csm_rol in adm-rea justitiei

Cornea Valentina Etica şi organizarea profesiilor juridice Suport de curs

Consiliul superior al magistraturii – activitatea şi rolul său în administrarea justiţiei

Întrebări –cheie:

Analizand modul de constituire şi functionare a CSM se poate spune “cât de independentă ” este aceasta structură ?”

Ce dovezi pot fi prezentate în vederea susţinerii ideii că CSM este “garant al independenţei justiţiei” .

Ce este?

Consiliului Superior al Magistraturii este instituţie publică independentă şi autoritate de autoguvernare a magistraţilor, având rolul constituţional de garantare a independenţei justiţiei.

Când?

Începuturile Anul 1909

Legea din 24 martie 1909 pentru modificarea unor dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească, în Titlul III, intitulat "Despre Consiliul Superior al Magistraturii" prevedea, ca se înfiinţează pe lângă Ministerul de Justiţie un Consiliu Superior al Magistraturii, ale cărui atribuţiuni vor fi:

· a-şi da cu părerea, conform legii, asupra confirmării, numirii şi înaintării magistraţilor de orice grad, începând cu judecătorii de ocoale şi cei de tribunale de judeţe;

· a judeca, conform legii, infracţiunile magistraţilor inamovibili la datoriile profesionale, şi a hotărî pedepsele aplicabile acelora cari se abat de le acele datorii;

· a-şi da avizul în toate cazurile în care va fi consultat de ministru;

· a îndeplini orice alta însărcinare i s-ar da prin legi.

Consiliul era compus din: 3 membri şi un supleant aleşi de Curtea de Casaţiune; 2 membri şi un supleant aleşi de Curtea de Apel din Bucureşti; inspectorul curţilor de apel sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casaţiune, ori de câte ori vor fi chestiuni privitoare la Curtea de Casaţiune sau la Curţile de apel; unul din inspectorii tribunalelor, desemnat de ministru; un delegat al Ministerului de Justiţie sau de ministrul de justiţie însuşi.

Alegerea membrilor se făcea de către fiecare Curte, în adunarea generala, în prezenta procurorului general respectiv, cu scrutin secret şi cu majoritatea absoluta a voturilor.

Ministrul de justiţie putea convoca Consiliul ori de câte ori aprecia ca era nevoie. Şedinţele nu se puteau tine decât cu cel puţin şapte membrii, iar deciziile nu se puteau lua decât cu cel putin patru voturi. Părerile, atât a majorităţii, cât şi a minorităţii, trebuiau neapărat motivate.

La începutul funcţionarii sale, Consiliul îşi alegea, dintre membrii sai, preşedintele pentru toata durata lui. La alegerea preşedintelui luau parte toţi membrii Consiliului, atât cei aleşi, cât şi cei desemnaţi. Când ministrul justiţiei lua parte la şedinţa, acesta prezida Consiliul. În lipsa ministrului şi a preşedintelui, Consiliul era prezidat de cel mai vechi dintre membrii aleşi de Curtea de Casaţiune.

Funcţia de secretar al Consiliului era îndeplinita de un funcţionar din minister, însărcinat anume de ministrul justiţiei. Funcţiunile membrilor aleşi de câtre Curtea de Casaţiune şi de catre Curtea de apel erau pentru un mandat de doi ani. Membrii al căror mandat expira erau reeligibili.

Evoluţie

Anul 1924 – imbunătătire “management”

1


Prin Legea pentru organizarea judecătoreasca din anul 1924, cu modificările din anul 1925, au fost aduse completări referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, privind componenta acestuia, cvorumul necesar ţinerii şedinţelor şi luării hotărârilor, precum şi modul de înlocuire a membrilor consiliului. De asemenea, s-a prevăzut ca funcţia de secretar al consiliului urma sa fie îndeplinita de directorul general al personalului din Ministerul Justiţiei sau de către înlocuitorii săi.

Prin Legea pentru organizarea judecătorească din anul 1952 dispoziţiile privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost abrogate.

Anul 1989 – „garant al independenţei justiţiei"

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţia României, revizuita: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativa, executiva şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale".

Constituţia revizuită, prin articolul 132 alin. (1), a conferit misiunea de „garant al independenţei justiţiei" Consiliului Superior al Magistraturii, ca unic reprezentant al autorităţii judecătoreşti.

Capitolul VI din Titlul III al legii fundamentale este consacrat autorităţii judecătoreşti, formată din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributii proprii, stabilite prin normele constituţionale şi prin alte dispoziţii legale.

După anul 1989 instituţia Consiliului Superior al Magistraturii este consacrată în două articole ale Constituţiei din anul 1991, care a preluat un model răspândit atât în state cu o considerabila tradiţie democratică, cât şi în cele aflate în tranzitie catre o aşezare a instituţiilor pe principii democratice.

Astfel, potrivit art. 132: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună" . Conform art. 133: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie."

Aceste prevederi constituţionale au fost detaliate prin dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârile Parlamentului nr. 4/1993, nr.6/1993, nr. 21/1993 şi nr. 25/1993 a fost stabilita componenta primului Consiliu Superior al Magistraturii după Revoluţia din Decembrie 1989, care a funcţionat în perioada 1993-1994.

Membrii celui de-al doilea Consiliu au fost desemnaţi prin Hotărârile Parlamentului României nr. 13/1994, nr. 15/1994, nr. 16/1994, nr. 20/1994 şi nr. 15/1995. Acesta a funcţionat în perioada 1994–1997.

Cel de-al treilea Consiliu a funcţionat în perioada 1998 - mai 2003, membrii sai fiind desemnaţi prin Hotărârile Parlamentului României nr. 16/1998 şi nr. 22/1998.

Prin Hotărârea nr. 14/2003, adoptata în şedinţa comuna din 7 mai 2003, Parlamentul României a desemnat, pe o perioada de 4 ani, magistraţii celui de-al patrulea Consiliu Superior al Magistraturii.

Cine?

Componenţa Consiliului Superior al Magistraturii

Dispoziţiile constituţionale revizuite fixează numărul de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii la 19, din care:

2


14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din doua secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusa din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;

2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înalta reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;

ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

Conform art. 132 alin. (6) din Constituţia României, revizuită: „Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participa".

Cum?

Funcţionarea CSM

Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanenta. Hotărârile se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor ce revin acestora.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.

Preşedintele şi vicepreşedintele nu exercita activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii îsi suspenda activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecătorilor în complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului.

Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă.1

Competenţe

Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natura sa aducă atingere independentei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor.

Magistratul care considera ca independenta, imparţialitatea sau reputaţia profesionala îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune 1 http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9201

3

http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9201


verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenta şi etica profesionala în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.

Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera magistraţilor, se exercita cu respectarea dispoziţiilor Legii privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi ale Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004.

În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Daca legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale magistraţilor, înfiinţează o baza de date referitoare la activitatea lor şi asigura actualizarea acesteia.

Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Scolii Naţionale de Grefieri.

Atribuţiile plenului CSM - cariera magistraţilor

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor:

a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;

b) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;

c) dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor;

d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;

e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

Atribuţiile plenului CSM - recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor:

a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justiţie, emite avize şi adopta regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

b) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;

c) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor şi aproba programul de formare profesionala continua a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesionala continua, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;

d) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;

e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor;

4


f) numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

g) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;

h) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;

i) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Scolii Naţionale de Grefieri şi desemnează judecătorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere al şcolii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.

Atribuţiile plenului CSM - organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:

a) convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

b) aprobă masurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete;

c) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al magistraţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi în Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Atribuţiile secţiilor CSM - cariera judecătorilor şi procurorilorSecţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor

şi procurorilor:

a) dispun delegarea şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

b) numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;

5


c) examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii;

d) analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratura, de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;

e) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;

f) iau masuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;

g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

h) avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului sef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism a adjunctului acestuia;

i) aproba transferul judecătorilor şi procurorilor;

j) dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;

k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

Atribuţiile secţiilor CSM - organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:

a) aproba înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;

b) aprobă propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;

c) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;

d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege;

e) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;

f) la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului Naţional Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale; precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;

g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventiva a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventiva a procurorilor.

6


Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004, precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau grava neglijenta de către aceştia, daca fapta nu constituie infracţiune.

Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al secţiei pentru judecători şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv un membru al secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

Secţia pentru judecători şi secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor de disciplina. În comisiile de disciplina nu pot fi numiţi doi ani consecutiv aceiaşi membri.

Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi de comisiile de disciplină.

Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor, de orice persoana interesata sau se pot sesiza din oficiu.

Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor greşit îndreptată la instanţe sau parchete va fi înaintată comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare.

În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

Acţiunea disciplinara se exercita în termen de 60de zile de la data înregistrării actului de constatare a abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii.

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este întemeiata, aplica una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara şi încadrarea juridica a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sancţiunea aplicata şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacata;

f) instanţa competentă să judece calea de atac.

Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunica de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.

7


Împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenta soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorul sancţionat disciplinar.

Recursul suspenda executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.

Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabila.

În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratura a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

Statutul membrilor CSMDurata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără

posibilitatea reinvestirii.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.

Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.

Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de trei luni, precum şi prin deces.

Revocarea

Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauza nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numărul judecătorilor sau procurorilor.

În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majoritarii judecătorilor care fac parte din adunarea generala.

8


Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generala de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generala care a iniţiat procedura sau de prima adunare generala sesizata de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales.

Răspunderea

Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cercetarea prealabila se efectuează de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica încheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

Inspectorul desemnat înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplină rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplina sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.

În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplina constată ca sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile.

În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.

Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

Încetarea calităţii de membru

În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzută de lege.

Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor generale.

9


10

csm_rol in adm-rea justitiei

Documents