un secol de la unirea pământurilor ucrainene - uur.ro · ţional „iulia hasdeu“ din lugoj: pe...

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 375-376 / ianuarie 2019

Festivalul internaţionalde colinde, datini şi obiceiuri de iarnăla ucraineni pag. 3

Şi noi am sărbătorit Centenarul Marii Uniri

Ziua Minorităţilor Naţionale sărbătorită la Tulcea

Unirea Principatelor Române, primul pas spre Marea Unire

„Cum e datina străbună“

Sfântul Vasile cel Mare – pildă pentru creştinii dintoate timpurile

pag. 8

pag. 9

pag. 10

pag. 11

pag. 14

Din activitateaconducerii UUR pag. 3

Mesaje de felicitare adresate comunităţii ucrainene pag. 4

Din agenda deputatului UUR pag. 2

Ziua Unirii este sărbătoarea pe care Ucraina omarchează în fiecare an la 22 ianuarie, data pro -clamării Actului Unirii Republicii Populare Ucrai -nene şi Republicii Populare Ucrainene de Vest, înanul 1919. Poporul ucrai nean care, secole de-a rân-dul, a fost nevoit să trăiască despărţit, s-a eliberatde sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar şi aImperiului Rus şi s-a unit într-un singur StatUcrainean.

Ideea unirii îşi are obârşia în unirea pămân -turilor ruse vechi în jurul scaunului princiar dinKiev, iar rădăcinile ei filosofice ajung până în vre-murile bizantine. De-a lungul veacurilor, hatmanii

ucraineni Bohdan Hmelnyţkyi, Ivan Maze pa, PetroDoroşenko, Pylyp Orlyk încercau să o pună înpractică. În secolul al XVIII-lea – începutul se -colului al XX-lea, când pământurile ucrainene erauîmpărţite între unele state vecine, ideea unirii şi-agăsit expresia în lucrările celor mai mari gânditoriai poporului ucrainean, cu deosebire în opera luiHryhori Skovoroda.

O etapă hotărâtoare în ceea ce priveşte rea li -zarea practică a ideii unirii pământurilor ucraineneo constituie evenimentele din anii 1917-1919.

Proclamarea Unirii a avut loc la un an de laadoptarea celui de-al IV-lea Universal privind in -dependenţa totală a Ucrainei. 22 ianuarie 1919 afost declarat zi naţională. Ziua înfăptuirii Uniriis-a dovedit a fi senină şi frumoasă, uşor geroasă.Kievul era pavoazat cu drapele naţionale aleUcrainei în culori albastru-galben. La ora 9:00 întoate bisericile se săvârşeau slujbe bisericeşti.Ceremonia festivă de proclamare a Actului Unirii aînceput la ora 12:00. Trimisul Republicii PopulareUcrainene de Vest, L. Ţehelskyi, a predat actul ofi-cial al Consiliului Naţional privind Unirea Repu -bli cii Populare Ucrainene de Vest cu MareaUcraină de Est preşe dintelui Directoratului, Volo -dymyr Vynnycenko. Apoi Fedir Şveţ, membru alDirectoratului, a dat citire Universalului Direc to -ratului: „... De astăzi, se unesc într-una singurăpărţile Ucrainei unice rupte de secole una decealaltă – Republica Popu lară Ucraineană de Vest

şi Marea Ucraină de pe Nipru. S-au înfăptuit visu -rile de veacuri pentru care au trăit şi pentru care aumurit cei mai buni fii ai Ucrainei. De astăzi, avemdoar o singură Republică Ucrai neană indepen -dentă. De astăzi, poporul ucrainean eliberat prinforţe proprii are posibilitatea să concentreze toateeforturile fiilor săi pentru crearea unui StatUcrainean indivizibil şi independent spre binele şifericirea poporului ucrainean“.

Prin unirea celor două republici, RPU şi RPUV,poporul ucrainean s-a eliberat din starea de supu -nere faţă de imperii şi s-a unit într-un StatUcrainean unic pe pământul său.

Actul Unirii a fost profund determinat din punctde vedere istoric, fiind bazat pe visul de veacuri alpoporului ucrainean de a avea un stat naţional,independent. El a constituit o puternică mani-festare a voinţei de consolidare etnică şi teri torialăa ucrainenilor, o confirmare a auto deter minării lor,de formare a naţiunii politice. El a devenit, pentruprima oară după 600 de ani, un pas real spre unireapământurilor ucrainene care a avut influenţăasupra viitoarelor procese naţional-politice dinUcraina.

Deşi unirea RPU şi a RPUV a fost una sim -bolică, ea a avut, totuşi, o importanţă hotărâ toarepentru afirmarea Statului Ucrainean unitar în limi -tele frontierelor de astăzi. Ea a trasat contururilegeografice, politice şi de identificare ale Ucraineiunite.

Marcarea Centenarului Unirii Ucrainei simbo li -zează astăzi dorinţa legitimă a poporului ucraineande restabilire a unităţii teritoriilor ocupate tempo-rar de către Federaţia Rusă.

Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucraineiprin revenirea la Ucraina a teritoriului Crimeeiocupat temporar şi restabilirea controlului puteriiucrainene asupra părţilor estice ale regiunilorDoneţk şi Luhansk sunt principalele ţinte ale efor-turilor complexe şi consecvente pe care StatulUcrai nean le depune pe plan intern şi inter naţional.

Ion ROBCIUC

Un secol de la Unireapământurilor ucrainene

Curierul UCRAINEAN2

Vacanţa parlamentară prevăzută de Consti -tuţie între sesiunile unei legislaturi a permisînmulţirea deplasărilor deputatului în teritoriu. Oparte din semnalările făcute de alegători augenerat întrebări adresate membrilor Gu ver -nului, modalitate de acţiune parlamentară posibila fi desfăşurată şi în afara şedinţelor Camerei.

Pe de altă parte, deputatul UUR a putut stăruiasupra unor aspecte desprinse din activitatea dediplomaţie parlamentară.

LEGILE SE SCHIMBĂ, METEHNELE RĂMÂN

La o nouă deplasare în judeţul Timiş, domnuldeputat Nicolae Miroslav Petreţchi a constatatdouă tendinţe contradictorii legate de clasele cupredare în limba ucraineană de la Colegiul Na -ţional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj: pe de o parte,numărul cererilor de înscriere şi performanţeleelevilor cresc, iar pe de altă parte, factorii deci-denţi înclină spre transferarea claselor la o unita-te de învăţământ mai puţin prestigioasă.

Hotărât să determine înlăturarea unor aseme-nea tendinţe şi riscuri atât pentru anul şcolar2019-2020, cât şi în perspectivă, deputatul s-aadresat doamnei ministru Ecaterina Andronescucu o prezentare atât a cazului concret, cât şi aaspectelor de principiu: „Cunoaşteţi, desigur,controversele create în societate faţă de intenţiaanunţată de elaborare a proiectului unei noi legia educaţiei naţionale. Reticenţele sunt explicabi-le: în timp, MEN s-a dovedit mult prea dinamicîn modificarea legislaţiei şi mult prea indiferentla aplicarea ei efectivă.

Vă ofer exemplul concret al respectării art.32alin.(3) din Constituţia României care consacrădreptul fundamental la învăţământ în limbamaternă al persoanelor aparţinând minorităţilornaţionale.

Pentru învăţământul liceal, elevii aparţinândminorităţii ucrainene au la dispoziţie Liceul„Taras Şevcenko“ din Sighetu Marmaţiei, jude-ţul Maramureş, Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“din Siret, judeţul Suceava şi câte o clasă pe nivella Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj,judeţul Timiş. Aşadar, 3 unităţi situate în 3 punc-te cardinale, la extremitatea geografică a ţării,în funcţie de densitatea populaţiei de limbaucrai neană. Este suficient ca într-una dintreaceste unităţi de învăţământ accesul să fie îm -piedicat pentru ca tineretul şcolar din zona geo-grafică respectivă să fie privat de posibilitateaexercitării efective a dreptului consfinţit prinConstituţia României.

Or aceasta se întâmplă în cazul ColegiuluiNaţional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj. Şi se întâm-plă în pofida faptului că solicitările etnicilorucrai neni au crescut depăşind efectivele uneiclase pe fiecare nivel, iar rezultatele la învăţătu-ră în clasele respective au devenit din ce în cemai bune.

Intuim motivele personale ale unor membri aiConsiliului de Administraţie al Colegiului carese pun în conflict de interese cu prevederea con -

sti tuţională. Nu înţelegem însă atitudinea in -spectorului general şcolar pentru judeţul Timiş,răspunzător de aplicarea în zonă a politicii sta-tului în domeniul educaţiei, care ne-a declaratritos că nu va uza de prerogativele pe care le arepentru a determina reintrarea în legalitate şipentru a asigura satisfacerea cererilor dejadepuse pentru anul şcolar 2019-2020.

Problema este gravă şi are două aspecte. Petermen scurt – riscul ca clasa de limba ucrai-neană să fie mutată arbitrar la un liceu care sădescurajeze interesul elevilor performanţi, lo -vind astfel direct în şansa lor de a învăţa şi înlimba maternă. Pe termen lung, se lărgeşte ano-malia de a se modifica mereu reglementările,fără ca ele să fie aplicate în viaţă cu seriozitate.

Aşteptăm un dublu răspuns:1. Ce va întreprinde Ministerul Educaţiei

pentru îndreptarea deciziei inoportune a C.A. alColegiului Naţional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj şipentru înţelegerea de către conducerea IŞJ Timişa răspunderilor ce-i revin în aplicarea politiciistatului?

2. Dacă proiectul viitoarei legi a educaţieinaţionale va întări prevederea art.45 alin.(1) aactualei legi cu măsuri care să garanteze exerci-tarea efectivă a dreptului constituţional şi nunumai reproducerea formală a acestuia“.

DE CE AU DISPĂRUT TĂBLIŢELE BILINGVE?

Un alt demers prin modalitatea întrebărilorscrise din care cităm a fost făcut către doamnami nistru Carmen Daniela Dan (MinisterulAfacerilor Interne): Conform art.19 din Legeanr. 215/2001, ,,în unităţile administrativ-terito-riale în care cetăţenii aparţinând minorităţilornaţionale au o pondere de peste 20% din numă-rul locuitorilor, autorităţile administraţiei publi-ce locale, instituţiile publice aflate în subordineaacestora, precum şi serviciile publice deconcen-trate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia,şi a limbii materne“.

În judeţul Maramureş, trăiesc peste 60% dinetnicii ucraineni din România, o parte dintrelocalităţile în care aceştia convieţuiesc compactsunt traversate de DN 18 Sighetu Marmaţiei-Vişeu de Sus.

După reparaţiile efectuate la partea carosa-bilă a DN 18 Sighetu Marmaţiei, tăbliţele de laintrarea, respectiv ieşirea din localităţi (în carepopulaţia majoritară este de etnie ucraineană)au fost înlocuite, astfel încât acestea nu conţindenumirea localităţilor bilingv.

Cu toate că autorităţile locale au fost înştiin-ţate, în repetate rânduri, de cele menţionate maisus, după aproape 7 ani situaţia a rămas identi-că.

În concluzie, stimată Doamnă Ministru, vărog să-mi comunicaţi:

1. Motivele pentru care, de aproape 7 ani,denumirea localităţilor cu populaţie majoritarucraineană din judeţul Maramureş, traversatede DN 18, nu sunt înscrise bilingv, în conformi-tate cu dispoziţiile art.19 din Legea nr.215/2001.

2. Dacă Ministerul pe care îl conduceţi a avutcunoştinţă despre cele prezentate în această în -trebare“.

SIGURANŢA CETĂŢEANULUI INDIFERENT DE

APARTENENŢA ETNICĂ

Aplecat asupra doleanţelor aflate în teritoriudin partea oricăror cetăţeni, indiferent de naţio-nalitate, deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi aluat cunoştinţă de îngrijorările populaţiei privindposibila creştere a infracţionalităţii din cauzaaplicării aşa-zisului recurs compensatoriu. Prin

prisma acestor îngrijorări deputatul a analizat şianumite precizări ale ministrului Justiţiei, dom-nul Tudorel Toader, căruia i-a solicitat să lămu-rească poziţia oficială în delicata problemă.Ci tăm din întrebările scrise: „După cum ştiţi,mandatul unui deputat al minorităţilor naţionaleîşi extrage reprezentativitatea din întregul terito-riu, ceea ce implică şi obligaţia de a cunoaşte şiexprima doleanţele cetăţenilor din toate judeţelecare formează bazinul său electoral. Cu prilejulactivităţii desfăşurate în teren, am constatat onemulţumire extinsă faţă de situaţia – presupusăori reală – că aplicarea recursului compensato-riu a dus la creşterea infracţionalităţii şi în spe-cial a faptelor comise cu violenţă.

Faţă de aceste îngrijorări ale populaţiei, amluat cunoştinţă de două tipuri de reacţie din par-tea coaliţiei aflate la guvernare: una este orien-tarea responsabilităţii controversatei soluţii însarcina fostului guvern tehnocrat – deci o repu-diere a soluţiei legiferate – şi alta a DomnieiVoastre de a infirma efectele negative – deci dea susţine soluţia legiferată.

Aţi declarat că numai 742 dintre condamnaţiipuşi în libertate în aplicarea recursului compen-satoriu, respectiv 5,02%, au revenit în locurilede executare a pedepselor. Asigurarea pare liniş-titoare, însă alegătorii continuă să fie nedume-riţi din 2 motive, care constituie în acelaşi timpşi cele două întrebări pe care vi le adresez:

1. Care este, în perioada de referinţă, dinami-ca clasării dosarelor pentru nedescoperireaautorilor?

2. Cuprinde reperul statistic avut în vedere îndeclaraţia Domniei Voastre şi cazurile aflate încurs de soluţionare?

Cu aceste precizări, cetăţenii vor avea posi-bilitatea să înţeleagă corect ce fel de efecteproduce recursul compensatoriu iar noi, parla-mentarii să analizăm dacă va trebui să iniţiemîmbunătăţiri legislative“.

O MISIUNE ONORANTĂ

Remarcându-se în activităţi anterioare dediplomaţie parlamentară, conducerea CamereiDeputaţilor i-a încredinţat deputatului NicolaeMiroslav Petreţchi misiunea de a participa laConferinţa parlamentară privind OrganizaţiaMondială a Comerţului, desfăşurată la Geneva.

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)este organizaţia interguvernamentală ce regle-mentează comerţul la nivel mondial. A fost crea-tă prin intrarea în vigoare la 1 ianuarie 1995 aAcordului privind constituirea OMC semnat laMarrakech, la 15 aprilie 1994, care înlocuiaAcor dul General pentru Tarife şi Comerţ(GATT) în vigoare din 1948.

OMC serveşte drept forum pentru negocieriîn vederea formulării de politici comerciale şireguli în domeniul comerţului internaţional, cesunt cuprinse în acordurile sub egida OMC.Aceste acorduri au scopul liberalizării comerţu-lui cu bunuri şi a prestărilor de servicii, reduce-rea barierelor în calea comerţului şi sporireaaccesului pe pieţele mondiale. De asemena, suntreglementate aspecte legate de comerţ în dome-nii precum drepturi de proprietate intelectuală şiindustrială, achiziţii publice, reguli sanitare şifitosanitare etc.

Funcţiile esenţiale ale OMC sunt soluţionareadiferendelor comerciale între state, monitoriza-rea implementării acordurilor comerciale decătre statele membre, creşterea nivelului detransparenţă prin notificările pe care statele seangajază să le transmită către OMC, precum şiexaminarea politicilor comerciale ale statelormembre prin intermediul mecanismului de exa-minare.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

În ziua de 12 ianuarie 2019, la sediul filialeiMaramureş a UUR, a avut loc şedinţa ordinară aConsiliului UUR.

În prima parte a lucrărilor şedinţei, comparti-mentul de specialitate din cadrul UUR a prezentatsituaţia privind cheltuirea fondurilor avute la dis-poziţie în luna decembrie anul trecut, precum şistadiul decontării cheltuielilor efectuate pe cate-gorii de cheltuieli şi măsurile ce se impun pentruprevenirea unor întârzieri în transmiterea la timpa documentelor solicitate de DRI. Din informaţii-le prezentate de către compartimentele de specia-litate ale UUR, rezultă că activitatea s-a făcut înmod echilibrat în limita sumelor solicitate şi apro-bate de Consiliu (Prezidiu).

În continuare, au fost analizate 10 devize esti-mative de cheltuieli pentru activităţile planificatea se desfăşura în luna februarie a.c. conformPlanului de acţiuni culturale aprobat de Consiliul

UUR la finele anului trecut. La toate filialele aufost planificate şi urmează a se desfăşura acţiunidedicate sărbătoririi Zilei Internaţionale a LimbiiMaterne, comemorării scriitorilor de etnie ucrai-neană şi alte acţiuni specifice. Sumele solicitatepentru aceste acţiuni s-au înscris în limitele plani-ficate iniţial, în majoritatea cazurilor, în unelesituaţii solicitându-se majorări de fonduri.Membrii Prezidiului au analizat fiecare caz înparte, fiind aprobate toate acţiunile care au fostprevăzute în Planul anual de acţiuni.

În cadrul şedinţei, au fost analizate şi aprobateun număr de 11 referate de necesitate prin care sesolicita replanificarea unor acţiuni, prelungireaunor contracte, alocarea unor sume de bani pentrucheltuieli gospodăreşti şi reparaţii la autoturisme-le UUR, care se înscriu în limitele fondurilorexistente ale bugetului aprobat şi ale legislaţiei învigoare.

Totodată, au fost analizate şi dotările care ur -mea ză să fie realizate la filialele UUR, stabilindu-se şi suma alocată pentru aceste achiziţii, precumşi care sunt paşii de urmat în acest sens.

La şedinţă s-au precizat condiţiile în care potfi realizate dotările, suma cărora a fost analizatăanterior în şedinţele de Consiliu.

La finalul şedinţei, preşedinţii filialelor au pre-zentat o serie de propuneri pentru îmbunătăţireaactivităţii UUR în anul 2019.

La încheierea lucrărilor şedinţei, Prezidiul aadoptat hotărâri şi decizii pentru fiecare dintremăsurile adoptate, acestea fiind semnate de cătremembrii Prezidiului.

Următoarea şedinţă de lucru a Consiliului vaavea loc în a doua decadă a lunii februarie 2019,la o dată şi în locaţia ce vor fi comunicate în timputil filialelor.

În aceeaşi zi, membrii Prezidiului UUR auparticipat la cea de-a XXVI-a ediţie a Festivaluluiin ternaţional de colinde, datini şi obiceiuri aleucrai nenilor din România, care s-a desfăşurat laSighetu Marmaţiei.

Material realizat de Victor HRIHORCIUC,vicepreşedintele UUR

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRL“

ISSN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

Sâmbătă, 12 ianuarie a.c., a avut loc cea de-aXXVI-a ediţie a Festivalului internaţional de co -linde, datini şi obiceiuri de iarnă la ucraineni or -ga nizat de UUR în colaborare cu Biserica Orto -doxă Ucraineană din Sighetu Marmaţiei.

Colindătorii ucraineni din România şi dinstrăinătate s-au întâlnit sâmbătă la ora 10:00 labiserica ucraineană din centrul oraşului pentru aparticipa la liturghie, după care a urmat paradaformaţiilor participante spre sala de concerte aŞcolii ,,George Enescu“, unde a avut loc unspectacol.

Pe scenă au evoluat următoarele grupuri artis-

tice profesioniste şi de amatori: corul filialeiMaramureş a UUR, dirijor Geta Petreţchi,ansamblul de cântece şi dansuri ,,Lisorub“,Ucraina, coordonator Volodymyr Şepeta şi,,Baranky“ de la Şcoala de Muzică din aceeaşi

localitate, coordonator Vasyl Popovici,Corala Tinerilor filialei Cluj a UUR,colindătorii din Re meţi, coordonator LiviaRoman, grupul vocal ,,Ve selka“ Lunca laTisa, dirijori: Anna Sambor şi MariaCiubica, Cvartetul ,,Dolea“ Kiev, Ucraina,coordonator Marian Hadenko, artist alpoporului, ,,Rusceanka“ din Rus cova,corul Bisericii Ortodoxe UcraineneSighetu Marmaţiei, dirijor MargaretaLauruc, ,,Krevleanka“ Repedea, coordona-tor Adriana Recalo, colindătorii dinPoienile de sub Munte, coordonator MariaVeciunca, grupul vocal-instrumental,,Huţulskyi plai“ Valea Vişeului, grupulvocal ,,Miculeanca“, filiala Satu Mare,colindătorii filialei Arad a UUR, coordona-

tor Anna Hanţig, ,,Crasneanocika“ de la CrasnaVişeului, coordonator Iura Mocernac, grupul,,Maidancek“ de la Cacica şi Maidan – Suceava,coordonator vicar Nicolae Nicolaişen, grupulvocal de cântece tradiţionale şi viflaimul dinRona de Sus, coordonator Ana Prodaniuc, corul,,Holos ukrainţiv“ al filialei Caraş-Severin, coor-donator Ivan Liber, grupul artistic ,,Cervona

ruja“ din Bocicoiu Mare, coordonatorAnna Mihali, co lin dătorii din Muri-ghiol Tulcea, Viflaimul din Cră-ciuneşti, coordonator Victor Matus,colindătorii filialei Boto şani a UUR,formaţia vocal-in strumentală, colindă -torii de la Coştiui, coordonator HafiaCeleniuc, grupul artistic ,,Zabava“ dinTimiş, coor donator Nicolae Benzar şi,,Kras nyţki koleadnyky“, Ver chovyn -skyi raion, Ivano-Frankivsk, Ucraina.

prof. Iaroslava ŞtelIaC,corespondent

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE COLINDE, DATINI ŞI OBICEIURI DE

IARNĂ LA UCRAINENI, EDIŢIA A XXVI-A

54 Curierul UCRAINEAN

Mesaje de felicitare adresatepreşedintelui UUR şi comunităţii ucraineneDomnului Nicolae Miroslav Petreţchi

Preşedintele Uniunii Ucrainenilordin România

Stimate Domnule Preşedinte,În numele colectivului Ambasadei Ucrainei şi

al meu personal, vă rog să primiţi sincere felici-tări cu prilejul Crăciunului şi al Anului Nou!

În aceste zile de sărbătoare pline de lumină vădoresc Dvs. şi celor dragi Dvs. multă sănătate,fericire, pace, bunăstare, înţelegere în familie şibinecuvântare de la Dumnezeu întru mulţi ani!

Folosind acest prilej, vreau să vă mulţumescpentru permanenta susţinere şi buna colaborare.

Cu stimă şi cele mai bune urări!

ambasador al Ucrainei în România,Oleksandr Bankov

Stimate Domnule Deputat,

Sărbători fericite alături de cei dragi!

Sebastian Radu,deputat în Parlamentul României

Domnului Nicolae Miroslav Petreţchi,

Fie ca frumuseţea sărbătorilor de iarnă să văaducă în suflet speranţă, linişte şi lumină.

Vă doresc ca în Noul An visurile dumneavoas-tră să devină realitate, iar eforturile să se concre-tizeze în poveşti de succes.

La mulţi ani!

Mihnea Costoiu,rectorul Universităţii Politehnica

din Bucureşti

Stimate Domnule Preşedinte,

Fie ca Naşterea Domnului nostru Isus Hristosşi anul 2019 să vă aducă dumneavoastră şi celordragi sănătate, bucurie, prosperitate şi împlinireatuturor dorinţelor.

Crăciun fericit!La mulţi ani!

ing. Ognean Crîstici,preşedintele Uniunii Sârbilor din România


Naşterea cea după Trup a Fiului lui Dum ne -zeu, care a reunit cerul şi pământul, să vă aducăîn suflet bucuria unui început nou pentru întreagaomenire. Aceasta are menirea de a ne întoarce latrăirea permanentă în dragostea deplină a luiDumnezeu.

Cu ocazia acestui mare praznic dumnezeiesc,rog pe Pruncul Nou Născut, să vă dăruiască sănă-tate, pace şi iubire, ca împreună să cântăm cuîngerii: Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu şi pepământ pace, întru oameni, bunăvoire!

Noul an şi Boboteaza să vă aducă Luminănouă şi Sfântă şi multe daruri alese din cerul des-chis prin Glasul Tatălui, prin Botezul Fiului şiprin pogorârea Sfântului Duh.

Cu arhiereşti binecuvântări,teodosie,

arhiepiscopul tomisului

Stimaţi şi dragi prieteni,

Un An Nou fericit!

evhen Cholij,membru al conducerii Congresului

Mondial al Ucrainenilor


Aroma de brad, colindele şi voia bună să văumple sufletul de bucurie! Sărbători fericite!

Ionela Dobrică,deputat în Parlamentul României

Stimate Nicolae Miroslavovici,

Sincere felicitări cu prilejul Anului Nou şi alCrăciunului!

Vă doresc ca anul care vine să vă aducă numaibine şi bunăstare, putere creatoare şi realizăriprofesionale, iar căldura lumânării de Crăciun săvă încălzească inimile şi să le umple de bucurieşi entuziasm.

Fie ca aceste sărbători ale înnoirii, ale visuri-lor şi speranţelor să vă ajute pe Dvs. şi familiileDvs. să realizaţi tot ce visaţi demult.

Sunt convins că în Anul Nou vă veţi bucura degrijă din partea colegilor, de căldură din parteaprietenilor şi a celor apropiaţi, de pace, linişte şiarmonie în societate, iar la toate acestea va con-tribui credinţa, speranţa şi dragostea.

Cu stimă,

Preşedintele Consiliului Raional Rachiv, Ucraina

V.I. Dan

Cu prilejul naşterii Domnului Isus Hristos şial Anului Nou vă dorim multă sănătate, succes înactivitatea pe care o desfăşuraţi, pace, prosperita-te şi ajutorul Bunului Dumnezeu!

Sărbători fericite!

andrian ampleev,deputat în Parlamentul României

Stimate Domnule Nicolae Miroslav Petreţchi,

Îmi face o deosebită plăcere să vă transmit, cuprilejul zilei onomastice, urări călduroase desănătate, linişte sufletească şi putere de muncă!La mulţi ani!

Cu stimă,

Gabriel Mutu,primarul sectorului 6


E vremea colindelor, vremea bucuriei, cândminunea Naşterii Domnului cuprinde sufletele şile înnobilează. Fie ca Sărbătorile Crăciunului şiAnului Nou să vă aducă pace în suflet şi să vălumineze chipul de fericire. Să aveţi parte numaide împliniri şi să vă bucuraţi împreună cu ceidragi!

Crăciun fericit! La mulţi ani!

Vasile Moldovan, prefect de Maramureş

alexandru Cosma,subprefect de Maramureş


Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, vă transmitemcele mai sincere urări de sănătate şi prosperitate!

La mulţi ani!

Bogdan-alin Stoica,deputatul minorităţii naţionale albaneze

din România,

Stimate Domnule Nicolae Petreţchi şi stimaţi membri ai Uniunii Ucrainenilor

din România

Vă rog să primiţi sincere urări de Crăciun şi deAnul Nou 2019!

De peste 2000 de ani această sărbătoare aducelumii inegalabila lumină a dragostei creştine careumple viaţa de conţinut, de putere de a trăi, de acrea şi de a aduce bucurie lui Dumnezeu şi celordin jur.

Este sărbătoarea unităţii când întreaga lumecreştină de pe diferite continente, de naţionalităţişi confesii diferite, este unită prin rugăciune şiprin vestea cea bună că Hristos s-a născut!

Fie ca sărbătoarea Naşterii Domnului să văinspire spre noi fapte deosebite în nobila misiunede renaştere a credinţei, de preamărire a Bise ri cii,de dezvoltare a statului nostru, Ucraina.

În aceste zile de sărbătoare, vă dorim Crăciunfericit, mila lui Dumnezeu, multă sănătate, faptebune, în numele Domnului şi al statului nostru,Ucraina.

Cu stimă,

Şeful Direcţiei pentru minorităţi şi culte a administraţiei de Stat

a regiunii Vynnyţea, UcrainaIhor Saleţkyi

Preşedintele Organizaţiei „Consiliul asocia-ţiilor naţionale ale regiunii Vynnyţea“

Merabi Narsia

55Curierul UCRAINEAN

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2019Filiala Denumirea

acţiunii Localizare Data

AradSerată literară româno-

ucraineană. Ziua Internaţională a Limbii Materne

Tîrnova 22 februarie

Rolul femeii în păstrarealimbii materne. Ziua

Internaţională a FemeiiTîrnova martie

Concurs de recitare apoeziei ucrainene,

faza judeţeanăTîrnova aprilie

Ziua Internaţionalăa Copilului Tîrnova 1 iunie

BotoşaniPrietenii limbii ucrainene,

Mihai Eminescu şi Ştefan Tcaciuc

Rogojeşti ianuarie

Taras Şevcenko, poetnaţional şi european Botoşani martie

Rolul femeii în păstrareaidentităţii ucrainene. Dragă

doamnă, pentru tineRogojeşti,Botoşani 8 martie

Tinere condeie.Încondeierea ouălor

de Paşte.Rogojeşti,Botoşani aprilie

Călătoria meamulticulturală – preselecţie

concurs naţional

Avră meni,Rogojeşti,Cândeşti,Botoşani

mai

1 Iunie – ZiuaInternaţională a Copilului.

Caravana prieteniei

Avră meni,Rogojeşti,Cândeşti,Botoşani

1 iunie

Concurs de poezie în limba ucraineană

Avrămeni,Rogojeşti,Cândeşti,Botoşani

iunie

Bucureşti Seară literar-artisticăucraineană Bucureşti ianuarie

Ziua Internaţionalăa Limbii Materne Bucureşti februarie

205 ani de la naştereapoetului Taras Şevcenko –

concert şi evocareBucureşti martie

Ziua Internaţională aFemeii Bucureşti martie

Festival Interetnic„Simfonii de primăvară“,

ediţia a IV-aBucureşti aprilie

Ziua iei ucrainene şi acusăturilor – paradă,

expoziţieBucureşti mai

Ziua Internaţională aCopilului şi a tineretuluiucrainean – conferinţă,

concertBucureşti iunie

Caraş-Severin

Festivalul de colindede la Sighetu Marmaţiei

SighetuMarmaţiei ianuarie

Sărbătorile de iarnăla ucraineni Caransebeş ianuarie

Creaţia popularăucraineană din Banat Cornuţel februarie

Portretul femeii în creaţialui Taras H. Şevcenko Copăcele martie

OTUR – campionatjudeţean de minifotbal Caransebeş martie

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

Caraş-Severin

Concurs de recitare apoeziei ucrainene, faza

judeţeanăCaransebeş aprilie

OTUR – Vizită în oraşulLvov (Ucraina) Reşiţa mai

Amintiri din locurile natale(Maramureş) Salbagel mai

Să ne cunoştem patria(vizionare, documentare,

curiozităţi)Caransebeş iunie

Cântec străbun ucraineandin Anina Anina iunie

Cluj-Napoca

Sărbătorile de iarnă pe stilvechi la ucraineni:

Crăciunul, Revelionul,Boboteaza (analiză

şi evocare)

Cluj-Napoca ianuarie

Ziua Internaţională a Limbii Materne Cluj-Napoca februarie

205 ani de la naşterea poetului Taras Şevcenko Cluj-Napoca martie

Literatura şi publicisticaucrainenilor din România

(întâlnire cu scriitori şijurnalişti ucraineni)

Cluj-Napoca aprilie

Deplasarea cu trupa deteatru „Jar-ptiwx“

(„Pasărea de foc“), dincadrul Organizaţiei judeţeneCluj a UUR, la Organizaţia

judeţeană Maramureş, în vede rea promovării

identităţii culturalea minorităţii ucrainene

din România

Maramureş mai

170 de ani de la naştereaprozatorului şidramaturgului Panas Myrnyi (1879-1920)

Cluj-Napoca mai

Deplasarea cu trupa deteatru „Jar-ptiwx“

(„Pasărea de foc“), dincadrul Organizaţiei judeţeneCluj a UUR, la Organizaţia

judeţeană Botoşani, în vede rea promovării

identităţii culturalea minorităţii ucrainene

din România

Botoşani mai/iunie

155 de ani de la naştereascriitorului şi jurnalistuluiMychailo Koţiubynskyi

Cluj-Napoca iunie

GalaţiEvocarea poetului M.

Eminescu şi a scriitoruluiŞtefan Tcaciuc

Galaţi ianuarie

Ziua Internaţionalăa Limbii Materne Galaţi februarie

Ziua Internaţionalăa Femeii.

Rolul femeilor ucraineneîn păstrarea identităţii

naţionale. Femeia în operele lui TarasŞevcenko şi Ivan Franko

Galaţi martie

(Continuare în pagina a 6-a)

Curierul UCRAINEAN6



GalaţiSărbătorirea poetului

naţional ucraineanTaras Şevcenko

Galaţi martie

Expoziţie de carte, ziare şiport organizată de cele 10

organizaţii ucrainenedin Galaţi

Galaţi mai

Ziua Europei Galaţi mai

Iaşi

Crăciunul la ucraineni.Originile, semnificaţia,

tradiţiile şi obiceiurile deCrăciun la ucrainenii dinRomânia. Interferenţe cu

tradiţiile şi obiceiurileromânilor şi ale altor

minorităţi. Mâncăruri speci-fice Crăciunului ucrainean

Iaşi ianuarie

Evocarea literară „ŞtefanTcaciuc şi Mihai Eminescu,in memoriam“; expoziţie de

carte, de publicistică,recitări de poezie, minicon-cert pe versurile celor doipoeţi, prezentări audio-video. Vizită de docu-

mentare la Ipoteşti-Botoşanişi Cernăuţi (dacă condiţiile

vor permite)

Iaşi ianuarie

Tradiţii şi inovaţii în dome-niul culinar specific

ucrainean. Sfaturi pentrutinerele gospodine. Masă

rotundă şi activităţi practic-demonstrative. Proiect:

Cartea de bucate a ucrainenilor din România

Iaşi februarie,aprilie

„Ziua Internaţională a drep-tului femeilor şi a păcii“.

Masă rotundă „Semnificaţia,istoricul şi importanţa ei

pentru femeia ucraineană“.Proiect: Femei celebre şirealizările lor; broşură.

Iaşi martie

Sărbătorirea celei de-a 205-aaniversări de la naştereapoetului ucrainean TarasŞevcenko. Expoziţie decarte, de publicistică, de

pictură, de obiecte de artăpopulară specifică, program

artistic omagial

Iaşi martie

Masă rotundă dedicată Zileimonumentului şi locurilor

istorice, a cărţii şi a dreptului de autor.

Prezentarea cărţilor editatede UUR în anii 2017-2018.

Monumentele din ţară şistrăinătate dedicate poetului

T. Şevcenko. PrezentarePower-point. Monumenteledin ţară şi străinătate dedi-

cate poetului MihaiEminescu. Prezentare

Power-point.

Iaşi aprilie, mai

MaramureşFestivalul internaţional decolinde, datini şi obiceiuri

de iarnă la ucraineniSighetu Marmaţiei ianuarie

Ziua Internaţionalăa Limbii Materne Sighetu Marmaţiei februarie

Simpozionul „Rolul femeiiucrainene în societate“ Sighetu Marmaţiei martie


MaramureşConcursul de recitare a

poeziei ucrainene, etapa judeţeană

Rona de Sus aprilie

Concursul de recitare apoeziei ucrainene,

etapa naţionalăSighetu

Marmaţiei aprilie

Cinstirea veteranilorde război

Poienile de subMunte mai

Obiceiuri pastorale deprimăvară la ucraineni.

Mira la huţuli Bistra mai

Sărbătorire poetuluiucrainean Taras Şevcenko

SighetuMarmaţiei mai

Cântece şi dansuride pe Valea Ruscovei Ruscova iunie

Suceava Eminescu şi Ucraina Suceava,Cernăuţi ianuarie

Ziua Internaţională a Limbii Materne Rădăuţi februarie

Comemorarea scriiorilor deorigine ucraineană din

BucovinaDărmăneşti februarie

Rolul femeii în păstrarealimbii materne. Ziua

Internaţională a FemeiiSuceava martie

Comemorarea poetuluinaţional ucrainean

Taras ŞevcenkoNegostina,

Siret martie

Istoria şi tradiţiile ucrainenilor din România –

concurs naţionalSuceava aprilie

Cupa minorităţii ucrainenela sporturi de echipă Negostina mai

Tradiţia încondeierii ouălorla ucraineni Brodina mai

Concurs de recitare apoeziei ucrainene, etapa

judeţeanăBălcăuţi mai

Convieţuiri,ediţia a XXVI-a Măriţei mai

Ziua Internaţională a Copilului Paltinu iunie

Festivalul Internaţional demuzică de estradă

ucraineană în memoria luiNazarie Iaremciuk,

ediţia a III-a

Negostina iunie

Spiritualitate ortodoxăucraineană în municipiul

SuceavaSuceava iunie

Timiş Evocarea sărbătorilor deiarnă la ucraineni

Timişoara, Casa Culturală ianuarie

Ziua Internaţională a Limbii Materne

Lugoj, C.N. „Iulia Hasdeu“ februarie

Rolul femeii în păstrareaidentităţii ucrainene

Timişoara, Casa Culturală martie

Zilele Taras Şevcenko: 205ani de la naşterea poetului Lugoj martie

Creatori de artă populară ucraineană

Timişoara,Muzeul Satului

Bănăţeanaprilie

Concurs de recitare apoeziei ucrainene

Ştiuca, Căminul Cultural mai

Tradiţii culinare aleucrainenilor din Banat

Muzeul SatuluiBănăţean,

Casa Ucraineanăiunie

Să ne cunoştem istoria Maramureş iunie

(Continuare în pagina a 7-a)




Tulcea Sărbătorile de iarnă laucrainenii Nord-Dobrogeni

Toate organizaţiilelocale ianuarie

Participare laFestivalul colindelor Sighetu Marmaţiei ianuarie

Concurs de poezie, cântecşi dans ucrainean

Tulcea, Pardina,Crişan, Letea,

Sfântu Gheorghe,Murighiol

februarie

Ziua Internaţională a Femeii.Rolul femeii ucrainene înpăstrarea identităţii etnice

Toate organizaţiilelocale martie

Zilele Taras Şevcenko Tulcea, Sulina martie

Concurs: Cel mai bunsportiv al comunităţii.

Confecţionarea de produseartizanale din materiale

reciclabile

Tulcea, Letea,Pardina aprilie

Tradiţii şi obiceiuriucrainene: întâlnire cu fiii

satului

Letea, Sfântu Gheorghe,

Fântâna Maremai

Festivalul bujorilor. Tradiţiişi continuitate la ucraineni,

ediţia a III-aFântâna Mare mai

Participare la Festivalul defolclor ucrainean din

Kodyma, regiunea Odesa,Ucraina

Kodyma, Ucraina mai

Ziua Internaţională aCopilului în familia

ucraineană: Cel mai bunrecitator, interpret şi

dansator. Miss vyşyvanka

Etapa pe filială iunie

Întâlnire artistică şigastronomică ucraineană

„Spivaemo i jaremo pyrohy“Sulina, Letea,Chilia Veche iunie

Comisiapentru

educaţieşi ştiinţă

Consfătuirile naţionale alecadrelor didactice de limbaşi literatura ucraineană, de

educaţie muzicală şi dereligie ortodoxă ucraineană

Bucureşti februarie

Olimpiada de Limba şi literatura ucraineană

maternă, etapa judeţeană

Arad, Botoşani,Caraş-Severin,

Maramureş, SatuMare, Suceava,Timiş, Tulcea

martie

Olimpiada de Limba şi literatura maternă

ucraineană, etapa naţionalăIaşi 22-25 aprilie

Concurs naţional „Tradiţiileşi Istoria minorităţii

ucrainene“Suceava mai

Simpozion Internaţional„Comunicare interculturală

româno-ucraineană „Direcţiişi perspective“, ediţia a II-a

Gura Humorului(Suceava) mai

OTUR„Împădurirea

Maramureşului drag“ –acţiune de plantat copaci în

pădurile maramureşene

Rona de Sus,Poienile

de sub Muntemartie

„Cupa OTUR“ – Campionatnaţional de minifotbal, ediţiaa II-a (la care participă toate

organizaţiile judeţeneale UUR şi OTUR)

Cluj-Napoca martie-aprilie

„Forumul tineretuluiucrainean din România“ –

necesitatea implicării tinere-tului ucrainean în activi tă ţile

civice (toate organizaţiilejudeţene)

Sighetu Marmaţiei martie-aprilie


OTUR „Flashmob“ – Ziua ieiucrainene Maramureş mai

Finala „Miss vyşyvanka“ –concurs de frumuseţe(la care participă toateorganizaţiile judeţeneale UUR şi OTUR)

Bucureşti iunie

OFURPrezentarea Planului de

acţiuni culturale pe 2019.Participarea la concertul

de colinde

SighetuMarmaţiei ianuarie

SărbătoareaLimbii Materne

În fiecare şcoalăunde se studiazălimba maternă

ucraineanăfebruarie

Un buchet de flori pentrucea mai gingaşă fiinţă –

femeia

Toate organizaţiile defemei ucrainene

martie

Omagiu marelui poetucrainean Taras Şevcenko

Toate organizaţiile de

femeimartie

„Să facem sărbătorile câtmai frumoase, să-i facem

fericiţi pe cei necăjiţi“


aprilie

O rază de speranţăToate

organizaţiile defemei ucrainene

aprilie

Simpozion „15 mai – Ziuainternaţională a familiei“.„Să spunem NU violenţei

domestice“Satu Mare mai

Să celebrăm portul popular„Ziua iei ucrainene“ Bucureşti mai

Să nu uităm poezia celeimai romantice poetese

ucrainene Lesea Ucrainka


iunie

„Zâmbet de copilucrainean“. Ziua

Internaţională a Copilului


iunie

Comisiapentru

Cultură aUUR

Săptămâna teatruluiucrainean Bucureşti februarie

Lansarea cărţiloreditate de UUR Bucureşti martie

Festivalul de muzicăucraineană folk „Ivana Kupala“

Bucureşti iunie

(Continuare în numărul următor)

Mihai Traista,preşedintele Comisiei de Cultură

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

La invitaţia primarului comunei Todireşti,judeţul Suceava, dl Vasile Avram, şi a biblioteca-rei „Centrului Cultural Todireşti“, doamna Ce -cilia Râpan, subsemnatul şi domnii DimitrieŞveduneac şi Ion Chiriliuc, toţi din DărmăneştiiSucevei, am participat la activităţile dedicateCen tenarului Marii Uniri. Domnul primar Vasile

Avram, care tocmai se întorsese de la Bruxelles,unde participase la o reuniune a UE, a vorbit des-pre însemnătatea Marii Uniri. A urmat plantareaunui stejar, în vecinătatea Primăriei Todireşti, decătre domnul primar.

Cum era şi firesc, a urmat un program artistic.Doamna Cecilia Râpan a format un grup coral

bărbătesc, din care au făcut parte locuitori dinTodireşti. Grupul a fost condus de dl înv.Gheorghe şi sub bagheta domniei sale au in -terpretat „Când a fost să moară Ştefan“ şi „Seaude glas peste Carpaţi“, bineînţeles şi „ImnulCentenarului“.

Un grup de elevi de la Şcoala Gimnazialădin Soloneţ, comuna Todireşti, îndrumaţi dedoamna prof. Lia Rudnic, au interpretat o se -rie de cântece populare româneşti.

Tot în cadrul programului, au evoluat solis-tele Diana Seserman, Teodora Seserman (su -rori) şi Larisa Negruşer, care au fost răsplătitecu ropote de aplauze.

Unii se vor întreba de ce scriu despre

comuna Todireşti. La şcolile din comuna To -direşti au predat şi cadre didactice din comunaDărmăneşti, şi anume: Vasile Perpeliuc, DumitruCuşnir, Nicolae Mateiciuc, Maria Clepş, MariaPerhinschi, precum şi subsemnatul. Acum, aicipredau Ramona Balan şi Loredana Michitiuc, iarbi bliotecara „Centrului Cultural Todireşti“,doam na Cecilia Râpan, este tot din Dărmăneşti.

Aşadar, există legături între todireşteni şi dăr-măneşteni. Să sperăm că stejarul din Todireşti osă ajungă la vârsta stejarului din Cajvana!

Kolea KURelIUK

Stejarul Centenarului din Todireşti

O aniversare centenară este un moment specialîn viaţa unui popor. Tocmai de aceea profesorii şielevii Şcolii Gimnaziale din Bălcăuţi au acordat oatenţie deosebită acestui eveniment pe care auavut privilegiul să îl trăiască.

Evenimentele dedicate Centenarului MariiUniri au debutat printr-un proiect parteneriat întreelevii claselor a IV-a de la Şcoala din Bălcăuţi şiNegostina, activitate coordonată de doamneleînvăţătoare Alina Harasemiuc şi MihaelaPiţuc şi desfăşurată la 23 noiembrie.

De Ziua Bucovinei, la 28 noiembrie, ele-vii clasei a VIII-a de la Şcoala Gim nazialădin Bălcăuţi, coordonaţi de doamna diri gin -tă Narcisa Cîrstean, au pregătit un programartistic pentru a sărbători Ziua Naţio nală aRomâniei.

În data de 29 noiembrie, a avut loc eva -luarea proiectului Centenar 2018 – Sufletde român. Timp de o lună, în orele de limbaşi literatura română, istorie, cul tură civică şiîn cadrul atelierelor de lec tură, elevii degimnaziu sub coordonarea doamnelor pro-fesoare Mihaela Pintrijel şi LăcrămioaraGrigorciuc au lecturat texte istorice şi lite -rare, au încercat să răspundă la întrebareaCe înseamnă patriotismul?, au învăţat cân-tece şi poezii despre Unire, au participat la o dez-batere pe tema De ce să fiu/să nu fiu mândru căsunt român? Dintre obiectivele proiectului,amintim: cunoaşterea elementelor de istorie,geografie, religie care definesc portretul po po -

rului român; stimularea dorinţei de pătrundere înspiritualitatea românească; însuşirea şi consoli-darea cunoş tin ţelor despre împrejurările care aufavorizat Ma rea Unire; descoperirea unor lucrurinoi despre viaţa şi cultura românilor care au trăitla în ceputul seco lului al XX-lea; conştientizareaimportanţei jertfei umane şi materiale a românilorpentru în făptuirea visului de veacuri: Unirea; dez-voltarea sentimentul patriotic.

Despre această activitate, am stat de vorbă cudoamna profesor de istorie Mihaela Pintrijel: ,,1Decembrie 1918 este, pentru neamul românesc,aidoma Sfintelor Paşti pentru neamul creştinesc.1 Decembrie ne e Unirea şi În vierea, Alba Iulia

este Ierusalimul Ro mâniei moderne, Ardealuleste Golgota neamului nostru. Acestneam, ce a suferit atâtea nedreptăţi de-alungul isto riei sale, şi-a găsit împlinitespe ran ţele îndreptăţite la 1 De cem brie1918. A fost atunci tumultul unei naţiunice nu a mai ţinut cont decât de ea însăşi.A fost rezultatul politicii înţelepte a fap-tului îm plinit, cu paşi mici, dar si guri. Însfârşit, sosise primăvara din iarna su -ferinţei noastre.

Inimile românilor din Şcoala Gim -nazială Bălcăuţi au vibrat la unison într-o frumoasa zi de 29 noiembrie 2018când, elevi şi cadre didactice au celebratCentenarul Marii Uniri. S-a simţit fiorulmomentului în ochii copiilor, în zâmbe-

tul lor, încântat de sufletul auditoriului. Am cele-brat Basarabia, Bucovina şi Transilvania în cân-tec, poezie, în vorbe memorabile rostite atunci deoamenii minunaţi care, prin contribuţia lor, au datsens luptei românilor: Iancu Flondor, PantelimonHalippa, Iuliu Maniu, Regele Ferdi nand, ReginaMaria, I. C. Brătianu. Cântecele Tu, Ardeal, Jură -mântul la Putna, Pentru ea, versurile lui GrigoreVieru, atât de simple, dar atât de adânci casemnificaţii, au primit strălucire pe acordurilechitarei domnului profesor Şoiman Petru.

Semnificaţia Centenarului a fost evidenţiată dedoamna Gherasă Secstilia, profesoară de istorie,ziditor de destine de 35 de ani.

Un centenar îl poţi onora o dată în viaţă, darreverberaţiile lui istorice trebuie să rămânămereu în sufletul fiecărui român. Şi, cedovadă mai bună că eşti român adevărat,poate fi decât să-ţi slujeşti ţara prin muncăcinstită, res pectarea valorilor tradiţionaleromâneşti?

A fi român este o datorie şi o onoare pecare ne-a făcut-o viaţa când ne-a adus în sâ -nul unui neam minunat“.

Sâmbătă, 1 decembrie, la biserica „Aco -perământul Maicii Domnului“ din Bălcăuţiau fost pomeniţi eroii satului şi eroii nea-mului românesc care în urmă cu 100 de aniau înfăptuit unitatea naţională a româ nilordin anul 1918 şi a fost oficiată slujba detedeum de către preotul paroh CosminCucu. În faţa Monumentului Eroilor dincurtea bisericii, construit şi sfinţit în acest

an cu ocazia hramului bisericii, s-a cântat ImnulNaţional şi alte cântece patriotice ca semn derecunoştinţă pentru eroii satului dimpreună cueroii neamului românesc.

Convalia HReHORCIUC

Şi noi am sărbătorit Centenarul Marii Uniri


Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Miercuri, 18 decembrie 2018, ansamblul decântece şi dansuri ucrainene „Zadunaiska Sici“ aparticipat la acţiunea culturală „Ziua MinoriăţilorNaţionale“, ediţia a IX-a a Festivalului Multi -

etnic, un eveniment care s-a desfăşurat la CentrulCultural „Jean Bart“ din Tulcea.

Declarată Ziua Minorităţilor Naţionale dinRomânia prin Hotărârea de Guvern, în 1998, ziua

de 18 decembrie aminteşte demomentul în care Adunarea Gene -rală a Organizaţiei Naţiunilor Unitea adoptat Declaraţia cu privire ladrepturile persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale, etnice, lin-gvistice şi religioase, ca documentinternaţional ce oferă o garanţie adrepturilor minorităţilor în general.

Multiculturalitatea nord-dobro-geană, impune celebrarea zilei de 18Decembrie, alături de toţi reprezen-tanţii comunităţilor din judeţul nos-tru, cu toţii ducem mai departepovestea unei zone absolut inedite, aunui spaţiu cultural creat prin împle-tirea celor mai frumoase tradiţii,adunate din mijlocul celor mai dife-rite comunităţi etnice care se dato-rează armoniei dintre etnii, un faptde remarcat în judeţul nostru.

Suntem locuitori ai unei provin-cii istorice în care îşi duc traiul, deveacuri, în linişte şi înţelegereaproape douăzeci de grupuri etnice

cu influenţe relevante asupra culturii şi civiliza-ţiei locale.

La final, se cuvine să mulţumim tuturor copii-lor şi tinerilor implicaţi în acest proiect pentrucare eforturile depuse nu au fost în zadar, progra-mul prezentat a fost bine primit de public, încă odovadă că acţiunile şi activităţile generate decomunitatea noastră sunt pe un trend ascendent şică bogata tradiţie ucraineană are tot dreptul să fieprezentată şi transmisă atât urmaşilor noştri, cât şipublicului iubitor de frumos.

Mulţumiri echipei de coordonatori, AmaliaTrifan, Teodora Cordon şi Ştefana Cernencu, pen-tru efort, implicare, perseverenţă şi răbdare înobţinerea rezultatelor pozitive apreciate depublic.

Dumitru CeRNeNCU

Ziua Minorităţilor Naţionale sărbătorită la Tulcea

Parcul Copou. Un loc încărcat de istorie şi cul-tură. O „mare“ de alb a inundat aleile şi straturilecare până nu demult erau pline de flori multico-loare. Parcă prea multă monotonie. Dar totuşi... eiarnă şi fiecare anotimp e cu specificul şi cu fru-museţea sa. Este locaţia unde s-a desfăşurat festi-valul dedicat sărbătoririi „Zilei Mino rităţilorNaţionale“. Din mijlocul par cului, de lângă teiulsău, Mihai Emi nescu, singurul personaj prezent înparc la ora respectivă, puţin îngândurat (de ceoare, azi nu e tocmai aşa cum a dorit el pentru ţaralui) privea cu nedumerire la tinerii care grupuri-grupuri se îndreptau spre Casa de Cultură „MihaiUrsache“. Ce păcat că nu putea fi printre ei. Darajunge cu melancolia.

După cum se cunoaşte deja, ca urmare a adop-tării de către Adunarea Gene rală a ONU a De cla -raţiei cu privire la drepturile persoanelor aparţi-nând minorităţilor na ţio nale, etnice, ling vistice şireligioase, la 18 de cembrie 1992, această dată ade venit o dată reper pentru toate minorităţile etni-ce din toate statele lumii – ca Ziua MinorităţilorNaţio nale – fiind celebrată la nivelul întregii co -mu nităţi internaţionale în fiecare an. Iată că au tre-cut 16 ani de când statul român a recunoscut rolulminorităţilor etnice în edificarea unei societăţimulticulturale şi tolerante şi a decis – prin ho tă -râre de guvern – ca ziua de 18 decembrie să fiedeclarată Zi ua Minorităţilor Naţionale din Româ -nia.

România, alături de alte state membre aleONU, a recunoscut importanţa acestei declaraţii,care oferă o recunoaştere internaţională a dreptu-rilor minorităţilor şi a multi culturalismului, cu totceea ce reprezintă acesta – pluralism, diversitate şiidentitate culturală şi în consecinţă ziua de 18decembrie este săr bătorită şi la noi ca Ziua Mino -rităţilor Naţio nale.

Ţara noastră a reuşit promovarea unui modelde convieţuire socială bazat pe integrare, respectreciproc, dialog, care valorifică minorităţile na ţio -nale ca factor de îmbogăţire la nivelul societăţiiromâneşti dar şi ca liant în relaţiile interstatale.

În România, sunt recunoscute oficial 19 mino-

rităţi naţionale, fiecare cu particularităţile sale cul - turale, lingvistice şi religioase: rromi, ma ghiari,germani, ucraineni, ruşi-lipoveni, ruteni, evrei,turci, tătari, armeni, bulgari, sârbi, croaţi, cehi,slovaci, italieni, macedoneni, polonezi, greci,

albanezi, dintre acestea în judeţul Iaşi regă sin du-se, într-o măsură mai mare sau mai mică, comuni-tăţi sau reprezentanţi a 9 minorităţi (ar meni,maghiari, evrei, germani, greci, polonezi, rromi,ruşi-lipoveni, ucraineni).

La invitaţia conducerii Casei de Cultură „Mi -hai Ursache“ a municipiului Iaşi, filiala Iaşi aUUR a participat la cea de-a V-a ediţie a festiva-lului sus-amintit cu ansamblul de dansuri „Ve sel -ka“, coordonator profesoara Rodica Fălişteanu. În

cadrul programului organizat cu ocazia acestuieveniment, au mai participat formaţiile de dansa-tori şi vocal-instrumentale de la armeni, eleni,evrei, rromi şi ruşi-lipoveni.

Programul s-a desfăşurat în sala de spectacolea Casei de Cultură, nu prea mare, dar co -chetă şi primitoare, fiind ocupată până larefuz de publicul spectator venit să urmă-rească programul pregătit pentru aceastăocazie. Deşi majoritatea formaţiilor parti-cipante, inclusiv formaţia filialei noastre,trec printr-o perioadă de înnoire, schimb degeneraţie, după terminarea studiilor sau dinalte motive, spectacolul prezentat a fost deînaltă ţinută artistică, fiind apreciat depublicul spectator cu îndelungi şi vii aplau-ze.

Ansamblul „Veselka“ a prezentat încadrul pro gramului, în limita timpului alo-cat şi într-un format mai restrâns, din cau -

za spaţiului, un colaj de dansuri populare ucraine-ne printre care cele mai bine primite au fost„Berez neanka“ şi „Ho pak-ul“, fiind aplaudate atâtde publicul spectator, cât şi de membrii celorlalteansambluri prezente în program, recunoscând ast-

fel valoarea şi frumuseţea dansului ucrai-nean. La finalul reprezentaţiilor, membriiansamblurilor au fost recompensaţi cusume băneşti din partea organizatorilor. Înziua următoare, membrii formaţiei îm -preună cu profesoara Rodica Făliş teanu,coordonatoarea ansamblului, au făcut ovizită la sediul filialei, co lin dân du-i pemembrii comitetului. Pe timpul vi zitei aavut loc o discuţie referitoare la proiecteleansamblului pentru anul viitor iar în final,din partea Uniunii Ucrai nenilor din Ro -mânia, le-am oferit cadouri în valoareaaprobată de Consiliul UUR.

Aspecte din spectacol au fost mediatizate prinreţelele de socializare şi prin mass-media locală.Acţiunea a fost o reuşită deplină.

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

Concert de gală al minorităţilor etnice la Iaşi

510 Curierul UCRAINEAN

La 29 noiembrie a.c., s-au adunatzeci de oameni în elegantul restau-rant din Falcău-Brodina pentru asărbători Centenarul Marii Uniri. Şinatura a fost darnică în această zisuperbă de toamnă. La loc de frunte,ca şi în alte dăţi, sufletul evenimen-tului au fost înv. Nistor Mihaela,prof. Coneac Viorica, înv. PopescuElisabeta, înv. Florin Dascăl, Ursu -lean Mihaela, director coordonatoral Şcolii Brodina Centru, care audepus o muncă titanică în organiza-rea unui asemenea eveniment ce s-adovedit a fi reuşit. I-am numit peoameni care, în mod gratuit, ne-aufăcut o mare bucurie prezentând unregal cultural şi patriotic ce a încân-tat publicul. Dacă în trecut toate eve-nimentele unei localităţi se desfăşu-rau la Căminul Cultural, astăzi,unele dintre ele se desfăşoară la pen-

siuni. La „Polul Nord“, o pensiunespaţioasă, elegantă, pavoazată în stilrustic, specific zonei, cu tot necesa-rul la nivel european cu patronulLungu Aurel, primitor, bun gospo-dar, se desfăşoară diferite evenimen-te. La intrare în sală, fiecare partici-pant a primit câte o cocardă cu pan-glică tricoloră, steguleţe tricolore.Programul a început cu intonareaImnului României când toată lumeas-a ridicat în picioare fluturând ste-guleţele primite.

Elevii Breană David şi JuravleRoberta au prezentat semnificaţiamomentului istoric. A urcat pe scenăgrupul vocal al Şcolii GimnazialeFalcău cu solistele cu voce de aur:Hasna Adriana, Popescu Maria-Lara, Popescu Teodora pregătite şiinstruite de înv. Nistor Mihaela.Cântecele interpretate de acest grup

vocal au creat emoţii tuturor atât deputernice, încât pe feţele celor dinsală s-au prelins lacrimi.

Când în sala festivă a năvălit gru-pul de dansatori „Huţulii din Bro -dina“, îmbrăcaţi în straie huţule de ofrumuseţe rară, cei din sală i-au pri-mit cu aplauze doar la vederea aces-tor minuni de copii care au executatdansuri specifice ucrainenilor huţulipregătite de profesoara de limbaucraineană Coneac Viorica.

A urmat orchestra Şcolii Gim -naziale Brodina „Muguri bucovi-neni“ compusă din elevi ai ŞcoliiGimnaziale Brodina, coordonaţi dedl înv. Florin Dascăl. Este de remar-cat faptul că dl Florin vine tocmai dela Vicov să instruiască, să-i înveţe peelevi să cânte la vioară, acordeon,orgă. De lăudat şi apreciat că părinţiiacestor elevi fac eforturi financiarespre a-i asigura toate condiţiile ce secer începând de la costumaţie,instrumente, remuneraţie. În cele 8luni de instruire, rezultatele au fostde nota 10. Copiii de diferite vârsteau interpretat cântece patrioticepopulare la un înalt nivel calitativ.Băieţelul de 8 ani, Cârciu Dario, acântat la orgă ca un adult. Am crezut

că este un fiu de muzician şi am cău-tat-o pe mama acestuia prezentă laspectacol. Părinţii acestui copiltalentat sunt simpli: tata muncitor,mama casnică. Este de lăudat grijapărinţilor pentru copiii lor, speranţalor că mâine, poate, şi copiii lor vorurca pe scenele ţării. L-am felicitatpe dl Florin Dascăl cu recomandareade a se prezenta la „Românii autalent“ pentru că spectacolul prezen-tat nu este cu nimic mai prejos decâtcele văzute la TV. Nu numai eu l-amfelicitat, ci şi foarte multă lume (stă-team la rând ca pe vremuri la pâine).Dl Florin Dascăl cu modestie a spuscă are încă mult de lucrat ca să ajun-gă pe scena ţării.

Programul s-a încheiat cu „Lamulţi ani!“ când toată suflarea a cân-tat împreună cu orchestra. În conti-nuare, ne-am lăsat cuceriţi de muzi-că, dar şi de bunătăţile culinare. Eleau fost de post, dar pregătite ca la„Polul Nord“ de o bunătate aparte.

Mii de mulţumiri celor implicaţiîn pregătirea acestui eveniment.

artemizia GHeORGHI

Sărbătoarea de suflet dedicată Marii Uniri

La 1 Decembrie cinstim memoria elitelorpolitice şi intelectuale, precum şi a tuturor celorcare au contribuit la realizarea idealului naţio-nal. În anul Centenarului, este de datoria noas-

tră, a tuturor românilor de a duce mai departeidealurile celor care au contribuit la înfăptuireaMarii Uniri. În urmă cu 100 de ani, românii auînţeles că împreună pot transforma Româniaîntr-o mare naţiune suverană, mândră de istoriasa.

Ziua Naţională a României este a tuturorromânilor care îşi preţuiesc istoria şi identitateaşi care doresc să facă din România o ţară demnăşi prosperă cu care să se mândrească.

Şi elevii Şcolii cu clasele I-VIII din comunaRemeţi au dorit să cinstească cumse cuvine acest eveniment, orga-nizând, la data de 27 noiembrie2018, o frumoasă acţiune multapreciată de toţi participanţii.

Principalul organizator, coor-donatorul proiectului a fost dom-nul profesor de istorie RaduAdrian Po povici, împreună cuMaia Si medrea, Tamara Cheşa,dna director Maria Ştefan, cadreledidactice, elevii, părinţii, Pri -măria Re meţi şi Uniunea Ucrai -nenilor din Ro mânia, Organizaţialocală Remeţi a UUR.

Deoarece acţiunea organizată

de Şcoala din Remeţi s-a suprapus cu partici-parea dlui Vasile Pasenciuc, la CongresulMondial al Ucrai nenilor din Kiev, contribuţiaUUR nu a putut fi aşa cum ne-am fi dorit, dar

mulţumim dlui profesor RaduPopovici pentru invitaţie şicolaborare, asigurându-l detoată consideraţia noastră.

Acţiunea a avut un efect desenzaţie, toţi participanţii aufost entuziasmaţi de felul cuma fost organizată şi cum s-adesfăşurat, ridicându-se la im -portanţa mă reaţă a evenimen-tului.

Acţiunea a fost intens po -pu larizată prin mijloace decomunicaţii (internet, presă)bucurându-se de un real suc-ces.

În numele Organizaţiei locale a UUR Re -meţi şi părinţilor care m-au contactat, mulţu-mim din suflet pentru această frumoasă şimăreaţă sărbătoare.

Uniunea Ucrainenilor din România vă asi-gură de tot sprijinul nostru, vă apreciază şi vărespectă.

prof. Vasile PaSeNCIUC,prim-vicepreşedinte al UUR

Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri

Anul acesta, la 24 ianuarie, se împlinesc 160 deani de la Unirea Principatelor Române, strâns lega-tă de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi dealegerea sa ca domnitor al ambelor principate, la 5ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 înŢara Românească.

Unirea Principatelor Române, cunoscută şi subnumele de Mica Unire, a fost un proces complex.Bazată pe puternica apropiere culturală şi econo-mică între cele două ţări, unirea a început, practic,în 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamalăîntre Moldova şi Ţara Românească, în timpul dom-niilor lui Mihail Sturdza, respectiv GheorgheBibescu. Deznodământul războiului Crimeei a stă-vilit pentru un timp ambiţiile geopolitice aleImperiului Rus la Dunărea de Jos fără a consolidaefectiv Imperiul Otoman de care depindeau princi-patele, ceea ce a creat un context favorabil realiză-rii unirii. Votul popular favorabil unirii în ambeleţări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857,a adus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţele-gere între Marile Puteri prin care se accepta o uniu -ne mai mult formală între cele două state cu guver-ne diferite şi cu unele instituţii comune. În 1862,cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări,Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul şiGuvernul realizând unirea politică. România aintrat în perioada sa modernă prin reformele înce-pute sub domnia lui Cuza şi a făcut primul pasimportant pe calea înfăptuirii statului naţional uni-tar român.

Ion ROBCIUC

Unirea PrincipatelorRomâne, primul pas

spre Marea Unire


O, ce veste minunată... (Dyvnaia novyna...) cuacest colind am început sărbătorirea Crăciunuluipe stil vechi la sediul Organizaţiei Uniunii Ucrai -nenilor din Baia Mare.

A treia zi, la 9 ianuarie 2019, de SfântulŞtefan, unii membri ai Uniunii Ucrainenilor ne-am întrunit pentru a sărbători Crăciunul pe stilvechi, cu care ocazie am dis-cutat Planul de ac ţiuni cultu-ral-ştiinţifice pentru acest anşi unele probleme ce privescactivitatea organizaţiei noas-tre de-a lungul anului.

Doamna Oksana Florescu,secretarul Orga ni zaţiei muni-cipale Baia Mare a prezentat,pe scurt, Planul acţiunilorcul turale, printre care amin-tim: participarea unor mem -bri ai UUR la Festivalulinterna ţional de colinde, da -tini şi obiceiuri de iarnă laucraineni; sărbătorirea poetu-lui ucrainean Taras Şevcen -ko; participarea la cinstireaveteranilor de război în loca-litatea Poienile de sub Munte; vizitarea unor lo -calităţi din Ucraina şi dacă va fi posibil deplasa-rea la Kaniv şi Kiev cu ocazia comemorării poe-tului Taras Şevcenko; participarea membrilorUUR la unele acţiuni culturale organizate de filia-la Mara mureş în diferite localităţi ale judeţului;

organizarea acţiunilor culturalededicate Zilei Naţionale aUcrainei şi Zilei Na ţionale aRo mâniei şi altele.

Preşedintele organizaţiei amenţionat că, deşi am primitinvitaţia de a participa la Fes -tivalul de colinde la SighetuMarmaţiei în data de 12 ianua-rie 2019, nu putem partici-pa pentru că perioada pânăla festival este scurtă şi nugăsim un mijloc de trans-port adecvat.

Sărbătoarea Crăciu nu luia continuat cu colinde in -spirate din CD-ul lui VasileBoiciuc, „Colinde ucrai -

nene din Mara mureş“. Cu acestă ocazie, s-a propus să se sărbăto-

rească şi Anul Nou pe stil vechi prin organi-zarea Revelionului în data de 13 ianuarie într-o locaţie adecvată din municipiul Baia Mare.

Astfel că ajunul Anului Nou pe stil vechişi Revelionul au fost sărbătorite de membrii

Or ganizaţiei muncipale Baia Mare a UniuniiUcrainenilor din România împreună cu membriisimpatizanţi şi cu familiile lor la pensiunea „An -dyvia“, în data de 13 ianuarie 2019. Partici panţiila acest eveniment au fot întâmpinaţi de cătreorganizatori cu o cupă de şampanie, după care aurmat masa festivă.

Au fost intervievaţi mai mulţi participanţi laaceastă acţiune şi din spusele lor a reieşit că sesimt foarte bine în mijlocul nostru.

Din discuţiile purtate cu cei prezenţi s-a con-cluzionat că revelionul a fost binevenit şi s-a pro-pus să ne reîntâlnim şi în data de 8 Martie pentrusărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii.

La mulţi ani 2019! ing. Ştefan BUCIUta,

corespondent

Concursul naţional de datini şi obiceiuri deiarnă ,,Cum e datina străbună“, organizat deClubul Copiilor din Sighetu Marmaţiei în parte-neriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Mara -mureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăriaşi Consiliul Local Sighetu Marmaţiei, care a avutloc la 15 decembrie 2018, a ajuns la a X-a ediţiefiind înscris şi în C.A.E.N. poziţia 55.

Este al patrulea an consecutiv în care participăşi elevii de naţionalitate ucraineană de la ŞcoalaGimnazială Rona de Sus şi Liceul Pedagogic,,Taras Şevcenko“ din Si ghe tu Marmaţiei, ocu-pând de fiecare dată locuri fruntaşe.

Şi anul acesta elevii s-au prezentat impecabil,interpretând foarte frumos colindele ucrainene şiobţinând locurile întâi. Premiile au fost împărţitepe secţiuni: colinde şi obiceiuri populare (gimna-ziu, liceu), juriul era format din personalităţi deseamă din domeniul cercetării şi interpretării fol-clorului (oameni de muzică, folclorişti, interpreţicelebri, profesori, dirijori), iar criteriile de juriza-re au fost următoarele: calitatea vocii şi a inter-

pretării, ţinuta scenică, autenticitatea şivaloarea artistică a colindelor, frumuseţeaşi autenticitatea costumului popular, apre-cierea din punct de vedere muzical.

Au participat grupuri de colindători dintoată ţara: Bihor, Olt, Botoşani, Satu Mare,

Buzău etc.La 19 decembrie, de Sfântul

Nicolae, elevii de la Şcoala Gim -nazială Rona de Sus au prezentatun concert de colinde la şcoalăfiind răsplătiţi cu cadouri din par-tea Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, iar pe această cale împreu-nă cu dna director Luscan Lore -dana şi colectivul de cadre didac-tice aduc mulţumiri conduceriiUUR pentru gestul pe care-l fac înfiecare an, precum şi pentru spriji-nul pe care-l acordă elevilor pen-tru a putea participa la festivalurişi concursuri din judeţ şi din ţară,deoarece şcoala noastră nu benefi-

ciază de transport. După Sfânta Liturghie elevii au

mai colindat la Mănăstirea din Ronade Sus şi Primărie.

A doua zi, la 20 decembrie, eleviiclasei a VIII-a B de la Şcoala Gim -nazială Rona de Sus şi Liceul Peda -gogic ,,Taras Şevcenko“ din SighetuMarmaţiei au participat la Festivaluljudeţean de colinde ,,Astăzi s-a năs-cut Hristos“, ediţia a XVIII-a, 2018,organizat de Şcoala Gimnazială,,Dimitrie Cantemir“ din Baia Mare,director Gavril Paşca şi InspectoratulŞcolar Judeţean Ma ra mureş, inspec-

tor şcolar Ioan Cristina Mioara. La acest festival, au luat parte numai

elevii de la şcoli şi licee din judeţul Mara -mureş care la sfârşit s-au adunat şi cu toţiiau interpretat colindul ,,Astăzi s-a născutHristos“. Au fost răsplătiţi cu diplome şimari ropote de aplauze.

prof. Geta PetReŢCHI

„Cum e datina străbună“

O, ce vesteminunată…

Curierul UCRAINEAN12

În fiecare an, Naşterea Domnului oferă bucu-rie, speranţă şi pace lăuntrică tuturor oamenilor,indiferent de apartenenţa lor confesională şi etni-că. Crăciunul are, pe lângă aspectul profund spi -ritual, darul de a lega într-o singură simţire întrea-ga planetă.

Într-un astfel de context, filiala Timiş a UUR,a organizat Festivalul internaţional de colindeucrainene din Banat, în data de 22 de cem brie2018, la Casa de Cultură a Ucrai nenilor din Ti -mişoara.

Festivalul, ajuns la ediţia a XIX-a, a fost des-chis de dl Hleba Iura, preşedintele UUR.Organizaţia judeţeană Timiş. După urarea de bunvenit, adresată tuturor participanţilor, dl preşedin-te a subliniat importanţa evenimentului şi a pre-zentat oaspeţii.

Au fost prezente 22 formaţii de colindători şioaspeţi de seamă: dl deputat Nicolae Mi ro slavPetreţchi, dna secretar general al UUR, HorvatLiuba, dl Traista Mihai, redactor la revista li terară

ucraineană ,,Naş holos“, dna Codrea Elvira, con-silier MEC, dl Semciuc Victor, preşedintele UURBotoşani, dl Cernencu Dumi tru, preşedinteleUUR Tulcea, dl Miculai ciuc Gavrilă, preşedinteleUUR Arad, preşedintele Organizaţiei ucrainenilordin localitatea Kula, Serbia, dl Ivan Kuzma, pri-marul localităţii Hli boka din Ucraina, dl Osta fi -ciuc Petro, inspectorul de specialitateucraineană la IŞG Timiş, dna Clem -puşac Maria, aproape toţi preşedinţiior ganizaţiilor locale Timiş ale UUR,profesori, învăţători ce predau limbaucraineană în şcolile din judeţul Timiş.

În discursul său, dl deputat Ni colaeMiroslav Petreţchi, a mulţumit pentruinvitaţia primită şi a transmis tuturorurări de bine, sărbători fericite iar an -samblurilor mult succes.

Spectacolul a fost foarte frumos, toţicolindătorii s-au străduit să ne încântecu frumoasele colinde ucrainene. Pe par-

cursul celor trei ore ale festivalu-lui, au urcat pe scenă aproximativ250 de colindători din judeţulTimiş, şi anume: Timi şoa ra,Lugoj, Ştiuca, Dragomireşti, Pe -troasa Mare, Criciova, Pădu reni,Bethausen, Darova, Reme teaMică, Variaş, Liceul „Iulia Has -deu“ din Lugoj, Arad, Sulina şiCaraorman – judeţul Tulcea, Bo -to şani, Novy Sad şi Kula, Serbiaşi din Ucraina.

Fiecare grup de colindători ne-a transmis colindele învăţate dinlocurile de unde provin familiile

lor, au prezentat costume autentice ucrainene şiobiceiuri de iarnă ale ucrainenilor.

La o agapă frăţească, spectacolul a continuat,parcă mai frumos. Grupurile reunite ne-au delec-tat cu vocile lor, multiplele colinde cântate vocal,dar şi instrumental.

Cu greu ne-am despărţit în miez de noapte şine-am promis să ne colindăm şi în 2019, atuncicând vom avea ediţie jubiliară, 20 de ani de,,Festival al colindului ucrainean bănăţean“.

Irina BeUCa,timiş

Festivalul internaţional de colinde ucrainene din Banat

Pe meleaguri botoşănene, timp de două zile(27 şi 28 decembrie 2018), s-a colindat în limbaucraineană. În inima oraşului Botoşani ucraineniis-au întâlnit la 27 decembrie 2018 pentru a colin-da alături de oaspeţi de seamă: primari ai comu-nelor Hliboka, Vovceneţii Vechi şi Stercea

(Ucraina) însoţiţi de ansamblurile aferente, repre-zentanţi ai anumitor instituţii din judeţul Boto -şani, primarul comunei Cândeşti, domnul directoral Şcolii Gimnaziale Cândeşti însoţit de copilaşiide etnie ucraineană pregătiţi de doamna profesorVatamaniuc Iuliana, doamna educatoare Şeuca -liuc Veronica, domnul Şeucaliuc Sorin şi rapso-dul popular Scutelnicu Vasile, domnul inspectorP. Bilocopetiuc, domnul inspector Siminicianu,reprezentanţi ai prefecturii, fanfarele „FlorileBucovinei“, domnul Patenschi Nicolae, domnulGiuraniuc Nicolae, domnul Grămadă Aurel şi nuîn ultimul rând gazda: preşedintele UUR – filialaBotoşani, domnul profesor Semciuc Victor, înso-ţit de copilaşii care studiază limba ucraineană laŞcoala din Mihăileni, membrii ansamblului „Pri -măvara“ din Rogojeşti.

Fotografiile fac cât 1000 de cuvinte, vă rog săvă bucuraţi de acestea şi să vă imaginaţi cum la28 decembrie 2018 echipa frumoasă de mai sus s-a deplasat în localitatea Cândeşti-Bucovina, pescena Căminului Cultural unde au continuat săcolinde pentru comunitatea locală care s-a mobi-lizat şi a urcat pe scenă copilaşi pregătiţi la grădi-niţă, la clasele primare şi gimnaziale, simpatici şibine pregătiţi. Surpriza a fost prezenţa grupuluide colindători din Negostina, judeţul Suceavacare a dat evenimentului, prin vocile puternice,însufleţite de spirit ucrainean autentic, prin ţinute,un parfum de poveste.

Vă invit să vă bucuraţi de imaginile pe care le-am surprins la acest eveniment cu marea bucuriede a păstra amintirea unei întâlniri de suflet cuprilejul Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului!

Claudia SeMCIUC

Festivalul de colinde din judeţul Botoşani –întâlnire de suflet la a XIV-a ediţie


Boboteaza sau Botezul Domnului este ziua încare prăznuim venirea lui Isus la Iordan şi botezullui de către Ioan Botezătorul, eveniment sărbăto-rit mai exact la 6 ianuarie, după calendarul nou şila 19 ianuarie, după calendarul vechi. Boboteazaeste sărbătoarea care încheie şirul celor 12 zile alesărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Cră -ciunului. Despre prăznuirea acestei sărbătoriavem dovezi încă din secolul al II-lea, cândClement Alexandrinul pomeneşte într-una dinscrierile sale despre sărbătoarea Botezului Dom -nu lui. În primele secole creştine, Botezul Dom -nului era sărbătorit împreună cu NaştereaDomnului, iar în secolul al IV-lea, „epoca de aurˮa Bisericii, aceste două sărbători au început să fieprăznuite separat, 25 decembrie/7 ianuarie –Naşterea Domnului, respectiv, 6/19 ianuarie –Botezul Domnului.

În limba ucraineană, sărbătoarea aceasta estenumită Водоxрещ́e sau Хрещен́ня Господ́нє. Îngreceşte, cuvântul Bobotează este numit Teofaniesau Epifanie care se traduce prin „arătareaDomnului“, adică a Sfintei Treimi; Fiul, IsusHristos, care este botezat în râul Iordan, SfântulDuh în chip de porumbel alb care s-a coborât asu-pra lui şi Tatăl vorbind de după nori, Acesta esteFiul Meu, întru care am binevoit (Matei 3,17). Înacest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune:„Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a năs-cut, ci când S-a botezat“. Şi adevărat este cuvân-tul lui Ioan Gură de Aur căci, aşa cum ne mărtu-riseşte Sfânta Scriptură, până la botez, Isus nu asăvârşit minuni sau cel puţin nu sunt menţionate,căci încă nu venise vremea Lui. Începând cuBotezul Său, Hristos începe să propovăduiască.El a primit botezul la 30 de ani, vârsta maturităţiila evrei.

Isus a venit la Ioan şi i-a cerut să-L boteze, nupentru că avea nevoie de curăţire de păcate, căciera Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinţi creaţia. Elprimeşte botezul de la Ioan pentru a readuceDuhul Sfânt în creaţie. Prin căderea în păcat,omul Îl pierduse pe Sfântul Duh, aşa cum ne măr-turiseşte Sfântul Chiril al Alexandriei. BotezulMântuitorului reprezintă momentul redeschideriiizvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentruom şi pentru întreaga creaţie.

În prima carte a Sfintei Scripturi, citim căfacerea lumii a început atunci când Duhul luiDumnezeu se purta deasupra apelor: Şi pământulera netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adân-cului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasu-pra apelor (Facerea 1, 2). Însă această purtare aDuhului nu este o simplă trecere pe deasupra ape-

lor, ci cuvântul ebraic original avea un sens maiprofund, aşa cum ne învaţă Sfântul Vasile celMare, acela de a încălzi şi de a da viaţă, aşa cumgăina cloceşte şi dă putere de viaţă ouălor, aşa şiDuhul se purta, adică pregătea apele pentru naşte-rea vieţii. Aşadar, apa, spune Sfântul Vasile, esteelementul în care şi din care s-a născut viaţa de pepământ. În tot cuprinsul Scripturii, apa joacă unrol foarte important şi mistic în existenţa umană,şi în relaţia omului cu Creatorul său.

În fiecare an, la Bobotează, după SfântaLiturghie, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei,numită Agheasma Mare, o slujbă singulară de-alungul anului, în amintirea faptului istoric al bote-zului lui Hristos, dar şi pentru a sfinţi şi a binecu-vânta întreaga natură, revărsând asupra ei depli-nătatea harului lui Hristos, prin mijlocirea apeisfinţite.

Botezul în Iordan este un act cosmic, a căruisemnificaţie este universală în sensul plenar altermenului. Acolo, în apele Iordanului, se reîntâl-nesc cele dumnezeieşti şi cele omeneşti, acesteasunt aproape, încă o dată. Se reface ceea ce Adamşi Eva au desfăcut odinioară, cerul cu stelele saleîndepărtate se apropie, ajungând lângă oameni.Prezenţa Sfintei Treimi peste valurile liniştite aleIordanului este semnul că pacea, frumuseţea şigenerozitatea ne-au fost dăruite nouă pentru a lepăstra, respecta şi înmulţi. Depinde de noi să fimdarurile cele vii şi lucrătoare spre mântuire.

În binecuvântarea apei din ziua de Bobotează,cerem şi ne rugăm ca scopul iniţial al apei, casursă de viaţă, binecuvântare şi sfinţenie, să ne fiedescoperit nouă atunci când o bem.

Cunoaştem din Sfânta Scriptură că nu doarpoporul a venit la râul Iordan să se boteze, ci şiHristos. Însă Isus a venit la Ioan şi i-a cerut să-Lboteze nu pentru că avea păcate de care trebuia săfie curăţat, căci El s-a născut fără de păcat, ci pen-tru a împlini rânduiala lumească şi, mai ales, pen-tru a sfinţi creaţia. De aici reiese că Împărăţia luiDumnezeu vine către noi numai dacă şi noi neîndreptăm spre ea. Prezenţa preoţilor în caselecredincioşilor, de Bobotează, ne descoperă că nudoar credincioşii vin spre Biserică, ci şi Hristos,prin cler, vine către ei. Mântuitorul nu stă închisîn biserică, ci este dus tainic în casele credincio-şilor, spre a întări unirea cu ei. Sfinţirea caselor cuAgheasma Mare dăruieşte credincioşilor maimultă putere spre împlinirea voii lui Dumnezeu.Astfel, fiecare familie devine o Biserică mai măr-turisitoare. Prezenţa tainică a lui Hristos în caselecredincioşilor prin preot aprinde focul dragosteiîn inima creştinilor, astfel încât ei trebuie să caute

să întreţină acest foc printr-un mers cât mai des laslujbele din biserică.

Creştinii ortodocşi pot lua pe nemâncate dinAgheasma Mare timp de opt zile, până la odova-nia Praznicului, precum şi la recomandareaduhovnicului, în zilele de post sau în zilele deboală. Agheasma Mare este folosită în AjunulBobotezei la sfinţirea caselor credincioşilor şilocuitorilor acestora. Tot cu ea se stropesc şilucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite,cum ar fi: binecuvântarea şi sfinţirea praporilor,sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vase-lor şi vesmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, abisericilor şi a antimiselor.

Există foarte multe tradiţii în legătură cuBobotează, încărcate de practici magice şi obice-iuri agrare preluate în creştinism din tradiţiileanterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinsti-rea apei şi a focului. Boboteaza este, astfel, şi osărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai alesa apelor, de forţele răului. Acum se colindă, seprevesteşte cum va fi vremea în noul an sau cumva fi recolta. Se crede că în aceste zile animalelevorbesc, căpătând puteri neobişnuite. Peste obi-ceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor saude scufundare a crucii s-au suprapus şi multepractici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor şia vitelor pentru alungarea duhurilor rele din aces-tea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindeleînsoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toateacestea au, în general, un rol de curăţire şi deîndepărtare a răului.

În ajunul sărbătorii, încă din vechime, creştiniiposteau, ajunare care ţinea până la înserat, cândtoată familia mânca mâncăruri de post pregătiteîn acea zi. A doua zi, familia merge la biserică,participă la Sfânta Liturghie, iar cei care s-au pre-gătit se împărtăşesc. După slujba de sfinţire marea apei, fiecare credincios îşi duce din apa sfinţităacasă şi cu ea sfinţeşte casa, locatarii şi gospodă-ria, asta până la venirea preotului cu crucea, pre-cum şi consumarea acesteia în următoarea perioa-dă. Un obicei frumos care s-a păstrat de sute deani este acela de a-l aştepta pe preot cu o lumâna-re aprinsă, cu o atitudine sobră dar şi de bucurie,precum şi un bol cu apă pe masă, care urmează săfie sfinţită. În unele zone, cei la care a fost dejapreotul merg cu lumânarea aprinsă înaintea preo-tului, ducând lumină şi vestire vecinilor.

Naşterea şi Botezul lui Hristos să ne fie defolos!

drd. Mihai BODNaRIUC

Sărbătoarea Botezului Domnului, semnificaţii teologice

Amintirile se revarsă pestesufletele fiecărui om. Pentrunoi, cei din Rogojeşti, sărbă-torile iernii sunt asociate cubunicii, cu părinţii, cu mirosulde cozonac, dar mai ales cubucuria de a păstra tradiţileprimite în dar din generaţie îngeneraţie.

Copiii, ti nerii din Ro go -jeşti au reînviat în memorianoastră jocul căiuţilor, acope-rit de zăpada aşternută pesteani şi ani. Avem alături douăfotografii, una are 18 ani, iarcealaltă e proaspăt scoasă laimprimantă, e caldă asemenisufletului noilor generaţii.

Ţin minte cum aşteptam cusufletul la gură în noapteadintre ani să vădjocul original alalor noştri. Ma -ma îmi şopteacu un glas cris-talin, mereuentuziast pe careacum îl intuiesca fi al unui în -ger: „Priveşte cuatentie, copile,au venit căiuţii,sunt ai noştri“.

Am ţinut săvă împărtăşescbucuria de a

vedea implicarea tinerilor în păstrarea vie a valo-rilor tradiţionale, să vă arăt portul po pular auten-tic, curat care a în cununat generaţii şi generaţii, săvă transmit prin imagini entuziasmul transmis decei care reprezintă viitorul.

Claudia SeMCIUC

Rogojeştiul în straie de sărbătoare

Curierul UCRAINEAN14

Există în istorie personalităţi deexcepţie a căror activitate estedefinitorie nu numai pentru con-temporanii lor, ci şi pentru genera-ţiile următoare. Un exemplu grăi-tor în acest sens este, fără îndoială,Sfântul Vasile cel Mare. Nu nevom opri în cele ce urmează la bio-grafia acestuia, decât pentru a-llocaliza în timp, el fiind unul dintrecorifeii acelui veac supranumit „deaur“ al creştinătăţii (sec. al IV-lea).Vom încerca, însă, să prezentămcâteva aspecte ale vieţii şi activită-ţii lui care pot fi şi ar trebui să fieîndemn pentru noi, cei de astăzi.

Ca tânăr învăţăcel, viitorul mareierarh mărturiseşte că, alături debunul său prieten Grigore (care vadeveni cunoscut în istorie subnumele de Grigore de Nazians), nua cunoscut decât două căi: a şcoliişi a bisericii. Cu alte cuvinte, creş-terea lui a fost complexă: dezvolta-rea intelectuală şi intensificareatrăirii duhovniceşti. Din punct devedere intelectual, el nu a neglijatcu nimic filosofia clasică greceas-că, ci, dimpotrivă, a asimilat atâtde bine principiile acesteia, încâtmai târziu a putut lupta cu succesîmpotriva ereziei ariene, bazate înbună măsură pe aceste principii.De altfel, mai târziu, în scrierilesale se poate observa cu uşurinţăfolosirea sistemelor filosofice alevremii în dezvoltarea gândirii teo-logice. Modul său de a studia îl varecomanda tinerilor contemporanilui (recomandare valabilă şi celorde astăzi) în Omilia către tineri. El

îi îndeamnă să se adape din întrea-ga ştiinţă a vremii, precum albinelecare ştiu să culeagă polenul şi nec-tarul, chiar de pe o plantă cu spini(ideea studiului asiduu, dar şi a dis-cernământului).

Odată cu terminarea studiilor,atât el, cât şi bunul său prieten,Grigore, sunt solicitaţi să ocupediverse demnităţi înalte, atât publi-

ce, cât şi bisericeşti. Cutremuraţi,mai ales în faţa responsabilităţiiclericale, cei doi refuză, retrăgân-du-se în sihăstrie. Conştientizând,însă, că datoria omului nu este doarpentru propria devenire, ci şi pen-tru semeni, ei se întorc în societate,pentru a desfăşura o activitate greude egalat. Din frământările acesteiperioade a izvorât o splendidălucrare a Sfântului Grigore: Despre

fugă, lucrare care accentuează înegală măsură sublimitatea, dar şiresponsabilitatea slujirii preoţeşti.

Ajuns ierarh în cetatea CesareeaCapadociei, Sfântul Vasile celMare îşi desfăşoară activitatea petrei coordonate principale.

Conştient fiind de mulţimeaneajunsurilor materiale în care tră-iau enoriaşii săi, Sfântul Vasilepune la dispoziţie atât averea per-sonală (provenea dintr-o familieînstărită), cât şi cea a eparhiei şiînfiinţează mai multe instituţii decaritate, printre care: cămine decopii şi de vârstnici, cămine pentrufete sărace, fete pe care apoi leînzestra din punct de vedere mate-rial pentru a se putea căsători, adă-posturi pentru drumeţi (călătoriisăraci, care nu aveau posibilitateade a înnopta la o casă de oaspeţi,erau adesea prădaţi şi de puţinul pecare îl aveau sau chiar ucişi). Toateaceste instituţii filantropice, cunos-cute sub numele generic de Vasi -liada, au devenit emblematice pen-tru viitorul Bisericii.

În ajunul hirotonirii sale caepiscop, Sfântul Vasile s-a rugatstăruitor ca Dumnezeu să-l învred-nicescă pentru a putea săvârşiSfânta Liturghie cu cuvintele luiproprii. Rugăciunea nu a rămasfără răspuns, aşa că noi săvârşimastăzi ceea ce numim LiturghiaSfântului Vasile, în cadrul căreiarugăciunile centrale, ale Jertfei, deo frumuseţe deosebită, îi aparţin(despre acest aport al său la SfântaLiturghie vom reveni pe larg cu alt

prilej). Din această dragoste a luipentru preamărirea lui Dumnezeune-au rămas câteva răgăciuni pecare credincioşii le citesc înainte şidupă împărtăşire, precum şi aceleMolitfe ale Sfântului Vasile, atât deapreciate de credincioşii noştri.

Pentru posteritate, Sfântul Vasi -le a lăsat un mare număr de scrieriteologice, dintre care amintimComentariu la psalmi, Omilii, celemai multe şi mai actuale fiind celecu referire precisă la o categorieumană. Dar poate că cea mai inte-resantă lucrare teologică a sa esteun Comentariu la zilele creaţiei,analiza lui oprindu-se la primelecinci zile, trecerea prematură lacele veşnice, împiedicându-l săcontinue (fratele său, Sfântul Gri -gore de Nissa, o va face). De im -portanţă specială sunt canoanelepenitenţiale pe care ni le-a lăsat şimai ales regulile monahale (Re -gulile mari şi Regulile mici).Aceste reguli ar trebui să fie cititeşi recitite de fiecare călugăr ucrai-nean sau român, deoarece elereprezintă bazele monahismuluirăsăritean.

În concluzie, la foarte succintanoastră expunere, nu putem să spu-nem decât că viaţa şi lucrareaSfân tului Vasile cel Mare strălu-cesc peste veacuri pilduitor: tânăravid de cunoaştere şi creştere spiri-tuală, ierarh apropiat turmei sale şimai ales celor în suferinţă, trăitorîn duhul rugăciunii şi al Jertfeiliturgice şi povăţuitor înţelept alcreştinilor de atunci şi din toatetimpurile, el rămâne unul dintre ceimai importanţi corifei ai veaculuide aur din viaţa Bisericii.

Pr. dr. Dumitru COlOtelO,Parohia ortodoxă ucraineană„Sf. Petru Movilă“ Bucureşti

Sfântul Vasile cel Mare – pildă pentrucreştinii din toate timpurile

(Urmare din numărul anterior)

Pentru a împiedica Ucraina să treacă la rea-lizarea reformelor stabilite anterior de RadaCentrală, Guvernul sovietic, cu concursul co -muniştilor ucraineni şi ruşi, a convocat, la 17decembrie 1917, la Harkiv, Primul Congres alSovie telor din Ucraina, cu care prilej a declaratUcraina Republică Sovietică Socialistă Ucrai -neană (RSSU) alegând totodată şi primulguvern sovietic ucrainean.

Mai mult, acest guvern de sorginte sovieticăa cerut ajutor militar conducerii bolşevice dinPetrograd, conduse de Lenin, trimiţând imediattrupe militare sub conducerea lui Antonov-Ovsenko, care au forţat unităţile militarealbgardiste să părăsească Donbasul, trecând dela ofensiva împotriva armatei Republicii Popu -lare Ucrainene, reuşind să ocupe, în ianuarie1918, atât partea de Est de Nipru a Ucrainei, câtşi Kievul unde se afla Rada Centrală Ucrai -neană. În această situaţie Rada cu executivulsău a fost obligată să părăseacă Kievul retră-gându-se la Jytomyr, unde la 18/24 ianuarie1918 a emis „Cel de-al IV-lea Universal“ princare a proclamat Ucraina stat independent faţăde Rusia Sovietică, ieşind din componenţaacesteia.

Menţionăm că Secretariatul General s-atransformat în Consiliul de Miniştri fiind con-dus de Vsevolod Holubovyci.

Pentru semnarea Tratatului de Pace cu ţărilebeligerante, începută la 28 decembrie 1917 la

Brest-Litovsk, Rada Centrală a trimis o nouădelegaţie condusă de O. Şevciuk. Această dele-gaţie ucraineană a fost ignorată atât de repre-zentanţii Guvernului Sovietic, cât şi de PuterileCentrale (Germania, Austro-Un garia, Bulgariaşi Imperiul Otoman) care au sem nat la Brest-Litovsk Tratatul de Pace punând capăt războiu-lui. Şi delegaţia ucraineană a semnat acest tratatcare a înlesnit ocuparea din februarie 1918 ateritoriului ucrainean şi bielorus de cătrePuterile Centrale în frunte cu Germania.

Astfel, de la această dată Republica Po pu -lară Ucraineană s-a desprins definitiv de RusiaSovietică devenind un stat independent şi liber.

A fost un mare curaj de care a dat dovadăelita intelectualităţii ucrainene (profesorul M.Hruşevskyi, Vynnycenko, Petliura ş.a.) pentruca Ucraina să devină un stat independent.

Abia după 69 de ani, ca urmare a destrămăriiUniunii Sovietice s-a înfăptuit năzuinţa de vea-curi a poporului ucrainean spre libertate, demo-craţie şi identitate naţională prin declarareaIndependenţei de Stat a Ucrainei la 24 august1991 de către Rada Supremă a Ucrainei.

Preşedintele actual al Ucrainei, Petro Poro -şenko, în discursul său rostit la parada militară„Marşul noii armate“ cu prilejul celei de a 27-a

aniversări a Independenţei Ucrainei a spus:„Anul 2018 este pentru noi unul deosebit deoa-rece sărbătorim acum 100 de ani de la indepen-denţa Republicii Populare Ucrainene, procla-mată de cel de-al patrulea Universal al RadeiCentrale. Se apropie 100 de ani de la ActulUnirii prin care Republica Populară Ucraineanăşi Republica Populară Ucraineană de Vest auformat un stat ucrainean unitar. Revoluţianaţională ucraineană, mişcările de eliberare dela începutul secolului trecut au durat aproapepatru ani, dar atunci noi am pierdut.

Strămoşii noştri nu au rezistat în războiul cuRusia. Aşa cum, la timpul său, nu au rezistatnici hatmanii noştri Ivan Vyhovskyi şi Ivan Ma -zepa. Cauzele au fost diferite, dar rezultatulacelaşi: ani lungi de dependenţă tragică de i m -periu, cu represiuni şi holodomoruri, cu încer-cări de a suprima limba ucraineană şi a dizolvapoporul ucrainean în imensul spaţiu alEurasiei“.

Mihai POCORSCHI,general de brigadă (r), inginer

fiul maiorului Naum Pocorschi, luptătorpentru independenţa Ucrainei din anul 1918

100 de ani de la IndependenţaRepublicii Populare Ucrainene


Pentru literatura ucraineană din România, darmai ales pentru iubitorii de poezie, 2019 este anulcelebrării a 70 de ani de la naşterea lui MihaiNebeleac, scriitor ucrainean, născut în prima lunădin an, în localitatea Rona de Sus din judeţulMaramureş. Prin strădania deo sebită a con-fratelui său Mihai Hafia Traista, la finele anuluitrecut, a apărut, cu sprijinul financiar al UniuniiUcrai nenilor din România, sub redacţia poetuluiEchim Vancea, volumul „Nepermisele iubiri“care, prin valoarea poeziilor ce-l compun, înscrielirica lui Nebeleac în circuitul celei româneşti şichiar universale.

Versurile volumului se consti-tuie într-o osmoză discretă şiomogenă de emoţii, culori, trăiri,elemente ale naturii, or chestratecu o fină mă iestrie de poetulMihai Nebeleac, care omagiazănatura, iubirea, nostalgia şi, maipre sus de toate, omul. Re vărsareamelodică şi armo nioa să a celormai variate nuanţe ale sentimen-tului de nostalgie, pro vocată deneputinţa trăirii plenare a iubirii,pe de o parte, şi de percepţiaacu tizată a vremelniciei naturiiuma ne în raport cu eternitateauniversului, pe de alta, constituiedominanta între gului. Chiar titlulvolumului, „Neper misele iu biri“,im pul s io nează la reverie, la puri -fi care prin sufe rinţă, cea maiînaltă formă de „îndumnezeire“ a omului, în timpce sub titlul „Balade şi poeme“ indică formaexpresiei lirice.

Identitatea şi identificarea erou lui liric, care sesuprapune peste imaginea autorului, se de -conspiră în poezia „Balada nopţii de-nceput“(Când m-am născut copil al unei slove ⁄ era gerarde nimenea ştiut), în care imaginea eului seconturează din mai multe perspective, res pectiv,se dezvăluie într-o gamă largă de atribute, printrecare poate cel mai important este integritateamorală: n-am fost nicicând nici slugă, nici argat,⁄ mă ştiu sculptat din singură ciocnire („Baladacălugărului“). Identificarea prin contopirea cuelemente ale naturii, mai exact, definirea proprieiconştiinţe în raport cu veşnicia şi frumuseţeanaturii constituie o altă ipostază a eului estetic alprotagonistului liric: sunt vara-n flori, apoi măcoc în struguri ⁄ şi mă culege toamna dintre peri(„Culesul de tristeţe“). O altă faţetă a plu -rivalenţei creatoare a eului liric constă în inter-pretarea expresivă a frumosului care, asemenilavei vulcanului, se cere, imperios, să erupă în re -crearea metaforică a realităţii: mă mistuia do -goarea din cuvinte... ⁄ mă perpelesc pe jarul dincuvinte („Balada nopţii de-nceput“).

Poezia de debut „Dor“ reprezintă cea maiprofundă expresie a ideii vieţii percepută du rerosca o trecere a fiinţei spre moarte, viaţa omuluifiind sinonimă cu liantul care uneşte, în ritmuriunduitoare (ne legănăm...), murirea de nemurire.Capacitatea extraordinară a eului de a vedea din-colo de lucruri, esenţa lor, de a institui cores -pondenţe între material şi imaterial, concentrândviaţa şi moartea în simboluri lirice, îşi găseşteexpresia în următoarele versuri: Ne legănăm însinea noastră ⁄ curmând tăcerea unui joc ⁄ şi ne-ntristăm iubind stejarii ⁄ în care crucile se coc...

Alături de tema vieţii şi a morţii, dominantă înmajoritatea poeziilor volumului, se află şi cea aiubirii, mai exact, a iubirii neîmplinite, suferinţamodelând şi definind raportarea omului la viaţă,

respectiv, moarte. Percepţia acu ti zată a treceriitimpului în detrimentul vieţii şi al iubirii esteplas tic ilustrată în poezia „Ţipăt de fântână“(Opreşte, Doamnă, ceasul să nu ţipe) şi în„Balada liniştii şi a păcii“ (şi se comprimă timpulmeu din mers), construite, la fel ca şi „Baladamacilor sălbatici“, „Balada jalbei către zei“ etc.pe ideea setei de iubire.

Abundenţa de teme (printre care, tema iubirii,a efemerităţii vieţii umane, a naturii şi a veşnicieiuniversului) şi motive (al crucii, al florilor şi flu-turilor, al mestecenilor şi cocorilor) inundă textu-ra dantelată a poeziilor prin varietatea meta -forică, prin comparaţii, personificări, epi teteplastice care nu fac altceva decât să sporească

contemplarea estetică a citi-torului avid de frumos.Versurile lui Mihai Nebeleacsunt irizate de maci, narcise,bu jori, lilieci, lalele, păpădii,mes te ceni, brânduşe, frunzeşi păduri, de o paletă cro -matică completă şi com plexăcare întregeşte delicat poli -semia cuvintelor.

Unul din laitmotivele cestrăbate volumul „Neper mi -sele iubiri“ de la un capăt laaltul este cel al dorului, cauna dintre cele mai profundeexpresii ale emoţiei umane,un sentiment care nu areechivalent ca forţă şi expresieafectivă. Di versitatea nuan -ţelor sentimentului de dor,trecut prin purgatoriul vieţii,

cunoaşte, în poeziile lui Nebeleac, întruchipăriplastice de neegalat: de la dor de ducă, dor detoamnă eul liric trăieşte dorul năvalnic al iubirii(să pun pe foc jal nicul meu dor, te dezmierd cudorul ne sfârşit) sau nostalgia dorului de-altădată.

Melancolia, tristeţea, însingurarea, nostalgiasunt câteva dintre trăirile ce se revarsă liric prinpoeziile volumului, potenţând tonul elegiac alîntregului. „Balada chipului de toamnă“ re pre -zintă chintesenţa acestor sentimente: Am camzburat pe drumuri nepermise ⁄ şi mă zdrobeştetoamna în frunzar, ⁄ mă regăsesc în florile ucise ⁄de zeci de doruri arse în zadar.

Totodată, se remarcă poeziile dedicate per-soanelor dragi din viaţa autorului, cum ar fi„Balada unui miez de iarnă“, dedicată soţieiDoina Rodica (Lin se lasă iarna iarăşi peste dati-ni, ⁄ noi privim, frumoaso, geamul îngheţat, ⁄cunu nând nobleţea clipelor de patimi ⁄ cal culămzadarnic ce avem de dat.), sau colegilor de breas -lă: poetului George Ţărnea („Ba lada uitării“),scriitorului sighetean Ale xandru Ivasiuc („4 mar-tie 1977“), lui Nichita Stănescu („Am prente pelacrima ploii“). Fiecare dintre acestea concen -trează, în esenţă, raportul dintre poet şi adresant.

Caracterul de întreg al volumului, de circula -ritate, când morţii îi succede viaţa, iar vieţii –moartea, este dat de poezia de debut, în careprimăvara (cum ning petalele de meri), anotimpal regenerării şi al renaşterii, prin excelenţă, esteasociată cu ideea pregătirii omului spre eterni-tate, precum şi de cea care încununează volumul,„Balada verdelui din noi“, construită pe antitezadintre „primăvara“ lăuntrică şi „iarna“ de-afară:Şi ne mai leagă liniştea pă durii ⁄ de cei cuprinşiîn verdele din noi. Cei care guvernează universulliric al lui Mihai Nebeleac, de la început, suntzeii de iarbă care, la finalul volumului, suntasimilaţi întru totul teluricului (este târziu şininge-atât de bine / încât se-ncalţă zeii cu pâs-lari...). Aici, noţiunea de divinitate este depo -sedată de sacralitate în favoarea umanizării.

În concluzie, aceste rânduri nu sunt altcevadecât o trasare sumară a unei direcţii de inter-pretare a poeziei lui Nebeleac care, însă, păleşteîn faţa perfecţiunii formei, a mesajului şi aconotaţiilor pe care le are fiecare vers în parte.Poezia lui Nebeleac nu se intrepretează, ea seciteşte, pur şi simplu, se savurează, se simte.Orice formă de încadrare în clişee stilistico-lite -

rare diminuează profunzimea intenţiei poetului,precum şi emoţia izvorâtă din receptarea şitrăirea acesteia. Cu cât înaintezi în volum, cu atâtte afunzi în universul desăvârşirii poetice. MihaiNebeleac nu doar că deţine şi mânuieşte cu odeosebită precizie instrumentele necesare con -strucţiei metaforice a ideii, ci este colosal înintuirea problemelor pe care le va ridica creaţiasa, venind în întâmpinarea acestora cu fiecarevers. Ceea ce frapează, înainte de toate, este păs -trarea unităţii, a constanţei stilistice şi ideatice,procedeu care, în cazul unui alt poet, ar fi devenitmonoton. La Nebeleac, maniera res pectăriiaceluiaşi stil, a aceleiaşi retorici sus cită şi maipregnant emoţia şi trăirea estetică.

Mihaela HeRBIl

„Nepermisele iubiri“ de Mihai Nebeleac: la 70 de

ani de la naşterea scriitorului

ARMONIA EXPRESIEI LIRICE

Eveniment editorial:

la-nceput de fiecare ianuar,taină „în metru antic“Peregrinând prin timpŞi-n armonioase,ademenitoarePierzanii astrale;Împliniri…

tu însuţi, din desfătărileŞi chinurile acestei taine, ai zămislit geneza omuluiÎntrupată în miraj planetar:În luceafăr,În steaua lui Venus.

tu însuţi, pentru noi Poetul,Sufletul neamului eştitimpul ce ni s-a datFiecăruia de la naştere.

toate în lirica lui ianuarS-adună armonieCu raze sclipitoare-n artere;toate vestesc în puls romanticScadenţa tuturor Poemelor de iubire De la începutul lumii.

De-acolo, din empire-ul tău, tu ne trimiţi mai pline de tâlcNerostite destăinuiri, pe caretot românul le aude în gând…Fiindcă românul s-a născut poet.

Mihai MateICIUC

Omagiu luiEminescu

16 Curierul UCRAINEAN16

„Proiectul autocefaliei şi obţinerea Tomosuluinu a apărut din eter şi nici spontan. El face parteorganică din strategia noastră raţională şi bine pusăla punct de obţinere definitivă şi ireversibilă aindependenţei Ucrainei faţă de Imperiul rus, deieşire totală şi necondiţionată din starea postsovie-tică şi din sfera de influenţă rusă“, a spus preşedin-tele Petro Poroşenko la conferinţa de presă.

Potrivit afirmaţiilor sale, această strategie setranspune în viaţă cu consecvenţă de cinci aniîncoace, de la Revoluţia Demnităţii şi de la alege-rile prezidenţiale din 2014.

„Ea s-a concretizat în Acordul de Asociere cuUE pe care l-am semnat imediat după alegeri pre-zidenţiale, în ratificarea acestui Acord în pofidaopoziţiei vehemente a Moscovei, în crearea zoneide comerţ liber cu Uniunea Europeană, în acorda-rea regimului fără vize în care mulţi nu au crezut,dar care astăzi a devenit o realitate, în biruireadependenţei de gazele ruseşti şi construirea inde-pendenţei energetice ucrainene care a atras dupăsine şi câştigarea procesului la Curtea dinStockholm în care Ucraina a recuperat 4,6 miliardede dolari, în dezvoltarea unei armate puternice şitrecerea ei la strandarde NATO, în adoptarea Legiiprivind securitatea naţională care trasează un noumodel, o foaie de parcurs pentru reconstruireaarmatei“, a menţionat preşedintele.

Potrivit şefului statului, această strategie s-amanifestat în consolidarea poziţiei limbii ucraine-ne la emisiunile de radio şi TV, în cinematografie.Această strategie s-a manifestat în politica noastrăde păstrare a memoriei şi în glorificarea eroilorucraineni, în întoarcerea noastră la propria istorie.Şi, în fine, ea s-a manifestat în decomunizare.

„În mod sigur ea s-a manifestat în crearea coa-liţiei internaţionale de susţinere a Ucrainei, în regi-mul sancţiunilor împotriva Rusiei, în consolidareapoziţiei noastre ca subiect pe arena mondială însensul că nicio problemă care se referă la Ucrainanu se rezolvă fără Ucraina“, a spus preşedintele. Ela reamintit faptul că recent s-a întors de laBruxelles unde a avut întâlniri fructuoase cu con-ducerea Uniunii Europene şi unde s-au prelungit cuîncă o jumătate de an sancţiunile împotriva Rusiei.„Ele au menirea să motiveze Federaţia Rusă săîndeplinească Acordurile de la Minsk şi să se aşezela masa negocierilor. Eu sunt ferm convins de efi-cienţa acestor sancţiuni“, a spus Petro Poroşenko.

Şeful statului a menţionat că în timpul viziteisale a fost inclusă pe ordinea de zi a discuţiilor şiapoi în declaraţia Consiliului Uniunii Europenepregătirea reacţiei UE, inclusiv a sancţiunilor lega-te de agresiunea împotriva Ucrainei în bazinulMarea Neagră–Marea Azov în apropierea Strâm -torii Kerci. El a adăugat că această agresiune este oîncălcare brutală a dreptului internaţional şi a acor-dului bilateral dintre cele două state.

Şeful statului a atras în mod special atenţia asu-pra importantei hotărâri a Patriarhului şi SinoduluiEcumenic care leagă sec. al XXI-lea de sec. alXVII-lea. „Aceasta este confirmarea ilegalităţiianexării Mitropoliei Kievului de către Moscova“, aspus preşedintele. El a menţionat că PatriarhiaEcumenică a declarat aceasta încă în 1924 înTomosul privind autocefalia Bisericii Ortodoxe dinPolonia. „Numai că atunci acest lucru a trecutaproape neobservat, deoarece, din cauza dezbinăriiinterne, noi am pierdut tânărul stat, iar puterea deatunci nu s-a mai interesat de această problemăodată ce Ucraina era doar parte a Uniunii

Sovietice“, a menţionat Petro Poroşenko.„Acum însă, această hotărâre are o importanţă

tot mai mare, deoarece ea marchează clar frontie-rele noastre spirituale. Ea respinge cu fermitatepre tenţiile halucinante ale Moscovei asupra Ucrai -nei ca presupus teritoriu canonic al Bisericii ruse,adică al Rusiei. Şi de aceea,aparent simplă, hotărâ-rea Sinodului Ecumenic devine un important docu-ment al apărării integrităţii teritoriale a Ucrainei“,a subliniat în mod deosebit preşedintele.

„Un stat independent trebuie să aibă o bisericăproprie independentă. Aceasta este ordinea lucruri-lor în lumea ortodoxă. Şi Ucraina se înscrie înaceastă normă, lăsând în urmă starea patologică încare se găsea biserica al cărei centru se afla în chiarbârlogul duşmanului nostru“, a adăugat el.

Potrivit afirmaţiilor sale, opoziţia Bisericii ruseera de aşteptat. „Cu toate acestea, se pare că noi nuam apreciat corect influenţa acesteia asupraBisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina subordonatePatriarhiei Moscovei. Statul nostru este acuzat penedrept de presiuni, dar din cei peste zece ierarhi aiBisericii Ortodoxe Ruse aparţinând PatriarhieiMoscovei care au semnat apelul adresat Patriar -hului Ecumenic sau care au promis ferm că vorparticipa la Soborul din Sfânta Sofia, au venit doardoi. Evident, acesta este rezultatul unor presiuni,dar nicidecum din partea statului nostru“, a men-ţionat preşedintele.

„Eu afirm din nou că noi creăm Biserica ucrai-neană cu dragoste şi cu deschidere. Noi îi aşteptămpe toţi şi sunt convins că aşa se va întâmpla.Soborul de ieri este doar începutul construirii noiibiserici. Ea are loc pentru a se extinde şi pentru ase extinde şi pentru a creşte“, a subliniat PetroPoro şenko.

El a menţionat că pentru aceasta este nevoie deo perioadă lungă, dar timpul şi logica însăşi a pro-cesului istoric vor învinge. „În afară de faptul căBiserica Ortodoxă Autocefală nu mai e rusă, ciucraineană, ea a primit acum recunoaşterea canoni-că din partea centrului ortodoxiei mondiale. Suntferm convins că, având aceste două avantaje, ea vaconstitui, fără nicio îndoială, un puternic centru deatracţie pentru episcopi, preoţi şi pentru credin-cioşi. Nu este nevoie să atragem pe cineva cu forţa,ci numai pe bază de liberă alegere“, a adăugat el.

Preşedintele a dat garanţii că puterea va respec-ta opţiunea acelora care vor decide să rămână înstructura bisericească a Bisericii Ortodoxe Ruse.„Dar, în acelaşi timp, garantez ceea ce am mai spusşi în Piaţa Sf. Sofia că statul va proteja drepturilepreoţilor şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe ruseaparţinând Patriarhiei Moscovei care vor decidebenevol să iasă de sub tutela Moscovei şi să parti-cipe împreună cu alţi ortodocşi la formarea biseri-cii uni ce“, a adăugat Petro Poroşenko.

Discursul Preşedintelui cu prilejulînmânării Tomosului de autocefalie

a Bisericii Ortodoxe a UcraineiTocmai s-a încheiat un mare fapt istoric în care

Dumnezeu a fost cu noi, cu ucrainenii. BisericaOrtodoxă Autocefală a Ucrainei a obţinut, în sfâr-şit, Tomosul de la Patriarhul Ecumenic, de laBiserica-Mamă.

Dumnezeu a văzut şi a apreciat lupta tenace apoporului ucrainean pentru independenţa sa. El ne-a ascultat rugăciunile. El ne-a răsplătit truda şi i-a

plăcut ca SanctitateaSa Patriarhul Ecu -menic Barto lomeu şiSinodul Bisericii-Mamă a Constan -tinopolului să spunămult visatul şi multaşteptatul „da“ Bi -sericii indepen den tea Ucrainei.

Evenimentul deastăzi va rămâne înistoria ţării noastrepe acelaşi plan cucreştinarea din vre-mea cneazului Volo -dymyr şi cu proclamarea independenţei Ucrainei.Lumea ortodoxă nu va uita ziua în care în familiabisericilor-surori a intrat cu aceleaşi drepturiBiserica Ucrainei.

Ţara noastră a parcurs o cale lungă până înaceastă zi. Şi nu degeaba, în discursul său de ieri,Sanctitatea Sa a pomenit-o pe Olha, prima noastrăcneaghină creştină, şi pe cneazul Volodymyr creş-tinătorul întocmai cu apostolii. Dar, cu mult timpînaintea lor, sfântul apostol Andrei a stat pe coline-le Kievului şi „ochii lui priveau Ucraina, iar buzelelui o blagosloveau. Şi a sădit sămânţa credinţei înnoi“. De fapt, acesta este un citat din hotărârileSoborului nostru ortodox din anul 1621.

Timp de peste o mie de ani s-a păstrat şi a sporittradiţia creştină kieveană. Astăzi, Biserica noastrăOrtodoxă este pregătită pentru o existenţă indepen-dentă. Poporul ucrainean îi mulţumeşte lui Dum -nezeu, iar ceea ce s-a întâmplat este o adevăratăminune pe care o datorăm voinţei Creatorului.

Ne bucurăm că Patriarhul Ecumenic în calitateasa de conducător spiritual a sute de milioane deortodocşi, o figură de dimensiuni globale ne-aauzit vocea şi rugăminţile.

Şi munca neobosită a Sanctităţii Sale pe tărâmspiritual va rămâne pentru totdeauna în istoria bise-ricii, în istoria popoarelor, îndeosebi ortodoxe.

Iar Tomosul este pentru noi, practic, încă un actde proclamare a Independenţei Ucrainei. El va de -să vârşi independenţa Statului Ucrainean, va conso-lida libertatea religioasă şi pacea interconfesională.El va consolida drepturile şi libertăţile cetăţenilor,în special ale acelora care nu intrau în dialog cuortodoxia ecumenică şi pe care îi declarau pe ne -drept necanonici.

Sanctitatea Sa sublinia, în aceste zile, importan-ţa restabilirii comunicării milioanelor şi milioane-lor de credincioşi ucraineni cu ortodocşii lumii. Înafară de aceasta, pentru noi, ucrainenii, Bisericaproprie este garanţia libertăţii noastre spirituale, apăcii sociale.

Ca preşedinte, garantez în numele statului căUcraina va respecta opţiunea religioasă şi liberta-tea de conştiinţă a fiecărui cetăţean.

Îi felicit pe toţi cu prilejul creării Bisericii Orto -doxe Autocefale a Ucrainei. Şi mulţumesc fiecăru-ia dintre aceia care au trudit neîncetat pentru crea-rea ei, pentru restabilirea dreptăţii.

Sfânta Sofia, înţelepciunea lui Dumnezeu suntcu noi şi noi ne-am făcut datoria faţă de generaţiiletrecute şi cele viitoare.

Slavă lui Dumnezeu!Slavă Ucrainei!

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Preşedintele Petro Poroşenko: Autocefalia Bisericii ucrainene şi obţinerea Tomosului constituie o parte

a strategiei noastre de decolonizare definitivă a Ucrainei

un secol de la unirea pământurilor ucrainene - uur.ro · ţional „iulia hasdeu“ din lugoj: pe...

Documents