criza contemporanĂ - riscuri Şi...

1

UNIVERSITATEA “ATHENAEUM” DIN BUCUREŞTI

CRIZA CONTEMPORANĂ - RISCURI ŞI

PROVOCĂRI

VOLUMUL CONFERINŢEI

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

PENTRU STUDENŢI ŞI MASTERANZI

Bucureşti, 17-19 Mai 2018

Coordonatori:

Prof.univ.dr. Emilia Vasile

Conf.univ.dr. Brînduşa Mihaela Radu

Conf.univ.dr. Daniela Mitran

2

CUPRINS:

Nr.

crt. TITLUL ŞI AUTORUL Pag.

LICENŢĂ

1. MANAGEMENTUL PROIECTELOR - DESCHIDERE FIRMĂ DE

CATERING - Mihale Ion ................................................................................. 4

2. PROCEDURĂ OERAŢIONALĂ PRIVIND ELABORAREA

PROIECTULUI DE BUGET - Tănase Nicoleta ........................................... 10

3. TEHNOLOGIA BANILOR VIRTUALI - Matei Claudiu-Nicolae………..

17

4. MICILE AFACERI SUSTENABILE. STUDIU DE CAZ

“INTRETINERE CORPORALA CU SALON SPA AMOSITA RO

S.R.L.” - Avasilichii Luminiţa Ionela ............................................................. 22

5. SUBVENŢIILE-POARTA CĂTRE EVOLUŢIE - Ghiţă Cristina-Felicia ..

36

6. INFRASTRUCTURA REGIONALĂ DE AFACERI ŞI INOVARE ÎN

SECTORUL TIC - Miu Gabriel ....................................................................... 43

7. PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGIE ALTERNATIVĂ

TIMIŞOARA – Marinescu Adriana …………………………………………. 51

8. RELAŢIA STATULUI CU ASIGURĂRILE - Niculae Florica ……………

59

9. ŞOMAJUL ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ - Boboc Ana …………

67

10. CONTRIBUŢIA ORGANIZAŢIEI LA DEZVOLTAREA CARIEREI

STUDIU DE CAZ: CONTINENTAL HOTELS SA - Tudor Răzvan Ionuţ 74

11 MANAGEMENTUL TIMPULUI. TIMPUL ŞI PRESIUNEA ORELOR

SUPLIMENTARE - Voica Alexandru ……………………………………… 91

12. STUDIU PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE AL CLIENŢILOR

PENTRU SERVICIILE OFERITE DE COMPANIA NAŢIONALĂ

TAROM - Mihai Ionela Alina ……………………………………………….. 106

13. IMPACTUL EVOLUŢIILOR DEMOGRAFICE ASUPRA

RESURSELOR UMANE - Cernătescu Iulian Alexandru ………………… 119

3

MASTER

16. POLITICA DE MEDIU ŞI ADMINISTAŢIA PUBLICĂ - Popescu

Ulmeanu Rodica ................................................................................................ 134

17. ASPECTE CONTABILE SPECIFICE CHELTUIELILOR ŞI

VENITURILOR UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE - Neculae Adelina

Mihaela ………………………………………………………………………… 148

18. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ - Bogdan Dragoş Adrian ........................................................ 151

19. MIGRAŢIA POPULAŢIEI ÎN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ:

MIGRAŢIA POPULAŢIEI PE REGINILE DE DEZVOLTARE ALE

ROMÂNIEI - Durbacă Andra Ioana ............................................................... 166

20. STRATEGIA EUROPEANĂ PRIVIND OCUPAREA FORŢEI DE

MUNCĂ - Vasile Florin .................................................................................... 179

4

LICENŢĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

DESCHIDERE FIRMĂ DE CATERING

Mihale ION

Facultatea de Administraţie Publică

Specializarea Administraţie Publică

Abstract

Ideea de afacere a apărut din dorinţa de a aduce un plus de valoare in vieţile oamenilor care

vad servirea mesei nu doar ca pe o necesitate de bază, ci şi ca pe un prilej de socializare. Clientii au

posibilitatea de a mânca preparate de calitate, la preturi rezonabile, câştigând astfel mai mult timp

pentru ei inşişi sau pentru familiile lor. Toata viziunea acestei afaceri se bazează pe o adevărată

pasiune de a găti în timpul liber pentru rude si prieteni.

Afacerea ,,Bucataria Rapida” îşi desfăşoară activitatea în scopul devenirii uneia dintre cele

mai importante societăţi care activează în domeniul de catering, asigurand meniuri de calitate in

cadrul unor evenimente private de tipul aniversarilor, sau publice, in special cele

şcolare/universitare, având o ofertă adresată atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

Firma noastră oferă posibilităti multiple clientilor persoane fizice de a-si comanda meniul

preferat atât direct de la sediul nostru, cât si online sau telefonic, livrarea fiind facută direct la

domiciliu si nu numai. Pentru a le oferi clientilor persoane juridice o gamă cât mai diversificată de

meniuri, firma va tine cont de tematica evenimentului si se va adapta cerintelor, incheind un contract

pentru preparare si distribuţie a hranei (catering). 194608 locuitori sect 1, 20000 ori 4,6 este 92000

lei

Firma doreste sa se impuna in scurt timp pe piata din sectorul 1 al orasului Bucuresti si sa

devina cunoscuta chiar si in celelalte sectoare ale orasului, precum si in localitatile adiacente

judetului Ilfov. Firma noastra are un sediu localizat in orasul Bucuresti, pe Bd. Bucurestii Noi, nr 84 ,

loc in care se pot gasi birourile persoanelor de contact pentru a stabili orice fel de eveniment. De

asemenea, aici se prepara mancarea, se realizeaza si se depoziteaza alimentele, se pot afla preturile si

discount-urile oferite de firma. Vom lua in considerare posibilitatea ca sediul firmei sa se schimbe

ulterior, prin respectarea procedurilor legale in vigoare.

DESCHIDERE FIRMĂ DE CATERING

Clientii nostri sunt atat persoane fizice cu venituri medii, cat si persoane juridice

(institutii de invatamant, alte institutii si firme private). Suntem siguri ca impactul activitatii

firmei va fi maxim, deoarece in cadrul clientelei noastre se afla un segment care este format

din persoane care nu gatesc (elevi si studenti) si un alt segment al institutiilor si firmelor.

S.C ,,Bucataria Rapida” SRL doreste sa isi atraga clientii prin oferirea unor servicii de

calitate, cu promptitudine si la preturi accesibile. Firma noastra va crea posibilitati multiple de

alegere a meniurilor pentru fiecare categorie de clienti, dar si pentru fiecare client in parte.

Clientii vor fi contactati si vor primi produsele fie la sediul lor, in cazul persoanelor juridice,

fie la adresa de resedinta specificata.

In cazul in care un client este interesat de pregatirea altor meniuri in afara celor

propuse pentru organizarea unor petreceri private cu un numar de minim 25 de invitati, pretul

va fi achitat dupa cum urmeaza: 25% inainte cu o saptamana de evenimentul programat, iar

restul, la data livrarii produselor. Se aplica o reducere de 10% pentru evenimente in perioada

de weekend. Clientii au foarte multe motive pentru a apela la serviciile noastre, dintre care

putem aminti: calitatea serviciilor oferite de firma si abilitatile personalului de a satisface pana

si cele mai exigente sau extravagante cerinte.

5

Concurenţi potenţiali Din punct de vedere al analizei pietei, am efectuat o analiza primara, in cadrul careia

am facut investigatii privind preturile practicate de concurenti pentru organizarea diverselor

evenimente, pentru a ne putea stabilii ofertele proprii.

Nr.crt Produs /serviciu oferit pieţei Firme concurente în condiţiile lansării pe piaţă a

produselor/serviciilor noi

Denumirea firmei Ponderea pe

piaţă in

sectorul 1

Bucuresti (%)

1 Catering evenimente Premier Catering Loc 1

2 Catering evenimente Salt and pepper Catering 52.525 Loc 2

3 Catering evenimente Elegant Catering Loc 3

4 Catering evenimente Papion Catering Loc 4

Ce puncte tari şi puncte slabe au aceştia?

Nr.crt Denumirea firmei Puncte tari Puncte slabe

1 Premier Catering Plan de marketing bun Preturi ridicate

2 Salt and pepper Catering 5 Varietatea meniurilor Se bazeaza exclusiv pe

livrare la domiciliu

3 Elegant Catering Segment puternic de

clientela.

Oferta restransa

4 Papion Catering Preturi accesibile Plan de marketing

deficitar

Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:

Pretul de vanzare este unul mai redus in raport cu cel al concurentei, tocmai pentru a fi

mai facila penetrarea pietei. Sistemul de stabilire a pretului va avea la baza acelasi mecanism,

incercandu-se o mentinere constanta a acestuia pe o perioada de 2 ani, profitul fiind realizat

prin cresterea numarului de clienti/ portii vandute. Alte avantaje mai sunt acelea ale

promotiilor de weekend, precum si implementarea unui sistem in care clientul multumit aduce

saptamanal inca 2-3 clienti care comanda, el beneficiind de tot pachetul de baza (mic dejun,

pranz si cina) in ziua de sambata a saptamanii in care s-au realizat cele 2-3 comenzi de

meniuri.

Distributia produselor se face intre orele 8.00-20.00 atat direct clientilor care comanda

si servesc produsele la masa, cat si cu ajutorul a doua masini special dotate pentru distribuirea

alimentelor, la adresa solicitata de client. Pentru comenzile la domiciliu se va percepe o taxa

de livrare de 10 lei. Comenzile din afara orasului sunt taxate suplimentare.

Produse/grupe de

produse

Pondere în cifra de

afaceri (%)

Forme de distribuţie (%)

Vanzare

directa

Livrare la

domiciliu

Meniul Zilei 35% 60% 40%

Meniul Special 30% 20% 80%

Meniul Weekend 20% 50% 50%

Meniul Bonus 15% 25% 75%

tel:+40729002525tel:+40729002525tel:+40729002525tel:+40729002525

6

Activităţi de promovare a vânzărilor :

Afacerea este promovata prin imbinarea mai multor metode: existenta unui site,

promovarea pe retele de socializare, promovarea pe baza de recomandare din partea

clientilor, distribuirea de pliante, participarea la emisiuni radio si tv a celor doi manageri,

asocierea siglei firmei cu un lant de magazine cunoscut de pe piata

Cheltuieli pentru promovarea

produselor/serviciilor pe categorii de

cheltuieli (mii Lei)

Anul N

Anul N+1

Anul N+2

Site Web 2.500 1.000 1.000

Social Media 2.500 2.500 2.500

Pliante 1.000 1.000 1.000

Promovare Radio/TV 1.500 1.500 1.500

Total cheltuieli de promovare 7.500 6.000 6.000

Produs Pret (lei/UM) Pondere în vânzări totale

Meniul Zilei 20 lei/buc. 40%

Meniul Special 35 lei/buc. 30%

Meniul Weekend 15 lei/buc. 20%

Meniul Bonus 25 lei/buc. 10%

Aprovizionare şi Transport

S.C. Bucataria Rapida S.R.L. are o activitate care presupune atat prepararea

alimentelor (in conditii de igiena maxima), cat si transportul mancarii (ambalata in recipiente

de unica folosinta, termoizolante – dupa caz) in masini speciale. In prepararea meniurilor

avem in vedere sfaturile specialistilor in ceea ce priveste valoarea nutritionala a alimentelor,

mesele fiind echilibrate din punct de vedere energetic. Societatea detine masini speciale (prin

colaborare cu o firma de profil) pentru transportul mancarii. Aprovizionarea se face in fiecare

duminica de catre unul dintre manageri, pe baza unei liste de ingrediente realizata de bucatari,

in functie de volumul preconizat al comenzilor pentru saptamana urmatoare.

Descrierea procesului tehnologic:

Procesul tehnologic presupune pregatirea de alimente procesate termic prin fierbere,

coacere, prajire, dar si a alimentelor neprocesate termic de tipul salatelor proaspete. Oferta de

produse include: supe/ciorbe, platouri cu diverse gustari, preparate din carne cu diverse

garnituri, salate, pizza, briose si biscuiti de casa, sendvisuri, sucuri, cafea la ibric. Oferta poate

fi adaptata in functie de cerintele clietului.

Activitate

Durata de implementare

Lun

a1

Lun

a2

Luna

3

Luna

4

Lun

a5

Lun

a6

Lun

a7

Lun

a8

Lun

a9

Lun

a10

Luna

11

Luna

12

Deschidere

firma

X

Angajare

personal

X

Aprovizionare X X X X X X X X X X X X

Productie X X X X X X X X X X X X

Distributie X X X X X X X X X X X

In ceea ce priveste echipamentele de care dispunem se pot numara: 2 aragazuri dotate

cu opt ochiuri, cuptoare si gratare, doua hote, doua frigidere duble, 3 seturi de cutite

profesionale, 2 cuptoare cu microunde, doua blendere, doua mixere, 2 chiuvete pt spalarea

7

vaselor, 20 de farfurii intinse pentru aperitiv, 20 de farfurii pentru supa, tacamuri-3 seturi

complete. O camera este amenajata in scopul servirii directe a clientilor la masa, alta in

scopul depozitarii materiilor prime, ultima fiind biroul celor doua persoane de contact. Spatiul

de servire a clientilor este amenajat cu 5 mese discret decorate a cate patru locuri si 20 de

scaune. Stilul de amenajare este menit sa redea clientului emotia intoarcerii acasa.

Recrutarea personalului este realizata in urma unui interviu de angajare si a sustinerii

unei probe practice, dupa ce anterior sunt promovate anunturi de angajare pe site-urile de

profil. Ne propunem ca personalul sa fie in permanenta motivat atat prin pasiunea cu care isi

infaptuieste munca, prin relatia excelenta de colaborare cu cei doi manageri, prin satisfactia

rezultatelor, prin participarea periodica la traininguri de specialitate, si nu in ultimul rand, prin

posibilitatea maririi salariilor in functie de vechimea in firma si de volumul vanzarilor.

Fiecare bucatar primeste un salariu net de 2500 de lei lunar, ajutorul de bucatar primeste

1500 lei lunar. Profitul firmei este impartit in mod egal intre cei doi manageri, fiecare

asumandu-si o investitie din profit in cuantum de 10%, bani care vor fi utilizati pentru

dezvoltarea afacerii.

BUGETUL

PERSONAL

Detaliere pe funcţii/ activităţi/ nivel de instruire

contabilitate, preluarea comenzilor

Manager/calificat

contracte cu persoane juridice, marketing

Manager/calificat

>pregatire felul I, alte gustari, plus desert in zilele de luni,

marti, miercuri

pregatire felul II, alte gustari, plus desert in zilele de joi,

vineri sambata

Doi salariati/ calificati

Cheltuieli de producţie directe Suma

Mii Lei

Materii prime 30.000

Materiale auxiliare 2000

Manoperă directă (salarii + taxe şi contribuţii

sociale)

174.000 (bucatari -

60000, 18000-ajutor de

bucatar, manageri 000)

Energie, alte utilităţi 12.000

Subansamble -

Servicii sau lucrări subcontractate 20.000

Alte cheltuieli directe (detaliaţi) 18.000 (chirie anuala)

Total cheltuieli directe 256.000

Cheltuieli de producţie indirecte Suma

Mii Lei

Administraţie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat 3.000

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Pază

Cheltuieli de protecţia muncii şi a mediului 3.000

Alte chetuieli indirecte 1.000

Total cheltuieli indirecte (detaliaţi) 7.000

TOTAL 263.000

8

>curatenie in bucatarie Un salariat/necalificat

doi soferi de distributie Doi salariati/ calificati

TOTAL Trei salariati proprii, doi

externi

Anul curent (N)

Clienţi Vânzări preconizate

pe clienţii principali

Mii Lei

( Grupe de) produse/servicii, Mii Lei Total

Produs 1 Produs 2 Produs 3 Produs 4 Mii Lei %

Clienţi

Interni

Clientii Fideli Meniul

Zilei

Meniul

Weekend

Meniul

Special

Meniul

Bonus

20.000 21,74%

Institutii de

invatamant

Meniul

Special

Meniul

Zilei

Meniul

Weekend

Meniul

Bonus

45.000 48,92%

Companii Meniul

Zilei

Meniul

Special

Meniul

Bonus

Meniul

Weekend

27.000 29.34%

Total piaţă internă 92.000 100%

Anul (N+1)



Mii Lei


Produs 1 Produs 2 Produs 3 Produs 4 Mii Lei %

Clienţi

Interni

Clinetii fideli Meniul

Zilei

Meniul

Weekend

Meniul

Bonus

Meniul

Special

35.000 36,23%

Institutii de

invatamant

Meniul

Special

Meniul

Zilei

Meniul

Bonus

Meniul

Weekend

40.000 41,40%

Companii Meniul

Zilei

Meniul

Special

Meniul

Bonus

Meniul

Weekend

21.600 22,37%


Anul (N+2)



Mii Lei


Produs 1 Produs 2 Produs 3 Produs 4 Mii lei %

Clienţi

Interni

Clientii Fideli Meniul

Zilei

Meniul

Weekend

Meniul

Special

Meniul

Bonus

42.000 41,41%

Institutii de

invatamant

Meniul

Special

Meniul

Zilei

Meniul

Bonus

Meniul

Weekend

42.000 41,41%

Companii Meniul

Zilei

Meniul

Bonus

Meniul

SPecial

Meniul

Weekend

17.430 17,18%


Finantarea se va face prin contractarea unui credit in valoare de 30.000 de euro

9

Concluzii

De pe urma ideilor generate de participarea mai multor persoane la diferite actiuni,nu

numai organizaţia are de câştigat, ci si clienţii interni care isi spun punctul de vedere in

speranta ca vor fi ascultati si situatia li se va imbunatati considerabil la locul de munca.

Acestia vor fi lipsiţi de frustrări si foarte motivaţi să lucreze intr-o o companie pentru care

cunosc nivelul la care se situează aceasta pe piaţă, care îî sunt avantajele şi care îî sunt

dezavantajele.

Este extrem de important ca acţiunile de comunicare să fie încurajate şi promovate de

marketingul intern care este foarte esenţial în cadrul unei organizaţii. O comunicare

transparentă motivează clienţii interni şi totodată ii si încurajează.

Activităţile prezentate mai sus în vederea rezolvării hibelor de natură comunicaţională

sunt activităţi ce ţin de marketingul intern al unei organizaţii şi sunt un puternic factor

motivator în relaţia organizatiei cu clientului intern.

Marketingul intern intr-o companie este pana la urma arta de a trata angajatii ca si cum

ar fi clienti. Cu cat organizatia este mai implicata in efortul de marketing, cu atat mai mult

exista premise mai realiste si grad ridicat de valoare pentru consumatori astfel incat sa

genereze un volum mai mare de vanzari si un profit crescut.

Importanţa rezultata din activitatea de marketing intern asupra managementului

resurselor umane din organizaţia Aga International Asigurări România este absolut necesara si

daca pana in prezent ridica anumite probleme, organizatia isi doreste neaparat rezistenta pe

termen lung si schimbarea anumitor lucruri in ceea ce priveste motivarea si loializarea

angajatilor sai.

BIBLIOGRAFIE

1. Adăscăliţei V.- Introducere in marketingul relational, editura Universitara, 2006, Bucuresti;

2. Balaure Virgil – Marketing, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Uranus, 2003; 3. Barry Amanda – PR Power – Inside secrets from the World of Spin, First Edition,

Virgin Books, 2002;

4. Batram Peter, Coulson Thomas Colin – The complete spokesperson , Kogan Limited, 1991;

5. Beveridge Albert J. – The Art of public Speaking, Fourth Edition, Eorgetown Publishing House, 1998;

6. Bradley Nigel – Marketing Research-tools and techniques, Oxford University Press Inc., United States,2007;

7. Cătoiu Iacob - Cercetări de marketing, editura Uranus, Bucuresti, 2002; 8. ..Testul chestionar a fost preluat din: Managementul resurselor umane scris de Ioan

Pastor si Adrian Petelean, lansat de editura Risoprint, Cluj-Napoca 2006 –

Diagnosticarea sistemului motivational al angajatilor;

9. Petrescu Silvia, “Analiză şi diagnostic financiar-contabil”- Ghid teoretico-aplicativ- Ediţia a III-a, revizuită şi actualizată, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010;

10. Vasile Robu, Ion Anghel, Elena- Claudia Şerban – Analiză şi Evaluare Economico-Financiară, Ed. Economică, 2014;

11. Buşe, L., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

10

PROCEDURĂ OERAŢIONALĂ PRIVIND ELABORAREA

PROIECTULUI DE BUGET

Tănase Nicoleta

Facultatea De Ştiinţe Economice

Specializarea Contabilitate Şi Informatică De Gestiune

Abstract

Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă instrumentul principal de conducere,

prognozare şi analiză a activităţii economico-financiară a instituţiei.

La elaborarea şi executarea bugetului stau principiile universalităţii, publicităţii,

unităţii, anualităţii şi specializării bugetare.

În proiectul de buget se vor prezenta toate fondurile publice alocate unui ordonator

principal de credite, provenind din:

- bugetul de stat, inclusiv cele pentru proiecte cu finanţare europeană; - credite externe; - credite interne; - venituri proprii; - fonduri externe nerambursabile de preaderare, alţi donatori, alte facilităţi postaderare

Informaţiile prezentate în proiectul de buget vor cuprinde:

- realizările anului precedent, - execuţia preliminată pe anul în curs; - propunerile de buget pentru anul viitor; - estimările pentru încă trei ani (următori anului pentru care se elaborează

propunerea de buget). Estimările vor fi întocmite în preţuri curente, respectiv

preţurile fiecărui an al perioadei de referinţă.

Proiectele de buget ale fiecărui ordonator principal de credite se întocmesc în

conformitate cu clasificaţia bugetară a indicatorilor finanţelor publice, aprobată prin

Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1954/2005, cu modificările şi completările

ulterioare.

PROCEDURĂ OERAŢIONALĂ PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI DE

BUGET

Bugetul fiecărei instituţii publice este parte integrantă a bugetului de stat. Potrivit

prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice cu modificările şi complerările

ulterioare, elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului de stat se desfăşoară potrivit unui

calendar bugetar, după cum urmează:

1. Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1 august a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul

macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile

de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

Stabilirea limitelor de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, se face în

funcţie de :

indicatorii macroeconomici; estimarea veniturilor bugetului general consolidat; finanţarea politicilor publice prioritare selectate de ordonatorii principali de

credite în conformitate cu angajamentele asumate de ţara noastră în

momentul integrării;

11

asigurarea cu prioritate a finanţării proiectelor din cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, precum şi altor

programe/facilităţi/instrumente postaderare;

ţinta stabilită pentru deficitul bugetului general consolidat corelată cu evoluţia prognozată a celorlalţi indicatori macroeconomici;

2. Limitele de cheltuieli aprobate şi stabilite pe ordonatori pricipali de credite pot fi redimensionate de către Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de

toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză sau în cazul modificării ulterioare a

legislaţiei din domeniu, în funcţie de specificul ordonatorului principal de credite,

cu informarea Guvernului.

3. Direcţia Economică,, în baza scrisorii cadru primite de la Ministerul Finanţelor Publice, solicită tuturor compartimentelor din structura instituţiei, implicate în

fundamentarea proiectului de buget şi ordonatorilor secundari şi terţiari de credite

aflat în subordinea instituţiei, propuneri privind proiectul de buget pe anul

următor şi estimări pentru încă trei ani, detaliate potrivit clasificaţiei bugetare. La

elaborarea propunerilor de buget, compartimentele au în vedere următoarele:

contextul macroeconomic existent ( indicatorii macroeconomici comunicaţi de Comisia Naţională de Prognoză);

reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică aprobată la data elaborării proiectului de buget;

evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate; acţiuni noi, evenimente aniversare ce urmează a se desfăsura în perioada

pentru care se elaborează proiectul de buget şi estimările;

cheltuielile de personal se stabilesc, de regulă, la nivelul celor înregistrate în luna decembrie a anului curent pentru anul următor, ţinând cont de numărul

maxim de posturi necesar a fi finanţat şi de eventuale modificări legislative

care pot intra in vigoare;

cheltuielile cu bunuri şi servicii se detaliează pe fiecare tip de cheltuială (se prezintă, de fapt un necesar de bunuri materiale şi servicii pentru

achiziţionat în anul respectiv) , ţinând cont de normativele de consum

stabilite pentru materiale, rechizite, piese de schimb, combustibil,

baremurile de cheltuieli pentru cazarea în străinătate şi pentru diurnele de

deplasare în ţară şi străinătate, baremurile pentru cheltuielile de protocol,

aprobate de Guvern prin ordonanţe şi hotărâri;

cheltuielile privind transferurile între unităţi ale administraţiei publice (cheltuielile cu funcţionarea ordonatorilor secundari şi terţiari de credite ai

instituţiei) se asigură, potrivit legii, din venituri proprii şi subvenţii-sume

alocate de la bugetul de stat.Aceste cheltuieli se stabilesc ţinând cont de

structura organizatorică aprobată, de programul institutului, accentuându-se

preocuparea pentru sporirea veniturilor proprii, în scopul reducerii

subvenţiilor;

cheltuielile privind alte transferuri cuprind contribuţia anuală la bugetele organismelor parlamentare internaţionale din care instituţia face parte;

cheltuielile privind asistenţa socială se stabilesc potrivit actelor normative ce reglementează aceste drepturi, în vigoare, la momentul fundamentării

proiectului de buget;

pentru cheltuielile de investiţii se prezintă programul de investiţii publice detaliat pe:

A. Obiective/Proiecte de investiţii în continuare;

B. Obiective/Proiecte de investiţii noi;

C. Alte cheltuieli de investiţii, detaliate pe:

a) achiziţii de imobile;

12

b) dotări independe; c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate,

fezabilitate şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii,

inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor şi

autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege;

d) cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică, pentru probe tehnologice, teste şi predare la beneficiar şi de execuţie privind

consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea

efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale,

inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor,

autorizaţiilor şi acordurilor prevazute de lege;

e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrametrie, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli

asimilate investiţiilor, potrivit legii;

f) cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică şi de execuţie privind reparaţiile capitale, precum şi alte categorii de lucrări de

investiţii, cu excepţia celor incluse la lit.d).

Programul de investiţii publice se prezintă pe surse de finanţare, pe capitole de

cheltuieli şi, detaliat, pe clasificaţiei economică. Pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în

programul de investiţii se prezintă informaţii financiare şi nefinanciare.

Informaţiile financiare includ:

- valoarea totală a proiectului;

- creditele de angajament;

- creditele bugetare;

- graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;

- analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;

- costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.

Informaţiile nefinanciare includ:

-strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu priorităţile

investiţionale şi legătura între diferite proiecte, criteriile de analiză care determină

introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi în detrimetrul celor în

derulare.

- descrierea proiectului;

- stadiul fizic al obiectivelor.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în

programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, documentaţiile tehnico-

economice, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de

fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor

de investiţii, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

Încadrarea activelor fixe prevăzute la art.71.01 Active nefinanciare se face în

conformitate cu prevederile H.G. nr.2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind

clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

4. Propunerile primite de la compartimentele de specialitate din cadrul instituţiei sunt analizate, verificate şi centralizate de personalul cu atribuţii în acest sens din

cadrul Direcţiei Economice. După elaborarea proiectului de buget şi avizarea

acestuia de Directorul Economic se întocmeşte un memorandum intern prin care

se prezintă, Ordonatorului principal de credite, modul în care au fost fundamentate

cheltuielile, detaliate pe structura clasificaţiei bugetare. Ordonatorii principali de

credite au obligaţia de a depune propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la

acesta, pentru anul următor cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările

pentru anii următori, comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, însoţite de

documentaţii şi fundamentări detaliate;

13

5. În situaţia în care propunerea de buget nu este aliniată la strategia fiscal-bugetară şi metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanţelor

Publice va avea autoritatea de a respinge propunerile de buget, potrivit

prevederilor art.34(4) din Legea nr.500/2002 privind Finanţele Publice cu

modificările şi completările ulterioare şi ale art.21 alin.(3) din Legea nr.69/2010 ;

6. Proiectul de buget şi anexele la acesta, refacute, se depun la Ministerul Finanţelor Publice, pâna la data de 15 septembrie a fiecărui an;

7. Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare

şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la

data de 30 septembrie a fiecărui an;

8. Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză, definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor

principali de credite şi al bugetului propriu şi proiectele legilor anuale, pe care le

depune la Guvern, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.

9. După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a

fiecărui an;

Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare

pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi;

După ce Legea bugetului de stat a fost publicată în Monitorul Oficial, Ordonatorul

principal de credite sau persoanele împuternicite, analizează şi aprobă propunerea făcută de

Direcţia Generală Economică privind repartizarea creditele bugetare aprobate, pentru fiecare

compartiment de specialitate (direcţie generală/direcţie/serviciu) din cadrul instituţiei,

precum şi propunerea de repartizare la nivel de titlu/articol/alineat bugetar înaintată, pentru

bugetul propriu ordonatorii secundari şi terţiari de credite aflat în subordine. Pentru asigurarea

unei execuţii bugetare prudente, creditele bugetare vor fi repartizate, după reţinerea a 10% din

prevederile bugetare aprobate, cu excepţia cheltuielilor de personal, cheltuielile acordate în

bani, de natura asistenţei sociale, sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia

Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului şi a celor care decurg din

obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral.

Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după

examinarea de către Guvern a raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi a

opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai

în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea

instituţiei publice, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea

exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în anul bugetar precedent,

limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului

precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorul principal

de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care

acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

2 Documente utilizate

2.1 Lista şi provenienţa documentelor

Anexele A, B şi C la proiectul de buget, aprobate de Ordonatorului principal de credite

se transmit Ministerului Finanţelor Publice, în vederea includerii în proiectul bugetului de

stat.

2.2 Conţinutul şi rolul documentelor

Anexele la proiectul de buget sunt următoarele:

14

Anexa A – cuprinde „Documentul sinteză privind priorităţile strategice pe termen

mediu ale Senatului României pentru anul pentru care se elaborează proiectul de buget

şi estimările pentru încă trei ani. ” Informaţiile din acest document oferă o imagine

cuprinzătoare asupra activităţii ordonatorului de credite şi sunt structurate pe următoarele

secţiuni:

prezentarea generală a ordonatorului principal de credite – prin includerea unor date generale care să reflecte mandatul, rezultatele obţinute în

activitatea sa;

misiunea instituţiei publice şi cadrul legal de funcţionare - exprimă în mod clar şi consistent rolul instituţiei în cadrul administraţiei publice precum şi

rezumatul analitic al funcţiilor şi responsabilităţilor de bază ale acesteia, pe

baza actelor normative de funcţionare.

priorităţile strategiei pe termen mediu- se vor specifica sarcinile cele mai importante care trebuie îndeplinite pe orizontul de referinţă şi care dictează

şi distribuţia resurselor financiare.

componenţa sistemului de finanţare – se vor prezenta sursele de finanţare şi componenţa fiecărei surse în totalul finanţării;

menţiuni speciale - se va menţiona dacă ordonatorul principal de credite îndeplineşte şi calitatea de Autoritate de management, Organism

intermediar/ Operartor programsau Beneficiar pentru programele aferente

Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, precum şi altor facilităţi şi

instrumente postaderare. Ordonatorii principali de credite care au calitatea

de beneficiari vor prezenta succint cele mai relevante proiecte cofinanţate

din fonduri europene postaderare cuprinse în proiectul de buget.

Se vor prezenta şi informaţii referitoare la implementarea programelor respective,

obstacole întâmpinate, riscuri legate de implementare şi măsurile corective adoptate, după

caz.

politica în domeniul investiţiilor publice.

sinteza programelor finanţate prin proiectul de buget al ordonatorului principal de credite, care va reflecta principalele programe finanţate prin

proiectul de buget, fondurile alocate pe orizontul de referinţă;

Anexa B – cuprinde, în cazul instituţei noastre, următoarele formulare în care sunt

prezentate propunerile de buget pentru anul bugetar pentru care se solicită bugetul şi

estimarea acestora pe încă 3 ani:

Formularul Cod 01 reprezintă o sinteză a fondurilor alocate, pe surse şi pe titluri de cheltuieli;

Formularul Cod 02 prezintă bugetul detaliat pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate de cheltuieli, finanţat integral din

bugetul de stat;

Formularul Cod 03 reprezintă lista instituţiilor publice aflate în coordonarea şi/sau subordonarea ordonatorului principal de credite, precum

şi a structurilor finanţate prin bugetul acestuia;

Formularul Cod 06 reprezintă numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază, finanţate integral de la bugetul de stat;

Formularul Cod 13 prezintă bugetul detaliat pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate de cheltuieli, finanţat integral din

venituri proprii;

Formularul Cod 14 reprezintă numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază, finanţate integral din venituri proprii;

15

Formularul Cod 15 reprezintă o sinteză a bugetului instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, pe surse şi pe titluri de cheltuieli

Formularul Cod 16 prezintă bugetul instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, detaliat pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri,

articole şi alineate de cheltuieli.

Formularul Cod 17 reprezintă numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază, sumele fiind alocate din bugetele instituţiilor publice

finanţate parţial din venituri proprii. prezintă fundamentarea cheltuielilor.

Formularul Cod 18 reprezintă o sinteză a bugetului instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, pe surse şi pe titluri de cheltuieli.

Formularul Cod 19 prezintă bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, detaliat pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri,

articole şi alineate de cheltuieli.

Formularul Cod 26 reprezintă sinteza finanţării programelor; Formularul Cod 27 reprezintă sinteza Fişa programului;

Programul reprezintă în faza de elaborare a bugetului, instrumental de luare

a deciziei cu privire la stabilirea priorităţilor din cadrul strategiei sectoriale,

iar în faza de execuţie bugetară, să evidenţieze eficienşa cu care s-au

cheltuit fondurile publice pentru atingerea scopului/ţintei care face obiectul

programului.

Activitatea unui ordonator principal de credite poate face obiectul unuia sau mai

multor programe care trebuie să realizeze un obiectiv pe care acesta îl are de îndeplinit:

- pentru ca un program să îşi atingă scopul, la nivelul ordonatorului de credite acesta poate fi realizat sub forma unuia sau mai multor proiecte;

- pentru realizarea unui proiect se pot stabili una sau mai multe măsuri; - proiectele sau măsurile pot face obiectul unei diviziuni a clasificaţiei

bugetare funcţionale.

Evaluarea financiară a programelor însumată trebuie să fie mai mică sau cel mult egală

cu nivelul creditelor bugetare prevăzute în bugetul ordonatorului principal de credite.

Bugetul unui ordonator principal de credite poate asigura sursele de finanţare pentru

următoarele categorii de programe:

- programe-suport pentru funcţionarea instituţiei publice; - programe ale căror rezultate pot fi urmărite prin indicatori de eficienţă

şi rezultate.

Formularul Cod 28 reprezintă Programul de investiţii publice pe grupe de investiţii şi surse de finanţare, obţinut prin centralizarea fişelor obiectivelor

de investiţii prezentate pe formularul Cod 29

Formularul Cod 29 prezintă Fişa obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii;

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli assimilate investiţiilor se cuprind în

programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile

tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea

efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor

legale.

Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă

valoarea fiecărui obiectiv/proiect de investiţie şi a lucrăriloe de intervenţii, în funcţie de

evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar preventiv

propriu.

Pentru investiţiile publice a căror durată de realizare se încadrează în anul bugetar,

precum şi a altor cheltuieli de investiţii care se realizează în anul bugetar, respectiv în

formularele Cod 28 şi 29, rândul “credite de angajament” este egal cu rândul “credite

bugetare”.

16

Anexa C – cuprinde, în cazul instituţiei noastre, următoarele formulare în care sunt

prezentate propunerile de buget pentru anul bugetar pentru care se solicită bugetul şi

estimarea acestora pe încă 3 ani:

Formularul Cod 40 prezintă fundamentarea cheltuielilor pentru cazare şi transport. Acest formular se completează şi pentru ordonatorii secundari şi

terţiari de credite ai instituţiei;

Formularul Cod 72 prezintă fundamentarea contribuţiilor şi cotizaţiilor pe care instituţia le plăteşte la organismele internaţionale la care este afiliat;

Formularul Cod 85 prezintă lista detaliată a poziţiei C “Alte cheltuieli de investiţii” lit.b) “Dotări independente”. Acest formular se completează,

dacă este cazul şi pentru ordonatorii secundari şi terţiari de credite ai

instituţiei;

Formularul Cod 86 prezintă lista detaliată a poziţiei C “Alte cheltuieli de investiţii” lit.c) “cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate,

fezabilitate şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii, inclusiv

cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor şi acordurilor

prevăzute de lege. Acest formular se completează, dacă este cazul şi pentru

ordonatorii secundari şi terţiari de credite ai instituţiei;

Formularul Cod 88 prezintă lista detaliată a poziţiei C “Alte cheltuieli de investiţii” lit.e) “lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrametrie,

determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli

asimilate investiţiilor, potrivit legii; Acest formular se completează, dacă

este cazul şi pentru ordonatorii secundari şi terţiari de credite ai instituţiei.

Concluzii

Bugetul de venituri si cheltuieli este instrumentul principal de conducere, prognozare

si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei publice si cuprinde resursele

financiare pentru realizarea obiectivelor propuse, in perioada exercitiului financiar. Putem

spune că bugetul are roluri importante în:

planificarea din punct de vedere financiar a activităţilor;

contribuie la rentabilitatea financiară a activităţii;

pe baza lui, se pot lua decizii cu privire la activitatea desfăşurată;

arată o imagine asupra tuturor resurselor folosite;

ajută la realizarea analizei financiară evidenţiindu-se dacă activitatea şi-a atins scopul

din punct de vedere financiar sau nu.

BIBLIOGRAFIE:

1. Constituţia României, republicată; 2. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice cu modificările şi completările ulterioare; 3. OMFP nr.1954/2005 pentru aprobarea Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice; 4. OMFP nr.1159/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind conţinutul, forma de

prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite în scopul

finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni;

5. OMFP nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice;

6. Scrisoarea cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, cât

şi pentru următorii 3 ani, precum şi limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali

de credite;

7. Alte regulamente şi reglementări specifice instituţiei publice.

17

TEHNOLOGIA BANILOR VIRTUALI

Matei Claudiu-Nicolae

Facultatea de Adminisţratie Publică

Specializarea Adminisţratie Publică

Abstract

Dezvoltarea tehnologiei blochează schimbarea fundamentală a rolului jucătorilor tradiţionali

în finanţe şi contabilitate. În prezent, tranzacţiile sunt posibile numai prin încrederea specială a

băncilor şi a altor furnizori de servicii financiare. În viitor, blocul poate prelua acest rol. Chiar şi în

afara sectorului financiar, companiile inovatoare dezvoltă noi aplicaţii bazate pe această

infrastructură. Această lucrare albă introduce Blockchain, evidenţiază aplicaţiile sale şi subliniază

dezvoltarea potenţială a acestei tehnologii în următorii câţiva ani.

Originile Blockchain-ului se află în Bitcoinul criptocurrency. În noiembrie 2008, o persoană

necunoscută aflată sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a publicat un concept tehnic pentru numerar

în numerar intitulat "Bitcoin: un sistem electronic de numerar de tip “peer-to-peer” 1. La început, în

special experţii în criptografie au folosit ca monedă bătăliile, bătăile de astăzi se bucură de aceeaşi

încredere ca şi moneda de stat.

Nakamoto nu a fost în niciun caz primul care a încercat crearea de bani digitali. Cu toate

acestea, încercările predecesorilor săi au eşuat, deoarece o autoritate centrală a trebuit să

monitorizeze toate tranzacţiile din zona monetară pentru a preveni riscul aşa-numitelor duble de

cheltuieli.

TEHNOLOGIA BANILOR VIRTUALI

Blocul este o bază de date în care se înregistrează toate tranzacţiile bitcoin. Procesul

de validare a tranzacţiilor ("mining") combină tranzacţiile în blocuri. Fiecare bloc se referă la

blocul valid anterior, creând un lanţ numit "lant bloc". Unii participanţi la reţea, aşa-numiţi

"mineri", se luptă pentru a crea noi blocuri de tranzacţii. Deoarece primul miner care găseşte

un nou bloc primeşte o recompensă sub forma unor noi Bitcoins. Pentru a găsi un bloc

necesită o dovadă a muncii computaţional intensivă.

Dubla cheltuială este destinul comun al tuturor informaţiilor digitale, fie că sunt unităţi

monetare sau lucrări protejate prin drepturi de autor: nu sunt rivalitate. Spre deosebire de

lumea obiectelor fizice, bunurile digitale pot fi înmulţite pe o perioadă nedeterminată. Acest

lucru face posibilă utilizarea acestora fără a restrânge folosirea altora, adevărat cu motto-ul

"totul este o copie". Un sistem valutar funcţional se bazează pe atribuirea exclusivă a

drepturilor de utilizare către unităţile sale de valoare internă.

Procesul de verificare a muncii implică colectarea tranzacţiilor de aşteptare într-un

bloc nou şi ataşarea noului bloc la blocul de blocuri. Fiecare bloc conţine în plus faţă de

tranzacţiile colectate, valoarea hash a blocului anterior (concatenarea blocurilor), un

timestamp şi un nonce (un şir aleator). Minerii iterează nonce şi formează valoarea hash a

noului bloc după fiecare repetare. Valoarea hash este comparată cu pragul de reţea 2

(Dificultate). Dacă valoarea hash este mai mică decât pragul, atunci un bloc este valabil şi

ataşat la blocul de blocuri. Mineritul care a găsit noul bloc primeşte o recompensă sub formă

de Bitcoins nou creat. Datorită capacităţii enorme de calcul a întregii reţele, blocul este

considerat a fi practic imposibil de manipulat. Pentru a schimba ulterior tranzacţiile

individuale în blocul de blocuri, dovezile de lucru pentru blocurile ulterioare ar trebui

redesenate. În plus, ceilalţi participanţi ar trebui să accepte blocul modificat ulterior.

Cei mai probabili candidaţi în acest moment sunt două tandemuri de competitori cu

suficientă răspândire dar şi putere supra-statală, ameninţate de tehnologie dar care pot să o şi

fructifice din plin.

Un astfel de tandem este Google/Facebook, companii care împreună intermediază mai

mult de jumătate din traficul online. Includerea unui sistem simplu şi universal de plăţi era un

18

pas firesc pentru ele chiar şi dacă n-ar fi apărut blockchain. Deşi există speculaţii că ambele ar

investiga tehnologia, încă n-a apărut nici o informaţie. Provocările pentru ele sunt multiple –

Google a eşuat până acum în aproape toate proiectele care nu sunt legate de afacerea

principală, căutarea (unul din ele fiind chiar sistemul de plăţi Google Wallet), iar Facebook

nici măcar nu prea s-a aventurat în zone conexe. însă dacă oricare dintre ele ar reuşi într-un

astfel de proiect, asta i-ar multiplica încasările de acum. Ameninţarea blockchain nu este

vitală, sau nu pare în acest moment, dar competiţia reciprocă nu le permite să ignore

potenţialul.

Celălalt tandem este Visa/Mastercard, cei doi mari emitenţi internaţionali de carduri –

în fapt reţele uriaşe de comunicaţii prezente şi necesare la fiecare bancomat, în magazinele de

la colţul străzii sau online. Pentru ele, ameninţarea blockchain este vitală, motiv pentru care

nu-şi permit să îl ignore. Pe de altă parte, ele trebuie să facă o echilibristică foarte fină între

reglementările legale de pe fiecare piaţă unde operează şi o tehnologie care le-ar consolida

prezenţa şi independenţa. Însă le este de maxim ajutor faptul că băncile centrale şi comerciale

au sărit în barcă, fie şi doar pentru a fi azvârlite mai târziu.

Spre deosebire de bazele de date tradiţionale, blocul nu este păstrat pe un singur

computer (server). Toţi participanţii la reţea ("noduri complete") au o copie completă a

blocului complet în spaţiul de stocare local. De aceea vorbim despre o bază de date replicată

şi partajată. Această caracteristică permite tuturor abonaţilor din reţea să gestioneze

tranzacţiile la nivel local, i. să se valideze fără a trebui să se bazeze pe un supraveghetor

extern.

Dezvoltarea Blockchain-ului

Bank of England explorează posibilitatea introducerii unei monede numite RSCoin, asupra căreia să aibă control complet şi care să elimine necesitatea băncilor comerciale

– clienţii ar urma să îşi deconteze tranzacţiile direct cu băncile centrale.

Banca Centrală a Chinei vrea să treacă la o versiune de monedă digitală care să ajute la internaţionalizarea yuanului dar să-i permită totuşi să păstreze suveranitatea

monetară.

Banca Centrală a Rusiei le va permite băncilor să folosească blockchain pentru operarea tranzacţiilor între ele. Iar Depozitarul Central de la Moscova vrea să

pornească la anul un sistem de vot electronic prin blockchain.

Banca Centrală a Australiei a făcut la începutul acestui an o simulare de tranzacţionare prin blockchain cu 10 dintre cele mai mari bănci ale lumii.

Banca Centrală a Canadei testează tehnologia blockchain pentru un sistem de trimiteri de bani.

Banca Centrală a Olandei, stat membru al zonei euro de altfel, menţionează în raportul de anul acesta posibilitatea creării unei monede naţionale paralele bazată pe bitcoin –

i-a găsit chiar şi un nume de lucru: DNBCoin.

Banca Centrală Europeană, prin vocea unui membru al board-ului executiv răspunde că „adevărul e undeva la mijloc” la întrebarea dacă Distributed Ledger Technology

(numele generic pentru blockchain) este „panaceu sau foc de paie”.

Rezerva Federală a SUA este „optimistă” în privinţa blockchain şi consideră că va duce la cea mai profundă transformare a sistemului financiar de după anii ’70, potrivit

declaraţiilor unuia dintre membri.

42 de bănci comerciale mari ale lumii au format anul trecut consorţiul R3, de dezvoltare şi cercetare blockchain. Printre ele Goldman Sachs, JP Morgan, Citi, Bank

of America, Société Générale UBS, Credit Suisse, RBS, BNP Paribas, HSBC,

Barclays, Nomura, Deutsche Bank, Société Générale, Unicredit, ING.

http://www.telegraph.co.uk/business/2016/03/13/central-banks-beat-bitcoin-at-own-game-with-rival-supercurrency/http://www.pbc.gov.cn/english/130721/3017134/index.htmlhttps://www.cryptocoinsnews.com/blockchain-for-banks-russian-central-bank/http://www.smh.com.au/business/banking-and-finance/commonwealth-bank-of-australia-tests-blockchain-trading-with-10-global-banks-20160120-gmalvp.htmlhttp://www.coindesk.com/royal-bank-canada-reveals-blockchain-remittance-trial-ripple/http://www.coinfox.info/news/5173-netherlands-to-create-blockchain-based-national-digital-currencyhttps://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2016/html/sp160425_2.en.htmlhttp://www.smh.com.au/business/banking-and-finance/commonwealth-bank-of-australia-tests-blockchain-trading-with-10-global-banks-20160120-gmalvp.htmlhttps://en.wikipedia.org/wiki/R3_(company)

19

Vicepreşedintele Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, prevesteşte dispariţia băncilor în doar 10 ani ca urmare a tehnologiei blockchai

Bitcoin e mort, trăiască Blockchain: cum va arăta moneda viitorului.

La început a fost doar fantezia anarhistă a unor programatori… dar de când capitalizarea

totală a ajuns la 6 miliarde de dolari, cât o companie mare, când în jurul conceptului s-au

construit burse şi s-au trăit drame, fenomenul Bitcoin n-a mai putut fi ignorat.

Apoi a urmat etapa în care instituţiile financiare tradiţionale au început să analizeze ce se

întâmplă şi ce au de învăţat. Emitenţii Visa şi MasterCard, apoi băncile centrale sau

comerciale din Polonia şi Olanda au început să adopte tehnologia din spatele „monedei”. Iar

Microsoft sau Bloomberg deschid lista companiilor care acceptă plăţi în Bitcoin.

Pe de altă parte, guvernele s-au speriat teribil, în frunte cu, surprinzător, al Rusiei, unde

mijloacele de plată electronice sunt cele mai răspândite de oriunde. Abia recent a apărut

propunerea de-a criminaliza cu totul tehnologia care face posibil Bitcoin.

Şi asta, chiar în condiţiile în care aproape nimeni nu înţelege despre ce este vorba.

(Img.1)

(http://riscograma.ro/9492/bitcoin-e-mort-traiasca-blockchain-cum-va-arata-

moneda-viitorului/)

Un lucru este anonimitatea: Toate tranzacţiile sunt publice dar nimeni nu ştie cine este

titularul fiecărui bitcoin în parte. Exact ca o acţiune la purtător, cine are cheia poate folosi

banii. Cu efectul advers previzibil – cine pierde cheia rămâne fără orice posibilitate, teoretică

sau practică, de-a accesa banii, care astfel dispar. Anonimitatea este motorul care a dus

cotaţiile atât de sus – bitcoin este folosit în principal pe pieţele negre, de cei care vor să-şi

cumpere droguri sau alte bunuri şi servicii ilegale. Însă nu-i atât de simplu.

Un lucru rămâne însă de pe urma Bitcoin, cel care le-a reţinut de fapt atenţia tuturor:

se numeşte blockchain şi este sistemul prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate

în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur păstrător al informaţiei. Până la punctul în

care se ridică problema dacă în zece ani de acum încolo va mai fi nevoie de bănci centrale,

bănci comerciale sau monede naţionale.

Se vorbeşte despre moneda viitorului şi dacă ea va fi tot dolarul, sau yuanul sau un coş

internaţional – iar răspunsul dezamăgitor este probabil niciunul, deşi ajutorul poate veni din

cele mai neaşteptate locuri. Moneda viitorului va fi socială cum este Facebook, algoritmică la

fel ca Google şi anarhistă exact ca Bitcoin!

BLOCK CHAIN IN DOAR 5 ANI

http://www.econotimes.com/Banks-Will-Disappear-By-2026-Due-To-Blockchain-Technologies-Says-Sberbank-Vice-President-190178http://riscograma.ro/9694/ce-este-blockchain-si-cum-va-schimba-tot-ce-stiai-despre-bani/

20

Sursa : (https://decentral.market/)

Instrumentele Blockchain-ului

Predicţia mea este că anul 2018 va fi anul în care PayPal anunţă modul în care vor

utiliza tehnologia blocurilor. Când se va întîmpla anunţul de blocare al PayPal, un inundaţii de

investitori vor deschide ochii spre potenţialul lui Paypal şi vor merge în gangsteri. Ei vor

analiza numerele şi vor vedea că PayPal este gata să facă la sistemul financiar global ceea ce

face Amazon pentru comercianţii cu amănuntul.

Noua conducere vizionară a PayPal este prea savuroasă pentru a ignora tendinţa

blocului. La suprafaţă, tehnologia de blocare poate părea o ameninţare la adresa cotei de piaţă

a PayPal, dar este o oportunitate pentru PayPal să îşi atingă obiectivul iniţial de a fi primul

furnizor de plăţi din lume.

Segwit măreşte dimensiunea blocurilor, corectează maleabilitatea tranzacţiilor şi face

ca scripturile să fie mai uşor de actualizat, precum şi multe alte beneficii.

Acest BIP oferă o modalitate pentru o majoritate simplă de mineri de a coordona activarea

desfăşurării segwit existente cu mai puţin de 95% hashpower. Din mai multe motive, o

reorganizare completă a segwit-ului este dificil de realizat până la expirarea implementării

existente. Acest lucru se datorează faptului că 0.13.1+ are multe funcţii legate de segwit deja

active, inclusiv toate componentele P2P, noul pavilion al serviciului de reţea, mesajele

martor-tx şi bloc, blocurile compacte v2 şi peeringul preferenţial. O redistribuire a segwit-ului

va trebui să redefinească toate aceste lucruri şi făcând acest lucru înainte de expirare ar

complica foarte mult testare

Permisiunile customizabile pentru administrarea blockchain-ului

La fel ca alte soluţii private de blockchain, Multichain are ca scop să elimine

problemele asociate cu moneda bitcoin limitând vizibilitatea registrului anumitor participanţi,

permiţând instituţiilor să seteze controale pe tranzacţile permise şi începând minarea

distributivă.

În ceea ce priveşte anonimitatea, Multichain le permite utilizatorilor să stabilească o listă de

utilizatori cu drepturi care se pot comporta ca noduri ce transmit informaţii reţelei, şi mineri

care să verifice tranzacţiile, inclusiv o metodă prin care nodurile pot verifica dacă alte noduri

au fost aprobate.

21

Se oferă privilegii folosind tranzacţii cu metadata speciale, iar minerul block-ului de

geneză (primul block din blockchain), primeşte drepturi stabilite în reţea şi se comportă ca un

administrator. Acest administrator poate mai apoi să numească alţi administratori în reţea, iar

orice schimbare la consens are nevoie de validare din partea unui număr de participanţi.

De semenea, se pot da permisiuni limitate sau o gamă fixă de numere de block-uri.

Acest lucru diferă de strategia curentă a consensului bitcoin, în care o comunitate distribuită

de dezvoltatori trebuie să introducă schimbări care apoi au nevoie ca o majoritate sau toţi cei

care procesează tranzacţii să facă upgrade în reţea către noua versiune de software.

Concluzie

În loc să alegem o singură definiţie, ar fi mai bine să ne gândim la tehnologia

blockchain ca la o gamă de scopuri larg definite pe care instituţiile financiare speră să le

dezlege prin registrele distribuite in cele din urmrma aceasta este concluzia mea si de

asemenea parerea mea despre blockchain este una pozitiva.

BIBLOGRAFIE

1. https://goanadupabitcoin.ro/stiri-bitcoin/blockchain-avantaje-si-dezavantaje.html 2. http://riscograma.ro/9694/ce-este-blockchain-si-cum-va-schimba-tot-ce-stiai-despre-

bani/

3. http://bitcoinmagazine.com/17066/first-blockchain-wedding-2 4. http://digitalcurrency.unic.ac.cy/certificates 5. https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/

attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledgertechnology.pdf

6. http://www.coindesk.com/isle-of-man-trials-first-government-runblockchain-project/ 7. https://www.linkedin.com/company/r3cev-llc 15 www.ibtimes.co.uk/deloitte-

delving-into-ethereum-erisripple-1515494

8. http://www-935.ibm.com/services/us/gbs/thoughtleadership/ internetofthing

https://goanadupabitcoin.ro/stiri-bitcoin/blockchain-avantaje-si-dezavantaje.htmlhttp://bitcoinmagazine.com/17066/first-blockchain-wedding-2http://digitalcurrency.unic.ac.cy/certificateshttp://www.coindesk.com/isle-of-man-trials-first-government-runblockchain-project/

22

MICILE AFACERI SUSTENABILE

STUDIU DE CAZ “INTRETINERE CORPORALA CU

SALON SPA AMOSITA RO S.R.L.”

Avasilichii Luminiţa Ionela

Facultatea de Adminisţratie Publică

Specializarea Adminisţratie Publică

Abstract

Succesul unei întreprinderi, în privinţa activităţii sale de marketing, depinde nu numai de

ocazionale sclipiri de geniu ci şi de efortul consecvent de elaborare şi împlinire a planului de

marketing. Procesul de planificare se materializează într-un plan de marketing care va fi comunicat

organizaţiei în vederea aplicării. Planul de marketing este instrumentul cu ajutorul căruia sunt

direcţionate activitatea de marketing şi resursele firmei pentru îndeplinirea obiectivelor de marketing

ale acesteia. O etapă deosebit de importantă a procesului planificării de marketing este desfăşurarea

auditului intern şi extern.

Definirea obiectivelor şi elaborarea unor strategii de marketing adecvate presupun

desfăşurarea prealabilă a unui audit de marketing. Aceasta este una dintre cele mai importante etape

ale elaborării planului de marketing. În fiecare an, cu ocazia elaborării planului de marketing se

desfăşoară şi un audit de marketing. Deşi este un proces care presupune importante investiţii în timp,

auditul este recomandat tuturor întreprinderilor interesate să îşi orienteze în mod adecvat propria

activitate de marketing. Auditul de marketing poate fi realizat de consultanţi externi sau de către

propriile forţe.

STUDIU DE CAZ “ÎNTRETINERE CORPORALĂ CU SALON SPA AMOSITA RO

SRL.”

1. Date generale / cerere de finanţare

1. Numele firmei: SALON SPA AMOSITA RO S.R.L.

2. Codul unic de inregistrare: 286122941

3. Forma juridica de constituire: Societate cu Raspundere Limitata

4. Data infiintarii/Numar Registrul Comertului: 13.02.2018 / J40/12312 / 13.02.2018

5. Activitatea principala a societatii si codul CAEN aferent: 9604

6. Codul CAEN al activitatii pentru care solicita finantare: 9604

7. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Privat

Roman 100 %

Strain 0%

9. Valoarea capitalului social:

10. Adresa, telefon/fax, e-mail:

11. Persoana de contact:

12. Asociati, actionari principali :

Numele si prenumele/Denumire Domiciliu / sediul societatii Pondere in Capital

social %

AVASILICHI LUMINIŢA

IONELA

Bucuresti, Sector 6,

Str.Drumul Taberei nr. 53,

Bl.R6, Ap.78, Sc.B, Romania

100%

200 RON

AVASILICHI LUMINIŢA IONELA

Bucuresti, Sector 6, Str.Drumul Taberei nr. 53, Bl.R6,

Ap.78, Sc.B, Romania

23

13. Categorie IMM:

Micro X

Mica

Mijlocie

Conform prevederilor Legii nr 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii

intreprinderilor mici si mijlocii.

2. Viziune, strategie

Denumirea proiectului: “Intretinere corporala cu SALON SPA AMOSITA RO

S.R.L.”

Activitatea pentru care se solicita finantare consta in prestari servicii de intretinere

corporala, in baza clasei 9604 Activitati de intretinere corporala .

Aceasta clasa include:

-activitatile bailor (comunale) turcesti,

- saunele si baile de abur,

24

- solarele,

- saloanele de slabit,

-saloanele de masaj etc.

25

Esenta afacerii:

Ideea de afacere in acest domeniu a aparut odata cu identificarea nevoilor de

intretinere corporala, de mentinere a tineretii oamenilor din categoria clasei de mijloc si de lux

de servicii din municipiul Bucuresti.

Solicitantul isi propune sa dezvolte o afacere prin care sa ofere servicii de intretinere

corporala, in functie de nevoile clientilor iar prin implementarea acestui proiect isi propune sa

achizitioneze aparatura performanta, care nu exista la aceasta data in Bucuresti, menita sa

ofere tratamente de ultima generatie.

Prin proiect vor fi achizitionate:- echipamente tehnologice

Prin implementarea acestui proiect cu finantare nerambursabila, solicitantul isi propune

atingerea urmatoarelor obiective:

1. Dotarea cu echipamente tehnologice de ultima generatie pentru asigurarea serviciilor de intretinere corporala oferite de salonul SALON SPA AMOSITA RO S.R.L. in

maxim 12 luni de la semnarea acordului de finantare.

2. Crearea a 3 noi locuri de munca, in termen de 12 luni de la semnarea acordului de finantare.

Factorii relevanti:

Localizarea afacerii:

Societatea are sediul in municipiul Bucuresti, Sector 6, Str.Drumul Taberei nr. 53, Bl.R6,

Ap.78, Sc.B, Romania .

Spatiul de lucru este deja primit in folosinta gratuita pentru desfasurarea activitatii

propusa in prezentul proiect. Localizarea afacerii fiind mediul urban ii permite solicitantului

sa fie aproape de clientii educati care au ca prioritate intretinerea corporala si isi doresc sa

arate bine.

Auto-evaluarea tehnologiei ce va fi utilizata:

Intreprinderea va utiliza tehnologie noua, performanta, care va permite sa presteze servicii

complexe de intretinere corporala.

Aparatura tehnologica propusa in proiect:

1. Aparat multifunctional pentru lipomaj si remodelare faciala si corporala (LPG ALLIANCE MED) – 1 buc.

26

2. Aparat presoterapie – 2 buc.

Aceste echipamente inglobeaza tehnologii noi, nu mai vechi de 3 ani si sunt eficiente

si din punct de vedere al rezultatului imediat.

Modul in care intreprinderea isi utilizeaza resursele de munca:

Strategia de resurse umane a solicitantului este de a asigura o forta de munca instruita

si motivata, care va fi preluata in mare parte de pe bancile facultatii sau a colegiilor.

Solicitantul va crea 3 locuri de munca in concordanta cu specificul activitatii de

servicii de intretinere corporala, colectivul de munca va fi format din: 2 operatori de

intretinere corporala si un receptioner cu norma intreaga, pe durata nedeterminata. Compania

va asigura toate resursele necesare, inclusiv instruirea si pregatirea continua a personalului,

pentru dezvoltarea competentelor profesionale si a abilitatilor de a oferi servicii de cea mai

buna calitate.

Firma urmareste sa investeasca permanent creand noi tendinte si contribuind la

cresterea pietei si a clientilor alaturi de partenerii sai.

Managementul proiectului va fi asigurat de catre administratorul societatii, dra.

Avasilichi Luminiţa Ionela, aceasta urmand sa se implice si in activitatea de promovare si

vanzari.

Modul in care intreprinderea isi utilizeaza resursele materiale:

Resursele materiale ale societatii sunt reprezentate de necesitatile de mijloace fixe

(activele imobilizate ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect), spatiul de lucru, utilitati,

servicii diverse, consumabile, materiale igienico-sanitare.

27

Unul din punctele tari ale evolutiei estimative pe termen mediu va fi detinerea unor

avantaje comparative si competitive legate de existenta de echipamente tehnologice inovative

precum si utilizarea fortei de munca bine calificate si cu costuri reduse.

Modul in care intreprinderea isi utilizeaza resursele banesti:

Intreprinderea va utiliza fondurile nerambursabile obtinute prin proiect pentru realizarea

urmatoarelor investitii, la care va contribui si cu aport propriu:

- echipamente tehnologic

Viziunea intreprinderii

Solicitantul isi doreste sa devina un nume local reprezentativ pe piata serviciilor de

intretinere corporala din Bucuresti.

Pentru realizarea acestui obiectiv, intreprinderea are in vedere dezvoltarea continua

prin oferirea de servicii complexe, de calitate, orientate spre nevoile clientului. In acelasi

timp, solicitantul este constient ca evolutia tehnologiei implica adaptarea intreprinderii la

cerintele de pe piata si isi doreste sa detina ultimile tehnologii necesare prestarii serviciilor de

intretinere corporala.

MISIUNEA INTREPRINDERII

“Fii o femeie demnă de admirat-elixir al tinereţii! "

Misiunea SALON SPA AMOSITA RO S.R.L. este sa devina partenerul de incredere

al tuturor persoanelor active, dornice sa traiasca in armonie cu propriul corp si care doresc sa-

si intretina permanent coprul, avand astfel succese maxime in plan profesional si personal. Se

stie ca oamenii frumosi si ingrijiti au intotodeauna un atu in plus .

Perspective pe termen lung -maxim 7 ani

Solicitantul are in vedere ca in urmatorii 7 ani sa-si extinda afacerea si in alte 4 judete din

Romania.

A.

Unde vrei sa ajungi intr-un interval de 3 ani. Fixeaza-ti obiective cuantificabile!

B.

PUNCTE TARI

- Unicitate: centrul va oferi servicii de intretinere corporala, folosind tehnologie de ultima generatie cu ajutorul careia aspectul fizic isi recapata forma tineretii in doar

cateva sedinte. Aceasta tehnologie nu exista in prezent in municipiul Bucuresti ;

- Locatia: Bucurestiul este o locatie propice afacerii intrucat oamenii sunt educati si pun accent pe intretinerea corporala, alocand sume consistente in aceasta directie;

- Personal bine pregatit, cu un comportament amabil si profesionist, cu experienta in domeniu si care va fi permanenta informat la zi cu toate noutatile din domeniul

infrusetarii si intretinerii corporale;

- Diversitate: echipamentele propuse in proiect ofera o gama foarte larga de servicii de infrumusetare si intretinere corporala asa cum este descris si la punctul 4 din prezentul

plan de afaceri;

- Tarife competitive-tarifele vor fi la nivelul pietei bucurestene si la anumite servicii chiar sub preturile celorlalte saloane, datorita performantelor aparaturii si

echipamentelor achizitionate.

Obiective UM 2018 2019 2020

Cifra de afaceri LEI 168000 172500 177000

Profit LEI 24026 31400 34625

Numar de salariati Numar

persoane

3 3 3

28

PUNCTE SLABE

Societatea nu are in momentul de fata resurse financiare suficiente care sa-i permita achizitionarea echipamentelor de ultima generatie prin eforturi proprii;

Fiind nou intrat pe piata, societatea nu dispune de vizibilitate pe piata consumatorilor bucuresteni, fiind necesara o promovare a salonului si costuri de publicitate;

Perioada de timp de cel putin 6 luni necesara pentru atragerea de clienti si fidelizarea lor.

OPORTUNITATI

- Programul Start-Up Nation este o oportunitate care va va ajuta aceasta afacere sa creasca intr-un an cat altii in sapte;

- Piata serviciilor de infrumusetare si intretinere corporala este in continua crestere. Tendinta populatiei de a acorda din ce in ce mai multa atentie imaginii de sine a condus

la cresterea acestui segment de piata.

- Capacitatea de a reduce costurile marginale fixe, pe masura ce baza de clienti creste si paleta de servicii este mult mai mare;

- Aceste servicii cu echipamente inovative nu mai sunt doar la indemana medicilor. Acum pot fi practicate si de antreprenori cu ajutorul personalului bine pregatit;

AMENINTARI

- Intensificarea concurentei in mediul urban; - Dezvoltarea saloanelor de infrumusetare existente in piata in momentul de fata prin

achizitionarea de echipamente tehnologice similar poate conduce la micsorarea

marjelor de profit.

Activitatile necesare a fi efectuate pentru implementarea proiectului sunt urmatoarele:

1) Autorizarea la Registrul Comertului si obtinerea autorizatiilor de functionare de la institutiilor abilitate privind desfasurrarea activitatii de intretinere corporala conform

codului CAEN 9604 - Activitati de intretinere corporala la sediul social actual al

firmei. Rezultate vizate: un spatial cu toate autorizatiile de functionare obtinute de la institutiile

abilitate in domeniu.

Responsabil: Managerul de proiect (administrator firma )

2) Publicitatea proiectului si a serviciilor ce vor fi prestate in cadrul firmei; Subactivitati:

- Realizare de etichete in conformitate cu cerintele din contractul de finantare.

- Realizarea unei lansari oficiale a proiectului, la care vor fi invitate personae relevante care ar

putea promova serviciile nostre de intretinere corporala in randul cercului lor de prieteni,

colegi, cunostinte;

Responsabili: managerul de proiect si consultantul.

3) Intocmirea si depunerea cererii de decontare Aceasta activitate presupune intocmirea cererii de decontare de catre consultant, in

colaborare cu mangerul de proiect, respectand cerintele care vor fi precizate in contractul de

finantare.

Rezultate: 1 cerere de decont intocmita si depusa la Oficiul Teritorial al

Intreprinderilor Mici si Mijlocii .


29

D. Activitatile relevante .

1) Autorizarea la Registrul Comertului si obtinerea autorizatiilor de functionare de la institutiilor abilitate privind desfasurrarea activitatii de intretinere corporala conform

codului CAEN 9604 - Activitati de intretinere corporala la sediul social actual al

firmei.

Solicitantul va demara aceasta activitate imediat dupa semnarea contractului de finantare.

2) Achizitionarea aparaturii necesare pentru desfasurarea activitatii; Subactivitati:

- Intocmirea invitatiei si transmiterea la cel putin 3 operatori economici pentru a identifica pretul ce mai bun pe piata pentru achizitia echipamentelor vizate in proiect;

- Primirea, evaluarea ofertelor si desemnarea ofertantului/ofertantilor castigatori - Incheierea contractelor cu ofertantii castigatori si transmiterea ordinului de incepere a

derularii contractului/contractelor de furnizare;

- Receptia si punerea in functiune a echipamentelor tehnologice propuse in proiect.

Rezultate vizate: 3 echipamente achizitionate:

- Aparat multifunctional pentru lipomaj si remodelare faciala si corporala (LPG ALLIANCE MED) – 1 buc.

- Aparat presoterapie – 2 buc.

Responsabil: Managerul de proiect (administratorul firmei).

3) Publicitatea proiectului si a serviciilor ce vor fi prestate in cadrul firmei; Subactivitati:

- Realizare de etichete in conformitate cu cerintele din contractul de finantare.

- Realizarea unei lansari oficiale a proiectului, la care vor fi invitate personae relevante care ar

putea promova serviciile nostre de intretinere corporala in randul cercului lor de prieteni,

colegi, cunostinte;


4) Intocmirea si depunerea cererii de decontare Aceasta activitate presupune intocmirea cererii de decontare de catre consultant, in

colaborare cu mangerul de proiect, respectand cerintele care vor fi precizate in contractul de

finantare.

Rezultate: 1 cerere de decont intocmita si depusa la Oficiul Teritorial al Intreprinderilor Mici

si Mijlocii .


Durata de implementare a proiectului va fi maxim 1 an de la data semnarii acordului de

finantare.

3.2. Management:

Nume si prenume si

varsta

Functia in societate si principalele

responsabilitati pe scurt

Experienta in

domeniu

Studii/Specializari

cu impact asupra

afacerii propuse

În termen de maxim 1 an de la intrarea în vigoare a acordului, beneficiarul este obligat să

efectueze cheltuielile. Termenul de 1 an se poate prelungi doar cu acordul OTIMMC pentru

situaţii excepţionale (de exemplu întârzieri la transportul sau livrarea echipamentelor din motive

independente de beneficiarul AFN). Prelungirea se acordă o singură dată, pe baza unei cereri

depuse de către solicitant la sediul OTIMMC cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului

limită de depunere a decontului. Prelungirea nu poate depăşi termenul limita de efectuarea

cheltuielilor, prevăzut în procedura de implementare a programului.

Nicio cheltuială efectuată/factură fiscală emisă/contract, cu excepţia cheltuielilor cu consultanţă,

efectuate înaintea intrării în vigoare a acordului de finanţare NU ESTE ELIGIBILĂ

30

Reprezentant legal :

Nume si prenume M/F varsta

Numar de locuri de munca ce urmeaza a fi create in urma implementarii proiectului:

Total 3

* Se va face dovada angajarii persoanelor cu contract de munca cu norma intreaga pe

perioada nedeterminata pana la momentul depunerii ultimei cereri de plata/ rambursare.

Loc de munca ocupat de absolventi dupa anul 2017/someri:

Dovada locurilor de munca ocupate de persoane defavorizate*/absolventi dupa anul

2017/someri se va prezenta pana la momentul depunerii ultimei cereri de plata/rambursare.

Prin absolvent dupa anul 2017 se intelege absolvent incepand cu 1.01.2018 cu diploma

(adeverinta) sau certificat de absolvire pentru studii conform legii educatiei nationale nr.

1/2011.

4. PREZENTAREA PROIECTULUI

4.1 Descrierea proiectului de investitii

Prezentul proiect consta in infiintarea unui salon de intretinere corporala in municipiul

Bucuresti in maxim 12 luni de la semnarea acordului de finantare.

Firma SALON SPA AMOSITA RO SRL are ca scop principal prestarea serviciilor de

infrumusetare oferite clientilor din muncipiul Bucuresti si nu numai, dupa cum urmeaza:

-Prin proiect se achizitioneaza aparatura de inalta tehnologie, patentata,

performanta care va permite realizarea urmatoarelor tipuri de servicii, enumerarea

nefiind completa:

- tratament natural al tesutului muscular , cutanat si subcutanat, fara distrugerea pielii

- tratament pentru hiperemie

- tratament antifibroza, edem, inflamatii articulare

- drenaj limfatic, resorbtia edemelor, reducerea limfedemului

- lipo masaj

- stimularea vascularizarii tesuturilor, vindecarea cicatricilor post abdominoplastie,

dupa lifting, post partum, etc

- reducerea rigiditatii articulare

- ingrijire pre si post operatorie

- eliminarea celulitei

- ingrijirea arsurilor (inclusiv solare)

- slabire, eliminare toxine, masaj

Principalele activitati necesare pentru realizarea proiectului

1. Achizitionarea de echipamente tehnologice va fi realizata din momentul semnarii contractului timp de 12 luni, asfel ca, la depunerea primei cereri de plata toate

achizitiile necesare functionarii salonului de intretinere corporala sa fie indeplinite

2. Recrutare/selectie/angajare personal suplimentar necesar; 3. Actiuni de promovare a serviciilor de intretinere corporala; 4. Aprovizionare cu materii prime, materiale, asigurarea conditiilor sanitare

AVASILICHI LUMINIȚA IONELA 31 ani F 31

31

5. Intocmirea si depunerea cererii de decont.

Detalierea investitiilor ce urmeaza a fi realizate in cadrul proiectului si

activitatile firmei pentru care sunt necesare fiecare dintre acestea si rolul si importanta

fiecaruia:

Firma va utiliza fondurile nerambursabile obtinute prin proiect pentru realizarea urmatoarelor

investitii:

1. LPG ALLIANCE MED –aparat multifunctional pentru lipomaj si remodelare

faciala si corporala

BENEFICII: - Stimuleaza vascularizarea

- imbunatatirea vindecarii analgezica, reducerea spasmului muscular

- imbunatatirea debitului limfatic

- stimularea sintezei endogene de acid hialuronic si de elastina

- Mareste absorbtia nutrientilor de catre piele

- Imbunatateste circulatia periferica

- Elimina celulita si aspectul de coaja de portocala

- Reduce barbia dubla si obrajii cazuti

- actiune antifibroza, drenaj

- Trateaza ridurile la nivel facial

- nu distruge pielea

- se instaleaza starea de bine imediata si de lunga durata, fara efecte secunda

2)APARAT PRESOTERAPIE

Servicii oferite cu acest echipament:

Eliminare toxine

Slabire

Masaj

CARACTERISTICI TEHNICE - monitor cu LCD

Fluxul activitatii in salon pentru care se solicita finantare si principalele

echipamente utilizate

1. APROVIZONAREA CU MATERIALE CONSUMABILE SI PRODUSE DE

SPECIALITATE→2. PREANALIZA-CONSULTATIE SI STABILIRE

TRATAMENTE→3. REALIZAREA SERVICIILOR DE INFRUMUSETARE →4.

STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENTE VIITOARE SI A URMATOAREI

PROGRAMARI→5. PLATA SERVICIILOR→6. IGIENIZARE-STERILIZARE

USTENSILE FOLOSITE→7. PUBLICITATEA SI PROMOVAREA CAMPANIEI

LUNARE

1. Aprovizionarea cu materiale consumabile si produse se va face pe baza de

comanda transmisa prin e-mail sau telefon catre furnizori, in functie de necesarul stabilit de

fiecare departament.

2. Preanaliza. Personalul ce va efectua serviciul va face in prima faza o consultatie si

va stabili protocolul de tratament ce este indicat a fi urmat.

3. Realizarea serviciilor se face manual sau cu echipament special, in functie de tipul

de serviciu ales.

32

4.Se va stabili planul de tratamente viitoare necesare personalizat in functie de

necesitatile fiecarui client si se va stabili urmatoarea programarea, in functie de

disponibilitate.

5. Plata serviciilor se face cash sau prin card bancar, centrul va fi dotat si cu POS. Se

va inmana bonul fiscal si restul clientului.

6. Igienizarea mainilor si sterilizarea instrumentelor folosite in activitati de

infrumusetare. Se vor aplica dispozitiile Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 261/2007

pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile

sanitare. Toate echipamentele, instrumentele si materialele de unica folosinta trebuie

indepartate imediat dupa ce au fost folosite .

7. Promovarea lunara a unor categorii de servicii se va face conform planului de

marketing stabilit prin: distributie de flyere in cutiile postale, in galeriile comerciale din oras,

in cabinetele si clinici medicale medicale, de avocatura, agentii de turism, prin postari pe

Facebook si prin mesaje pe telefon .

9 .Plan de finantare a proiectului

a) Structura de finantare a proiectului de investitii:

Sursa de finantare

RON %

Ajutor de minimis 200000.00 83.03%

Aport propriu (pentru proiecte mai mari de

200.000 lei)

40879.21 16.97%

TOTAL valoare de investitie 240879.21 100%

Necesitatea achizitionarii acestor echipamente ce prezinta tehnologii de ultima

generatie, deriva din oportunitatea dezvoltarii si consolidarii Salon Spa Amosita RO

SRL, in perspectiva adaptarii acesteia la cerintele pietei interne si internationale

10. ANALIZA PIETEI

Pozitia produselor/serviciilor societatii pe piata comparativ cu cele ale concurentei

AVANTAJE:

- Dotarea tehnologica a salonului va fi noua, performanta si prezinta caracterul unicitatii pe piata serviciilor de intretinere corporala din Bucuresti, oferind posi

criza contemporanĂ - riscuri Şi...

Documents