Materialele de obturaţie de bază de ultimă oră

Efectuat de: Verebceanu Felicia grupa 3503

Materialele de obturatie

Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.

Evaluarea materialelor dentare Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste

biologice. Biocompatibilitatea: -proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are

urmatoarele proprietati:         bioinert;         neiritant;         nealergic;         necancerigen.

I) Etapa de laborator:

toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica: -se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata

animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de

laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se

nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul

urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

        Testul citotoxic-iritational:

a)      in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti -animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore.

Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului.

b)      in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic).

Testul alergicsi etapa de laborator

        Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local), la 24 ore.

Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.

Daca nu apar se va trece mai departe la alt test. II. Etapa de laborator. Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini,

iepuri, mai mute) . Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi, lineri. La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii, sunt sectionati, se obtin lame si se

examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv). Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.         La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala

daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor.

        La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.

III Testarea clinica

Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare).

Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei.

MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE

1.RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite ; -pulbere +lichid (foarte toxic) ; -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). 2.RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor

(initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ; -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ; -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor

adezive. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer); ORTHOMITE(SUA); ADHESIVE

3.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.);

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.

Clasice : macroumplutura ;15-20 ; microumplutura :0,05-0,1 ; Moderne : hibride (condensate). Forma de prezentare :         generatia I  Pasta/Lichid : SMILE, KERR nu contine agent de gravaj, bonding sunt autopolimerizabile.         generatia II  Pasta -Pasta  : CONCISE, ADAPTIC ; nu au agent de gravaj ;.         generatia III Pulbere -Lichid : PALAKOV, EVICROL ;fara agent de

gravaj Pasta -Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj.         generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND; in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,         generatia V Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;

Răşini acrilice de generatia a IVa

Tetric

Răşini acrilice de generaţia a IVa

Răşini compozite

Tehnica de lucru : 1)      se alege rasina compozita ; 2)      conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de

curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)      Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure.

4)      Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare -bondingul - ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt.

5)      Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

Proprietăţile răşinilor compozite 

1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).

2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20.

4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare 10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in

cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice.

Răşini compozite de generaţie nouă: Matrix, Fussion

Răşini compozite de ultimă generaţie: Breeze, Reflexions

COMPOMERII

Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto.

Produse comerciale: F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Proprietăţile şi indicaţiile compomerilor

Proprietati : Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ; Se aplica usor, nu adera de instrumentar ; Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ; Elibereaza fluor  in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv); Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare. Indicatii : De electie clasa III, clasa IV ; Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ; Cariile radiculare ; Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ; Restaurari de bonturi - coroana mai prezinta ½ din peretii ei ; Restaurari coronare dinti fracturati ; Clasa I, II dintii temporari.

Tehnica de lucru :

1)Alegerea nuantei compomerului ; 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune

cuneiforme se curata mecanic-perie+pasta pentru profilaxie) ;

3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10 secunde.Fotopolimerizare10 secunde.

4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde; 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).

Materiale compomere de ultimă oră

CIMENTURI IONOMERE DE STICLA

Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , solutii de homo- si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat.

Clasificare : chituri adezive ;(luting cement) ; cimenturi pentru restaurari coronare ; cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ; Forma de prezentare : a)      pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ; b)      sistem bicomponent predozat ; c)      sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si

inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale:

a)      FUJI IONOMER (clasa I, II, III) ASPA I -IV-abandonate -valoare istorica; GLASIONOMER CEMENT - FUJI DUET-

pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe) FUJI-CAP2-GC; c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul

anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid.

CHELON

Proprietatile C.I.S.

1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.

2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ; 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ; 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda

prelucrarea riguroasa. 7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14.

Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.La 48 ore proprietati maxime.

8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.

9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.

10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.

Cimenturi ionomere de sticlă

CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.

Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici); Forme de prezentare : Sistem:  monocomponent: pasta; bicomponent: pulbere-lichid (sistemul nu

prezinta poliacilul tipic C.I.S. modificat cu rasini); capsulat. Denumiri comerciale: VITREMER (3M); FUJI II LC(GC); VITREBOND(3M); PHOTAC-FIL (ESPE); PHOTAC -FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.

Proprietati:

      Stabilitatea dimensionala :contractie -60%/1 minut asemanator R.D.C.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.D.C.-uri ;

      Ph acid : 3,5 ;       Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile

datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp ;

      Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) ;

      Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) ;       Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede ;

Vitrebond- ciment ionomer

Mulţumesc pentru atenţie