limba greacă a NT (Koine), Bucureşti: Dorotea, 2002.

Tipei, J. E, Limba greacă a Noului Testament, Oradea: Cartea Crestină, 1994.

Lăzărescu, C., şi Marin, A., Manual de limbi clasice pentru seminariile teologice. anul 3,


Bujor, I. I., şi Chiriac, Fr., Manual de limbi clasice pentru seminariile teologice. anul 4,


Stef, A.F., Manual de greacă veche, Bucureşti: Humanitas, 1996.

Wenham, J. W., The Elements of New Testament Greek, Cambridge: Cambridge UP, 1988.

Zerwick, M. S. J., şi Grosvenor, Mary, A Gramatical Analysis of the Greek New Testament,

Roma: Editrice Pontificio Istituto Biblico, 1993 (4a ed., revizuită)



Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de învǎţǎmânt al altor

centre universitare din ţarǎ.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

10.5 Seminar /

laborator



Criterii ce vizeazǎ aspecte atitudinale: conştinciozitatea,

interesul pentru studiu individual etc.

verificare scrisǎ


proiecte, traduceri


60%

30%

10%


▪ cunoaşterea trăsăturilor fundamentale ale limbii eline;

▪ obţinerea punctajului minim la activitatea de seminar şi la colocviul final.

Data completării


-



FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Istoria culturii şi civilizaţiei latine











Tutoriat 2

Examinări 4






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Internet


Internet

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în

sfera teoretică a culturii şi civilizaţiei.

Conştientizarea contribuţiei culturii latine şi a civilizaţiei antice la constituirea fondului european comun al societăţii contemporane.

Explicarea, interpretarea şi cunoaşterea unor termeni latineşti din sfera culturii şi civilizaţiei

care se regǎsesc în limba contemporanǎ;

Familiarizarea cu etapele de evoluţie ale limbii latine;

Com

pet

enţe

tran

sver

sale








7.1 Obiectivul general al disciplinei Folosirea unor instrumente de analiză în scopul interpretării unei

varietăţi de situatii si aspecte multiculturale pornind de la terminologia

latina regăsită în limbile moderne.


europene

8. Conţinuturi

8.1 Curs –

1. NATURA CULTURII LATINE. “UNIVERSALITATEA”

CULTURII LATINE

2. ORIGINEA LIMBII LATINE LINGUA LATINA:

PERIODIZAREA LATINEI

3. REPERE GEOGRAFICE ALE LUMII ROMANE

3.1. Ape, teritorii, râuri, cetăţi

3.2. Populaţii

4. ROMA - DE LA CETATE LA STAT

4. 1. Periodizare

4.2. Forme de guvernamânt – Eroi, lideri, personalităţi;

5. CLASE SOCIALE

5.1. Instituţii şi exercitarea puterii

6. PUTEREA MILITARA

7.ROMANII SI RELIGIA LOR

Metode de predare

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Observaţii

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h


Seminar 1

- Periodizarea latinei;

Seminar 2

- Cum latina a devenit latină.

Seminar 3

- Localizarea şi recunoaşterea graniţelor lumii romane în

antichitate şi în prezent;

- Analizarea prin comparaţie a hărţilor Imperiului Roman cu

hărţi ale Europei de azi;

- Identificarea vechilor populaţii care stau la baza civilizaţiei

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

Explicaţia,

exerciţiul,

2h

2h

2h

2h

romane

Seminar 4

- Identificarea etapelor evoluţiei Romei de la cetate la imperiu

- Recunoaşterea şi analizarea formelor de guvernamânt şi

elementelor comune antichităţii şi prezentului

Seminar 5

- Identificarea şi analizarea instituţiilor reprezentative şi a

conexiunilor dintre acestea

- Participarea la luarea unor decizii – reale sau imaginare – în

situaţii similare celor antice

Seminar 6

- Strategii militare;

Seminar 7

- Identificarea principalelor divinităţi, compararea cu

modelele greceşti;

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

2h

2h

2h

Bibliografie

Artz, Frederick B. The Mind of the Middle Ages, Third Edition, Revised, The University of Chicago Press,

1980.

Barbu, N. I., Vasilescu, Toma, Gramatica latină, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.

Bassnett, S. 2002. ‘Is There Hope for the Humanities in the 21st Century?’ Arts and Humanities in Higher

Education, 1.

Beard, H. 1990. Latin for All Occasions: Lingua Latina Occasionibus Omnibus. London: Harper Collins.

Benveniste, Emile, Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Les editions de Minuit

Farrell, Joseph, Latin Language and Latin Culture: From Ancient to Modern Times Cambridge:

Cambridge University Press, 2001

Foster, S. 2007. 21st Century Latin: From ASBO Teens to Being Green. Chichester: Sumersdale

Publishers.

Grimal, P., Literatura latină, Teora, 1994.

Enciclopedia civilizatiei romane, volum colectiv, coord. D.Tudor, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti,

1982;

Enciclopedia civilizatiei grecesti, trad. Ioana si Sorin Stati,Ed. Meridiane, Bucuresti, 1970;

Pierre GRIMAL, Civilizatia romana, trad. E, Cizek, Ed. Minerva, Buc uresti, 1973;

Pierre GRIMAL, Dictionar de mitologie greaca si romana, trad. M. Popescu, Ed. Saeculum I.O.,

Bucuresti,2003;

Anna FERRARI, Dictionar de mitologie greaca si romana, trad. D. Cojocaru, E. Stoleriu, D. Zamosteanu,

Ed.Polirom, Iasi, 2003;

Horia C. MATEI, Civilizatia Romei antice, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1980;

Nicolae LASCU, Cum traiau romanii, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1965;

Raymond BLOCH, Etruscii, trad. F. Mihut, Editura Corint, Bucuresti, 2004;

Jean-Noel ROBERT, Roma, trad. S. Ceausu, Ed. Bic All, Bucuresti, 2002;

Bianchi BANDINELLI, Rome, la fin de l’art antique. L’univers de formes, Ed. Gallimard, Paris, 1970;

Eugen CIZEK, Mentalitati si institutii romane, trad. Ilies Campeanu, Ed. Globus, Bucuresti, 1998;

Henri IRENE-MARROU, Istoria educatiei in antichitate, trad. , Ed. Meridiane, Bucuresti, 11997;

Virgil MATEI, Dictionar de maxime, reflectii, expresii latine commentate, Ed. Didactica si Pedagogica

R.A.,Bucuresti, 2007;

Raymond BLOCH,Jean COUSIN,Roma si destinul ei,trad.Barbu si Dan Slusanschi,Ed.Meridiane,

Bucuresti,1985;

Pierre Grimal, CivilizaŃia romană, Minerva, Bucuresti, 1973.

Dicţionarul culturii şi civilizaţiei romane, Ed. Stiinţif. şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

Fustel de Coulanges, Cetatea antică, Editura Librăriei SOCEC, Bucuresti, 1929.

Guţu, G., Dicţionar latin-român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

Jones, P. and K. Sidwell. 1986. Reading Latin: Grammar, Vocabulary and Exercises. Cambridge:

Cambridge University Press.

O’Mara, L. (ed.) and Williams, R. (trans.). 2004. Laughable Latin: Witty Latin Phrases for all Occasions.

London: Michael O’Mara Books.

Mount, H. 2006. Amo, Amas, Amat... and all that: How to become a Latin lover. London: Short Books.

Sidney Allen W., Vox Latina Cambridge: Cambridge University Press, 1970.

Medieval Latin: An Introduction and Bibliographical Guide, ed. F. A. C. Mantello and A. G. Rigg,

Washington, DC: Catholic University of America Press, 1996.

Rev. H.P.V. Nunn, An Introduction to Ecclesiastical Latin,

Simenschi, Th., Un dicţionar al înţelepciunii, Editura Junimea, Iaşi, 1973.

***Scriitori greci şi latini, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

Vlăduţescu, Gh., Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie, Editura Albatros, Bucureşti,

1991.





10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din

nota finală




Examen scris 60%

10.5 Seminar

/

laborator/cp





etc.

verificare oralǎ


proiecte, traduceri


10%

20%

10%


9 Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de culturǎ latinǎ şi a unor deprinderi de interpretare a textelor

latine fundamentale;


Data completării Semnătura titularului de curs



FIŞA DISCIPLINEI





1.4 Domeniul de studii Teologie




2.1 Denumirea disciplinei Istoria culturii si civilizatiei latine



2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Ob.








Tutoriat 2

Examinări 4






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Internet


Internet

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în

sfera teoretică a culturii şi civilizaţiei.

Explicarea, interpretarea şi cunoaşterea uor termeni latineşti din sfera culturii şi civilizaţiei

care se regǎsesc în limba contemporanǎ;

Familiarizarea cu etapele de evoluţie ale limbii latine;

Com

pet

enţe

tran

sver

sale








7.1 Obiectivul general al disciplinei Folosirea unor instrumente de analiză în scopul interpretării unei

varietăţi de situatii si aspecte multiculturale pornind de la

terminologia latina regăsită în limbile moderne.

7.2 Obiectivele specifice explicarea etimologică a termenilor de origine latină din limbi

europene

8. Conţinuturi

8.1 Curs –

CURS I

1.1. Zeii. Preoţii şi templele

1.2. Cultul public

1.3.Cultul privat

CURS II

2.1.Arta: Pictura şi sculptura

2.2. Arhitectura. Principalele monumente din Roma

CURS III

3.1.Arta cuvântului

CURS IV

Literatura - Naşterea genurilor literare. Scriitori latini

CURS V

Scoala şi educaţia. Scrierea.

CURS VI

Viaţa privată. Numele romane. Familia

CURS VII

Latina medievală

Metode de predare

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Prelegerea

Observaţii

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h


Seminar 1

- Receptarea si definirea unor concepte, rămase până astăzi

în practicile cultural-religioase;

Seminar 2

- Forme de artă proprii culturii latine

Seminar 3

- Limba latină şi limba greacă – bază a culturii europene şi a

limbilor moderne

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

2h

2h

2h

Seminar 4

Inceputurile genurilor literare si compararea cu situaţia actuală a

acestora

Importanţa discursului, a artei de a convinge;

Seminar 5

- Latina în şcoli. Vorbire şi pronunţie

Seminar 6

- Termeni specifici, păstrati în limbajul modern ca şi a

obiectelor numite, existente pâna astăzi în uzul nostru

Seminar 7

- Creştinismul: de la sectă periculoasă la religie de stat.

Europa după Roma.

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

Explicaţia,

exerciţiul,

Conversaţia,

Prelegerea

participativǎ

2h

2h

2h

2h

Bibliografie

Artz, Frederick B. The Mind of the Middle Ages, Third Edition, Revised, The University of Chicago Press,

1980.

Barbu, N. I., Vasilescu, Toma, Gramatica latină, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969.

Bassnett, S. 2002. ‘Is There Hope for the Humanities in the 21st Century?’ Arts and Humanities in Higher

Education, 1.

Beard, H. 1990. Latin for All Occasions: Lingua Latina Occasionibus Omnibus. London: Harper Collins.

Benveniste, Emile, Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Les editions de Minuit

Farrell, Joseph, Latin Language and Latin Culture: From Ancient to Modern Times Cambridge:

Cambridge University Press, 2001

Foster, S. 2007. 21st Century Latin: From ASBO Teens to Being Green. Chichester: Sumersdale

Publishers.

Grimal, P., Literatura latină, Teora, 1994.

Guţu, G., Dicţionar latin-român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

Jones, P. and K. Sidwell. 1986. Reading Latin: Grammar, Vocabulary and Exercises. Cambridge:

Cambridge University Press.

O’Mara, L. (ed.) and Williams, R. (trans.). 2004. Laughable Latin: Witty Latin Phrases for all Occasions.

London: Michael O’Mara Books.

Mount, H. 2006. Amo, Amas, Amat... and all that: How to become a Latin lover. London: Short Books.

Sidney Allen W., Vox Latina Cambridge: Cambridge University Press, 1970.

Medieval Latin: An Introduction and Bibliographical Guide, ed. F. A. C. Mantello and A. G. Rigg,

Washington, DC: Catholic University of America Press, 1996.

Rev. H.P.V. Nunn, An Introduction to Ecclesiastical Latin,

Simenschi, Th., Un dicţionar al înţelepciunii, Editura Junimea, Iaşi, 1973.

***Scriitori greci şi latini, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

Vlăduţescu, Gh., Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie, Editura Albatros, Bucureşti,

1991.



Conţinutul disciplinei este in concordanţǎ cu cel aparţinând disciplinelor similare din planul de

învǎţǎmânt al altor centre universitare din ţarǎ.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din

nota finală



Examen scris 60%


10.5

Seminar /

laborator/cp





etc.

verificare oralǎ


proiecte, traduceri


10%

20%

10%


Dobîndirea unor cunoştinţe fundamentale de culturǎ latinǎ şi a unor deprinderi de interpretare a textelor

latine fundamentale;

obţinerea punctajului minim la activitatea de seminar şi la colocviul final.

Data completării




xii. Extras din procesele-verbale ale ședințelor de Departament și Consiliul Facultății

Extras din procesul-verbal al ședinţei Departamentului de studii românești

din data de 17 iunie 2015

Omis cele de omis

Directorul Departamentului, conf. univ. dr. Mirela Borchin, prezintă membrilor memoriul

justificativ privind scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice din statul de funcţii al

Departamentului:

- conferențiar, poz. 4;



- lector, poz. 25;

- lector, poz. 55;

- asistent, poz. 13.

Având în vedere strategia de dezvoltare a Departamentului atât în planul ofertei educaţionale,

cât şi în planul cercetării ştiinţifice, pe de o parte şi strategia sa de dezvoltare a resurselor umane,

pe de altă parte, membrii Departamentului de studii românești prezenţi au votat în unanimitate

scoaterea la concurs a postulurilor menţionate mai sus.

DIRECTOR DEPARTAMENT

Conf. univ. dr. Mirela Borchin

Extras din procesul-verbal al ședinţei Consiliului Facultății de Litere, Istorie și Teologie

din data de 15 iulie 2015

Omis cele de omis

Decanul Facultății, conf. univ. dr. Dana Percec, prezintă Consiliului posturile didactice pe

care cele două departamente le propun pentru scoaterea la concurs în anul universitar 2015-2016.

Consiliul votează în unanimitate cele șapte posturi, șase la Departamentul de studii

românești (conferențiar, poz. 4; conferențiar, poz. 20; conferențiar, poz. 50; lector, poz. 25;

lector, poz. 55; asistent, poz. 13) și unul la Departamentul de limbi și literaturi moderne

(conferențiar, poz. 52).

DECAN

Conf. univ. dr. Dana PERCEC

memoriu justificativ pentru scoaterea la concurs a … · 2019-11-24 · (1 oră curs/1 oră...

Documents