- 72 -:i lUIil?T.I / ! - 10'JJlF O N T E SHISTORIAE DACO-KOMANORUMFASCICULUS VII VOLUMUL VIIISTORIEI ROMANILORI I J N I V E R S ! T A T I I I hT17T, " nr^i/TCHRONICA NESTORISEIMDITCRONICA LUI NESTORTRADUCERE ?I COMENTARII DEG. P O P ?-L I S S E A N UG. P O P A - L I S S E ? N UC UO' H A R T A0000001986976 198697 B.C.U,-IA?I969). ?1 B U C U R E ? T I TIPOGRAFIA ?BUCOVINA?, I. E. TOROU?IU 1 9 3 5 B U C U R E ? T I TIPOGRAFIA ?BUCOVINA?, I. E. TOROU?IUI N T R 0 D ? U t' E R Ee va face nepre?uite servicii istoriografiei rom?ne, d?nd impuls la cercet?ri mai ample asupra acestor izvoare, singurele, care pot lumina o epoc? at?t de ?ntunecat? a istoriei noastre medie imn spune numai iniquo, a?a de ?mpiedica s? continu?m mai sluji puterile binevoitor al unui c?ruia ?i aducem?ller, Altrus?iscbe Gescliiciite nacli Nes?tor 1812, L. Paris, La Chronique de Nestor 1834 ?i mai aleg ale lui L. Leger, Chronique dite deNestor, 1884 ?i R. Trautmann, Die Nestorclironik, 1931 pasagii mai ob Prof.. Stoicaoperei !.C.Notarului anonim al re?gelui Bela, apare la Kiev, ?n Rusia, o cronic? de bea mai mare importan?? pentru istoria politic? din Estul Europei, o cronic? ast?z ?int? bine fixat? de a pream?ri faptele viteje?ti' ale p??rin?ilor ?i ale str?mo?ilor. Subt ?ndemnul unui sentiment pa?triotic destul de desvoltat, cronicarul de la Kiev ??i propune s? povestea ortan?? prea mare. Importan?a st? doar ?n ?ns??i va?loarea operii; c?ci, nu prezint? un prea mare interes, dac? a-ceast? cronic? poart? numele lui Nestor, nume ce nu se g?se??te nic?iri a3d pescuiau ?n r?ul Setoml, au ?prins ?n plasa lor un copil aruncat ce-?i avea p?jir?ile genitale la fa??. ?Dup? ce noi, zice autorul cronicii, am privit acest monstru p?n? seara, a fost aruncat d KievJ ?i, apoi, este admisibil ca ni?te c?lug?ri cucernici s? fi privit ?oal? ziua un astfel de monstru? Mai de grab? poate fi vorba de ni?te copii sau tineri cari nu intraser? ?nc? ?n c?lug?rie. In cuvinte, zice cronicarul, despre moartea sa?. Cu aceast? ?mprejurare ne vorbe?te ?i despre al?i pustnici, despre Damian, Jeremia, Matei, Isaac. precis c? a descris-o? Sau sunt mai mul?i autori cari vorbesc despre ace?ti pustnici, dup? cum se crede de obiceiu 1) ? muntesf?ntului Theodosie, mort pe?ter? ?n care s? poat? s? se roage ?n locul lorCur?nd dup? numirea sa de metropolit, un oarecare locuitoracela?i Theodosie, pe c?nd era ?nc? ?n viea??. ?C iutele de l?ng? fluviul Dnipru o ?n anul 1074, ca s? le desgroape de la lini?te. ?i s? le ?nmorm?nteze ?n noua biseric? ce fusese zidit? de din Lubeci, ?n-torc?ndu-se dela Sf?ntul Munte (A easupra p?m?ntului, chiar peste vechia pe??ter? ?i o m?n?stire, numit? m?n?stirea Pe?terilor, ?n care a fost compus? cronica noastr?. ul adaug? f?g?duiala c? va vorbi mai t?rziu despre egumenul Theodosie. Ar urma, dup? aceste date, c:? Nestor, sau redactorul cronicii, ori cine ar fi el, s? se fi n?s?cut la anul 1034, ; at o mare serbare?. In urm?, cronicarul a?cepkht, Zur Nestkrfrage,evenimente petrecute, ?n afar? de ac?iunea direct? a autorului acestor anale. Chestiunea r?m?ne ?nc? nedeslegat? '). an Visata, ?n v?rst? de 90 de ani, ?Dela el, spune autorul, am aflat multe lucruri pe cari le-am consemnat ?n aceste anale... Morm?ntul s?u se g?se?te ?ntr'o capel? din m?n?stirea Pe?terilo Clement, termin? cu urm?toarele vor?be: ?Eu Silvestru, egumenul m?n?stiri Sf?ntului Mihail, am scris aceast? carte de anale, ?n n?dejdea harului lui Dumnezeu, subt domnia principelui V ruse?ti, sepe oare ?n unii? 1-a numit stare?, a alergat spre Kiev. i ori amintit ?n cronica noastr?, ca urma? al Cu ?tefan. Este o contrazicere ce o c? nu egumenul Silvestru este autorul cronicei ?i c?, ?nautorilor aeestei cronici. trebuie considerat, ca redac nu este amintit nic?irea ?n ?ntrea?ga carte. lui toate acestea, critica a dovedit constat?m ?n test ?i un argu?ment pentru pluralitatea ori ce caz, mai de grab? u?ile ?i au ?nceput s? jefuiasc??. Autorul cro?nicei era martor ocular ?i a asistat la toate tic?lo?iile Polovci-lor. ?i, cu acest prilej, el ne vorbe?te despre Torkomani, Torci. Pecenegi ?i Polovcior din aceea?i m?n?stire, ni s'aca ?i tine ?i spune-i... ?i, apoi, cronicarul continu?: ?MW dus la Vasilko ?i i-ain co?municat vorbele lui David... ilko, care poart? acela?i nume p?strat dou? scrisori, dintre cari ?utr'una c?lug?rul Polycarp, adres?ndu-se egumenului Akidiu, nume?te pe Nestor nu mmiai de autor al unor anale, dar ?i ca1) Dup? L. Leger, Chronique dile de Nestor, p. XII, pasagiul acesta ar fi interpolat.i prin fel de fel de interpol?ri ?i erau m?rite prin a?a numi?tele Continuationes. at? lumea, chiar dac? Nestor n'ar fi autorul, sau singurul ei autor este o oper? mai mult sau mai pu?in unitar?. De?i caracterul de anale o face, chiar prin defini?ie, lipsit? de uni?tate, tot urm?re?te de aproape ?nainte. Principala sa fi venit fe m?n?stirea Pe?terilor subt egumenul ?tefan, ?n cronic?, subt egumenul Theodosie. poporul rus, de unde cum s'a desvoltat nica ?i, ?n al doilea r?nd, nici odat? n'a trecut ?n istoria ruseasc? Silvestru, ca un reprezentant al scrisului, pe c?t? vreme Nestor se fost considerat ?n totdeauna de urma?iiformeze mare s a s?i, ca un a ajuns s? re?edin?a la Kiev. ?i, a Silvestru s? fi luat o mai recurge la tot departe ?nc?t n?scoce?te cet??ii Kiev arCronicarul trateaz? evenimentele de la ?nceputurile nea?mului s?u ?i p?n? ?n zilele ?n care tr?ie?te, sa motiv?rile religioase transpir? la tot pasul. Nu numai at?t, dar, exalt?ndu-?i sentimentele, [autorul, din monoteist ce este,are autorul se g?se?te mereu nevoii s? o combat?. Fire?te, biruitoare iese ?n totdeauna divinitatea cea bun?. In general, citind cronica, ??i face de multe ori impresia c? cite?ti biblia, iar nu1) R. Trautmann, Die abrussisdie Nestorchronik, 1931, p. XVI. 2) E. ?ce-pkin. op. cit., p. 508.I ..cur?ii. ?i, de sigur, cele pa?tru tratate "cu Grecii din Byzan? miele din ele reproduse ?n ?ntregime ?i constatate ast?zi a fi fost autentice i-au fost procurate, f?r? ?ndoial?, Se archiva p ul din ei, despre Jeremia, ne spune c? era un frate' c?lug?r ce-?? aducea aminte de bote?zul Ru?ilor ?i care avea darul profe?iei, deci va fi fost un om inventiv. Dela al doilea'b?tr?n, Ian Visa to?os, dela care ?mprumut? inai multe pasagii3). De asemenea ni se citeaz? Methodios, epis?copul din Palara, care a scris prin veacul al Mi-a z). din Suzda?, lui regiunea Volgii, scris de orbirea lui Vasilko, cea despre Methodiu, c?lcat? la anul 1377, dup? primul original. Al doilea manuscris, scris liberarea Bielgorodului, toate poart pre moartea din Boris ?i Gleb, cea despre iui c?lug?r nuimit Laureiiltiu care ni 1-a, transmis,uneori ?ntocmai dup? legendele pannonioe, apoi, cea despre ca ?i cel dint?i pe pergament, acestte probleme cari se discut? mai mult ?u timpul din urm?, ?n mare parte tot pe baza textului acestei cro?nice, este cea privitoare la originea poporului rusesc. Dac? Ru??ii sunt de origine fin p? cum constat? Trautmann une?le omisiuni tenden?ioase. Astfel, bun?oar?, cetatea PereiaslavI, dup? o indica?ie, este amintit? ?n anul 907, iar dup? alt? indi?ca?ie, de mai t?rziu, ar fi fos)Miklosich, iii edi?ia sa, Chronica Nestoris, din 1860, reproduce pasa-giile: grece?ti ale lui Georgio-s, utilitate de Nestor. 2) )In sec. XI exista ?n Rusia o traducere ?n 1. bulgar? a lui Methodios dh Patmra. Gf. Suchomlinov, Sbornik, 85, 114, la Trautanrai, op. cit., >. 247. 3) Cf. Tra-utmann, op. cil. ne d? ?ntreaga bibliografie a stadiilor privi1) )Cf, Ad. Stender.Peler.cn, Die Var.lgersage fi observa?iile iui Koniad Btttrier, in GermanoslnvUia 111, 1- 2, 1935, p. 178. toare la cronica lui Nestor. 2) )Cf. Cop. 21 fi 45.1)!7??rileclinapusborat? de datele ce ni le procur?, c??i-va ani mai t?rziu, cronicarul din Ungaria, Auonyanus. ?i la Nestor, ca ?i la Anonymus, nu este vorba numai despre o popula?iune rom?neasc?, ci de un ?tesc despre acelea?i fapte ?i de?i ar?t?rile lor coincid. ro?nica ruseasc? ?i de cronicile ungure?ti. Si, f?r? ?ndoial?, dac? procesul de dezna?ionalizare a' Slavilor ar fi fost cu totul ter?minat ?n vechia Ungarie la sosirea Maghiarilor, ar?t?rile ana?le Slavi: Croa?ii cei Albi ?i S?rbii;?i Carintienii. Iar c?nd Volochii atacar? pe Slavii; dela Dun?re ?i se stabilir? ?ntre ei ?i-i asuprir?, ace?ti Slavi plecar? ?i se stabilir? pe Vistula ?i se numir? Lee.: C?s?toria Eapraxiei, fiica ?ui Vsevlad .eu Henric 3l IV; c?s?toria A-ninei, fiica a doua *a lui Iaroslav, cu Henric din Fran?a; solia papei c?tr? principele- Vladimir spre a ?mpiedica botezul dup? ritul grec; c?s?toria Iui Iaroslav cu fiica Iui OSaf din Suedia; solia Olgei (lin 955 c?tre Otto I din GVw ?? ruse?te ?nsemneaz? jj?dure, pole, c?mpie.Moravia d'?hlta Scriptur? care, redactat? cu scrisul ?i ?n limba ilor slavon? a fost transmis? Ru?ilor, ca ?i Bulga?rilor de la Dun?re. vorbindra popoarelor germane, slave ?i turanice fertonientul fonetic numit epentez?: Vlach-Valach, Grad-Gorod, Kris-Koros Bras-su-Barasu, Blllaj-Balaas, Krai-Kir?ly, cneaz'-kenez, vrabie-vereh, gr a ne-a luptar? ?mpotriva Slavilor ?i supuser? pe Dnlebi cari ?n ?ar? ?i anume de Go?i. La aceast? concluzie ne duce faptul c? numirea deundeva, ?nt?lnim tocmai?njuge un cal VI, dup? gonire ari se fost dat? mai ?nt?i de Germanii cari au locuit la noi erau Slavi ?i violentar? femeile Dulebilor: c?nd un Avar voia s? c?l?toreasc? Vlach o nu punea s? se ?n secolul al ori un bou,, ci p uterea ?i ?n?olepckiinea ei. Aceasta eramama a doi fii minori ?i av?nd subt puterea ei 100.000 de o?teni, st?p?nea regiunile bu?nice, dup? moartea so?ului ei BIacii s). Fire?te nu putem fac despre6eatunci ?ara.se chiaui? Ungaria. ?i Unguriiapucar? s? poarte r?zboiu cu Grecii ?i pustiit? Thracia ?i Macedonia p?n? d;a Thesealomic. Apoi ?ncepur? s? se r?zboiasc? cu Moravii ?i cu Cehii.cuv?nt.!!TlCeTrea "e,Uii'CSnd?pStm? 8TOU85 aW.oond?ce?? ?Urii,m5n1) 2) 3))Cit el. Of.'ScliKizer, op. cit.,;I. p. 116. )Ugors Koje, muntele Ungurilor. )Mun?ii ungure?ti. Carpu?ii, numi?i i Caucasus.* r^-r^-ir ** *2) 3))Malalas. thronographia, LXVIII, ed. Bonn, p. 431 )Istoricul Theaplutncs ?n Chronographia sa I n 2n0 ?1 n' P" '^Bo,m?orma cu epentez? Balah.'ne 068d ?i se n?scumifiu; a fost numit Ros?tislav. In acest an s'a pus temelia bisericii Sf furtului Mihail ?n m??n?stirea lui Vsevlad (?a Vydobiej) *) (1070).?ntr'o noapte el dis?u a creiat pe om din ???r?n?; 'el este format din oase gi dine gi s?nge gi altceva nu e nimic ?n el; el nu gtie nlianic, c?ci numai Dumnezeu singur ia ?tiutor? .Ei ?ns? ziser?: ??tim noi Cum a fost creiat omul?. El ?i ? ?nurile ?i dmor?r? astfel multe femei ?i le luar? averile. Apoi venir? la Beloozero ?i erau l?ng? ei vreo trei sute de persoane. In timpul acesJa, se ?nt?mpl? ca Ioan, fiul lui Vygate s? vie din partea luri Svi?toslav s? str?ng? imptJ Lipse?te ?n cele mat multe ?na?uuaerise. 2) 3))RosiovSf, ora? ?n regiunea Rosului, l?ng? localitatea Nejatin. )G o l o t i c k , ora? ?n regiunea Polock.j4 ) ? e k s n a , aflueift al Volgei. 69 ne dai drumul, nudt buie te va ajunge. Dac? nu, vei avea mult? sup?rare gi mult r?u?. El le r?spunse: ?Dac? v? liberez, atunci Dumnezeu m? va pedepsi; dac? voiu face s? pieri?i, el m? va r?spl?ti?. ?i Ioan zise lunfitit, apoi ea~ ispitipeb?rbat. ?i ?n decursul veacurilor femeile au fer?mecat mult prin vr?ji, prin vienin ?i prin alte, apuc?turi diavoli-ce?ti. Dar ?i b?rba?ii necredincio?i sunt vizita?i de diavol, cum s'a v?zut aceastapoporuldin?? s? vie dup? cruce?. ?i convoiul s'a ?mp?r?it ?n dou? grupe: Principele Gleb cu drujina sa trecu la episcop gi toturm? pe vr?jitor. ?i au fost mari turburar? printre ei. G-Jeb lu?nd o secure subt hain? se du 70n a fost fun?dat? biserica m?n?stirii Pe?terilor de egumenul Theodosie ?i de epis?copul Michail, metropolitul din Kiev, Gheorghe fiind atunci ?n Gre?cia gi domnind la Kiev Svi?toslav. umplu de un miros cu bun? mireasm?. V?z?nd aceasta, l?udar? pe Dumnezeu. Metropolitul fu cuprins de groaz?, fiindc? el n'avea dec?t pu?in? credin?? ?n ace?ti sfin?i. El c?zu cu fa?a la p?m?nt, cer?nd iertarev m?n?stirii Pe?terilor (1074).\hich LXVII./Discordia dintje^iiilui larodav (1073J. de aceasta trebuie s? te ab?ii de a m?nca mult: c?ci b?utura gi m?ncarea peste m?sur? pro?duc g?nduri ur?te. ?i c?nd ?e produc g?ndurile ur?te, p?catul so?se?te. De aceea, zicea el, c?lug?rul ca s? rezista str?du ri gi zicea: ?Am10- 71 .rescut subt m?na ta, el te-a slujit, da-ni-1 pe el.? Theodosie le zi?e: ?Eu v'am desemnat pe iacob, dup? porunca lui D-zeu, ?i voi vre?i s? ave?iunlegumeai dup? voia voastr??. ?i ascul?t?nd de dorin?a lor, le dete pm?pul postirii. Prin post Apostolii au distrus ?nv???mintele dia?volului. Prin post p?rin?ii no?tri s'au pref?cut ?n luminile lumii, lu?mini cari str?lucesc ?nc? ?i dup? moartea lor; ei ne-au dat exem?plul marilor1) N'a fost fiirat 'c?lug?r.!'j2) Lete?, loialitate l?ng? flu?inl Alta. 3) Cr?stinicitl.f 72g?ndea s? p?r?seasc? m?n?stirea, c?nd ?l vedea, se ducea la el, ?l mustra pentru planul s?u ?i-1 m?ng?ia. De c?te ori vestea cuiva, vr'un lucru hun sau r?u, vorbele ^tarei?ului se ?mplineau tot?deauna. ok *); el trecea pe l?ng? fra?i, lua flori dela br?u! s?u gi le arunca asupra lor. Dac? floarea se ae??a de vr'unul din fra?ii cari c?ntau, nu r?m?nea mult timp ?i g?ndul lui se turbura, ?i lu?nd vr'un pretext, ie?ea din b sc? subt clopotni??, c?ci chilia sa era departe de biseric?. Alamei v?zu el o ceat? de oameni venlind dela poart'g; ??i ridic? ochii ?i v?zu un om oare c?l?rea pe un porc gi al?ii cari mergeau ?nd?r?tul lui. Stare?ul ?nc?nd laude Domnululi nostru lisus Christos. e. Cei b?tr?ni erau ?i oi plini de dragost'a pentru cei iman. tineri; ei ?i ?ndreptau ?i-i m?ng?iau ca pe copiii lor iubi?i. Dac? vr'un frate c?dea ?n gre?al?, ei ?l m?ng?eau ?i ?mp?rt??eau cu trei sau patru in?i poc?in? i f?g?dui ?mp?r??ia cerului, ca'p?splat? pentru lucr?rile sale. Apoi veini Theodosie cu fra?ii s?i gi se a?ezar? ?n jurul Iui. In mijlocul agoniei sale el privi pa egumen gi zise: ?Nu uita, egumene, ceea ce mi-ai f?g?du1) 2))Lepok, dup? unii ar fi gui, v?scul, dup? al?ii Arctium lappa, scaiu, re se acaj? de haine ?i de p?rul animalelor. )Mihuil 'folhekovici era un c?lug?r din aceeii?i m?n?stire.?r 150 ? piele proasp?t? se usca piere] gi sc ?nchise ?n pe?ter?, ?ntr'o nuc? chilie de pal.tu co?i. Aci, f?r? ?ncetare, se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi ?n ochi. Ca hran? toat? ziua n'avaa. dec?t o buc??ic? de p?ine gi nu b raitele sale. Theodosie cu pro-priele-i m?inii ?l sp?la ?i-1 ?mbr?ca. El ?l ?ngriji timp de doi ani. Lu?cru minunat ?i miraculos, el a r?mas ace?ti doi anii f?r? s? guste nici p?ne nici ap? ?i nici un fel de hran?, nidi un1) Toropel, uil ora? poate ?u guvern. Pskov.] ) Boldiny, colin? l?ng? Cernig'bv,73su?i: ?Eu am purtat aceast? lupt? timp de trei ani?. In urm? se apuc? s? tr?iasc? o visat? mai auster?, p?s?tr?nd abstinen?a, postul gi veghia. Tr?ind astfel el ajunse la cap?tul zilelor sale. C?zu bolnav ?n pe?tera s??i puise picioarele goale pe f lael?n?, l'a ?l?s? acolo p?n? se eliluse flac?ra ?i ?n urin? ie?i.' Se mai povestesc despic el ?nc? multe lucruri, al c?ror martor eu ?nsumi am fost c?te odat?. Astfel birui el puterile dia6583. Biserica m?n?stirii Pe?terilor a ?tefan pe temeliile de mai ?nainte; Theodosie gi ea a fost reluat? pe terminat? dup? trei ani, la 11 Iulie. In ac i la Svialoslav. Svi?toslav le arat? cu d aceast? mas? nenum?rat? de aur, argint e acesteia nu slujesc la nimic; suni lu valoreaz? mai mult; c?ci oamenii ?unt bog??ii ?i ?nc? ?i mai mari. Tot laud? ?naintea solilor neu-elui Asayriei ?i duse la Brbylon. De asemenea, dup? m 1 bumuri fur? ?mpr??tiate ?n toate p?r?ile. Anul 6584. Vladimir, fiul lui Vsevlad ?i Oleg, fiul Iui Sviato-elav, miarser? s? dea ajutui Legilor ?n contra Cehilor. In acest an muri Svi?toslav, fiul lui laroslav, la 27 Decemvrie, f?c?ndu-i ope?ra?ie de un ulcer ?i ?l ?Anul enulluna Mai; el domni opt zile aci gi fugi la Tmutorakan la Roman; Vsevlad merse tdootra fratelui s?u Iziaslav ?n Volhynia gi ?nchegar? pace. ?i Iziaslav venii s? se stabileasc? Ia Kiev ia 15 Iulie. Oleg, fiul lui Svi?tosNejata2). C?nd cele dou? armate ajunser? fa?? ?n fa??, s'a dat o lupt? cr?ncen?. Mai ?nt?iu fu omor?t Boris, fiul lui Viace-elav, acela care se ?ng?mfase at?ta. Iziaslav -se g?sea ?n mijlocul in?fanteriei. Deodat? ?nsOleg ?i Boris ?ns? intrar? ?n Cernigov ca biruitori ?i f?cur? mult r?u Rusiei, v?rs?nd s?nge cre?tinesc, s?nge pe care Dumne?zeu ?l va r?sbuna asupra lor: c?ci ei vor r?spunde de moartea sufle?telor cre?tine. Vsevl1) Acest pasagiu mi se g?se?te ?n tente manuscrisele ?i nici ?n traducerea iui Tra.utroann. 2 :1) Strijen, un r?u l?ng? Cernigov.2 76LXXI.]R ? z b o a i e l e c h i l e . Moartea l u i I z i a s l a v (10791080).sevlad se stabili la Pereiaslavl ?i f?cu pace cu Polovcii ?i Roman se ?ntoarse ?napoi cu Polovcii gi Polovcii ?l ueiser? la 2 August. ?i r?m??i?ele acestui fiu al lui SviaJtoslav, nepotul Iui laroslav, zac ?u aceste ?inu-tu vlad tri?mise ?n contra lor pe fiul s?u Vladimir. Vladimir merse ?n contra lor gi-i ?nvinse (1080). Ros?tislav la 18 Maiu. Ei venir? la Tmutorakan, prinser? pe Ratibor ?i se stabdir? la Tmutorakan (1081).e pe Davil gi Volodar, fitd lui Rostislav, ,,gi se stabili Ia Tmw) lorakan. EI f?cu s? piar? Chazarii cari puseser? la cale moartea fratelui s?u ?i se declar? chiar ?n contra lui gi dete drumul lui David gi Volo?dar'(1083) elui s?u. El este dintre aceia, de cari dela Iaropolk, apoi se ?ntoarser? ?i-1 cea a Vsevlad trimise pe Solomon a zis;: ?Fra?ii ?u neKorooire se ajut? unul pe al ps lairapolk Ia este mai In acest an David De asem t timp cei doi fii ai lui Rostislav fugir?Domnul a zis; ?Jeirtfi?i-v? via?a pentrugonir?.prietenilor vo??tri?. fiul s?u Vladimir, care alung? pe fiii lui Rostislav gi stabiliIul, c?ci iubirea Vladimir.tare dec?t orice?.pritvse pe d, d?nd ascultare unor r?i sf?tuitori. Vsevlad afl?nd despre aceasta, trimise ?n contra Iui pe fiul s?u Vladimir; Iaropolk l?s? pe mama sa gi dru?jina sa la Luck s) ?i fugi la Le?i. Vladimir veni la Lock ?i locuitorii acest Andrei a prea sf?ntului meropolit Ivan. L?ng? aceast? biseric? zidi o m?n?s-1)2) 3)Voin, fluviu tn regiunea Pereiaslavlului.1)Ole?ia, ora? l?ng? Dnipru, azi Ole?ky.)Dorogobujul, ora? ?n Votlyiiia., )Luck, ora? ?n Volynia.7e fiioa sa se f?cu c?lug?ri??. Ea da numea Iainka. Ea etir?nse mai multe c?lug?ri?e di tr?i cu ele dup? regulele monahale (1086)] %uri Nikon egucpenul m?n?stirii Pegterilor. In acest an Bulgarii cuprimser? Muoroinui(^(1088).?in?. O dac? a? putea s?-mi sp?i toate p?icrtele mele ?n s?ngele meu gi s? scap de de?ert?ciunea acestei Kiev fiind Jan gi Ioan ?i de curslele diavolului?. Domnul ?n bun??tate? ea n'a respins de loc aceste rug? pe Vsevlad, domei j>este ?ara ruseasc?, ?i a fiilor s?i Vladimir gi Rostislav, voevodula o mie de oameni dinlumi plin? de lurbur?ri egumen. In acest am muri Ioan, ms^'ropolitul. Ioan era cunosc?tor ?n c?r?i gi ?nv?(i^XXn^Dt/erite e v e n i m e n t e (1088^-1090). abile, tu m'ai omor?t?. Tic?losul Nerade? ee refugia la Premysl la Rurik. Servitorii lui Iaropolk, Radko, Vou-kina gi ptai mul?i al?ii ?l puser? pe un cal ?naintea lor ?i-3. duser? la Vladimir ?i de aci la Kiev. Dreptcredi f.olitul acestei biserici pe c?rjei el ?nsu?i a zidit-o gi care era foarte mare. El a ?mpodobi?-o cu podoabe bogate: o m?ri, o ?nfrumuse?a ?n diferite chipuri gi a d?ruit-o cu vaze biserice?ti. Acest Ephrem ?n ace?ti a4) Acest pasagiu nu esle ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lut 1) Zvenigorod. ora? l?ng? Nistru, ?circ Tarnopol.Trautmann.D Lipse?te clin unele manuscrise ?i din traducerea Iui Trautmann.1 61 78 l?ng? Amnu ?Vino, deaf?cuser? manta, episcopiimult? mai aceste m?rit ?iMarin lor ?ce m'am obosit, am pus s? sape un alt. frate ?i am s?pat p?n? la miezul nan ?ii. Ne-am obosit gi n'am g?sit nimic ?i am ?nceput a m? sup?ra, tem?ndu-ne a fi s?pat al?turea. Am pus din nou m?na pe sap? gi m'i cu lum?n 14 August, ?ia, mult, fiindc? ei tr?iau dup? poruncile lui Dumnezeu ?i se iubeau ?ntre ei. El se puse s?-i ?nve?e despra pomana s?naicilor, despre ?mp?r??ia cerurilor, la cari vor ajunge cei drep?i, despre pedeapsa p?c?to?ilor c 162 ' lp3 (i-X^^ ??n acela?i timp ap?ru un semn pa cer. Un mare cerc s'a v?zut ?n mijlocul cerului. In acest au a fost o astfel de secet? c? p?m?ntul se aprinse ?i multe p?duri de pin ?i chiar lacuri ?ncepur? s? ard?. Au fofet multe s i omor?t poftele trupe?ti cari sunt izvor de fapte rele; tu ai sc?pat din cursele ?i uneltirile diavolului; tu te odih?ne?ti cu oei drep?i, primind r?splata pentaTU chinurile tale. Tu ai ajuns mo?tenitorul p?rin?ilor, urm LXXVI. Moartea lui Vsaulad. Pustiirile Polovcilor. Reflec?ii (1093).li Driuck, ora? ?n regiunea Krivicilor, circ. Mohilev. ? ) Pesocen ora?; ?n regiunea Pereiaslavlului. 3) Perevoloka ora? ?" regiunea ?PereiasIaviului. + ) Priluk ora? ?" regiunea Perejaslavlului. 1) Theodosie, umil dintre p?rin?iibisericiicre?tine.>) 11 Ocloinvrie.1?nvr?jbelasc?; mai apoi se aplanar? cert?rile lor, l?sar? la o parte toate vr??m??ii?e, gi arecon-?oiliidu-se, s?rutar? ?ntre ei crucea. Fiindc? ?ns? Polovcii pus'/ioan ?ara ?n?elep?ii ziser?: ?De ce v? certa?i ?ntr? voi,aceasta, ?solii alt cealalt?. El ?i ?mp?ca, d?iadu-Ie. La aceste' griji se ad?ugar? boalele, apoi b??tr?ne?ea. ?i atunci el ?ncepu s? iubeasc? soeieiatela tinerilor ?i-i che?ma ?n sfatul s?u. Ei ?l atraser? pe c?i rele ?i-11) 2))Torcesk, ora? ?u regiunea Kievului. )Trepol, o cetate in regiunea Kievului. 81 -utat Rostislav ?i a fost g?sit ?n r?u. A fost ridicat ?i dus la Kiiev. II depl?nse mama sa, ?l depl?nse tot poporul pentru tinere?ea sa. Episcopii, preo?ii, c?lug?rii se adunar?, ?i c?nt?nd c?ntece obr'gnuite, ?l ?ngrop?r ulte p?cate, acolo ?i pedeapsa este la fel. De aceea, ??rile au fost. supuse, de aceea m?nlia Iui DmWiriz?au s'a ?ntins, deaceea p?m?ntul a fojt pustiit; unii au fost du?i ?n robie, al?ii au "jst m?cel?ri?i, al?ii expu?i 82 p?c?tosul, eu sup?r adesea pe Dunniezeu ?i, p?c?tuesc adesea ?i ?n ?oale ?filele.LXXVII. P u s t i i r i l e P o l o v c i l o r (1094).e pedepse?te de dou? ori. 0, ne?teaara? dragoste a lui Dumnezeu pentru om, c?nd ne vede ?nforc?ndu-ne poc?i?i spre el. O, ce nem?rginit? dragoste pentru moi! Cu voin?? noi am c?lcat poruncile lui ?i acum suf . Vladimir se ?nchise ?n cetate. Oleg veni sub zidurile cet??ii, arse ?mprejurimile, incendia bisericile ?i m?n?stirile. Vladimir ?ncheia pace cu Oleg ?i se duse s? se stabileasc? ?u re?edin?a tat?lui s?u la Pereiaslav n ??ri str?ine. In acest an l?custele n?p?dir? ?n ?ara ruseasc?, la 26 August, m?ncar? toat? iarba ?i multe bucate ?i nu s'a auzit niciodat? vorbindu-se ?n Rusia de un astfel de flagel ca cel pe oare noi 1-ani v?zul cu LXXVIII. P u s t i i r i l e P o l o v c i l o r . I t l a r s i K y t a n (1095).can venir? s? g?seasc? pe Yladindr ca s? fac? pace. Idarse duse ?n cetatea Pereiaslavl ?i Kytan r?mase ?u ?nc?nta ?nt?ritorilor cu armata sa. Vladimir dete lui Kytan pe fiul s?u Svi?toslavostatic ?i Itlar r?mase ?n 83 171acoperir? tot p?m?ntul. Era ?ngrozitor s? te ui?i Ia ele.' Ele ee ?ndreptar? spre miaz?noapte m?n?c?nd ierburile gi ineiurile." (li dejunat la Rati?bor, s? veni?i Ia mine?. ?i Itlar zise: ?A?a s? fie?. C?nd intrar? ?n camer?, ?i ?ncuia; apoi s'a suit pe coperil? ?fi f?cur?invazii de Polovci. Polovcii ?naintea Kievului. arcul, arunc? o s?geat? gi lovii p LXXIX. A'oi o deschiz?tur?. Atunci Olbeg Ratiborici lu? (1096)loc parte C sfaturile noastre; dar ai inten?ii ur?te ?n contna- noastr? ?i vreai s? aju?i pe p?g?ni; Dumne?zeu ?ns? va fi judec?torul riostinu. Atunci Sviaitopolk ?i Vladimir mer?ser? ?n contra Iui Oleg la Cernigov. O In cest timp Boniak veni cu Polovcii subt zidurile Kievului,2) Vy (i rolin? l&ng? Dnipru. 2) Sakov, ora? ?n regiunea Pereiaslavl ului.1) 2))Kursh, ora? ?n centrul Rusiei, l?ng? fluviul Seni. )Smerdea erau ??ranii liberi."- 84slujitorii s?i prin invazii ?i r?zboaie, pentru ca ei s? se cure?e ca aurul prin proba focului. C?ci cre?tinii, numai prin trecerea prin multe suferin?e ?i nenorociri, ajung ?u ?mp?r??ia cerului ?i ace? i p?g?ni def?im?tor n fiicele lui Luth, cari concep ur? cu p?rintele'lor. De aceea rasa lor este necuolk ?i Vladimir trecur? priutr'iu? vad Trubeja gi se ?ndreptar? spre Polovoi. Vladimir voia tocmai s?-?i a?eze drujina sa pentru lu)pt?. Ei ?ns? nu-1 ascultar?, ci d?nd pinteni cailor se repezir? ?n contra inimicilor. Po n?stire ?i al?ii se ascun?deau prin podurile bisericii. Fiii nelegui?i ai lui Ierna il sparser? por?ile m?n?stirii ?i p?strunser? ?n chilii, sp?rg?nd u?ile ?i lu?nd tot6) 1)2)3) 4))Uslia, localitate nu departe de Pereiaslavl. )Starodub, mi ora? ?n lara Cernigovului. )Riazwi^ e-eUite pe J?ruml fluviului Oka. )Zarub, ora? ?u j dreapta Dniprului, ?n fala rev?rs?rii Trubejei.7) 8) 9) 10))Krasnyi Uvor, palatul ro?iu din Kiev. )Vydobiei, o colin? l?ng? Kiev, pe Dnipru.Etriv un de?ert de care vorbe?te Metliodios din Patara.)Metliodios din Patara, ?n Cilicia, autorul unei c?rji de oracole, tr?ia Ja sf?r?itul sec. Il'I-a d. Chr. vezi Migne, Ptttrol. gr. XVIII. )Khavalisii, probabil un popor turco-tatnr, rare a disp?rut reped?. 85LXXXI. R?zboaele cipile.z?i'luir?: Nu iste] poate ?n?elege limba lor,?rie? arata cu degetul fierul gi fac semne ou m?inile lor pentru ca s? cear? fier. ?i c?nd li se d? fier,'mm cu?it sau un topor, ??i d? ?n schimb bl?nuri. Este o potec? oe conduce sc ?n ea, ?i s? ?ncheiu o ?n?elegere cu tat?l t?u. C?ci el un'a gonit din cetatea tat?lui meu; ori tu nici aci nu vreai s?-mi Saip?inea mea? ? Iziaslav n'ascult? de aceste vorbe, bizuindiu-se pe numeroasa sa armat?.1) 2))Torkmenii, mi popor turc, la Est de marea Caspic?, ?nrudi?i de aproape cu Turci?, Pecenegii ?i Polovcii. )Aci urmeaz? ?nv???tura lui Vladimir Mononiaclml.de ras? finic? ?n Nordestul Rusiei. t) Volo?te, regiune administra3) Jrxgrienii, un popo-r 4) Samoiezii, un popor ?n Estul Rusiei.tiv?.i puse s? descalece ?i la Kolok?a s'la dat o lup? s?ngeroas?. ?i Mstislav ?ncepu s?"fie ?nvin?g?tor. Oleg v?z?nd c? .steagul Iui Vladimir ?nainteaz? gi. venea s?-i cad? ?n spate, fugi ?ngrozit gi Mstislav ie?i biruitor.la Murom, Mstislav sosi la Suzdal, ?i ?n vreme ee se g?sea aci, trimise s? roage pe Oleg s? fac? pace, spun?ndu-i: ?Eu sunt mai t?n?r dec?t tine, trimite un sol e? ?nt?lneasc? pe tat?l meu, d?-mi ?napoi drujina pe1) Dobrynia Raguilovici, un voevod al principelui Mstislav. 2) Medvedica, al'lnent ?n st?nga Volgii. 3) KUazmai afluent al fluviului Oka.l1) 2))Kiuiui, ud Cuman. , )Pejar, un r?ule? l?ng? Kolokfa, care era un ?fluent ai Kliaznci.8 87pe David. Astfel David ?n?el? pe Sviatopolk ?i ?ncepur? s? fac? planuri ?mpotriva lui Vasilko. ?i mciVasilko nici Vladimir nu ?tieau nimic de toate acestea. ?i David ?ncepu s? spuie ?Dac? noi nu punem m?na pe V?Nu pot r?m?nea, frate drag?. Am ?i poruncit solda??ilor mei s? plece?. David sfctea pe scanai f?r? s? spun? nimica. ?i Sviatopolk zise: ?Atunci, drag? frate, stai l mas? eu noi?. Vasilko f?g?dui s? stea. Sviatopolk a1) 2) 3))Terebovl, un ora? ?u ?ara Cervenilor, voievodatul Tarnopol. )Rudica, ?n apropiere de Kiev. )Pinsk, ora? l?ng? r?ul Piua. . 88 181 nu ishuli gi-1 r?ni ?n fa??. Vasilko poart? p?n? ?n ziua de ast?zi aceast? ran?. Apoi ?i ?nfipse din nou cu?itul: ?n ochiu ?i-i smulse pupila, ?l lovi ?u uran? ?n cel?lalt ochiu ?i-i scoase ?i ceai al ? pupil?. Vasilko era ca Vasilko ?Nu ra?ele tale, Turov, Pinsk, Berestie ?i Pogorina, ?i c? a jurat, el ti Vladimir, c? Vladimir affle s? ? se stabileasc? la Kiev ?i Vasilko la Vladim'r. Eu a trebuit, f?r? voia mea, s?-mi ap?r capul. Da altfel, nu eu, ci David 1-a ?n dec?t2) Pcgorina, o regiune l?ng? r?ul Goryn, aflueiit al Pripetului.ragoste ?i-1 m?ng?ia. Dar s? revenim la subiectul nostru.triva mea, mi-am zis ?n mline: C?nd t?i gi dac? Vla?dimir Pecenegii gi ?napoi,von spune fratelui meu Volodar gi David: ?Dfl?i-mi cei mai tineri solda?i dusei deci s? g?sesc pe Vasilko ?i rapor'ai tot ce a spus David. tu vreai s? trimi?i unid din oamenii vor sosi Bereu-dieii, se ?ntoarce Toreii, ??ii voiu da cetatea care vei vrea, Vsevoloj !) ?epol2) sauPeiremil?3). M? din drujina voastr? gi voi ?n?iv?, be?i ?i veseli?i-v??. ?i m? mia plinesc ceea ce el a hot?r?,!; c?ci eram ?n m?i?nilor lor?. Volodar zise: ?Dumnezeu numai ?tie oe a fost. Act!ut, li?bereaz? t fratele meu ?i eii voiu. ?ncheia pace ca tinje?. David se bucur?, trimise s? caute pe Vas pe1) 2) 3))Vsevoloj, ora? ?n Vo?yms. )?epol, ora? h. Votynia. )Peremil, ora? ?n Votynia.1) Berendicii, eur?iul dhi istorie. 2) Busk, ora? In Volynja, voivodatul Tamopol. 184 90 voi?. ?i Sviatopolk ?gi calc? acest jur?m?nt, bizuindu-se pe num?rul trupelor sale. ?i se ciocnir? ?n c?mpia de la Rojna1). C?nd cele dou? partide ee. ?nc?e-ratr?, Vasilko ridic? crucea zic?nd: ?Iat? crucea pe oare tuse ?ntoarser? Ia Turiisk. C?nd poporul a aflat c? ei erau la Turiisk ?), ?ncepu s? ^ Irige ?n contra luli David cu vorbele: ?Pred? pe cei ce ?lt'j cere, altfel ne pred?m noi?. David tri?mise s? caute pe Vasile gi Laz?r gi1) Rojuu, o e?mpie ?n Gatitia. 2) Sviato?a, diminutiv dela Svi?toslav.. 1) Turiisk, cetate ?n Volynia. 3) Koloman. regele Ungariei (10951114). 4) Vingr, afhtent ?n dreapta ?amului, azi Wi:ir. ;1i, 91 187 ust, pe c?nd arniata lui Da?vid asedia cetatea, ?i David ??i f?cea siesta; ei c?zur? asupra lor ?i ?ncepur? s?-i masacreze. Asedia?ii ie?ir? din cetate gi ?ncepur? s? ucid? armata Iui David. ?i David fugi ?mpreun? "cu Mstislav, nepo?tul sau. Sviatoga gLXX XIII. Negocieri intre principi (10981100). ?i?i urii se a?ezar? ?n mai? ? multe grupe. Ei erau ?n nu?m?r de 100.000. Altunopa atac? prima grup? gi dup? cieiGorode? prim asalt se retrase dinaintea Ungurilor. Ungurii ?l urm?rir? gi ?n ?naintarea lor dep??ir? pe Bo f?cu un. an Vlatlimlir VlaJdimir MonomachulDavidOlegi. Moartea n'a fost f?iciata cunoscut trei zile, ?ntr'a patra s'a anun?at ?n adunare. Oamenii ziceau: ?Uite a murit, principele, dac? nu ne pre?d?m, Sviatopolk ne va face s? pierim cu to?ii?. Ei trimiser? s?-i apue lui lof Dumnezeu3) Putiata, voivodul lui Sviatopolk. 2) 3) 1) Altunopa. principe al Cumanilor.)Vladimir Monomachi?, fiul tui Vsevlad, fiul Iui laroslav. mare prin?cipe de Kiev (11131125), n?scut la' 1053. )0.5fr^ ?fluent a] Desrsei, guvferii. Cernigov.\par2') Suteiska,un ora? ?n apropiere de Cerveai ?i de Vladimir. 3)Yyga?ev,4) Aeest pasagiu nn se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea ora? ?n Ve?ynin. lui Trautmann.LXXXIV. Ntmi negocieri (1101). pe Putiata, Vladimir pe Orgost ?i Ratibor; David gi Oleg trimiser? pe Torcin. Trimi?ii sosi?i la David ?i fcpuscr?: ?Ia'a ce spun fra?ii t?i: noi nu voim s? te l?s?m s? ?ezi la Vladimir, fiindc? tu ai ridicat! sabia ?n contrrtarea lui Sviatopolk. II conduser? la morm?ntul sfin?ilor Boris ?i Gleb, ?i scoaser? lan?urile ?i-i d?dur? libertatea. In acest au, to?i fra?ii Svia?topolk, Vladimir,David gi Oteg gi de asemenea IaroelaV se ?ntrunir? la1) Acest pasagiu, nu se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea 'lui Trautmann. 2) 3) 4) 5) 6))Uvetici, localitate in regiunea Kievului. )Bujskii Oslrog, localitate l?ng? Bug.Duben, ora? ?n Volynia, azi Dubno. Ccrioryisk. ora? ?n Volynia.8) 9) 10) 11)Zolotcea, un r?u ?n fa[a Kievului, s/lueiit al Dniprului. Sakov, ora? ?n regiunea Pereiaslavlutui?))Busk, ora? ?n Volynia.)Acest pasagiu nu se g?se?te ?u toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trautmann. )Nura, afluenl al Rugului.mnezeu cu suspine ?i patru zile, ?i ca s? le profana ?n2). Polovcii auzind de sosirea Rugilor se unele sunt socotite bune ?i ?inur? sfat. Urusoba8) zise: S? cerem insufl? un g?nd principilor ru?i. Ei se?nd?rjire;s? fac? r?z i ?i merser? timp de ou l?cr?mai aiun-ser? la Sute?' prevestiri fericite. C?ci printre semne, adunar? In miare num?r ?i altele rele. Anul urm?tor Dumnezeu pace Ru?ilor, c?ci ei se vor bate cu hot?rir? ?n contra aim? gi de cutremur ?n fa?a trupelor ruse?ti, gi ?naf?ntau ?ncet ?i chiar caii lor nu mai aveau iu?eal? ?n picioarele lor. Ai no?'rii ?ns?, c?l?re?i ?i pedestra?i, se repezin? asupra lor cu ?nfo?care. Polovcii v?z?nd ent LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103).u v? g?ndi?i voi c? ?ndat? ce ??ranul va ?ncepe s? are, Polov?ul va sosi, ?l va lovi cu s??ge?ile sale, ii va lua calul, va p?-a-unde ?n sate, ?i va prinde femeea sa ?i pe fiii s?i; ?i toate averile sale. Astfel voi, ave?i te1) 2))Acest pasagiu nu se g?se?te ?n toate manuscrisele, nici ?u traducerea lui Tiauluiarai. )Dolobsk, o localitate pe matul Dniprului.4) 5) 6) 7)ChorlWa o insul? ?u Dnipru, ?n fa?a r?ului Cliorii?a. Suten^ localitate neiiicr&ntificRft?, ?n regiunea. Cumanilor.))Urusoba. Compara numele cu cel ele Thonusoba al unui duce peceneg, la Anoivymus. Isv. Ist. Horn. ?, p. 70. )Kult'a, ar?&c? colaci, pomana pentru sufletele celor niorfi. 94 Torci gi pe Berendici (1105)] tire ?ei ntfdi drep?i. ziua ce?nv??at dela e? multe lucruri, ji neebucur?m ?i s? ne veslelim ?nlr'?nsa, eftia Dom?nul ne-a sc?pat de dugmaaui no?tri(ab?inea de la a zdrobit capul ?erpilor ?i prada lor a dat-o ca hran?P Vladimir zise: ?Iat? Eu am ne-a dat-o Domnul. Trebuie s? 1 am msemnait ?n aceste anale. C?ci c?ci un om virtuos, afabil, modest gi care se 1: el i-a umilit, toate. Morm?ntul s?u se vede gi azi ?n m?n?s?tirea LXXXV7!!. Victoria asupra Polovcilor. Trrtate, c?s?torii (1107).LXXXVI. Diferite evenimente (11041107). k, Vladimir, Oleg, Sv?iatoslatv, Mstifelav, Via-ceslav, Iaropolk merser? ?n contra Polovcilor, la Luben. La ?ase ora sara trecur? printr'un vad peste Sula gi ?ncepur? s?-i atace stri?g?nd ?mpotriva lor. Polovciiiee?nsIaropolk, ?n contra Minsku-Iui, ?i Oleg ?nsu?i se duse ?mpotriva Iui Gleb, dup? ce a prins pe David Vseslaviei, ?i sau ?ntors ?ii'fepoj f?r? s? fi f?cut vr'o isprav?. Lui Vladimir ?i se n?scu un fiu pe care 1-a numit Brii1) Aceast? fraz? nu ?e g?se?te In toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trautmann. 2) 1) Alexios Komnenos, ?mp?ratf-iii Bvzan? (10811118). 3))Zarecisk, im*) ?n "Volynia. )Luben, ora? pe imalul drept al r?ului Sula.13 'o?tri fuseser? ?nvin?i prin rug?ciunile Sfintei Maici a lui Dumnezeu ?i a Sf?ntului nostru p??rinte Theodosie. C?ci Sviatopolk lavaa acest obiceiu. C?nd pleca la r?zboiu, sau ?n vr'o o?l?itorie, el ?nganunchia mai ?nt t noaptea ?nainte \hich de, auror?. LXXXVIU. Theodosie ?nscris ?n synodic. Diferite ?nt?mpl?ri.erilor ?i el i-o insufl? lui Sviatopolk, c? anume ar trebui ?nscris Theodosie ?n synodic, sub cuv?nt c? aceasta air pl?cea lui.Dumnezeu. Sviatopolk se bucur? de aceast? idee ?i f?g?dui s? fac? a?a [?ndat? ce iar cunond s'ar ?ndreptaspTer?s?rit ?i disp?ru. Nu era o co?loan? de foc, ci o ar?tare de ?nger. C?ci ?ngerii se arat? sub chipul unei coloane de foc, sau al unei fl?c?ri, cum ?pane David: ?EI face ?ngerii s?i cai duhuri ?i serviKhorol, un r?u ?n regiunea Pereiaslavl. Fraza aceasta nu se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trafutmamn. 3) Sy-itodic, este pomelnicul celor ce. trebuiau aminti?i ?n slujbele religioase. 1) 2)1) 2))Klov, o colin? aproape de Kiev. )Acest pasagiu nu se g?se?te iu toate manuscrisele si nici ?n iradn-eerea lui Trautmann.it\parl ni-a trimis ?ngerii s?i ?n ajutorul principilor ru?i contra p?g?nilor. C?ci astfel a zis el Iui Moise: ??n?gerul meu va merge ?nantea fe?ii tale?, a?a precum l-am v?zut. Iar acest semn s'a ar?tat la 11 Februarie. ne-au ?nvins din porunca lui Dumnezeu. Dac? cineva pretinde c? nu sunt ?ngeri ia p?g?ni, n'are dec?t s? vaz? cum Alexandru din Macedonia, dup? ce gi-a reunit apruata sa ?i a metis ?n oontoia Iui Da-rius, a b?tu XC. Expedi?iuni ?n cia (1922) 122 LIH. R?zboaiele civMe (10241026) ~ 123. LIV. Moartea lui Mstislav (1034 Majoratul lui Svia"oslav. R?zboaiele sale 965967) _ _ _ religioase (1037) 71? 125 _ _ _ _ LVI. Expedi?ia nenorocit? ?mpotriva Grecilor . .Pecenegii asediaz? Kievul. _ _ _ _ Iui Sviatoslav (968) _ _ _ _ _ 71 (1043) _ ?ntoarcerea _ _ _ 127 LVII. Istoria m?n?stirii Pe?terilor .Moartea Olgei (969) 73 ? ?? 12& LVIII. Moartea lui Iaroslav (1054) 131 LIX. R?zboaiele ?mpotriva Turcilor gi Polovcilor R?zboaiele Grecii. Trata(1055) lui _ _ _ _Sviatoslav _ _ _ _ 132 cu ul cu Grecii (970) LX. SviatosuW. Prevestiri (1064) 133 _ _ 74 R?zboiulLXI. Ko|?opaai la Rostislav (1066^ _ _ 134 cu R?zboaieleGreoii. (1067) Tratalui Svia'oslav LXII. interne 135 ul (971) _ _ LXIII. Invazia Polovicilor. Reflexii (1068) 136. LXIV. R?zboaiele intenne (1069) 139 _ _ _ 74 DoinniaLXV. Istoria vr?jitorilor (1071) _ 140' LXVI. Traausla?iunea sfin?ilor Boi ia ?i Gleb (1072) 144 LXVII. Discordia dintre fiii lui Iaroslav (1073) 144 LXVIII. Moaritea Iui Tbeodosie. Paaiegricul lui Iaropolk. Diferite ?nt?mpl?ri 973977) _ _ _ _ _ _ _ 77 . Vladimir ia ?n c?s?torie pe Rogneda. oiimia sa ?n Kiev. Via?a sa 1 978 988) 78 Istoria 82 unui VaregSacrificiile omene?ti. re?lin. - boaiele lui Vladimir. Discu?ii religioase 984) _ _ _ _ _ _ _ _ 83 mi?ii Iui Vladimk la Bulgara, Germamii ?i reci (987) _ _ _ _ _ _ _ 97 ebiul Kliersonului. C?s?toria lini Vladimir octrina cre?tin? (988) 93 115Pat, LXIX. Solii germani la Svi?toslav (1075) LXX. R?zboiul ?n ?ontra Polovcilor. Moartea Ini Iziaslav (1078) LXXI. R?zboaiele civile. Moartea lui Iziaslav (1079153 1541080)_ _ _ _ ___ _158 159 160 163i57LXXII. Diferite evenimente (10871088) LXXIII. Diferite evenimente (10831090) LXXIV. Descoperirea relicviilor sf?ntului Theodosie (1091) _ I X X V . Minunile dela Polock (1092) LXXVI. Moartea lui Vstevlad. Pustiirile Polovcilor. Reflec?ii (1093) LXXVII. Pustiirile Polovcrilor (1094) - ? > LXXVIII. Pugt?riiile Polovcilor. Har gi Kytan (1095) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ LXXIX. iNouj invazii de Polovci. Polovcii ?naintea Kievului (1096) _ _ _ _ _ _ _ LXXX. Popoarele necurate LXXXI. R?zboaiele civile LXXXII. Istoria Iui Vasilko (1096_1097) ? LXXXIII. Negocieri ?ntre prindipi (10981100) LXXXIV. Noui negocieri (1101) _ _ _ _ _ LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103) LXXXVI. Diferite evenimen'e (11041107) LXXXVII. Victoria asupra Polovcilor. Tratate, c?s?torii (1107163 169 169 171 174 175 177 187 189 190 192Tip ?BUCOVINA? t. E. Torou?iu, Str. Gr. Atexamtescu No. 4, Bac-rVti# t ? 4 & R||_ QTT?