Serie nouå, nr. 219-220 / iulie 2012

Învecinarea pe mai mult de jumãtate dinîn tin derea frontierelor a teritoriului etnic ro mâ -nesc cu cel ucrainean a fãcut ca de-a lungul vea - curilor românii sã fie în raporturi foarte strânsecu ucrainenii. „Relaþiile cu ucrainenii plea cã -dupã Nicolae Iorga - din secolul al XII-lea, dacãnu ºi de mai înainte ºi ele nu s-au între rupt ni ci -odatã. În ceea ce priveºte legãturile comercialecu Ucraina, ele pot fi ur mã rite chiar de la înce -pu tul existenþei Mol dovei ca stat“ (NicolaeIorga, Scurtã istorie a slavilor rãsã ri teni. Rusiaºi Polonia. Sim ple linii de orien tare, Bucureºti,1919, p. 10).

Deºi, începând din secolul al XIV-lea, ucrai -nenii vestici ºi, parþial, cei estici ºi-au dus viaþaîn cadrul unor state strãine, acest lucru nu a îm -piedicat multiple forme ale contactelor ro mâ no-ucrainene. Interesele economice ºi cre dinþacomunã - ortodoxismul - care-i leagã pe românide ucraineni au apropiat întotdeauna cele douãpopoare. Dacã avem în vedere numai comerþulpe care-l face Lvovul, capitala Galiþiei, cu ora -ºe le moldoveneºti ºi chiar cu cele munteneºtisau schimbul de valori deosebit de activ în se co -lul al XVII-lea, dupã ce Petru Movilã devinemai întâi arhimandrit al mãnãstirii PecerskaLavra, iar apoi, în 1633, mitropolit al Kievului ºiHali ciu lui, atunci înþelegem foarte bine de ceaceste contacte au fost atât de vii.

Dar apropierea, manifestatã în toate do me -niile de activitate, dintre cele douã po poa re afost fa vorizatã ºi de prezenþa popula þiei ucrai ne -ne pe teritoriul românesc ºi a celei ro mâneºti peteritoriul ucrainean.

Cele douã tipuri de contacte, marginal (ge -ne ra tor de relaþii economice, comerciale, po -litico-mi litare, culturale ºi, inclusiv, religi oase,de ajutor reciproc în faþa propagandei ºi ofen-sivei ca to lice) ºi intraregional (de convieþuire ºisimbio zã etnicã, petrecute pe ambele teritorii),au dus la nevoia de comunicare între cele douãpo pu laþii, factor sociolingvistic im portant carefavo ri zeazã bilingvismul, ca formã ºi condiþiede bazã a in fluenþelor reciproce.

Problema raporturilor lingvistice ale ro mâ -nilor cu ucrainenii, din punctul de vedere al in -flu enþei româneºti, a fost studiatã mai ales înultimele decenii de cãtre mai mulþi lingviºti atâtromâni, cât ºi ucraineni. Un studiu sistematic ºicomplet asupra acestei probleme, aºa cum amfã cut noi de pildã pentru limba ucrai neanã (v.

Ion Robciuc, Raporturile ling vis ticeromâno-ucrainene, Bucureºti, 1966),de la Fr. Miklosich încoace, dupã câteºtim, nu s-a în tre prins. O consultareaten tã a nume roaselor dicþionare ucrai -nene ºi materiale dialectale a dus la re -zul tate surprinzãtoare. În lista de cu -vin te întocmitã de noi pentru elemen -tele le xi cale româneºti din ucrai neanã,în numãr de 758 de cuvinte, 200 dintreele nu se regãsesc în contribuþiile ante -rioa re. Cuvintele pãtrunse din limbaromâ nã în limba ucraineanã n-au avuttoate aceeaºi soartã. Unele dintre ele aufost atestate numai în ariile bilingvecare fa vorizau împrumutul, iar alteles-au ge ne ralizat pe suprafeþe de terenîntin se. Examinând cuvintele cuprinseîn lista de cuvinte observãm cã ele con-stituie împrumuturi din domeniile celemai va riate. Ca numãr ºi vechime, pepri mul plan se situeazã elementele le -xi cale din sfera creºterii vitelor ºi maiales a pãstoritului: bálega, blýndyi,brýn dza, ciúlyi, floiéra, komárnyk,kuléºa º.a.

Influenþa româneascã asupra limbiiucrainene s-a exercitat, de asemenea, îndomeniul foneticii (uºoara palatalizarea consoanelor dentale înainte de vo ca -le le e, y) ºi morfologiei graiurilorucrai nene (formarea gradului compara-tiv al ad jec tivelor ºi adverbelor cu ajutorul ad -ver bului românesc mai).

Despre influenþa limbii ucrainene asupracelei române s-au scris, mai ales în ultimele de -cenii ale secolului trecut, contribuþii nume roaseºi valoroase. Pe baza datelor noi, tema a fostreluatã, în ultima perioadã, de noi, din per s pec -ti va unei îndelungate experienþe. Uti li zând dic -þio narele româneºti, hãrþile din atla se ºi, maiales, glosarele, textele ºi mono gra fiile dialec-tale, am stabilit un numãr de aproximativ 1.000de cuvinte de origine ucrai neanã. Tre buie su bli -niat, însã, cã elementele lexicale ucrainene dinlimba românã nu stau toate pe acelaºi plan dinpunctul de vedere al importanþei lor. Cele maimulte dintre ele apar numai în ariile de influenþãucrai nea nã compactã, iar altele au o rãspândire(aproape) generalã (báh nã, bálie, bezmétic,borº, lan, rostopáscã º.a.). Se poate observa, de

asemenea, cã unele cuvinte de origine ucrai -neanã (calíc, tová rãº, válmã) fac parte din lexi-cul fundamental, de 1419 de unitãþi, al celor maiimportante elemente de vocabular al limbiiromâne.

În ceea ce priveºte vechimea elementelor le -xi cale de origine ucraineanã, este necesar sãreþi nem cã dialectele sud-dunãrene nu cunoscase me nea împrumuturi. Raporturile limbii ro -mâ ne cu limba ucraineanã dateazã, dupã Al.Rosetti ºi alþi lingviºti, din secolul al XII-lea; G.Ivãnescu considerã cã limba românã a începutsã fie influenþatã de ucraineanã din secolele alX-lea sau al XI-lea.

Cercetãrile ulterioare vor scoate la ivealã,desigur, lucruri noi ºi importante atât pentrulim ba românã, cât ºi pentru limba ucraineanã,deopotrivã.

Ion ROBCIUC

RR aa pp oo rr tt uu rr ii ll ee ll ii nn gg vv ii ss tt ii cc ee rr oo mm ââ nn oo -- uu cc rr aa ii nn ee nn ee

Universitatea Naþionalã „Iuri Fedkovyci”din Cernãuþi înfiinþatã în 1875

curierul ucRainean52

Domnule Redactor-ºef,

În ziua de 11.07.2012, în ziarul „Monitorulde Suceava“, a apãrut articolul „Referendum ºiCongres Extraordinar pentru alegerea unei noiconduceri la Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia“, semnat de Sandrinio Neagu.

În virtutea dreptului la replicã, vã rugãm sãpublicaþi urmãtoarele:

Dumitru Morhan, semnatarul comun alcomunicatului, este un infractor de drept co -mun, fiind condamnat la 3 ani de închisoare,prin Decizia penalã nr. 31/19.03.2012 pronun -þatã de Curtea de Apel Suceava în dosarul penalnr. 6733/86/2009.

Cum „nãravul din fire nu are lecuire“, acestMorhan s-a dat din nou în spectacol, a comis in -fracþiunea de uzurpare de calitãþi oficiale, sem - nând convocarea aºa-ziselor Referendum ºiCon gres Extraordinar al Uniunii Ucrainenilor

din România, în calitate de prim-vicepre ºe din te.Acest individ nu are nicio calitate, fiind

exclus încã în 2003 din Uniunea Ucrainenilorpentru comiterea de infracþiuni ºi pentru sãvâr -ºirea unor fapte incompatibile cu intereseleUniunii noastre.

Pentru a scãpa de rãspundere penalã, acestimpostor a mai organizat, cu de la sine putere,un congres de unificare a Uniunii Ucrainenilorcu Uniunea Democratã a Ucrainenilor în ziuade 28.01.2012, care s-a desfãºurat într-o cârciu -mã din localitatea Miliºãuþi ºi la care au partici -pat 6 persoane. Uniunea noastrã a depus plân-gere penalã la Parchetul de pe lângã Jude cãtoriaSuceava.

Pentru a scãpa de acest nou dosar penal,Morhan Dumitru a convocat, potrivit ar ti coluluidin ziar, un referendum ºi un congres extraordi-nar. Prin aceastã faptã mârºavã se va alege cuun nou dosar penal.

Prin urmare, îi informãm pe membrii Uniu -nii Ucrainenilor din România cã nu am convo-cat niciun referendum, o astfel de activitate nicinu este prevãzutã în Statutul nostru ºi nici înLegea nr. 3/2000 privind organizarea ºi desfã -ºurarea referendumului, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, iar un congres extraordinarse convoacã de cãtre Consiliul UUR cu cel pu -þin 60 de zile înainte de data desfãºurãrii lui lacare participã aceiaºi delegaþi care au fost laCongresul precedent.

Îi atenþionãm pe complicii lui Morhan Du -mitru cã prin susþinerea acestuia se fac rãs pun - zãtori de aceleaºi fapte penale, iar pe membriiUniunii noastre sã nu dea curs provocãrilorunor impostori.

ªtefan BUCIUTA,preºedinte al UUR,

deputat

În perioada ce aurmat celui de-al VI-lea Congres al UniuniiUcrainenilor din Ro -mâ nia, desfãºurat laTimiºoara, în zilele de30 septembrie -1 octombrie 2011, în deplinã re -gularitate statutarã ºi cu respectarea principiilorºi nor me lor democratice, activitatea corectã ºide vo tatã scopurilor pentru care a fost creatãUniu nea a fost umbritã de unele influenþe ºi acþi-uni de na tu rã a-i distruge unitatea ºi credibi -litatea. Ac tivi tã þile separatiste au fost incitate dinafara UUR, de cãtre persoane certate cu legea,animate de interese contrare scopului ºi strã-daniilor organizaþiei noastre. Momentul cel maigrav l-a constituit înscenarea, prin acte false, aunui inexistent congres al unei inexistenteUniuni, pretins a fi fost derulat în localitateaMi li ºãuþi - Suceava la data de 28 ianuarie 2012,într-o cârciumã.

Aspectele infracþionale ale acelei înscenãrisunt cercetate de Parchet, dar, pânã la aplicareapedepselor penale, care sunt de competenþajustiþiei, noi, ca organizaþie legal constituitã, tre-buie sã constatãm dacã ºi în ce mãsurã la acti -vitãþile separatiste au participat ºi membri aiUniunii, respectiv dacã s-au încãlcat prevederileart.8 lit.f din Statutul UUR ºi sã adoptãmmãsurile prevãzute de Statut. Actul nostru con-stitutiv interzice ca membrii UUR sã fie ºi mem-bri ai unei organizaþii similare, iar art.9 lit. bsancþioneazã cu încetarea calitãþii de membru alUUR în cazul persoanelor care aduc atingereintereselor ºi unitãþii UUR.

Diversiunea datatã din 28 ianuarie 2012 ainclus ºi o aºa-zisã fuziune între inexistentaUDUR ºi UUR. Orice participant la Con gre suldin Timiºoara ºtie cã la Congres nu s-a dez bãtutproblema fuziunii cu nicio altã organizaþie, orifãrã hotãrârea Congresului o asemenea opera þiu -ne nu poate avea loc. Cu atât mai mult esteimposibil ºi ridicol ca o altã organizaþie, chiardacã ar exista în mod real, sã decidã ea fuziuneacu UUR fãrã ºtiinþa ºi acordul nostru.

Cu toate acestea, în ultimele zile, tendinþelede subminare a credibilitãþii ºi autonomiei UURau fost reluate în forme noi. Faptul cã sunt abe -rante nu ne permite sã le ignorãm. Astfel, înpublicaþia „Monitorul de Suceava“ din 11 iulie2012 a apãrut un articol semnat de San drinioNeagu, în care se anunþã cã vineri 20 iulie 2012va avea loc la Casa de Culturã din localitatearespectivã „un referendum urmat de un congres

extraordinar“ al comu-nitãþii ucrainene. Statutulnostru nu cuprinde meto-da de consultare prin refe -rendum, iar dupã legileþãrii referendumul se con-

voacã numai de autoritãþile publice. Tot conformStatutului nostru (art. 19), Congresul se con-voacã numai de Radã, cu cel puþin 60 de zileînainte de desfãºurarea lui, delegaþii se aleg încadrul conferinþelor filialelor judeþene potrivitnormelor de reprezentare stabilite de cãtre Radã.Reportajul menþionat seamãnã cu un anunþ deadunare a unui public întâmplãtor, membri ºinemembri ai Uniunii, or Statutul prevede con di -þii ºi responsabilitãþi privind invitarea altor per-soane.

Am solicitat preºedintelui filialei Suceava aUUR, dl Ioan Bodnar, care este ºi prim-vice pre -ºedinte al Radei, sã verifice împrejurãrile acesteiintoxicãri de proporþii ºi sã informeze Consiliul(Rada) pentru adoptarea cuvenitelor mãsuri.Având în vedere cã textul publicat ºi difuzat în„Monitorul de Suceava“ încalcã gro solanprevederile art.31 alin.(4) din Cons tituþia Româ -niei, solicitãm gazetei respective sã pu blicedeîndatã cuvenita dezminþire, re zer vându-nedreptul de a cere repararea dau nelor morale saumateriale ce ar putea rezulta din incorecta infor-mare a opiniei publice.

Având în vedere situaþia creatã ºi dispoziþiileart.20 lit.d din Statutul UUR, în temeiul prero -gativei înscrise în art.23 lit.f din Statutul UUR,convoc pentru data de 27.07.2012, ora 11:00 însala filialei UUR Maramureº din localitateaSighetu Marmaþiei, Consiliul (Rada) UniuniiUcrainenilor din România, cu urmãtoarea ordinede zi:

1. Raport privind aplicarea în practicã a Pro -gra mului Uniunii. Prezintã preºedintele ªtefanBuciuta.

2. Informare cu privire la activitãþile de sub -minare a unitãþii ºi credibilitãþii UUR. Prezintãprim-vicepreºedintele Bodnar Ioan, preºe dinteal filialei UUR Suceava ºi Mihoc Lucia, prim-vicepreºedinte al filialei UUR Suceava.

3. Informare cu privire la restrângerea fapticãa drepturilor electorale ale minoritãþii ucraineneprin mãsuri discreþionare luate de anumiteautoritãþi. Prezintã secretar general HorvatLiuba.

4. Diverse.preºedintele UUR,

deputat ªtefan BUCIUTA

Dreptul la replicåDreptul la replicå(nepublicat de „Monitorul de Suceava“)

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMaRT oRGanizaTion SRl“

cuRieRul ucRainean

ComunicatComunicat Responsabilitatea pentru opiniileex pri mate în paginile Curieruluiucrai nean revine în exclusivitate auto-rilor. Redacþia nu-ºi asu mã obligaþiilelegate de conþinutul materia lelor ºi nuretur neazã articolele nepublicate.

curierul ucRainean 3

În ziua de 27 iulie a.c., la sediul filialei Ma ra -mu reº a UUR din Sighetu Marmaþiei, s-a des fã ºu -rat reuniunea Consiliului UUR care, printre altele, aaprobat rezoluþiile pe care le reproducem mai jos.

REZOLUÞIA„UNITATE ÎN DEMO CRAÞIE“

adoptatã de Rada Uniunii Ucrainenilor din România

la data de 27 iulie 2012Rada (Consiliul) Uniunii Ucrainenilor din

România (UUR), singurul organism de conducereîntre congrese a organizaþiei reprezentative legalea minoritãþii etnice al ucrainenilor din România,întrunitã la data de 27 iulie 2012 în municipiulSighetu Marmaþiei, convocatã ºi desfãºuratã încon diþiile statuare a analizat ºi dezbãtut, conformordinii de zi anunþate, „Informarea cu privire laactivitãþile de subminare a unitãþii ºi credibilitãþiiUUR“, prezentatã de prim-vicepreºedintele Bod -nar Ioan ºi prim-vicepreºedintele filialei UURSuceava, Mihoc Lucia.

Membrii Radei au apreciat eforturile fãcute întimp de membrii Prezidiului Uniunii, de preºedin-tele-deputat ªtefan Buciuta, de prim-vice pre ºe -dinþi ºi vicepreºedinþi, de conducerea organizaþii -lor de femei ºi tineret, de ceilalþi militanþi activi aiorganizaþiei noastre pentru ca UUR sã desfãºoarecu sârguinþã, rodnicie ºi demnitate acti vi tatea deafirmare a identitãþii culturale a etniei noastre, deconservare ºi înflorire a patrimoniului spiritualspecific ucrainean, de cunoaºtere ºi pãstrare atradiþiilor strãmoºeºti ºi a moºtenirii cultu rale cucare ne mândrim, de apãrare a drepturilor recunos-cute legal ºi constituþional tuturor cetãþenilor dinpatria noastrã, România.

Aºa cum în mod repetat s-a arãtat la cele ºasecongrese þinute de la înfiinþarea organizaþiei noas-tre pânã în prezent, unitatea reprezintã condiþiaprimordialã a unei activitãþi normale. UUR estecondusã de organisme alese în mod democratic.Congresul desfãºurat în zilele de 30 septembrie - 1octombrie 2011 la Timiºoara a constituit o nouãdovadã în acest sens. Hotãrârile sunt adoptate înmod democratic, nimic nu ar justifica tendinþe sauatitudini scizioniste. În peisajul etnic al României,

minoritatea ucraineanã are un numãr prea mic decomponenþi pentru ca membrii ei sã doreascã sã ofãrâmiþeze prin acþiuni separatiste. De aceea ºiStatutul Uniunii, adoptat prin voinþa liber expri-matã de delegaþii tuturor conaþionalilor noºtri înforul suprem de decizie care este Congresul, stabi -leºte ca o îndatorire fundamentalã apãrarea uni tã -þii organizaþiei ºi interzice apartenenþa la organiza-þii similare.

Cu toate acestea, în climatul social ºi politic totmai agitat care ne înconjoarã, au apãrut ºi acþiunirãuvoitoare, al cãror scop tot mai vizibil este des -trãmarea sau aservirea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia. Promotorul lor este un individ cu cazierpenal, din afara organizaþiei, condamnat inclusivpentru infracþiuni încercate împotriva pa tri -moniului Uniunii. Folosindu-se de calitãþi false, deacte false, de însemne care imitã însemneleUniunii, individul a reuºit sã impozeze mediaticim presia existenþei unei organizaþii similare - aºa-zisa Uniune Democraticã a Ucrainenilor din Ro -mânia (UDUR), dupã care sã „hotãrascã“, la unpahar de bãuturã, fuzionarea cu Uniunea noastrã.Absurdul este evident, UUR nu a fost nici mãcarconsultatã de cãtre aºa-zisa UDUR, nici nu s-a pusproblema sã fie de acord cu o asemenea organiza-þie a cãrei alãturare nu ne onoreazã. Cu toate aces-tea, diversiunea a fost amplificatã, înscenându-sela data de 20 iulie anul curent þinerea la Suceava aunui aºa-zis referendum ºi aºa-zis congres extraor-dinar care a „hotãrât“ schimbarea conduceriiUniu nii. Demersul este ridicol, atât aºa-zisul refe -rendum, cât ºi aºa-zisul congres extraordinar neîn-trunind nici pe departe minimum de condiþii le galeºi statutare pentru a fi luate în seamã. Cu toateacestea, recurgând la tehnici publicitare ºi profi -tând de accesul neîngrãdit la mijloacele de comu-nicare, înscenarea creeazã confuzie, deru tea zãcomunitatea ucrainenilor ºi opinia publicã gene -ralã, poate induce temporar în eroare anumiteinstituþii, inclusiv din autoritatea judiciarã.

Pentru înlãturarea acestor consecinþe, RadaUniunii Ucrainenilor din România hotãrãºte:

1. Denunþã public înscenãrile iniþiate de numi -tul Morhan Dumitru, caracterul lor nelegal ºi ne -sta tutar, cerând autoritãþilor competente sã cer ce -teze ºi sã sancþioneze conform legii înºelãtoria de

proporþii organizatã la Suceava, la data de 20 iulie2012, sub titlurile false de referendum ºi congresextraordinar.

2. Anunþã oficial întreaga opinie publicã, toateinstituþiile statului, societatea civilã, partidele po li -ti ce, organizaþiile minoritãþilor naþionale cã ulti -mul congres statutar convocat ºi desfãºurat a fostCongresul al VI-lea al UUR care a avut loc la Ti -miºoara, la 30 septembrie -1 octombrie 2011, iarreprezentanþii ei legitimi sunt persoanele alese înmod statutar la acel Congres. Orice altã reuniunecon vocatã în afara cerinþelor statutare nu reprezin-tã în niciun fel comunitatea ucrainenilor din Ro -mâ nia, iar prevalarea de funcþii sau titulaturi de -cur gând din astfel de improvizaþii ºi înscenãri con -sti tuie acte de imposturã pedepsite de legea pe -nalã.

3. Divulgã adevãratele scopuri ale înscenãriidin data de 20 iulie a.c. de la Suceava ºi anumeaccesul unui impostor sau a unor impostori lapatri moniul UUR ºi absolvirea de pedepsele dejapronunþate pentru fapte comise în dauna UUR.

4. κi exprimã uimirea pentru toleranþa mani-festatã de anumite organe judiciare faþã de activi-tatea infracþionalã îndreptatã, prin UUR, împotrivaordinii de drept, fie prin tergiversare, fie prin cle -men þã, fie prin neînþelegerea naturii atacurilor laadresa Uniunii Ucrainenilor din România.

5. Împuterniceºte pe membrii Prezidiului sãcerceteze eventualele conotaþii politice mai largiale malversaþiunilor comise de Morhan Dumitru,pentru a stabili cine îl manipuleazã ºi pentru a ac -þiona în consecinþã.

6. Cere deputatului ªtefan Buciuta, preºedin-tele Uniunii, precum ºi prim-vicepreºedinþilor, sãreacþioneze tranºant ºi public, cu mai multã vi -goare, împotriva faptelor ºi atitudinilor care afec -teazã unitatea ºi credibilitatea organizaþiei noas tre,iar în mãsura în care constatã cã acestea co respundunor planuri sau iniþiative politice ascunse, careºtirbesc drepturile constituþionale ale comunitãþiiucrainenilor din România, sã le dezvãluie fãrã în -târziere forurilor competente din þarã ºi strãinãtate.

RADA (COnsIlIUl) UnIUnII UCRAInEnIlOR DIn ROMÂnIA,

sighetu Marmaþiei, 27 iulie 2012

Reuniunea consiliului uuR

REZOLUÞIA„EGALITATE PRIN DREPTATE“

adoptatã de RadaUniunii Ucrainenilor din România

la data de 27 iulie 2012Rada (Consiliul) Uniunii Ucrainenilor din

România, singurul organism de conducere întrecongrese al organizaþiei reprezentative legale a mi -no ritãþii etnice a ucrainenilor din România,întrunitã la data de 27 iulie 2012 în municipiul Si -ghetu Marmaþiei, convocatã ºi desfãºuratã în con -diþii statutare, a analizat ºi dezbãtut, conformordinii de zi anunþate „Informarea cu privire la re -strângerea fapticã a drepturilor electorale ale mi -no ritãþii ucrainene prin mãsuri discreþionare luatede anumite autoritãþi“, prezentatã de secretarulgeneral Horvat Liuba.

Membrii Radei au luat cunoºtinþã cu stupe-facþie de explicaþia paralizãrii financiare a activi -tãþii Uniunii prin mãsurile nejustificate, abuzive,luate în plinã campanie pentru alegerile locale, înplin an electoral, de o unitate a Ministerului Pu -blic. Membrii Radei au remarcat o discordanþãevidentã între, pe de o parte, asigurãrile date detoþi factorii politici cã România este un stat dedrept, în care domneºte egalitatea în faþa legii ºi cãjustiþia este independentã, iar pe de altã parte, seefectueazã acte de urmãrire penalã cu tentã evidentpartizanã, se pune în valoare un denunþ evidentcalom nios, se aplicã prevederi procedurale în moddiscreþionar, se ignorã importanþa ºi rolul UUR caunicã reprezentantã legitimã a intereselor comu-nitãþii ucrainenilor din aceastã þarã, cu rezultatul

incredibil al paralizãrii financiare a funcþionãriiUniunii.

Membrii Radei regretã cã reprezentantulrespectivei instituþii - prim-procurorul Parchetuluide pe lângã Tribunalul Ilfov - nu a dat curs invi-taþiei care i-a fost adresatã pentru a participa lalucrãrile Radei ºi a-i lãmuri pe membrii Consi -liului care sunt eventualele motive care sã justificemãsurile pe care, atât cât cunoaºtem, apar ca neîn-doielnic samavolnice.

Rada reþine cã un cetãþean român certat culegea, care ºi-a dovedit în mod repetat ostilitateafaþã de UUR ºi intenþia de a-ºi însuºi patrimoniulacesteia, individ condamnat penal pentru aseme-nea fapte, a adresat un denunþ calomnios împotri-va unei funcþionare a Uniunii, acuzând faptecomise împotriva reprezentativitãþii ºi patrimoniu-lui UUR. Din toate unitãþile Ministerului Publicdin þarã, denunþul calomnios a ajuns exact laParchetul Ilfov, adicã într-unul dintre judeþele încare prezenþa minoritãþii ucrainene este ca ºi in -exis tentã. Este posibil ca astfel sã se explice, par -þial, ºi nesocotirea totalã a rolului ºi drepturilororga nizaþiei noastre, procurorul învestit trecânddintr-odatã ºi fãrã nicio consultare cu partea pre -tins lezatã (adicã UUR) la sugrumarea chiar aactivitãþii acesteia prin blocarea tuturor conturilorei. Mãsura este nu numai abuzivã, ci ºi aberantã,fiind imposibil de înþeles cum se aplicã, chipurile,o mãsurã asiguratorie chiar asupra patrimoniuluientitãþii ce se pretinde a fi fost prejudiciatã, cu altecuvinte, imobilizându-l pe „hoþul de pãgubaº“.Membrii Radei nu pot înþelege cum s-a luat aºa-zisa mãsurã asiguratorie fãrã citarea pãrþii pretins

prejudiciate - UUR - ºi fãrã ca partea prejudiciatãsã se constituie parte civilã.

Membrii Radei au luat act de numeroaseledemersuri fãcute de Prezidiul Uniunii ºi de preºed-intele ei, deputatul ªtefan Buciuta. Lipsa de rezul-tat de pânã acum a acestor demersuri întãreºteipoteza cã abuzul comis de Parchetul Ilfov nu arenumai dimensiunile unei nedreptãþi punctuale, cipoate avea conþinutul unei imixtiuni politice înautonomia funcþionalã a UUR, împlini tã prinfolosirea scandaloasã a uneia sau a unor instituþiide autoritãþi judiciare.

Faþã de aceste grave constatãri, Rada UniuniiUcrainenilor din România hotãrãºte:

1. Publicarea prezentei rezoluþii ca un act deprotest al comunitãþii ucrainenilor din Româniafaþã de mãsurile care îi paralizezazã financiar acti -vitatea, capacitatea de a reprezenta ºi apãra inte re -se le legitime, constituþional recunoscute, alemino ritãþii ucrainene.

2. Continuarea tuturor demersurilor legalposibile pentru deblocarea imediatã a conturilorUUR.

3. Extinderea, dacã va fi cazul, a demersurilorreprezentanþilor UUR la organismele interne ºiinternaþionale de apãrare a drepturilor omului.

4. Consultarea, dacã samavolnicia nu va înceta,a membrilor comunitãþii ucrainene pentru organi-zarea ºi desfãºurarea altor forme de protest, totmai radicale.

RADA (COnsIlIUl) UnIUnII UCRAInEnIlOR DIn ROMÂnIA,

sighetu Marmaþiei, 27 iulie 2012

4 curierul ucRainean

În urma alegerilor locale din 10 iunie 2012în judeþul Maramureº, candidaþii UniuniiUcrainenilor din România au reuºit sã ocupe11 funcþii de consilieri locali ºi o func þie deviceprimar. La ceremo niile de învestire care auavut loc în fiecare localitate, din partea UniuniiUcrai nenilor din România au participat preºe -dintele UUR, dl deputat ªtefan Buciuta, pre -ºedintele filialei Maramureº a UUR, dl Miro -slav Pe treþ chi, consilierul UUR, dl Nico laeMiroslav Petreþchi.

La data de 28 iunie 2012, începând cu orele12:00, în comuna Rona de Sus, la ºedinþa deconstituire a Consiliului Local, pe lângã repre -zentanþii UUR mai sus menþionaþi, au partici-

pat ºi reprezentanþi ai Prefecturii printre care ºisubprefectul judeþului Maramureº, dl PamfilBercean. La jurãmântul de învestire, din parteaUUR au depus jurãmântul urmãtorii consilierilo cali: Opriºan Elek, Ruscovan Ioan, Proda -niuc Gheorghe, Bout Alexa Vladislav. În adoua parte a ºedinþei de constituire a Con si liu -lui Local a fost ales, cu majoritate de voturi,viceprimarul comunei Rona de Sus, dl Rus co -van Ioan.

A venit rândul consilierilor de pe Valea Rus -covei sã depunã jurãmântul de învestire, la careau participat reprezentantul Prefecturii, dom -niºoara Rodica Pop, precum ºi dl Cristian An -ghel. Astfel, la ora 11:00, la Primãria comu nei

Ruscova a avut loc ºedinþa de constituire aCon siliului Local, unde din partea UniuniiUcrainenilor din România au depus jurãmântuldl Mariciuc Pintea ºi dna Micu laiciuc Mihaela,iar începând cu orele 15:00 în comuna Poienilede sub Munte, sub atenta supra ve ghe re aprezidiului format din 9 mem bri, printre care dlBuciuta ªtefan ºi dl Petreþchi Miroslav, a avutloc ºedinþa de constituire a Consiliului Local.Din numãrul total de 17 consilieri locali, dinpartea UUR au depus jurãmântul dl Chifa ªte-fan ºi dl Oncea Ioan.

În celelalte comune, au mai depus jurãmân-tul Pasenciuc Vasile, Panas Ioan (Remeþi), Ma -learciuc Gheorghe (Bocicoiu Mare).

Dorim sã le urãm consilierilor noºtri succes,înþelepciune pentru a putea duce la bun sfârºitacest mandat ºi pentru a reprezenta cu cinsteUniunea Ucrainenilor din România ºi popu-laþia ucraineanã.

nicolae Miroslav PETREÞCHI

consilierii locali ai filialei Maramureç a uuR au depus juråmântul

Luna iunie aduce în comuna Rona de Sus nunumai cãldurã, miresme de flori, ci ºi multe ziledeosebite în viaþa grãdiniþelor ºi a ºcolii. Dacãziua de 1 Iunie - Ziua Copilului a fost sãrbã-toritã prin spectacole la grãdiniþe ºi diferite ac -þiuni culturale la ºcoalã, Ziua Învãþãtorului, 5iunie, a trecut neobservatã. Nu înþeleg de ce nua putut rãmâne la data de 30 iunie, când dascãliiterminã cursurile, se terminã examenele de ca -pa citate ºi atunci învãþãtorii pot face un bilanþ,pot sãrbãtori împreunã înainte sã meargã în va -

canþa de varã. În schimb, în zilele de 6-7 iunies-au sãrbãtorit „Zilele ªcolii cu clasele I-VIIIdin Rona de Sus“. În prima zi a fost festivitateade deschidere la finele cãreia au evoluat clasa aIV-a ºi corul clasei a VIII-a cu cântece de rãmasbun, ºcoalã. În partea a doua a fost comemoratscriitorul Mihai Nebeleac, iar elevii au des fã ºu -rat diferite întreceri spor tive. La data de 7 iunie,s-a desfãºurat concursul de muzicã ºi dans„Copiii au talent“.

În ultima sãptãmânã de ºcoalã, înafara încheierii situaþiei la învãþãturã,elevii clasei I au sãrbãtorit abecedarul(20 iunie), clasa a IV-a a dat spectacolîn cinstea terminãrii ciclului primar(21 iunie), iar vineri, 22 iunie, s-a des -fã ºurat festivitatea de încheiere a anu-lui ºcolar 2011-2012, cu premie reacelor mai bune rezultate la învã þãturãºi la diferite concursuri ºcolare.

Am asistat la spectacol-sãrbãtoare

„Rãmas bun, abecedar!“ dat de elevii clasei I B,pre gã tiþi de cunoscuta ºi apreciata învãþãtoareKopoº ciuc Otilia. Mier curi, 20 iunie 2012, laprânz, în sala Cã minului Cultural au intrat pã -rinþii invitaþi ºi absolvenþii clasei I B cu doam-

na lor învãþãtoare. Au intratvoioºi ºi fericiþi cã, în sfârºit,au învins abece darul, carteade cãpãtâi a ori cãrui ºcolar.Cu emoþie, au urcat pe scenã,fie care dorind sã arate în faþapãrinþilor cã a învãþat multîntr-un an ºcolar. Un copilpurta coperta mare a unuiabe cedar, simbol al acestui

program artisticintitulat „Rãmasbun, abe cedar!“.În cuvântul dedeschidere, dnaînv. Ko poºciucOti lia a subliniatcã „Abe ce daruleste cartea tutu -

ror cãrþilor. Cea dintâi carte pe care copilul-elevo învaþã, nu o rãsfoieºte sau o coloreazã... Abe -ce da rul este cartea care nu se uitã niciodatã.Este minunea prin care, dintr-o înºiruire desem ne negre pe o paginã albã, copilul descope -rã cuvinte pline de sensuri, propoziþii, întrebãri,rãs punsuri“. Aceste idei le-a subliniat ºi monta-jul literar-mu zical prezentat de elevii clasei.Rând pe rând, copiii au declamat versuri, aucântat, trãind prin toatã fiinþa lor sãrbãtoareaabece darului. Au urmat un dans popular ºi cân-tece populare interpretate de copii. S-a vãzutmun ca dnei învãþãtoare cu copiii dar ºi cu pã -rin þii. Anul acesta înv. Kopoºciuc Otilia asusþinut un proiect în colaborare cu familia de -

numit „Pãrinþi mai buni, copii maibuni“.

La terminarea serbãrii fiecare eleva primit o diplomã de promovare aclasei I de la învãþãtoare, iar de lapãrinþi prãjituri ºi suc. Celelalte di plo -me, copiii le-au pri mit la festivitateadin ultima zi de ºcoalã. Dar cea maimare rãsplatã pentru aceºti copii estevacanþa de varã.

Ileana DAn

Råmas bun, abecedar!Råmas bun, abecedar!

curierul ucRainean 5

În perioada 1-10 iunie 2012, în Bulgaria,oraºul Kavarna, a avut loc finala FestivaluluiInternaþional de Dans „Misteria Dance“ 2012.Prin implicarea nemijlocitã a Uniunii Ucrai -nenilor din România ºi, respectiv, a filialei Iaºia UUR la acest festival au participat ºi copiiidin formaþia „Veselka“ a UUR - filiala Iaºi,coordonaþi de doamna profesoarã RodicaFãliºteanu.

Dupã un drum destul de lung, decirca 10 ore de mers cu microbuzul,am ajuns la locul de destinaþie. Chiardacã iniþial, dupã ce ne-am uitat peitinerariul de deplasare, ni s-a pãrutcã va fi un drum lung ºi greu desuportat de copii, în final am ajunscu bine. Am fost cazaþi la 10 km deoraºul Kavarna, în staþiunea „BelaiaLaguna“, hotelul „Denitza“, am pla -sat la circa 100 m de plajã, pe o par -te, iar pe cealaltã se vedeau mun þii.O pri veliºte deosebit de frumoasã ºiun loc bine ales pentru un astfel deschimb de experienþã.

Alãturi de încã cinci colective dinUcraina ºi unul din Bulgaria,însumând cca 150 de copii, bine pre -gãtiþi, cu experienþã ºi participãrimultiple pe plan local ºi naþional,micii dansatori se strãduiau cufiecare apariþie sã fie remarcaþi ºiapreciaþi pentru talentul ºi dãruireacu care încercau sã se ridice lanivelul dansatorilor profesioniºti.

În cadrul programului acestuifestival, în fiecare zi, copiii partici-panþi au avut posibilitatrea sãurmeze câte 3 ore de masterclasscu coregrafi renumiþi, specializaþipe diferite stiluri de dans. Cei maibuni dintre dansatorii implicaþi înprogram, care reuºeau sã se adap -te ze stilului de dans propus decoregrafi, erau selecþionaþi pentruspectacol de coregrafie cu care seprezentau la Spectacolul de Galã,de la sfârºitul festivalului .

Au fost 10 zile de muncã asi -duã, dar trebuie sã recunoaºtemplã cutã, combinatã cu acþiuni dis-tractive, de socia lizare, care au plã-cut deosebit de mult copiilor noºtri.

Programul prezentat de cãtre organizatori afost deosebit de atractiv ºi antrenant pentru co -

piii noºtri. Ei au avut ocazia sã se familiarizezecu diferite stiluri de dans: Salsa ºi Disko cucoregraful Vitali Zagoruiko, Hip-Hop ºi JazzFank cu Artem Volosov, dans contemporan ºipantomimã cu Natalia Krotova, aerobic ºi exer-ciþii de forþã cu Svetlana Dobrohanskaia ºi,bineînþeles, dans ucrainean ºi dans clasic cuDmitri Efanov.

În finalã, ansamblul nostru a fost ales sã pre -zinte în Spectacolul de Galã, pe lângã dansurileucrainene pregãtite de noi, ºi Salsa, regizat ºicoordonat de cãtre coregraful Vitali Zagoruikodin Ucraina, ocazie cu care ansamblului „Vesel -ka“ al filialei Iaºi a UUR i s-a acordat TrofeulFes ti valului ºi Diplomade Me rit pentru momen -tele coregrafice.

Mã bucur enorm demult pentru ºansa pecare au avut-o copiii an -samblului nostru de alucra cu aceºti minunaþicoregrafi ºi mai alespentru informaþia acu-mulatã de la ei. Cu acor-dul coregrafului dinUcrai na Vitali Zago rui -ko, cu siguranþã, cã înpro gramele noastre deviitor vom include ºidansul „Salsa pe plajã“,care de altfel va intra înrepertoriul formaþieinoas tre „Veselka“.

Grupul nostru a fost remarcat de cãtre orga-nizatori ºi coregrafi, aprecierile au fost lasuperlativ, toþi ne-au lãudat cã avem niºte copiitalentaþi, dornici de a cunoaºte cât mai mult ºide a creºte profesio nal, deschiºi spre nou ºisociabili.

Copiii din cadrul ansamblului „Veselka“putem spune deschis ºi rãspicat cã au fãcut faþã

cu brio cerinþelor ºi programuluiîncãrcat pe care l-au avut înaceastã perioadã. Pe lângã repe ti -þii au fost ºi mo mente de socia li -zare între grupuri cu concursuri ºidistracþii, foc de tabãrã ºi disco -tecã, amin tiri care vor rãmânepentru totdeauna în memoria co -piilor noºtri. Sunt momente uniceîn viaþã pentru unii dintre ei ºi înspecial pentru cei cu posibilitãþimateriale limitate. De aceea,doresc ca în nu me le copii lor, alpã rinþilor sã adresez mul þu mirilenoastre conducerii UUR pentrucã a gãsit cu cale sã ne acordeaceastã posibi litate de a ne mã su -ra forþele ºi cu alte colective decopii din Ucrai na ºi Bulgaria. Afost o ex pe rienþã de neuitat cumul te învãþãminte ºi noutãþi pen-

tru noi. Copiii ºi-au fãcut mulþiprieteni, au avut parte de mo -mente de neuitat ºi m-au rugatîn mod deosebit sã transmitorganizatorilor din þarã ºi dinstrãi nãtate sincerele lor mul -þumiri.

Copiii ºi eu personal am fibucuroºi dacã s-ar gãsi o posi-bilitate de colaborare cu core-grafii din Ucraina, care în prin-cipiu ºi-au dat acordul în acestsens, dacã condiþiile de colabo-rare vor fi reciproc avantajoase.

Membrii grupului „Veselka“îºi iau angajamentul sã depunãsilinþa ºi sã continue pregãtireaîn domeniul dansului pentru aputea participa la un nivel co -res punzãtor la activitãþile ce vorfi organizate la nivelul fi lialeiIaºi a UUR ºi dacã va fi cazul ºi

vor fi invitaþi ºi la acþiu nile organizate ºi de altefiliale din þarã.

Rodica FãlIªTEAnU,profesor coregraf al ansamblului

„Veselka“ al UUR

Fest i va lu l „M is te r ia Dance“ - Bu lgar iaFest i va lu l „M is ter ia Dance“ - Bu lgar ia

6 curierul ucRainean

Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, filiala Satu Mare în cola -bo rare cu Institutul „Ivan Franko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe aUcrainei, a organizat în zilele de 25ºi 26 mai 2012, la Muzeul JudeþeanSatu Mare, Simpozionul Interna þio -nal „Taras ªevcenko - un apostol alpoporului ucrainean“. Mani festarea a fost dedi-catã activitãþii de creaþie a marelui poetucrainean Taras ªev cen ko. Au participat nume -roase personalitãþi ale unor prestigioase insti-tuþii ºtiinþifice din România ºi Ucraina(Institutul de Literaturã „Taras ªevcenko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei dinKiev, Universitatea Naþionalã „Taras ªev cen -ko“ din Kiev, Institutul „Ivan Franko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei dinLviv ºi altele), oameni de culturã, scriitori, re -pre zentanþi ai minoritãþilor naþionale.

În ziua de 25 mai 2012, la Muzeul JudeþeanSatu Mare, a avut loc ºi lansarea ediþiei bilingvea cãrþii „Cobzarul“ în traducerea lui Ion Coz -mei, precum ºi prezentarea unor lucrãri des preopera marelui bard ucrainean. La des chi dereaevenimentului, Mihai Macioca, preºedinteleUUR, filiala Satu Mare, i-a întâm pinat pe par-ticipanþi cu urmãtorul mesaj: „Dragi prieteni ºistimaþi invitaþi, în calitate de preºedinte al fi -lialei Satu Mare a UUR, vã urez tuturor „Bineaþi venit!“ la manifestãrile organizate de filialanoastrã în colaborare cu Institutul „IvanFranko“ al Academiei Naþionale de ªtiinþe aUcrainei, pentru cinstirea memoriei „Cobza -rului“ Ucrainei, a marelui poet, artist ºi patriotTaras ªevcenko.

Azi vom participa la lansarea ediþiei bilingvea cãrþii „Cobzarul“ traduse în limba românã deIon Cozmei, mâine va avea loc SimpozionulInternaþional cu tema „Taras ªevcenko - unapostol al poporului ucrainean“, ambele mani-festãri se vor desfãºura la sediul Muzeului Ju -de þean de Istorie Satu Mare, iar duminicãdimineaþã sunteþi invitaþi la un moment culturalfestiv lângã bustul lui Taras ªevcenkodin parcul Vasile Lucaciu din SatuMare.

Vreau sã mulþumesc gazdelor noas-tre, conducerii Muzeului Ju de þean SatuMare pentru generozitatea de care audat dovadã, punându-ne la dispoziþiespaþiul necesar desfãºurãrii acþiunilornoastre ºi sã-l felicit pe traducãtorul ºipe edi torul acestei ediþii bilingve remar-cabile a „Cob zarului“.

Nu în ultimul rând, aº vrea sãmulþumesc invitaþilor noºtri dragi dinKiev, Lviv, Bucureºti ºi Suceava pentruefortul de a participa la manifestãrileorganizate de filiala noastrã, toate puseîn slujba comemorãrii omului care aredeº tep tat conºtiinþa naþionalã a popo -rului ucrainean ºi a fãcut posibilã exis-tenþa Ucrainei independente ºi a uneilimbi literare ucrainene articulate.

Vã doresc ºi ne dorim mult succes!“Printre participanþi i-am remarcat îndeosebi

pe prefectul judeþului Satu Mare, EugeniuAvram, pe consulul Ucrainei la Suceava,Nerovnyi Vasyl, pe prof. univ. dr. Ioan Cor nea -nu, pe poetul Ioan Vãdan, membru al UniuniiScriitorilor din România, directorul EdituriiDacia XXI din Cluj-Napoca º.a.

Prefectul judeþului Satu Mare a avut cuvintede apreciere la adresa Uniunii Ucrainenilor -filiala Satu Mare ºi a preºedintelui MihaiMacioca, pentru strãdaniile acestuia de pãstrarea tradiþiilor naþionale ºi pentru eforturile depuseîn sprijinul convieþuirii paºnice a tuturor per-soanelor aparþinând minoritãþilor naþionale.

„Acþiunile de comemorare a poetului Tarasªevcenko de comunitatea ucrainenilor din SatuMare, a mai spus vorbitorul, sunt expresia drep-turilor constituþionale largi de care se bucurã

toþi cetãþenii României“. De asemenea, prefec-tul judeþului l-a felicitat pe traducãtorul ºi peeditorul ediþiei bilingve a „Cobzarului“. În lipsapoetului George Vulturescu, moderatorul lan-sãrii cãrþii bilingve „Cobzarul“ a fost VasileMoiº, membru de onoare al UUR, filiala SatuMare, care a prezentat în termeni elogioºi atâtlucrarea de traducere, cât ºi ediþia bibliofilã.Despre apariþia bilingvã a cãrþii „Cobzarul“, avorbit, apoi, traducãtorul, poetul Ion Cozmei.

În continuarea programului a fost prezentatfilmul „Viaþa lui Taras ªevcenko“ de cãtre regi-zorul Sperkaci Valentyn.

A doua zi, 26 mai 2012, în sala de conferinþea Muzeului Judeþean Satu Mare s-a desfãºuratSimpozionul Internaþional „Taras ªevcenko -un apostol al poporului ucrainean“. Moderatoral evenimentului a fost Ivan Dubovyci, doctorîn geografie, docent la Catedra de economieecologicã, doctor în drept internaþional, mem-bru corespondent al Academiei de ªtiinþeSilvice din Ucraina, director adjunct al Insti tu -tului de Economie Ecologicã al Uni versitãþiiNaþio nale de Silviculturã din Ucraina. Mo de -rarea a fost fãcutã cu sprijinul lui Vasile Moiº,membru de onoare al UUR, filiala Satu Mare.Conducerea UUR, filiala Satu Mare mulþu -meºte din tot sufletul domnului Ivan Du bo vycicât ºi domnului Vasile Moiº pentru sprijinulacordat filialei noastre în organizarea ºi bunadesfãºurare a acestui eveniment.

Permiteþi-mi sã prezint personalitatea dom-nului Ivan Dubovyci, pe care-l cunosc dincopilãrie ºi care prin forþe proprii ºi printr-omuncã titanicã a devenit om de ºtiinþã la vârstade 50 de ani. Este titular a douã doctorate,

mem bru corespondent al Academiei, are peste80 de comunicãri ºtiinþifice ºi este autor a 6cãrþi de specialitate. Realizãrile lui IvanDubovyci sunt cu atât mai de apreciat, cu cât elnu a beneficiat de sprijin material sau moral,singurul lui susþinãtor fiind familia modestã dincare provine. În concluzie, putem spune cã IvanDubovyci este o persoanã de mare onoare, elface cinste familiei, comunei în care s-a nãscut(Re meþi, Maramureº), precum ºi etniei ucrai ne -ne. Personal mã mândresc ºi mã bucur nespusde mult cã sunt consãtean cu Ivan Dubo vyci. Elare tot viitorul în faþã, poate obþine realizãri ºimai mari pe plan ºtiinþific ºi social ºi de aceeaîi doresc multã sãnãtate, putere de muncã ºimult succes.

Ziua de 26 mai 2012 a fost cea mai încãr-catã, întrucât în aceastã zi au fost prezentate 23de comunicãri ºi filmul: „Cazacii din Kuban“.

La simpozion au fost sus þi nute comunicãride o deo sebitã valoare ºtiinþificã.

Înainte de a da cuvântul mo de ratorilor,Mihai Macioca a prezentat personalitãþile par-ticipante la simpozion: Eugeniu Avram, prefec-tul judeþului Satu Mare, parlamentarul ErdeiIstván, consulul Vasyl Nerov nyi, preºedinteleConsiliului Judeþean, Csehi Arpad, PetreþchiMiroslav, prim-vicepreºedintele UUR, filialaMaramureº, Moisei Iryna, redactor-sef al revis-tei „Naº holos“, Moisei Bog dan, Elvira Codrea,inspector în cadrul Mi ni sterului Educaþiei,Mihai Traista, Fartuºnic Dorina, ªendroiuTerezia ºi alþii.

Moderatorii simpozionului, Ivan Dubovyciºi Vasile Moiº, i-au prezentat pe participanþi cutoate titlurile ºtiinþifice ºi lucrãrile ce urmau sãfie susþinute:

Volodymyr Movceaniuk, doctor în filologie,cercetãtor ºtiinþific al Institutului de Literaturã„Taras ªevcenko“ al Academiei Naþionale deªtiinte din Ucraina (Kiev).

Tema comunicãrii: „Motive existenþialistecuprinse în ciclul „În cazematã“ de Taras ªev-cenko“;

Teteana Meizerska, doctor în filologie, pro-fesor la Catedra de filologie ucraineanã dincadrul Universitãþii Naþionale de Lingvisticãdin Kiev.

Tema comunicãrii: „Tipologia gândirii ima -ginative a lui Taras ªevcenko“;

Teteana Kononciuk, doctor în filologie, ºefulCatedrei de filologie ucraineanã ºi culturologiedin cadrul Academiei de Avocaturã din Ucraina(Kiev).

Tema comunicãrii: „Tema ºevcenkianã înnuvela „Pietrele de sub coasã“ de OlhaMak ºi romanul „Veneticii“ de VasileZacharcenko“;

Hryhori Klocek, doctor în filologie,profesor universitar, ºeful Catedrei de li -teraturã ucraineanã din cadrul Uni -versitãþii Pedagogice de Stat „Volo dymyrVynny cenko“ din Kirovohrad.

Tema comunicãrii: „Ideea naþionalã cadominantã în opera lui ªevcenko“;

Anna Hudyma, doctor în filologie,asistent la Catedra de istorie a literaturiiucrainene ºi ºevcenkologie din cadrulUniversitãþii Naþionale „Taras ªevcenko“din Kiev.

Tema comunicãrii: „Metatextul semni-ficativ al poemelor lirico-epice ale luiTaras ªevcenko“;

Anna ªkrabaliuk, doctor în filologie,asistent la Catedra de istorie a literaturiiucrainene ºi ºevcenkologie din cadrul

Universitãþii Naþionale „Taras ªevcenko“ dinKiev.

Tema comunicãrii: „Fenomenul libertãþii înoperele lui Taras ªevcenko“;

Evhen Nachlik, doctor în filologie, directoral Institutului „Ivan Franko“ al Academiei Na -þionale de ªtiinþe a Ucrainei (Lviv).

Tema comunicãrii: „Fecioara Maria, înoperele lui Taras ªevcenko“;

Oksana Nachlik, doctor în filologie, cercetã-tor ºtiinþific al Institutului „Ivan Franko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei(Lviv).

Tema comunicãrii: „Vestea Bunã de la Tarasªevcenko: cuvânt de apãrare pentru cei sãraci ºiînjosiþi“;

(Continuare în pagina 7)

ample activitåÆi de omagiere alui Taras Çevcenko la Satu Mare

7curierul ucRainean

(Urmare din pagina 6)

Vasyl Ivaºkiv, doctor în filologie, profesoruniversitar, ºeful Catedrei de folclor ucrainean„Filaret Kolessa“ din cadrul UniversitãþiiNaþionale „Ivan Franko“ din Lviv.

Tema comunicãrii: „Dramaturgia în patri-moniul creaþiei lui Taras ªevcenko“;

Mykola Lehkyi, doctor în filologie, ºef alDepartamentului de frankologie din cadrulInstitutului „Ivan Franko“ al Academiei Naþio -nale de ªtiinþe a Ucrainei (Lviv).

Tema comunicãrii: „Figura lui Taras ªev-cenko în lucrãrile istorice ºi literare ale lui IvanFranko“;

Volodymyr Mykytiuk, doctor în filologie,docent la Catedra de literaturã ucraineanã„Mychailo Vozneak“ din cadrul UniversitãþiiNaþionale „Ivan Franko“ din Lviv.

Tema comunicãrii: „Studii ºevcenkologiceîn Galiþia, în a doua jumãtate a secolului alXIX-lea“;

Mariana Barabaº, doctor în filologie, secre-tar ºtiinþific al Institutului „Ivan Franko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei(Lviv).

Tema comunicãrii: „Particularitãþile genuluicompoziþional ºi eidologic în ciclurile poetice„Psalmii lui David“ de T. ªevcenko ºi „Pe temevechi“ de Ivan Franko“;

Iryna Moisei, redactor-ºef al revistei literare„Naº holos“ (Bucureºti).

Tema comunicãrii: „Taras ªevcenko în

paginile revistei literare „Naº holos“; Mihai Traista, secretar de redacþie al revistei

literare „Naº holos“, preºedintele AsociaþieiCul tural-Creºtine „Taras ªevcenko“ (Bucu -reºti).

Tema comunicãrii: „Taras ªevcenko în cine-matografia ucraineanã“;

Paul Dancu, Uniunea Democraticã aSlovacilor ºi Cehilor din România, preºedinteleorganizaþiei locale din Satu Mare.

Tema comunicãrii: „Taras ªevcenko ºi con-temporanii sãi europeni“;

Sándor Kereskényi, muzeograf, MuzeulJudeþean Satu Mare.

Tema comunicãrii: „Ideile paºoptiste înopera lui Taras ªevcenko ºi Petöfi Sándor“;

Vasile Moiº, membru de onoare al UUR.Tema comunicãrii: „Influenþa organizaþiei

„Chiril ºi Metodiu“ asupra operei lui Taras ªev-cenko“.

În cadrul simpozionului, doamna AllaKendzera, secretarul Asociaþiei „Ucraina -Lumea“, a acordat diplome domnului Buciutaªtefan, preºedintele UUR, domnului MaciocaMihai, preºedintele UUR, filiala Satu Mare ºidoamnei Horvat Irina Liuba, pentru aportul per-sonal deosebit la dezvoltarea colaborãriiucrainenilor din strãinãtate cu Ucraina ºi pentruunirea forþelor ucrainene în lume. Diplomele aufost semnate de preºedintele asociaþiei, IvanDraci ºi secretara Alla Kendzera.

Menþionãm cã fiecare participant dinUcraina a oferit UUR, filiala Satu Mare mai

multe cãrþi dedicate lui Taras ªevcenko.Dupã masa de prânz a fost prezentat filmul

„Cazacii din Kuban“.Toþi participanþii la Simpozionul Inter -

naþional „Taras ªevcenko - un apostol al po po -rului ucrainean“ i-au solicitat preºedintelui fi -lialei Satu Mare a UUR sã publice, într-o ediþiebilingvã, comunicãrile ºtiinþifice prezentate.

În fine, duminicã, 27 mai 2012, a avut loc omanifestare cultural-artisticã la bustul lui Tarasªevcenko, situat în parcul de lângã catedrala„Adormirea Maicii Domnului“ din Satu Mare.Au depus coroane de flori: Consulatul Ucraineila Suceava, invitaþii din Kiev ºi Lviv, PrefecturaSatu Mare, Consiliul Judeþean, Consiliul Localºi Primãria Satu Mare. Prefectul EugeniuAvram a declarat, într-o scurtã alocuþiune, cãorganizatorii acestui eveniment ºtiu sã-ºi apre-cieze valorile prin organizarea acestui grandioseveniment în cinstea marelui poet Taras ªev -cenko, considerat un adevãrat apostol al nea -mului ucrainean ºi a recitat câteva versuri dincreaþia celui omagiat. Pe tot parcursul des fã -ºurãrii lucrãrilor simpozionului, a lansãrii cãrþiiºi a momentului cultural, televiziunile locale ºiziariºtii au luat mai multe interviuri. La finalulmanifestãrilor, a avut loc un scurt moment artis-tic susþinut de corul din Rona de Sus ºi de eleviai ºcolilor cu predare în limba ucraineanã.

Mihai Macioca,preºedintele UUR, filiala satu Mare

Mariana Barabaº (Ucraina)

În oraºul românesc Satu Mare cu o popu-laþie de o sutã de mii de locuitori în caretrãieºte o comunitate ucraineanã micã, de cca500 de persoane, dar deosebit de activã, a avutloc în acest an, între 25 ºi 27 mai, SimpozionulInterna þional „Taras ªevcenko - un apostol alpoporului ucrainean“. Simpozionul a fost iniþi-at ºi organizat de filiala Satu Mare a UniuniiUcrainenilor din România (preºedinte MihaiMacioca care este ºi prim-vicepreºedinte alUUR) în colaborare cu Institutul „Ivan Franko“al Academiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei alcãrui director, Evhen Nachlik, a asigurat parti -ciparea referenþilor ucraineni.

Acþiunea s-a desfãºurat la Muzeul Judeþeande Istorie din Satu Mare cu sprijinul binevoitoral autoritãþilor române. Partea de început a sim-pozionului a fost deschisã de prefectul judeþuluiSatu Mare, Eugeniu Avram. Participanþii lasimpozion au fost salutaþi în numele Consu -latului General al Ucrainei la Suceava, de con-sulul Vasyl Nerovnyi. A luat cuvântul deputatulîn Parlamentul României, Erdei István, care atransmis salutul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Satu Mare, Arpad Csehi, ºi al pri-marului Iuliu Ilieº, precum ºi scuzele acestorapentru cã nu pot participa la simpozion. Maitârziu, în pofida agendei sale încãrcate, preºe -dintele Arpad Csehi a venit la simpozion ºi i-asalutat personal pe organizatori ºi participanþi.Preºedintele secretariatului Asociaþiei„Ucraina-Lumea“, Alla Kendzera, a fãcutcunos cut faptul cã preºedintele Uniunii Ucrai -nenilor din România, dl ªtefan Buciuta, preºed-intele filialei Satu Mare a UUR, MihaiMacioca, ºi secretarul general al UUR, LiubaIrina Horvat, au fost distinºi pentru contribuþiaimportantã la dezvoltarea colaborãrii întreucrainenii de pretutindeni cu Ucraina ºi pentruunirea tuturor forþelor ucrainene din lume.Salutând apropierea culturalã ucraineano-ro -mânã, participanþilor la simpozion li s-a adresatdirectorul general al Muzeului Judeþean deIstorie Satu Mare, Liviu Marta.

La activitãþile de cinstire a memoriei luiTaras ªevcenko au mai fost prezenþi oaspeþi de

onoare, precum consilierul pe probleme deînvãþãmânt în limba minoritãþilor naþionale depe lângã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului din România, ElviraCodrea, prim-vicepreºedintele UUR ºi pre ºe -din tele filialei Maramureº a UUR, Miroslav Pe -treþchi, prim-vicepreºedintele UUR ºi preºedin-tele filialei Suceava a UUR, Ioan Bodnar.

La simpozion au fost prezentate comunicãriºtiinþifice de cãtre 13 participanþi din Kiev,Kirovohrad ºi Lviv. Institutul de Literaturã„T.H. ªevcenko“ al Academiei Naþionale deªtiinþe a Ucrainei a fost reprezentat de cercetã-torul ºtiinþific principal din cadrul Sectorului deºevcenkologie, Volodymyr Movceaniuk, cucomunicarea „Motive existenþialiste în ciclul«În cazematã» de Taras ªevcenko“ în careatenþia autorului este concentratã asupra anal-izei acestui ciclu ca unitate artisticã ºi asupraproblemei interpretãrii filosofice a tragismuluiexistenþei umane. Un caracter teoretico-con-structiv a avut comunicarea profesorului de laCatedra de filologie ucraineanã a UniversitãþiiNaþionale de Ling visticã din Kiev, TeteanaMeizerska, „Ti p o logia gândirii imaginative alui Taras ªevcenko“ în care autoarea propune,pe baza poeziei ºevcenkiene, o tipologie origi-nalã a gândirii imaginative (expresivitate oni -ricã, imaginaþie reconstructivã, imaginaþie con-structivã ºi tipul autoprofetic de expresivitate).ªeful Catedrei de literaturã ucraineanã aUniversitãþii Pedagogice de Stat „VolodymyrVynnycenko“, Hryhori Klocek, a interpretat ºia sistematizat într-o ma nie rã nouã factorii deformare a naþiunii în poezia lui ªevcenko (temacomunicãrii: „Ideea naþionalã ca dominantã aoperei lui ªevcenko“). Catedra de istorie a lite -

raturii ucrainene ºi ºev cen kologie a Uni -versitãþii Naþionale „Taras ªevcen ko“ din Kieva fost reprezentatã de tine rii ºev cen kologi AnnaHudyma ºi Anna ªkrabaliuk. În comunicareaAnnei Hudyma „Meta textul semnificativ alpoemelor lirico-epice ale lui Taras ªev cen ko“au fost evidenþiate principalele do mi nantesemantice ale operelor poetului cu pro ble -maticã etico-moralã.

În comunicarea Annei ªkrabaliuk „Feno -menul libertãþii în opera lui Taras ªevcenko“,individualitatea omului de artã este construitãprin prisma tipurilor de libertate ca cea fizicã,socialã ºi naþionalã (variante ale libertãþii exte-rioare) ºi moralã ºi spiritualã (variante ale liber -tãþii interioare).

Figurile ºi motivele religioase ca obiect decercetare au fost dominante în comunicãrilecercetãtorilor Institutului „Ivan Franko“ alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei.Directorul acestui institut, Evhen Nachlik, aanalizat în comunicarea „Maria“ (FecioaraMaria, Maica Domnului, Maica lui Dumnezeu)imaginea Mariei din opera lui Taras ªevcenkosub trei aspecte: religios-simbolic, istoric ºi an -tro pologico-psihologic. Cercetãtorul ºtiinþificprincipal Oksana Nachlik, a citit „Cobzarul“ cape o Evanghelie creºtinã potrivitã nu numaipentru nevoile timpului sãu, descoperind înªevcenko, pentru grija sa faþã de omul simplu,drept cel mai elocvent urmaº al lui Isus Hristos(titlul comunicãrii: „Vestea Bunã de la Tarasªevcenko: cuvânt de apãrare pentru cei sãraci ºiumiliþi“).

(Continuare în pagina 8)

Simpozionul internaÆional „Taras Çevcenko -un apostol al poporului ucrainean“

curierul ucRainean8

(Urmare din pagina 7)

Secretarul ºtiinþific Mariana Barabaº încomunicarea „Particu laritãþile genului compo -ziþional ºi eidologic ale ciclurilor poetice„Psalmii lui David“ de Taras ªevcenko ºi „Peteme vechi“ de Ivan Franko a realizat o analizãcomparativ-tipologicã a particularitãþilor poe -tice prezente în psalmii biblici din ciclurile luiT. ªevcenko ºi I. Franko.

În comunicarea „Taras ªevcenko în discur-sul teoriei poeziei“ cercetãtorul ºtiinþific princi-pal al Institutului „Ivan Franko“ al AcademieiNaþionale de ªtiinþe a Ucrainei, Ivan Luciuk, ademonstrat cu argumente de specialitate faptulcã versificaþia lui ªevcenko a creat paradigmadezvoltãrii în continuare a poeziei ucrainene.

Obiectul cercetãrilor cuprinse în comuni-carea ºefului Sectorului de frankologie al In -stitutului „Ivan Franko“ al Academiei Naþio -nale de ªtiinþe a Ucrainei, Mykola Lehkyi,(„Figura lui Taras ªevcenko în lucrãrile istori-co-literare ale lui Ivan Franko“) ºi în cea adocentului Catedrei de literaturã ucraineanã„Academicianul Mychailo Vozneak“ a Univer -sitãþii Naþionale „Ivan Franko“ din Lviv, Volo -dymyr Mykytiuk („Studii ºevcenkologice înGaliþia în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea“ a fost creaþia lui ªevcenko în discursul pri -vitor la teoria literaturii. Prima dintre eledemonstreazã faptul cã creaþia lui ªevcenko capoet original a constituit un etalon în formareavalorilor artistico-estetice ale creaþiei lui Fran -ko. Concentrându-ºi atenþia asupra activitãþiilui Omelean Ohonovskyi, unul dintre iniþiatoriiºevcenkologiei în Galiþia, V. Mykytiuk a scos înevidenþã compromisul ce a existat în aceavreme între cele douã ºcoli: clasicã (filologicã,formal-esteticã) ºi istoricã, reprezentatã deFranko ºi Drahomanov.

ªeful Catedrei de folcloristicã ucraineanã„Fi laret Kolessa“ a Universitãþii Naþionale„Ivan Franko“ din Lviv, Vasyl Ivaºkiv, a realizatîn comunicarea sa „Dramaturgia în patri-moniul creaþiei lui Taras ªevcenko“, oanalizã minuþioasã a dramei „NazarStodolea“, a clarificat unele probleme ne -e lucidate legate de istoria scenicã, deîmprejurãrile în care a fost scrisã ºi publi -catã aceasta, a scos în evidenþã parti cula -ri tã þile naturii genului ei literar ºi a pre -zen tat unele observaþii comparative inte -resante (în spe cial cu „Natalka Pol tavka“a lui I. Ko tlea revskyi).

ªeful Catedrei de filologie ucraineanãºi culturologie a Academiei de Avocaturãa Ucrainei, Teteana Kononciuk, abordea -zã, în comunicarea sa intitulatã „Temaºev cenkianã în nuvela „Pietrele de subcoa sã“ de Olha Mak ºi în ro manul„Veneticii“ de Vasyl Zacharcenko“, pro -ble ma moºtenirii temelor ºi motivelorºev cen kie ne în proza realistã ucraineanã despreHolodomor.

Din partea românã, redactorul-ºef al revistei„Naº holos“, Iryna Moisei, a prezentat o comu-nicare informativã (tema: „Taras ªevcenko înpaginile revistei literare „Naº holos“). Comu -nicãrile preºedintelui organizaþiei locale SatuMare a Uniunii Democratice a Slovacilor ºiCehilor din România, Paul Dancu „Taras ªev -cenko ºi contemporanii sãi europeni“, di rec -torului Direcþiei Judeþene Satu Mare pentruCulturã, Culte ºi Patrimoniu Naþional, GeorgeVulturescu „Taras ªevcenko ºi Mihai Emi nes -cu: doi scriitori, douã destine, creatori ai limbiiucrainene ºi limbii române“ ºi cercetãtoruluiºtiinþific al Muzeului Judeþean Satu Mare, Sán -dor Kereskényi „Ideile paºoptiste în opera luiTaras ªevcenko ºi Sándor Petöfi“ au avut uncaracter comparativ-tipologic. O atenþie deo se -bitã a suscitat încercarea de sintetizare ºi siste - matizare a materialelor cinematografice despre

ªevcenko pe care a fãcut-o în comunicarea sa„Figura lui Taras ªevcenko în cinematografiaucraineanã“ vicepreºedintele filialei Bucureºtia UUR, preºedintele Asociaþiei Cultural-Creº -tine „Taras ªevcenko“, Mihai Traista.

Între referenþii români s-a numãrat ºi avoca -tul din Satu Mare, Vasile Moiº (autorul actualeisteme de stat a României) care a interpretat într-o manierã nouã rolul membrilor Societãþii„Chiril ºi Metodiu“ în formarea geniului crea -tor al lui ªevcenko (titlul comunicãrii: „In fluen -þa Societãþii „Chiril ºi Metodiu“ asupra opereilui Taras ªevcenko“).

Lucrãrile simpozionului au fost moderate deIvan Dubovyci, ucrainean originar din Româ -nia, membru corespondent al Academiei Naþio -na le de Silviculturã al Ucrainei, adjunct al di -rec torului Institutului de Economie Ecologicãal Universitãþii Naþionale de Silviculturã aUcrai nei.

Comunicarea între oamenii de ºtiinþã ucrai -neni ºi români a fost asiguratã prin eforturiletra ducãtorilor Serhi Hakman (Cernãuþi, Ucrai -na) ºi Ivan Chideºciuc (judeþul Suceava, Ro -mânia).

Partea românã a prezentat, în cadrul sim-pozionului, ediþia bilingvã a „Cobzarului“ luiTaras ªevcenko (traducere în românã de IonCozmei), iar cea ucraineanã - cele mai noi ºimai semnificative ediþii despre Taras ªevcenko,mai ales ale Catedrei de istorie a literaturiiucrai nene ºi ºevcenkologie a Universitãþii Na -þionale „Taras ªevcenko“, ale cãrei publicaþii aufost predate fondului Uniunii Ucrainenilor dinRomânia de cãtre Vasyl Ivaºkiv.

Prezentarea lucrãrilor Institutului „IvanFranko“ al Academiei Naþionale de ªtiinþe aUcrainei, înfiinþat în 2011, pe scheletul Secþieidin Lviv a Institutului de Literaturã „Taras ªev -cen ko“ al Academiei Naþionale de ªtiinþe aUcrainei s-a adresat atenþiei mai largi a diaspo -rei ucrainene din România. Directorul acestuia,Evhen Nachlik, a prezentat ºi a donat fondului

UUR o serie de lucrãri individuale ºi mono-grafii colective despre Franko, ªevcenko, Kuliºetc. Vasile Moiº i-a felicitat pe oamenii de ºti-inþã ai Institutului „Ivan Franko“ nou-creat pen-tru rezultate importante.

Participanþii la Simpozionul Internaþional auvizionat cu interes douã filme documentare(„Taras“ ºi „Cazacii din Kuban“) ale regizoru-lui Valentyn Sperkaci, laureat al PremiuluiNaþional „Taras ªevcenko“, care a venit la sim-pozion ca delegat al Asociaþiei pentru relaþiileucrainenilor din strãinãtate cu Ucraina „Ucrai -na-Lumea“, însoþit de ºefa Secretariatului aces-tei asociaþii, Alla Kendzera. În timpul vieþiisale, regizorul a realizat aproape 20 de filme,cele mai importante fiind „Pãmântul strãmo -ºilor mei“ (1982), „Taras“ (1989), „Hristos aînviat“ (1991) etc. Filmul „Taras“ a fost turnatdupã scenariul scris de Ivan Dziuba ºi PavloMovcean. La baza filmului se aflã procesul derealizare de cãtre ªevcenko-pictorul a unuia

dintre tablourile sale (autoportretul care îlreprezintã pe ªevcenko tânãr cu o lumânare),pictat în tinereþe ºi apoi pierdut ºi pe care în -cear cã sã-l reconstituie la maturitate.

Programul simpozionului s-a încheiat, la 27mai, printr-o manifestare culturalã desfãºuratãlângã bustul lui Taras ªevcenko la care au par-ticipat reprezentanþi ai autoritãþilor din SatuMare: prefectul judeþului Satu Mare, EugeniuAvram, adjunctul preºedintelui ConsiliuluiJudeþean, Adrian ªtef, ºi primarul Iuliu Ilieº.Eugeniu Avram a rostit un cuvânt de salut ºi acitit în românã poezia lui ªevcenko „SuspinãNiprul...“ dupã care s-au înscris la cuvânt con-sulul Vasyl Nerovnyi ºi oaspeþi din Ucraina -prof. Evhen Nachlik, prof. Hryhori Klocek(care a citit poezia „Rugãciune“), Ivan Dubo -vyci ºi Vasile Moiº, membru de onoare al UUR.Ucrainenii din România ºi-au manifestat unrespect profund ºi dragoste faþã de cuvântul luiªevcenko. Deosebit de emoþionante au fostmomentele în care eleva Liceului „Taras ªev-cenko“, Patricia Popovici, a recitat un fragment

din poemul „Maria“, precum ºi cântecelepe versurile lui ªevcenko interpretate cumã iestrie de corul „Vocile Ronei“ dinsatul Rona de Sus, judeþul Ma ramureº(conducãtor ºi dirijor Geta Petreþchi).

Întreaga acþiune cultural-ºtiinþificã s-aconstituit într-un bun exemplu al modu-lui în care ne putem îmbogãþi reciprocprin posibilitatea de a evalua în condiþiilede astãzi, cuvintele lui ªevcenko mereuvii ºi deschise spiritului unui ucrainean.

Dupã câteva zile de la încheierea sim-pozionului, am primit o veste plãcutã:conducerea Fondului Naþional „Tarasªev cenko“ , în ºedinþa sa din 6 iunie2012 desfãºuratã la Kiev, a adoptat înuna nimitate hotãrârea de a acorda dluiMihai Macioca Premiul Fondului „Doarîn casa ta-i dreptatea, forþa, libertatea“ pe2012 pentru munca sa plinã de abnegaþie

în domeniul culturii ucrainene, pentru activi-tatea susþinutã în organizarea vieþii cultural-educative ºi civice a ucrainenilor din România.Meritã subliniat faptul cã din iniþiativa ºi prinparticiparea activã a lui Mihai Macioca,Consiliul Judeþean ºi Local Satu Mare au alocatfonduri pentru ridicarea bustului lui Taras ªev-cenko în acest oraº, prilej cu care dl Ma cioca apublicat cartea „Dez ve lirea bustului lui Tarasªevcenko la Satu Mare“ (2009). Mihai Maciocaa participat activ ºi la ridicarea bustului luiTaras ªevcenko în alt oraº din România -Tulcea, a iniþiat introduce rea stu diului limbiiucrainene în satul Micula (judeþul Satu Mare), aorganizat numeroase acþiuni dedicate memorieilui Taras ªevcenko, Holod omorului ºi ZileiConstituþiei Ucrainei, simpozioane, manifestãriculturale interetnice etc.

Traducere de Ion ROBCIUC

Dna Iryna Moisei îºi prezintã comunicarea

Participanþi la simpozion lângã bustul lui T. ªevcenko

9curierul ucRainean

Joi, 28 iunie 2012, a sosit la Iaºi conducereaFederaþiei Internaþionale de Popice (NBC) dinGermania în urmãtoarea componenþã: SiegfriedSchweikardt (preºedintele NBC), Peter Richter(secretarul general al NBC) ºi Georg Barth(membru în Comisia juridicã din WNBA). Lasolicitarea organelor locale ºi, respectiv, a dom-nului Dan Teodorescu, din conducerea clubuluisportiv CFR Iaºi, la primirea delegaþiei oficialea participat ºi dl Daniel Serdenciuc, vice -preºedintele filialei Iaºi a UUR. La sosire dlSiegfried Schweikardt (preºedintele NBC) atransmis un salut conducerii municipiului nos-tru în anul în care Iaºul a devenit oraº europeanal sportului ºi a declarat cã au venit la Iaºi, lainvitaþia clubului CFR Iaºi, pentru a discuta ºiproblema extinderii sportului popicelor atât lanoi în þarã ºi în special în judeþul Iaºi unde, se

pare, se mai practicã acest joc, cât ºi în Re pu -blica Moldova ºi Ucraina, acolo unde se joacã,în prezent, doar bowlingul.

În zilele de vineri ºi sâmbãtã, la 29 ºi, res -pec tiv, 30 iunie, la arena CFR Iaºi, conducereaNBC a participat la Trofeul Municipiului Iaºi lapopice, alãturi de conducerea Federaþiei Româ -ne de Popice-Bowling, de reprezentanþi dinRepublica Moldova ºi Ucraina, de sportivi pro-fesioniºti ºi amatori din România, Germania,Ucraina ºi Republica Moldova. Competiþia depe arena CFR Iaºi a fost o manifestare-unicat înRomânia, pânã la aceastã datã, în sportulpopicelor! Sportivii români profesioniºti parti -cipanþi la competiþia de pe arena CFR aureprezentat cluburile CFR Olimpia ACB Iaºi,CS Vlãdeni Plus, Electro Koracell Tg. Mureº,Side rur gica Hunedoara, Inter Petrila ºi ICMRSGalaþi, dar la competiþia ieºeanã au luat parte ºisportivele Andreea Cio câr lan (care de douã se -zoa ne evo lu eazã pentru formaþia germanãDreiflusse Bosna Passau) ºi Irina Paiu (dinRepu blica Moldova, care ºi-a fãcut în trecutjunioratul la formaþia CFR Olimpia ACB Iaºi),

precum ºi sportivi amatoriprintre care s-a numãrat ºi oechipã constituitã din stu-denþi din Ucraina ºi reprezen-tanþi ai fi lialei Iaºi a UUR,care a re pre zentat Ucraina ºi,res pectiv, UUR la acesteîntreceri.

Turneul a fost precedat deun program de oînaltã þinutã artis-ticã, prezentat detinerii de la Clu -bul de DansSpor tiv Ni konsIaºi, sub condu -ce rea preºedin-telui Mariana Ni -culiþã, de mem -brii cenaclului

mu zical „Spune ceva“ de la Ate neulTãtã raºi, sub conducerea lui TeodorMun tea nu ºi a actorului ºi regizoru-lui Emil Gnatenco.

În faþa unui public numeros, auadresat un sa lut clubului CFR Iaºi - organiza-torul competiþiei, germanii Siegfried Schwei -kardt, Peter Richter ºi Georg Barth, din parteaFederaþiei Internaþionale de Popice (NBC ºiWNBA), Elena Panã ºi Cons tan tin Stamatescu,din partea FR Popice-Bowling, Ciprian Pa ras -chiv - director exe cu tiv DJST Iaºi, Necu laiViþelaru - pre ºe din tele Pa tro natului Între-prinderilor Mici ºi Mijlocii din Iaºi, Ionel Popa- consilier pe probleme sportive la PrimãriaMunicipiului Iaºi, Daniel Serden ciuc -vicepreºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia - filiala Iaºi, Seres ªandor - antrenoremerit la CS Electromureº Romgaz Tg. Mureº,dar ºi sportiva Irina Paiu, din Repu bli caMoldova.

La conferinþa de presã din 29 iunie 2012, cea avut loc la baza sportivã CFR Iaºi, s-amenþionat cã NBC va coopera cu factorii de

decizie din România pentru construirea la Iaºiºi, respectiv, la Bucureºti, prin proiecteeuropene, a douã arene moderne de popice cu 8piste de joc, iar clubul CFR Iaºi doreºte sãdebuteze în viitorul campionat al juniorilor ºicu echipa a doua, formatã doar din sportivi dinUcraina ºi etnici ucraineni, pentru a extinde,astfel, sportul popicelor în þara vecinã.

La arena de popice CFR Iaºi, unde, pe par-cursul a douã zile, au concurat 80 de sportiviamatori ºi profesioniºti la prima ediþie aTrofeului Municipiului Iaºi, postul RadioRomânia Iaºi a dedicat emisiunea sportivã desâmbãtã, pe parcursul a douã ore, clubuluisportiv CFR Iaºi, la 10 ani de existenþã. Subcoordonarea realizatorului Valeriu ªtefan ºi aredactorilor sportivi Mircea Ungureanu, Gheor -ghe ªoanã, Liviu Suceveanu ºi Dan Teodo -rescu, pe lungimile de undã ale postului ieºeande radio s-au discutat lucruri extrem de intere-sante cu conducerea Federaþiei Interna þionalede Popice din Germania, cu conducerea Fede ra -þiei Române de Popice-Bowling de la Bucu -reºti, cu antrenorii ºi sportivii de la secþiileceferiste de popice, tenis de câmp, box, haltereºi culturism.

În ziua de 29 iunie 2012, filiala Iaºi a UUR

a avut plãcerea ºi bucuria sã primeascã la se diulfilialei conducerea Federaþiei Internaþionale dePopice ºi câþiva reprezentanþi din partea organi-zatorilor ieºeni. A fost o discuþie interesantãprin care ni s-a solicitat sprijinul sã ne impli -cãm în medierea discuþiilor ºi negocierilor deatra gere a echipelor de tineri popicari dinUcrai na la materia lizarea proiectelor menþio -nate.

Faþã de aceste solicitãri am rãspuns cã înlimita mandatului ce-l avem ºi a posibilitãþilornoastre ne vom implica în acest proiect.

Credem cã ºi prin acest demers filia la Iaºi aUUR a câºtigat noi prieteni ºi o recunoaºteredin partea organelor lo ca le privind implicareanoastrã în acti vi tãþile cultural-sportive alemuni ci piului ºi, respectiv, judeþului Iaºi.

Victor HRIHORCIUC

TrofeulMunicipiului

iaçi lapopice

Aspect de la festivitatea de premiere

Humorescã

Congresele morhaniste îmi aduc aminte decelebrul roman al lui Venedikt Erofeev„Moscova - Petuºki“ în care câþiva alcoolici seadunã ºi fac plenare, aleg conducerea, dezbatorarul cârciumilor, emit ºi un decret care oobligã pe tiotea ªura din Polomi sã deschidãmagazinul la ºase dimineaþa.

Congresmenii lui Morhan fac la fel: schim-bã, falsificã, emit, demit ºi mint de îngheaþãapele în luna lui cuptor. Când au ceva de rezol-vat pun de un congres, - un fel de „hop ºi aparemiticã!“ ºi dintr-o datã UDUR se preface înUUR, Morhan în prim-vicepreºedinte, Bodnarîn þap ispãºitor, iar marmota învelea ciocolata înstaniol...

Dar nu trec multe mori pe Siret ºi în frumoa -sa Bucovinã, în loc de cuc batã-l vina, cântã dinnou fanfarele udurului uurizat, congresmenii

morhaniºti mai pun de un gongres, iar Morhandevine preºedintele unei uniuni cu acte false înregulã...

Nu m-ar mira deloc ca la urmãtorul congressã-l demitã pe ªtefan cel Mare ºi Sfânt de pesoclu sã se urce în locul lui ºi sã spunã: „Io,Morhan voievod!..“ ºi pe deasupra sã dove deas -cã cu acte cã Moldova e a lui ºi nicidecum a„urmaºilor urmaºilor voºtri...“

Stimaþi congresmeni - primari, preoþi, cãrtu-rari ºi farisei!

De ce nu îl lãsaþi în pace pe Morhan?...Profitaþi de bunãtatea lui naivã ºi vã distraþi

pe banii lui, nu vã gândiþi nicio clipã cã omulare familie... În loc sã vã facã vouã chiolhanuri,sã vã plimbe cu autocare ºi sã vã umple burþile

cu bucate ºi vinuri alese, ar putea face ceva maiutil societãþii, nu v-aþi gândit la asta?...

Ruºine, domnilor! Vã gândiþi doar la baniiUUR-lui.

Ce aþi face cu ei, azil de bãtrâni cum spunefalsul vostru secretar general?

Treziþi-vã, numãraþi pânã la treizeci, repetaþicu voce tare „Ana are mere...“ ºi lãsaþi toatãgrija schitului în seama arhimandritului, adicãîn grija preºedintelui ªtefan Buciuta ºi a ade-vãratei conduceri a UUR, care fie cã vrem, fiecã nu vrem, au fost aleºi de comunitate la ulti -mul congres adevãrat, nu la tot felul de congre-suleþe morhaniste.

Mihai TRAIsTA

ccââttee iinntteerreessee,, aattââtteeaa ccoonnggrreessee.. .. ..

curierul ucRainean10

Niciodatã nu mã voi împãca cugândul cã nu-l voi mai putea întâl-ni pe cel care mi-a fost cel maiapropiat prieten. Dupã o grea ºiîndelungatã boalã la 4 iulie 2012, aplecat dintre noi Ilie, lãsând odurere veºnicã în sufletele celorcare l-au cunoscut pentru activi-tatea ºi omenia sa.

Ilie Michitei s-a nãscut la 24iulie 1937 în comuna ªerbãuþi, ju -de þul Suceava, într-o familie de oa -meni gospodari, care i-au insuflatdragostea pentru muncã. Aici ºi-apetrecut copilãria ºi a urmat ºcoalaelementarã. ªi-a continuat studiilela Liceul Ucrainean din Siret.Dupã absolvirea acestuia în anul1955, a fost învãþãtor-suplinitor însatul Valea Boului, astãzi Paltinu.Acolo a cunoscut-o ºi s-a în drã -gostit de viitoarea sa soþie - Dana.

În 1957, a intrat la Univer sit a -tea Bucureºti, Facultatea de Filo -logie, Secþia limba ºi literaturaucrai neanã, pe care a absolvit-o în

1962, A fost unul dintre studenþiise rioºi ºi conºtiincioºi, fiind bursi-er întreaga perioadã a studenþiei.Era un împãtimit cititor al literatu -rii ucrainene, române ºi universale.

În anul 1960, se cãsãtoreºte cuiubita sa Dana, trãind întreagaviaþã în pace ºi armonie. Dinaceastã cãsnicie fericitã s-au nãs-cut cei doi copii: Larisa ºi, maitârziu, Bogdan, pe care i-a iubit ºii-a educat pentru a deveni oameniserioºi, utili societãþii. Cu rezultatedeosebite la învãþãturã amândoisunt astãzi ingineri. Fiecare ºi-aformat o familie închegatã, dãruin-du-le bunicilor câte un nepot.Bunica Dana i-a învãþat sã citeascãºi sã scrie în limba ucraineanã.

Dupã absolvirea facultãþii, adevenit profesor de limba ºi litera -tu ra ucraineanã la Liceul Ucrai -nean din comuna Moldoviþa, jude -þul Suceava. Citind foarte mult,acest lucru l-a ajutat în munca dezi cu zi de la catedrã. Cu toate

aces tea zilnic îºi pregãtea fiecarelec þie în parte. De aceea, ele demulte ori depãºeau graniþele ma -nua lului, captau interesul elevilor,lucru care se reflecta în stima ºires pectul de care se bucura profe-sorul.

În 1978, pleacã din comunaMoldoviþa, unde, din anul 1962, afost directorul liceului, calitate încare a dat dovadã de spirit deosebitîn gospodãrirea acestei unitãþi ºco-lare ºi de exigenþã în pregãtireaviitorilor absolvenþi. S-a mutat laCâmpulung Moldovenesc de undezilnic a fãcut naveta în comunaFrumosu, unde a predat limba ºiliteratura românã, la ºcoala gene -ralã din localitate, folosindu-se dea doua specialitate obþinutã în fa -cul tate cu aceeaºi conºtiinciozi-tate. ªi aici elevii ºi pãrinþi lor l-auîndrãgit pentru darul deosebit de atransmite cunoºtinþele ce le-aufolosit în viaþã. A fost apreciat nunumai de cei amintiþi, ci ºi de fo ru -ri le judeþene din domeniul învã -þãmântului. Aceasta s-a concretizatprin numirea sa în comisiile deadmitere în licee ºi la bacalaureat.

S-a mândrit întreaga viaþã curãdãcinile sale ºi cu limba mater-nã. Niciodatã nu s-a dezis de ele.ªi dupã pensionare se interesa de

limba ucrai -neanã ºi destarea aces-teia la eaaca sã, înUcrai na.

Deseori,îmi trimiteaca sete, dis-curi, DVD-uri cu minu nate cântece populareucrai nene, pri mite de la fiica sa,care cãlãtorea peste hotare în pro -bleme de ser viciu. Printre cadourile aducea pãrinþilor din Ucraina ºicân tece ucrai nene. Rãposatul leasculta, ºi le multiplica trimiþându-le prietenilor.

Toþi cunoscuþii l-au apreciatpentru seriozitatea manifestatã înîntreaga viaþã, putând fi consideratUN OM ADEVÃRAT. Trista vestea îndurerat nu numai familia, ci ºipe toþi cunoscuþii, colegii de mun -cã din perioada de activitate ºi peprieteni.

Sã-þi dea Dumnezeu odihnãmeritatã, sã-þi fie þãrâna uºoarã,Ilie, pentru cã vei rãmâne în veci înmemoria celor care te-au cunos-cut, preþuit ºi iubit. Oameni ca tinesunt tot mai puþini printre noi.

Familia Virgil RIÞCO

ilie MicHiTeiIn memoriam

(Urmare din numãrul 205/206)

Drept rãspuns, hatmanul P. Skoropadskyi aemis o lege, la 29 iunie 1918, prin care a acordatdreptul conducãtorilor guberniilor sã interzicãîntrunirile zemstvelor regionale, iar sarcinileacestora sã fie preluate de radele regionale subor-donate statului ucrainean.

O altã manifestare de masã împotriva auto ri tã -þii hatmaniste a fost greva generalã a feroviarilordin Ucraina care a durat între 14 iulie ºi 20 august1918 ºi la care au luat parte cca 200.000 de per-soane.

ªi þãrãnimea ucraineanã era nemulþumitã depolitica agrarã promovatã de Skoropadskyi, carela 15 iunie 1918 a promulgat o lege privind pre -da rea cerealelor cãtre stat, în care scop a fost înfi-inþat un birou special de coordonare a acestoractivitãþi.

O altã lege aprobatã de Rada miniºtrilorStatului Ucrainean, la 1 iulie 1918, a limitat drep-turile de a participa la viaþa politicã a militariloractivi ºi a celor care au satisfãcut stagiul militar.

Pentru a opri declanºarea ºi participarea lagreve de orice naturã, hatmanul P. Skoropadskyi areînnoit, la data de 19 iulie 1918, legea emisã deguvernul þarist la 2 decembrie 1905 prin care sepedepseºte organizarea ºi participarea la greve.

La începutul lunii iulie 1918, Uniunea Naþio -nalã de Stat Ucraineanã (aservitã guvernãrii hat-maniste) a fost transformatã în Uniunea Naþio nalãUcraineanã. La aceastã uniune au aderat toatepartidele republicane ºi diverse organizaþii ob º -teºti (politice, culturale º.a.). Cu acest prilej a fostadoptat Statutul Uniunii în care s-a prevãzut caUcraina sã devinã stat independent cu un parla-ment care sã aibã dreptul de a emite legi.

Aceastã hotãrâre a Uniunii s-a opus hatmanu-lui P. Skoropadskyi de a dispune de toatã puterealegislativã ºi administrativã în Statul Ucrainean.

În fruntea Uniunii respective a fost ales A.Nikolski, iar de la 18 septembrie 1918 acesta a

fost ]nlocuit cu A. Vynnycenko care a fãcut partedin primul Secretariat General al Radei CentraleUcrainene (iunie 1917), deþinând funcþia de sec-retar general.

Comitetul Central Revoluþionar Ucrainean,care activa în ilegalitate la Kiev, a emis la 5august 1918 Ordinul nr. 1 privind începerea insu -rec þiei armate împotriva puterii hatmaniste ºi atrupelor de ocupaþie germane.

Ura împotriva trupelor germane a ajuns lapunctul culminant, fapt care s-a soldat cu îm puº - carea, la 30 iulie 1918, de cãtre socialistul-revo -luþionar B. Donskoi a comandantului suprem altrupelor germane în Ucraina - generalul Einhorn.Acesta a fost judecat ºi spânzurat în prezenþa pub-licului la 10 august 1918.

Pentru a strânge relaþiile cu Germania, hatma nulP. Skoropadskyi a fãcut o vizitã oficialã în aceas - tã þarã timp de 13 zile (4-17 septembrie 1918).

Hatmanul P. Skoropadskyi s-a întâlnit la Kievla data de 5 octombrie 1918 cu reprezentanþiiUniunii Naþionale Ucrainene (V. Vynnycenko, A.Nikolski ºi F. ªveþ) cu care prilej au discutatdespre perspectivele colaborãrii între hatman ºiUniunea Naþionalã Ucraineanã.

Ca urmare, la mijlocul lunii octombrie 1918,Uniunea Naþionalã Ucraineanã a prezentat o De -claraþie despre situaþia internã ºi externã a Ucrai -nei, în care sublinia cã „numai un Cabinet de Mi -niºtri de coaliþie naþionalã democraticã provizorieare dreptul pânã la instaurarea puterii popularelegitime sã fie în fruntea statului. Cele mai impor-tante sarcini stabilite de Uniune pentru Ca bi net aufost: reforma agrarã, asigurarea liber tã þi lor demo-cratice, pregãtirea legii electorale, uni rea într-unsingur stat a tuturor pãmânturilor ucrainene.

Cãtre sfârºitul anului 1918, situaþia în Ger -mania a devenit explozivã. Din cauza înfrânge -rilor suferite de trupele germane pe frontul devest ºi a situaþiei grele cu care se confruntã popu-laþia din Germania, în perioada 3-10 noiembrie1918 a avut loc revoluþia burghezo-democraticã.

În aceastã situaþie regele Wilhelm al II-lea arenunþat la tron ºi a fugit în Olanda.

Date fiind evenimentele din Germania, laCopenhaga (capitala Danemarcei), a avut loc, la11 noiembrie 1918, semnarea tratatului privindîncetarea rãzboiului între Germania ºi þãrileAntantei, fapt care a însemnat de facto încheiereaPrimului Rãzboi Mondial. Acest eveniment l-adeterminat pe comandantul suprem al frontuluigerman de est sã ordone evacuarea trupelor ger-mane din Ucraina. Sãtui de rãzboi, soldaþii ger-mani au format la Kiev, la 12 noiembrie 1918,Marea Radã a soldaþilor germani, care a hotãrâtadoptarea neutralitãþii ºi neamestecul în treburileinterne ale Ucrainei.

Þinând seama de situaþia creatã, UniuneaNaþionalã Ucraineanã în ºedinþa secretã pe care aavut-o la Kiev, la 13 noiembrie 1918, a ales unnou organ de conducere, denumit Directorat. Înacest organ revoluþionar au intrat V. Vynnycenkoca preºedinte ºi Symon Petliura, I. Sveþ, A.Makarenko, P. Andrievskyi ca membri. Ca sã iasãdin situaþia în care se afla, hatmanul P. Skoro -padskyi a format, la 14 noiembrie 1918, un nouguvern, prorus în frunte cu S. Gherbel, din carefãceau parte 15 miniºtri. În acelaºi timp, hatma -nul a înºtiinþat cetãþenii ucraineni despre sfârºitulRãzboiului Mondial care dus la crearea unei noisituaþii internaþionale ºi cã Ucraina nu va facenicio uniune cu Rusia bolºevicã.

Drept urmare, Cabinetul de Miniºtri hatmanistcondus de S. Gherbel a dat o declaraþie privindsarcinile sale imediate: alianþa cu Rusia Albã peprincipiul federativ, respectarea drepturilorUcrainei în ceea ce priveºte conducerea statului;autonomia teritorialã; lupta împotriva anarhiei ºia bolºevicilor; reforma agrarã ºi emiterea uneilegi în legãturã cu alegerea Dietei de Stat.

(Continuare în umãrul urmãtor)

Mihai POCORsCHI

Lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

curierul ucRainean 11

Sâmbãtã, 30 iunie 2012, a avut loc la ªcoalacu clasele I-VIII „Petru Muºat“ din Siret oemoþionantã întâlnire a absolvenþilor ªcoliiPedagogice Mixte din Siret, secþia românã ºiucraineanã, precum ºi a absolvenþilor ªcoliiMedii Tehnice de Administraþie Economicã,promoþia 1952.

La aceastã întâlnire au fost invitaþi ºi câþivareprezentanþi ai promoþiilor acestor ºcoli dinanii 1950, 1951, 1953 ºi 1954 atât de la secþii -le române, cât ºi de la cele ucrainene. Orga -nizatorii acestei întâlniri au fost prof. MirceaMihalea, din Câmpulung Moldovenesc, prof.Marian Salahub Filimon din Iaºi, originar dinSiret ºi economistul Nicolae Bãrbuþã. Întâl-nirea a avut loc în faþa ªcolii „Petru Muºat“, laora 11, fiind precedatã de un tedeum ecumenical tuturor cultelor la Biserica „Sfântul IoanBotezãtorul“ din Siret în memoria profesorilorºi colegilor plecaþi în veºnicie. Slujba depomenire a fost oficiatã de familia preoþilorMierlã. La ora 12, s-a intrat în cancelaria pro-fesorilor de la ªcoala „Petru Muºat“ pentru oraamintirilor. La începutul orei amintirilor s-apãstrat un moment de recu legere pentru cei ple-caþi în veºnicie. Au rãspuns prezent la aceastãîntâlnire urmãtorii foºti absolvenþi ai ªcoliiPedagogice Mixte din Siret - secþia românã:Minodora Beldianu, Vio rel Coroliuc, NicolaeFercalã, Eleonora Ghe rasim, GeorgetaGheorghean, Silvia Iva nov, Teodor Lulciuc,Filon Lucan, Iosefina Matei ciuc, MirceaMihalea, Ehor Platec, Maria Plãmadã, SilviaPânzaru, Marian Salahub Filimon, iar de lasecþia ucraineanã Iuliana Stei ciuc ºi LeontinaSurmei.

De la ªcoala Medie Tehnicã de Admini s -traþie Economicã au fost prezenþi NicolaeBãrbuþã, Dumitru Grigoraº, Nicolae Mateiciucºi Emilia ªtubianu. Invitaþii promoþiei 1950 aufost Ecaterina Brebãu, Gheorghe Costiuc ºiEugenie Maidaniuc. De la pro moþia 1951 s-auprezentat Erna Butrei, Drob Enache, VioricaFilip ºi Rene Ursuleanu, iar de la promoþia1953, secþia românã au fost prezenþi IancuBreabãn, Exelia Zvolinschi ºi E. Giuraniuc.Pro moþia 1954, secþia ucraineanã NicolaiMaidaniuc.

Toþi cei care au luat cuvântul aurememorat diverse secvenþe din viaþalor de elev sau din cea extraºcolarã.Toþi au obþinut rezultate bune la în vã -þã turã datoritã unui corp profesoralcondus cu profesionalism de di rec -torii ºcolii, prof. Duºceac Gheor ghe,Bujoreanu Vale rian ºi Iari cevschiBogdan.

Mircea Mihalea a vorbit cu cuvin -te alese la adresa regretatului prof.diriginte, Popescu Constantin, de lacare a învãþat adevãrata limbã ro -mânã, iar cu durere în suflet a pome -nit de regretatul lor coleg Victor Ur -sachi, unul dintre organizatorii dealtãdatã a întâlnirilor ºi a citit o invi-taþie scrisã de Victor care sunã aºa:

„Vârsta biblicã - am trecut-o!Ce urmeazã-i amãgire...Rãspunde chemãrii noastre: Vino la aceastã întâlnire!Pentru cei ce-am rãmas,

revederea-i mângâiere...Aºa a fost sã ne fie viaþa: În rest...

E tãcere.“

Negostineanul Dumitru Grigoraº, domiciliatîn Bucureºti dupã absolvirea ISE în 1956, amulþumit organizatorilor pentru reuºita acestuieveniment, evocând personalitatea unui colegdispãrut, economistul Emilian Drehuþã, autorulunor valoroase lucrãri de specialitate, dar ºi aunor evocãri emoþionante despre anii de ºcoalãde la Siret ºi ISE Bucureºti.

Domnul prof. Marian Salahub Filimon ºi-aadus aminte cum regretatul prof. diriginteConstantin Popescu, profesor de românã, l-aîndrumat la Institutul de Culturã Fizicã dinBucureºti. Domnul Salahub a arãtat cã dupãabsolvire, majoritatea colegilor având o califi-care confirmatã, s-au încadrat în producþie caînvãþãtori, contabili, funcþionari în unitãþileadministrative ale judeþului, iar o parte ºi-aucontinuat studiile în învãþãmântul superior,devenind profesori, economiºti, finanþiºti.Acum la acest ceas aniversar, a spus dl Sala -hub, sã ne amintim de corpul profesoral carene-a cãlãuzit paºii spre învãþãturã ºi profesie:

Balaºescu Radu - limba rusã, Belþa Vasile -educaþie fizicã, Bujoreanu Valerian - istorie,Cliveþ Gheorghe - igienã, Camil Iacob - istorie,Klymenko Natalia - limba ucraineanã, GadiuþãNiculina - pedagogie, Gheorghian Elena -

geografie, Weinrauch Elfride - matematicã,Popescu Constantin - limba românã, PetraºciucAlexandru - limba rusã, Pariser Edith - limbafrancezã, Cârstiuc Ioan - istorie.

Fosta colegã a lui Victor Ursachi la ºcoalã ºila serviciu, prof. Silvia Pânzaru (Andriuc), acitit cu lacrimi în ochi, emoþionanta, ultima luipoezie închinatã întâlnirii lor din 2007, caresunã aºa: Ultima legendarã revedere, iunie2007.

Doar - Dorul în dar

Cu credinþã, ne continuãm destinele! În pro -fesiune ne-am fãcut datoria;

De ni s-ar fi cerut sã ne sacrificãm viaþa pentru þara noastrã România,

Oricare dintre noi, oricând, ar fi fost capa-bil, demn, sã o demonstreze...

Convins ferm, cã nu existã altceva mai pre-sus, suprem, ce poate sã te onoreze!

Aºadar am ajuns la capãt! Suntem pe deplin dominaþi de profunde simþiri,

Ce ne lumineazã acum sufletele, pãstrãtoarea unor nemuritoare amintiri...

Pãtrunzând... prin gânduri, în farmecul acestora de timp încã... rezervate,

Înþelegem cã despãrþirea definitivã este parte componentã din universalitate.

Ne este dor de colegii ºi profesorii ce ne-au pãrãsit!

Printr-o minune...Cu inimile îndurerate le transmitem în eter -

nitate-o sfântã rugãciune...Adio, domnule diriginte! Aþi rãmas aproape

de noi ca un înþelept îndrumãtor,Legendara revedere, deºi cu triste nuanþe,

are un deznodãmânt înãlþãtor.Obiºnuim, ca la despãrþire sã ne dãruim

ceva spre acea doritã împãcare,Nãdãjduim cã trecerea noastrã nu va fi

uitatã întrucâtva în perioada urmãtoare...Cum toate sunt determinate ºi supuse

veºniciei dintre existenþã ºi moarte,Oarecum favorizaþi, încercãm sã ne

mângâiem cu doar Dorul, ca Dar pe mai departe!

Dorul de-a mai fi copii o datã, s-alergãm desculþi prin ploile de...

varã,Dorul de-a asculta profesorii,

explicând lecþiile, noi, elevi odini -oarã!

Dorul de-a mai întâlni dragostea ºi iubirea din anii entuziaºti ai

tinereþii...Dorul în Dar dupã legendara revedere;

Sã-l trãim intens - spre împlinirea vieþii!!!

Menþionez cã absolvenþii acesteipromoþii au avut prima revedere dupã20 de ani, adicã în iunie 1972, cu par-ticiparea majoritãþii absolvenþilor ªco -lii Pedagogice Mixte ºi ai ªcolii MediiTehnice de Administraþie Eco nomicãSiret. A urmat a doua în 1987, dupã 35de ani de la absolvire, iar revedereadupã 50 de ani (2002) s-a desfãºurat laSiret. În 2003, s-a des fãºurat la Clubulde Vacanþã al elevilor din CâmpulungMoldovenesc - organizator MirceaMihalea. În 2004, la Costiºa ºi în2005, la Colegiul Naþio nal „EudoxiuHurmuzachi“ din Rãdãuþi, iar în 2007la ªcoala „Petru Muºat“ din Siret.

Revederea dupã 60 de ani s-aîncheiat cu tradiþionala agapã cole-gialã, în cadrul cãreia s-a servit o cupã

de ºampanie, afinatã, cozonaci, un pahar cu sucde brad ºi multe preparate de la munte. S-a pro-pus ca pe viitor aceste revederi sã aibã loctrimestrial.

nicolai MAIDAnIUC

Revedere dupå 60 de ani

Absolvenþii promoþiei 1952 din Siret

curierul ucRainean12

Motto: „Sunt îndrãgostit de Deltã ºi ea îmieste a doua mamã“.

(Gherasim Maxim)

M-am nãscut, am copilãrit ºi am muncitmulþi ani în Bucovina, adicã Þara Fagilornumitã ºi albastru de Voroneþ, Þara izvoarelorcristaline, Þara doinelor, baladelor ºi legende-lor, Plai voievodal al lui Bogdan - descãlecã-torul, al lui Alexandru cel Bun, al lui ªtefan celMare ºi Sfânt ºi al atâtor altor eroi cunoscuþi ºinecunoscuþi, dar, de un timp, muncesc ºi respiraerul Dobrogei, al Deltei Dunãrii, al mirificelorstepe, ape ºi pãduri cântate poetic de PanaitIstrati, Mihail Sadoveanu, Panait Cerna, GeoBogza, Traian Coºovei, Fãnuº Neagu ºi - de cenu - de un coleg de-al nostru, învãþãtorul ºi scri-itorul Paul Sârbu. În culori vii au transpus pepânzã acest þinut ºi Alexandru Ciucurencu,Stavru Tarasov ºi Gherasim Maxim (toþi ucrai -neni la origine), iar în zilele noastre Octa vian-Gavril Postolache.

Bucovina ºi Dobrogea sunt douã petale aleaceleiaºi flori, numitã România, aºezate înextremitãþile þãrii, foarte diferite ca relief ºiclimã, dar cu oameni asemãnãtori - harnici,iubitori de glie ºi de Dumnezeu ºi bogaþi spiri-tualiceºte.

Cel ce semneazã prezentele rânduri, ca oricecetãþean român, îºi iubeºte amândouã þinuturicare i-au devenit dragi. De un numãr de ani,pendulez între þinutul natal Bucovina ºi DeltaDunãrii din motive profesionale. Deja de pestezece ani, cu unele întreruperi, mi-am adus con-tribuþia, ca profesor, la ridicarea nivelului cul-tural al copiilor români, ruºi-lipoveni ºiucraineni la ªcoala cu clasele I-VIII din centrulcomunei C.A. Rosetti, þinut, din pãcate, uitat deputerea politicã actualã a þãrii, dar nu ºi deDumnezeu.

Profesoratul meu în cele mai izolate loca -litãþi ale Deltei nu a fost uºor, iar traiul deacolo, de peste trei ani, s-a dovedit a fi un exa-men în ceea ce priveºte modul de viaþã ºi deactivitate didacticã. Abia în Delta Dunãrii, lapensie, am cunoscut adevãrata probã de asupravieþui ºi de a învinge greutãþile specificeprofesiunii. Multe, foarte multe am învãþat de laoamenii Deltei ºi chiar de la elevii locurilor.Astfel, am muncit asiduu în primii ani ai activi -tãþii mele didactice ºi, treptat, treptat m-amînvãþat cu necazuri care, acum, au devenit oobiºnuinþã. În aceºti ani mi-am dat seama demarea diferenþã, în rãu ºi în bine, dintre felul deviaþã al oamenilor de acolo ºi de aici.

Satul C.A. Rosetti, reºedinþã omonimã acomunei, aºezat pe Grindul Letea, se aflã situatla mijlocul distanþei dintre Sulina ºi Periprava,învecinându-se la est cu Pãdurea Letea, iar lavest cu lacurile Merhei ºi Matiþa. Pãdurea Leteaface parte din „Rezervaþia Biosferei DeltaDunãrii“ (RBDD), având un regim complex,sub toate aspectele - ecologic, acvatic, silvic,piscicol ºi de exploatare. La origine, dupã 1900,satul s-a numit Satul Nou pentru ca, în dece niul5 al secolului trecut, sã capete denumirea deC.A. Rosetti, purtând numele vestitului cãrturarºi om politic român care avea ceva tangenþã cuaceste locuri. Satul, în comparaþie cu satelevecine, este relativ nou. Aici s-au aºezat, înjurul anului 1900, dupã revenirea Dobrogei, în1878, la România, urmaºii mocanilor, adicã aiciobanilor din Transilvania, gãsind în acestelocuri condiþii prielnice de trai, pãºuni întinsepentru creºterea oilor. Locuitorii acestui satsunt români. Astfel, gãsim familii purtândnume de Cârlan, Comârzan, Bârlãdeanu, Vâlciu

etc. Deºi este o localitate mai micã decâtcele vecine, devine reºedinþã de comunã,fiind aºezatã în mijlocul celor patru loca -litãþi apar þinãtoare. În sat existã ºcoalã cuclasele I-VIII, reabilitatã în 2008, sedii pen-tru primãrie, poliþie, dispensar uman, poºtã,

cãmin cultural, bibliotecã, un complex comer-cial, bisericã ortodoxã, cu douã clãdiri (a douaîn stadiu de finisare), fiind preot Aurel Tecuci.Tot aici a fost sediul ocolului silvic, transformatîn prezent în district silvic. În sat sunt câtevagospodãrii foarte bine închegate cu case arã-toase.

La recensãmântul din 2011, numãrul locui -to rilor era de 266, cel mai mic numãr dinultimii 50 de ani. Locuitorii, în marea lor majo -ritate, sunt agricultori, crescând vite, cai ºi oi,precum ºi diferite rase de pãsãri. Foarte puþiniau rãmas pescari sau lucrãtori la marina comer-cialã. Asigurã necesarul alimentar pentruSulina cu lapte, ouã, carne ºi brânzã. Mulþi aupãrãsit, în ultimii ani, localitatea. În pãdureaaparþinãtoare satului, s-a întemeiat Schitul deCãlugãri „Buna Vestire“ care adunã de ziua hra-mului sute de credincioºi din zonã. Stareþulschitului este Preacuviosul Nectarie, cu numede mirean Nicolae Pericopa, originar dinBucovina.

Locuitorii cultivã porumb ºi cartofi, diferitelegume în locurile nisipoase ºi joase, îngrãditepentru protecþia lor de animalele domesticecare trãiesc slobode. Obþin totuºi de pe acesteterenuri cultivate recolte destul de bune, chiardacã pãmântul este nisipos ºi plouã puþin. Pecele mai mari suprafeþe de lângã casã cultivãviþa-de-vie, iar din strugurii acestora producvinuri de bunã calitate. Mulþi au stupi, deoareceflora din pãdurea ºi câmpurile din jur estedestul de bogatã. Vacile, caii ºi porcii trãiesclibere, chiar ºi în anotimpurile reci. Gospodariicresc câte zece-douãzeci de vite pe care numaiîn zilele geroase de iarnã le hrãnesc acasã în da -muri (îngrãdiri cu acoperiºul de stuf), dându-lefân adunat din bãlþi ºi, rareori, lucernã ºi stru-jeni. În majoritatea zilelor din an, animalelepasc pe terenuri cu pãºuni sau prin PãdureaLetea, cãutându-ºi singure hrana verde sauuscatã, mâncând chiar ºi frunze verzi ºi uscate,distrugând uneori puietul din pãdure. Datoritãacestor condiþii precare de viaþã, vitele suntslabe ºi dau producþii mici de lapte. Celebãtrâne ºi tãuraºii sunt vânduþi la abatoare pesume modeste. Altã sursã de venit obþin dincreºterea pãsãrilor.

ªcoala cu clasele I-VIII din C.A. Rosetti apregãtit în fiecare an buni absolvenþi care aufrecventat ºi frecventeazã liceele din Sulina ºiTulcea, iar alþii sunt studenþi la diferite facultãþidin Constanþa ºi Bucureºti. Aici lucreazã caprofesori buni profesioniºti, precum CorneliaZaharia, profesoarã de matematicã ºi direc-toare, precum ºi profesori pensionari, proveniþidin Bucovina, Teleorman ºi Maramureº - deromânã, istorie, geografie ºi desen. Lucreazã ºiprofesorii Gheorghe Daniela (religie ºiromânã), Comârzan Cristina (englezã ºi infor-maticã), institutoarea Mioara Balan etc. Dato -ritã abnegaþiei colectivului didactic ºi a elevilor,ºcoala a obþinut rezultate bune în procesulinstructiv-educativ, în fiecare an ºcolar. Subli -niem cã aici lucreazã ºi profesorul DumitruStoian care a obþinut ºi doctoratul la educaþiefizicã. Deºi este originar din Piatra Neamþ ºi alucrat câþiva ani la ªcoala Sportivã din Rãdãuþi,s-a stabilit definitiv la ºcoala din C.A. Rosetti.Profesorul cultivã viþã-de-vie, preocupându-seºi de apiculturã. Este un adept înfocat al con-

sumului de alimente ecologice, ceaiuri, miere,de produse din miere, precum ºi al modului deviaþã echilibrat. Prin activitatea sa practicã ºiprin comportamentul sãu de viaþã, profesorulDumitru Stoian cere tuturor sã se întoarcã lanaturã.

Colectivul didactic ºi de elevi editeazã, din2002, revista ºcolarã Lotus care a ajuns lanumãrul 8. Revista a obþinut premiul I la fazajudeþeanã a revistelor ºcolare. Publicãm în con-tinuare una dintre schiþele literare semnificativea unui elev, având un sâmbure de adevãr ºi cu otrãire educativã profundã, intitulatã „Povestiredespre tatãl meu“:

Am fost odatã cu tata la grind ºi m-am jucatcu o roatã. Roata a cãzut pe mine ºi eu amînceput sã plâng. Tata m-a luat de mânã. ªi tatatrãia! Am fost odatã în pãdure, cu tata sãcãutãm calul. Dar calul a fugit. ªi n-am pututsã-l prindem. Am vãzut niºte cãprioare. ªi tatatrãia! Am fost odatã la pescuit cu tata ºi amprins un crap mare, plin de icre. Tata a scuturatvintirele ºi ne-am întors seara cu barca acasã.Mama a fãcut borº de peºte la cabeþia ºi ammâncat. Era noapte cu lunã. ªi tata trãia!

ªi acum… tata nu mai este! Mi-e dor de elºi… plâng… plâng! (Revista „Lotus“, nr. 1,2002, autor Florin Hudacov).

Multe asemenea povestiri scurte, dar foarteeducative scriu elevii ºcolii în revista noastrã.

Satul Letea, numele cãruia l-a preluatgrindul ºi pãdurea din apropiere, se aflã la vestde C.A. Rosetti, devenind cea mai vestitã loca -litate, cu cel mai mare numãr de locuitori ºi,probabil, cel mai vechi. Pãdurea Letea a devenitrezervaþie naturalã, formatã din stejari seculari,având aceeaºi rãdãcinã, dar cu 3-5 tulpini, plopiaustralieni (albi), salcâmi ºi, în ultimii ani, s-auplantat ca probã de cercetare pini. Aceºtia auprins rãdãcini ºi s-au dezvoltat normal, ca înzona de munte. În Pãdurea Letea creºte ºi cãti-na. Foarte mult sunt cãutate fructele ei. PãdureaLetea are poieni bogate în lãcrãmioare, care înluna mai te impresioneazã prin culoare ºi par-fum. Din acest motiv, la 1 mai comuna C.A.Rosetti celebreazã Serbarea lãcrã mioa relor. Înacest þinut trãiesc câini enot, mistreþi, cãprioare,iepuri ºi chiar lupi care, în iernile când îngheaþãBraþul Chilia, vin din Ucraina ºi-ºi gãsescmediu prielnic de viaþã. În aceastã pãdure întâl-nim ºerpi de casã ºi veninoºi. De aceea, vizi -tarea ei în timpul verii, cere multã atenþie dinpartea turiºtilor.

Despre Pãdurea Letea a scris emoþionant ºipoetic Traian Coºovei, lectura cãruia a fostinclusã mulþi ani în manualul de Limba românãpentru clasa a V-a, iar comentariul literar alaces teia se cerea adesea la examenele de ad mi -te re în clasa a IX-a de liceu ºi la olim pia deleºcolare.

Locuitorii satului Letea sunt ucraineni.„Primii locuitori au fost aºezaþi în jurul anului1808. Afanasie Pocora a venit din Ucraina, prinsudul Basarabiei (Chilia Nouã), ºi a ocupatfuncþia de primar. Alþi primari au fost Ivan cen -co Petru, Maxim Chim, Cernâi Vasile, MalocanIvan etc. veniþi tot din Ucraina. Din Ucraina vinºi se stabilesc aici Crimski Mihail, ªtefanovIfrim, Maxim Pocora etc. Aceºtia se sustrãgeaude la iobãgie ºi de la prestarea serviciului mili-tar în Imperiul Þarist…“ (Virgil Riþco).

(Continuare în numãrul urmãtor)

prof. Vichentie nICOlAICIUC

în viziunea unui bucovineanDelTa DunÅRii

curierul ucRainean 13

Dupã monografia comunei Izvoa -rele Sucevei a profesorului Ion Aflorei(tipãritã acum câþiva ani ºi prezentatãde subsemnatul în pagi nile «Curieruluiucrainean»), anul acesta, la Suceava, aapãrut o nouã lucrare temeinicã desprehuþuli a harnicului colaborator al tutu -ror publicaþiilor Uniunii Ucrainenilordin România (ºi nu numai), autor deculegeri folclorice huþule ºi un destoi -nic fiu al acestei etnii, institutorulGheorghe Cega, «Ulma - o co mu nã deorigine etnicã huþulã. Stu diu mono-grafic. Ediþia I», edificator prezentatã,în prefaþa acesteia, de prof. dr. MugurAndronic, preºe dintele Societãþii Cul -tu rale «ªtefan cel Mare» - Buco vina,sub auspiciile cãreia a vãzut luminatipa rului aceas tã carte, finan þatã fiind,fapt demn de remarcat, de cãtre Pri mã -ria comunei sucevene Ulma.

Cum reiese din cel de-al doilea arti-col introductiv (afarã de prefaþa luiMugur Andronic), respectiv, din«Argumentul» institutorului MirceaIhnatiuc, primar al comunei Ulma,«crâm peiul» surprins la Ulma pentrueternitate» (Mugur Andronic) se vrea afi (ºi, incontestabil, este) foar te cu prin -zãtor - o reconstituire glo ba lã a da te lorimportante privind istoria, geo grafia,economia, învãþã mântul, cultura, viaþareligioasã, ocupaþiile, obi ceiurile ºidatinile celor cinci sate ale comunei(Ulma, Lupcina, Mã gura, Costileva,Ni si pitu), ceea ce reprezintã un prinosde recunoºtinþã a contemporaniloradus predecesori lor ºi un îndemn adre -sat generaþiilor tinere de astãzi, caurmaºii acestor locuri mirifice «sã fiemai împli niþi ºi mai fericiþi mâi ne».Detalierea tutu ror acestor aspec te prinfapte, date, informaþii de naturã dife -ritã ºi consideraþii proprii ale autoruluiîl îndreptãþesc pe deplin pe domnulMugur Andronic sã aprecieze mono-grafia ca «o contribuþie notabilã la isto-ria Buco vinei», evident, realizatã prinfapte locale, integrate organic în an -sam blul istoric general.

La drept vorbind, monografia luiGheorghe Cega reprezintã o «extin-dere» topograficã a investigaþiilor, datfiind faptul cã este vorba de o popu-laþie din aceeaºi grupã etnicã, huþulã,ceea ce presupune, «din start», exis-tenþa foarte multor aspec te comune, iarcomunele Izvoa rele Sucevei ºi, respec-tiv, Ulma, teritorial, aflându-se în ime-diata vecinãtate una faþã de cealaltã.Cu toate acestea, cititorul atent poateconstata cu satisfacþie cã, întocmiteplus-minus conform aceleiaºi meto -dolo gii a cerce tãrilor monograficelocale, fiecare din tre aceste douã mo -no grafii au individualitatea lor proprie,concretizatã prin explorarea aspecteloristorice concrete ºi a rea litãþilor afe -rente, prin modul de organizare, doza -re ºi expunere a materialelor, fiecaredintre ele având totodatã ºi laturi ori -ginale, cãci domnul Gheor ghe Cega,cum se spune în englezã, este un insi -der (adicã, provenit din sânul etniei),deci un veritabil cunos cã tor al locu -rilor natale, din care cau zã, pare-se,anumite aspecte nu au fost «observate»ori trecute cu ved e rea, considerându-se, poate, a nu fi relevante, iar domnulIon Aflo rei, ca un outsider re cep tiv,«în rã dã cinat» la Izvoarele Su ce vei, asesizat cu acuitate aproape tot ceea ceeste ca racteristic acestei etnii, in clusiv

ºi va len þele expresive ale vor biriihuþule.

În capitolul întâi, «Cadrul geo gra -fic», al monografiei lui Cega oa re cumasemãnãtoare (dacã nu identi cã) cuaceea din monografia lui Aflo rei esteclima, relieful ºi solurile (e vorba doarde aceeaºi zonã!), diferi tã (parþial) princoncreteþea ei este reþeaua hidrogra -ficã, iar în ca -pitolul al trei lea,«Activitãþi eco -nomice», afarãde subca pitolul«Cãile de co mu -nicaþie ºi trans-porturile», celepre zentate (Eco -no mia fo res tie -rã, Agri cul tura,Comer þul) suntcomu ne, în ge -ne re, zo nei hu -þule din Bu co - vina.

ªi în capito -lul al doilea,«Pa gini din isto-ria comunei Ul -ma», gãsim in -ter ferenþe, dedate istorice cucele expuse deIon Aflorei, cãcipânã în anul1944 Ulma, ca ºi alte sate, a fãcut partedin comuna Seletin, pomenitã într-unhrisov al lui ªtefan cel Mare, din 1490,ca proprietate a mãnãstirii Putna.Istoria comunei Ulma (5 sate; 2.567 hapãdure, din care 300 ha pãduri particu-lare, = 48,6% din suprafaþa totalã), caunitate administrativ-teritorialã dis-tinctã, începe dupã 1944, ºi esteprezentatã de domnul Cega ca o croni -cã realã - cu satele componente, culiste de primari, indici demografici (celmai mare numãr de locuitori în 1966,în prezent - natalitatea în scãdere),ocupaþia locuitorilor (71,4%, în 2002,în sectorul primar, agriculturã, silvi-culturã), dar ºi fenomene noi, caracte -ristice tuturor zonelor þãrii noastre azi -cãutarea primului loc de muncã º.a.

Interferenþe de date ºi fapte istoricedin monografia lui Ion Aflorei gãsim ºiîn capitolul al pa trulea, «Învãþãmântulºi cultura», al monografiei lui Cega,cãci la Seletin, de care aparþinea Ulmapânã în 1944, ºcoala a existat începândcu anul 1865, la Ulma însã primaºcoalã fiind înfiinþatã abia în 1929, încelelalte sate ce intrã în componenþa eiactualã - ºi mai târziu: la Nisipitu ºiCostileva de Jos în 1949, la Costilevade Sus în 1964 (desfiinþatã în 2010), laMãgura în 1946 (închisã în 2003), laChicera în 1996. Sunt prezentate, deasemenea, grãdiniþele din toate satelecomunei. Pe cititorul strãin îl impre-sioneazã plãcut prin caracterul inedit,iar pentru localnici reprezintã o veri-tabilã cronicã vie a ºcolii faptul cãdomnul Cega Gheorghe îi enumerã petoþi directorii coordonatori, dã publi -citãþii documentul real - «catalgul cla-sei» (din toate unitãþile de învãþãmânt),începând cu anul ºcolar 1957/58 pânãîn 2009/2010, în care sunt trecuþi no -mi nal elevii tutu ror claselor, cu învãþã-torii ºi profesorii lor, printre care amavut plã cerea sã întâlnesc ºi numeleunei colege de clasã de la ªcoala Peda -

gogicã din Siret, Elisaveta Hlodec,i-am revãzut chipul într-o frumoasãfoto grafie ce mi-a amintit de una dintre«poveþele» de viaþã cu «tâlc», din anulîntâi, ale neuitatului nostru profesor deistorie, Ion Cârstiuc, privind faptul cãnoi, bãieþii, fiind aºezaþi în bãnci alã-turi de câte o fatã, ne comportãm caniºte... «mormo loci», spre deosebire

de dânsul, elevcu mulþi ani înurmã la aceeaºiºcoalã, pe atun-ci - de bãieþi,când s-a vãzutprima oarã lân -gã o fatã, sim -þea cã toatã Bu -covina e a lui,iar noi ...

Pilduitoareca preþuire ºirespect faþã dep r e d e c e s o r ieste «paleta»«Das cãli deieri» (învãþãtoriºi profesori),dintre care subas pectul devo -t a m e n t u l u iapos tolic, alacti vitãþilor cul-turale ºi obº -teºti la locul de

cinste se aflã familia de excepþie aînvãþãtorilor Miroslava ºi Daniel ªan -dro, doam na Miroslava fiind ºi autoarea douã culegeri tipãrite de folclor localºi a unui splendid album-unicat de cu -sãturi tradiþionale huþule, care a cunos-cut câteva ediþii ºi este apreciat lamodul superlativ de specialiºti ro mâniºi strãini, într-o mãsurã ºi mai ma re decãtre contemporanii ºi ur maºii creato-rilor acestor nestemate fãrã egal.

Interesant este subcapitolul «Via þaspiritualã» (cap. IV), mai ales prinineditul datelor istorice (biserica dinSeletin, 1629, ºi dramatica ei istorie,cu revenire la normalitate abia în...1993), a prezentãrii lãca ºelor de cultexistente astãzi - 3 biserici, 5 capele ºimai multe capeliþe, asemenea zo neivecine, Izvoarele Sucevei. Acesta esteaspectul, sã-i zicem, de su prafaþã, «lo -gis tica» ce asigurã exis tenþa ºi perpe -tuarea vieþii spirituale. Nu este preagreu, ºi ar fi in teresant de relevat«adân cimea» asimilãrii învãþãturii bi -blice ºi impactul acesteia cu tra diþio -nalele reprezentãri magico-religioasehuþu le extrem de bogate, ce guvernau,ca sã folosim expresia lui Simion Me -he dinþi, adaptarea mun tea nului, a huþu-lului, la mediul înconjurãtor.

Într-o «prelungire» fireascã a aces-tui capitol, vine un altul, «Tra diþii, obi-ceiuri, datini», în care caracterul huþulal acestora este relevat rezumativ, prinprea puþine as pecte specifice, desprecare s-ar pu tea scrie tomuri întregi.Paradoxal, domnul Cega, un foarte buncu nos cãtor ºi culegãtor al folcloruluilocal, nu oferã niciun exemplu mãcardin bogata, mult prea bogata «zestre»folcloricã huþulã, nu urmeazã exemplulcelebrului profesor ºi rector al univer-sitãþii cernãuþene, R.F. Kaindl, înlucrarea sa despre huþuli, din 1894.Aceastã neîmplinire, sã-i zi cem, este«compensatã» oarecum de poeziile au -to rului, în ucraineanã, din care cunos -

cãtorul acestei limbi (nu ºi românul,cãruia îi este destinatã monografia,scrisã în limba acestuia, ceea ce estefoarte bine, ca fapt în «dialogul» inter-cultural) aflã din poeziile domnuluiCega lucruri mai interesante despreAjunul Crã ciu nu lui («Temna n$qcazeml] vcri la»), despre Anul Nou(«Malan ca»), despre obiceiurile dePaºte («Hram u Lupqin$») º.a. Apoi,nu re ies clar interferenþele culturaleucraineano-(huþulo-)-româneºti con -tem porane: de Sfântul Vasile, afirmãautorul, se umblã cu «Pluguºorul», cu«Sor co va», dar nu precizeazã sub ceformã - româneascã sau ucrai nea nãetc., ceea ce ar fi interesant de ºtiut, cafapte ale interferenþei cultu rale.

Sumar sunt prezentate, de aseme-nea, arhitectura popularã ºi portullocal. Primul aspect ar fi fost mult maiinteresant prin prezentarea (ne apã ratcu ilustraþii) a tipurilor de gos podãriitradiþionale (unele - ade vã rate splen-dori), modul dispunerii lor, neomiþân-du-se totodatã nici re pre zentãrile,credinþele ºi obiceiu ri le cu caractermagic privind alege rea locului, edifi-carea construcþiei º.a. Pre zentarea por-tului popular fãrã nicio ilustraþie este«ºtirbitã» iremediabil.

Subcapitolul «Activitatea cultu ral-artisticã ºi de creaþie», este o «radi-ografiere» sumarã a acestor as pecteaºa cum se prezintã ele astãzi, fãrã preamulte incursiuni în trecut. Afarã de«punctarea» acþiunii de creaþie prinînºirarea culegerilor folclorice, deo se -bit de interesantã (ºi, evident, edifica-toare ca imagine a huþulului creator defrumos) ar fi fost relevarea deprin derii,talentului ºi a deosebitei înde mânãri ahuþulilor de a oglindi în versuri viaþalor cotidiene cu tot ceea ce îi impre-sioneazã prin frumuseþe sau drama-tism, ori, dimpotrivã, ce le repugnã încomportamentul semenilor, «ºfichiul»amen dabil umoristico-satiric dobân -dind o foarte bogatã ºi nuan þatã «pa le -tã» de detalieri semantice. Acest gende creaþii (multe balade despre eveni-mente reale ºi oameni ai locului),reprezintã o caracteristicã distinctivã arepertoriului carpatic, în special huþul,cu interesante «prelungiri» în contem-poraneitate.

Un adevãrat «corolar» emblema tical comunei Ulma reprezintã capitolulal V-lea, «Oameni aproape obiºnuiþi»(1. «Ulmeni prin naºtere», 2. «Ulmeniprin adopþie»), din care cititorul aflã cãºi în aceste locuri, chipurile, uitate delume, dar binecuvântate de Dumnezeu,s-au nãscut oa meni deosebiþi care,dobândind stu dii înalte, au dobânditcele mai înalte împliniri profesionale(medici, economiºti, manageri, psi-hologi, pro fesori etc.), funcþionând înmarile oraºe ale României ºi ale lumii.Toþi aceºtia, alãturi de cei destoinici«de acasã» (profesori, preoþi, primari,gos podari de frunte º.a.) ºi de cei«adop taþi» de comuna Ulma îi faccins te acesteia, ºi Ulma, pe drept cu -vânt, se mândreºte cu ei.

Cele relevate în aceastã pre zen tarea monografiei domnului Gheor gheCega, susþin, credem, apre cierea ei decãtre Mugur An dronic drept «stop-ca -dru la Ul ma», un «cadru» de mo ment,actual, deci, cu incursiuni în trecut.Observaþiile noastre se vor a fi sugestiibinevoitoare pentru o eventualã nouãediþie a cãrþii, idee sugeratã pe primacopertã a mono gra fiei, «proba» temei -nicã a concre ti zãrii intenþiei într-unviitor mai apropiat sau mai îndepãrtatconstituind-o ediþia întâia însãºi, tipã -ritã anul acesta.

Ioan REBUªAPCã

Încå un crâmpei de istorie çiculturå a huÆulilor bucovineni

curierul ucRainean14

(Urmare din numãrul 217/218)

Dar, înainte de a-l vedea pe Taras la acel pic-tor, iar mai apoi la curtea boierului, trebuie sãne oprim iarãºi asupra vieþii lui de orfan din anii1825-1828, cãci nu tot ce cunoaºtem despreacea viaþã se încadreazã în schema cronologicã.

Încã fiind la dascãlul Bohorskyi ca „bãiat latoate“, Taras, dupã cum ºtim, adesea a rãbdat defoame ºi n-a avut cu ce sã se îmbrace. Numai lafamilia Koºyþea, cu siguranþã, el n-a fost niciflãmând, nici gol. Cãci întotdeauna ºi peste totpe unde a hãlãduit, a rãbdat de foame ºi aumblat în zdrenþe. „Orfan în zdrenþe“, „jerpelit,aproa pe gol - atât era de sãrman“, aºa îºi amin -tea el însuºi când zicea cã

... umblam ºi plîngeam, Pe oameni îi cãutam -Sã mã înveþe de bine...

(Trad. mea, C. Ir.)

Chiar el îi povestea în anii 40 doctorului A.Kozacikovskyi cã foamea l-a obligat sã furegãini sau purcei ºi sã-i frigã în peºtera de din-colo de sat, speriindu-i cu focul pe care-l fãceape superstiþioºii sãteni, care credeau cã acolos-a sãlãºluit necuratul. Flãmând ºi fãrã adãpost,bãiatul mai mereu atrãgea atenþia consãtenilorasupra sa prin unele „ciudãþenii“: purta pãrul„coc“ precum adulþii ºi ºi-a cusut singur o cã -ciu lã precum cea a „confederaþilor“.

La vârsta de treisprezece ani ai sãi, zice ªev-cenko, ar fi avut loc un episod emoþionant, carefulgerã ca o razã luminoasã în viaþa lui de orfanzdrenþãros ºi flãmând1. El pãºtea mieii din colode sat ºi dintr-odatã sufletul i-a fost cuprins deo stare de rugãciune ºi de un sentimentnecunoscut de fericire, de bucurie: i se pãrea cãacea bucurie a lui i-o împãrtãºesc ºi „cerulDomnului, ºi satul“, ºi mieii pe care-i p㺠tea;dar tot pe neaºteptate i-a cuprins sufletul ºi sen-timentul de singurãtate, de orfan pri beag ºi seporni sã plângã cu amar; ºi iatã cã tot peneaºteptate apãru fata care alegea nu departe deel sãmânþa de cânepã ºi i-a ºters lacrimile cusãrutul ei nevinovat. Simþãmântul de fericirereveni în sufletul bãiatului ºi copiii îºi mânarãîmpreunã mieii la adãpat.

Eroina acestui episod n-are nume în poezie.Nu avem nicio bazã formalã sã susþinem cã eaceeaºi fatã despre care va fi vorba acuºi, deºise pare cã e chiar ea - Oksana Kovalenko, des -pre care am mai pomenit când am descris pri -

mii ani ai copilãriei poetului ºi cãreia, mai târz-iu, el i-a dedicat poemul Cãlugãriþã Mariana.De di caþia îi este adresatã „Oksanei K[ova -lenk]o, în amintirea a ceea ce nu mai e demult“; e dovada care atestã fãrã putinþã detãgadã cã, încã pe la 13-15 ani, ªevcenko a trãitprima iubire. Iatã rândurile care confirmãemoþionanta dedicaþie:

E-adevãrat, Oksana? Strãinã sprâncenatã!Nu-þi mai aduci aminte de acel orfanÎn hãinuþã cenuºie - cât de fericit eramCând vedeam minunea: frumuseþea ta.Pe el tu, fãrã vorbe, l-ai învãþatSã spunã ce-are de spus curat:Cu ochii, cu sufletul, cu inima.Cu el ai râs, te-ai tânguit, pe plâns te-ai pus,Lui îþi plãcea sã-i cânþi Petrus. ªi nu þi-l aminteºti. Oksana! Oksana!Iar eu ºi azi mai plâng, mã tânguiesc,Vãrs lacrimi pentru Mariana mea,Dar pe tine te vãd, dupã tine tânjesc Pentru tine mã rog Celui de Sus.Adu-þi aminte, Oksana, oacheºã strãinã,Surorii tale Mariana du-i flori din grãdinã,Din când în când, surâde-i fericitã lui Petrus,ªi mãcar aºa, în glumã,Adu-þi aminte de cele ce demult s-au dus.

(Trad. mea, C. Ir.)

Nu avem ce adãuga la aceastã dedicaþie: aicieste imaginea completã a iubirii din copilãrialui Taras - emoþiile fericite ale bãiatului la întâl-nirea iubitei, discuþiile lor purtate „cu ochii, cusufletul, cu inima“, bucuriile lor comune ºi tris-teþile lor comune - totul, în ceea ce se revarsãcel mai puternic ºi cel mai curat sentiment alprimei iubiri.

Oksana va deveni mai apoi o Beatrice a luiªevcenko. Numele ei îl va da îndrãgitelor eroi -ne din poemele lui, iar soarta tragicã a celeiadevãrate va deveni tragedia inimii lui, dupãcum vom afla mai târziu. În trista viaþã a ado-lescentului orfan ea a fost o stea luminoasã, iz -vor de minunate trãiri, care înaripau sufletultânãrului visãtor, în care trezeau game de noi ºideosebite simþãminte.

***

La 12 mai 1828, a murit la Vilºana VasylEngelhardt, boierul lui Taras, sfetnic de tainãactiv, cavaler de Malta ºi senator al ImperiuluiRus. În acelaºi an, la 29 octombrie, trei fii ai luidin afara cãsãtoriei, coloneii Vasyl ºi Andri,precum ºi locotenentul gãrzii imperiale Pavlo,au împãrþit între ei 160.000 de deseatine depãmânt, circa 50.000 de iobagi „de ambe sexe“,clãdiri în capitale ºi nenumãrate valori. Loco -tenentului Pavlo Engelhardt i-au revenit moºiiledin þinutul Zvynohorodului. În primãvara anu-lui 1829, trupul defunctului boier a fost mutatde la Vilºana în cripta familiei lui din satul Ci -jevo în þinutul Smolensk ºi la 12 martie acolo afost reînhumat.

Devenind stãpânul iobagilor din Kyrylivka,Pavlo Engelhardt - undeva între începutul luinoiembrie 1828 ºi începutul lui martie 1829 -i-a poruncit administratorului-ºef al moºiilorsale „sã aleagã vreo duzinã de bãieþi“ buni pen-

tru a fi vizitii, surugii, bucãtari, florari ºi socoti-tori, a cerut ºi unul care ar fi bun de pictor desalon. Dupã spusele chiar ale lui ªevcenko,transmise de o a treia persoanã, Taras atunci „arfi ajuns ajutor de bucãtar sub comanda bucã-tarului-ºef [din Vilºana]“. Dar sunt dovezi careatestã faptul cã a nimerit acolo nu chiar deprima datã, nu direct din sat, ci dupã o vremepe tre cutã la curte ca argat.

Sora poetului Iaryna povestea cã pe Tarasl-a luat în suita sa Dmytrenko, administratorulmoºiei Vilºana (probabil, pentru a-l pregãti sãintre în serviciul tânãrului boier) ºi cã s-a în -tâm plat aceasta în urmãtoarele împrejurãri:Taras era în drum spre satul Hlypnivka, undevoia sã înveþe picturã la un meºter local; la acelmeºter a petrecut douã sãptãmâni în probe ºimeºterul a confirmat cã bãiatul este apt pentrucariera pe care doreºte sã ºi-o aleagã, dar setemea sã þinã la el un bãiat iobag fãrã încuviin -þarea boierului ºi de aceea l-a sfãtuit pe bãiat sãobþinã acea încuviinþare în scris. Atunci, Taras aplecat la biroul din Vilºana, iar Dmytrenko,„dupã ce s-a dat la vorbã cu bãiatul ºi vãzându-listeþ“, l-a luat la el. O astfel de poveste a pãstratîn amin tire nepotul lui ªevcenko, Petro (fiul luiMykyta, fratele poetului). Potrivit acestuia,Taras ar fi ajuns bãiat la slugi, nu la Dmytrenko,ci la ajutorul acestuia, la polonezul Ian Dy -mowski. Iar fratele lui Petro, Prokip, mai þineaminte ºi cã bunicul Ivan l-ar fi rugat pe Dy -mowski sã-l primeascã pe Taras la curtea boie -rului. E greu sã te orientezi în atâtea versiuniatât de diferite ºi sã-i acorzi credit uneia dintreele, dar, probabil, nu va fi greºit sã acceptãm casigur faptul cã despre îndatoririle unui fecior încasã a început ªevcenko sã înveþe de laDymowski ºi cã acest bãtrân boiernaº, care arãmas în amintirea þãranilor ca un om cum-secade, l-a primit bine pe bãiat, cãci Taras aînvãþat de la el nu numai cum sã-i serveascã peboieri ºi cum sã li se adreseze, dar - dupã cumîºi amintea Petro ªevcenko - de la Dymowski,de fapt, a primit Taras „primele începuturi ele-mentare de învãþãturã“, ceea ce trebuie înþelesca o lãrgire a celor învãþate de ªevcenko înºcoa lã cu anumite cunoºtinþe mai vaste. E posi-bil ca sora poetului Iaryna sã-l fi confundat peDymowski cu Dmytrenko. Cã de la Dymowskia învãþat ªevcenko multe lucruri bune o confir-mã chiar el prin aceea cã, devenind om liber,coresponda cu el ºi-i transmitea salutãri. E posi-bil ca acelaºi Dymowski, care a avut prilejul„sã-l exami neze“ ºi „sã-l supunã la probe“ peªevcenko, a notat în registrul viitorilor servitoripe care l-a înmânat tânãrului Engelhardt cã Ta -ras ªevcenko e bun de „pictor de salon“. O ast-fel de concluzie poate fi consideratã absolutsigurã. Dupã perioada de învãþãturã petrecutã laDymowski, Taras a putut trece la bucãtãriaboierului, iar apoi - când a venit tânãrul boier laVilºana - sã devinã fecior la el.

1 Poezia N. N. - Doar treisprezece aniaveam... (P. Z.).

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo ZaiþevVitrina literarã

15curierul ucRainean

Deºi ca obârºie sunt munteniget-beget din zona Feredeului,tinerii învãþãtori Ion Papuc ºi Emi -lia Stanciuc s-au adaptat cum nu sepoate mai bine la viaþa din împã -rãþia apelor de la vãrsarea fluviuluiîn mare. Cu puþinã îngãduinþã sepoate admite cã au devenit adevãraþi oameni aiDeltei, încât la Ion vâsla pãrea o adevãratã pre-lungire a braþului, iar Emilia deprinsese meºte -ºu gul curãþãrii ºi preparãrii bibanului cumnumai pescarii adevãraþi ºtiu sã îl facã. Maimult, au hotãrât sã-ºi întemeieze chiar ºi fami -lia lor de dascãli proaspãt repartizaþi pentru anu oferi prilejul unor discuþii cã ar trãi înparteneriat, gest considerat în acele vremuridrept imoral ºi incompatibil cu situaþia de edu-cator ºi penalizat ca atare. Cã doar nu degeabaºi-au pãrãsit locurile natale, ci tocmai pentrua-ºi putea oficializa relaþia înfiripatã încã dinliceu ºi contestatã cu vehemenþã de cele douãmame aflate în duºmãnie încã din tinereþile lor.ªi iatã cã acum, cu studiile încheiate ºi curepar tiþia la posturi în buzunar, au ajuns ºi ei sã-ºi vadã visul împlinit, aºa cum ºi-au dorit încãde pe vremea iubirii lor adolescentine, de ni -meni ºtiute.

Nunta a prilejuit un guleai pe cinste, dedouã-trei zile în ºir, la cherhanaua-bufet de laMila 17, pentru cele aproape patruzeci de fami -lii ce sãlãºluiau pe douã grinduri separate, aron-date la o singurã circã ºcolarã cu douã posturididactice, într-o unitate situatã undeva lamijlocul distanþei dintre cele douã cãtune. S-acântat din harmoºcã ºi s-a jucat cazacioc ºi horade la Mahmudia, ºi sârba de la Dunavãþ; s-abãut cu mãsurã ºi s-au mâncat, pe ºestache, icrenegre, interzise tovarãºilor de rând la aceavreme, aperitive de scrumbie marinatã ºi ºtiucãumplutã, dar ºi nisetru la proþap. N-au lipsit nicitochiturile ºi nici cotletele de mistreþ alb, bineperpelite la cãrbune, toate stropite în final cuvinuri volatile de Niculiþel, ca apoi sã se încu-nuneze totul cum a început: cu vestitele borºuripescãreºti din cazanele de pe pirostrii. Mulþicãdeau de obosealã ºi ascultau cum iarba creºtemãcar pentru câteva ceasuri, legãnaþi de acor-durile cântecelor Cobzar bãtrân ºi Cervonakalyna ale nevestelor petrecãreþe.

Tinerii însurãþei n-au pierdut momentulfavorabil pentru a-ºi face cunoscute anumiteobiec tive didactice majore ºi a-i determina peaceºti pãrinþi cu suflete mari sã adere la ele, caîntr-o adevãratã consfãtuire cu temã în urmaunor constatãri personale dupã nici douã luni dela începerea anului ºcolar. Prezenþa la clasã,disciplina, þinuta, utilizarea manualelor de cãtreelevi au stat cu precãdere în atenþia acestora.Dar, ºi mai important, nunta a prilejuit accep -tarea definitivã a doamnei ºi a domnului în co -mu nitatea acestor oameni simpli, cu toate gân-durile la vedere, generoºi ºi parcã temãtori cãcei doi îi vor pãrãsi ca ºi numeroºii lor prede ce -sori. Cã nu degeaba le-au igienizat locuinþa, le-au pregãtit grãdina, au amenajat þarcuri pe undebalta colcãie de peºte, au turnat dopuri la canalepentru reþinerea sturionilor ºi s-au grãbit sã seînrudeascã prin a-i angaja ca naºi la bote zuri ºicununii.

Dar soþii Papuc nu s-au gândit nicicând laplecare. Dimpotrivã, principala lor preocuparea fost în permanenþã sã-ºi îndeplineascã obli -gaþiile de luminãtori ai oamenilor mari ºi micila cote corespunzãtoare, potrivit pregãtirii lortemeinice. ªi aºa, an de an, mai toþi copiii îºiluau zborul cãtre ºcolile cele mari. Dacã pânã lasosirea domnului nostru ºi a doamnei noastre,dupã cum erau numiþi în colectivitate, mai toþiºcolarii abia îºi încheiau cursurile de la Centruºi reveneau în barcã alãturi de pãrinþi, iatã cã avenit ºi vremea liceelor de specialitate de laMahmudia apropiatã, de la Constanþa ºi Tulcea

ºi apoi a facultãþilor ºi academiilor cu profil pis-cicol, silvic, marinãresc spre fala ºi bucuriapãrinþilor. In vacanþele cele mari, aceºtia nu maivâsleau, ci trãgeau de zor, în mod organizat, larame, la padele ºi pagaie ca membri ai unorcluburi angajate în reprezentarea culorilor þãriiîn competiþii sportive majore. Cãtunele de pegrind vibrau de viaþã, de muncã ºi de bunã dis-poziþie, în absenþa aproape totalã a alcooluluipentru cã între timp bãuturile tari, spirtul sani-tar, unele parfumuri ºi basamacul au fost înlo -cuite cu berea rãcoritoare în cantitãþi moderate,fapt ce a adus în familii ºi eliminarea cvasitota -lã a agresiunilor împotriva hazeaicelor. Pã rin -tele-batiuºca citea în faþa altarului acatiste pes -te acatiste întru sãnãtatea cumãtrilor Ion ºiEmilia, cã prin ei Tatãl din ceruri s-a întors cufaþa cãtre noi, ziceau.

- De aceea, se cuvine sã le dãm ascultare ºiînaltã preþuire! Ei îs trimiºii Domnului în sat lanoi! Cuvântul lor este cuvântul aleºilor luiDumnezeu cel Bun ºi Mare! Afirmau tot maiapãsat localnicii spre nemulþumirea celor doicare, sub imboldul natural al modestiei ºi alreþinerii impuse de politic, ºi-au pãstrat o sta-tornicã ºi fermã cumpãtare sub aripa sentimen-tului înãlþãtor al marii împliniri.

Însã anii s-au scurs pe nesimþite, aºa cum petãcute curg apele fluviului cãtre Marea ceaMare din apropiere. Cã timpul îºi face poftele ºiîþi joacã festele nu dupã cum vor oamenii, cidupã cum hotãrãsc mecanismele sociale ºi isto -rice. Timpul ºi timpurile se schimbã ºi oa me niiodatã cu ele... precum s-a petrecut ºi cu trãitoriidin cele douã mici aºezãri dintre ape.

An de an, tineretul a plecat, copii nu s-aumai nãscut, sãtucurile au îmbãtrânit ºi s-au pus -tiit. Ici-colo, câte un bãtrân moþãia la soare peprispa casei.

- Pedeapsa lui Dumnezeu, concluzionaucâþiva veterani întruniþi pe grindul principal.

- Blestemul strãbunicilor cã noi înºine ne-amtrimis copiii în lumea largã, se lamentau ºi câte-va gospodine neputincioase.

ªi vinovaþii s-au gãsit numaidecât: învãþã-torii Papuci.

- Ei ne-au îndrumat la rele! Ei ne-au adusnenorocirea! Ei ne-au distrus rânduiala noastrãdin bãtrâni ºi ne-au desfiinþat colectivitatea!

Ei îs niºte procleþi! cleveteau în surdinã ºi îºipregãteau vâslele pentru o eventualã rãfuialã laîndemnul a doi localnici care, cu ani ºi ani înurmã, au suplinit la ºcoala cu pricina, fãrã aavea mãcar o brumã de pregãtire.

- Dar-ar Dumnezeu cel Mare sã aibã ºi eiparte de copiii lor aºa cum am avut parte ºi noide-ai noºtri! blestemau cu urã.

- La ce bun am construit mândreþe deºcoalã?! se întrebau nedumeriþi.

Mai mult, niºte necunoscuþi le-au împuºcatun tãuraº ºi au aºezat ostentativ la vedere, pe unplaur, capul ºi copitele acestuia. Tot aºa s-aupetrecut lucrurile ºi cu doi godaci, lãsaþi în li -ber tate ca ºi cornutele.

Era cât se poate de clar pentru oricine cãapostolatul acestora la Mila 20 s-a încheiat fe ri -cit-nefericit ºi cã prezenþa lor în zonã deve nisenu numai nedoritã ºi periculoasã, ci ºi deri zo rieprin pierderea obiectului muncii.

ªi atunci, întreaga familie, alcãtuitã acumdin ºase persoane, doi pãrinþi ºi patru copii, doigim naziºti ºi doi liceeni, dupã încheierea for-malitãþilor la forurile superioare, într-o dis-de-di mi neaþã de rãpciune, ºi-a îmbarcat întreagaago ni sealã de douãzeci de ani în ºase ambar-

caþiuni, trei bãrci cu motor ºi altetrei remorcate la acestea ºi au dis-pãrut dupã niºte perdele de boare adimineþii ce se sloboziserã pesteîntinderile de ape, mai întâi pe ca -nale ºi apoi pe Braþ, unde s-au li -niº tit cu toþii, cã un posibil pericol

a rãmas mult în urmã. în afarã de bunu rile dinbãrci, cei doi dascãli duceau cu ei ºi povara uneimari nemulþumiri pentru felul în care ºi-au în -che iat aceastã etapã a vieþii ºi a profesiei fãrãnici mãcar o vorbã de rãmas bun sau de mulþu-mire, dar pregãtiþi pentru ripostã în cazul vre-unei agresiuni. Lãsau în urmã nu numai amin ti -rea celor mai frumoºi ani din viaþã, marcaþi demulte împliniri pe nedrept contestate, dar ºi ocasã tristã cu o existenþã incertã ºi o ºcoalã pus -tie în care, pânã la devastare, vor sãl㺠lui pã ian -jenii. Rãmâneau pe seama nimãnui ºi câtevamici amenajãri piscicole care în curând vor dis-pare sub covorul de lintiþã, brãdiº, mã ta sea-broaº tei ºi nuferi unde nici cara cuda nu va maiavea condiþii de vieþuire.

În fruntea micii flotile naviga tata-amiralul,dupã el urma fiul dintr-a opta, contraamiralulPe tricã, iar ultima ambarcaþiune era condusã deFlo rin-viceamiralul, tocmai ajuns în clasa a X-a.Cu toþii comunicau prin intermediul micilorsirene ºi respectau cu stricteþe comenzile ami-ralului cu privire la direcþie, la viteze ºi dis-tanþe. Aºa au ajuns cu bine, dupã douã zile denavigare împotriva cursului de pe Braþ ºi apoi anoianului de ape ale întregului fluviu, la cheulportuar al orãºelului situat ceva mai în amontede municipiul de la poarta Deltei, unde au ºiacostat în deplinã siguranþã.

- Iatã-ne ajunºi la locul fãgãduinþei noastre!a spus tata-amiralul, mândru de îndemânareasubordonaþilor sãi.

(Continuare în numãrul viitor)

Emanoil REI

În cåutarea fericirii

Dedic Fetiþei mele - FM

Pe unde calc cu gândul meu-fiori,

te întâlnesc în tot ce-ating- în sunet, iarbã ºi cuvânt,

somnul se apleacã, curge printre flori; ºtiu cã te-ating ºi -

cresc în mine mii de sori.Sã nu mã laºi

în scrinul meu din ape,rãmâi aºa,atinsã doar

de spuma mãrii mele,ce se revarsã

cu fiori de varã,în cerul nins de umbra ta -suavã înviere.

Paul ROMAnIUC

FIOR

curierul ucRainean16

Stimaþi colegi, stimate Leonid Makarovyci,

Îmi face plãcere sã fiu prezent astãzi la prima ºe -dinþã a Adunãrii Constituþionale. Sunt convins cã laaceastã masã s-au reunit nu numai specia liºti ºioameni de stat, ci ºi reprezentanþi ai administraþiilorlocale, oamenii noºtri de ºtiinþã, mulþi dintre aceiacare au participat, în 1996, la crearea primeiConstituþii a Ucrainei independente. De aceea, aºdori sã vã salut cu prilejul acestui eveniment, cu fap-tul cã ne-am reunit astãzi pentru a dialoga pe mar-ginea modernizãrii Constituþiei Ucrainei.

Scopul nostru este confirmarea ConstituþieiUcrai nei drept un acord politico-juridic naþional mo -dern, drept o lege de bazã a dreptului naþional care vaconstitui un fundament solid al statului ucrainean înviitor.

Avem nevoie de o Constituþie eficientã care ga -ran teazã, în conformitate cu cele mai înalte standar -de mondiale, drepturile ºi libertãþile omului.

La baza ei trebuie sã fie aºezate cele mai înaltevalori democratice, originea fireascã a drepturiloromului, dreptatea socialã ºi supremaþia legii.

Constituþia trebuie sã fie un act care consfinþeºtebazele modelului inovativ al dezvoltãrii sociale ºi destat, separaþia clarã a prerogativelor puterii care sãfereascã þara de conflicte absurde, de autoritarism ºisã asigure echilibrul puterii.

Politica noastrã naþionalã se bazeazã pe afirmareavalorilor europene: supremaþia legii, libertatea, de -mo craþia care constituie suportul procesului consti-tuþional.

Este îndeobºte recunoscut faptul cã constituþio -nalismul ucrainean are tradiþii seculare proprii, pre-cum ºi o bogatã istorie modernã.

Adoptarea, la 28 iunie 1996, a Constituþiei Ucrai -nei a fost cel mai important pas în crearea ba ze lor ºiprincipiilor instituþionale fundamentale, în afirma reamecanismului politico-juridic de existenþã a statuluiucrainean suveran.

Legea de bazã a Ucrainei independente a devenito dovadã convingãtoare a nãzuinþelor cetãþenilorUcrai nei de a introduce în stat suveranitatea realã apo porului ºi principiile democratice ale vieþiisociale.

Constituþia Ucrainei a confirmat suveranitatea le -gii, recunoaºterea omului, a vieþii ºi sãnãtãþii lui, acinstei ºi demnitãþii, a imunitãþii ºi securitãþii dreptcea mai înaltã valoare socialã, a introdus principiulsepa ra þiei puterii, bazele parlamentarismului, recu -noaº terea autoadministrãrii locale.

Procesele de dezvoltare a societãþii civile, reali za -rea strategiei de politicã externã, schimbãrile în viaþaeconomicã a þãrii, reformarea organelor puterii soli -ci tã din partea noastrã o reglementare constituþionalãcorespunzãtoare.

Obiectivul nostru principal este modernizareaþãrii, iar acest lucru îl putem realiza numai prin con-solidarea democraþiei, prin statul social de drept.Prin formarea unui cetãþean activ ºi protejat. Pe bazasupremaþiei legii, a necesitãþii consolidãrii statului încondiþiile globalizãrii de astãzi.

Reformarea Constituþiei Ucrainei trebuie sãuneascã ºi, în acelaºi timp, sã întãreascã toate cele-lalte reforme iniþiate în þarã, sã le ridice la un nivelcalitativ nou de dezvoltare.

Apoi, necesitatea reformãrii Constituþiei Ucraineiare un caracter obiectiv.

În afarã de aceasta, Comisia de la Veneþia ºi Adu -narea Parlamentarã a Consiliului Europei reco man dãºi ele sã demarãm reforma constituþionalã înain te dealegeri parlamentare ºi salutã formarea AdunãriiCons tituþionale în Ucraina.

Sunt convins cã societatea, forþele politice con º ti -

en tizeazã necesitatea modernizãrii constituþional-juridice, mai ales datoritã faptului cã o reformã con-stituþionalã realã ºi perfectã constituie un factor im -por tant al dezvoltãrii stabile a statului în viitor.

Tocmai de aceea am susþinut ideea constituiriiAdunãrii Constituþionale. Sunt recunoscãtor tuturormembrilor Adunãrii Constituþionale care ºi-au datacordul sã facã parte din ea. Am convingerea cã dupãalegeri ni se vor alãtura noi forþe politice, ºi opoziþiacare vor participa la elaborarea Legii fundamentale astatului nostru.

Sunt, de asemenea, foarte recunoscãtor primuluipreºedinte al Ucrainei, Leonid MakarovyciKravciuk, care ºi-a asumat aceastã povarã, aceastãmuncã extrem de importantã pentru þara noastrã.Sunt recunoscãtor preºedintelui Leonid DanylovyciKucima, preºedintelui Iuºcenko.

Am convingerea cã înþelepciunea de care vor dadovadã cei din aceastã salã va crea toate condiþiilepentru ca noi sã pregãtim un document la care, suntconvins, am visat ºi visãm. Trebuie, însã, ca acestevisuri sã se realizeze.

De aceea, este prezent aici Oleksandr Oleksan -dro vyci Moroz, cel care era preºedinte al RadeiSupreme când a fost adoptatã prima Constituþie aUcrainei.

În salã nu sunt nume pe care sã nu le ºtie socie ta -tea noastrã. Sunt oameni recunoscuþi în þara noas trãºi voi spune fãrã tãgadã, cã tocmai aceastã compo-nenþã a Adunãrii Constituþionale va face posibilã for-marea unui punct de vedere popular, dezide rat sprecare vom tinde cu toþii.

Legitimitatea procesului constituþional a rezultatîn urma unei discuþii de specialitate ample, deschiseºi libere, precum ºi a dialogului între reprezentanþiisocietãþii civile ºi ai forþelor politice, dar cu condiþiarespectãrii ordinii constituþionale de modificare aLegii fundamentale a þãrii. Numai o asemenea abor-dare va asigura sprijinul ºi acceptarea reformei con-stituþionale de cãtre poporul ucrainean.

Este bine cã Volodymyr Mychailovyci Lytvynîmpreunã cu reprezentanþii Parlamentului din parteadiferitelor forþe politice ºi-au dat de la început acor-dul... Aici sunt de faþã majoritatea ºefilor de comiteteºi fracþiuni ale Parlamentului care au legãturã direc-tã cu procesul constituþional.

Fac din nou apel la toate forþele politice sã renun -þe la politicianismul excesiv, sã se ridice deasupraintereselor înguste de partid ºi sã nu se conducã doardupã viitoarele alegeri parlamentare. Cãci dezvolta -rea Ucrainei trebuie sã fie prioritatea supremã atuturor politicienilor.

Ca ºef al statului, m-am adresat conducerii Co mi -siei Europene ºi Consiliului Europei cu rugã min teasã delege experþi ai acestor instituþii care sã participela activitatea Adunãrii Constituþionale.

În componenþa Adunãrii Constituþionale a fostconcentrat cel mai valoros potenþial ºtiinþific ºi despecialitate.

Poziþia voastrã ºtiinþificã trebuie sã fie o garanþiese rioasã a viitoarelor procese politice legate de mo -difi carea Constituþiei Ucrainei ºi de realizarea unuilarg consens civic.

Totodatã, sunt convins cã procesul de moderni -zare constituþional-juridicã cere sã se identifice clarprioritãþile prin introducerea cãrora se vor putea dez-volta în mod fundamental normele Constituþiei învigoare.

În opinia mea, aceste prioritãþi sunt urmãtoarele:1. Întãrirea garanþiilor constituþionale privind drep-turile ºi libertãþile omului ºi ale cetãþeanului, inclusivasigurarea realã a protecþiei eficiente ºi independentea drepturilor ºi libertãþilor în instanþã; 2. Extindereareglementãrii constituþionale a instituþiilor demo cra -

þiei directe; 3. Creºterea eficienþei mecanismului deorganizare a puterii de stat, perfecþionarea ºi echili-brarea ei; 4. Crearea bazelor constituþionale necesarepentru reformarea autoadministrãrii locale în scopulefi cientizãrii ei; 5. Stabilirea bazelor constituþionalepen tru participarea Ucrainei în procesele de inte-grare.

Însã mai important decât toate este faptul cã Con -stituþia Ucrainei revizuitã trebuie sã fie orientatã spreafirmarea omului ca cea mai înaltã valoare a socie tã -þii ºi a statului.

Pe de altã parte, ºi celelate prevederi ale Consti -tu þiei care s-au dovedit ineficiente în practicã trebuiesã fie îmbunãtãþite substanþial.

De aceea, trebuie sã facem ca activitatea AdunãriiConstituþionale sã se desfãºoare la cel mai înalt nivelorganizatoric, fãrã grabã excesivã ºi fãrã sã se þinãcont de conjunctura politicã.

În opinia mea, trebuie înainte de toate sã acordãmo atenþie deosebitã pregãtirii unei concepþii unitare,ºtiinþific argumentate de modernizare a Legii fun da -mentale a Ucrainei ºi, pe baza acesteia, a propune -rilor legislative corepunzãtoare privind modificareaConstituþiei Ucrainei.

În acelaºi timp, logica reformelor iniþiate înUcraina cere, evident, ºi introducerea unor modi-ficãri în Constituþia Ucrainei dictate de viaþã. Estevorba îndeosebi de sfera justiþiei, de pildã, ºi a ordi -nii publice, de reformarea autoadministrãrii loca le.Aceasta va da un nou impuls promovãrii reformei ju -ri dice în ansamblu ºi va crea la rândul sãu bazelerealizãrii unei reforme constituþionale reale.

Totodatã, rezolvarea acestor probleme este condi -þi o natã de obligaþiile pe care le are Ucraina ca mem-bru al Consiliului Europei ºi pentru semnareaAcordului de asociere cu Uniunea Europeanã.

Modificãrile constituþionale trebuie sã stea la ba -za sistemului judiciar eficient, a introducerii norme -lor europene de acces la justiþie, a garantãrii indepen -den þei reale a instanþelor, a afirmãrii unei autoadmi -nistrãri eficiente a justiþiei.

O atenþie specialã trebuie acordatã autoadmi -nistrãrii locale.

Meritã remarcat faptul cã autoadministrarealocalã ca bazã a ordinii constituþionale a Ucraineieste unul dintre cele mai importante principii de or -ga nizare ºi funcþionare a autoritãþii publice.

În cadrul autoadministrãrii locale accentul trebuiesã se punã pe comunitate ca bazã teritorialã a autoad-ministrãrii locale.

Trebuie extinse posibilitãþile locuitorilor uneicomunitãþi teritoriale de a influenþa adoptarea deci -zii lor la nivel local ºi regional.

În etapa actualã de dezvoltare a statului, trebuieprevãzute mãsuri eficiente de prevenire a separatis -mului politic, a încercãrilor de scindare artificialã asocietãþii.

Sunt convins cã Constituþia Ucrainei nu trebuiescrisã pentru un anumit organ al puterii, pentru oforþã politicã sau pentru o personalitate. Ar fi unlucru fãrã perspectivã.

De aceea, pentru elaborarea modificãrilor consti-tuþionale am ales formarea Adunãrii Constituþionalecare creeazã toate condiþiile necesare participãriidirec te la dezbatere ºi la adoptarea deciziilor a repre -zen tanþilor societãþii civile, a oamenilor de ºtiinþã ºiexperþilor. Cãci în acest fel vor fi pregãtite cele maibune propuneri echilibrate ºi convenite de modifi-care a Constituþiei Ucrainei.

Fac apel la muncã în echipã, responsabilã pentruo viaþã mai bunã pe pãmântul nostru a generaþiei ac -tua le ºi a celor viitoare.

Vã doresc tuturor o activitate cu bune rezultate.Vã mulþumesc pentru atenþie.

uuccRRaaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui ucrainei, Viktor ianukovyci,la prima çedinÆå a adunårii constituÆionale