criminalistica - incisivdeprahova.ro · este lector universitar?i titularul disciplinelor...

KISSCSABA

PSIHOFIZIOLOGIE CRIMINALISTICA

DIFERENTE DE REACTIVITATE,

Kiss Csaba este nascut la data de 20.08.1968 in localitate

Medias judetul Sibiu, a absolvit Liceul Militar Mihai Viteazul din Alb

Iulia, ?i Scoala Militara de Ofiteri Activi ,,loan Yoda" din Sibiu (1989)A urmat apoi cursurile de zi ale Facultatii de Psihologie ?i Sociologirdin cadrul Universitatii Hyperion (1995) ?i a obtinut licenta in psihologie(1997) la Faculatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti, S-?

perfectionat in domeniul Stiintelor Penale-Criminalistica (2001 ), al

Psihologiei Judiciare (2003) si al Analizei Comportamentale- Profiling(FBI - Bucuresti) (2008). in anul 2008 a absolvit Facultatea de Drept a

Universitatii din Bucuresti ?i a obtinut titlul de doctor in psihologie, in

urma sustinerii tezei cu tema: .Diferente de reactivitate psihofiziologica functie de gravitatea

infractiunii ?i recidiva evidentiate prin metoda Poligraf", Teza a fost prezentata in cadrul

Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Psihologie ?i Stiintele Educatiei,In intervalul 1998-1999 a lucrat ca ?i cadru didactic universitar (instructor sef') in Centrul

de Cercetari Psihopedagogice si de Perfectionare a Personalului din invatamantulMilitar din

Academia de Inalte Studii Militare.

Din 1999 si pana in prezent ?i-a desfasurat activitatea in cadrul Laboratorului ?i al

Compartimentului de Detectie Psihofiziologica a Comportamentului Simulat din cadrul PolitieiCapitalei in calitate de ofiter psiholog specialist ( 1999-2001 ), sef de laborator (2002-2006) ?i in

urma desfiintarii functiei anterioare, ca ofiter specialist principal. in toata aceasta perioada a

examinat prin intermediul tehnicii poligrafun numar de aproximativ 3500 de persoane.

Este lector universitar ?i titularul disciplinelor ,,lntroducere in Psihologia Experimentala"?i ,,Metode ?i Tehnici Experimentale in Psihologie" in cadrul Facultatii de Psihologie a

Universitatii Hyperion (2008). Este titular al disciplinei ,,Psihologie Judiciara - Evaluarea

Comportamentului Simulat prin Tehnica Poligraf' la Masterul de Psihologie Judiciara din cadrul

Universitatii Hyperion si al Masterului de Cunoastere ?i Combatere a Criminalitatii din cadrul

Universitatii ,,Lucian Blaga" din Sibiu.(2008)A prezentat, in cadrul Conferintelor de Psihologie ?i Criminalistica lucrarile: ,,Gravitatea

infractiunii si recidiva ca factori care influenteaza reactivitatea psihofiziologica" (ConferintaInternationala de Criminalistica Bucuresti, 2003); ,,Profilul psihologic al criminalului K.P."

(Conferinta de Criminalistica Bucuresti, 2004); .Diferente de reactivitate psihofiziologica functiede gravitatea infractiunii ?i recidiva evidentiate prin metoda Poligraf' ?i ,,Dimensiuni ale utilizarii

tehnicii poligrafin spatiul civil ?i penal" (Conferinta Intemationala de Psihologie Sibiu, 2008);

,,Diagnosticul in tehnica poligrafintre abordarea clinica ?i cea numerica" (Congresul Internationalde Psihologie, Sibiu 2009).

Este membru al: Comisiei de psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale, a

Colegiului Psihologilor din Romania (2009); British and European Polygraph Association

(B.E.P.A. - 2008); Asociatiei Criminali?tilor din Romania (A.C.R. - 2001) ?i al AsociatieiRomane Poligraf (A.RP. - 1999).Comisarul sef Kiss Csaba este expert autorizat al M.A.I. in

domeniul evaluarii comportamentului simulat prin tehnica poligraf (2009).

Dedic aceasta carte piirintilor mei ca o infimii

recompensii pentru diiruirea si efortul !or

permanent de a ma desiivdrsi ca om.

Diferente de reactivitate

CUPRINS

Introducere... .. .. .. . .. . .. .

.. . .. .. . . .. .. .. . .. .. . . .. .. . . . .

15

CAPITOLUL I - Reactivitatea psihofiziologici caracteristici unui subiect supus

examinirii poligraf .. .. .. .. . .. . .. . .. . .. .. . .. . .. . .. .. . .. . . . . . .. .

21

1.1. Reactivitatea psihologica generala .. .

21

1.2. Procese emotionale generate de o examinare poligraf 24

1.3. Modele de reactivitate psihofiziologica specifice comportamentului simulat 33

1.3.1. Modificari intfil.nite in traseele respiratorii 33

1.3 .1.1. Modificari de amplitudine a ritmului respirator .. . .. .. .. . . ..

34

1.3.1.2. Modificari ale duratei ritmului respirator..................................................... 36

1.3.1.3. Modificari temporare ale nivelului liniei de baza......................................... 37

1.3.2. Modificari intalnite in traseul reactiei electrodermale 37

1.3 .2.1. Dimensiunea amplitudinala .. .. . . .. . .. .. .. .. . .. .. .. . .. . .. .. . .

40

1.3 .2.2. Complexitatea raspunsului electrodermal. .. . .. . .. . . .. . .. . . ..

40

1.3 .2.3. Durata raspunsului electrodermal.. . . . .. .. . .. . .. .. . . . .. . . .. .

41

1.3.3. Modificari intalnite in traseele cardiovasculare 41

1.3.3.1. Modificari ale nivelului liniei de baza 43

1.3.3.1.1. Modificari de raspuns fazic 43

1.3.3.1.2. Modificari de raspuns tonic......................................................... 43

1.3.3.2. Modificari in latimea traseului cardiovascular 43

1.3.3.2.1. Dilatari, cresteri in latime ale traseelor cardiace 44

1.3.3.2.2. Contractari, descresteri in latimea traseelor cardiovasculare 44

1.3.3.3. Modificari ale ritmului cardiac..................................................................... 44

1.3 .3 .3 .1. Crested ale ritmului cardiac.. .. .. .. . . .. . . .. .. .. .. . . . .. .. . . . . .

44

1.3.3.3.2. Diminuarea valorii ritmului cardiac............................................ 44

1.3.3.4. Contractia ventriculara prematura (PVC)..................................................... 45

1.3.3.5. Durata reactiei in traseul cardiovascular...................................................... 45

1.3.3.6. Gradul de arousal al reactiei 45

1.3.3.7. Suprafata cuprinsa sub starea de arousal...................................................... 46

CAPITOLUL JJ-Factori care pot genera diferente de reactivitate psihofiziologici 48

2.1. Cercetari in domeniu.. .. . .. .. . .. . .

.. . .. . .. .. .. .. .. .. .. .. ..

48

2.2. Factori care tin de subiect 51

2.2.1. Trasaturile macrosociale ale subiectului . .. .. . .. . . . .. . .. .. . .. .. . . . .

51

2.2.1.1. Variabila Rasa 51

2.2.1.2. V ariabila Varsta 52

2.2.1.3. Variabila Sex ,.........................................................................52

2.2.1.4. Variabila Nivelul de scolarizare, educatie 53

2.2.2. Trasaturi individuate 55

2.3. Factori care au legatura cu expertul 58

2.4. Factori care tin de mediul examinarii 59

CAPITOLUL III - Gravitatea Infractlunil ti recidiva ca factori care pot Influenta

reactivitate psihofl.Ziologici . . . . . . .. . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . ... . . . .. . .. . . . . . . . .. .. . .. .. . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .

61

3.1. Gravitatea sau periculozitatea socials a faptei penale 61

7

Psihofiziologie criminalisticd

3.1.1. lnfractorul primar care a sav?it o infractiune cu un grad de periculozitate socials

ridicat (grava) . . . . . .. . .. . .. . .. .. . . . .. . . .. .. . . . . .. . . .. . . . .. .. . . . . . . . .

6

3 .1.1.1. Aspecte comportamentale . .. .. . . . . . . . .. .. . .. . . . . . . . .. . . . .. . .. . .. .. . . .

6

3 .1.1.2. Aspecte relevate de diagramele poligraf.. . .. . .. . .. .. . . .. .. .. .. . .. .. .. .. ..

6.

3 .1.2. Infractorul recidivist care a sav?it o infractiune cu nivel de periculozitate sociala

ridicat (grava). . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . . .. . .. .. . . .. .. .

6'.

3.1.2.1. Aspecte comportamentale 6:

3.1.2.2. Aspecte relevate de diagramele poligraf 6:

3.2. Nivelul scazut al periculozitatii sociale al faptei penale 6?

3.2.1. lnfractorul primar care a sav?it o infractiune cu un nivel al periculozitatii sociale

scazut........................................................................................................................... 63

3.2.1.1. Aspecte comportamentale 63

3.2.1.2. Aspecte relevate de diagramele poligraf 63

3.3. Recidiva versus primaritate 64

3 .3 .1. Atitudinea ca filtru al reactivitatii psihofiziologice .. .. . .. . . .. .. .. ..64

3.3.1.1. Atitudinea privind testarea poligraf.............................................................. 64

3 .3 .1.2. Atitudinea m raport cu autoritatea, cu institutiile de aplicare a legii . .. .. .. ..

65

3.3.2. Reactivitatea psihofiziologica specified subiectilor recidivisti 65

3.3.2.1. Aspecte comportamentale 65

3.3.2.2. Aspecte relevate de diagrame. Diagramele infractorului recidivist care a

sav?it o infractiune cu un nivel de periculozitate socials scazut. .. . .. .. .. .. ...

66

CAPITOLUL W - Cercetarea ttiinfifici 67

4.1. Rezultatele cercetarii pilot 67

4.1.1. Ipotezele cercetarii.. .. . .. . .. .. . . .. .. .. . .. . .. .. .. . . . . .. .

67

4.1.2. Metoda utilizata.... . .. . .. .. .. .. . .. .. .. .. . .. .. .. . .. . .. .. . . ..

67

4.1.3. Aparatura utilizata....................................................................................................... 68

4.1.4. Masuratorile efectuate 68

4.1.5. Loturile de subiecti 69

4.1.5.1. Populatia investigata 69

4.1.6. Variabilele cercetarii 71

4.1.7. Analiza statistics in baza testului T Student................................................................ 72

4.1.8. Concluziile cercetarii pilot.......................................................................................... 74

4.1.9. Limitele cercetarii prealabile (pilot)............................................................................ 74

4.2. Obiectivele cercetarii fundamentale 75

4.2.1. Obiective teoretice 75

4.2.2. Obiective practice 75

4.3. Ipotezele cercetarii 75

4.4. Prezentarea metodei 75

4.4.1. Metoda Poligraf ?i etapele examinarii 75

4.4.2. Aparatura utilizata 79

4.5. Masuratorile efectuate 80

4.6. Lotul de subiecti 81

4.6.1.Populatia investigata 81

4.6.2. Loturile de subiecti 82

4.6.3. Descrierea loturilor de subiecti 83

4.6.3.1. Sublotul 1-PU 83

4.6.3.2. Sublotul 2 - RU 85

4.6.3.3. Sublotul 3 -PG 87

4.6.3.4. Sublotul 4- RG 89

4.6.3.5. Lotul primari- P 91

4.6.3.6. Lotul recidivisti= R 93

8


4.6.3.7. Lotul infractorilor care au sav?it fapte penale cu grad de periculozitatesociala scazut (usoarej > U 96

4.7.3.8. Lotul infractorilor care au sav?it fapte penale cu grad de periculozitatesociala ridicat (grave) - G

.. .. . .. . . . .. .. . . . .. .. .. . . . .. . . . .. . . . . .. . . . ..

98

4.7. Variabileleutilizate 99

4.7.1. Variabilele amplitudinale 100

4.7.2. Variabilele longitudinale 105

4.7.3. Variabilele temporale 107

4. 7 .4. V ariabilele figurale .. .. .. . .. . . .. .. . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . .

111

4.7.5. Variabilele tip scor 113

4.8. Prezentarea ?i interpretarea datelor 118

4.8. 1. Analiza statistica descriptive ·······················································································118

4.8.1.1. Analiza statistica descriptive pentru loturile de infractori primari - P ?irecidivisti - R

. . . . . . . . .. . .. . . . . . . . .. . . . .. .. . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

118

4.8.2. Analiza statistica corelationala 121

4.8.2.1. Coeficientul de corelatie Pearson (r) 121

4.8.2.2. Corelatii grupul primare grave - PG 122

4.8.3. Analiza statistica pe baza testului T pentru esantioane independente 134

4.8.3.1. Predictia rezultatelor testului T 134

4.8.3.1.1. Variabilele ce reprezinta reactia electrodermala 134

4.8.3.1.2. Variabilele ce reprezinta reactia cardiovasculara........................ 135

4.8.3.1.3. Variabilele ce reprezinta respiratia 136

4.8.3.1.4. Variabilele figurale 139

4.8.3.1.5. Variabilele tip scor 139

4.8.3.2. Rezultatele analizei statistice in baza Testului T pentru esantioaneindependente . . . . .. .. . .. . .. .. .. .. . . . . .. .. . .. . . . . . . .. . . .. .

140

4.8.3.2.1. Analiza statistica in baza testului T pentru grupurile Primari ?iRecidivisti (P-R), (PU-RU), (PG-RG) 140

4.8.3.2.2. Analiza statistica in baza testului T pentru grupurile care au

savar?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat sicei care au savaqit infractiuni cu un grad de periculozitatesociala scazut (G-U), (PG-PU), (RG-RU) 144

4.8.3.2.3. Concluziile analizei 148

4.8.4. Analiza cantitativa a frecventei de reactivitate 148

4.8.4.1. Modalitatea de stabilire a reactiei zero pentru variabilele electrodermale. . .

148

4.8.4.2. Modalitatea de stabilire a reactiei zero pentru variabilele cardiovasculare

(sanguine)..................................................................................................... 149

4.8.4.3. Modalitatea de stabilire a reactiei zero pentru variabilele respiratorii 150

4.8.4.4. Modalitatea de stabilire a reactiei zero pentru variabilele figurale 151

4.8.4.5. Modalitatea de stabilire a reactiei zero pentru variabilele tip scor 151

4.8.4.6. Comparatia dintre grupurile PG ?i PU.......................................................... 153

4.8.4.7. Comparatia dintre grupurile PG si RG 154

4.8.4.8. Comparatia dintre grupurile PU ?i RU......................................................... 154

4.8.4.9. Comparatia dintre grupurile RG si RU......................................................... 154

4.8.4.10. Comparatia dintre grupurile PG ?i RU 155

4.8.4.11. Comparatia dintre loturile primari ?i recidivisti P-R 156

4.8.4.12. Comparatia intre loturile de infractori care au sav?it infractiuni grave -

G ?i cei care au savar?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala

scazut - U ·····································································································156

4.8.4.13. Concluziile analizei 156

4.8.5. Discutii 157

4.8.5.1. Discutii cu privire la analiza statistica descriptiva 157

9

Psihofiziologie criminalisticii

4.8.5.1.1. Variabilelerespiratorii 15

4.8.5.1.2. Variabilele cardiovasculare (sanguine)....................................... 16

4.8.5.1.3. Variabilele electrodermale 16

4.8.5.1.4. Variabilele figurale 17.

4.8.5.1.5. Variabilele tip scor 17·

4.8.5.1.6. Concluzii 17:

4.8.5.2. Discutii cu privire la rezultatele statisticii analizei corelationale 17'.

4.8.5.2.1. Diferente de reactivitate psihofiziologica relevate de analiza de

corelatie . . . . . . .. .. .. . .. .. . . . .. .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .

17 ?

4.8.5.2.2. Corelatiile semnificative ?i valorile indicilor de influenta in

stabilirea unor diferente de reactivitate psihofiziologica . . . . . . .. . . . .

17S

4.8.5.2.3. Concluzii 181

CONCLUZII 183

ANEXE:

1. Tabel centralizator cu valorile variabilelor pentru grupul de subiecti primari care au sav?itinfractiuni cu un grad de periculozitate sociala ridicat - PG...................................................... 191

2. Tabel centralizator cu valorile variabilelor pentru lotul de subiecti infractori recidivisti - R...

197

3. Tabel cu valorile coeficientului de corelatie pentru loturile mari (P, U, R, G) 209

4. Tabel centralizator cu valorile semnificative ale coeficientului de corelatie pentru loturile mici

(PU, PG, RU, RG) 217

5. Sectiuni din diagrame poligraf pentru patru subiecti din lotul infractori primari care au

savar?it infractiuni cu un grad de periculozitate sociala scazut - PU......................................... 225

6. Sectiuni de diagrame poligraf pentru patru subiecti din lotul infractori recidivisti care au

savar?it infractiuni cu un grad de periculozitate socials scazut - RU.. . ... ... . .. .. . .. ... .. .. .. .. . . . .. ... .. ..

229

7. Sectiuni de diagrame poligraf pentru patru subiecti din lotul infractori primari care au

sav?it infractiuni cu un grad de periculozitate sociala ridicat - PG 233

8. Sectiuni de diagrame poligraf pentru patru subiecti din lotul infractori recidivisti care au

sav?it infractiuni cu un grad de periculozitate sociala ridicat- RG 237

9. Fisa examinarii 241

Bibliografie .. .. . . . . . . . .. . . .. . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. .. . .. ..

242

10


PREF A TA

Lucrarea este de un incontestabil interes stiintific si de mare actualitate practica, datorita

faptului ca, in studiul personalitatii umane, atat sub aspect individual, cat ?i diferential - global,

metodele si tehnicile de laborator, in masura in care utilizarea lor este posibila, ne furnizeaza o

informatie cu un grad mai inalt de obiectivitate decat chestionarele ?i tehnicile proiective de care

se face uneori abuz.

Una din variabilele esentiale a carei investigare/evaluare ofera indicatori obiectivi

masurabili, care pot dezvalui semnificatia reala a raspunsurilor ?i a actelor comportamentale

intentionate, controlate voluntar, este tocmai reactivitatea psihofiziologica bazala sau

constitutionala.In evolutia istorica a psihologiei stiintifice, studiul acesteia a constituit o preocupare

permanenta, urmarindu-se cu consecventa perfectionarea metodelor de investigatie. in prezent,

o asemenea metoda este cea a poligrafului. A vand proprietatea de a surprinde ?i releva disocierea

?i discordanta dintre raspunsurile voluntare (construite constient de subiect) ?i cele involuntare

(care se produc spontan ?i in consonants cu starea psihica interna reala a subiectului) aceasta

metoda a dobandit eticheta de ,,detector de minciuni" si a patruns amplu in practica judiciara in

vederea descoperirii ?i identificarii autorilor diferitelor tipuri de infractiuni,Trebuie spus insa ca, in raport cu aceasta metoda continua sa existe inca atitudini exagerate

- de minimalizare sau de absolutizare, ceea ce in plan stiintific, nu este dezirabil, lucrurile trebuind

asezate in matca lor adevarata. Ori, acest deziderat nu este posibil decat pe baza unor cercetari

concrete sistematice pe diferite categorii de subiecti grupati in esantioane statistice reprezentative.Consider ca lucrarea domnului Kiss Csaba se inscrie perfect pe linia acestui deziderat

metodologic ?i este prima de o asemenea amploare realizata pana in prezent in tara noastra,

In sectiunea teoretica a carpi, autorul i?i creeaza premisele si fundamentul metodologic

general pentru cercetarea experimentala a temei, abordand pe baza prelucrarii si valorificarii

critice a bogatei bibliografii studiate, trei probleme mari: reactivitatea psihofiziologica, factorii

care genereaza diferente de reactivitate psihofiziologica ?i gravitatea infractiunii ?i recidiva ca

factori particulari ce pot influenta nivelul reactivitatii psihofiziologice.In cadrul primei probleme se insists, in mod special, pe analiza modelelor de reactivitate

psihofiziologica specifice comportamentului simulat evidentiate in variatiile celor trei dimensiuni

principale: traseele respiratorii (amplitudine, durata, nivelul liniei de baza), traseul

electrodermal (amplitudinea, complexitatea ?i durata raspunsului), traseele cardiovasculare

(modificari ale liniei de baza- raspuns tonic, fazic- modificari in latifflea traseului cardiovascular,

dilatari/contractari ale acestuia, modificari ale ritmului cardiac - cre?terea/diminuarea, contractia

ventriculara prematura, durata reacpei in traseul cardiovascular, ?.a.).In cadrul celei de-a doua probleme sunt discutate ?i analizate trei grope principale de

factori care pot determina diferente interindividuale in reactivitatea psihofiziologica:

a) factori care tin de subiect - distribuiti intr-o dimensiune macrosociala (rasa, varsta,

sex, nivel de educatie) ?i trasaturi individuate in care se accentueaza asupra studiilor care abordeaza

legatura dintre personalitatea subiectului ?i rezultatele examinarilor poligraf;

11


b) factori legati de expert - de personalitatea ?i experienta lui, ?ic) factori care tin de mediul examlnarli,

in fine, in cadrul celei de-a treia probleme, sunt analizate cu competenta ?i rigoare aspectelcomportamentului infractional care se constituie in filtre ?i factori esentiali ce pot influentnivelul ?i dinamica reactivitatii psihofiziologice la testul poligraf. Printre acestea, atentia principaleste acordata gravitatii infractiunii, periculozitatii sociale a infractiunii, caracterului singulasau repetat al comportamentului infractional (recidiva), atitudinii infractorului fata de examinare

poligraf. Unele din aceste aspecte sunt analizate ?i ilustrate pe baza datelor ?i diagramelor rezultan

din examinarile poligraf ?i prezentate in diferite lucrari de specialitate, romanesti ?i straine, pt

care autorul le-a consultat.

Pe langa o sinteza necesara ?i utila a cercetarilor ?i punctelor de vedere particulare er

privire la reactivitatea psihofiziologica, in general, ?i in contextul comportamentului infractional,in special, autorul reuseste sii intervina cu o serie de consideratii ?i supozitii originale in legaturacu valoarea predictiva a diferitelor variabile prin care se pot evidentia distinctiile intre

comportamentele simulate ?i cele reale (adevarate), intre minciuna ?i adevar,

Ideea ca aceste distinctii nu se pot stabili pe baza oricarei componente a reactivitatiipsihofiziologice, impune necesitatea intreprinderii unor cercetari sistematice speciale pentru a

desprinde acea configuratie de indicatori care sa posede eel mai bun nivel de predictie si, tocmai

un asemenea obiectiv major este urmarit de autor in cercetarea pe care a intreprins-o ?i care ne

este prezentata in sectiunea a doua a carpi.Propunandu-si, pe de o parte, sa puna in evidenta diferentele interindividuale in reactivitate,

iar, pe de alta parte, sii desprinda acei invarianti care sii constituie suportul pentru luarea deciziei

diagnostice finale, autorul s-a ciilauzit dupa doua ipoteze principale:1 - Este de asteptat ca infractorii primari sa prezinte un grad de reactivitate mai ridicat

decat infractorii recidivisti, ?i2 - Este de asteptat ca cei care au siiv?it infractiuni grave, cu un nivel ridicat de

periculozitate sociala, sii inregistreze un nivel de reactivitate mai ridicat decat cei care au savaqitinfractiuni u?oare, cu un nivel mai scazut al periculozitatii sociale.

Demersul ?tiintific a constat, in principal, in doua etape de cercetare. 0 prima etapa,realizata in intervalul 2001-2003 pe un lot de 124 de subiecti distribuiti in patru grupuri, evaluatidupa un numar de 22 de variabile, ?i o a doua etapa a cercetarii de baza, realizata in intervalul

2004-2007, pe un lot de 400 de subiecµ ?i 28 de variabile, constituind nucleul principal al lucrarii.

Loturile cercetarii de bazii au fost in numar de opt. Patru subloturi total independente a

cate 100 de subiecti fiecare, constituite in baza variabilelor enuntate in ipoteze: sublotul de

subiecµ infractori primari care au siiv?it infracµuni cu un nivel al periculozitatii sociale ridicat

- PG, sublotul de subiecµ infractori primari care au siivar?it infracµuni cu un nivel scazut al

periculozitaµi sociale - PU, sublotul de infractori recidivi?ti care au siivar?it in:fracµuni cu un

nivel ridicat al periculozitatii sociale - RG ?i sublotul de subiecµ infractori recidivi?ti care au

siivar?it infractiuni cu un nivel scazut al periculozitatii sociale - RU. Urmiitoarele patru loturi au

rezultat din compunerea loturilor independente: lotul de subiecµ infractori primari-P, rezultat

din compunerea subloturilor primari grave - PG ?i primari ?oare - PU (P = PG + PU), lotul de

subiecti infractori care au sav?it infracµuni grave - G, constituit din lotul primari grave - PG

?i recidivi?ti grave - RG (G =PG+ RG) etc.

La nivelul reactivitaµi bazale au fost identificate nu mai putin de 28 de variabile care au

fost grupate in cinci categorii: amplitudinale (amplitudinea reactiilor neurovegetative cunoscute ),longitudinale (ex. lungimea liniei respiraµei, a reactiei electrodermale sau a stopului respirator),temporale (durata reactiei electrodermale, durata reactiei in tensiunea arterialii a pulsului brahial,

12


durata diferentei de altitudine intre ciclurile respiratorii), figurale (ex. acte repetate voluntar,

respiratie eratica, patternuri reactive), variabile tip scor (scorul expertului, scorul obtinut prin

sistemul obiectiv de scalare sau scorul tip rang).Rezultatele inregistrarilor, traduse in unitati numerice (cantitative) de masura, au fost

supuse la doua tipuri de prelucrari statistice: descriptive - calculandu-se mediile aritmetice ?iabaterile standard pe fiecare variabila ?i pentru fiecare sub lot si lot, ?i corelationale - stabilindu

se legatura dintre cele 28 de variabile sub aspectul sensului ?i al trainiciei. Aici, este de apreciatimensul volum de munca (la nivelul fiecarui sublot s-au inregistrat, in medie, 120 de corelatii

semnificative) pe care autorul a trebuit sa-l presteze pentru a reusi sa sistematizeze ?i sa desprinda

semnificatia psihologica a uriasului material faptic rezultat.

Comparatia pe linia gradului de reactivitate s-a realizat intre cele 8 loturi ?i subloturi pe

baza evaluarii cu testul,,

T" - ,,a diferentelor dintre mediile aritmetice". Aplicarea acestui procedeu

a permis confirmarea ipotezelor cercetarii de la care s-a pornit. Astfel, se poate afirma ca, pe

langa particularitatile individuale specifice, nivelul reactivitatii depinde, in cazul infractorilor,

de gravitatea infractiunii ?i de frecventa ei. Numarul mare de corelatii semnificative si valorile

inalt semnificative ale coeficientilor corespunzatori atesta caracterul unitar al reactivitatii bazale,

in pofida diversitatii variabilelor sau a reactiilor particulare prin care se exprima, Exista, totusi,

?i diferente intre acesti coeficienti, autorul formuland posibilitatea de a reuni intr-un pattern

(cluster) uni tar variabilele intre care exista corelatia cea mai putemica si de a lua acest pattern ca

etalon in aprecierea raspunsurilor infractorilor la testul poligraf. Au fost desprinse, astfel, un

numar de 9 variabile care apar cvasi-permanent pe fondul variatiilor ?i a diferentelor

interindividuale.

in concluzie, apreciez ca lucrarea se caracterizeaza printr-o maxima rigoare ?i obiectivitate

?tiintifica ?i prin bogatia materialului faptic, pertinenta analizei si interpretarii lui marcheaza o

contributie esentiala la studiul reactivitatii psihofiziologice ?i la stabilirea valorii diagnostice a

metodei poligraf. Ea va fi un veritabil ghid pentru cei ce lucreaza sau doresc sa se specializeze in

domeniul psihofiziologiei reactivitatii ?i al tehnicii poligrafului.

prof.univ. dr. Mihai Golu

13


INTRODUCERE

in evolutia fenomenelor sociale deciziile bune au Jost cele care au avut la baza o

informare adecvata, in consonanta cu realitatea sociala investigata. Solutiile in care

adevarul a Jost trunchiat, denaturat sau a lips it cu desavdrsire, de cele mai multe ori, au Jost

solutii false, de moment, iar deciziile au Jost total eronate, cu conseciru e nefaste pentru

majoritatea actorilor sociali implicati in fenomen. De aceea nevoia de adevar a societatii

omenesti a celor implicati tn decizii sociale a Jost una permanenta. Cu cot valorile sau

drepturile asupra cdrora s-au luat decizii au Jost mai importante, cu atdt nevoia de adevar a

Jost mai putemica. in cazul investigarii infractiunilor ca fenomene sociale, miza o reprezintalibertatea persoanei, un drept fundamental, semnificativ, care nu poate fl incalcat si de aceea

nevoia de adevar este maxima.

in acest efort de aflare a adeviirului s-au nascut §i s-au dezvoltat tehnicile poligraf, ca

mijloace stitmtftce de verificare a vertdicitatii declaratiilor persoanelor inc/use in cercurile

de banuui, a martorilor, a victimelor.

Stiinta psihoflziologiei criminalistice este una din putinele ramuri ale psihologiei in

care subiectul si expertul psiholog se gasesc pe pozitii de contradictortalitate, fenomen ce

duce la cresterea gradului de dificultate al sarcinii pentru examinator. De asemenea,

examinarea poligraf este una din aplicatiile legale ale psihofiztologiei ale carei rezultate se

pot verifica tn cdteva ore, zile, /uni, prin mijloacele probatoriului clasic. Testarea prinintermediul tehnicii poligraf se constituie intr-una din ramurile criminalisticii prin care se

stabileste o relatie de cauzalitate directa tntre actul infractional st autorul ei. Si, in sfarsit, ea

este una din metodele care au o aplicabilitate larga asupra tuturor partlcipantilor la fapta

penala investigatii. Am enumerat doar cdteva motive care sii argumenteze o nevoie acutii de

validitate ?i veracitate a acestei tehnici. Prin veracitate intelegem un raport de concordanta

deplina intre realitatea investigatii ?i rezultatele oferite prin examinare.

Subiectii care se prezinta la o examinare poligraf sunt, in realitate, dihotomic extrem

de precis distribuiti in subiecti participanti si subiectii neparticipanti la fapta penala

investigatii.Intr-o foarte mare masura si rezultatele tehnicii poligraf se calchiaza pe realitatea

investigata. Ramone totu?i un procent de subiecfi pentru care decizia este imposibil de luat, ?i

chiar sunt posibile decizii eronate. Din experienfa noastra, procentul acestei categorii

variaza fntre 2-15% din totalul subiecfilor apfi pentru a fl examinafi. in aceastii categorieintra: fal?i pozitivi, fal§i negativi §i rezultatele fn care expertul nu poate emite o opinie cu

privire la since?Hatea sau nesinc?tHEl_e_asubiectului investigat. Un rezultat de f!!]s negativ,adicii un ??JQr.diagnos_fj(:_ql_fgJincei'orienteazii organele de cercetare penalii, eel puf{ii·pentru un interval de timp, pe piste gr?ite §i dii posibilitq:{§£!1!Jfi:E£!Oruluisii comitii alte

infracfiuni. Un raspuns de fEls pozitiv, adicii un/S.:ubiectsincer diagno;ti;;;;t?uioi}izunei

fapte pena/e, poate avea consecinfe nefaste asupra viefii subiectului. Un numiir crescut de

subiecfi pentru care se stabile?te un diagnostic de imposibilitate pune sub semnul fntrebarii

valoarea tehnicii, profesionalismul expertului. Acest fenomen este redat fn flgura nr. 1 de mai

jos.

15

Psiho.fiziologie criminalisticii

Fig. nr.1.

Dietribujia subiectBor fi a rezultatelor

ex:aminilrilar poligraf

A. Diatribujia subiecJilor

Sinceri

B. D1atribu1ie rnultatelor

Slncerl

• Erorl

• lmposlbilitat- pronunt5rli

Neaincarl

Din aceste motive, una din preocupiirile permanente ale cercetatorilor din domeniu l

a constituit stabilirea cauzelor unor asemenea rezultate #, mai ales, giisirea posibilelorremedii.

Lucrarea noastrii se incadreazii in acest efort general de decelare a unor factori ce

interfereazii cu reactivitatea genera/ii. Ea doreste sii veri.fice existenta unor diferente de

reactivitate psiho.fiziologicii generate de gravitatea infractiunii # recidivd, precum # a

modului in care aceste dimensiuni influenteazd reactivitatea .fiziologicii. Ea este un rezumat

al tezei de doctoral cu titlul "Diferente de reactivitate psihofizi,o/ogicii. funcpe de gravitateainfracpunii 1i recidivii evidenpate prin metoda poligraf" sustinuta la Facultatea de

Psihologie a Universitdtii din Bucuresti in data de 27 iunie 2008.

in intervalul 1999-2008 am efectuat un numiir de aproximativ 3500 de examiniiri de

psiho.fiziologie criminalisticii. Am incercat in permanenta sii realizez examinari controlate,adicii sii inliitur din design-ul examinarii toti acei factori care, intr-un /el sau a/tu/, puteauinter/era cu acuratetea examinarii. Chiar in ciuda acestui efort, rezultatele obtinute au impuso serie de concluzii de abs en/ii a opiniei, la o prima examinare, in aproximativ 8-11 % din

cazuri. 0 parte semni.ficativii a subiectilor in cazul carora am optat pentru acest diagnostic, a

Jost constituit din infractori recidivisti. Intuitiv si empiric, in baza observatiei, dar ?i a

interpretiirii diagramelor am constat cii acest grup de subiecti aveau un nivel de reactivitate

mai sciizut.

16


in cercurile de banuiti investigati pentru comiterea unor infractiuni deosebit de grave

am constat cii nivelul de reactivitate al subiecsilor este mult mai intens, uneori depasind chiar

realitatea investigata. in acest context, cele doua dimensiuni observate, recidiva si gravitatea

infractiunii s-au constituit in polii a doi factori pe care i-am apreciat ca fiind in interrelatie

cu reactivitatea psihofiziologicd genera/a a subiectilor (vezi fig. nr. 2).

Fig. nr. 2

Dl•tributia eubiecjllor cercedirl in functi• de variabll•I•

lndependente (gravitat- infractlunli - recldivAI

p

G

R

p - Plfm•rl

U - U9CM1re

R - Recldi..-U

G - Cl .. .,.

Rezultatele obtinute in studiul pilot efectuat de not tn 2001-2003 ne-au intarit

convingerea cii exista diferente de reactivitate psihofiziologicd functie de gravitatea

infractiunii $i recidiva.

Prezenta lucrare si-a propus sii dezvolte cercetarea pilot si sii stabileasca, in mod

cert, existenta sau nu a unor diferente de reactivitate psihofiziologica determinate de nivelul

ridicat sau scazut de periculozitate sociald al infractiunii investigate, pe de-o parte, iar, pe de

alta parte, ea si-a propus sa studieze daca, caracterul de infractor primar sau recidivist sunt

variabile ce pot influenta, la rdndul /or, reactivitatea psihofiziologica a subiectilor examinati.

Aspectele teoretice au vizat prezentarea impactului pe care un comportament simulat

ii are asupra proceselor psihice fundamentale pomind de la cele simple: senzatii, perceptii,catre procesele psihice complexe: gdndire, imaginatie, vointa, limbaj. Deoarece lucrarea

noastrd a vizat, in principal, subiecti diagnosticati ca nesinceri, am apreciat ca necesara

prezentarea tipurilor de procese emotionale care insotesc examinarea poligraf a subiectului

mincinos. Conduita simulate a Jost si este demonstrate in tehnica poligraf tocmai prin

17

Psihofiziologie criminalistica

ansamblul de core/ate fiziologice detectate # colectate de aparatura. Analiza acestc

modificari am expus-o prin intermediul categoriilor reprezentative de modificari fiziologiccare sunt de acum unanim recunoscute in rdndul comunitatii stiintifice a psihofiziologilccriminalisti.

Atdt gravitatea infractiunii, cat si caracterul de infractor recidivist sau ajlat la.

prima incalcare a normelor penale, am apreciat cii sunt determinanti de tip macrosocial i.

rdndul factorilor care pot interactiona cu reactivitatea psihofiziologica a subiectulu

examinat. Din aceste considerente, orice alta variabila (gen vdrsta, sex, nivel de scolarizarecu un nivel de generalitate superior sau egal cu eel al variabilelor investigate, in masura st

interfereze cu variabilele cercetarii, am apreciat cii trebuie prezentata.in ultima parte a abordarii teoretice am prezentat am surprins anumite diferenu

comportamentale si fiziologice, selectionate in baza experientei personale, din reactivitatec

unor subiecti primari, recidivisti care au savdrsit infractiuni cu un nivel de periculozitatesociald ridicat sau scazut.

in acest context am demarat cercetarea noastra de fond de la urmatoarele ipoteze:1. Se presupune cii infractorii primari au un grad de reactivitate mai ridicat decal

infractorii recidivisti.2. Cu cat gravitatea infractiunii creste, cu atdt exista tendinta de a creste si nivelul de

reactivitate psihofiziologica a persoanelor testate.

3. Se presupune ca gravitatea infractiunii §i caracterul de infractor primar sunt factoricare due la cresterea nivelului de reactivitate.

4. Se presupune ca, caracterul de infractor recidivist si nivelul sciizut al gravitdtliinfractiunii genereaza o reactivitate psihofiziologica diminuata.

Pentru demonstrarea ipotezelor am constituit un numiir de 4 subloturi independente §i4 loturi compuse:

1. Sublotul de infractori primari care au savarstt infractiuni cu un nivel de periculozitatesociala ridicat - PG

2. Sublotul de infractori primari care au savdrsi: infractiuni cu un nivel de periculozitatesociala scazut - PU

3. Sublotul de infractori recidivisti care au savdrsit infractiuni cu un nivel de

periculozitate socialii ridicat - RG

4. Sublotul de infractori recidivisti care au siivar§it infracfiuni cu un nivel de

periculozitate socialii sciizut - RU

5. Latu/ de infractori primari P, din reunirea subiecfilor loturilor PG# PU

6. Latu/ de infractori recidivi§ti R, din reunirea subiecfilor subloturilor RG # RU

7. Lotul de infractori care au siivar§it infracfiuni cu un nivel de periculozitate socialii

ridicat G, prin reunirea subloturilor PG §i RG

8. Latu/ de infractori care au siivar§it infracfiuni cu un nivel sciizut al periculozitiifiisociale U, prin reunirea subloturilor RU §i PU.

Pentru a sintetiza am redat in tabelul de mai jos cele opt grupuri ale cercetiirii.

Elementul caracteristic al tuturor subiecfilor selecfionafi I-a constituit faptul cii

fiecare subiect a recunoscut siivar§irea faptei penale pentru care era cercetat la data

examiniirii.

Primari Grave - PG- Primari Usoare - PU PRIMARI-P

Recidivisti Grave - RG Recidi?ti Usoare - RU RECIDIVISTI - R

GRAVE-G USOARE-U

18

Diferent e de reactivitate

Am considerat ca reactivitatea reprezentativii a fiecarui subiect este redata eel mai

expresiv de raspunsul fiziologic general in examinarea poligraf, de conduita simulate in

raport cu actele si Japtele penale ulterior recunoscute. Din acest motiv, intrebarea relevanta

puternica st raspunsul fiziologic corespunzator lui au Jost cele selectionate pentru

cuantificarea reactivitatii psihofiziologice.Am operationalizat conceptul de reactivitate psihofiziologica in 28 de variabile:

amplitudinale, temporale, longitudinale, figurale sau de tip scor, tocmai pentru a permite

cuantificarea acestuia.

Pentru demonstrarea ipotezelor am comparat pe grupuri specifice mediile reactivitiuii

psihofiziologice pentru fiecare variabila in parte. Cu 17 exceptii, cele 168 de comparatii au

confirmat cele 4 ipoteze.Din experienta, am constatat ca exista subiecti care prezinta o reactivitate mai

pronuntata in traseul tensiuni arteriale, pe cdnd altii sunt mai reactivi in traseele respiratorii

sau electrodermale. De asemenea, am remarcat cii o cuantificare a reactivitatii specifice unui

individ nesincer, prin intermediul unui numar ridicat de variabile, la o analiza atenta indica

reactii nule, eel putin la o fractiune a variabilelor. in consecinta, am stabilit, pentru fiecare

variabila, care sunt valorile ce redau reactia nu/ii. in baza acestui demers, din tabelul de

frecvente a reacttvitatii am exclus toate acele modificari ce au corespuns reactiei nule.

Valorile ramase au constituit reactivitatea reala a grupului respectiv. Prin compararea

rezultatelor pe grupuri specifice am constat ca diferentele de reactivitate sunt evidentiate

intotdeauna in Javoarea infractorilor primari in comparatie cu cei recidivisti, in Javoarea

infractorilor care au siivdrsit infractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale ridicat

comparativ cu cei care au savar§it infractiuni cu un nivel al periculozitiitii sociale scazut.

Diferentele au variat de la un numar de 27 din 28 de variabile in comparatia dintre loturile

mari (P-R), la 19 din 28 de variabile in comparatiile realizate intre subloturile PG-RG si PU

-RU. Toate diferentele au indicat prezerua, pentru numarul de variabile mai sus mentionat, a

unui numar mare de subiecti cu reactivitate psihofiziologica diferita de reactia O pentru

grupurile de infractori primari (P, PU, PG) in comparatie cu grupurile de infractori

recidivisti (R, RU, RG).Diferentele inregistrate intre grupurile de subiecti care au savar§it infracfiuni cu un

nivel de periculozitate socialii ridicat §i cei din grnpurile care au siivar§it infracfiuni cu un

nivel al periculozitafii sociale scazut au Jost cuprinse intre 23 de variabile la loturile mari §i

19-20 variabile la loturile mici. Toate diferenfele au Jost inregistrate in Javoarea loturilor §i

al subloturilor de infractori care au savar§it infracfiuni cu un nivel de periculozitate socialii

ridicat (G, PG, RG) in raport cu loturi/e de subiecfi care au siivar§it infracfiuni cu un nivel al

periculozitafii sociale scazut.

Rezultate/e analizei corelafionale le-am Jolosit, de asemenea, pentrn a demonstra

ipotezele lucriirii. in baza acestei analize am constatat cii existii un numiir de variabile care

coreleazii la nivelul tuturor grnpurilor. De asemenea, am constatat cii exista un nucleu de

variabile importante care coreleazii semnificativ cu un numar mai ridicat de variabile. Am

cuantificat tipurile de corelafii in ceea ce am denumit indicele de injluenfii §i am constatat cii

insumand valorile indicilor de injluenfa pentrn variabilele mai puternic corelative se obfin

diferenfe intre grnpuri/e cercetarii care vin sii confirme ipotezele enunf ate.

in baza analizei statistice de comparafie realizata in baza testului T pentrn e§antioane

independente, am constat ca diferenfele de reactivitate psihofiziologica sunt prezente in mod

semnificativ intre grnpurile de infractori primari §i infractori recidivi§ti. Astfel, pentrn un

numiir de 18 din 28 de variabile diferenfele sunt semnificative pentrn comparafia dintre

loturile mari P §i R, pentrn un numar de 17 variabile diferenfele sunt semnificative in

19


comparatia dintre subloturile PG # PU, iar pentru un numdr de 13 variabile diferentele su.

semnificative pentru comparatia dintre subloturile PU# RU Toate diferentele semnificativsunt in f avoarea loturilor # subloturilor de infractori primari. Analiza statistica a

comparatie, de-a lungul celei de-a doua axe a cercetarii, a demonstrat cii exista difererqsemnificative intre loturile cercetarii ce sunt alcatuite din infractori care au siivar$,infractiuni cu un nivel de periculozitate sociala ridicat comparativ cu loturile si subloturil

alcatuite din subiecti care au sdvdrsit irfractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale scdzut

Intre cele doua loturi G-U, numarul de variabile la care diferentele sunt semnificative est.

19, intre subloturile PG-PU, numarul de variabile este 17, iar intre subloturile RG-RU

numarul de variabile este de 16. Toate aceste diferente au Jost in favoarea loturilor $subloturilor cercetarii ce au Jost constituite din infractori care au savarsit infractiuni cu ur

nivel al periculozitatii sociale ridicat. Toate aceste analize indica, fora dubiu, existenta unot

diferente semnificative ce vin sii demonstreze ipotezele cercetarii.

Ipotezele lucrarii fiind corecte, ele explica, pe de-o parte, un numar insemnat de

concluzii de imposibilitate a pronuntarii st pot elucida, chiar dacii in mod partial, cauzele

anumitor erori. De asemenea, sugereazii nevoia unei redimensionari a sistemelor de scorare,

care trebuie recorelate cu anumiti indici de recidiva sau gravitate a infractiunit. Un

asemenea demers va fl util pentru toate examindrile viitoare ale ciiror rezultatele indica

valori ce s-ar pozitiona altfel in plaja de absenta a opiniei. Toate acestea vor avea ca eject o

crestere a validitatii examinarilor.

in mod colateral, am reusit sii stabilim stiintific care sunt cele mai frecventemodificiiri psihofiziologice ce reflecta comportamentul simulat. Acest cdstig opindm cii

trebuie transformat in elaborarea unui set de indicatori ce vor constitui elementele

componente ale viitoarei scale de evaluare obiectiva construita de specialisti romdni.

Sunt momentul si locul potrivit pentru a multumi cdtorva persoane care au contribuit

major la cresterea mea §tiinfificii $i umana. A$ vrea sii multumesc domnului profesoruniversitar doctor Mihai Golu, coordonatorul $tiinfific al tezei mele de doctoral. Sub

injluenfa lucrC1rilor Domniei sale am infeles complexitatea dimensiunii neuro-fzziologice a

comportamentului uman, in general, $i a celui simulat, in special. ii sunt recunosciitor pentruintregul efort al Domniei sale, depus pentru dezvoltarea mea profesionalii.

Vreau SCI mulfumesc membrilor comisiei care au evaluat teza mea de doctoral: d-ul

profesor universitar dr. Mitro/an Neculai, d-ul profesor universitar dr. Anifei Mihai, d-ul

profesor universitar dr. Butoi Tudorel $i d-ul conferenfiar universitar dr. Bu$ loan. Sunt

onorat cii au acceptat SCI evalueze teza # le sunt recunosciitor pentru sugestii # aprecieri.Colegilor mei, experfi in tehnicii poligraf, care mi-au pus la dispozifie examiniirile

/or, vreau sii le mulfumesc in mod deosebit. Fiirii aportul /or, aceasta lucrare nu ar flbeneficial de o selecfie a subiecfilor de nivel national. Le sunt recunosciitor de asemenea

pentru aprecierile $i intervenfiile pertinente realizate cu ocazia citirii manuscrisului tezei dedoctoral. Mulfumesc a$adar: d-nelor scms. psih. Ani Maria Gherghel, insp. pr. Alexa

Gianina # d-lor scms. psih. Chiru Stefan, scms. psih. Negru Cipian, ems. $e/ psih. drd. Pasca

Viorel, ems. $e/ psih. TClnase Ione/, scms. psih. drd Turcu Stiolicii Riizvan, ems. $ef psih. dr.Vaida Hadrian, scms. psih. VIC1dufAdrian, insp. pr. psih. drd Mihiiilii Marius.

Doresc sa mulfumesc familiei mele, sofiei Daiana $i celor douii fiice, Andreea $iTimeea, pentru infelegerea # dragostea manifestatii.

Autorul

20


CAPITOLUL I.

REACTMTATEA PSIHOFIZIOLOGICA CARACTERISTICA UNUI

SUBJECT SUPUS UNEI EXAMINARI POLIGRAF

1.1. Reactivitatea psihologici generali

Reactivitatea reprezinta, in general, capacitatea organismelor vii de a raspunde la

stimuli cu efecte adaptative. In sens restrans, ea reflecta capacitatea organismelor de a

raspunde situatiilor de mediu care perturba homeostazia (Paul Popescu Neveanu, 1978). La

nivel uman reac_tivi??a_va f!?efmita ca §i-??J!?i?te? c.l?Ji ™Imm:J?..

cu.un co.nmQita,lJ!(??t·

stmplu ?i ?or i<!?ntifl?l!l>.illa un element cons?!-?repetabil din mediu, care este in generaldenumit stimul. Ea se manifesta prin reactii, comportamente, concfuite, actiurii;ca dimensiuni

f1 mveie 3tfente de complexitate ale manifestarii umane. Daca stimulul este neplacut, nociv,

daca acesta creeaza o stare de pericol sau prefigureaza un nsc, reactia comportan1entala,conduita sau acfiunea umana aeviii-nespec1fice-:-Pnmareacµe·rnasemenea·srriiafiieiite.reacti_acd?arma ce presupune in pnnc1pa10 in.9]1J.izaregener:ala a tutw:or resw:selor. Q .?11?:rnru:ela · ??'arme" a tuturor componen??-?ml-?.Sihi?? .a..!?

..

9.fJWlismnb1i.&poarta demimh:ea 4?C ,.,...,_,

reacim--ae· :lifp'tasa1.tlugt",trs_zirebioelectrica, aroussal etc. In laboratoarele de detectie a1 ·

comportamenfului s1mulat, prin exammfui'pol1graf,se -u.rrn£re?te-'cfecelarea prezentei sau

absentei tocmai a unor asemenea reactii. -Ele insotesc intotdeauna conduita subiectului

simulant. La nivelul "cutiei negre" interpretarea ?i analiza stimulului, ansamblul proceselor

cognitive, afectiv-volitive ?i motivationale creeaza universul psihologic al conduitei simulate.

In acest prim capitol dorim sa redam impactul pe care apreciem ca o conduita simulata ii are

asupra fiecarui proces psihologic in parte.Minciuna este o pozitie in raport cu o realitate, cu un eveniment, o informatie, Ea

reprezinta o atitudine prin care o realitate este ascunsa, deformata, negata, eludata fata de o

persoana, institutie, structura care ar avea dreptul legal, moral sa o cunoasca in totalitate ?i

fata de care ar exista o obligatie de sinceritate. Pe durata examinarii propriu-zise ea reprezintao reactie la un stimul verbal. Ce impact are un asemenea comportament asupra proceselorpsihice fundamentale?

Stimulul verbal prezentat sub forma unei intrebari este receptat, transmis, evaluat si

procesat la nivel superior. Aceasta procesare presupune in special trei comparatiifundamentale.

0 prima comparatie se realizeaza intre elementele de memorie ale subiectului ?i

continutul stimulului. Daca subiectul este participant la fapta pentru care este investigat exista

amintiri cu privire la eveniment. Intrebarile, stimulii verbali nu fac decat sa activeze aceste

elemente de memorie ?i le readuc in co?tiinta subiectului. Daca subiectul nu are legatura cu

fapta investigata acest proces nu se realizeaza. Prezenta unor fapte similare in memoria

subiectului este posibil sa genereze activari parazitare.A doua comparatie ce are loc in procesarea informatiilor este legata de confruntarea

dintre pozitia reala a subiectului relevata de structurile de memorie reactualizate ?i pozitia sa

declarata, manifesta, din momentul raspunsului. Adiacent acestei comparatii emerge in planul

21


constiintei cea de-a treia confruntare, respectiv cea dintre matricea morala (eul moral, supraeetc.) si matricea infractionala (ansamblu de conduite realizate, interzise si pedepsite de legePentru subiectul nesincer, implicat in fapta pentru care este investigat, cele trei comparatsunt adevarate coliziuni. Ele reprezinta generatorul psihologic al starii de activare, de arousa

specifice oricarei situatii similare in care integritatea fizica sau libertatea individului sunt pusin joc. in acest mod, la nivelul sistemului psihic, al subiectului nesincer, supus unei examinar

poligraf se produc o serie de activari, de transformari, ca o nevoie de a face fata, de a rezolv:

situatia amenintatoare. Intensitatea starii de activare va fi cu atdt mai mare cu cat va exista c

matrice morala mai solida a subiectului, cu cat varianta construita este mai putin credibila, ct

cat mijloacele probatiunii clasice sunt mai incriminatoare pentru subiect, cu cat infractiunesare un grad de periculozitatea sociala mai ridicat iar consecintele ei din punct de vedere penasunt mai grave pentru acesta. Suntem de parere ca in toate procesele psihice se producschimbari filtrate de experienta de viata, de personalitatea subiectului. incercam sa redam rn

continuare in mod disparat aceste transformari. 0 facem pomind de la procesele psihicesimple, precum: senzatiile, perceptiile, catre cele complexe: limbaj, gandire, memorie,inteligenta etc. Ne-am orientat in prezentarea noastra, tn principal, asupra modificarilor

specifice unui subiect mincinos, deoarece la acest tip de subiect reactivitatea este mai intensa,

La nivelul proceselor senzoriale definite ca: ,,reflectari activ selective ?i ideal

subiective ale insusirilor particulare ale stimulilor modali specifici ln forma de cod - imagine"(Golu, 2005), se produc codari ?i recodari superioare ale mesajului primejdios, tn vederea

discriminarii acestuia. Starea de pericol realizeaza o sensibilizare a tuturor analizatorilor

(vizual, auditiv, olfactiv, cutanat etc.). Vorbim despre o dilatare a pupilei, despre o piloerectie,de o hidratare a analizatorului cutanat, pentru a aminti doar cateva transformari tn sfera

exteroreceptorilor; despre o gastromotilitate, modificari de ritm respirator si cardiac

inregistrate de interoreceptori. Modificarile produse au mai mult conotatii fiziologice decat

strict psihologice. Din acest motiv de ele ne vom ocupa mai pe larg tn capitolele urmatoare.

La etajul imediat superior, eel al perceptiilor se constituie o stare de set, subiectul

examinat pregatindu-se pentru a raspunde acestui ansamblu de stimuli verbali sub forma de

intrebari. Starea de set perceptiv, ca proces de baza, va fi implicata In majoritatea proceselorpsihice, atentie, motivatie, personalitate activa (Floru, 1978) ?i ea explica anumite raspunsurianticipative, dar si intarziate ale subiectilor de-a lungul unei examinari.

Observatia ca perceptie organizata m functie de un scop, specifica subiectului nesincer

investigat, se orienteaza in doua directii. 0 directie secundara este data de nevoia de a

surprinde comportamentul expertului, subiectul testat mcercand sa-1 analizeze ?i sa-1

influenteze intr-un fel dinainte stabilit. In acela?i timp, in mod prioritar observafia este

orientata spre controlul propriei conduite pentru a putea ascunde, simula elementele, actele de

comportament sau de limbaj care ar putea sa-i fie incriminatoare.

Reprezentarile obiectelor, fenomenelor, evenimentelor investigate, tind, in relatarile

subiectilor nesinceri sa fie deformate m sensul indepartarii de orice element care ar putea sa

dema?te conduita simulata ?i participarea la fapta penala.Reprezentarea faptei este diminuata din perspectiva gravitatii ei, iar m cazul

infractiunilor realizate impotriva vietii autorul are o reprezentare autoindusa si justificativdeformata asupra victimei, de exemplu: "Oricum erau batrani ?i trebuia sa moara de ceva"

(sustine V.I. autorul unui omor m scop de jaf).Imaginatia subiectului nesincer este m raport cu nivelul sau de inteligenta sociala.

Subiectii cei mai prolifici sunt escrocii care au o buna capacitate de vehiculare a imaginilor,de reconstructie permanenta a unei variante explicative, a unui alibi, a unei justificari fiira

conotatii penale.

22


Realitatea reconstruita imaginativ in scop de a oferi protectie are cateva elemente care,

structural, o deosebesc de evenimentul real. Evenimentul real are o curgere a secventelor sale

temporale. Orice analiza de suprafata sau de detaliu demonstreaza caracterul unitar siindestructibil. Evenimentul reconstruit are o aparenta coeziune si rezista la analize

superficiale. Analiza de profunzime va scoate la lamina ,,timpi albi", fapte nemotivate,

comportamente neconcordante cu evenimentul investigat. Sub presiune apar elemente vadit

artificiale care nu se potrivesc in chiar realitatea refacuta.

Gandirea §i inteligenta subiectului testat sunt cele mai solicitate procese psihice. in

intelectul persoanei nesincere se realizeaza un baleiaj continuu intre varianta construita

artificial pentru alibi §i varianta reala privind infractiunea investigata. Din fericire, varianta

reala are o alta greutate, consistenta in memoria subiectului. Ea actioneaza asemeni unui

magnet care nu permite abateri foarte mari fara derapaje decelabile.

Efortul de vointa este indreptat spre a-I convinge pe expert asupra veridicitatiivariantei prezentate. In acest demers se utilizeaza §i de cele mai multe ori se epuizeaza fara

succes un intreg arsenal: de la sugestia sinceritatii pana la invocarea marturiilor in care

realitatea este in mod grosolan contrafacuta. Stradania de a convinge capata uneori accente

dramatice de vehementa, cu o distributie a instrumentelor de la rugaminti, pana la atitudini

ostile, amenintatoare la adresa sistemului judiciar.Vointa unui subiect nesincer este pregatita initial sa reziste unui asalt de intrebari, dar

pe masura ce evenimentele sunt descoperite in desfasurarea lor reala, pe masura ce actele,

argumentele sau persoanele pe care se bazeaza alibiul devin incerte, apar ?i fisuri in pastrareaferma a propriei versiuni.

Langa memoria faptelor se construieste o memorie artificiala bazata pe imaginatie, dar

§i pe elemente reale. Ca o consecinta a tntrebarilor se produc permanente ajustari ale

variantelor prezentate in intentia de a obtine dimensiuni de credibilitate. Cand aceste reajustaridetermina situatii in care evenimentele prezentate, din punct de vedere logic, devin practicnereale sau in opozitie absoluta cu evenimente demonstrate ca fiind deja certe, apar blocajesau conduite evazive de tipul "nu stiu".

Presiuni imense se realizeaza asupra limbajului care este un vehiculator al informatieiredate. Voluntar §i constient, subiectul mcearca sa transmita informatii despre evenimentele

artificial construite, dar in mod involuntar si uneori inconstient subiectul transmite informatii

despre evenimentele reale. in asemenea momente apar asociatii ve?le, act? rat?te, care

ate.ntioneaza asupra nesincerW\pi subiectuh1l-

·

Motivatia principala a unui subiect nesincer este tocmai ascunderea adevarului pentru

pastrarea libertatii. Ca o consecinta a testarii poligraf, a activitatilor intreprinse in diferite faze

ale examinarii, in multe situatii se observa o modificare a atitudinii in raport cu fapta, in

sensul recunoa§terii paqiale ?i uneori totale a infractiunilor savdr§ite.Afectivitatea ca proces care insote§te, sustine §i, uneori, le dezorganizeaza pe celelalte

J?!?e prezentate pana acum, are rol primordial in activarea subiectilor. Setitim?ntul sk

? este eel mai intalnit proces emotional pe care, de asemenea, il vom analiza pe larg in

capitolul unnator. Modul in care functioneaza corelat ?i integrat toate aceste procese

prezentate, genereaza reactivitatea psihologica a subiectului nesincer supus unei examinari

poligraf. Prin examinare vom intelege cele trei mari etape: etapa pretest, etapa intest

(examinarea propriu-zisa) §i etapa posttest. Specificul fiecarui proces analizat se contureaza ?ise manifesta in mod selectiv, functie de etapa. in etapa pretest sunt mai solicitate memoria,

imaginatia, limbajul; in etapa de examinare propriu-zisa este mai intens solicitata

afectivitatea; in posttest, imaginatia, vointa, memoria, limbajul, reactivitatea generala.Dimensiunile generale ale proceselor psihice, anterior prezentate creeaza un corp comun de

reactivitate cvasi identic la nivelul tuturor persoanelor nesincere. Pentru fiecare subiect insa,

23


intensitatea stimulului, determinata, in principal, de semnificatia acordata acestuia, genereasun intaritor sau un atenuator de reactivitate. Pentru subiectul nesincer, semnificatia este strar

legata de starea de pericol pe care o poate genera stimulul. De asemenea, rezonantpsihologica este determinata de pragul de sensibilitate in raport cu stimulul. Acest prag este

consecinta a modului in care este construita matricea morala dar si a constructiei experientelcsimilare anterioare. Cele doua elemente - intensitatea stimulului ?i pragul de sensibilitate - pcfi factori potentatori sau inhibitori ai reactivitatii psihologice generale. Ei pot determin

modificari la nivel individual si posibil de grup, functie, de exemplu, de intensitate

stimulului (gravitatea socials a infractiunii ?i a consecintelor penale ale acesteia), dar ?i d1

ansamblul experientelor judiciare (savarsirea unor infractiunii anterioare, calitatea de invinuit

inculpat sau condamnat pentru sav?irea acestora).Tocmai acest scop ii are ?i cercetarea noastra: de a decela prezenta sau absenta unoi

diferente de reactivitate.

1.2. Procese emonenale generate de o examinare poligraf

Dinamica evenimentelor exteme, in general, ?i fiecare activitate umana, in special:genereaza o legatura de tip afectiv in structura sistemului psihic uman. Proiectia intema a

obiectului, dar ?i retrairea lui determina "evenimente" afective ce sunt diferentiate princomplexitate, durata, intensitate, polaritate si, bineinteles, referentialitate, Latura relationala a

activitatii umane reprezinta un capitol distinct din perspectiva implicarii emotionale. in acest

sens se vorbeste chiar despre o dimensiune relationala a afectivitatii (M. Golu, 2005). Este

normal sa fie asa deoarece vorbim despre o specificitate a emotiilor generate de

interrelationarea umana. Prin comunicarea cu alter ne definim pozitia de moment sau tendintaemotionala fata de acesta. Ne place, ne este teama, il iubim, ne este indiferent sau il apreciempe alter, acesta, la randul sau, ne comunica daca ne agreeaza, daca ne accepta, daca ii este

indiferenta persoana noastra, daca ne apreciaza sau nu. 0 poate face onest, deschis, fiira

rezerve sau, dimpotriva, intr-o maniera ascunsa, falsa, simulata, Ansamblul de cunostintedespre alter, semnificatia pe care o acordam relatiei cu acesta, importanta lui in viata noastra,toate acestea filtrate prin experienta proprie, creeaza pozitia, atitudinea noastra emotionala in

raport cu el. Dacii alter este o institutie de aplicare a legii, o autoritate administrativa sau

educationala, la un prim contact majoritatea dintre noi resimtim o stare de disconfort, o

emotie de teama,

de respect. Chiar ?i in cadrul acestei clase existii o oarecare diferenµere:dacii la contactul cu un inalt functionar al autoritatilor educative (director de ?coalii, rector de

universitate) sau al celor sanitare (medic) apar sentimente de u?oara anxietate amestecate cu

respect, la contactul cu autoritiitile de aplicare a legii (politie, procuratura, instante ), proceseleemotionale de bazii sunt cele de teamii, de disconfort putemic resimtit.

Atunci cand impotriva unui individ se incepe cercetarea penala, cand asupra persoaneiplaneazii o biinuialii, stiirile emotionale devin persistente, ele putand afecta capacitatea de

muncii ?i de relationare a subiectului. Uneori, chiar subiectii sinceri care sunt adu?i pentru o

testare poligraf recunosc in interviul pretest ca "nu mai au lini?te" de cand au inceputcercetiirile asupra lor ?i doresc ca prin orice mijloace sa se incheie acel capitol din viata lor.

Pentru subiectii nesinceri insa calvarul emotional se intensificii pe masura ce cercetarea

penala avanseaza ?i in spatiul probaµunii se adauga, unul cate unul, noi elemente ce vin ?ireconstruiesc juridic realitatea investigatii. in fazele avansate ale procesului penal, in fazele de

cercetare judecatoreascii, in preajma unei sentinte inevitabile, teama atinge cote de panica ce

devin vizibile chiar in comportamentul extern, aparent, in ciuda tuturor eforturilor de a o

masc a.

24


in acest context, ce este de fapt o examinare poligraf? Examinarea de psihfiziologie

criminalisti,ca de yeracitate Q>CV), asa cum este denumita testarea pohgraf in cele mai recente

tratate de specialitate (Matte, 1997), reprezinta una dintre ramurile psihologiei aplicate in care

relatia psihosomatica este foarte bine evidentiata, Ea reprezinta, in esenta, inregistrarea,masurarea ?i interpretarea unor functii fiziologice, somatice ca o consecinta a unei stimulari

psihologice, verbale. Examinarea poligraf este o evaluare psihofiziologica a starii de

disconfort generata de raspunsurile subiectului cu privire la implicarea sau nu a acestuia in

fapta penala investigata. Masurarea gradului de disconfort emotional se realizeaza prinadministrarea de eel putin trei ori a unei baterii de intrebari ce confine in principal:

- intrebiiri neutre= :f'ara nici un factor de disconfort (fara lncarcatura emotionala);- intrebiiri relevante - cu privire la fapta investigata si, bineinteles, cu Incarcatura

emotionala;- intrebiiri de comparasie - cu privire la fapte similare cu fapta investigata care este

posibil sa fi avut loc undeva in trecutul subiectului, ?i la care stim cu certitudine ca subiectul

este nesincer sau are indoieli in ceea. ce priveste sinceritatea sa.

Examinarea poligraf confine, in esenta, trei etape fundamentale:

- faza pretest;- faza intest;- faza posttest.

Pentru subiectii prezentati pentru o examinare poligraf ?i care se afla la primele

contacte cu autoritatile de aplicare a legii, am surprins, in principal, urmatoarele tipuri de

emotii:teama de autoritati;teama de necunoscut, de noutate, de examinare in ansamblul ei;

teama ca aparatul va gre?i.J.Aceste procese emotionale sunt, practic, prezente la nivelul psihismului fiecarei

persoane examinate. Ele activeaza structura bazala emotionala a persoanei testate ?i constituie

campul afectiv in care debuteaza o examinare poligraf. in extrem, in cazul unor subiecti

anxiosi, labili emotional, poate aparea teama de consecintele fizice sau psihice ale testarii,

neincrederea in tehnica, metoda sau expert. Rolul expertului, al interviului pretest este tocmai

acela de a linisti persoana anxioasa, de a lndeparta sau macar a diminua temerile printr-oatitudine stiintifica ferma ?i ulterior, chiar a genera un sentiment de incredere in performantele

si in obiectivitatea tehnicii.

Uneori, in mod inconstient, chiar dupa demersurile expertului din interviul pretest, la

subiectul sincer ramane o emotie parazitara de teama, referitoare la faptul ca aparatul va

gresii, in termeni de specialitate evenimentul emotional poarta denumirea de teama de eroare.

intr-un numar redus de cazuri am constat, mai ales in situatia unor infractori recidivisti

neinformati corespunzator cu privire la problematica pentru care urmau sa fie examinati, o

oarecare teama cu privire la posibilitatea ca pe timpul examinarii sa ii fie adresate ?i alte

intrebari in afara celor prestabilite (teama de trecutul infracfional nedescoperit.).Aceste procese emotionale sunt caracteristice ?i subiectilor sinceri ?i nesinceri.

Speciali?tii in tehnica poligraf (Reid, 1977; Matte, 1997) sustin insa ca toate aceste emotii se

diminueaza in cazul subiectilor sinceri dupa testul de stimulare, test in care, in mod practic, se

demonstreaza performantele reale ale tehnicii. ?i realitatea din laborator a dovedit ca ?a stau

lucrurile in marea majoritate a cazurilor.

Atunci cand insa este testat un subiect nesincer, cand el este implicat in faptele pentru

care este cercetat ?i el are o atitudine de negare a participarii, alaturi de procesele emotive

prezentate anterior, apar o serie de alte structuri emotionale distincte, in raport cu cele

premergatoare. Sunt distincte pentru ca ele sunt generate de alte surse.

25


Cea mai putemica dintre aceste emotii este teama de deteqie si, corelata ei, teama t.

consecintele penale ale faptelor comise. Observam ca se trece de la o emotie simp.nediferentiata, fara referential foarte clar precizat, fara miza, din prima categorie de subiectla emotii specifice (situatia, obiectul sunt clar diferentiate) cu un grad de rise proxim. Acest

doua evenimente afective sunt determinate, in principal, de sav?irea infractiunii. in mo

secundar, teama de detectie este ?i o consecinta a comportamentului simulat. Teama d

consecintele penale rezida din posibilitate ca prin intermediul examinarii poligraf sa fi

descoperit si, ulterior, pedepsit autorul infractiunii, Faptul ca subiectul are o atitudine d1

ascundere a evenimentelor cercetate, de negare a implicarii lui in aceste evenimenn

determina, la randul ei, aparitia emotiei legate de comportamentul simulat.

Subiectul construieste in plan mental o realitate fictiva ce neaga desfasurarea reala ?

evenimentelor sau aproba si sustine desfasurarea unor evenimente nereale. Aceste procese st

amplifica in conditiile confruntarii directe dintre subiect, pe de-o parte, tehnica poligraf ?:

expert, pe de alta parte. Ele se dezvolta in mod gradat, pe masura desfasurarii testelor avand

un mare grad de diferentiere in raport cu restul proceselor afective si un mare grad de

interiorizare.

Subiectul nesincer cauta sa-si ascunda trairea afectiva, sa o mascheze sau sa o

rationalizeze si, de aceea, in momentul raspunsului sau - moment de maxima negare - trairea

si corelatele ei fiziologice sunt maxime.

Ca orice proces emotional, teama de detectie prezinta cele 3 dimensiuni clasice:

a - trairea afectiva;b - manifestarile comportamentale;c - modificarile organice vegetative.

a. Trairea afectivdDin discutiile purtate cu subiectii care recunosc savarsirea faptelor dupa examinarea

poligraf, au reiesit cateva dimensiuni ale modului in care este traita teama de detectie,Acestia resimt o puternica stare de disconfort care creste pe masura ce Ii se explica

modul de functionare, rezultatele, performantele tehnicii. Aceasta stare atinge un moment

critic dupa testul de stimulare - cand practic, subiectul con?tientizeaza valoarea ?tiintifica a

tehnicii ?i momente maxime in faza intest de administrare efectiva a intrebarilor. Momente

critice caracterizeaza ?i discutia post-test cand subiectului i se prezinta ?i i se explicadiagramele rezultate cu ocazia examinarii.

Subiectii nesinceri nu sunt in masura sa dea explicatii pertinente privind prezentamodificarilor din traseele diagramelor lor la intrebarile relevante. Teama este cea care

blocheaza, in general, centrii cognitivi care ar putea produce un raspuns construit,cvasipertinent. De aceea, raspunsul eel mai frecvent este ,,nu ?tiu".

Subiectii intervievati care, ulterior, au ?i recunoscut savar?irea faptelor, relateaza

despre o stare de teama, de incordare, de efort intelectual in a convinge expertul asupra

veridicitatii celor declarate, de autocontrol asupra propriilor acte ?i comportamente, despre o

nevoie de a cunoa?te convingerea intima a expertului ?i de a o transforma in sensul dorit de

subiect. Atunci, insa, cand pozitia expertului este ferma, in sensul ca a descoperitcomportamentul simulat, subiectul nesincer are tendinta de a recuno?te comiterea faptei sau

de a parasi cat mai curand laboratorul.

Teama de consecintele penale devine evidenta in momentele in care subiectul

con?tlentizeazaca nu mai poate ascunde adevarul sau ca ascunderea lui poate crea

circumstante agravante. Momentul marturisirii este eel care ii face pe subiect sa verbalizeze

aceasta teama: ,,?i acum ce fac, ma due 20 de ani in pu?carie?". Trairea afectiva este cu atat

26


mai dramatica cu cat in permanenta team.a de consecintele penale are un sustinator intern,

instinctul de conservare.

Din interviul post-test purtat cu o serie de subiecti am constatat existenta ?i a unui alt

eveniment emotional pozitiv, ?i anume - speranfa de eroare. Ea este specifica tuturor

subiectilor nesinceri care, in principal, chiar in conditiile in care li se demonstreaza acuratetea

rezultatelor tehnicii, i?i doresc cu disperare, ca eel putin in cazul lor, aparatul sa greseasca.

b. Manifestarile comportamentaleDe-a lungul testului poligraf apar o serie de manifestari comportamentale care sunt o

consecinta directa a proceselor emotionale. Numeroase lucrari: I.Ciofu (1972), N.Mitrofan,

T.Butoi (1995), T.Butoi ?i I.Butoi (1999), Bus (2000), au tratat aceste probleme. S-au finalizat

liste complete de comportamente care surprind zbuciumul exterior al subiectului nesincer. Din

acest motiv nu vom insista asupra lor.

Opinam ca este necesara intocmirea unui ghid, a unei grile de observatie prin care,

practic, sa se cuantifice modul in care reactioneaza individul pe timpul testului, in general,

dar, mai ales, pe timpul interviului pretest. Exista o serie de intrebari care constituie nucleul

interviului pretest in cadrul examinarii realizata din perspective clinica. Redam in continuare

aceste intrebari sub forma tabelara in "F?a de observatle in interviul pretest".Aceasta grila construita in maniera matriceala cuprinde, pe de-o parte, principalele

comportamente aparente ca: evitarea privirii, spasm glotic, latenta in raspunsuri, disconfort

psihic, cerinte reflexe, prezenta sau absenta capacitatii de abordare a problemelor secundare, a

capacitatii de a constientiza ?i verbaliza emotiile, iar, pe de alta parte, cuprinde intrebarile care

constituie modelul aproape al oricarui pretest realizat in abordarea clinica,

De asemenea, fisa de observatie da posibilitatea inregistrarii raspunsurilor verbale ca

vehicule ale mesajelor reale transmise de subiect. Cuantificarea comportamentelor ?i

interpretarea mesajelor se pot transform.a intr-un instrument obiectiv util mai ales psihologilor

care debuteaza in specialitatea poligraf. El se constituie intr-un cadru al experientei care,

ulterior, va filtra toate interviurile pretest realizate. Dupa completarea unui numar mai mare

de fise, pare sa se depaseasca si dificultatea legata de inregistrarea datelor ?i desfasurarea

interviului in mod concomitent. Datele obtinute au rolul de a completa rezultatele testarii

poligraf.

c. Modificarile organice vegetativeAcestea reprezinta cea de-a treia dimensiune. Pentru o mai buna intelegere a etiologiei

acestor modificari, redam in continuare modul de desfasurare a procesului emotional in

substratul sau neuroendocrin.

Aceasta schema este, in principiu, valabila pentru orice gen de emotie, deci ?i pentru

emotia de teama resimtita cu ocazia unei examinari poligraf.Urmand sugestiile figurii nr.3, mai jos prezentate, punctul de maxima emotie ii poate

constitui perioada aflata in proximitatea unui raspuns la o intrebare relevanta, utilizata in test.

Ea este de genul "Duminica seara, tu 1-ai omorit pe Vasile?" - Raspuns: ,,Nu"; ,,Tu ai

furat banii din biroul lui Georgescu ?" - Raspuns: ,,Nu"; ,,in seara de 15 august 2003, tu

ai tilharit o femeie in benzinaria OMV din strada Regina Maria?" - Raspuns: ,,Nu" etc.

in mod normal, in momentul lansarii unor asemenea intrebari, la nivelul scoartei

cerebrate se produce o evaluare a stimulului, o elaborare a raspunsului nesincer prin

rationalizare. Apreciem ca acesta este · momentul critic al conflictului desfa?urat la nivel

con?tient. El decurge in maniera prezentata la capitolul anterior.

27

FI?A DE OBSERVATIE iN INTERVIUL PRETEST

Modificiiri Spasm Uscarea Evitarea Tremurin Sudoratie Latenta in Discon fort Contra- Cerinte Cap. de Raspunsuri Cuantificaripaloare glotic buzelor privirii voce raspunsuri psihic intrebari reflexe abordare verbale

problemesecund

..

Ai auzit despre folosirea detectorului

de minciuni?

Ai mai fost supus unui test la detector?

Stii cii acest test face parte din ancheta

cazului?

Stii cine a comis aceasta faptii?

Banuiesti pe cineva?

Crezi ca este o inscenare?

Tu ai savarsit fapta?

Te-ai gsndit vreodati!. sii faci ceva

asemiiniitor?

Existii vreun motiv ca vreun martor sii

spunii ca te-a vazut la locul faptei?

Exista vreun motiv ca amprentele tale

sii fie descoperite la locul faptei?

Crezi cii se va descoperi autorul faptei?

Ce pedeapsa merita?

Cum crezi ci!. se simte autorul?

Care crezi cii va fi rezultatul testului

in ceea ce te priveste?

Astiizi esti Intr-o stare normal! din

punct de vedere medical?

Ce simti in legatura cu faptul ca vei fi

examinat?

Cuantificari

N00

Numele si prenumele--------------

Alte informatii privind persoana examinata:

Infractiunea cercetata_

?s:

?Nc·c'

OCl?-(":,:::S.;:!

[a·;:;·i:::i(


I STIMUL VERBAL I

I ANALIZOR AUDITIV I

•

CORTEX

- Identificare, procesare;

- Reactualizarea secventei din M.L.D. privind infractiunea savar?ita;- Conflict cognitiv intre matricea infractionala si matricea morala;

- Elaborarea raspunsului.

lI SISTEMUL LIMBIC, HIPOT ALAMUS

1,

SISTEMUL NERVOS SISTEMUL NERVOS

PARASIMPATIC SIMPATIC

11,,.

I Hipofiza I I Hormoni adrenalinici

1 1

I Hormoni I Ir Reactii neurovegetative sip comportamentale - raspunsul verbal

Fig. nr. 3 - Desfasurarea procesului emotional in substratul sau neuro-endocrin ,ca o

consecinta a unui comportament simulat. (adaptare dupd Radu, Drutu, Mare, 1991)

Cortexul este locul de unde porneste acest influx spre sistemul limbic ?i hipotalamus,

formatiuni implicate nemijlocit in emotie. Odata sistemul limbic pus in actiune, un mesaj

electrochimic este trimis spre S.N.S. (Sistemul Nervos Simpatic). Comunicarea se realizeaza

prin neurotransmitatori, prin lantul complex de sinapse.

Dupa intrarea in actiune a S.N.S., devine activ ?i S.N.P. (sistemul nervos

parasimpatic ), procesul emotional fiind caracterizat printr-o descarcare variabila a celor doua

ramuri, deci realizarea unei anumite balante neurovegetative.Dupa activarea S.N.S. sunt stimulate glandele suprarenale, intervine, deci, un nucleu

neuroendocrin care genereaza hormoni (epinefrina, norepinefrina). Acestia intra in fluxul

29


sanguin exercitand o actiune lenta dar continua asupra organelor tinta (inima, plaman, vas

sanguine). Hormonii mentionati actioneaza in acelasi sens ca ?i descarcarile S.N.S.in timp ce mesajul electrochimic - purtat de neurotransmitatori - actioneaza si pun

foarte rapid in actiune S.N.S. si organele vizate, hormonii actioneaza lent ?i continuu, ceea c

face ca procesul sa nu fie usor reversibil. in ansamblu, se produce o stare de activar

fiziologica.Neurotransmitatorii stimuleaza hipofiza, glands ce produce hormonii antrenati 11

fluxul sanguin. Se pare ca acesti hormoni dau nota de placere sau neplacere a procesuluemotional.

in procesele emotionale intervine un fel de balanta a celor doua ramuri ale sistemulu

nervos vegetativ. Cand activarea S.N.S. este predominanta, avem de-a face cu o balantsergotropica, iar cand activarea S.N.P. devine dominanta avem de-a face cu o balantetrofotropica, Activarea S.N.S. determina cresterea ritmului cardiac, a tensiunii sanguine de tipsistolic, a conductantei electrice a pielii, a ritmului respirator. Suntem de parere ca in testarile

de tip poligraf dominanta devine balanta ergotropica in momentul raspunsului la intrebarile

relevante sau de control. Testarile poligraf dovedesc ca in momentul unui raspuns nesincer

creste ritmul cardiac, se modifica ritmul respirator, creste conductivitatea electrodermala,

Consideram utila prezentarea modificarilor organice vegetative ce au loc in procesulemotional, in general, realizata de I.Mare, I.Drutu, V.Mare (1991). Aceasta prezentare am

adaptat-o la nivelul posibilitatilor de redare a raspunsului fiziologic prin tehnica poligraf:a) Modificari in tabloul E.E.G. sub forma unor treziri bioelectrice, a unei activari cu

blocarea consecventa a ritmului alfa sincronizat; reactia este nespecifica indicand doar nivelul

de activare si aspectul de desincronizare asociate emotiei in genere - fiind nespecifica, nu este

utilizata in tehnica poligraf.b) Potentialele evocate sunt expresia excitarii unor arii corticale primare sau secundare

dupa ce influxul nervos a parcurs caile ascendente specifice.in tehnica poligraf au existat Incercari de utilizare a metodei potentialelor evocate

endogene. Acest tip de potential evocat apare, mai ales, in situatiile in care subiectul este

implicat intr-o activitate perceptiva legata de un proces decizional.

Rezultatele partiale nu au incurajat, in mod deosebit, continuarea cercetarilor in

domeniu.

c) Modificari ce apar in activitatea cardiaca a sistemului circulator (pulsul, tensiunea

sanguina, reactiile vasomotorii); ca urmare, se modifica temperatura pielii. Poligrafulutilizeaza in 2 din cele 5- 7 trasee inregistrari provenite din acest gen de modificari. Se

inregistreaza modificarile aparute in tensiunea arteriala - puls distal ?i tensiunea arteriala -

puls proximal.Ultimul tip de poligraf aparut dupa evenimentele din data de 11 septembrie 2001 se

pare ca utilizeaza modificari ale temperaturii epidermei la nivelul fetei.d) Schimbari accentuate intervin in respirafie (durata, ritm, amplitudine, raportul

inspiratie/expiratie), apare suspinul, blocarea. Doua din traseele poligraf surprind modificari

determinate in respiratia toracica ?i abdominala. Durata, ritmul, amplitudinea, raportulinspiratie/expiratie, durata stopului respirator (blocarea) sunt, de fapt, indicii prin care se

masoara modificarile aparute in respiratia subiectului.

e) Se produc schimbari in mobilitatea gastrointestinala (in situatia de teama - iritare,neplacere - mi?carile se inhiba, la surpriza - se accentueaza). Poligraful are posibilitatea sa

surprinda partial aceste modificari prin tubul pneumograf al respirafiei abdominale.

f) Apar modificari in tensiunea musculara, decelabile prin electromiograma. in stari

emotionale marcante apare tremurul, datorita acfiunii necoordonate a mu?chilor antagoni?ti,fapt care duce la dezorganizarea raspunsului motor. Poligraful surprinde modificarile in

30


tensiunea musculara din pozitia subiectului pe timpul testului, dar mai ales modificarile in

tensiunea musculara induse in mod voit.

g) Sub influenta emotiei se modifica rezistenta (conductanta electrica a pielii, un

indiciu al activarii simpatice ). Aceste variatii sunt puse in diagrama cu ajutorul poligrafului

prin intermediul inscriptorului de reactie electrodermala.

h) Compozitia chimica a sangelui se schimba sub aspectul continutului de adrenalina,

zahar, al echilibrului acid-baza. Nu este utilizat acest aspect in tehnica poligraf deoarece se

incalca principiul respectarii integritatii corporale a persoanei cercetate.

i) Secretia salivara descreste in emotii de frica sau de manie, se accentueaza

transpiratia, apare tendinta de a esua In lacrimi.

Unele dintre aceste aspecte sunt vizibile ?i m discutia pretest purtata, fiind elemente

componente ale tabloului comportamental aparent surprins de .Fisa de observatie in interviul

pretest".Diviziunea simpatica este o reminiscenta de pe scara evolutiei biologice. Dilatarea

pupilelor se realizeaza pentru a se vedea mai bine adversarul, dilatarea vaselor sanguine se

realizeaza pentru a accelera sangele catre membre, glucoza se elibereaza m organism pentru

surplusul de energie necesar unei eventuale confruntari. Confruntare este, in mod indiscutabil,

?i o testare poligraf.

d. Aspecte de psihoneurologia (cerebrologia) emo(iilor care tnsotesc

comportamentul simulat.

Din punct de vedere stiintific este unanim acceptata ideea potrivit careia, creierul

uman este cea mai complexa entitate tn care se desfasoara procese energetico-informationalece vizeaza coordonarea starilor inteme ale organismului, pe de-o parte ?i coordonarea,

controlul relatiei organismului cu mediul ambiant, pe de alta parte. Complexitatea sistemului

este data de numarul mare de elemente componente (neuroni), de volumul mare de conexiuni

neuronale, iar numarul de combinatii posibile indica un numar practic infinit. in acest context,

chiar daca au fost realizate progrese colosale, exista mca o serie de neintelegeri, opinii diferite

cu privire la legaturile care exista practic intre creier ?i comportament, tntre creier si

fiziologic, lntre creier si dimensiunea psihologica a diferitelor procese. in acest context

general se inscriu ?i studiile cu privire la relatia care exista mtre activitatea cerebrala, emotie

?i minciuna.

0 cale care ofera promisiuni serioase este tehnica neuroimaginilor. Cateva studii

relativ recente sugereaza faptul ca activitatea unor areale specifice ale creierului pot fi legatede anumite comportamente ce indica minciuna. Langleleben, Schroeder, Malaljaian (2002) au

folosit tehnica FMRI pentru a mregistra imagini cu privire la creierul subiectilor de-a lungulunui Test de Cuno?terea a Vinovatiei (TCV) specific examinarilor efectuate in tehnica

poligraf. Subiectilor Ii s-a cerut sa fie sinceri ?i sa minta cu privire la alegerea unei caqi de

joc. S-au mregistrat diferente semnificative ale celor 32 de participanti functie de sinceritate

versus minciuna. Subiectii mincino?i au mregistrat, cu aceasta ocazie, o cre?tere semnificativa

a activitatii cerebrale m zonele cortexului cingulat anterior, al girusului frontal superior, areale

care, m studiile anterioare de neurologie, erau legate de prezenta ?i gradul conflictului la

nivelul raspunsului subiectului. De asemenea, au fost activate ?i alte zone care, neurologic,sunt legate de initierea ?i efectuarea voluntara a unor functii motorii. Semnificativ este faptul

?a aceasta cercetare a mcercat ?i re?it sa elimine frica (ca element emotional al examinarii).In aceste conditii vorbim despre o harta a minciunii ca procesare strict cognitiva. Redam, in

continuare in figura nr. 4 imaginile oferite de autori, tocmai pentru a indica aceste diferente.Momentul !lParitieistimulilor cu raspuns nesincer, m cadrul celor 88 de stimuli selectati a fost

aleatoriu. In partea de jos a imaginilor, prin rezonanta magnetica sunt redate imagini

31


inregistrate cu ocazia unui comportament simulat si in partea de sus sunt imagini inregistracu ocazia comportamentului sincer al subiectilor.

Fig. nr. 4 - Distributia zone/or cerebrale care au Jost activate cu ocazia comportamentuluisincer (sus) versus nesincer (jos) (Lang/eben, Shroeder, Gur, si col., 2002)

Moll, Oliveira-Souza ?i col. (2002) intr-un studiu care urmarea descoperirea unor arii

cerebrale specifice emotiilor de baza, dar ?i emotiilor morale, raporteaza o harta a acestor

fenomene. Acest studiu s-a efectuat pe un numar de 7 subiecti fa.ra antecedente neurologicecarora le-au fost prezentate, printre altele, imagini cu continut moral, imagini cu caracter

neutru si imagini cu caracter neplacut, Pentru imaginile care sugerau emotii morale, subiectiiau prezentat activari ale urmatorilor centrii cerebrali: amigdala, zona superioara a creierului

mijlociu, talamusul drept, cortexul vizual, neocortexul temporal. lmaginile de acest tipprezentau lncalcari grosiere ale normelor morale, infractiuni contra vietii ?i integritatii fizice,scene de razboi. Imaginea din figura nr. 5 indica distributia zonelor in care se activeaza

creierul in cazul emotiilor morale.

Fig. nr. 5 -Distributia zone/or activate de emotia morala

Studiile efectuate in asemenea conditii sunt, insa, strict orientative in prezentarea deconcluzii cu un grad mare de generalitate. Sustinem acest lucru deoarece nu putem punesemnul de egalitate intre activitatea desfasurata in laboratorul poligraf si activitatea

desfasurata in laboratorul FMRI. De asemenea, subiectii sunt total diferiti din perspectivamotivului pentru care sunt examinati. Pentru unii exista o miza ?i un rise, pentru altii, nu

32


exista. Numarul de subiecti este redus. Chiar si in aceste conditii este laudabil efortul

zolegilor neurologi in realizarea acestor harti ale activarii creierului in cazul minciunii. Asa

cum astazi se realizeaza atlase de reactivitate fiziologica pentru examinarile poligraf, este

posibil sa asistam in viitor la introducerea unui senzor de activitate cerebrala si, de ce nu, la

descoperirea unor modele de reactivitate cerebrala in caz de comportament simulat sau sincer.

Prima cercetare (Langleleben, Schroeder, Malaljaian) leaga minciuna de conflict, iar

cea de-a doua (Moll, Oliveira-Souza ?i col.) indica prezenta neurologica a unei matrici

morale. Ambele fenomene vin sa sustina reactivitatea psihologica generala a unui subiect

nesincer asa cum a fost ea prezentata pana in acest moment.

1.3. Modele de reactivitate psihoriziologici specitice comportamentului simulat

Unul dintre primele obiective ale specialistilor in tehnica poligraf 1-a constituit

descoperirea acelor modificari din traseele inregistrarilor fiziologice care sa fie corespunzatoare

comportamentului simulat al subiectilor investigati, Din ansamblul reactivitatii decelabile, in

cazul unui subiect nesincer s-a incercat separarea de modele de reactivitate cvasiconstante si

cvasipermanente pentru orice subiect examinat. Descoperirea acestor modele a insemnat, de fapt,

posibilitatea incadrarii examinarilor poligraf in randul stiintelor criminalistice. Acest demers a

fost necesar deoarece nu toate modificarile psihofiziologice care apar in traseele poligraf sunt

specifice unui comportament simulat. Ansamblul reactivitatii psihologice, in general, si

emotionale, in special (prezentate in capitolele anterioare) care insoteste o examinare poligraf ar

trebui sa se proiecteze in inregistrarile tehnicii poligraf, dar lucrurile nu stau in mod obligatoriuintotdeauna asa, In cercetarea noastra am folosit reactivitatea din cele trei trasee utilizate in mod

obisnuit cu aceasta tehnica, si anume: traseele respiratorii, cardiovasculare ?i al reactieielectrodermale. Am apreciat ca necesara prezentarea acestor modele deoarece ele constituie baza

de selectie a variabilelor utilizate pentru cercetare. Partea de stabilire a variabilelor ?imasuratorile efectuate sunt operationalizari ale conceptului de reactivitate si ale modelelor

reprezentative.

1.3.1. Modijicari intlilnite in traseele respiratorii

Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul

respiratiei, al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor

pulmonare. El este format din caile respiratorii extrapulmonare (fosele nazale, faringe,

laringe, trahee si bronhiile primare) si plamani! ca organe principale ale actului respirator.Plamanii ocupa aproape in intregime cavitatea toracica, fiind situati fiecare in cate o cavitate

pleurala - dreapta ?i stanga -, separate pe linia medians de catre mediastinul toracic. Fiecarui

plaman i se pot descrie anumite aspecte morfologice: o baza, un varf, fete si margini.

Segmentul pulmonar este format din unitati ?i mai mici - lobulii pulmonari. in bronhiola

lobulului se deschid bronhiolele terminale ale acinilor pulmonari, formati in totalitate din

canalele alveolare ?i alveolele pulmonare, ultima unitatea structurala a plamanului.Cavitatea pleurala este cap?ita pe fata sa intema de o seroasa numita pleura. in

functie de regiunea pe care o acopera aceasta pleura prime?te denumirea de parietala,stemocostala sau diafragmatica. Ea este, de fapt, o cavitate virtuala in care se afla o lama fina

de lichid pleural care ajuta la alunecarea pleurelor intre ele ?i un vid care ajuta plamanul sa

urmeze peretele toracic (Dutu, Teodorescu, 1982).Deoarece la nivelul aparatului poligraf sunt surprinse elementele specifice ritmului

respirator, consideram utila prezentarea dinamicii ventilatiei.Variatiile alternative ?i ritmice ale volumului toraco-pulmonar determina un flux de

aer intre exterior ?i alveole. In inspiraµa spontana, contractia mu?chilor inspiratori face sa

creasca cele trei diametre ale cutiei toracice ?i datorita contactului intim dintre foitele pleuraleplamanii urmeaza fideli mi?carile cutiei toracice ?i volumul lor cre?te, concomitent dilatandu-

33


se atat spatiile alveolare cat ?i conductele aerifere. Pe masura ce volumul pulmonar crestaerul continut in ele se rarefiaza si presiunea intrapulmonara a gazului coboara (potrivit leglui Boyle) sub nivelul presiunii atmosferice. Cum spatiile alveolare comunica cu atmosfei

ambianta, depresiunea alveolara determina un flux de aer din exterior (presiune atmosferici

in alveole fiind presiune sub atmosferica, volumul de aer intrapulmonar creste cu aceea:

marime ca ?i volumul plamanului si al cutiei toracice. La sfarsitul inspiratiei presiunea dialveole devenind egala cu cea atmosferica, fluxul de aer Inceteaza. In expiratie, circulatiaerului are loc in sens invers. In momentul in care contractia muschilor inspiratori a Im

sfarsit, elementele elastice din structura plamanilor - intinse in expiratie ca niste resorturirevin la dimensiunile lor initiale ?i readuc plamanii ?i cutia la nivelul de repaus.

Diminuarea volumului pulmonar comprima amestecul gazos din alveole, a earn

presiune creste peste nivelul atmosferei si, ca urmare, aerul va fi expulzat din alveole 1,

exterior. Curgerea aerului intr-un sens ori in celalalt este, deci, rezultatul unor diferente de

presiune (presiune barometrica - presiune alveolara in inspiratie ?i presiune alveolara -

presiune barometrica in expiratie ). Contractia muschilor inspiratorii este forta care provoactmiscarea aerului din exterior catre alveole. Ea este, asadar, forta motrice a inspiratiei, iai

revenirea elastica este forta motrice a expiratiei de repaus (in expiratia fortata se adauga ?contractia muschilor expiratori). Frecventa ventilatiei sau ritmul respirator in repaus la adultu

normal este de aproximativ 12 cicli/sec. Fiecare ciclu este alcatuit dintr-o inspiratie ?i c

expiratie, care dureaza aproximativ 5 secunde, iar raportul dintre durata expiratiei si durata

inspiratiei este de 1,2.In conditii obisnuite de viata "reglarea automata a ventilatiei este realizata de catre o

serie de structuri nervoase situate in formatiunea reticulata si pontina, insuficient delimitate

spatial, dotate cu capacitatea de a descarca ritmic impulsuri care, ajunse pe calea tracturilor

bulbo-spinale la motoneuronii medulari, provoaca contractia ritmica a musculaturii

respiratorii" (Dutu, Teodorescu, 1982). in situatia unei examinari poligraf, in cazul unui

comportament simulat, functia respiratorie se modifica. Pentru monitorizarea acestei

functiuni, a?a cum am aratat, aparatul poligraf dispune de doua tuburi pneumograf care se

monteaza unul in zona toracica, iar eel de-al doilea in zona abdominala. in urma analizarii

diagramelor realizate cu ocazia examinarilor, speciali?tii in tehnica poligraf ai Institutului

Poligraf al Departamentului Apararii SUA (2004) au ajuns la concluzia ca exista 3 tipurimajore de modificari in traseele respiratorii determinate, in principal, de comportamentulsimulat al subiectilor. Aceste tipuri de modificari sunt urmatoarele:

1 - modificari de amplitudine a ritmului respirator;2 - modificari privind durata ciclului respirator;3 - modificari privind linia de baza a ciclului respirator.

In figurile urmatoare, in care vom prezenta modificarile sub fiecare imagine, vor aparedoua bare verticale ?i o linie orizontala. Cele doua bare reprezinta marcarea inceputului,respectiv a siar?itului adresarii intrebarii relevante (stimulului), iar linia orizontala reprezintamarcarea tipului (Da = + ?i NU =

- ) ?i a momentului raspunsului subiectului.

1.3.1.1. Modijicari de amplitudine a ritmului respirator

Modificarile de amplitudine a ritmului respirator constau, in general, in diminuari,descre?teri, stopuri, respectiv amplificari, cre?teri ale ritmului respirator. Le redam in

continuare pentru o mai buna intelegere a fenomenului.

34


I t -

Fig. nr. 6 - Diminuarea in amplitudine a ritmului respirator

I I -

Fig. nr. 7 - Descrestere progresiva in amplitudine cu revenire ulterioara la nivelul initial

Apneea reprezinta absenta totala a ciclurilor respiratorii ca o consecinta a influentei

Sistemului Nervos Vegetativ (S.N.V). Daca apneea apare la sfarsitul expiratiei, modificarea

va ti denumita ,,stop respirator in expiratie" si el reprezinta un element serios al diagnosticuluide minciuna, Exista specialisti (Matte,1997, DODPI, 1998) care sustin ca pentru siguranta

interpretarii, valoarea acestuia trebuie sa fie mai mare de 3-5 secunde.

I I -

Fig. nr. 8 -Apnee - stop respirator in expiratie

Daca apneea apare de-a lungul inspiratiei sau la sfarsitul ei, aceasta nu poate ti

considerata ca element al diagnosticului fizio ic_? dar ea apare, de cele mai

multe ori, ca dimensiune comportamentala e eliidare a exrum..narii?otin categoria eludarilor

vor ti introduse si stopurile respiratorii in expiratie cu o durata mai mare de ·20 de secunde.

Modificarile de crestere in amplitudine ale ciclului respirator sunt mult mai des

intalnite decat apneele. Ele apar ca si cresteri progresive sau ca modificari de tip eratic,

inconstante. Reprezentarea acestor tipuri de modificari o redam in continuare.

I I -

Fig. nr. 9 - Crestere a amplitudinii ciclurilor respiratorii

35


I I -

Fig. nr. 10 - Crestere progresivii de amplitudine urmata de o descrestere progresivii de

amplitudine

11-Fig. nr. 11 - Cresterea progresivii a amplitudinii urmata de revenirea la nivelul homeostatic

1.3.1.2. Modiflciiri ale duratei ritmului respirator

Ritmul respirator reprezinta numarul de cicluri respiratorii pe unitatea de timp. Pentru

o examinare poligraf, subiectii, in general, au valori ale ritmului respirator cuprinse intre,

12-

18 cicluri pe minut.

Cele mai des tntalnite sunt modificarile de incetinire a ritmului respirator. Mai rar,

apar si accelerarile de ritm respirator. Incetinirile de ritm respirator se pot manifesta, in

principal, sub doua forme. Prima, ritmul respirator scade datorita cresterii duratei atat a

inspiratiei cat ?i a expiratiei in mod egal dupa raspunsul nesincer al subiectului, sau ritmul

respirator scade ca o consecinta a cresterii doar a duratei expiratiei in fiecare ciclu respirator.in figurile urmatoare redam schematic fiecare gen de modificare.

I I -

Fig. nr. 12 -Acce/erarea ritmului respirator

I I -

Fig. nr. 13 -incetinirea ritmului respirator

36


I I -

Fig. nr. 14 -Incetinirea ritmului respirator ca o consecinta a modificiirii raportului dintre

durata inspiratiei si durata expiratiei !IE

1.3.1.3. Modijiciiri temporare ale nivelului liniei de bazii

Linia de baza este dreapta (curba) care uneste, m mod imaginar, toate puncteleinferioare de inflexiune pentru trecerea de la expiratie la inspiratie,

Pentru subiectul sincer, linia de baza este, m marea majoritate a cazurilor, o linie

dreapta ce uneste, imaginar, punctele mai sus-mentionate. Ea are, deci, un nivel strict

orizontal, fara cresteri sau descresteri. Pentru subiectul nesincer, diagnosticul de minciuna

este aproape cert cand apar modificari · ale nivelului liniei de baza, in cele doua figuri de mai

jos redam acest tip de modificari.

........................................................................................................................ ,., .

I I -

Fig. nr. 15 - Cresterea nivelului liniei de bazii

I I -

Fig. nr. 16 - Sciiderea nivelului liniei de bazii

Nu toate modificarile nivelului liniei de baza ale traseelor respiratorii reprezintaindicatori de minciuna de tip fiziologic. 0 modificare continua rara o revenire spre o linie de

baza poate sa nu fie o consecinta a unui comportament simulat. N oi am prezentat aceste

modificari in mod disparat. in practica, de cele mai multe ori, ele nu apar in mod singular, ci

conjunctiv. 0 modificarea a nivelului liniei de baza este, de cele mai multe ori, insotita de o

modificare de amplitudine a ciclurilor respiratorii.

1.3.2. Modijiciiri intalnite in traseul reacfiei electrodermale

Se numeste activitate electrodermala un raspuns, o reactie care se raporteaza la

variatiile rezistentei sau conductivitatii electrice a pielii puse in relatie cu fenomene

psihologice. Ea reprezinta ansamblul variatiilor caracteristicilor electrice ale epidermei

37


rezultand din activitatea glandelor sudoripare, inregistrate sub forma de variatii a

potentialului sau de variatii ale rezistentei cutanate. "Raspunsurile electrodermale sur

declansate de orice stimulare senzoriala, de activitatea musculara, de activitatea intelectualide emotii, indiferent de gradul de intensitatea al acestora. Latenta raspunsurilor este mai mar

de o secunda si se datoreaza, in general, conductiei nervoase din fibrele postganglionanGlandele sudoripare sunt comandate de sistemul nervos vegetativ ortosimpatic. Din punct d

vedere neurologic, activitatea electrodermala se afla sub incidenta formatiunii reticulate

trunchiului cerebral, a hipotalamusului, a sistemului limbic ?i a cortexului motor" (Larousse2006). Raspunsurile electrodermale se constituie intr-un indiciu al activarii sistemulureticulocortical si sunt asociate cu modificarile starilor de vigilenta ale organismului.

Denumit si reflex psihogalvanic are, deci, o dubla determinare: efectul Fere - cs

diminuare a rezistentei electrice sub actiunea glandelor sudoripare ?i o variatie de potentia(efectul Tarchanov). Electrodermografia, ca ?tiinta care studiaza acest fenomen, sustine d

RED poate fi inregistrata sub forma de variatii de potential (unul dintre electrozi este plasatin acest caz, intr-o zona lipsita de glande sudoripare) sau prin doi electrozi plasati la nivelu'

epidermei, ce mascara variatiile de rezistenta (conductivitate ). in conformitate cu acelasdictionar mai sus citat, principalii parametrii ai unui raspuns electrodermal sunt:

,,- amplitudinea masurata in unitatii electrice (minivolti, kiloohmi sau microohmi);- latenta masurata in secunde, ea reprezentand intervalul de timp din momentul

stimularii ?i pana la obtinerea unei modificari de traseu;- timpul de recuperare sau timpul de injumatatire. Este timpul in secunde care se

scurge intre atingerea punctului maxim ?i momentul in care raspunsul revine la amplitudineaegala cu jumatate din amplitudinea sa maxima". (Larousse 2006)

Nu aceleasi dimensiuni sau parametri sunt utilizati de catre specialistii in tehnica

poligraf. Elementele care caracterizeaza o reactie electrodermala din perspectivapsihofiziologiei criminalistice sunt, in general, modificari ce tin de amplitudine, durata sau

complexitatea acestei reactii. Pentru o mai buna mtelegere vom prezenta pe scurt

psihofiziologia reactiei electrodermale.

Este esentiala intelegerea sistemului electrodermal pentru o evaluare corecta a datelor

inregistrate de galvanometrul din compunerea poligrafului. La nivelul reactiei electrodermale

vorbim despre modificari spontane sau fazice determinate de alti factori, straini de stimulul

verbal specific unei examinari. De asemenea, vorbim despre schimbarile din nivelul tonic

electrodermal ca o consecinta a unei stimulari verbale specifice unei examinari poligraf.Anatomia pielii include trei straturi: epiderma sau stratul exterior; derma, situata sub

epiderma ?i epiteliul sau stratul subcutanat, unde i?i au originea glandele sudoripare. Epiteliul,care este stratul exterior al epidermei este constituit din celulele moarte in mare parte; celulele

uscate ale pielii ce prezinta o mare rezistenta la orice sarcina electrica.

Derma, pe de alta parte, este bine dotata cu nervi ?i vase de sange, in timp ce epiteliulserve?te ca suport celor doua tipuri de glande sudoripare: endocrine ?i exocrine. Glanda

sudoripara endocrina se afla la subsuoara ?i in zonele genitale, deci zone improprii pentruinregistrarea activitatii electrodermei. To?i, glandele sudoripare exocrine sunt distribuite pe

zone largi pe intreg corpul, cu concentratii speciale pe suprafata palmelor ?i pe suprafatatalpilor picioarelor. Sudoarea ecrina, bogata in apa ?i clorura de sodiu, participa la reglareatemperaturii corpului. Atunci cand temperatura tinde sa creasca, SNV comanda cre?tereacantitatii de sudoare a carei evaporatie face sa se piarda caldura ?i sa scada temperaturaorganismului.

Glanda exocrina i?i are originea in formele rasucite ale epiteliului sau ale stratului

subcutanat. Aceasta este alcatuita din poqiunea secretoare a glandei responsabila cu

difuziunea sau mi?carea transpiratiei din epiteliu in derma, ?i poqiunea excretoare a glandei

38


exocrine, cunoscuta si sub numele de canalul glandei sudoripare, a carui structura s-a alungittraversand prin vasele de sange ?i prin derma inervata spre epiderma. Aici canalul se rasuceste

prin epiteliu pana ajunge in porii de la suprafata pielii pe unde transpiratia iese din corp.

Structura rasucita a glandelor in epiderma permite cresterea difuziunii transpiratiei in

celulele invecinate, mai ales cand stratul comos este uscat. Din moment ce

neurotransmitatorul post-ganglionar asociat cu glandele sudoripare produce acetilcolina ?i

receptorul implicat este clasificat drept muscarin, glandele sudoripare sunt inervate numai de

sistemul nervos simpatic, fara fibre parasimpatice. Astfel, reintoarcerea unui raspunselectrodermal la nivelul tonic depinde de reabsorbtia pasiva a glandelor sau hidratarea

stratului comos ?i reabsorbtia activa.

Glanda sudoripara este goala in timpul starii homeostatice,

astfel incat, intr-o

examinare psihofiziologica acele GSC/GSR (Galvanic Skin Conductance/Rezistance)

inregistreaza nivelul tonic sau nivelul mediu de hidratare a suprafetei pielii, ?i atata vreme cat

pielea se mentine hidratata acul va ramane (pluti) la centrul mecanic, daca pielea este sau

devine uscata, atunci acul se va muta spre limita mecanica joasa (Matte, 1997).Aceasta ultima conditie este rezultatul unui grad mare de rezistenta ?i lipsa

transpiratiei in canalul glandei sudoripare. Glanda sudoripara incepe sa secrete transpiratiaatunci cand primeste un semnal de la sistemul nervos simpatic. Pe masura ce transpiratia se

deplaseaza prin canal, un mecanism biologic cunoscut ?i ca reabsorbtia pasiva, previne pieleade o hidratare excesiva, Mai exista un alt mecanism cunoscut ca reabsorbtia activa insarcinat

sa inlature transpiratia din canal ?i sa reinstaleze starea homeostatica, Miscarea acelor

GSC/GSR in sus indica umplerea glandelor sudoripare pe masura ce transpiratia se indreapta

spre suprafata pielii.Mediul in care se desfasoara examinarea poate influenta functionarea acelor

GSC/GSR.

Un grad mai mare de umiditate poate creste nivelul de hidratare a pielii, un mediu fara

umiditate va avea impact asupra nivelului tonic al subiectului. Schimbarile la nivelul tonic

apar, eel mai probabil, cand transpiratia se deplaseaza prin canalul glandelor sudoripare. 0

schimbare in amplitudinea inregistrarii electrodermale este rezultatul unei schimbari in nivelul

de transpiratie din canalul glandelor sudoripare, mai precis acea portiune a canalului care intra

in contact cu stratul cornos al pielii. Este important, asadar, ca, dupa ce reactia glandelor

sudoripare a fost inregistrata, sa Ii se permita intoarcerea in nivelul tonic pre-stimulator prinintermediul reabsorbtiei pasive ?i active (Matte,1997).

Dupa cum s-a mentionat, durata inregistrarii depinde de durata in care glandele

sudoripare continua sa produca transpiratie, asta insemnand mentinerea canalului plin.Astfel, amplitudinea inregistrarii electrodermice este rezultatul cre?terii in volum a

transpiratiei din canalul sudoripar, durata inregistrarii reflecta continuitatea producerii de

transpiratie, mentinandu-se plin canalul. Nivelul tonic ce reprezinta gradul de hidratare la

suprafata pielii, ?i latenta, care este perioada de timp dintre aparitia stimulului ?i aparitia

raspunsului, sunt influentate gradul de hidratare al mediului atunci cand stimulul este aplicat.intr-un mediu urned latentele vor fi scurte ?i amplitudinile inalte, deoarece pielea dejahidratata va facilita cre?terea transpiratiei in canalul sudoripar ?i va intarzia reabsorbtia

pasiva. Pe de alta parte, intr-un mediu uscat, amplitudinile vor fi mici ?i latentele lungi.

Dupa cum s-a vazut, unele mecanisme masoara. ?i inregistreaza rezistenta galvanica a

pielii, in timp ce altele masoara ?i inregistre?a ?onductihilitateagalvanidra pielii. Rezistentaeste o masura somatica care determina dificui'ilitileintampinate de curentul electric in timpultrecerii sale prin piele. Conductibilitatea, care este, de asemenea, o masura somatica, reflecta

facilitatea cu care curentul trece prin piele. intr-un studiu este important sa se determine

valorile absolute ?i nivelele absolute. Studiile de cercetare sunt mai preocupate de evaluarea

39


datelor/informatiilor colectate de la mai multi subiecti decat de metodologia unui singisubiect, care este de mare importanta pentru psihofiziologul criminalist. Masurile c

conductibilitate faciliteaza comparatiile si, astfel, conductibilitatea este preferata ca masura d

cercetare. Studiile nu au aratat diferente considerabile in raspunsurile inregistrate de ace]

GSC ?i GSR. Masurile de conductibilitate s-au dovedit a fi mai stabile, fiind nevoie de ms

putina interventie din partea psihofiziologului criminalist. Masurile de conductibilitate sur

mai putin afectate de anumite probleme asociate masurii de rezistenta, cum ar fi presiuneasupra liniilor de baza (Matte, 1997).

in faza de colectare a datelor, intest, examinatorul va aseza cei doi electrozi pe zon

palmara, a varfului degetelor, ale mainii nedominante a persoanei examinate. Acesti senzor

sunt confectionati, in general, din doua placute de inox ?i AgCl ?i sunt conectati la DAS (DauAquisition Sistem - Sistemul de Achizitie al datelor - parte de baza a poligrafulucomputerizat) printr-un cablu de legatura. In analiza traseelor electrodermale, specialistii iI

tehnica poligraf studiaza ?i evalueaza trei dimensiuni: amplitudinea, durata ?i complexitaterfenomenului electrodermal.

1.3.2.1. Dimensiunea amplitudinala se prezinta sub forma unei unde, a unei creste ce

poate avea un unghi ascendent variabil. in situatia in care panta tinde catre 90°, forma reactieieste asemanatoare unui de get cu o unghieascutita (ea poarta, de altfel, denumirea de ,,degetulmortii" - Kraphold ,Sturm, 1997). In mod obisnuit RED are forma prezentata in figuranr.17 A. in reprezentarea grafica a reactiei electrodermale se pot deosebi reactii simple sau

reactii complexe. Un raspuns electrodermal simplu este un raspuns cu un singur varf

amplitudinal (fig. 17A), iar un raspuns complex este caracterizat prin mai multe varfuri fig.17B, 17A, 18B.

Fig .nr. 17A

I I -

Fig. nr. 17B

1.3.2.2. Complexitatea riispunsului electrodermal

Aceste reactii complexe (multiple varfuri, flexii) sugereaza existenta a unuia, a doua

sau mai multe procese de reabsorbtie in cadrul fenomenului de eliberare a lichidului sudoral,pana la revenirea definitiva la nivelul homeostatic. Asistam, asadar, in evolutia acestui procesla reveniri vremelnice catre nivelul homeostatic urmate de una sau mai multe reactivari, adica

noi eliberari de lichid sudoral. A?a cum este vizibil in figurile de mai jos, procesul de

reabsorbtie poate sa apara in plin proces de eliberare a substantei sudorale fig. 18A sau in

procesul de reabsorbtie pasiva apar noi eliberari de lichid la nivelul glandei - fig. 18B.

40

I I -

Fig. nr.18A


11-Fig. nr. 18B

Psihofiziologii criminalisti ai FBI (1998) sustin ca nu putem vorbi despre o reactie

complexa in situatia in care, in cazul unei reprezentari grafice curba electrodermala revine la

nivelul avut anterior stimularii sau coboara sub acest nivel (fig. nr. 19A ?i 19B).

I I - I I-

Fig. nr.19A Fig. nr.19B

1.3.2.3 Durata rlispunsului electrodermal reprezinta intinderea in timp din momentul

in care glanda tncepe sa functioneze eliberand secretia pe canalul sudoripar ?i pana in

momentul in care aceasta secretie revine definitiv la nivelul homeostatic (fig. 20A si 208).Momentul in care glanda incepe sa functioneze corespunde momentului inceperii puneriimtrebarii. in activitatea de examinare am intalnit situatii in care RED nu revine la nivelul

liniei de baza, ci stabileste un nou nivel al liniei de baza, Pentru aceste cazuri durata RED se

mascara pana la momentul stabilirii unui nou nivel al liniei de baza.

I I -

Fig. nr. 20A

I I -

Fig. nr. 20B

1.3.3. Modificari intlilnite in traseele cardiovasculare

Angiologia este stiinta care se ocupa de studiul organelor la nivelul carora se

efectueaza circulatia sangelui ?i a limfei. Aceste organe realizeaza, in mod armonios, aparatulcardiovascular. El este alcatuit dintr-un organ central care face oficiul de pompa

aspiratoare/respingatoare, inima sau cordul, si un sistem organizat de sisteme tubulare numite

41

Psihoflziologie criminalisticd

vase sanguine, cuprinzand artere si vene, iar intre ele exista o bogata retea de vas

intermediare foarte fine numite vase capilare.,,Inima este un organ cavitar eminamente muscular, numit muschiul cardiac sa

miocardul, captusit la interior cu endocard ?i la exterior cu epicard ?i care se afla in continu

?i ritmica activitate. Are forma unui trunchi de con globulos cu axul lung indreptat oblic in jo?i spre stanga, cu o capacitate medie la adult de 5-600 de ml ?i o greutate de 250-300 g

(Dutu, Teodorescu, 1982). Din punct de vedere morfologic inima este impaqitii de un sep

longitudinal in: inima dreapta cu sange venos pe care ii trimite in mica circulatie ?i inim

stanga cu sange arterial care este trimis pe cale aortica in marea circulatie. De asemenea, in

sept transversal imparte fiecare sector in cate doua cavitati: una atriala situata spre baza ?i •

cavitate ventriculara situata spre varful inimii. Sistemul circulator aortic conduce sangel.oxigenat din ventriculul stang, pe calea arterei aorte, in intregul organism. in cazul une

examinari poligraf este inregistrata functionarea sistemului circulator la nivelul artere

brahiale ?i al arterei digitale palmare proprii degetului mic. Din aceste motive, in cercetarei

sistemului cardiovascular specialistii in stiinta psihofiziologiei criminalistice sunt interesatde: caile sistemului circulator, de functionarea miocardului, de fluxul cardiac, de contractiilemuschiului cardiac, de ciclul cardiac, de out - put-ul cardiac atat ca miscare a volumului de

sange cat ?i ca presiune sanguina. De asemenea, ei sunt interesati de activitatea din auricule ?iventricule, de activitatea valvei bicuspide ?i tricuspide care faciliteaza controlul fluxului

sanguin. Un ciclu cardiac complet este format dintr-o contractie §.LQrelaxarea a ambelor arii

ventriculare si.auriculare. Faza de contractie este denumita si sistol?:"iarcea de relaxare este

denumita diastola; Ca o consecintaa unei contractii cardiace se produceo crestere de presiune(presiuneaventriculara excede presiune arteriala generand deschiderea valvelor semilunare si,in consecinta, sangele este ejectat in afara ventriculelor). Pe masura ce ventriculul incepe sa se

relaxeze sangele din aorta si ramura pulmonarii incepe sa curga invers spre valva semilunara

acum inchisa, Intoarcerea fluxului sanguin spre valva semilunarii inchisa genereaza o

intrerupere a fluxului de sange ?i o u?oarii cre?tere in presiunea sanguina care apare sub forma

de crestiitura dicrotica_pe traseul redat de aparatul poligraf cu ocazia examinarii.

Ritmul cardia(i ?e referii la numarul de batiii cardiace pe unitatea de timp. in literatura

de speeialitate. parerile cu privire la valoarea medie a ritmului cardiac la adultul tanar ?isanatos sunt u?or diferite. Aceste valori se incadreaza intre 60 ?i 80 de batiii/min. in mod cert,in cazul unei persoane examinate cu tehnica poligraf valoarea acestui ritm tinde sa creasca.

Opinia noastra este ca, subiectul sincer ?i neimplicat in fapta investigatii are, in medie, un ritm

de 70-80 de batiii/min. in cazul in care aceste valori dep?esc valoarea de 100 de batiii/min

vorbim despre tahicardie. Pentru valori ce nu dep?esc 60 de batiii/min vorbim despre o

bradicardie. Cu ocazia colectiirii datelor in faza intest, inregistrarea unor valori sub 60 de

batiii/min poate fi un semnal serios de alarma ca subiectul se afla sub influenta unor substantecu rol sedativ. Din pacate sunt o serie de factori care pot determina diferente de ritm cardiac.

De exemplu, cre?terea temperaturii corpului poate determina o tahicardie. De asemenea,

sportivi de performanta, in repaus, au un ritm cardiac mai diminuat decat al persoanelor care

nu fac mi?care in mod regulat ?i sustinut (DODPI - 1998).Primul loc in care se monitorizeaza ?i inregistreaza activitatea cardiovasculara cu

ocazia unei examinari poligraf, este pe artera brahiala. Senzorul utilizat este un man?on din

cele folosite in inregistrarea tensiunii arteriale. El este direct conectat la DAS (Sistemul de

Achizitionare a Datelor). Senzorul este dotat cu un ceas manometric pentru monitorizarea

presiunii induse in man?on. Presiunea recomandatii are o valoare medie de 50 mm col.Hg..

..

(' ....Q,<:k {)..

") i '\ <f.J .......

42I

YI t··.:...,?

'.·.1 /.·i I •' ·'

l t


Al doilea loc in care se monitorizeaza activitatea cardiaca este la nivelul degetuluimic. inregistrarease realizeaza prin intermediul unui pletismograf optic'. in cazul in care

vorbim despre examinarea subiectului nesincer, in traseele cardiovasculare vor apare o serie

de modificari specifice indicilor de comportament simulat. Ele pot fi grupate in cateva modele

de reprezentare astfel incat fiecare modificare fiziologica poate fi catalogata ca apartinandunei anumite categorii de modificari.

in literatura de specialitate (Matte, 1997 ?i DODPI, 2002 ?i 2004; DOD CIF A, 2004;

FBI, 2001) se fac referiri la mai multe categorii de modificari in traseele cardiovasculare. 0

parte mai numeroasa din ele sunt categorii principale, iar trei sunt categorii de modificari

secundare. Categoriile principale sunt urmatoarele:

1.3.3.1. Modijicari ale nivelului liniei de baza a reprezentarii grafice a reactieicardiovasculare. in aceasta categorie, in ultimele studii, se vorbeste despre modificari fazice sitonice.

1.3.3.1.1. Modijicarile de raspuns fazic. Acest gen de modificari presupun cresterirelativ rapide si de scurta durata de la nivelul anterior stimularii, Ele sunt insotite de reveniri

sau nu ale traseelor cardiovasculare la nivelul de baza avut anterior stimularii, (vezi fig. nr.

21A). in general, aroussalul fazic este asociat cu activarea Sistemului Nervos Simpatic ?i

reprezinta modul de raspuns specific unui subiect care experimenteaza o situatie de ,,lupta sau

fugi".

I I -

Fig. nr. 21A Fig. nr. 218

1.3.3.1.2. Modijicarile de riispuns tonic reprezinta cresteri relativ incete sau ridicari

de la linia de baza anterioara stimularii. Si in acest caz, linia de baza a reactiei se poate

intoarce sau nu la nivelul anterior stimularii. in cazul in care aceasta intoarcere nu se

realizeaza, vorbim despre stabilirea unui nou nivel al liniei de baza (vezi fig. 21B). Faptul ca,

de regula, la raspunsul fazic asistam la o revenire la nivelul liniei de baza, iar la raspunsultonic, de regula, asistam la o stabilire a unui nou nivel al liniei de baza, nu constituie diferentasemnificativa dintre cele doua tipuri de raspunsuri. Diferenta in opinia specialistilor americani

este data de viteza starii de aroussal in intervalul dintre actiunea stimulului ?i homeostazie

(DODPI, 2002).in cercetarea noastra pentru a desemna acest gen de modificari vom folosi un termen

intrat in vocabularul specialistilor romani in tehnica poligraf, ?i anume .modificari de

amplitudine ale tensiunii arteriole". Cele doua denumiri desemneaza aceeasi realitate

investigata.

!.3.3.2.Modificiiri in lafimea traseului cardiovascular

In aceasta categorie vom intalni fie dilatari, cresteri in la.time a traseului

cardiovascular, fie contractari, ingustari ale aceluia?i traseu.

1 Pletismograf - reprezintli un instrument de mlisurarea a volumului de sange existent intr-o poqiune a corpului

(Arthur Reeber - The pengiun dictionary of psychology, 1985)

43


1.3.3.2.1. Dilatiiri, cresteri in litime ale traseelor cardiace

in aceasta subgrupa vom mentionatoate cresterile latimii traseelor cardiovasculare <

apar ca o consecinta a raspunsului nesincer. Latimea se refera la amplitudinea reala, proprnzisa, a segmentului cardiovascular masurat pe axa nord - sud din punctul eel mai nordic ;

sistolei pana in punctul eel mai sudic al diastolei :fara a fi adaugate sau scazute modificari

generate de schimbarea liniei de baza sau contractii premature ventriculare. in consecimvorbim despre masurarea, in mod strict, numai a latimii traseului cardiovascular analizat (ve;fig. nr. 22A).

--1 I -

Fig. nr. 22A

?-I I -

Fig. nr. 22B

1.3.3.2.2. Contractiiri, descresteri in lifimea traseelor cardiovascutare. in acesi

subgrup intra modificarile aparute in traseele cardiovasculare care se caracterizeaza priringustari, diminuari ale latimii propriu-zise a traseelor cardiovasculare (vezi fig. nr. 22B).Aparitia unui asemenea tip de modificare poate fi explicata prin schimbari ale presiuniisanguine (Weinstein, 1994; apud DODPI, 2002).

1.3.3.3. Modijiciiri ale ritmului cardiac

Ritmul cardiac al unei persoane poate fi influentat de o serie de factori cum ar fi

varsta, temperatura medie, conditia fizica a organismului. in mod real, ritmul cardiac este

influentat de excitari - contracturi, respectiv inhibari - relaxari ale muschilor cardiaci ca o

consecinta a stimularii acestora de catre Sistemul Nervos Vegetativ. De asemenea, ritmul

cardiac este influentat de substantele eliberate in organism de sistemul endocrin.

1.3.3.3.1. Cresteri ale ritmului cardiac. Accelerarea ritmului cardiac dupa raspunsulsubiectului poate fi o consecinta a unui comportament simulat. in fig. nr. 23A redam acest tipde modificare. El este o consecinta a activarii Sistemului Nervos Vegetativ, ramura simpatica,Se observa o revenire la valoarea ritmului cardiac avuta de subiect anterior stimularii,

I I-

Fig. nr. 23A

WIIIIHfHIIMI I -

Fig. nr. 23B

1.3.3.3.2. Contractari, descrqteri in lapmea traseelor cardiovasculare. Cao consecinta a

unui comportament simulat, in activitatea de examinare pot apare, in traseele cardiovasculare,modificari ce intra in categoria diminuiirii valorii ritmului cardiac. Acest gen de schimbare

este insa mult mai putin frecvent decat eel anterior, de crestere, Reprezentarea acestui tip de

modificare este redata de figura nr. 23B

44


1.3.3.4. Conmusie ventricularii prematurii (PVC)

Este o bataie cardiaca neregulata ca o consecinta a functionarii nefiresti a

ventriculelor. PVC poate fi o consecinta a functionarii unui miocard sanatos aflat intr-o stare

de stress sau o consecinta a unor tulburari de natura patologica. Ea apare sub forma unei

diastole mai mari (extradiastola) ce depaseste latimea traseului cardiovascular. Din experienta

noastra a rezultat faptul ca, atunci cand cauza este una patologica prezenta PVC in traseele

diagramelor este constants la toate categoriile de intrebari. Pentru un miocard sanatos am

constat fie prezenta unui adevarat patem reactiv al subiectului in sensul ca aceste PVC vor

apare numai la intrebarile care ii produc o stare de disconfort (la acelasi interval de timp de

momentul raspunsului, ?i in aceeasi forma grafica), fie pe masura ce creste starea de

anxietatea a subiectului supus unei examinari, acest tip de modificari devine din ce in ce mai

prezent in traseele cardiovasculare. Ulterior extradiastolei vor apare deteriorari ?i iregularitati

ale ritmului cardiac ce tinde sa revina la homeostazie. Semnificativ este faptul ca in

majoritatea cazurilor prezenta acestor extradiastole poate fi observata in ambele trasee

cardiovasculare. Prezenta unor modificari gen extradiastola atat in zona sistolica cat ?i in zona

diastolica a unui singur traseu cardiovascular (eel de-al doilea - traseul cardiovascular al

pulsului distal - se prezinta fara modificari) reprezinta, mai degraba, o tentativa de eludare

prin contractia musculaturii bratului pe care se gaseste mansonul de tensiune arterials. Redam

in continuare acest gen de modificare in figura nr. 24.

I I-

Fig. nr. 24 - Contractia ventriculara premature

Modificarile secundare sunt considerate urmatoarele:

1.3.3.5. Durata reactiei in traseul cardiovascular

Acest parametru reda intinderea in timp a principalelor categorii de modificari. El se

mascara in traseele cardiovasculare din momentul perceperii stimulului (0,7 sec de la

finalizarea mtrebarii) ?i pana in momentul revenirii la modelul grafic al traseului, existent

anterior stimularii.

1.3.3.6. Gradul de arousal al reactiei este o alta categorie secundara de evaluarea a

unei reactii in traseele cardiovasculare. El este utilizat, in special, in situatiile in care alte

modalitati de diferentiere nu dau rezultate sau atunci cand apreciem modificari complexe.

Gradul de aroussal poate fl evidentiat prin valoarea unghiului sub care se modifica nivelul

liniei de baza al reactiei sau prin viteza starii de arousal, adica numarul de batai caracteristice

starii de arousal pe unitatea de timp. Acest tip de modificare este redat in figurile 25 ?i 26.

45


I I -

Fig. or. 25

I I -

Fig. or. 26

in figura nr. 25, in raport cu figura nr. 26, gradul de arousal este mai intens deoarec

atat unghiul cat si viteza starii de arousal sunt mai mari.

1.3.3.7. Suprafata cuprinsii sub starea de arousal (area under curve). Reprezinta n

atat o modificare, cat o modalitate de evaluarea complexa a unor reactii asimetrice sai

neobisnuite. in acest context, modificarea nivelului liniei de baza si durata sunt comprimatintr-o modalitate mai elaborata de masurare a arealului de sub curba reactiei cardiovasculare

Suprafata masurata a modificarii este data de perimetrul constituit pe de-o parte din linia c1

uneste cele mai apropiate doua puncte de homeostazie (anterioare ?i posterioare stimulului) ct

linia imaginara ce uneste punctele de diastole a traseului cardiac de-a lungul reactiei fazice.

Figura nr. 27 reda acest tip de areal.

I 1-Fig. or. 27

Din experienta noastra am constatat ca aceste modificari sunt in cvasimajoritateacazurilor o consecinta a stimularii realizate de ramura simpatica a SNV. Exista insa situatii in

care comportamentul unui subiect nesincer sau deranjat de continutul unei intrebari, se poatematerializa, la nivelul traseelor cardiovasculare, prin intrarea in functiune a ramurii

parasimpatice.

46

I I -

Fig. or. 28

I I -

Fig. or. 29


In figura nr. 28 redam o modificare determinata de ramura simpatica comparativ cu

figura nr. 29 unde redam o modificare determinata de ramura parasimpatica.Nu avem pretentia ca am epuizat toate formele de manifestare ale comportamentului

simulat. Demersul nostru a fost orientat spre a surprinde categoriile majore de modificari care

au cea mai mare incidenta, Aceasta este, in majoritatea cazurilor, reactivitatea

psihofiziologica a subiectului nesincer. Din aceste motive am incercat ca fiecare asemenea tip

de modificare sa-l transform intr-o variabila masurabila. Astfel a fost constituit grupul de

variabile al prezentei lucrari.

47

Psihofiziologie crimmalistica

CAPlTOLUL 11

FACTORI CARE POT GENERA DIFERENTE DE REACTIVITA TE

PSIHOFIZIOLOGICA

2.1. Cercetiri tn domeniu

Psihofiziologii cnminalistii (Reid, 1972, Matte, 1997) au ajuns la concluzia cA n

exista un raspuns unic de minciuna, dar ca aproape fiecare inregistrare a poligrafului poate 1

incadratii intr-un model de reactivitate prezentat in capitolul anterior.Asadar vorbim desprediferentiere in limitele unei reaetivitati unitare. La fel ca in majoritatea cazurilor in care s

analizeaza fiziologia umaas, cuvintul de ordine este diferenta ;ii nu identitatea.

in acest capitol nu incercwn sA evalusm modaliffitile individuale de manifestare alt

fiziologicului pentru fiecare subiect in parte (din experienta noasna a rezultat ca nu exista

doull persoane care sa aibii diagrame poligraf nici macar apropiate), ci dorim sa trecem in

revista acei factori care la nivel statistic ar fi in miisura sA altereze modelele de reactivitate

prezentate la capitolul anterior, astfel inc&t, la nivelul grupurilor, un element sau altul sii

devina suficient de semnificativ pentru a deterrnina o modificare demna de a fi sernnalizata

specialistilor in domeniu.

Pentru a piistra acuratetea examinarii, iar demersul psihofiziologului criminalist sa

aibii un caracter valid, este imperios necesar ca toti factorii ce pot deteriora starea optima de

set psihologic (careia in opinia noastra ii corespunde un nivel optim al reactivitatii

subiectului) trebuie sa fie controlati de-a lungul examinarii si, in masura in care este necesar,

sa fie lndepartati. Singurul element care va rwnme ca generator de reactivitate

psihofiziologica trebuie sa fie minciuna. Acest demers este, insa, anevoios avand in vedere

complcxitatea naturii umane (?i aici facem referire la corelatia fiziologic-psihologic) surprinsiiin acest proces al examinarii poligraf,

Din aceste motive una din preocuparile psihofiziologilor criminalisti (rezultata,

evident, din activitatea practica) a fost determinarea factorilor care intr-un mod sau altul

influenfeazii reactivitatea psihofiziologicii generala a unui subiect examinat prin metoda

poligraf.Printre cei mai cunoscuti pionieri care au teoretizat ?inta poligrafului au fost John

Reid ?i Fred Inbau. in ultima ?i cea mai prelucrata versiune ,,Adevar ?i Minciunii" (1972), in

urma examinarii unui numiir de mai bine de 100.000 de subiecti de-a lungul unei perioade de

40 ani, cei doi speciali?ti au considerat necesar ca lucrarea !or fundamentals. sii cuprindii un

capitol distinct: ,,Factori suplimentari ce i,ifluenfeazil rezultatele testelor". Fara a avea

pretentia unor oameni de ?tiinta cu formare academica, ei enumera ace?ti factori explicinddiferentele care pot apare, precum ?i modalitatea in care ele deterioreazii validitatea

examinarii. Acest capitol cuprinde 13 subcapitole, ?i anume:

I. Lipsa de preocuparea a subiectului referitor la detectarea minciunii;

2. Tensiunea emotionalii sau nervozitatea extrema;

3. Excesul de anxietate;4. Preocuparea privind neglijenta in serviciu;5. Implicarea In alte fapte ?i/sau infractiuni similare;

48

Diferentede reactivitate

6. Disconfortul psihic in timpul examinarii;

7. 0 interogare excesiva prealabila examinarii;8. Un nuroar prea mare de intrebari sau teste de-a lungul examinarii;

9. Starea de subsoc sau de epuizare adrenalinica;10. Tendintele de rationalizare sau de autoinselare;11. Constructia inadecvata a chestionarului;12. Afeetiuni psihice ?i/sau psihice;13. Factori diversi (temperatura neadecvata a camerei de examinare, poluarea

fonica),Anwnite capitole astazi nu se regasesc in examiniirile curente, dar intr-o epoca de

debut a psihofiziologiei criminalistice ele au fost perfect oormale. Este firesc, deoarece au

apiirut proceduri de lucru specifice, limiti\ri ale utihzarii poligrafului. Cercetarile pnvind

diferentele de reactivitate au constituit un motor al studiilor efectuate in domeniu. Dupa 25 de

ani de la aparitia lucrarii lui Reid ?i Inbau, un alt mare specialist poligraf american, Allan

Matte editeaza o lucrare de referinta in domeniu (1997 - Forensic Psychophysiology). Autorul

mai sus-mentionat face o meta-analizi\ a tuturor variabilelor care pot genera reactivitate

· psihofiziologica. Specialistul american nu diferenpaz.ii aceste variabile intre ele, in sensul ci\

unele ar reprezenta indicatori de minciuna, iar altele ar reprezenta factori parazitari, ci acesta

face o trecere in revista a tuturor variabilelor ce determioi\ o modificare in traseele poligraf. El

distribuie aceste variabile in patru categorii. Le redam in continuare ?a cum au fost

prezentate in lucrarea mai sus-mentionata impreunii cu nuroele persoanelor care au efectuat

cerceti\ri in domeniu.

A- RASPUNSURI SlMPATICE lNDUSE EMOTIONAL:I. Frica de detectie a subiectului vino vat (Rathus, J 994)

a) - activari ale Sistemului Reticulat Activator Ascendent (SRAA) ?i filtrul atentie

(Rathus, 1994)b) - echipamentul psihologic,- atentia selectiva, coneetrarea atentiei asupra unei

amenintari imediate (Backster, 1969, 1974; Rathus, 1994; Matte, 1980;

Keller, 1935.)2. Disonanta cognitiva - Conflictul dintre matricea morals §i matricea infracponalii

a) - conduite discrepante - atitudinea faµ de aceste conduite

b) - aversiunea fafll de minciuna

3. Speranfa comiterii unei gre?li (numai la subiectul nesincer) (Matte, 1982)4. Teama de comiterea unei erori (numai la subiectul sincer) (Matte, 1982)

5. Vinovaµa indusa prin neprezentare la examinare (Matte, 1995)6. Furia (Rathus, 1994; Hunter, 1974; Matte, 1980; Abrams, 1989)7. Surpriza (Ekman, 1980; Ekman ?i Davidson, 1990; Rathus, 1994)

a) -intrebare sau stimul nerevizuit, complet nou

b) • Zgomot intern ?i extern (Lee, 1953; Matte, 1980)8. R?inea (Relier, 1985; Cambel, 1989; Matte, 1985)9. Corelapile clasice dintre infracpune ?i victiroe 111 special. Acestea pot raspunde

psihofiziologic la:

a)- cuvinte, g!nduri referitoare la crima (Manners, 1994)

b) - stimuli din mediul inconjuri\tor relationap direct cu crima

B -RASPUNSURI SIMPATICE JNDUSE IN MOD NON-EMOTIONAL

Stimulii non-emotionali sunt cunoscufi ca fiind sti\ri de tensiune care pot activa

sistemul siropatic determinand o reactie fiziologici\. in aceasti\ categorie intra :

49

Psihofiziotogie criminalisticd

l. Raspunsuri fiziologice determinate de caracteristicile stimulilor utilizati \

examinare (Lee, 1953; Matte, 1993)a) - schimbarea intonatiei vocii, modificari aduse intrebarii, mici adaugir

omisiuni.

b)- instructajul privind primul test (Lee, 1953; Backster, 1969; Matte, 1980)c) - prima intrebare in test (Lee, 1953; Backster, 1969; Matte, 1960; 1989, 199'.

Caps, 1991; Horvath, 1994)d) - prima intrebare relevanta, relevanta pregatitoare, de sacrificiu (Backster, l 96?

Matte, 1980, 1989, 1993; Horvath. 1994)e) - senzatii fizice - cresterea/descresterea presiunii sanguine in mansonul d

tensiune arterials (Manners, DODPI, 1994)t) - zgomot neasteptat produs brose (Matte, 1980 )g) - tulburare vizuala (Golden, 1966; Matte, 1980)

2. Modificari la nivel constient, procesari cognitive.a) - diferente in valoarea de semnal intre intrebarile relevante ?i cele de comparap.

(Manners OODPI, 1994)b)- Sperante (Bondura, 1989, 1991; Rother, 1972; Rathus, 1994)c) - exercitii, eforturi cognitive (Lee, 1953; Matte, 1993) determinate de:

1-complexitatea, lungimea ?i structura intrebarii (Lee, 1953; Matte, 1993)2 - ambiguitate, terminologie mai putin cunoscuta, familiarl (Lee, 1953;

Matte, 1993)

C - RA.SPUNSURI P ARASIMP A TICE INDUSE EMOTIONALin aceste raspunsuri fiziologice lipseste influenta rarnurii simpatice a Sistemului

Nervos Vegetativ.a) - suparare (Carson ?i Butcher, 1992; Rathus, 1994)b)-depresie(Carson:;;i Butcher, 1992; Rathus, 1994)

D - SUBSTANTE, STA.RI CARE AFECTEAZA INTENSITATEA RA.SPUNSULUI INDUS

EMOTIONAL SAU NON-EMOTIONALa) - droguri (Bennan, 1967, 1975)b)- stimulente (Berman, 1967, 1975; Matte, 1980)c)-sedative(Bennan, 1967, 1975;Matte, 1980)d) - biofeed-back (Corcoran, Lewis, Garver, 1978; Barland, 1995)e) - hipnoza (Bitterman, Marcuse, 1945; Cumley, 1959; Provost, 1959; German,

1961; Weinstein, Abrams, Gibbons, 1970)f) • protectia sub confidentialitatea avocat - client (Matte, 1979)g) - nivelul de socializare al subiectului (Waid Orne, 1972).

Daca la nivelul anului 1972 se punea problema unor factori ce altereaza reactivitatea,la nivelul anului 1997, !tr cazul lui Alan Matte, se punea problema controlarii tuturor

factorilor care ar putea intr-un fel sau altul sa genereze o reactivitate parazitara. Din

perspectiva ultimului autor mentionat, ?i noi imbrii? in totalitate aces! punct de vedere,examinarea poligraf este o activitate comrolata,

Avand in vedere caracterul complex. al unei examinari poligraf, suntem de parere ca

exista trei tipuri de factori care pot genera reactivitatea psihofiziologica a subiectului supusunei examinari poligraf, ?i anume:

l - F actori care tin de subiect;2 - Factori care au le?tura cu expertul;3 - Factori care sunt detenninafi de mediul examinlirii.

50

Difereme de reactivitate

2.2. Factori care fin de subiect

Reactivitatea psihofiziologica lnregistrata in diagramele poligraf apartine unui subiect

care este in egall!. mAsurl\ un individ privit ca ansamblul caracteristicilor sale biologice, o

persoana privitll ca ansamblul caracteristicile ei sociale ?i o personalitate ca ansamblul

constructiei sale psihologice. De altfel, lucrAri recente de psihologie diferentiala tree de la

tipologii embriogenetice ?i fiziologice la cele constructivist evolutioniste, adica se trece de la

analiza diferentelor de structurli fiziologica la analiza diferentelor de comportament generate

de constructia unei identitllti sociale (Ursula Schiopu, 2006).Demersul nostru ?i propune in continuare ca in baza cercetarilor existente dar ?i a

propriei noastre experiente s!i realizeze o trecere in revistii a factorilor ce pot determina o

reactivitate psihofiziologica. Nu ne vom opri decit asupra acelor factori care intr-o maniera

sau alta ar fi putut interveni ca variabile in cercetarea noastrli. Realizam aceasta trecere in

revista tocmai pentru a demonstra cii aceste variabile au fost controlate ?i ca din categoria de

factori macrosociali doar cei enuntati in cercetarea noastra au fost semnificativi.

Din rindul acestor factori vom exclude, ins§, factorii fundamentali: minciuna

· subiectului ?i teama corelata ei. Ei au fost pe larg prezentati in primul capitol al lucrarii.

2.2.1. Trasiiturile m«rosoeiale oJe subiectrdui

Atund cind vorbim despre trasaturile macrosociale ale subiectului dorim sa facem

referire la aparenfa acestuia in mod simultan la un anumit grup rasial, sexual, al varsrei sau al

nivelului de scolarizare, etnic. Consideram utila demonstrarea prezentei sau absentei unor

modificari determinate de aceste trasaturi macrosociale pentru scopurile cercetarii noastre.

2.2.1.1. Varlabila Rasi

Nu vom insista asupra aeestei variabile deoarece 99,99% din examinarile efectuate in

Romania sunt realizate pe subiecti ce apartin rasei albe ?i, in consecint!, aceastii variabilli nu

afectea7A rezultatele prezentei cercetari. in statele in care existll insa mai multe rase,

diferentele de reactivitate obpnute au solicitat efectuarea unor studii mai ample. Astfel,

Gordon Barland (1978) a condus un studiu privind acuratetea deciziei pentru rezultatele

examinarilor poligraf efectuate pe doua grupuri rasiale: un grup de 115 negri ?i un grup de

514 subiecti de rasli alba. Rezultatele studiului indica ca acuratetea deciziei a fost de 59,7%

corectii pentru subiectii de rasa alb!i ?i de numai 53% pentru subiectii de rasli neagra. Pentru

rezultatele neconcluzive procentul subiectilor albi care nu au putut fi diagnosticati este de

25,7%, iar numarul subiectilor de rasa neagra care nu a putut fi diagnosticat a fost de 35,7%.

In ceea ce prive?te rezultatele gre?ite, procentele au fost de 14% pentru albi, respectiv 11 %

pentru negri. Aceste valori indica, de fapt, dificult!ifi intampinate de speciali?tii in tehnic!i

poligrafin stabilirea unei decizii conforma cu realitatea investigata. Studiul prezentat indica o

diferenta de aproape 10%, mai mare in cazul subiecplor de culoare la nivelul rezultatelor

inconclusive. Din experienta noastra, iroposibilitatea de a stabili o concluzie este o consecinta

a incapacitlltii de a discrimina intre reactivitatea psihofiziologica la intrebarile relevante §i

reactivitatea la intreb!irile de comparatie. Cauzele unui asemenea tip de reactivitate sunt

determinate de mai multi factori. in mod cert insli, nofiunea de rasa este o nopwie ,,umbrela"

?i ea poate ascunde diferente de ?larizare, socializare, recidiva, tip de activitate infracponal!i

care, in opinia noastra, sunt elemente ce pot genera diferente de reactivitate la nivelul

grupurilor rasiale.

51

Psihofiziologie crimina/isticii

2.2.1.2. Variabila Varsta

Allan Matte sustine (1997) ca sexul, educatia, vars ta, rasa, rezidenta, apartenenta la

anumita categorie sociala sunt variabile care afeeteaza intr-o mica m3sura reactivitate

psihofiziologica, Pentru o Iamurire a tipului de influenta exercitat de fiecare, vom analiza i

mod separat aceste variabile, mai ales din perspectiva iruiuririi posibile asupra rezultatelc

prezentei cercetari.

in evolutia individuala, fiecare etapa cronologica are caracteristicile <

psihofiziologice. De exemplu este cunoscut faptul ca in perioada pubertatii activitate

hormonala este diferita de cea din perioada adult!. In conditiile in care SNV implicat ii

fiziologia comportamentului simulat functioneaza ?i sub influenta glandelor endocrine, est

firesc sa ne intrebam care sunt consecintele acestei intensificari a activitatii glandulare? D,

asemenea, starea de usoara fatigabilitate a adolescentului ?i a persoanelor in varsta oare m

afecteaza ?i inregistrarile psihofiziologice? R.aspunsul la asemenea intre? este, Cl

certitudine, unul pozitiv.Din aceste motive, ?i nu numai, examinarea minorului am realizat-o rar, in conditiil,

implicarii lui in infractiuni grave ?i,de cele mai multe ori, in scopuri experimentale. Suntem

tnsa de parere ca minorul peste 16 ani poate fi examinat cu respectarea aspectelor de ordin

legal (capacitate, discernamant), Sub 16 ani, examinarea minorului este criticabilli.in examinarile efectuate nu am surprins deteriorari ale traseelor poligraf la nivelul

populatiei adulte legate, binetnteles, de criteriul varstei. Mai mutt, marea majoritate a

subiectilor examinati apartin acestei categorii a adultului tinar. Nu acelasi lucru ii putemspune despre examinarile efectuate cu persoane peste 60 de ani sau chiar cu varste cuprinseintre 50 ?i 60 de ani. Cel pupn la nivelul Bucure?tiului am surprins o puternica deteriorare a

fiziologicului din inregistrarile poligraf. Foarte multi subiecfi acuzA afecfiuni cardiace,respiratorii sau neurologice, minore, cronice, dar nediagnosticate (tahicardii, dificultati de

respirafie etc.). Din punctul nostru de vedere, aceste afecpuni sunt ?i o consecinta a locului de

rezidenfa. Am evitat, pe cat posibil, sa examinam. persoane peste 60 de ani. Este adeviirat ca

am lntalnit ?i subiecfi cu varste peste 60 de ani cu un aspect exterior s4natos, viguros ?i cu

mregistrari apropiate mai degraba de cele ale adultului tinar.

in cercetarea noastra, populapa din loturile de subiecp este cvasi-identica din

perspectiva varstei. Redam in tabelul de mai jos elementele caracteristice ale variabilei varsta

pentru fiecare grup al cercetarii.

Grupul Media Abater ea Vlnta mlnJ.mj Virsta mul.mli

standard

PU 32.S ll.7 19 ,1

RU 32.0 .. , 18 55

RG 32--'I 9:t 20 '5

PG 29,7 10.29 17 63

Tabelul or. 1- Caracteristicile variabi/ei varstd

A§a cum se observa din tabel, valorile (medii, maxime §i minime) sunt apropiate. in

consecintA, apreciem ca varsta, in cazu1 cercetarii noastre, a fost o variabilil controlata.

1.2.1.3. Variabila sex

De-a lungul examinilrilor efectuate am observat ca subiectii de sex feminin sunt mult

mai emofionati decit subiectii de sex masculin, indiferent dacii ulterior s-a dovedit ca erau sau

52

Diferenfede reactivitate

au implicati in infractjunile investigate. Tot aceasta categoric de subiecti are tendinta de a

plange mult mai usor ?i. in anumite situatii, de a-si folosi statutul de femeie pentru a obtine

bunavointa expertului, Tot in baza experientei apreciem ca exista in randul acestor subiecti,

persoane cu o mare abilitate de a se preface, de a masca adevarul. Femeile implicate in fapte

penale au tendinta de a se victimiza, mai ales in cazul sav?irii unor infrac\iuni cu violenta.

Suntem de plirere ca examinarile cu subiecti femei sunt caracterizate printr-un nivel

usor mai ridicat de raspuns fiziologic, Pentru orice cercetare, aceasta categoric de subiecti

trebuie sa fie prezenta in mod proportional cu numarul de persoane de sex feminin care,

practic, sunt cuprinse in statistici ca fiind condamnate pentru infrac\iuni similare. in anuarele

statistice ale Romaniei pentru anii 2003, 2004, 2005 numarul femeilor condamnate a variat

intre 6,8 ?i 4,9%, din totalul persoanelor condarnnate.

Este firesc ca Ill cazul cercetarii noastre sa se pastreze aceasta proportie. Numarul de

subiecti de sex feminin a fost intre S ?i 14 procente. Numai Ill cazul grupului PU procentul de

subiecti de sex feminin este mai ridicat, adica 14%. Pentru celelalte trei grupuri, aceasta

categoric de subiecti U1Sumeazli 5-6 procente, Din acest motiv apreciem ca ?i variabila sex

este o variabila care a fost controlatli in cercetarea noastra.

1.2.1.4. Varilll>ila nivelul de 1cmmi'(.llre, eductqk

John Reid si Fred Inbau Ill lucrarea ,,Truth and Deception" (1972) fac referiri la

prezenta unor diferente de reactivitate in functie de nivelul de scolarizare. Ac?ti autori sustin

· in primul rand - ca, subiectul ne?colarizat, cu un nivel intelectual inferior, prezinta tipuri de

reactivitate psihofiziologica diminuata comparativ cu subiecfii care au un nivel de ?colarizare

mai inalt. Mai mult, autorii mai sus-menfionati sus\in ca nivelul reactivitati,i in functie de

gradul de pregatire intelectualli este diferenpabil chiar raportat la traseele poligraf. Astfel cii,

reactivitatea psihofiziologiciieste mai pronunfatli Ill traseele cardiovasculare pentru subiectii

cu un nivel intelectual inferior, iar pentru subiectii cu un nivel intelectual superior

reactivitatea psibofiziologica este mai pregnant.ii la nivelul traseelor respiratorii.in 1978 s-a realizat un studiu comparativ cu cercetarea noastrii, condus de Raskin,

Barland ?i Podlensy. Cei trei cercetatori au incercat sa verifice in ce masura suspectii

criminali prezintli diferente de reactivitate psihofiziologica in func\ie de o serie de criterii:

sex, educatie, numarul arestarilor anterioare, religie, teste poligraf sustinute, scoruri ob\inute

la scara de minciuna, scara de ipohondrie, scara de depresie. Rezultatele cercetarii nu au adus

informatii care sa indice ca aceste variabile au avut efect asupra rezultatului examinarii

poligraf.Acest studiu este singurul care ofera asemenea date. Ulterior, o data cu evolutia ?intei

psihofiziologiei criminalistice, punctele de vedere s-au nuantat. Waid ?i Orne au raportat, Ill

1982, ca subiectii cu un grad mai mare de socializare aveau raspunsuri electrodermale mai

putemice deci'it subiec\ii cu un grad de socializare mai mic. Gudyonson (1979) a indicat ca,

criminalitatea lllalta duce la des?terea reactivitatii (?i in acest caz vorbe?te despre asasinii

profesioni?ti cu un nivel scazut al reactivitatii), nivelul de socializare sclizut duce la o

desc?tere a nivelului de detec\ie a comportamentului simulat (Lege, 1982), Matte, 1997

indica faptul ca in lipsa unei inteligente foarte sclizute ?i a unor boli psihologice, examinarile

poligraf sunt eficiente pe o scara largli de indivizi. El vine, astfel, sa liirgeasca limitele unei

exaroioliri poligraf, dorind un domeniu ci'it mai cuprinzator de aplicabilitate. Din experienta

noastra ?i din rezultatele ob\inute, apreciem ca sunt, to?i, o serie de impedimente ca.re pot

deteriora diagramele examinarilor poligraf realizate pe anumite categorii de persoane.

Suntem de acee?i plirere cu ultimele cercetari citate care afirma ca existii nivele mai

sclizute de reactivitate in cazul unor grupuri cu un nivel scllzut de socializare. Vorbim despre

53


socializare ca proces de inculcare ?i respectare a normelor sociale nnanim recunoscute intr

perioada ?i zona geografica, Socializarea, ca proces, se realizeaza in principal pe doua c

(scoala ?i grupul de apropiati, aici incluzand familia, rudele, grupul de egali, cultura c

organizatie etc).Cu cat nivelul de scolarizare al subiectului este mai inalt cu atat este mai probabil (

insertia profesionalA sA fie mai temeinica ?i recunoasterea valorii sale sociale sa fie mai largDiferenta dintre statutul valorizat pozitiv detinut anterior sAv?irii infractiunii ?i statutt

,eticheta de infractor obtinute dupll. sll.v?irea faptei penale ,in cazul subiectului ina

socializat este mare si, ca unnare, ea se poate constitui intr-un factor potentator al reactivitatpsihofiziologice a subiectului examinat poligraf. Mai mult, suntem de pll.rere ca subieetti car

i?i des?oara activitatea in institutiile de aplicare a legii sunt cu atat mai reactivi din punct d

vedere psihofiziologic, cu cat ei cunosc mai bine mecanismele procesului judiciar ,

consecintele penale ale aetiunilor lor.

Pentru a evita once influentii a acestei variabile, in cercetarea noastrll am construi

grupurile investigatiei astfel incat nivelul de educatie, socializare sii fie cvasi-egal, Redam, n

continuare, in tabelul nr.2, aceasti distributie a subiectilor,

Grupul lotreO ¥i4 lntre s ,1 s lntre9 ,110 lntre 11 ,112 Studli

dase ewe c1- clue su--rioare

PU 32 56 9 3 0

PG 21 62 12 4 1

RU 58 30 9 2 1

RG 69 21 4 3 3

Total 1118 169 34 12 5

Tabelul nr. 2 - Distributia subiectilor cercetarii 111fancfie de variabila nive/ de iCO!arizare

Pentru majoritatea grupurilor numarul de subiecp cu un nivel de ?colarizare de pana la

8 clase este de 87-90"1.i. Cele 10-13 procente timase indicll. faptul ca numarul celor care au

studii medii sau superioare este redus. Din acest motiv apreciem cli desideratul distribuiieiomogene a subiecfilor a fost indeplinit. in consecintli, dimensiunea variabilei educafie,?colarizare, socializare poate fi considerata aproape egall la nivelul grupurilor cercetirii.

Distribupa din tabel ne releva faptul ell., to?i, exista anwnite diferente la nivelul numaruluide subiecti care au absolvit 4 clase. Pentru infractorii recidivi?ti. numarul acestor subiecti este

cu mutt mai mare. Este firesc acest fenomen deoarece prezenta unui comportamentinfractional la varste tinere poate fi o consecinfll. a abandonului ?co lar timpuriu, pe de-o parte,?i. pe de altll. parte, o condamoare cu executarea pedepsei intrerupe procesul de ?olarizare,acesta, de cele mai multe ori, fiind abandonat.

in urma examinlirilor efectuate am observat ca exists o tendinfll. a infractorilor tineri

multi-recidivi?ti de a recuno?te falimentul sociali7Arii de bazii proprii. Cauzele acestui

faliment, eel pupn din perspectiva !or, sunt atribuite inegalitAfilorgenerate de sistem, familiei

care nu a putut asigura condifii optime de trai etc., ?i, extrem de rar, propriei persoane. Sedezvolta Ia ace?ti tineri un sentiment de revoltii, de ura impotriva sistemului, a

reprezentanfilor legali. Ei manifest! o negare a valorilor funclameotale (respectul falll. de

muncll., proprietate, lege, autoritati etc.). Este firesc ca in aceste conditii sa apara alte matricimorale ce sunt diferite de matricea moralii colectivii. Daca reactivitatea psihofiziologicll. a

subiectului nesincer supus unei examinari poligraf este ?i o mlisura a conflictului dintre

matricea moralli (existent! la nivelul individului) ?i matricea infractionala, este firesc ca in

condiliile instriiinarii matricii morale individuate de cea colectivll, sli asistam la un conflict de

catifea ?i, in consecintll., la o reactivitate psihofiziologicll. mult diminuatii.

54

Diferenfe de reactivitate

2.2.2. Trdsiituri individuale

Cele mai importante trasaturi care ar putea genera diferente de reactivitate sunt cele

legate de personalitatea subiectilor, Subiectul vine in laborator cu personalitatea ?i cu

experienta sa de viaj!. Aceste elemente nu sunt controlate de expertul in tehnica poligraf.Cercetarile privind legatura dintre personalitate ?i poligraf au avut, in general, doua direcfii.

Prima care se referea la posibilitatea utilizarii unor teste de personalitate in diferite faze ale

examinarii poligraf ?i utilitatea acestora cu privire la detectia comportamentului simulat ?i o a

doua directie care se referea la influenta factorilor de personalitate asupra nivelului de

reactivitate psihofiziologica. Printre primii teoreticieni ai tehnicii poligraf, John Reid ?i Fred

lnbau susnn ( 1972) ci1 aplicarea oricaror teste de personalitate anterior sau ulterior examinarii

nu ajutii la stabilirea faptului ca subiectul este sincer sau nu in ceea ce priveste problems

investigata.Ulterior ( 1978, 1979), Barland a incercat si1 elaboreze o baterie de teste in miisurii si1

diferentieze comportamentul simulat de eel sincer la subiectii la care acesta era aplicat.

Rezultatele aplicarii acestor chestionare au indicat ca punctul de vedere al lui John Reid ?i· Fred lnbau era corect. In eel mai bun caz, testele de personalitate ar putea avea un rol

colateral, de a explica actul infracponal si mai Putin sinceritatea sau nesinceritatea subiectului.

in aceeasi directie se orienteaza ?i cercetarile lui Bus loan (2000). Acesta a lucrat timp de 20

de ani ca expert poligraf la I.P.J. Cluj ?i propune utilizarea testelor de personalitate ca

instrumente adiacente tehnicii poligraf.A doua orientare a avut parte de critici semnificative. intre cei care eritica poligraful a

aparut un curent de opinie potrivit caruia personalitatea sau anumite structuri ale acesteia pot

interfera cu validitatea unei exammari poligraf (Lyken, 1981). Argumentul are un putemic

substrat intuitiv.

Poligraful, in esenta, nu este decat o surprindere a legaturii dintre nivelul cognitiv,

conotatia afectiva ?i evenimentul fiziologic corelat acesteia. Diferentele individuale in ceea ce

priveste tipul de activitate nervoasa superioara, temperamentul, prezenta sau absenta unor

structuri de accentuare ale personalitatii, sau patologice, istoria psihologica a fieciirui subiect,

normele ?i standardele morale ce construiesc caracterul, ridica serios intrebarea daci1

poligraful este egal pentru toti subiectii. In articolul scris de Donald Kraphol - .,0 taxonomie

a contramasurilor poligraf" ?i publicat in Revista ,,Polygraph" vol 25, 1996, autorul prezintli

trunchiul cercetarilor mai ales in domeniul factorilor de personalitate care pot influenta

reactivitatea psihofiziologicl!.. Astfel, Bradley ?i Klohin ( 1987) sustin faptul ca

machiavelismul scade reactivitatea psihofiziologica, Patrick ?i Iacono ( 1978) sunt de pi1rere ca

psihopatia desc?te posibilitatea de a fi detectat comportamentul simulat, Hekel, Brokan,

Salzburg, Wigins ( I 989) apreciaza ca psihoticismul descreite posibilitatea de a fl detectatli

minciuna. Din perspectiva lui Gudyonson (1982) introversiunea cre?te posibilitatea de a fl

detectat comportamentul simulat. loan Bus (2000) suspne ca existli o anumita legatura intre

rezultatele investigaµei poligraf ?i unele dintre scalele testelor de personalitate (devianta

psihopaticii, paranoia, psihastenie, schizofrenia, hipoamania, neuroticismul) aplicate cu scopul

de a ere? acuratetea detecfiei poligraf. Autorul mai sus-citat af1I1Ili1 insa ca, nu poate ti vorba

despre o relatie cauzala intre aceste scale ?i comportamentul simulat. Ele nu fac decat sa

intiireasca ideea cli subiectul supus examinarii are toate triisiiturile personalitipi criminale. De

asemenea, autorul roman nu face legi1tura intre scalele de personalitate ?i nivelul de

reactivitate psihofiziologici.Pentru o mai buni1 exemplificare a relatiei dintre personalitate ?i reactivitatea

psihofiziologici, am recurs la prezentarea unor studii de psihofiziologia trasaturilor de

personalitate. Semnificative pentru cercetarea noastra sunt cercetarile realizate de Zuckennan

55


?i col. (1979, apud Matweus, 2005). Subiectii participanti la aceasta cercetare au fost impart:in doua grupuri. Lor Ii s-au prezentat, in mod aleatoriu, stimuli din categorii ?i cu intensita

diferite. Stimulii au fost fie neutri, fie cu conotatii sexuale, fie reprezentand elemente c

violenta. Subiectii primului grup au fost prezentati ca cei care au obtinut valori seazute Iscala (LSS) de cautare a senzatiilor, iar eel de-al doilea grup a fost constituit din subiecti cai

au obtinut valori foarte marl pe scala de cautare a senzatiilor (HSS - high scores). Inamte c

prezentarea fiecarui stimul, a fost masuratA activitatea electrodennalA. La prezentarestimulilor de nivel scAzut de intensitate nu au aparut diferente semmficative intre celc dou

grupuri, dar pe masura ce intensitatea stimulilor a crescut au apArut ?i diferentele d

reactivitate fiziologica la nivelul reactiei electrodermale. Amplitudinea acestei reactiidevenit treptat mai mare la grupul HSS, comparativ cu grupul LSS. Concluziile cereetarii a

Cost ca ,,persoanele cu un nivel ridicat de cautare a senzatiilor sunt grupul eel mai excitat imai excitabil, iar aceasta corelare pozitiva dintre cautarea senzatiilor ?i excitatipsihofiziologica creste la intensitafi mai mari ale stimularii". Aspecte legate de ritmul cardia

?i personalitate au fost raportate in 1988 de Kagan Reznik ?i Sidman (1988 apud Mattwem

2005). Semnificativ este faptul ca cercetlitorii au stabilit existenta unei relatii intre ritmu

cardiac ?i efectuarea unor sarcini cu nivele moderate de stress. Autorii au constatat ca, copi:constant inhibati aveau un ritm cardiac mai mare, pe cand copii constant dezinhibati aveau

cele mai mici ritmuri cardiace, Arabele cercetari au la baza, la fel ca ?i examinarea poligraf,activari ale ramurii simpatice a SNV. Aceste doua exemple vin sa intareasca ideea

interinfluentei dintre structurile fiziologice ?i trnsaturile de personalitate.Apreciem ca, personalitatea - ca element ce influenieazA reactivitatea psihofiziologicA

- nu a fost pe deplin studiatA ?i este posibil ca in afara de factorii mai sus-prezentafi sA existe

?i alte trasAturi ?i, mai ales combinatii de trasaturi care pot reduce eficacitatea tehnicii

poligraf.0 analizli a ultimelor modele de prezentare a personalitafii relevli cli existA numeroase

dimensiuni ?i paliere ale structurii numitii personalitate, pomind de la cele biolgice ?ifiziologice catre cele sociale (Mattweus, 2005). Din aceste considerente, apreciem ca va fi

extrem de dificil, chiar pe viitor, de a stabili un factor sau altul de personalitate care poateafecta rezultatele tehnicii poligraf.

DacA in ecuatia noastra intrll ?i elemente de psihopatologie, lucrurile rind sA se

comp lice in mod periculos. Din acest motiv, parerea unanimli a speciali1?tilorromfuli, pe care

o imp?irn ?i noi, este cA trebuie evitata examinarea poligraf a persoanelor cu afecfiunipsihiatrice, indiferent de diagnosticul formulat. in cercetarea noastra am finut cont de starea

de sanlitate fizicii 11ipsihici\ a fiecarui subiect examinat.

in realizarea unei examinari cu un grad mare de acuratete, un rol deosebit revine

expertului ?i capacitAtii sale de a adapta examinarea in raport cu structura de personalitate a

subiectului. Printre primele condifii pe care candidafii la profesia de expert poligraf trebuie sa

o indeplineascA este aceea de bona cuno?tere a naturii umane, a personalitAlii interlo

cutorului. Acest aspect presupune, pe rand, o apreciere corecta a tipului de personalitate, dar

?i capacitatea de a se adapta subiectului. Flira aceste aptitudini, examinarea poligraf riscA sa

piardli foarte mutt din acurateie.in acest sens, suntem de pArere ca expertul poligraf trebuie sa fie in masura si

recunoascA trasliturile unei personalitiifi accentuate ?i sA le diferenfieze de comportamentulsimulat. Astfel, dupa un anumit exercifiu, expertul in tehnici1 poligraf va fi capabil si'I

detecteze, de exemplu, atat un tip anxios, un tip obsesiv, anumite tendinte paranoide care potinterfera cu rezultatele tehnicii poligraf. La fel de important este sa adapteze examinarea in

raport cu trnsi\turile individuale ale fiecarei persoane. Tipul anxios, de exemplu, aproapeintotdeauna va aprecia ca prin intennediul tehnicii poligraf poate sA i se facli un rau fizic, tipul

56


paranoid va aprecia ca poate sa apara ?i un mu psihic. Rolul fundamental al expertului de-a

lungul interviului pretest, va ti intotdeauna de a le inlatura marea majoritate a suspiciunilor,dovedind caracterul ?intific al examinarii, acuratetea rezultatelor, valoarea testului in

procesul penal, pentru cei sinceri ?i neimplicati in fapta penala investigata,Sarcina fundamentalli a expertului in tehnica poligraf va fi aceea de a obtine un prag

optim de reactivitate psihofiziclogica.Preocuparea pentru modul de abordare individuala a subiectului este semnificativa

atunci c5nd vorbim despre victime care trebuie examinate. in SUA exista cursuri speciale

pentru modul in care trebuie tratate victimele de-a lungul unei examinari poligraf De

asemenea, se urmeaza cursuri pentru roodul de abordare al infractorilor care au corois

infracpuni cu mobil sexual.

Un punct de interes major l-a constituit examinarea psihopatului cunoscsndu-se faptulcli majoritatea infractorilor care sav?esc infracpuni cu violenta sunt structuri psihopatice.

Raspunsul la lntrebarea cu privire la modul in care sunt afectate rezultatele examinarii

de structura psihopatica a subiectului examinat este dat de Brett Stem ?i D.Krapohl (2004).

Autorii in acest studiu dup4 ce realizeaza o prezentare a trasaturilor majore ale psihopatului .?i

o meta-analiza a studiilor ce abordeaza caracteristicile examinarii poligraf ale persoanelor

diagnosticate ca psihopate, eoncluzioneaza ca aceasta categorie de subiecti este inalt rootivata

sii ?le aparatul in situatia unei examioari poligraf ?i ca, pentru subiectul psihopatexaminarea poligraf este o provocare mult prea mare ca sli o poata refuza. Specialistii citati

sustin faptul ca, chiar dacii exista o dozli de insensibilitatea afectiva - pentru psihopat lumea

este o m?inii uria§'ii de jocuri de la care ei ob/in tot felul de cadouri fiirii a introduce nicio

fisa - tearoa de detecpe este, in mod paradoxal, identica cu cea a altor categorii de subiecti.

Dio acest motiv, rezultatele sunt apreciate ca fiind oediferenfiabile fata de rezultatele obfinute

de majoritatea populatiei. Rezultate corecte in proporfie de 88% (Raskin ?i Hare, 1985), 87%

(Patrick ?i Iacono, 1989) din cazuri obfinute cu ocazia exaroiui'irii acestei categorii de

subiectii, ? cum o dovedesc cercetarile aoalizate, tiod sa indice ca ?a stau lucrurile.

Nu suntem iotru totul de acord cu aceste studii. in primul rand, deoarece ele exclud din

concluziile lor rezultatele de iocertitudine generate de examinilrile pe subiecti psihopati.Rezultate buoe suot obfinute, in principal, deoarece marea majoritate a acestor subiecp sunt

exaroiuati pentru fapte grave ?i deosebit de grave pentru care, de cele mai multe ori pedeapsa

in SUA o reprezintii condamnarea la moarte sau diteva condamnari consecutive pe viata. Ori

se ?tie foarte bine ca un element al structurii psihopatice ii constituie egoceotrismul. 0

condamnare la moarte este un pericol insuportabil pentru un altruist, cu atat roai mult peotru

un egocentric. 0 pedeapsli cu inchisoarea pe viata reprezintii sf'?itul domniei hedooismului

care ii caracterizeaza pe psihopat. De asemenea, ne vine greu sli acceptlim ca aceste concluzii

sunt valabile pentru subiectul psihopat care a sav?it o infracpune miuom care ou va avea

consecinte grave, penale asupra lui.

Din perspectiva cercetirii noastre, coosideram cli acest element al personalitlitiisubiectului nu a fost pe deplin cootrolat. in mod cert insa putem spuoe ca nu am examinat

subieqi care au fost diagnosticati cu psihopatie. Mai mutt, fiind vorba numai despre infractori

(top subiectii §i-au recunoscut faptele pen1ru care au fost cercetaµ), apreciem ca intr-o forma

sau alta top subiectii au predispozitii criminogene ca uucleu al personalitlitii lor.

Aro inlaturat din cercetarea noast.ra toate acele cauze individuate: boalii psibici'i sau

fizici\, stari de disconfort, utilizarea de medicamente care influeoteazli sistemul nervos central,

care ar fi putut, intr-un fel sau altul, sa interfereze cu acuratetea examinarilor poligraf. Aro

incercat sa controlaro ace?ti factori tocmai pentru a da posibilitatea ca singurele variabile ce

influenteazii conduita subiectului nesincer sli rilmAnli variabilele cercetarii noastre.

57


2.3. Factorl care au legituri cu e:ipertul

in ?tiinta psihofiziologiei criminalistice (tehniea poligraf) a existat o permanenajustare a pozitiei expertului in cadrul examiniirii. Daca la inceputurile ei aceasta ?tiin!ll a fo

practical! de politisti cu serioase cunostinte in domeniul anchetei judiciare, astazi ea es,

practicata in majoritatea statelor de absolventi de studii superioare cu diploma in psihologi.Daca in momentele de pionierat ale acestui domeniu expertul poligraf in interviul pretest ave

o serie de intrebari de stimulare a subiectului nesincer astazi el are o atitudine perfect neutn

Initial, in tehnica poligraf, in interviul pretest, razbateau tonuri ?i tendinte de ancheta, asffi:

ele au disparut cu desiv&lire, pina ?i tonul de adresare al intrebiirilor trebuie sa fie um

neutru, flml inflexiuni ale vocii, flml urcari ale tonului la sflirlitul intrebarii.In prezent, expertul trebuie sa se abtina de la obnnerea unei marturisiri in intervit

pretest (in afara situatiei in care exista dorinta expresa a subiectului de a face o confesiun

totala), PW la nivelul anilor 70 abordarea clinica ce lua in considerare atat aspectele relevat

de tehnica poligraf, cat ?i aspectele relevate de comportamentul subiectului de-a lunguexaminiirii era dominanta. AstAzi adeptii ei sunt din ce in ce mai putini, majoritatea expertiloin tehnica poligraf orientandu-se spre abordarea numerics. Daca la debutul utilizArii tehnici

erau folosite doar intrebiiri de doua categorii relevante ?i irelevante (intrebiiri flml incarcaturli

emotionala ?i intrebiiri cu incarcatura emofionali!.), astiizi exist.a o paleti!. mult mai largii ce

cuprinde intrebiirile de comparafie, intrebarile simptomatice etc. Odati\ cu aceste modificllri au

aparut mutapi in modul de construire al testelor, in maniera lor de aplicare ?i de interpretare.Modalitatea de pregatire a expeqilor se realizeaza actual prin prezentarea unor inregistrariaudio ?i video ale modului in care trebuie sii se deruleze o examinare. De asemenea, peotruameliorarea performanfelor expertului debutant sunt inregistrate ?i analizate modalitatile de

realizare a interviului pretest. S-au stabilit astfel o serie de algoritmi de conducere a

interviului pretest care trebuie respectap. Toate aceste transformari s-au realizat pentru a

diminua influenta negativa a examinatorului de-a lungul unei testllri, pentru a uniformiza

interviul pretest. Ele au avut ca principal scop realizarea unui interviu pretest astfel incat

influen(a expertului sa devinii comparabil apropiatli ca oivel de impact asupra reactivitatiipsihofiziologice a subiectului chiar daca acesta a fost examinat in doua situa{ii de catre doi

experti diferifi. Rolul acestor transformllri a fost determinat de nevoia de a asigura fidelitatea

ioterviului pretest indiferent cine ar fi fost examinatorul.

Experieota specialistului in tehnica poligraf st.a tocmai in arta lui de a adapta aceste

cerinte la personalitatea subiectului examinat. Dupii un nu.mar de 100-200 de examinari,specialistul debutant reu??te sa mute setul psihologic de pe propriul comportament pe

comportamentul subiectului. Este firesc ca la inceputul practicarii acestei profesii sa existe

stilngacii, discordanfe. De abia dupa un numar de 5 ani ?i eel pupn 1000 de examinAri putemvorbi despre un expert in tehnica poligraf.

Speciali?tii striiini, Richard N Mack ?i Michael C Gougler vorbesc despre metoda

poligrafistului prietenos, colaborativ (l 997). Acest model este utilizat in uncle infractiuoi cu

mobil sexual ?i caracteristic lui este faptul ca examinarea poligraf este interrelationata cu

procesul terapeutic tocmai pentru a produce ulterior efecte pozitive terapeutice la nivelul

abuzatorului. Apar in acest tip de examinare etape noi in care terapeutul este implicat. Pare

surprinzator acest demers deoarece abordarea terapeutica este una de suspnere, asertiva, iar

abordarea poligraf presupune pozitii antagonice intre subiect ?i expert. Ea vine sa

consfinteascii o nouii etapi in acest proces de evolufie a pozitiei expertului in cadrul

examinliriipoligra£Suntem de pilrere ca expertul, prin atitudinea sa de-a lungul intregii examinarii, trebuie

sa unnlireasci!. respectarea U11I1atoarelor principii:

58


I, Principiul ajlarii adevarului. Singurul scop al examinarii poligraf este eel al

realizarii unei examinari de veracitate, adica de obtinere a unor rezultate valide in

confonnitate cu realitatea investigata,2. Principiul neutralifa/li de"4 lungul fazei prelest Ji inlest. Expertul va aborda o

maniera bazata pe respectarea prezumtiei de nevinovii\ie pana la obtinerea unor inregistrari

poligraf care dovedesc fara dubiu contrariul.

3. Principiul caracterului :stiinfifk al examinlirli. Atitudinea expertului va fi una

permanent serioasa, ?tiintificA,argumentativa,4. Princlpiul prezentarii ambil'alenfei rezultatelor tehnicii poligraf. De-a lungul

fazelor pretest ?i intest expertul va prezenta metoda ca o modalitate obieetiva de a descoperi

in egala masura comportamentul simulat al subieetului implicat in fapta penala dar ?i

comportamentul sincer al subiectului inocent,

5. Princlpiul adaptarii examiniirii la personalitatea fi starea sul>iectului investigat.

Acest principiu presupune o permanents ajustare a modului de derulare a examenului poligraf

in raport cu personalitatea subiectului investigat mergand, daca este necesar, pfula la o

aminare a examinarii sau o recunoastere a unei pozitii de inaptitudine a subiectului.

Respectarea cu strictete a acestor principii inlatura intr-o foarte mare proportie factorii

parazitari ce pot altera, din perspectiva expertului, examinarea. N erespectarea acestor

principii, realizarea, de exemplu, a unui interviu pretest acuzator pot avea consecinte de

naturli sit indeplirteze rezultatele examin!rii poligraf de realitatea investigata.in cercetarea noastra am folosit doar date obtinute de specialisti in tehnica poligraf cu

experienta apropiata in ani vechime si nunw- de examinari. Datele au fost recoltate din 10

laboratoare de detectie a comportamentului simulat (Laboratorul de Detecfie a

ComportamentuluiSimulat din cadrul Directiei Generale de Polifie a Municipiului Bucure?ti

?i din urmiitoarele Inspectorate de Polipe: Bihor, Cluj, Dolj, Galati, I?i, Prahova, Timi§,

Maramure? ?i Inspectoratul General al Politiei Romine). Motivul pentru care am selectionat

aceste laboratoare este detenninat tocmai de faptul ca la data mceperii cercetarii, psihologii

care incadrau aceste formatiuni aveau toti o vechime cvasi-egala in specialitate, dupa cum

urmeazii: unul dintre ei a fost incadrat incepMld din anul 1998, ?pte au fost incadrati

incepind cu anul 1999 ?i doi incepMld cu anul 2000. Am urm!rit in acest fel ca experienta

psihofiziologilor criminali?ti care au realizat test!rile sa fie aproximativ identicii. Toti cei zece

speciali?ti au beneficiat de stagii de formare m laboratoarele poligraf ale Politiei Romane.

Numw-ul de cauze recoltate de la fiecare in parte a variat, dar numarul de subiecti introd?i in

cercetare apartinind fieclrui specialist a fost intre 9 ?i 14% din cazuri. Din aceste

considerente apreciem ca factorii legafi de expert au fost controlati. Sustinem acest aspect cu

atat mai mult cu c!t m cercetarea noastra a fost utilizatii analiza unui singur spot de

reactivitate, adica o intrebare relevanta 9i intrebarea de control adiacentli ei. Influenta proprie

expertului, in cazul in care se analizeaza un singur spot, este de cele mai multe ori redusll. Ea

constii in modul de abordare al acelei probleme in interviul pretest.

2.4. Factori care tin de mediul examinirii

Examinarea poligraf se des?oara, de regulii, in spaµul laboratorului special destinat.

Acest tip de laborator psihologic are c!teva caracteristici specifice oricarui laborator de

specialitate, dar ?i cateva particularitati care ii conferll o nota distincta. Redam in continuare

condipile minimale impuse de prevederile Procedurilor privind desftifurarea atestiirii

dreptu/ui de libera practica fn domeniu/ apararii, ordinii publice fi siguranfei nafionale al

Colegiului Psihologilor privind spaµul ?i dotarea laboratorului poligraf.

59


,.Art. 40 - Cabinetul de psihologie judiciara - evaluarea comportamentului simulat prtehnica poligraf va cuprinde :

a) cabinetul psihologului:- existenta unui spatiu de minim 16 m2,pentru psiholog;

b) cabinetul de exam in ace prin tehnica poligraf- spatiu minim de 16 m2;- mobilier ?i accesorii adecvate des?urarii actului psihologic, precum ?i pastrar

probelor ?i instrumentelor in deplina securitate, conform legislatiei in vigoare;- geam unisens;- tehnica poligraf cu eel putin trei canale diferite de inregistrare a parametrilc

psihofiziologici;- tehnica de calcul;- aparaturli audio-video minimala;- sistem de climatizare;- conditii optime side protectie la stimuli de ordin sonor, luminos etc.;- conditii igienico-sanitare adecvate,

c) spatiu de asteptare pentru subiecti ;i insofitorii acestora de minim l 2m2".

Respectarea acestor conditii de spatiu ?i dotace sunt necesare pentru a asiguradesfasurarea activitatii in conditii normale.

Absents unui sistem de climatizare poate face ca in laborator temperatura sa

depaseasca condinile optime de 20-23 de grade. La temperaturi progresiv mai marl de 23 de

grade, senzorul de raspuns electrodermal va deveni, in aceeasi masura, inutil. Absenta unor

conditii de izolare fonica adecvata va face ca eel mai mic zgomot extern sa determine alterari

ale traseelor fiziologice. Geamul unisens, tehnica de inregistrare audio ?i video sunt necesare

pentru a asigura, pe de-o parte, prezenta la examinare a tuturor actorilor implicafi in procesuljudiciar care beneficiaza de acest drept (avocat, procuror, tu tore, alt expert), pe de alta parte,aceasta mhura este necesara pentru siguranta subiectului ?i a expertului.

Tot in cadrul factorilor de mediu intra ,i posibilele defectiuni de ordin tehnic ce pot

apare de-a lungul unei examinari: pene de curent, defectiuni ale aparatului etc.

Laboratorul propriu-zis este un spatiu care nu trebuie si\ ofere stimuli vizuali de naturli

sa corupa atentia subiectului sau sll. '.ii permita acestuia posibiliti\fi de evaziune psihologic1i.El

trebuie echipat la modul sobru, iar spafiul care se gase?te in fata subiectului sll. fie lipsit de

orice stimuli. Un perete de nuanfll gri-deschis este foarte util pentru a asigura acest deziderat.

Toate cele zece laboratoare poligraf in care s-au fficut examinarile ce contin datele

prezentei cercetari au fost dotate dupi\ aceste standarde.

Apreciem cii, din acest punct de vedere, vorbim de o uniformizare a amenajiirii ?idotarii laboratoarelor. Din cercetarea noastri\ au fost excluse acele intrebiiri la care s-au

incegistrat interventii stri\ine de subiect sau examinator. Ne referim la zgomote inteme,exteme, defectiuni ,etc.

Consideram, in baza argumentelor prezentate, ci\ la nivelul factorilor de rnediu care ar

fi putut genera diferente de reactivitate s-a cealizat un control corespunza.tor.

60


CAPITOLUL III

GRA VITA TEA INFRAC'flUNII ?I RECIDIV A CA FACTORI CARE

POT INFLUENT A REACTIVIT ATEA PSfflOFIZIOLOGICA

Cei doi factori enumerati in titlul prezentului capitol sunt sinergici ?i este dificil de

realizat o diferentiere a influentei fiecaruia in sens cantitativ. Pentru o mai buna intelegere a

modului in care cei doi factori mteracnoneaza cu reactivitatea psihofiziologica am incercat sa

'li prezint separat. De asemenea, diferentele sunt vizibile nu numai in reactivitatea fiziologica

dar ?i in reactivitatea comportamentala generand adevarate tipologii. Daca in prima parte a

acestui capitol prezentmn reactivitatea psihofiziologica a subiectilor primari ? recidivisti in

raport cu gravitatea versus un nivel de periculozitate sociala scazut al faptei, este firesc ca

accentul explicatiilor sa fie oriental spre problematica periculozitatii sociale a infractiunii. In

cea de-a doua parte, accentul explicativ va fi orientat asupra statutului infractorului, adica

pozitia de recidivist sau primar (aflat la o primi abatere penals). In acest mod incercam o

abordare dintr-o dubla perspective, practic a acelorasi grupuri de subiecti.

3.1. Gravitatea saa periculozltatea socialli a faptei penale

3.1.1. Injractorul pri,nar care a stiv8?it o infraqi11ne c11 grad de periculozitate

socuzlli rldicat (gravii)

1.1.1.1. A.specte co,nportammtale

in urma testarii prin metoda poligraf a unui numar de peste 3500 de subiecti am

constatat ci'I persoanele nesincere, cercetate pentru infractiuni grave au tendinta de a reactiona

mai pronuntat in majoritatea traseelor diagramelor, iar indicii comportamentului simulat sunt

mult mai prezenti atat din perspectiva calitatii, cat ?i din perspectiva cantitatii, Atunci cand

facem referiri la infractiunile cu un grad de periculozitate sociala ridicat (infracfiuni grave) ne

referim la infractiuni sAv?ite cu violentri contra viefii, m general. Este vorba despre

infracpunea de omor in toate fonnele ei, de infractiwiea de tfilharie sau viol urrnate de

moartea victimei. Pedepsele penale pentru acest tip de infracµune sunt cuprinse intre 15 ani ?i

inchisoare pe viata. Posibilitatea descoperirii infractiunii grave sav?ite, consecintele penale

deosebite ale acestor fapte determioii wi nivel de activare psihofiziologici'Iintens. La nivelul

colll.J)ortamentuluivizibil, aparent, este decelabili'I inert de la primele contacte o stare de

ingrijorare pronuntata. Din aceasta cauz!I apar comportamente parazitare, solicitari reflex.e,

apa, tigi'lri,nevoi fiziologice.Subiectul autor al unor infractiuni grave, in majoritatea situatiilor este incapabil sa

raspundi'I unor probleme secundare cum ar fi: aspecte din viata familiali'I sau profesionali'I,

intreaga lui atentie fiind focalizatA asupra modului in care trebuie sii.·?i prezinte varianta

proprie. DacA subiectul ??te si'I poarte Wl dialog cu privire la evenirnente neutre, cu

siguranti'I este decelabil! ?i o oarecare detensionare, o fugAin aceste subiecte. V arianta pe care

o prezintll are wieori aspecte de poezie invAtalA pe de rost. Solicitarea de explicatii amanuntite

61


genereaza deseori blocaje, incepacitatea de a oferi raspunsuri logice, pertinente, consonan

cu modul real de desfasurare al evenimentelor.

in relatarile sale, el Incearca sA se pozitioneze cit mai departe de locul ?i moment!

des?urarii infractiunii. Spasmul glotic pare sii insoteasca fiecare raspuns la intrebari.

incomode.

in timpul interviului-pretest starea de activare are tendinta de a create progresiv, e

atingand un nivel optim dupa testele de stimulare. Apar comportamente de apiirare, de fug,de abandon. Subiectul nesincer i?i incruciseaza picioarele ?i m&inile, i?i exprima ne!ncredere

in metoda, aparat, refuza orice examinare.

3.1.1.2. Aspecre relevate de diagramele poligraf

Sunt insa ?i subiecti care accepts testul. Ei prezinta inca din prima diagrams modificar

semnificative, speci.fice tensiunii emotional. Acestea au tendinta de a se accentua dupA testu

de stimulare (in cazul utili.zarii MGQT) ?i in testele ulterioare (pentru testele tip Air Force)Apar patternurile reactive in special in traseele respiratorii, ca veritabile "amprente" ale unu

comportament simulat. Modificarile din trasee au o tendinta constanta ?i un nivel a

diferentiabilitatii ridicat. Din aceste motive, diagnosticul se realizeaza cu u?fa.Inregistrariledin diagrame ofera date suficiente si indubitabile cu privire la nesinceritatea

subiectului. Acest tablou comportamental ?i fiziologic creeaza o convingere intima puternicaa expertului care abordeaza interviul posttest cu un arsenal complet de date, insopt de o

atitudine ferma in a-l determina pe subiect la sinceritate. Interviul posttest aduce, de obicei,rnarturisiri complete sau intareste convingerea expertului ca subiectul examinat este

faptuitorul infractiunii, Uneori, in interviul-pretest si, deseori, in interviul post-test acest tip de

subiect are tendinta de a recunoaste faptele comise. Exemplificam aceste aspecte in anexa nr, 7

3.1.2. Infr11ctorul recidivist care a saviieyit o infrac(iune cu nivel de periculozitatesociala ridicat (infrac(iune gravii)

J.1.2.1, Aspecre comportamentale

Acest tip de infractor are un comportament aparent mult mai controlat in raport cu eel

prezentat anterior el incearca sli-?i ascundA emopa. Are tendinta de a mima chiar indiferenfa.Cuno?te foarte bine metoda poligrat; de?i ascunde acest lucru. in inteviul-pretest incearca sli

susfina ?i sii argumenteze ca exista o conspirape indreptata impotriva lui, meniti sa ii "fabrice

probe". incearca sA acrediteze ideea lipsei de valoare a testArii poligrafin procesul judiciar. a

faptului ca nu ii este teamA, solicita in permanenta probe in sensul probatoriului clasic.

Utilizem tebnica jumatatii de adeviir pentru a deveni credibil.

J.1.2.2. Aspecte relevate de diagramele poligraf

in cazul acestei categorii de subiecti in testul nr l, reacb.vttatea ;i modificarile

specifice stresului emoµonal exista, ele tind sli fie mai repnute ?i, mai ales, nu sunt suspnutede toate traseele diagramei. In testul nr. 3 se observa o cre?tere semnificativli a parametrilor ce

sunt specifici comportamentului simulat (in cazul utili7Arii testului MGQT in ambele sale

forme ). Preocuparea pentru probaµunea clasica determinA, uneori, reacµi psihofiziologice mai

pronunfate la intrebArile relevante secundare. Acestea se refera la provenienta unor bunuri, la

existenta unor urme papilare la locul faptei, la posibilitatea ca sav?irea faptei sa fi fost

surprinsa de eventuali martori.

62

Diferen/ede reactivitate

Atat infractorii primari, cit ii cei recidivisti, cu un coeficient de inteligenta mai ridicat

iu tendinta de a eluda testarea. Ce! mai des am intiilnit tendinta de control voluntar al

respiratiei prin realizarea unor apnei sau a unei hiperventilatii, Toate aceste informatii au fost

obtinute pe baza observatiei psihologice sau in baza interpretarii diagramelor subiectilor

testati, Ele au un substrat real determinat de diferentele de reactivitate obtinute cu ocazia

compararii examinarilor subiectilor din cele douA categorii. (vezi anexa nr.8)

3.2. Nivelul scizut al periculozitiitil soclale al faptei peoale

3.2.1. lnfracwrlll prim11r care a sii?it o inftacfiune ci, i,n nivel al periculo:,itiipisociale sci1,fd

3.Z.1.1. Aspecte comportamentale

Din perspectiva Codului Penal dar ?i a cercetarii noastre, o infractiune cu grad de

periculozitate socialll scazut este acel tip de infractiune indreptat, in principal, impotriva

proprietatii (furt, distrugere etc.). Conform Codului de Procedure Penala pentru acest tip de

infractiune, cu mici exceptii, pedeapsa variazl\ de la una privativa de libertate cuprinsa intre 3-

7 ani, la o pedeapsa cu suspendarea executarii intre 6 luni ?i 3 ani,

Apreciem ca un nivel scazut al penculozitatii sociale genereaza pentru infractorul

primar o dimensiune "normals" de reactivitate psihofiziologica. Teama de consecintele penale

ale faptei sav?ite este mai redusa, proportionala cu pedeapsa pe care subiectul o risca, De

cele mai multe ori, pedeapsa nu este una privativii de libertate, ea este o pedeapsa cu

suspendarea executarii. lnfractorul primar care a sAv?it o infractiune cu un grad de

periculozitate social! seazut este eel mai des intalnit subiect din examinArile noastre.

Din acest motiv, este posibil ca sa existe la nivelul expertului poligraf un prag al

sensibilitatii psihologice scazut. Subiectul care a sAv?it o infraqiune cu un nivel al

periculozitatii sociale scazut, de obicei, reprezintA ''veriga slaba" atunci cand in infractiune

sunt implicati ?i infractori cu mai mutt.a experientA "penalA". it vom lntalni ca martor

mincinos, complice, tainuitor, ca persoanii care a dat pontul pentru infractiune sau este direct

implicat in infraqiunea cercetatA. Asupra lui, in aceste situafii, apar douA genuri de presiuni: o

presiune venita din partea grupului infractional ?i presiunea normala venita din partea

institutiilor de aplicare a legii. ii regasim pe acest subiect furand de la tocul de munca, din

gentile cercurilor de prieteni ale apropiatilor. De cele mai multe ori, acest gen de subiect se

teme de faptul cl in fazele anterioare ale cercetArii prealabile ?i ale examinmi poligraf a

mintit, a ascuns un adevlir care putea elucida cauza sau ajuta la identificarea ?i prinderea

tuturor participantilor la fapta penala. Cea mai des intalnita infractiune pentru care se

realizeaz! examinAri este infractiunea de furt. Subiectul cbiar daca recuno?te sav?irea

faptei, ar dori ca acest lucru sa ramana in laboratorul poligraf. De cele mai multe ori, el este o

victima a influentelor grupului de provenienfA, dar §i a incapacitatii de se opune propriilor

impulsuri. Furtul apare, uneori, ca un comportament imitativ sau ca solutie pentru rezolvarea

unor nevoi financiare.

3.1.1.1. Aspecte rekme de diagrame/e poligraf

Chiar daca nivelul periculozitatii sociale al infractiunii este redus, sav?irea unei

prime fapte penale genereaza o reactivitate caracterizata de modificari fiziologice cvasi

constante. in mod cert, apare o reactie constant semnificativll care va influenta convingerea

intima a expertului in tehnica poligraf. Ea insote?te, in general, intrebarea relevantll puternica

63

Psihofiziologiecriminolistica

de tipul: "Tu ai furat banii din geanta d-nei profesoare Vasiliu?" - Raspuns: ,,NUReactivitatea psihofiziologica este adesea marcata de pattemuri reactive. Subiectul manifes

un nivel de reactivitate care tinde sa se accentueze pe miisura ce se aplica testele poligraf. A

intalnit situatii cand, dupii unul sau douA teste, subiectul intrerupe examinarea ?i fat

marturisiri complete. Acest lucru se in?pla, de obicei, atunci cand acesta realizeaza 1

aparatul este perfonnant ?i ca activitatea din laboratorul de detectie a comportamentuhsimulat este o activitate riguros ?tiinfificii.(Exemple de diagrame in anexa nr.5).

3.3. Recidiva versus prlmarltate

3.3.1. Atitudinea ca jiltru al reactwitipi psihojizjologice

I nfractoru/ primar, din perspectiva prezentei cercetari, este acel infractor car

savarseste in mod conjunctural, accidental o infractiune, dar care de-a lungul existentei a an

o conduits, in general, orientata spre respectarea legalitatii.lnfractorul recidivist, in acest context, ii vom considera ca acel infractor care

siiv?it una sau mai multe infractiuni pentru care a fost condamnat. Studiul nostru se refera b

recidivistii din obi?uin? ?i la recidivistii ordinari. Ei sunt reprezentativi pentru aceasts

categoric de infractori, deoarece mediul privativ de libertate nu ii mai sperie, deoarece nu au

un statut social pentru a carui pierdere sA se ingrijoreze, au o familie dezorganizatli ,i sunt

neintegrati social.

In urma efeetuarii exami.narilor ?i interpretarii diagramelor, am constatat, de

asemenea, ca subiectii recidivisti au un nivel de reactivitate mai diminuat in raport cu subiectiicare se aflau la un prim contact cu organele de cercetare penala. Cauzele unei asemenea

reactivitsti, suntem de parere ca, sunt determinate de atitudinea in raport cu infractiunea, cu

institutiile de aplicare ale legii, cu examinarea poligraf tn ansamblul ei, Aceste diferente sunt

vizibile, mai ales, atunci cilnd se comparii infractori primari ?i recidivisti care au sav?itmfractiuni cu un nivel de periculozitate sociala scazut,

Atitudinea reprezinta modul de raportare al persoanei fata de un fenomen, act, situatie.Ea apare pe baza experientei, a modului de relafionare, a preluarii unor modele. Suntem de

piirere cii, atitudinile sunt o consecinta a modului de socializare. Familia, cercul de prieteni,cuno?tintele, rudele, cercul profesional ?i, nu in ultimul rand, mass-media sunt creatoare de

atitudini. Fiecare epoca istorica genereaza modele atitudinale de baza in raport cu un

fenomen, o institufie. Modul lor de manifestare al acestor atitudini este, insa, personalizat ?ifiltrat prin experienfa proprie. Practic, experienta personala, cadrele experientei, sunt cele care

intaresc sau, dimpotriva, modificii o atitudine.

3.J.J.I. Atitudinea privind testarea poligraf

Majoritatea subiecplor care ?esc in laborator au cun?tinte pufine despre tebnica

poligraf. Sursa acestor informatii ,eel mai frecvent, este mass-media. Cei mai multi susfin cii

au auzit despre detector cu ocazia unor testari ale unor infractori celebri (vezi cazul Ogica -

Loteria Nationalii sau emisiuni de genul ,,Test de Fidelitate" sau M?ina Adeviirului).0 alta sursa o reprezintli chiar relafia subiecfilor cu persoanele implicate in aplicarea

legii (polifi?ti, angajafi civili ai M.l.RA, avocafi, judecatori, procurori). Impactul informapeiprimite cu privire la poligraf este cu atlit mai mare cu ciit sursa de la care provine este mai

credibila.

64


Una din intrebarile pe care expertul psiholog in tehnica poligraf o adreseaza persoaneitestate se ref era la cunostintele privind tehnica. Se incearca astfel sa se stabileasca ansamblul

cunostintelor ?i modul de raportare la tehnica a persoanei ce urmeaza a fi examinate.

Din pacate, foarte multi subiecti sunt dezinformati privind metoda, intra in laborator

cu idei preconcepute si, de cele mai multe ori, gresite. Am constatat ca foarte multi politisti

sau avocati, nu cunosc probleme esentiale privind activitatile legate de o examinare poligraf.Acest lucru transpare din relatarile subiectilor, din reactiile lor la ansamblul activitatilor

efectuate.

0 alta sursa de informare este mediul penitenciar sau privativ de libertate (arestul).

Subiectii recidivisti afirma ca au auzit despre utilizarea tehnicii, despre modul de desfasurare

al unei examinari, despre valoarea tehnicii in procesul penal, dar mai ales despre validitatea

tehnicii. in marea !or majoritate, infractorii recidivisti au informatii reale privind testarea la

poligraf ?i sunt cvasicorect informati. Atitudinea manifestata este insa diferentiata in raport cu

implicarea, respectiv neimplicarea in cauza pentru care se realizeaza testarea. Din discutiile

pretest purtate cu subiectii nesinceri, recidivisti ?i primari implicati in sav?irea de infractiuni

grave, in fazele incipiente ale exarninllrii, am constatat o negare a faptului ell ei cunosc ceva in

raport cu aceasta tehnica, in eel mai bun caz, informatiile pe care le ofera sunt lapidare,incilcite ?i, de multe ori, fragmentare. in majoritatea cazurilor, ulterior de-a lungul

des?i examinarii am constatat ca, de fapt, cunostintele privind tehnica sunt mult mai

numeroase decat cele relatate initial.Au fost situatii in care, ulterior, s-a aflat ca subiectul s-a documentat, in mod serios

privind testarea, studiind manuale de psihologie judiciara, fiziologie sau site-uri Internet

accesibile privind tehnica poligraf. Aceste atitudini sunt caracteristice persoanelor care au,

to?i, un anumit nivel intelectual.

3.3.J,2. Atitrulinea in raport cJI a11toritatea, c11 institr,pik de aplicare a kgii

Aceasta atitudine se formeaza in raport cu tipul ?i valoarea experientelor desfli?urate in

aceste institutii, in functie de modelele familiale intemalizate, cu atitudinile preluate din

cercurile de egali, in raport cu normele culturale ale subgrupului cultural in care s-a sociali2at

subiectul. Pentru infractorii primari se pastreazll acel?i surse de informare. Caracterul de

noutate al activitatii intreprinse, lipsa cun?tintelor penale creeaz.a atitudinea de teamii, de

respect, elemente favorabile generarii unei stari de activare corespunzatoare unui nivel optim

pentru o testare poligraf. Subiecpi recidivi?ti au o atitudine de opo2itie, de multe ori au

tendinta de a se situa pe pozitii de egalitate cu organele de ordine. De obicei nu i?i recunosc

faptele decit in pre:zenta unui numilr mare de probe indubitabile ?i in faze avansate ale

procesului penal. De multe ori au tendinta chiar de a-?i negocia conditiile, locul sau durata

detentiei. Lor, practic, nu le este team! de aceste institutii, !or le este teama de pre:zenta

probelor.

3.3.2. Reactivitatea psihojiziologkii specijicii subkc(ilor recidivqti

3.3.2.1. Aspecte comportamentale

Subiectii recidivi?ti sinceri vorbesc despre tehnica poligraf in termeni de genul "daca

fapta este a mea se vede la aparat". Subiectii nesinceri incearca sa minimalize:ze activitatea de

examinare in ansamblul ei. Am inralnit subiecp cu o atitudine pregatita la intrarea in laborator

de genul "m-ati adus la desene animate" sau subiecti nesinceri incercind sa susfinll ca, oricum

testarea "nu are nici o valoare pentru ca nu este proba in instant a".

65

Psihof,ziologiecriminalistica

Aceste atitudini sunt conseeintele unor mecanisme de aparare, ale unui comportamesirnulat, aparent indiferent, dar care tradeaza o preocupare serioasa. Se realizeaza in aces

situatii o rationalizare, o minimalizare a pencolului. De-a lungul interviului pretest, expern

are, totusi, in asemenea situatii, nenumarate ocazii de a surprinde comportamentele aparennesincere aparute ca o consecinta a preccuparii interne. In penitenciar sau in arest, infractot

recidivisti se pregAtesc pentru a contracara probatiunea administrata. Chiar daca examinare

poligraf nu este trecuta, in mod oficial, in randul mijloacelor de proba, ea reprezinta pennmulti infractori o provocare, o situatie din care doresc sA iasil. invingAtori.Pentru acest lucru ,

se pregatesc, uneori, cu interes. Am intAlnit situatii in care infractori cu mai multii experient(recidiva) au facut prelegeri despre cum trebuie sate porti la poligraf pentru a ,,bate" aparatuDe asemenea, tot pen1ru acesti subieeti, in nenumarate situatii, diagramele poligraf au arau

cA se aflau sub influenta unor medicamente ce afectau Sistemul Nervos Central, chiar dac

subiectii nu au recunoscut acest aspect decat ulterior dupa ce au recunoscut ?i sAv?irefaptelor. Ei au recunoscut ca au procedat in acest mod la sugestia celor mai experimentati.

3.3.2.2. Aspecte re/evate de diagrame. Diagramele infractorul11i recidivist ·

care ,

sifva11iJ o infrac(iune cu un nwel de peric11/odtate socialil scdu,t

In ceea ce priveste infractorul recidivist cercetat pentru infractiuni usoare (cu un gradde gravitate sociala scazut), asistam la o diminuare a reactivitAµi psihofiziologice. Aparmodificari doar in anumite trasee. Este decelabilA, de asemenea, o crestere ?i a valorii

raspunsunlor fiziologice la intrebarile de control, comparaµe. Acest fenomen va duce la

diminuarea valorilor scorurilor in mod simJitor ?i va genera un numl!.r crescut de imposibilitatiin concluziile stabilite cu ocazia unor asemenea examinm'i. Reactivitatea subiectului devine,uneori, inconstanta, in sensul ca la una ?i ace?i intrebare subiectul va prezenta intr-un test o

reacfie rnai pronuntatA in traseul electrodermal ?i in alt test o reacµe in tensiunea arterial!!..

Apar numeroase tentative de eludare a examinarii prin evaziune psihologica, prin mi?cl!.riale

diferitelor parti ale organismului. lnfractorul recidivist are o putemica motivafie de a invingeaparatul ?i de a perverti convingerea intima a expertului. El ?tie ca un raspuns negativ, adica

de neimplicare dat de expert cu ocazia examinArii va atAma foarte greu in favoarea Jui, ln

decizia oricarei instante. Chiar dacA nu ??e sA intoarcA rezultatul, subiectul recidivist

dore?te ca expertul sA nu fie in masura sa stabileascii o decizie de certitudine. Practic, recidiva

in cazul infracµunilor ?oare are rol de a filtra nivelul reactivitAJii, diminuandu-1 sau

alterandu-1. Din aceste motive, de cele mai multe ori, infractorul recidivist care a sAv?it o

infractiune ?oarA este un subiect problematic, creeazl!. dificultAµ, mai ales pentru expertuldebutant. (vezi anexa m.6.)

Pentru a exemplifica toate aceste diferente redAm in anexele nr. 5 - 8, cite patrusecfiuni de diagrame aparpnand, fiecare, unei alte categorii de infractori.

66


CAPITOL UL IV

CERCETAREA ?TDNTIFIC.A

Cercetarea diferentelor de reactivitate s-a realizat in douli etape distincte. 0 prima

etapii s-a derulat in intervalul 2001-2003 ?i ea a constat in stabilirea prezentei sau absentei

unor diferente de reactivitate psihotiziologici\ caracteristice unor subiecti nesinceri (infractori

primari, recidivisti, care au si\v?it infractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale ridicat sau

diminuat) constituiti in grupuri de cate 31 de infractori. Rolul acestei cercetari a fost de a

verifica, in mod preliminar, existenta sau nu a unor diferente de reactivitate psihofiziologica

determinate de gravitatea infractiunii sau caracterul de infractor primar si/sau recidivist.

Rezultatele obtinure, hmitate de !n?i conditiile cercetArii (un numiir mic de subiecti,

proveniti din doar 2 laboratoare, masuraton efectuate manual, o standardizare limitata,

absents variabilelor scor) au semnalat, totusi, anumite diferente, In consecinta, am trecut Ia

etapa numarul 2 a cercetarii de fond, care a urmArit evidentierea acestor diferente de

reactivitate psihofiziologica, evaluarea acestora in functie de gravitatea infractiunii si

caracterul de infractor prirnar ?i/sau recidivist.

4.1. Rezultatele cercetiril pilet

In intervalul 2001-2003 am realizat o cercetare care a avut ca obiectiv tocmai

stabilirea unor asemenea diferente intre diversele tipuri de infractori. Ea a fost sustinuta ?i

publicata cu ocazia Simpozionului International de Criminalistici "Realitati ?i Perspective in

Criminalistica" din luna octombrie 2003, Bucuresti (Kiss, 2003). Redam, in continuare,

citeva dimensiuni ale acestui demers stiintific care vin sa acrediteze ideea unor diferente

psihofiziologice.Cercetare i?i propunea sa srabileasca daca exista diferente semnificative privind

reactivitatea psihofiziologicaa subiectilor testati prin metoda poligraf, in functie de:

1. tipul de infracµune - infracpuni cu grad de periculozitate sci\zut ?i infractiuni cu grad

de periculozitate crescut;

2. tipul de infractor - infractor primar ?i infractor recidivist.

4.1.1. .Jpoteule de la care am pomit, au fost:

I. Se presupune ca infractorii primari au un grad de reactivitate rnai ridicat declit

infractorii recidivi?ti.2. Se presupune ca infractorii care au sav?it infractiuni grave au un nivel de reactivitate

mai ridicat decat cei care au sAv?it infracµuni ?oare.

4.1.2. Metoda udlizat4

S-a utilizat metoda testi\rii poligraf a unui nwmr de 124 de subiecti examinati de-a

lungul unei perioade de 6 ani, in doua laboratoare de detecjie a comportamentului simulat

(Laboratorul de Detectie a ComportamentuluiSimulat din cadrul Directiei Generale de Politic

§i Laboratorul din cadrul lnspectoratului General al Politiei).

67

Psihofiziologiecriminalistica

4.1.3.Aparatura utilizata

Aparatul utilizat a fost un poligraf marca Lafayette, model Statesman, model 1995.

Testele au fost realizate cu urmatorii parametrii de reglaj:• presiunea mansonului de tensiune = 50 mmHg;• butoanele de reglaj ale respiratiei toracice, tensiunii arteriale, puls distal ?i pu

brahial, a R.E.D. s-au aflat, in majoritatea situatiilor, in dreptul valorii 5 (medii).Masurarea amplitudinilor s-a realizat cu o rigla micrometrica, iar lungirnea curbek

din traseele diagramelor s-a masurat cu aparatul numit curbirnetru. El este utilizat i

topogeodezie pentru a stabili lungirnea curbelor pe Mrtile topografice. Are o precizie de

mm.

4.1.4. Miisuriitorile efectllllte

S-au realizat masurator! pentru toate cele trei categorii de intrebllri - neutre, relevant

?i de control, selectionandu-se pentru fiecare set de diagrame doar un singur triplet d,

intrebari (o intrebare neutrii, o intrebare relevanta si o intrebare de control}, mai precis ace.

triplet de intrebari care se aflii in proximitatea intrebllrii relevante puternice. Acest grup de

intrebari a fost eel care a stat la baza convingerii intime a expertului psiholog in stabilirea

unui diagnostic de nesinceritate,

El are in componenta ?i intrebarea relevantll la care subiectul a avut un cornportamentnesincer ?i asupra caruia, ulterior, a revenit recunoscand fapta sau participarea la ea.

In mod real ?i metodologic, pentru a stabili sinceritatea sau nesinceritatea subiectului,in procesul de interpretare ?i de stabilire a unui diagnostic, se recurge la compararea maimultor seturi de intrebari. Noi am selecponar doar ace! set de intrebilri la care subiectul a

inregistrat valorile maxirnale ale intrebilrii relevante. Aceste intrebilri au fost de genul;- Tu l-ai omorat pe X ? R - Nu

- Tu ai tfilbllrit-o pe Y ? R - Nu

- Tuai violat-o pe Z ? R- Nu

- Tu ai furat bijuteriile ? R - Nu

Aceste intrebilri au fost selectionate din cele adresate in testul nr. 3 - test care este o

repetare a testului nr. I ?i este aplicat dupa testul de stimulare cu solupe mis necunoscuta.

Demersul principal al cercetilrii a constat in compararea valorilor reactivitatii psihofiziologicela intrebarile relevante pentru 4 grupuri de subiecfi.

a) lnfractori prirnari care au sav?it infractiuni cu grad de periculozitatesociala scazut - grupul P. U.

b) Infractori primari care au sa?it i.nfrootiuni cu grad de periculozitatesocialii ridicat- grupul P.O.

c) Infractori recidivi?ti care au sllv?it infracpuni cu grad de periculozitatesocialll scazut - grupul R. U.

d) Infractori recidivi?ti care au sllv?it infractiuni cu grad de periculozitatesociala ridicat - grupul R.G.

Testele au fost executate in cei ?ase ani de clltre urmatorii experti: col.psih.dr. Butoi

Tudorel, It.col. Coman Adrian, mr. riru Gabriel, cpt.psih. Kiss Csaba. Masuratorile au fost

efectuate numai de ciltre cpt.psih. Kiss Csaba.

68

Dtferente de reactivitate

4.1.5. Lot11rile de sr,bieqi

4.1.5.1. Pop11lapa invudgatd

In intervalul 01.01.1996- 31.12.2001, in laboratoarele de detectie a comportamentuluisimulat ale Directiei Generate de Politie a Municipiului Bueuresti ?i Inspectoratului General

de Politic, au fost testate un numar de 3793 persoane.

Au fost diagnosticate ca nesincere un numar de 673 de persoane. Dintre acestea un

numsr de 272 de persoane (40,42%) si-au recunoscut faptele pentru care au fost cercetate. Din

acest grup de 272 de persoane un numar de 213 (78,31%) au recunoscut in post-test, iar un

numar de 59 (21,69%) de subiecti au recunoscut in diverse alte etape (vezi tabelul nr. 3).

ADul\ 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL

Cat...,orii de ""'rsoane

Testate 736 426 565 485 780 801 3793

Nesincere 89 67 113 120 129 155 673

Care recunosc tn post-test so 38 29 31 36 29 213

Care recunosc in diferite LO 8 4 8 15 14 59

alte faze

Tabelul or. 3 - Distribufia popukuiei investigate, pe ani

Categorii de lnfraqiuni/Tipuri de lnfractori Uf4)8re Grave TOTAL

Primari 89 33 122

Recidivisti 58 33 91

TOTAL 147 66 213

Tabelul or. 4- Distributia populcuie; (113 subiecti) investigate pe categorii de infractiuni st

tipuri de infractori

.

Categorii de U'4)are Grave

Infracfiunll u. G.

Tlpuri de lnfraetori

Primar-P P.U. P.G.

31 31

Recidivist - R R.U. R.G.

31 31

Din acest tabel reiese c! un numar de 147 subiecti, adica 69%,, au recunoscut

sav?irea unor infractiuni usoare, iar 31 %, adic! 66, au recunoscut sav?irea unor infractiuni

grave. Din cei 213 subieeti, 122 sunt infractori primari in sensul stabilit de prezenta lucrare ?i

doar 91 sunt infractori recidivisti,Din aceasta populatie investigata am selectionat un numar de 124 de subiecti care se

constituie in lotul de subiecti asupra carora s-a efectuat investigatia.Acestia au fost imparlili, ? cum rezulta din tabelul de mai jos, in 4 grupuri a cate 31

de indivizi

Tabelul or. 4a. - Distributia grupurilor de subiecti investigat) pe categorii de infractiuni $i

tipuri de infractoriSublotul A- P.U.

69


Sublotul A este compus din 31 de subiecti care se aflii la prima infi:actiune ?i care e

comis infracpuni usoare. Conform Codului penal aceste infractiuni (marturie mincinoas

complicitate la furt, furt, distrugere de bunuri, viol, perversiuni sexuale) sunt pedepsite I

medie, cu inchisoare pana la 10 ani.

Un numar de 16 subieeti recunosc siiv?irea unor infraetiuni de furt, 4 subiecti revi

asupra unor marturii mincinoase, 2 recunosc distrugerea de bunuri, 5 recunosc sav?irea um

infractiuni cu mobil sexual (tentative de viol, viol, incest, perversiuni sexuale), 3 subiec

recunosc participarea la infractiuni de ?laciune, l subiect recunoaste sllv?irea urx

vatamari corporate. Practic, majoritar este grupul de hop, 51 % dintre subieeti.

Sublotul C - R.U.

Sublotul C este compus din 31 de subiecti care au mai siiv?it infractiuni (sun

recidivisti) ?i sunt testati pentru siiv?irea unor infractiuni ?- Un numar de 21 de subiectrecunosc sav?irea unor infractiuni de furt sau participarea Ia acest tip de infractiune, •

recunosc siiv?irea unor infractiuni de ?eMciune, 4 recunosc sll?irea unor infractiuni ci

mobil sexual, iar 2 recunosc siiv?irea unor vatiimiiri corporale grave. Dominantli in aces

grup este infractiuaea de /11rt, 67% din subiecti.

Sublotul B - P.G.

Sublotul B este compus din 31 de subiecti care sunt infi:actori primari fi care au

siiv?it infractiuni grave contra vietii, Aceste infractiuni sunt sanctionate de Codul penal cu

pedepse cuprinse intre IO ,i 20 ani inchisoare sau inchisoare pe viafii. Un numar de 28 de

subiecti - 91% din acest grup au siiv?it infractiunea de omor din care, avand ca mobil violul

- 4 subiecti, tfilhiiria - 8 subiecti ?i ca o consecinta a unor conflicte acute - 16 persoane. Un

numar de 3 subiecti, adica 9%, au sav?it infractiunea de tiilhArie cu vl'ltrunare corporalsgrava. Dominantii fu acest grup este infi:acp.uneade omor, 77% din subiecp..

Sublotul D - R.G.

Sublotul D este compus din 31 de subiecfi care sunt infi:actori recidivi?ti ce au sav?itinfi:actiuni grave contra viefii. Un numl'lr de 27 de subiecti, adica 87%, au sav?it infi:actiuneade omor. Dintre ?tia, la 22 omorul a fost o coasecinfii a unor conflicte acute, la 3 subiectimobilul a fost tfilharia, la 2 subiecti mobilul omorului a fost homosexualitatea. Restul de 4 subiectiau sav?it infi:acfiunicu grad de periculozitate ridicat: 2 - au comis jafuri annat.e ?i 2 au comis

tfilbru:ii cu vl'lti!mari coiporale grave. Dominantii in acest grup este infi:acfiunea de omor.

Modul de distribuire a subiectilor din cele patru loturi, pe categorii de infi:acp.uni, este

redat de tabelul nr. 5.

Categorii de infractiun.1/Grupu.ri PU RU PG RG Ml F TOTAL

Miirturie mincinoasii 4 0 0 0 3 I 4

Complicitate la fart 0 6 0 0 s I 6

Furt 16 15 0 0 28 3 31

Distruf!ere de bunuri 2 0 0 0 2 0 2

fn,1eliiciune 3 4 0 0 5 2 7

Viitamare c=ralii I 2 0 0 3 0 3

Tentativii de viol I 1 0 0 2 0 2

Viol 2 I 0 0 3 0 3

Perversiuni sexuale 1 2 0 0 3 0 3

Talhiirie cu viitiimare corpora/ii l!'ravii 0 0 3 2 4 I 5

70

Diferente de reacttvitote

Ttilharie cu utilizare de arme de foe 0 0 0 2 2 0 4

Incest 1 0 0 0 1 0 l

Omor cu homosexualitate 0 0 0 2 2 0 2

Omor cu viol 0 0 4 0 4 0 4

Omor cu tiilharie 0 0 8 3 10 1 11

Omer 0 0 16 22 35 3 38

TOTAL 31 31 31 31 112 12 124

Tabelul nr. 5 - Distribufia subiectilor cercetdrii in funcfie de subloturi fi tipu/ de infractiune

4.1.6. Variabilele cercetarii

Pentru a evalua nivelul reactivitatii psihofiziologice, am stabilit un numar de 22 de

variabile. Ele pot fi imp&1ite in 4 categorii: amplitudinale (ex: amplitudinea reactiei

electrodennale, amplitudinea tensiunii arteriale, amplitudinea medic a respiratiei abdominale );

longitudimde ( ex: lungimea liniei respiratiei toracale, lungimea reactiei electrodennale;

temporale - care masoara durata (ex: durata reactiei electrodermale, durata cicluhii respirator

toracic, durata stopului respirator abdominal); jigurale (ex: acte repetate voluntar, respiratie

eratica, patternuri reactive). Tabelul nr. 6 prezinta toate aceste variabile.

Indieatori (varlabile) U.M.

Amplitudinea reactiei electrodermale - ARED mm

Amplitudinea tensiunii arteriole puls brahial - ATAB mm

Amplitudinea tensiunii arteriole puls distal - AT AD mm

Amplitudinea medie a respiratiei toracice - ART mm

Amplitudinea medie a respiratiei abdominale - ARA mm

Modificarea nivelultd de baza al respircqiei toracice - MNBRT mm

Modificarea nivelulu; de baza al respiratiei abdominale - MNBRA mm

Raportul inspirafiele:1<piratie- !IE

Lungimea liniei respircqiel toracice - URT mm

Lungimea liniei respirafiei abdominale - LLRA mm

lungimea reactiei electrodermale - LRED mm

Durata reacttei electrodermale - TRED s

Durata reaqiei in tensiunea arterial a puls brahial - 1T AB s

Durata reacfiei in tensiunea arteriala puls distal - ITAD s

Durata ciclului respirator toracic - TCRT s

Durata cic/ului respirator abdominal - TCRA s

Durata stopului respirator toracic - TSTOPRT s

Durata stopului respirator abdominal - TSTOPRA s

Respirafie eraticii-RE -

Acte repetate voluntarlalte fapte - REV buc.

Patternuri reactive - PR buc.

Tabelul nr. 6 - Variabile/e utilizate

71

Psthofiziologie criminalistica

4.l.7. Analiza statis.ici in baza testului T- STUDENT

Comparind subloturile: A- P.U. ?i B - P.G.

Variabila T al<\

LRED -2.0SS 0.05

ITAB 2.869 0.01

TCRA 2.436 0.05

Analizand tabelul de valori semnificative pentru T-Student de mai sus, am punconcluziona ca sublotul A - P.U. prezintli o reactivitate mai mare fata de sublotul B - P.O. i

ceea ce priveste:durata tensiunii arteriale - puls brahial;durata ciclului respirator toracic.

In schimb, in ceea ce priveste lungimea reaetiei elec1rodermale, sublotul A - P.l

prezinta o reactivitate mai mica faia de sublotul B - P .G.

Pentru comparatia dintre subloturile :A - P.U. ?i C - R.U.

Variablla t al<\

ATAD 6.027 0.01

ARI 2.638 0.05

ARA 2.771 0.01

MNBRT 2.408 0.05

LLRA 2.082 0.05

TTAB 3.161 0.01

TTAD 3.349 0.01

TCRT 2.036 0.05

TCRA 2.656 0.01

T5TOPRT 2.017 0.05

RE 2.621 0.05

PR 4.445 0.01

Analizand rezultatele semnificative, cuprinse in tabelul de mai sus, am pututconcluziona ca sublotul A - P.U. prezinta o reactivitate mai mare fata de sublotul C - R.U. in

ceea ce priveste:amplitudinea tensiunii arteriale - puls distal;amplitudinea respiratiei toracice;arnplitudinea respiratiei abdominale;modificarea nivelului de baza al respiratiei toracice;lungimea liniei respiratiei abdominale;durata tensiunii arteriale - puls brahial;durata tensiunii arteriale - puls distal;durata ciclului respirator toracic;durata ciclului respirator abdominal;durata stopului respirator toracic;respiratie eratica;pattemuri reactive.

72


Pentru comparatia dintre subloturile: B - P.G. ?i D - R.G.

Varlablla t nl<\

ATAB 2.325 0.05

ART 3.620 0.01

URT 3.497 0.01

URA 2.074 0.05

TCRT -2.486 0.05

TCRA -2.380 0.05

'l'Sl'OPRT 2.086 0.05

TSIVPRA 2.557 0.05

Din analiza datelor semnificative concentrate 1n tabelul de mai sus, am putut concluziona

ca sublotul B - P.G. prezint4 o reactivitate marita 1n comparatie cu sublotul D - R.G. in ceea ce

priveste UllllMorii indicatori:

amplitudinea tensiunii arteriale - puls brahial;

amplitudinea respiratiei toracice;

lungimea liniei respirafiei toracice;

lungimea liniei respiratiei abdominale;durata stopului respirator toracic;durata stopului respirator abdominal.

in schimb, in ceea ce priveste urmatoarele variabile, sublotul B - P.G. prezinta o

reactivitate mi?orati fata de sublotul D - R.G.:

durata ciclului respirator toracic;durata ciclului respirator abdominal.

Pentru comparatia dintre subloturile: C - R.U. ?i D - R.G.

Varlabila t a(<)

ATAB -2.160 0.05

ATAD -6.779 0.01

TTAD -3.672 0.01

TCRT -2.673 0.01

TCRA -2.568 0.05

RE -2.041 0.05

PR -2.117 0.05

Observand tabelul de mai sus, cu valori semnificative pentru T-Student, am putut aprecia

ca sublotul C - R.U. prezinta o reactivitate mic?orati in comparatie cu sublotul D - R.G. in ceea

ce priveste:amplitudinea tensiunii arteriale - puls brahial;

amplitudinea tensiunii arteriale - puts distal;

durata tensiunii arteriale - puts distal;

durata ciclului respirator toracic;

durata ciclului respirator abdominal;

respiratie eraticli;

pattemuri reactive.

73


4.1.8. Conduziile cercetirii pilot au fost unnatoarele:

Din comparatia subloturilor P.U. si P.G. rezulta un numar redus de variabile (3 din 2

care sl\ fie diferite la un sublot in raport cu altul. Acest fapt indica, in realitate, un nivel <

activare ridicat ?i cvasi-identic intre subiectii celor doua loturi. Elementul comun car

apreciem cl\ genereaza o reactivitate apropiatli, este asa-numita primaritate, care determina 1

nivel ridicat al reactivitatii.Din comparatia subloturilor P.U. ?i R.U. rezulta un numar de 12 variabile ca

Inregistreaza valori mai marl in cazul infractorilor primari in raport cu infractorii recidiviscare au sav?it acelasi gen de infractiuni. Aceste rezultate arata ca, in mod cert, infractor

recidivisti care au sllv?it infractiuni usoare au un nivel de reactivitate psihofiziologica mu

mai diminuat in raport cu infractorii primari care au sav?it aceleasi genuri de infractiuni,Din comparatia subloturilor P.G. ?i R.G. rezulta un nUOIAr de opt variabile care indic

faptul ca, grupul P.G are un nivel de reactivitate mai ridicat. Toate cele opt variabile au u

grad de importanta ridicat in stabilirea unui diagnostic de nesinceritate.

Cele trei comparatii prezentate indica faptul ca, infractorii primari au un nivel d

reactivitate mai ridicat in raport cu infractorii reeidivisti - conftnn8nd ipoteza nr. 1 a

cercetliri pilot.Din comparatia subloturilor R.U. ?i R.G. rezulta ca eel de-al doilea grup are o

reactivitate mai mare in ceca ce priveste 7 variabile. Din comparatia subloturilor P.U. ?i P.G.

rezulta asa cum am mai aratar ca, grupul P.O. prezintli un nivel de reactivitat.e mai ridicat doar

in cazul unei singure variabile. Cek dollit colllJNl1'fl(iiconftr,no fn mod parpal cea de-a 401111

ipotezli, in mod pal'(ial, deoarece ea pare siJ fie valobild do4r fn CflZ•I injn,cwrilorrecidiv#d.

Din aceste analize rezulta ca, caracterul de infractor primar ?i gravitatea infracuuniisav?ite pot determina o crestere a nivelului de reactivitate psihofiziologica, iar caracterul de

infractor recidivist §i un nivel scAzut al gravitAtii infracpunii determinli un nivel de reactivitatediminuat. Iata de ce vom obpne reacfii ?i modificari clare, semnificative in diagrame in cazu1

infractorilor primari care au st\v?it infractiuni grave ?i reacpi, respectiv modificm diminuate

la infractorii recidivi? care au sliv?it infracpuni ?-Aceasta cercetare a constituit o cercetare pilot pentru demersul investigativ al

prezentei lucrari. Ea a reprezentat debutul cercetarii in privinµ diferentelor de reactivitate

psihofiziologic!l

4.1.9. Limitele cercetarii prealabile (pilot)

Aceasta cercetare initial! are o serie de limite prezentate mai jos, care nu au permisstabilirea unui grad de validitate ridicat pentru rezultatele astfel obtinute.

I. Loturile cercetarii au fost reduse, fiecare fiind constituit din 31 de subiecfi.2. Subiectii au provenit dintr-un numar redus de laboratoare (doar doua). Av4nd in

vedere ct\ examinarile au fost efectuate, in principal, de 2 experp (aproximativ 80%), exista

posibilitatea ca personalitatea examinatorului sa fii influentat in anumita m(lsura rezultatele

testelor.

3. Experienta speciali§tilor poligraf a fost inegalt\ (doi cu experienta foarte mare, unul

cu experienta medie ?i unul debutant).4. Masuratorile au fost efectuate in mod rudimentar, cu rigla ?i curbimetrul.

Posibilitatea aparitiei unor erori de masurare este mai mare decat in cazul m(lsuratorilorefectuate prin mijloace computerizate.

5. Aparatura utilizata nu a permis efectuarea unor standardizari ale m(lsuratorilor.

74

Difererqe de reactlvitate

6. Nu au fost utilizate variabile tip scor (care sunt variabile complexe), ci doar

/ariabile ce masurau o singura dimensiune de reactivitate.

Toate aceste limite au fost Inlaturate prin designul experimental al cercetlirii

'undamentale.

4.2. Obiectivele cercetirii fundamentale

4.2.1. Obiective teoretice

Prezenta cercetare i?i propune:

a) - s! stabileasca daca exista diferente semnificative ale reactivitatii psihofiziologiceintre subiectii nesinceri testati prin metoda poligraf in functie de:

- tipul th in/rac,iune - infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut ?i

infractiuni cu grad de periculozitate sociala crescut;

- tipul th infractor - infractor primar ?i infractor recidivist.

b) - sli determine sensul (crescator sau descrescator) al reactivitatii psihofiziologice in

raport cu gravitatea infracpunii (infraetiuni grave, usoare) ?i in raport cu tipul de infractor

(primar, recidivist).

4.2.2. Obiective praetice

I.

Stabilirea modului de derulare a testului in raport cu apartenenta subiectului la o

categoric sau alta a populatiei investigate pentru asigurarea unui nivel optim de activare

pentru examinarea propriu-zisa,2. Stabilirea modului de interpretare a diagramelor in functie de apartenenta

subiectului la o categorie sau alta a populatiei investigate.3. Atentionarea asupra posibilitAtii aparitiei unor falsi negativi sau falsi pozitivi in

raport cu apartenenta subiectului la o categorie sau alta a populatiei investigate.

4.3. lpotezele cercetirii

l - Se presupune ell infractorii primari au un grad de reactivitate mai ridicat decat

infractorii recidivisti.2 - Cu cat gravitatea infractiunii creste, cu atat exista tendinta de a creste ?i nivelul de

reactivitate psihofiziologica a persoanelor testate.

3 - Se presupune ca gravitatea infractiunii ?i caracterul de infractor primar sunt factori

care due la cresterea nivelului de reactivitate.

4 - Se presupune ca, caracterul de infractor recidivist ?i nivelul scllzut al gravitatii

infractiunii genereazll o reactivitate psihofiziologicll diminuata.

4.4. Prezentarea metodei

4.4.1. Metoda poligraf # etapele examinarii

S-a utilizat metoda testlirii poligraf a unui numru- de 400 de subiecti de-a lungul unei

perioade de 3 ani (2004-2007), in l O laboratoare de detectie a comportamentului simulat

(Laboratorul de Detectie a Comportamentului Simulat din cadrul Direcliei Generale de Politie

75

Psihoftztologie criminalistica

a Municipiului Bucuresti ?i din urmatoarele Inspectorate de Politic: Bihor, Cluj, Dolj, Gala

Iasi, Prahova, Timis, Maramures ?i Inspectoratul General al Politiei Romane). Motivul pentcare am selectionat aceste laboratoare este detenninat de faptul ca la data inceperii cercetar

psihologii care incadrau aceste formatiuni aveau toti o vechime cvasi egala in specialitatdupa cum urmeaza: unul dintre ei a fost incadrat lncepand din anul 1998, sapte au fo

incadraJi incepAnd cu anul 1999 ?i doi incepAnd cu anul 2000. Am urmarit in acest fel <

experienta psihofiziologilor criminalisti care au realizat testarile sa fie aproximativ identica

Metoda poligraf este o metoda neintruziva de investigare psihologicacare respec

principiul integritatii persoanei ?i al prezumtiei de nevinovatie, In general, ea presupur

inregistrarea functionani unor structuri fiziologice ale subiectului investigat ca urmare a unc

raspunsuri sincere sau nesincere cu privire la seturi de intrebiiri prestabilite.

Etapele unei examiniiri poligraf sunt:

a. - Etapa pretest ce cuprinde in principal- pregatirea examinirii

- interviul pretest;b - Etapa intest sau examinarea propriu-zisa;

- aplicarea chestionarelor

- colectarea datelor

c.- Etapa posnest ce cuprinde- analiza ?i scorarea datelor

- stabilirea diagnosticului de sinceritate sau nesinceritate;- interviul post-test.

a - Et(JJHlpretest, intervilll

Reprezinta o discutie pe care psihofiziologul criminalist (expertul poligraf) o poarta cu

subiectul care urmeaza a fi testat. Acest interviu se realizeaza in scopul:• de a stabili starea sanatafii psihice ?i fizice cu care subiectul se prezinta la examinare;• de a obtine informatii cu privire la ansamblul cunostintelor detinute de subiect in

raport cu o testare poligraf: mod de desfasurare, validitate, valoare m procesuljudiciar;

• de a obtine varianta subiectului cu privire la infractiunea cercetata;• de a inregistra prin metoda observatiei ansamblul comportamentelor aparente sincere

sau nesincere in raport cu raspunsurile, atitudinea subiectului referitor cu problematicainvestigata;

• eliminarea factorilor care ar putea parazita rezultatele examinarii.

SintetizAnd activitafile din cadrul interviului pretest, A. Matte ( 1997) preciza: "Se

aplidi interviul pretest pentru a strAnge informatii fundamentale, pentru a afla varianta

subiectului m ceea ce prive?te evenimentul penlru care este testat. Subtilitatea formulii.rii

intrebiirilor ?i pregAtirea psihologica a subiectului pentru administrarea tesrului includ

eliminarea oricarui sentiment de furie, dar ?i promovarea increderii. Le acord tuturor

subiecfilor la !nceputul interviului prezumfia de nevinovatie in ceea ce prive?te infractiuneapentru care sunt testati, pAna cAnd rezultatul indicat de diagramele poligraf demonstreaza

contrariul."

b - Testarea propriu-zisiiAceasta etapa presupune administrarea unei baterii de teste (chestionare) in conditiile

in care subiectul se afla sub controlul tehnicii poligraf. in practica internafionala pentru acest

76

Diferente de reaciivitate

noment exista un numar mare de baterii de teste utilizate, aproximativ I 5. in cercetarea

joastra ne-am limitat la folosirea rezultatelor care proveneau de la aplicarea unui numar de 2

.ipuri de teste. in intervalul in care au fost examinati subiectii prezentei cercetari, testele

atilizate in baza unei metodologii aprobate de catre lnstitutul de Criminalistica - forul de

decizie tn domeniu - au fost: testul tip MGQT ?i testul tip MGQT-AIR FORCE. Ambele teste

fae parte din clasa testelor format de comparatii - TFC (Comparison Test Fonnat). Acest

termen este un termen ,,umbrela" in care sunt cuprinse numeroase variatii ale testului

MGQT2.

Test11l MGQT. Aceasta baterie de teste i?i are originea in testul intrebarii de Control al

lui John Reid, utilizat pentru prima data in 1953. MGQT (Modified General Control Question- in traducere: Testul cu intrebare Generala de Control Modificata-IGCM) este o forma

modificata a testului intrebarii de Control a lui John Reid, adaptata de catre D.0.D.P.l.

(Department of Defense Polygrafic Institute - adica lnstitutul Poligraf al Departamentului

Apararii al S.U.A.). Testul MGQT (IGCM) este un test standardizat care permite un numar

maxim de intrebari relevante. Ordinea intrebarilor in testul IGCM (apud A.Matte, 1997) este

urmatoarea:

1. intrebare irelevanta (neutra)2. intrebare irelevantli (neutra)3. intrebare relevant! (implicare secundara)4. intrebare irelevanta (neutra)5. Relevanta (intotdeauna problema principals)6. Intrebare de control (exclusiv non curenta)7. intrebare irelevanta

8. Relevanta (de obicei, de cunoastere a probelor)9. intrebare relevanta (de cunoastere a vinovatului)10. intrebare de control (exclusiv non curenta).

in general, acest test se aplica de 3 ori. in primele doua aplicari, ordinea intrebarilor nu

se modifica. in cea de-a treia aplicare, ordinea este urmatoarea: 4, I, 5, 6, 3, 10, 9, 6, 8, 7.

Pentru analiza datelor in cadrul acestui tip de test, la primele 2 aplicari intrebarile

relevante 3, 5 sunt comparate cu intrebarea de control nr. 6. Intrebarea 8 poate fi comparata cu

intrebarea 6 sau cu 10, iar intrebarea 9 se compara numai cu intrebarea de control 10. La cea

de-a treia aplicare, intrebarea 5 este comparata numai cu intrebarea de control invecinata -

adica 6. Toate celelalte intrebari relevante sunt comparate cu intrebarile de control aflate in

vecinatate. Pentru analiz.a datelor se folosesc at.at scala cu 7 pozitii de la -3 la +3, cat ?i scala

cu 3 pozitii de la -l la + 1. Pentru a declara un subiect ca fiind nesincer (cum este cazul

subiecfilor no?) la eel p?in o intrebare trebuie sa aibil totalul de -3 sau mai putin, (pentruscala -1, +I) sau de -6 sau mai pupn (pentru scala -3, +3). in stabilirea valorii variabilei

"Scorul expert" am folosit scala de (-3, +3).

Test11l MGQT-AIR FORCE. Aceasta baterie de teste este o varianta modificata a

tehnicii John Reid ca ?i bateria anterioara, modificata de aceastli data de $coala de Polifie

Militaril a Annatei Statelor Unite in 1968. Pe la mijlocul anilor 70, Fortele Aeriene ale SUA

modifica testul anterior, ii adauga o intrebare de control ?i o intrebare relevant! de sacrificiu ?i

ii restructureaza formatul de baz.ii.

Formatul testului urilizat de ciitre noi ?i colegii n?tri este eel al Foqelor Aeriene

Americane. il redam in continuare in varianta in care I-am urilizat noi:

2 •** -Federal Psycophlsiological Detection of Deception, Examiner handbook, march 2004 ,pg 27(manual FBI)

77


1. intrebare irelevanta (neutra)2. Intrebare relevanta de sacrificiu

3. Intrebare de control exclusiv non curent

4. Intrebare relevanta (implicare secundara)5. intrebare irelevantA (neutra)6. intrebare de control exclusiv non curent

7. intrebare relevanta (de implicare principala)8.)intrebarede control exclusiv non curent

9. Intrebare relevanta (de obicei de cunoastere a vinovatului)10.) intrebare irelevanta (neutra)

Bateria de teste MGQT -AIR FORCE se aplica de trei ori. Prima oarii in forman

anterior prezentat. La testul al doilea ?i al treilea intrebi!rile sunt puse intr-o ordin

amestecata, ?i anume (T2-1, 2, 8, 7, 5 6, 4, 3, 9, 10) ?i (T3. l, 2, 6, 9, 5, 3, 7, 8, 4, 10)Din bateria de teste aplicata cu ocazia unei examini!ri poligraf a fi!cut parte, in mo

obligatoriu, ?i un test de stimulare cu solutie fals necunoscuta', Acest tip de test se folosestein general, ca prim test inaintea tuturor testelor, dar poate fi folosit ?i ca test secund dupatestul l

.

in cercetarea noastri au fost utilizate date provenind numai din teste care au fost

precedate de un test de stimulare.

c - Analiza Ji scorarea datelor

Pentru interpretarea diagramelor poligraf se realizeaza o comparare a reactivitatiisubiectului pentru fiecare traseu la intrebi!rile relevante ?i de control.

TestulMGQTPentru analiza datelor in cadrul acestei baterii de teste intrebi!rile relevante sunt

comparate cu intrebi!rile de control exclusiv invecinate pentru a stabili un diagnostic de

minciuna la una dintre intrebari. Scorul obtinut trebuie sa fie mai mic de -3 (pentru scala -1,+ l) ?i de -6 (pentru scala -3, + 3). Pentru analiza datelor in cadrul acestui tip de test, la primele2 aplicari intrebi!rile relevante 3, 5 sunt comparate cu intrebarea de control nr.6. intrebarea 8

poate ti comparata cu intrebarea 6 sau cu 10, iar intrebarea 9 se compara numai cu intrebarea

de control 10. La cea de-a treia aplicare, intrebarea 5 este comparata numai cu intrebarea de

control invecinata - adica 6. Toate celelalte intrebi!ri relevante sunt comparate cu intrebi!rile

de control aflate in vecinatate.

Testul MGQT-AIR FORCE

Pentru analiza datelor se folosesc atat scala cu 7 pozitii de la -3 la +3 cat ?i scala cu 3

pozitii de la -l la + I. Pentru a declara un subiect ca fiind nesincer (cum este cazul subiecfilorno?tri) la eel pupn o intrebare trebuie sa aibA totalul de -3 sau mai pufin (pentru scala -1, +l)sau de -6 sau mai putin (pentru scala -3, + 3). fn stabilirea valorii variabilei "Scorul expert" am

folosit scara de (-3, +3).

d- DiagnosticulPoate ti unul din unruitoarele:

3 Testele de stimulare In tebnica poligraf au rolul de a verifica capacitatea subiectului de a da un raspUIISpsihofiziologic ca o consecintll a unor rllspunsuri veroale sine=, n:spe,;tiv nesinc=. In aces! tip de test, de

obicei, subiectului i se cere sa raspundA la majoritatea intrebArilor In mod sincer ? dou la una dintre intrebllri

subiectului i se cere s1' mintA. intrebarea la care el urnwazA sli. mintll este doar ln mod aparent necunoscutli deexaminator. De aceea acest tip de test de stimulare a fost denumit cu soluµe fats necunoscutli.

78


• subiect sincer - scoruri mai marl de +6 (scara -3, +3) ori scoruri mai mari de +3

(pentru scara + 1, -1) pentru masuratori efectuate pe 3 teste;

• subiect nesincer - scoruri mai mici de -6 (scara -3, +3) ori scoruri mai mici de -3

(scara-I, +I), pentru mAsuratori efectuate pe 3 teste;

• imposibilitatea pronuntlirii in raport cu rezultatele subiectului pentru scoruri

cuprinse intre -3 ?i + 3 pentru scara (-1, + 1) ori scoruri cuprinse intre -6 ?i +6

pentru scara (-3, +3), pentru mli.suratori efectuate pe 3 teste.

e- Interviul post-tatSe poarta, in principal, cu subiectii nesinceri. Se prezinta acestora diferentele de

reactivitat.e intre raspunsurile lor la diferite categorii de intrebliri. Se solicita eventuale

explicatii plauzibile pentru modificarile apArute In trasee la mtrebarile relevante. Se continua

interviul, obtinandu-se de multe ori reeunoasterea faptei.Precizam ca dmtr-o popula):ie de 1072 de subiecti care au fost diagnosticati ca

nesinceri ?i care m interviul post-test fie si-au recunoscut faptele, fie elementele de probatoriuclasic ii indicau tn mod cert, ca fiind autori, a fost selectionat un numar de 400 de subiecti

pentru studiul nostru.

4.4.2. Aparat,,ra ,instrummte , soft specialkat 11tiliz;ate

Aparatura utiliz.ata a fost tip poligraf marca Lafayette, model LX 4000 sistem

computerizat impreunA cu programul LX 4000 - varianta 9.9.5. Cu aceasta aparatura au fost

dotate toate laboratoarele in cares-au efectuat examinari pentru prezenta cereetare. Aparatele

mai sus-mentionate au posibilitatea de a tnregistra:• respiratia toracica

• respiratia abdominala

• activitatea cardiovasculara puls brahial

• activitatea cardiovasculara- puts distal

• activitatea electrodermald

• migcliri/e musculare

Testele au fost realizate cu urmatorii parametrii de reglaj:• presiunea mansonului de tensiune = 45-52 mmHg;

• senzorii de reglaj ai respiratiei toracice, tensiwiii arteriale, puls distal ?i puls

brahial, a R.E.D., le-am pozitionat in momentul mAsuritorii m dreptul valorii 5.

Aparatul are posibilitatea ca dupA efectuarea examinarii, pentru o mai buna

vizualizare a diagramelor sli modifice valorile senzorilor de reglaj. Aceast/l.

modificare a fost vremelnica, ea nu a afectat decat temporar imaginea iniliala a

inregistrarilor. Am realiz.at acest demers tocmai pentru a standardiz.a mAsuratorile.

Din punctul nostru de vedere, aceastii ajustare a determinat o transformare din

masuratori brute in masuratori comparabile.

M?urarea amplitudinilor ?i a duratelor s-a realizat cu ajutorul secfiunii Calipers a

programului LX 4000 -varianta 9.9.5 ?i a sectiwiii Statistics a acelui?i program. Sec):iwiea

Calipers reprezinta un sistem de 2 axe verticale ?i douA axe orizontale in interiorul carora se

pot masura linii drepte sau curbe. Datele ob):inute prin pozitionarea ax:elor la limitele sec):iunii

masurate (stanga - dreapta, sus - jos) redau valorile in pixeli pentru lungimi, in secunde

pentru durate ?i in diviziuni pentru amplitudini. Sectiunea Statistics a reprezentat aceea parte a

79

Psihofiziologie crtminaiistica

programului care a redat valorile sectiunilor masurate. Dintre acestea amintim: valorile me,

ale unor variabile precum ritmul cardiac, rezistenta electrcdermala, ritmul respirator.

4.5. Misuritorlle efectuate

in cerceta.rea noastra ne-am propus sa comparam raspunsurile psihofiziologice a

unor subiecti aparµnand unor grupuri diferite. Prin raspuns psihofiziologic Intelegeiansamblul reactivitatii psihofiziologice inregistrate de cele 5 trasee ale aparatului poligraf ca

consecinta a unui riispuns verbal al subiectului. 0 examinare poligraf presupune adresarea i

trei etape a unui chestionar de IO intreb!iri. Obtinem, in felul acesta, 3 diagrame cu cate I

raspunsuri psihofiziologice, cite unul pentru fiecare intrebare adresata. Pentru o cercetar

aprofundata a reactivitatii psihofiziologice, in mod normal ar fi trebuit sl\ efectuam masuratoi

pentru toate cele 18 intrebm relevante ?i de comparatie; numarul de masuratori efectuate ar 1

trebuit sa fie de 10 ori mai mare. De aceea am optat pentru cuantificarea unui singur raspunpsihofiziologic, al celui mai reprezentativ.

in acest sens, un prim scop al cercetari noastre a fost sa stabilim care este eel mai

reprezentativ raspuns psihofiziologic pentru tiecare subiect. In demersul nostru am pomit de

la observatiile din practica, conform carora exist!i, totdeauna, tntr-o examinare cu un

diagnostic cert, un raspuns psihofiziologic dominant corespunzA.tor unei Intrebari relevante

sau de control. Pentru subiectii sinceri, acest raspuns fiziologic apartine unei intrebari de

comparatie (control). Pentru subiectii nesinceri acest raspuns este caracteristic unei intrebari

relevante care, de cele mai multe ori, este legat de problems de baza, Din Iiteratura de

specialitate Ji din experienta noastra stim ca este mult mai dificil de stabilit un diagnostic de

nesinceritate decat unul de sinceritate. De aceea, cercetarea noastra se refera, 1n principal, la

reactivitatea subiectilor nesinceri. Am decis sa cercetam absents sau prezenta unor diferentede reactivitate psihofiziologica numai la subiecfii nesinceri. in consecinf!i, ne-am orientat

asupra reactivit!itii subiecJilor mincino?i, la intrebarile relevante. Aceste intrebari sunt cele

adresate in legatura cu fapta pentru care subiectul este investigat ?i la care, ulterior examinarii,s-a dovedit ca acesta a fost mincinos. Pentru a alege eel mai semnificativ raspuns s-a impus sli.

realizam o selecfie. Am eliminat din selectia noastra relevantele de sacrificiu (care sunt de

genul - ,,Fie ca ai sl.lvIDilitsau nu fapta X, ai de g&nd sil fii sincer la intrebarile cu privire la

ea?" - Raspuns ,,Da"; ,,Cu privire la fapta x ai de g&nd sa ma minti?" - Raspuns ,,Nu")deoarece ele nu faceau referire la acte ?i fapte concrete ?i, mai mult, in nicio modalitate de

interpretare numericll. nu sunt luate in considerare. Am eliminat toate raspunsurilepsihofiziologice care prezentau elemente externe de perturbare a examinarii ?i care erau

straine de persoana subiectului (probleme de ordin tehnic, zgomote exteme etc).De cele mai multe ori raspunsul eel mai semnificativ din punct de vedere al

amplitudinii, duratei sau complexitatii I-am obtinut, cum era ?i firesc, in cazul intrebarii

relevante puternice care era in legll.tura cu problema principala. in aceste situatii am ales

pentru cercetare din cele 3 raspunsuri la intrebmle relevante legate de problems principalA, peeel mai in tens (reactivitatea a fast prezentli in cele mai multe trasee ).

in cazul in care raspunsul psihofiziologic al subiectului s-a dovedit cii este mai intensla o altli intrebare relevantli dec&t cea legatii de problems principal!i (situatie intfilnitli in

aproximativ 15% din cazuri) am conferit fiecarei relevante o valoare nominala cuprinsa intre

I ?i 3 puncte in functie de intensitatea raspwisului. Acest demers I-am repetat pentru tiecare

diagramli a examiniirii. Am obpnut in felul acesta trei valori pentru fiecare relevantli. Aceste

valori, ulterior, le-am insumat ?i relevanta cu eel mai mare scar obpnut a fost aleas!i ca

relevanta reprezentativa. Am trecut, ulterior, la o operationalizare a reactivitatiipsihofiziologice in general, adicii la impartirea reactivit.atii subiectului in elemente

80

Diferente de reactivttate

nasurabile, cuantificabile. Masuritorile ulterioare trecute in tabelele de date sunt expresii ale

acestei operationalizari ? au fost realizate numai in raport cu raspunsul psihofiziologic la

relevanta reprezentativa. Pentru stabilirea valorilor variabilei Scor Expert ?i Scor OSS au fost

utilizate modificari psihofiziologice corespunzatoare intrebarilor de control din algoritmul de

interpretare.Testele au fost executate de-a lungul unei perioade de 39 de !uni de catre urmatorii

experti: comisar sef psih. Pasca Viorel (I.P.J. Maramures), comisar psih, Kiss Csaba

(D.G.P.M.B.), comisar dr. psih. dr.Vaida Hadrian (1.P.J. Bihor), insp. pr. psih. Negru Ciprian

(I.P.J. Cluj), subcomisar psih. Vladut Adrian (I.P .J. Galati), subcomisar psih. Ani-Maria

Gherghel (I.P.J. Iasi), subcomisar psih. Turcu Razvan Stiolica (I.P.J. Dolj), subcomisar psih.Chim $tefan (1.P.J. Prahova), insp. princ. psih. Mihaila Marius (I.P.J. Timi? ?i I.G.P.R.).

Masuratorile au fost efectuate, in exclusivitate, de catre autorul acestei lucrari.

4.6. Lotul de subieqi

4.6.1. Pop11lqa investiglllii

in intervalul 01.01.2004 - 31.03.2007, in cele 10 laboratoare de detectie a

comportamentului simulat mai sus-mentionate, au fost examinate un numar de 12.815

persoane in 10.739 de cauze penale4.Din totalul persoanelor examinate, au fost diagnosticate

ea nesincere un numsr de 4.538 de persoane, reprezentand un procent de 35,41%.

Din aceasta ultima valoare un numar de 1072 de persoane au recunoscut in post-test,

iar un numar de 379 au recunoscut in celelalte faze ale procesului penal. Din acest total de

1072 de persoane, au fost selectionati cei 400 de subiecni care constituie indivizii care

alcannesc grupurile cereetarii noastre.

2094 2005 2006 2007 - trim .I Total

Numiir de cauze 2440 2624 ]214 124] 10739

penalePersoane examinate 3658 3933 4717 1731 12815

Persoane nesincere 1040 1236 1649 613 4538

Persoane care au 374 364 523 190 1451

recunoscut

Persoane care au 261 252 406 153 1072

recunoscut in post-test

Tabelul or. 7 - Populaiia investigatli

Tabelul nr. 7 reda distributia populatiei investigate de-a lungul celor 39 de luni, Cei

400 de subiectii care alcatuiesc lotul acestei cercetari reprezintli un procent de 3 7 ,31 % din

populatia investigata. Din acest motiv consideram ca esantionul este reprezentativ. Acest lot

s-a constituit, in?, dupa ce au fost efectuate masuratorile pentru 4 grupuri principale de

subiecfi ?i 4 grupuri secundare. El s-a realizat in timp, pe ?ura ce au aparut cazurile ?i au

fost efectuate examinarile ?i, bineinteles, pe masura ce diagramele apartinand diferitelor

categorii de infractori au fost expediate spre autorul acestei lucriiri.

• Datele reprezinta statistica oficiall a Institutului de Criminalisticl din cadrul !GPR·MAI cu privire la

activitatea naponall poligrafin perioada 2004-2007.

81


Demersul principal al cercetarii a constat, asadar, in masurarea :;i compararea valoril

reactivitatii psihofiziologice la imrebarile relevante pentru 8 grupuri de subiecti. Aces

grupuri de subiecn au fost astfel constituite incit sa poata corespunde ipotezelor cercetarDaca cercetarea si-a propus sa stabileasca existenta sau nu a unor diferente de reactivita

psihofiziologica, pe de-o parte, intre infractorii primari :;i infractorii recidivisti :;i, pe de al

parte, intre infractorii care au siivir:;it infractiuni grave :;i cei care au sivir:;it infracfi_unicu i

grad de periculozitate socialii scazut, este firesc ca grupurile pe care le-am constituit t

raspunda acestui deziderat.

4.6.2. Loturile de subkc(i

l. Primul grup (lot) este al infractorilor primari care au sivir:;it infractiunii cu u

grad de periculozitate sociala scazut, in principal, intractiunii impotriva proprietafii (furturi i

toate formele sale: dar ?i ?el!\ciuni, falsuri, marturii mincinoase, distrugeri) - grupul P.U.

100 subiecti.2. Al doilea grup ii reprezinta infractori primari care au slivir:;it infractiuni cu grad de

perieulozitate sociala ridicat - in principal infractiuni impotriva persoanei ?i a vietii(mfractiuni cu mobil sexual, tfilha.rii, viitamm corporale grave, lovituri cauzatoare de moarte,omor in toate fonnele sale), - grupul P.G.- 100 subiecti,

3. lnftactorii recidivisti care au siivir:;it infractiuni cu grad de periculozitate socialascazut reprezinta al treilea grup. Infractiunile siiviqite de ecestia au fost inftactiuni cu privirela proprietate (furturi, ?lliciuni, marturii mincinoase, distrugeri, incendieri) - grupul R.U.-

100 subiecti.Caracteristic acestui gmp este :;i faptul ca in cazierele fiecarui individ figurau una sau

mai multe condamniiri ramase definitive ava.nd ca urmare pedepse privative de libertate (saunu) pentru infractiuni siiv?ite anterior faptelor pentru care erau examinati poligraf.

4. Infractori recidivi?ti care au si\v?it infracpuni cu grad de periculozitate socialaridicat (infractiuni cu mobil sexual, tal.hiirii, vatamm cOiporale grave, lovituri cauzatoare de

moarte, omor in toate formele sale) fonnea7A al patru/ea grup - grupul R.G •• 100 subiecfi.Similar grupului anterior, ?i subiectii acestui grup aveau inregistrate m cazierele

judiciare una sau mai multe condamniiri rlimase definitive ava.nd ca urmare pedepse privativede libertate (sau nu) pentru inftacfiuni siv?ite anterior faptelor pentru care erau examinafipoligraf.

Aceste 4 grupuri sunt constituite in mod independent unul de altul, cu subiecti total

diferip. Din unirea celor 4 grupuri au rezultat alte 4 grupuri de dite 200 de persoane, dupacum urmeazll:

5. lnfractori primari care la momentul examiniirii erau pentru prima data cercetafipentru fapte penale cu grad de periculozitate sociala scazut sau ridicat - grupul P - 200 de

subieqi. Acest grup s-a constituit din reunirea gmpurilor infractorilor primari care au savir:;itinfractiuni cu un grad de periculozitate sociala sciizut (PU) ?i infractorii primari care au

sav?it infractiuni cu un grad de periculozitate socialA ridicat (PG). Grupul P= PU+PG

6. Infractori recidivi?ti care la data examinarii aveau inregistrate in cazierul judiciaruna sau mai multe infracpuni, iar faptele penale pentru care erau examinafi aveau un gradsciizut sau ridicat de periculozitate socialA - grupul R - 200 de persoane. Acest grup s-a

constituit din reunirea grupurilor inftactorilor recidivi?ti care au savir:;it infracfiuni cu un gradde periculozitate sociali\ sclizut (RU) ?i infractorii recidivi?ti care au siiv?it infracfiuni cu un

grad de periculozitate sociala ridicat (RG). Grupul R= RU+RG7. Infractori care au siivir:;it inftacfiuni cu grad de periculozitate sociala scazut.

Jumatate din acest grup fiind subiecfi cercetafi la prima inftacfiune (examinarea poligraf face

parte din aceasta cercetare), iar cealalta jumiitate fiind inftactori care aveau inregistrate in

cazierele judiciare eel pufin o infracfi_une-grupul U - 200 de persoane. Grupul U=PU+RU

82


8. Infractori care au savfillit infraetiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat,

umatate din acest grup fiind constituit din persoane care se aflau la prima infractiune pentru

care erau cercetati la data examinarii poligraf, iar cealalta jumatate fiind constituit din

oersoane la care cazierul judiciar era completat cu una sau mai multe infractiuni - grupul G -

WO de persoane. Grupul G= PG+RG

Am constituit in acest mod 4 grupuri de subiecti (P, R, G, U) care acopera atat

categoriile de infractiuni cat ?i cele douii tipuri de infractori. Tabelul nr 8 reda in mod sintetic

constituirea acestor grupuri.

Tlpulde PRIMARI-P RECIDM?TI. R TOTAL

infradorllfipul de

iofractlune

Infractiuni usoare - U Primarl u.,.,.re PU. JOO Rec. . . .

u•oon RU. 100 200

Infractiuni <>rave • G Primarl..,.,..,,, PG. Joo Reddiui•ti araw, RG - J 00 200

TOTAL 200 200 400

Tabelul nr. 8 - Constituirea loturilor majore

4.6.3. Descrierea loturilor de subiecp

4.6.3.1. Sublotul 1 - PU

Sublotul 1 - PU este compus din 100 de subiecti care se afla la prima incalcare a legii

(descoperita ?i cercetata de cAtre organele abilitate) ?i care au comis infractiuni cu grad de

periculozitate socials scazut, Conform Codului Penal aceste infractiuni (furt, complicitate la

furt, distrugere, incendiere, marturie mincinoasa, delapidare) sunt sanctionate cu pedepse

privative de libertate sau nu. Pedepsele privative de libertate sunt cuprinse intre 6 luni si 7 ani

si, in mod exceptional, ating valori de 15 ani. Am constatat c4 dacii nu existii elemente

agravante ale unei infractiuni impotriva proprietatii (de exemplu, in cazul furtului - acesta a

fost realizat noaptea, de doi sau mai multi autori etc.), inculpatul aflandu-se la prima abatere,

instantele de judecata se pronunta, in general, pentru pedepse cu suspendare. Distributia

subiectilor acestui grup in functie de infractiunea savfillit.a este redata in tabelul nr. 9.

Ca/t!florill de ln""''""uni PU

Furt 52

C-0m1>licitate la furt 8

Delauidare 2

Inscenare furt 3

Distrue:ere 3

lncendiere 4

Braconai I

MArturie mincinoasi 11

ln<elaciune 4

Fals 1

Conducere M """"is 1

Accident rutier 1

Lovire. vatamare comorall\ 9

TOTAL 100

Tabelul nr. 9 - Distribufia subiec(ilor pe categorii de infrac/iuni. Grupul suhiecJilor primari

care au slrvar?it infracfiuni cu grad de periculozitate scazut - PU

83

Psihofiziologie criminaltsttca

Se observa ca din cei l 00 de subiecti, un procent de 65% au savli[1it infracpuni leg a

de furt (52 de subiecti au comis furt in calitate de autori, 8 in calitate de compliei, 3 au furat

ulterior si-au inscenat furtul, iar 2 au delapidat). Un subgrup mai numeros este eel

subiectilor care au savli[1it infractiunea de marturie mincinoasa - 11 persoane. Prin depozitiitor acesti subiecti au incercat sa denatureze realitatea, sa asigure alibiuri pentru infractori ca

au savli[1it infractiuni mai grave sau au urmruit modificarea incadrarilor juridice pennfaptele unor terti,

Tot in cadrul acestui grup un numar de 10 subiecti au sav?it infractiunea c

distrugere prin incendiere a unor bunuri cum ar fi case, hambare, fanele sau prin actiurmecanica direct! (lovire) in special asupra unor autoturisme. Un numar de 4 subieeti recunos

savli[1irea unor acte de braconaj. Noua procente din acest grup sunt constituite din subiec

care au saviulit infractninea de lovire sau alte violente, iar 5 procente revin celor care a

savli[1it infracpuni precum ?elAciunea ?j falsul. Ultima categorie de subiecti este data de ce

2 care au recunoscut sav?irea de infractiuni ale Codului rutier precum conducerea fan

permis ?i accidente de circulatie fiiri victime. Majoritar la acest grup, ?i deci reprezentativ,este numarul mare al hotilor - 65%. Furtul reprezinta, de altfel, infractiunea in care se

efectueaza eel mai frecvent examinari poligraf.

C-oria de JnfractiRnJ F M TOT,4L..PU

Furt 10 42 52

Comolicitate la furt 0 8 8

Delanidare 0 2 2

tnscenere furt 0 3 3

Distrueere 0 3 3

lncendiere 0 4 4

Braconai 0 1 1

Mlirturie mincinoasa 4 7 11

Inselaciune 0 4 4

Fals 0 1 t

Conducere flirll nermis 0 1 1

Accident rutier 0 1 1

Lovire, vatAmare comorala 0 9 9

TOTAL 14 86 100

Tabelul nr. 10 - Distributia subiectilor pe categorii de infracfiuni # sexe. Grupu{ subiecfilorprimari care au sli?it infracfiuni cu grad de periculozitate scazut - PU

Conform tabelului nr. 10 care reda distributia subiectilor acestni grup in funcpe de sex,

doar 14% din subiecpi acestui grup sunt femei. Ele sunt implicate in infracliuni de furt - I 0

subiecp ?i in infractiuni de marturie mincinoasli - 4 subiecp. Tabelul nr. 11 reda distributiasubiectilor primari 111functie de varstli. Din cei 100 de subiecti 70 au varste pana la 35 de ani

?i doar 30 din ace?tia au varste cuprinse mire 36 ?i 65 de ani. Media de varstli a grupului este

de 31,83 ani.

Categoria de Intre 18 ,1 30 lntre 31 ? 35 lntre36?45 lntre 4' ti 65 Total

varsla/ deani deani deani de an.I

Grupo!

PU 48 22 15 15 100

Tabelul nr 11 - Tabel cu distribufia subiecfilor PU - in fancfie de viirstii

84


Tabelul nr. 12 reda distributia subiectilor acestui grup in functie de nivelul de

icolarizare. in procent de 88%, acesti subiecti au tenninat 8 clase, iar in procent de 12% au

:enninat intre 9-12 clase. Datele cu privire la sex, varstA ?i nivelul ?colarizarii au fost colectate

fin fisierele poligraf ale fieearui subiect.

GRUP PU

NIJIEL DE SCOLARIZARE

0-4 Clase 32

5-8 Clase 56

9-10 Clase 9

10-12 Clase 3

Studii univ. 0

TOTAL 100

Tabelul nr. 12 • Distribtqia subiectilor din grupul PU - pe nivele de §colarizare

in finalul prezentArii acestui grup, dorind s6 concluzioni!m, putem sustine ca, sublotul

PU este preponderent un grup de hoti, aflati la prima infractiune descoperita, in marea

majoritate barbati, cu o medie de varst6 de 32 de ani ?i cu un nivel de scolarizare de pana la 8

clase.

4.6.3.2. SrdJ/otlll 2 - RU

Sublotul 2 este compus din 100 de subiecti care au mai siiviir./it infractiuni (sunt

recidivisti) ?i sunt testati pentru savar.iirea unor noi infractiuni cu nivel de de periculozitatesociala sciizut (infractiuni considerate ?). Caracteristic pentru acest grup de subiecti este

faptul ca ei nu se aflA la un prim contact cu organele de urmiirire penala sau cu instantele de

judecata, Acesti subieeti au deja experienta unui proces judiciar, a executArii unei pedepse

privative de libertate. Toti membrii acestui grup au inscrise 'ln cazierele judiciare una sau mai

multe infractnmi pentru care au fost condamnati (cu sentinte ramase definitive).

eau,orkl de infraetiuni RU

Furt 72

Comnlicitate la furt 9

Delanidare ••

are furt 1

Distmeere 3

Incendiere 0

Bracouai 0

Mfirturie mincinoasa s

'f,,.,,laciune 4

Fats 1

Conducere far! oermis •

Accident rutier 0

Lovire, vl!.tamare cornnrala. s

TOTAL 100

Tabelul nr. 13 • Distribu(ia subiectilor pe categorii de infracfiuni. Grupul subiecfilor

recidiv#li care au savar#t infrac/iuni cu grad de periculozitate scazut · RU

85

Psibofiziologie criminalistica

Tabelul nr. 13, care urmareste distributia subiectilor in functie de tipul de infracp.wsivaJlit. indica faptul ca un procent de 82% au sii?it infractiuni de furt sub toate fonnele

ipostazele prevazute ?i pedepsite de Codul Penal. Ne referim la furt in fonna simpla ss

calificata [realizat pe timpul noptii, de unul sau mai multi parricipanti). Un numllr de 5% d

subiecti recunosc savaJlirea unor infractiuni de miirturie mincinoasa, 5% recunosc savaJliTIunor infractiuni de in?elaciune, iar 5% recunosc sAvaJlirea unor loviri sau a altor violente. l

procent de 3% recunoaste savaJlirea unor distrugeri, in principal autoturisme.

Cauvorill de infnlCliuni F M TOTAL-RUFwt 4 68 72

Comnllcitate la furt 0 9 9

Delanidare 0 0 0

Inscenare furt 0 1 1

Distrusere 0 3 3

Incendiere 0 0 0Braconai 0 0 0

Ml!.rturie mincinoasA 1 4 s

i'n=laciune 1 4 5

Fals 0 0 0

Conducere fArli pennis 0 0 0


Lovire, vatamare coroorall\ 0 s s

TOTAL 6 94 100

Tabelul nr. 14 - Distributia subiectilor pe categorti de infractiun; ?i sexe. Grupul subiectilorrecidivisti care au si'iviir?it in.fracfiuni cu grad de periculozitate scazut - RU

Tabelul nr. 14 ne indica distributia subiectilor acestui grup in functie de sexul lor.

Astfel, 6% din acest grup sunt femei, 4 din acestea au fost implicate in infracpuni de furt, una

in infractiuni de in?elaciune ?i una in infractiunea de miirturie mincinoasa.Modul in care subiectii sunt distribuiti in functie de nivelul de scolarizare este redat in

tabelul nr. 15.

GRUP RU

NIVEL DE $COLARIZA.RE0-4 Clase 58

5-8 Clase 30

9-10 Clase 9

10-12 Clase 2

Studii univ. 1

TOTAL 100

Tabelul nr. 15 -Distributia subtectilor din sublotul RU pe nivele de scolarizare

Potrivit acestui tabel, 88% din subiecti au mtre O ?i 8 clase, 9"/o au absolvit primatreapta a liceului, iar un procent de 3% au ?it sli finalizeze studiile liceale.

Categoria de lntre 18 fi 30 lntre 31 fi 35 Intre 36 ,1 45 lntre 46 ,1 65 Totalvlrsti/ deani deani de ani deani

GruoulRU 4(j 25 19 10 100

Tabelul or. 16 - Distribufia subiecfilor din lotul RU fn fancfie de varsta

86


Din punct de vedere al v!rstei, raportandu-ne la tabelul nr. 16, vom observa ca 71 %

dintre subieeti au vlirsta intre 18 ?i 35 de ani la data efectuarii examinarii poligraf, un procentde 19% au varsra cuprinsi.\ intre 36 ?i 45 de ani si un procent de 10% au varsta cuprinsii intre

46 ?i 65 de ani. Media de varstii a acestui grup este de 32,03. Daca incerc!im sa realizam o

imagine statistic! a acestui grup vom concluziona ca sublotul RU este un grup de subiectiinfractori recidivisti care nu se afli.\ la primul contact cu legea penala, dominat de hoti, marea

majoritate a subiectilor sunt de sex masculin, cu o medie de varsta de 32,03 ani ?i cu un nivel

de scolarizare in proportie de 88% de panii la 8 clase.

4.6.J.J. Su/Jlotul J - PG

Sublotul 3 este compus din 100 de subiecti care sunt infractori primari ?i care au

sava11it infractiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat, contra persoanei ?i a vietii, Aceste

infraetiuni sunt sanctionate de Codul penal cu pedepse cuprinse intre 5 ?i 20 ani inchisoare

sau inchisoare pe viata Tipul de infracliuni pentru care s-a solicitat o examinare poligraf sunt

infraetiuni grave contra integritiiµi ?i siiniitafii persoanei, cum ar ti: vatiimarile corporategrave, infractiuni grave privitoare la viata sexuala, cum ar ti: violul, incestul sau infractiunisawr?ite cu violenta, cum ar ti: tiilhllriile, jafurile armate Ji, nu in ultimul rand, infractiunea de

omor in forma simpla sau calificata sau deosebit de grava, Tot in categoria infraetiunilor

grave intra ?i traficul international de droguri de mare rise, precum ?i furtul care a produsconsecinte deosebit de grave, ambele prevazute cu pedepse de panli la 20 de ani.

CldegOrii de infraqiuni PG

Omor 19

Tentativi de omor 1?

Complicitate omor 1

Omor din culpa 5

Lovituri cauzatoare de moarte 5

Vitrunare corporali gravi 16

Talhirie 29

Viol 8

Incest 1

Trafic international de droguri de 2

mare rise

Furt calificat 2

TOTAL 100

Tabelul nr, 17 - Distribu/ia subiecfilor pe categorii de i,ifracfiuni. Grupu/ infractori primaricare au siivar#t i,ifracfiuni grave - PG

Distribufia subiectilor cu privire la tipul de infracliune, conform tabelului nr. 17,indicll faptul ca un procent de 42% sunt subiectii care au recunoscut sava11irea unor

infracµuni de omor. Un alt procent de 29% recunoa?te sl\va11irea unor infracfiuni de ralhiirie,iar 16% sunt subiecfii care au comis vitamiiri corporale grave. Procentul celor care recunosc

87


infractiuni cu mobil sexual este de 9%, iar 4% recunosc sav?irea unor fapte legate de

traficul international de droguri sau furturi care au avut consecinte deosebit de grave.

Categorii de iltfractluni F M TOTAL PG

Omor 2 17 19

Tentativi de omor 0 12 12

Complicitate omor 0 1 1

Omor din culpa 0 s s

Lovituri cauzetoare de 0 s 5

moarte

Vlitimare corporala gravi 2 14 16

Tilh6rie 1 28 29

Viol 0 8 8

Incest 0 1 1

Trafic international de 0 2 2

droguri de mare rise

Furt calificat 0 2 2

TOTAL 5 95 100

Tabelul nr. 18 - Distributia subiectilor pe categorii de infracfiuni §i sexe. Grupul tnfractoriprimari care au savar#t infrac/iuni grave - PG

Tabelul nr. 18 indicA faptul ca din cei I 00 de subiecti, doar 5% sunt femei, iar restul

de 95% sunt barbati.Conform tabelului nr. 19 in acest grup un procent de 83% au un nivel de scolarizare

cuprins intre O ?i 8 clase, 12% au un nivel de scolarizare cuprins intre 9-10 clase ?i numai 5%

au absolvit liceul sau si-au continual studiile universitare.

GRUP PG

NIVEL DE $COLARIZARE0-4 Clase 21

5-8 Clase 62

9-10 Clase 12

10-12 Clase 4

Studii univ. 1

TOTAL 180

Tabelul nr.19 - Distribiqia subiectilor din grupul primari-« PG pe nivele de sootarizare

Din punct de vedere al vw-stei subiectilor, distributia din acest grup indica, conform

tabelului nr. 20, ca un procent de 80"/o din acest grup au viirste cuprinse intre 18 ?i 35 de ani,7% au varsta cuprinsa intre 36 ?i 45, iar 13% au viirsta cuprinsa intre 46 ?i 65 de ani. Media

de viirsta a grupului este de 29 ,6 ani,

88

Diferen{e de reactivitate

Categoria de lntre 18 Ji 3(} de lntre 31 fi 35 -lntre 36 fi 45 lntre 46 ti 65 Total

varstdl ani deani de ani deani

GrunuJ

PG 63 17 7 13 100

Tabelul nr. 20 • Distributia subiectilor din lotul PG in functie de vcirstii

lmaginea statistica a acestui grup este caracterizata de faptul ca subiectii au savlll'fiit

infractiuni cu un grad de periculozitate sociala ridieat, dominand infractiunile contra vietii si

infractiunile de talbllrie. Marea majoritate a componentilor grupului sunt bi!.rbati cu un nivel

de scolarizare de pan! la 8 clase, cu virste cuprinse intre 18 si 35 de ani.

4.6.J.4. Sublotul 4 - RG

Sublotul 4 - RG este campus din 100 de subiecti care sunt infractori recidivisti ce au

slivlll'f/itinfractiuni cu un grad de periculozitate socials ridicat contra persoanei ?i a vietii.

Codul Penal prevede ?i pedepseste cu privarea de libertate pe intervale cuprinse intre 5 ?i 20

ani inchisoare sau inchisoare pe viaia. Tipul de infractiuni pentru care s-a solicitat o

examinare poligraf sunt violliri grave ale integritati] ?i sllnMiitii persoanei, cum ar fi:

vatlimlirile corporate grave; infracfiuni grave privitoare la viata sexuala, cum ar fi: violul,

incestul sau infractiuni slivlll'f/ite cu violenta, cum ar fi: tfilhliriile, jafurile armate, si, nu in

ultimul rand, infractiunea de omor in forma simpla, calificata sau deosebit de grava,

Caiegorli de infrac/iuni RG

Omor 19

T entativa de omor 7

Complicitate omor 2

Omor din culpa 2

Lovituri cauzatoare de 5

moarte

Viitmnare coroorala <mtvii 13

Tilblrie 24

Viol 12

Incest 2

Trafic international de 2


Furt calificat 0

TOTAL 100

Tabelul nr, 21 - Distribufia subiecfilor pe categorii de infracfiuni. Gropul infractorilor

recidivi§ti care au siivar?it i'!fracfiuni grave - RG

Confonn tabelului nr. 21, un procent de 48% din subiecti au sav?it infractiuni care

au avut ca ?i consecin!ii nioartea victimelor: omor in toate formele sale (omor simplu, calificat

sau deosebit de grav) - 14%, complicitate la infracfiunea de omor - 2%, tentative de omor -

89


7% sau loviturile cauz.atoare de moarte • 5%. 0 fractiune importanta a acestui grup o

constituie grupul talharilor • 24 de subiecti. Acest tip de infraetiune reuneste furtu1 cu

violenta, infractiunea contra proprietatii, cu infractnmea contra vietii. Subiectii care au

savfillit infracpuni contra vietii sexuale sunt in proportie de 14%. Un procent de 13% a

savfillit infraetiuni care au avut ca ?i consecinta vitamarea grava a unor persoane. in toate

cazurile, vatiimarea corporals s-a realizat cu intentie ?i nu din culpa.

Categorii de infraqiuni F M TOTAL-RG

Omor 3 26 29

Tentativa de omor 0 7 7


Omor din culpll 0 2 2

Lovituri cauzatoare de 0 5 5

moarte

Viitamare corpora!Agravl 0 13 13

Tiilhirie 2 ll :24

Viol 0 12 1l

Incest 0 2 2

Trafic international de 0 2 2



TOTAL 5 95 100

Tabelul nr. 22 • Distrtbutia subiectilor pe categorti de infractiuni' # sexe. Grupu/tnfractortlor rectdivisti care au slivdr$it infroctiuni grave - RG

in ceea ce priveste distributia subiectilor in functie de sex, asa cwn indicA ?i tabelul nr.

22, majoritari sunt subiectii de sex barbatesc • 95%, doar un procent de 5% sunt subiecti de

sex feminin. Femeile din acest grup au sllvfillit fie infractiuni de omor - 3%, fie infractiuni de

talhltrie - 2%.

COll!goriade lntre 18 # 30 de lntre 31 fi J5 lntre 36 fi 45 lntre 46 $i 65 Total

varstiil ani deani deani deani

Gr .. nuJ

RG 42 31 17 IO 100

Tabelul nr. 23 · Distrtbutia subiectilor din sublotul RG in functie de vdrstli

Distributia subieetilor din sublotul RO in functie de varsta este redata de tabelul nr. 23.

Un procent de 73% sunt infractori care au vlirste cuprinse intre 18 ?i 35 de ani, 17% au varste

cuprinse intre 36 ?i 45 de ani, iar intr-un procent de I 0%, au varste cuprinse intre 46 ?i 60 de

ani. Media de varstii a gmpului este de 32,260.

90


GRUP RG

NIVELDE?OLARIZARE

0-4 Clase 69

5-8 Clase 21

9-10 Clase 4

10-12 Clase 3

Studii univ, 3

TOTAL 100

Tabelul or. 24 - Distributia subtectilor din sublotul RG pe nivele de scolarlzare

Distributia grupului RG in functie de pregatirea ?col.ara este prezentata in tabelul or.

24. Semnificativ este faptul cA un procent foarte mare de subiecti - 69% au un nivel redus de

pregatire profesionala. in completare, un procent de 24% au studii cuprinse intre 4 si 8 clase.

Numarul subiectilor care au studii liceale partiale sau complete este de 7%, iar 3% si-au

continuat pregatirea cu studii universitare partiale sau finalizate. Elementul caracteristic

intregului grup este faptul cA toti acesti subiecti au inscrise in cazierele lor judiciare

condamoliri ramase definitive pentru una sau mai multe infractiuni ?i cei mai multi dintre ei

au ex:ecutat pedepse privative de libertate.

in concluzie, grupul RG poate fi caracterizat statistic in felul urmator: este un grup de

infraetori recidivisti care au sa?it infractiuni cu nivel de periculozitate sociala ridicat. Cea

mai des intfilnit.li situatie este cea a infractorilor care au sav?it infractnmi care au avut ca

rezultat decesul sau au pus in pericol grav viata persoanei. Infractorii care au sl\v?it talharii

sau cei care au sav?it infractiuni grave impotriva vietii sexuale sunt reprezentati ?i ei in acest

grup. Cei care au viitrunat grav o victimli sau mai multe sunt prezenti In acest grup.

Majoritatea sunt biirbati cu varste cuprinse preponderent intre 18 ?i 35 de ani cu un nivel de

sco larizare de piinii la 8 clase.

4.6. 3.5. Lotul primari - P

Caracteristica principala a acestui lot, realizat asa cum am aratat anterior din reunirea

subloturilor PG ?i PU, este primaritatea, in sens judiciar, a persoanelor examinate. Subiectii

acestui Jot sunt cercetati pentru prima data pentru sav?irea uoei infractiuni. in cazierele

judiciare ale acestor subiecti nu sunt date cu privire la sliv?irea unor infraqiuni. Tabelul nr.

25 reda distributia subiectilor in functie de tipul de iofractiune sav?it. In acest lot jumatate

din subiecti au sl\v?it infractiuni cu un nivel de periculozitate socialii ridicat, iar cealaltli

jumlitate au savir?it iofracpuni cu un nivel de periculozitate sociala scl\zut.

Cat-oria de lnfraMluni p

Furt 52

Comnlicitate la furt 8

Del•ftidare 2

Inscenare furt 3

Disttu2ere 3

Incendiere 4

Braconai 1

Mmiurie mincinoasa 11

fn.,,,]Aciune 4

Fats I

Conducere flra """""'S I

91


Accident rutier 1

Lovire sau alte violente 9

Omor 19

Tentativa de omor 12

Comolicitate omor 1

Omor din culni s

Lovituri cauzatoare de moarte s

Vatimare corporali grava 16

Talhiirie 29

Viol 8

Incest 1

Trafic international de droguri de mare 2

rise

Furt calificat 2

Total 200

Tabet nr.25 - Distributia subiecttlor pe categorii infracfiuni. Grupul infractorilor Primari - P

In ceea ce priveste distributia dupa varstA, tabelul nr, 26 indica faptul ell din cei 200 de

subiecti 75% au varste cuprinse intre 18 ?i 35 de ani, 11 % au varste cuprinse intre 36 - 45, iar

14% intre 45 ?i 65%.

Categoria de Intre 18 ti 30 lntre 31 ti 35 lntre 36 ,1 45 lntre 46 ti 65 Total

virsti I de anl de anl deani dean!

Gruoul

PU 48 22 15 15 100

PG 63 17 7 13 100

TOTAL-P 111 39 22 28 200

Tabelul nr. 26 - Distribtqia subiectilor primari infancfie de varsta

Tabelul nr, 27 demonstreaza ca 86,5% din grupul infractorilor primari au un nivel de

pregatire de pan.a la 8 clase, iar un procent de 13,5% au re?it sA frecventeze liceul sau sii

urmeze cursurile unei institutii de invatamant superior.

GRUP PU PG TOTAL-P

NIVELDE

SCOLARIZARE

0-4 Clase 32 21 53

5-8 Clase 56 62 118

9-10 Clase 9 12 21

10-12 Clase 3 4 7

Studii univ. 0 1 1

TOTAL 100 100 ?00

Tabelul nr. 27 - Dtstributia subiectilor din grupul primari -P, pe nivele de scolarizare

Distributia in functie de sexe, surprinsa de tabelul nr. 28, indica faptul ca, in cadrul

acestui lot, un procent de 9,5% sunt femei, iar 89,5% sunt barbati.

92


Categoria de lnfracthml M F Total-P

Furt 42 10 S2

Complicitate la furt 8 0 8

Delaoidare 2 0 2

i'nscenare furt 3 0 3

Distruzere 3 0 3

Incendiere 4 0 4

Braconai 1 0 1

Marturie mincinoasii 7 4 11

Inselaciune 4 0 4

Fals 1 0 l

Conducere tam pennis 1 0 1


Lovire, vlitlimare coroorala 9 0 9

Omor 18 2 20

T entativa de omor 12 0 12


Omor din culnlli 5 0 5

Lovituri cauzatoare de moarte 5 0 5

Vlltlimare coreorala """W 14 2 16

Tiilhirie 29 1 30

Viol 8 0 8

Incest 1 0 I

Trafic international de droguri de mare rise 2 0 3


TOTAL 181 19 200

Tabelul nr. 28 - Distributia subiectilor pe categorii de infraaiun; ;i sexe

Din punct de vedere statistic, vorbim despre lotul P ca de un lot format din 200 de

subiecti care se afla la prima infractiune descoperita, in majoritate barbati, preponderent cu

varste cuprinse intre 18 ?i 35 de ani ?i cu un nivel de scolarizare, in mares majoritate, de p1ina

la 8 clase. Subieetii au sav?it, in principal, toatli gama de infractiuni cunoscute, pomind de

la furt ?i pruia la infractiunea de omor,

4.6.3.6. Lotul recidivipi - R

Acest lot de 200 de subiecti, asa cum am ariitat anterior, se constituie din unirea

sublotului infractorilor recidivisti care au sii.v?it infractiuni cu un nivel de periculozitate

sociala sciizut (usoare) - RU, cu lotul de recidivisti care au sav?it infractiuni cu un nivel de

periculozitate sociala ridicat (grave)- RG, adica R=RU+RG.

Caracteristica principala a acestui grup este aceea ca toti subiectii au inregistrate in

cazierele lor judiciare, una sau mai multe infractiuni pentru care au isp?it pedepse care, in

majoritatea cazurilor, s-au concretizat in privari de libertate. Distribuna acestui lot in functie

de tipul de infractiune sav?it este redatli in tabelul nr. 29.

93

Psthoftziologie criminalistica

CategorH de lnfractiuni R

Omor 29

Tentativa de omor 7

Complicitate omor 2

Omor din culpa 2

Lovituri cauzatoare de moarte 5

VAtAmare corporals gravA 13

Tilharie 24

Viol 12

Incest 2

Trafic international de droguri de mare rise 2

Fu.rt calificat 0

Fu.rt 72

Complicitate la furt 9

Delaoidare 0

Insceaare furt 1

Distrusere 3

Incendiere 0

Braconai 0

Miirturie miocinoasa 5

InselAciune 5

Fals 0

Conducere fiirii nermis 0

Accident rutier 0

Lovire, vitamare co 5

TOTAL 200

Tabelul ar, 29 - Distributia subiectilor pe categorii de tnfractiuni

Nu insistam asupra acestei distributii, deoarece am prezentat-o deja la grupurile care

alcatuiesc lotul.

GRUP RG RU TOTAL-R

NIVELDE

SCOLARIZARE

0-4 Clase 21 58 79

5-8 Clase 62 30 92

9-10 Clase 12 9 21

10·12 Clase 4 2 6

Studii univ. 1 1 2

TOTAL 100 100 200

Tabelul nr, 30 - Distributia subiectilor recidivistt pe nivele de scolarizare

Tabelul nr, 30 indica faptul ca un procent de 85,5% dintre subiecti au un nivel de

scolarizare intre analfabetism ?i 8 clase, iar un procent de 13,5 au urmat cursurile unui liceu,iar un procent de l % au unnat cursurile unei facultAti.

94


Categoria de intre 18 ,1 30 intre 31 :JI35 intre 36 ti 45 intre 46 ,1 65 Total

vin1i/ deani deani deani de ani

Gr11p11JRU 46 25 19 10 100

RG 42 31 17 10 100

TOTAL-R 88 56 36 20 200

Tabelol nr. 31 - Distributia subtectilor recidivisti in functie de viirstli

in ceea ce priveste vars ta, subiectii acestui lot, asa cum arata ?i tabelul nr. 31 au in

proportie de 72% viirste cuprinse intre 18 ?i 35 de ani, 18% au viirsta cuprinsa lnrre 35 ?i 45,iar 10 procente au viirsta cuprinsii intre 46 - 65 de ani. Media viirstei lotului este de 32,145ani. Din punct de vedere al sexului, lotul este distribuit in felul urmator: 5.5% subiecti de sex

feminin ?i 94,5 % subiecti de sex masculin. Aceasta ultim.!i distributie este redata in tabelul nr.

32.

Categorii de infractluni M F T

Omor 26 3 29

Tentativii de omor 7 0 7


Omor din culpa 2 0 2

Lovituri cauzatoare de moarte s 0 s

VMiimare corporali gravi 13 0 13

Tfilhiirie 22 2 24

Viol 12 0 12

Incest 2 0 2

Trafic international de droguri 2 0 2

de mare rise

Flirt calificat 0 0 0

Furt 68 4 72

Complicitate Ia furt 9 0 9

Delapidare 0 0 0


Distrugere 3 0 3

Incendiere 0 0 0

Braconaj 0 0 0

MA.rturie mincinoasa 4 1 5

Inselaciune 3 1 4

Fals 0 0 0

Conducere lira permis 0 0 0


Lovire, vitlimare corporali\ s 0 5

TOTAL 189 11 200

Tabelul nr, 32 - Distributia subiectilor pe categorii de infractiuni # sexe. Grupulinfractorilor recidivisti - R

95


Din cele de mai sus concluzionam ca, lotul recidivisti - R este un lot format din 200

de subiecti care au inscrise in cazierele judiciare una sau mai multe infractiuni, sunt examinatipoligraf pentru o paleta larga de infractiuni care au atat un nivel de periculozitate ridicat, cat ?iun nivel de periculozitate sociala scann, un grup in care Mrbafii reprezintA 94,5% cu o medie

de vfu"sta de 32 de ani ?i cu un nivel de scolarizare scazut al majoritatii subiectilor,

4. 6.3. 7. Lotul injractori care au siiv/itfiJ fapte penale c11 grad de peric11lozhatesociaM scilr.ut (usoare} - U

Acest lot este constituit, asa cum am anitat anterior, din unirea sublotului infractorilor

primari care au siiv?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut - PU ?i sublotul

infractorilor recidivisti care au sii?it mfractiuni cu un grad de periculozitate sociala scazut

RU (U=PU +RU). Caracteristica principala a acestui lot este legatii de tipul de infractiune. inacest lot figureaza doar subiecti care au sAv?it infraetiuni cu grad de periculozitate socials

scazut,

Cat-rla de infractiuni PU RU Total-U

Furt 52 72 124

Comnlicitate la furt 8 9 17

Delanidare 2 0 2


Distruaere 3 3 6

Incendiere 4 0 4

Braconai 1 0 1

Mhturie mincinoasa 11 s 16

Inselaciune 4 4 8

Fals 1 1 2

Conducere tli.ra nermis 1 0 1


Lovire, vlitamare cornorala 9 s 14

TOTAL 100 100 200

Tabelul nr. 33 - Distributia subiectilor pe categorii de infrac1iuni. Grupul subiectilor care au

siivdr§it infractiuni cu grad de periculozitate scasu: -U

Distributia subiectilor in functie de infractiunea sllv?itii este cea redata m tabelul nr.

33: l>aptezeci si patru la sutii sunt subiecp care In urma examiniirii poligraf recunosc

savar?irea unor infractiuni de furt, 8% recunosc sav?irea infractiunii de marturie

mincinoasa, 8% recunosc siiv?irea unor infracpuni de lovire, iar 1O"lo recunosc alte genuride infractiuni de genul: in?elllciuni, distrugeri, incendieri, infracpuni realizate pe timpulconducerii autoturismelor pe drumurile publice etc.

Categoria de infractiuoi 8 F Total-U

Furt 111 14 125

Complicitate la furt 17 0 17

Delapidare 2 0 2

Jnscenare furt 4 0 4

Distruaere 3 0 3

Incendiere 4 0 4

96


Braconai 1 0 1

MArturie mincinoasa 11 s 16

ln§elaciune 7 1 8

Fals 8 0 1

Conducere flirfl nermis 1 0 1


Lovire, vatllmare corporala 16 0 16

TOTAL 180 20 200

Tabelul or. 34 - Distribtqia subiectilor pe categorii de infracfiuni # sexe. Grupul subiectilorcare au siivlir?it infracfiuni cu grad de periculozitate sciizut - U

Tabelul nr. 34 indica distributia subiectilor din acest lot in functie de sexul

faptuitorilor ?i de infractiunile savihlite. Astfel se poate observa ca 90% din infractori sunt

subiecti de sex masculin, iar subiectii de sex feminin reprezintii doar I 0%.

Distributia subiectilor din lotul U in functie de nivelul de scolarizare este redatii de

tabelul nr. 35. Conform acestuia 43% din subieeti au studii cuprinse intre analfabetism ?i 4

clase primare, 43% au unnat cursurile unui gimnaziu, 9% au unnat treapta I de liceu, iar 2,5%au urmat ?i treapta a doua ?i doar 0,5% au urmat cursurile unei facultap.

GRUP PU RU TOTAL-U

NIVELDE

!i:l"'OLARIZARE

0-4 Clase 32 S8 90

5-8 Clase 56 30 86

9-10 Clase 9 9 18

10-12 Clase 3 2 5

Stud.ii univ. 0 1 1

TOTAL 100 100 200

Tabelul or. 35 - Distribiqia subiectilor din grupul infractiuni cu nivel de perico/ social

scazut, pe ntvel de scolanzare

Pentru ca tabloul grupului sa fie complet, tabelul nr. 36 prezintii distributia in functiede vii.rsta subiectilor lotului. Astfel 70,5% din subiecti au varste cuprinse intre 18 si 35 de ani,17% din subiecti au vii.rste cuprinse intre 36 ?i 45 de ani, iar 12,5% din subiecti au varsta

cuprinsa intre 46 ?i 65 de ani.

Categoria de lntre 18 fi 30 btre31 Ji JS intre36?45 lntre 46 Ji CiS Total

vArsta/ de ani de anl de 11111 deani

Grunul

PU 48 22 15 15 100

RU 46 25 19 10 100

TOTALU 94 47 34 25 200

in concluzie, lotul U este un lot care, statistic, se caracterizeaza in felul urmator: este

un lot de 200 de persoane compus in mare majoritate din barbap tineri, cu varste preponderentpana la 35 de ani, cu un Divel de ;colarizare scazut, (88% au pan!!.la 8 clase) care au savar?itnumai infractiuni cu un grad de periculozitate social scazut. Subiectii acestui grup sunt

jumatate din ei la prima fapta penala, iar cea de-a doua jumatate au eel pupn o infractiune

pentru care au isp?it o pedeapsa, de cele mai multe ori, privativa de libertate.

97


4. 6.3.8. Lotul infractori core au savat'fit fapu penale cu grad de peric11lozitatesocialii ridicat (gralle) - G

Ultimul lot de subiecti este constituit din lotul in.fractorilor primari care au sav&1itinfractiuni cu un grad de periculozitate socials ridicat - PG ?i sublotul recidivisti care au

sav&1it. de asemenea, infractiuni cu un grad de periculozitate ridicat - RG. Caracteristic

tuturor acestor subiecti este faptul ca top sunt examinap cu tehnica poligraf pentru sav?eaunor fapte penale grave ?i deosebit de grave. Tipul de infraetiuni pentru care s-a solicitat o

examinare poligraf sunt infractiuni grave contra integritAfii ?i sanAtAtiipersoanei, cum ar fi:

vatamarile corporale grave, infractiuni grave privitoare la viata sexuala, cum ar fi: violul,incestul sau infractiuni sav?ite cu violenta, cum ar fl: tfilhariile, jafurile armate, si, nu in

ultimul rand, infraetiunea de omor in formii simpla, calificata sau deosebit de grava. Tot in

categoria infracmmilor grave intra ?i traficul international de droguri de mare rise, precum sifurtul care a produs consecinte deosebit de grave, ambele prevazute cu pedepse de pana la 20

de ani. Tabelul nr. 37 indicli distributia celor 200 de subiecti,

Categorli de infraefiuai PG RG TotalG

Omor 20 29 49

Tentativil de omor 12 7 19


Omor din culpA s 2 7

Lovituri cauzatoare de moarte s 5 10

Vlitru:nare corporala gravii 16 13 29

Talharie 30 24 54

Viol 8 1l 20

Incest 1 2 3

Trafic international de droguri 2 2 4

de mare rise


TOTAL 100 100 200

Tabelul or. 37 - Dtstributia subtectilor pe categorii de infracfiuni.Grupul infractiunt grave - G

Se observa ca un procent de 44% sunt persoane ale ciiror fapte au avut ca ?i consecintamoartea unei persoane, 27% sunt subieetii care au sa?it infractiunea de talharie, 14,5% au

sav?it infractiunea de vatamare corporals grava, iar 11,5% au sav?it infracpuni graveimpotriva viepi sexuale.

Categoria de lntre 18 fi 30 lntrell ? l5 intre 36 ,i 45 intre 46 Ji 65 Total

vArsti/ deani deani de ani deani

Gruuul

PG 63 17 7 13 UIO

RG 42 31 17 10 100

TOTAL-G 105 48 24 23 200

Tabelul or. 38 - Distribufia subiecfilor care au siiviir,1il infracfiuni cu grad de periculozitatesocia/ii ridicat fn fimcfie de viirstii

98


Tabelul nr. 38 redA distributia subiectilor in functie de virsta acestora, in ani implinitila data examinarii poligraf. Conform acestui tabel, un procent de 52,5% au varsta cuprinsaintre 18 ?i 30 de ani, 24% au vfu-ste cuprinse intre 31 ?i 35 de ani, 12% au vfu-ste cuprinse intre

36 ?i 45 de ani, iar 11,5% au vfu-ste cuprinse imre 46 ?i 65 de ani. Varsta medie a lotului este

de 30,91 ani.

GRUP PG RG TOTAL-G

NIVELDE

SCOLARIZARE

0-4 Clase 21 69 80

5-8 Clase 62 21 83

9-10 Clase 12 4 16

10-12 Clase 4 3 7

Studii univ. 1 3 4

TOTAL 100 100 200

Tabelul ar. 39 - Distributia subiectilor care au siiviir#t infracfiuni cu un grad de

periculozltate ridicat, pe nivele de scolarizare

Nivelul de scolarizare al subiectilor este redat in tabelul nr. 39. Se observa ca un

procent de 4()0/o din subiecti au un nivel de soolarizare de la analfabetism - 0 clase pAna la 4

clase, 42,5 % din subiecti au un Divel de scolarizare cuprins intre 5 ?i 8 clase, 8% au unnat

treapta I de liceu, iar 3,5% au urmat ?i cursurile treptei a 11-a. Dona procente din acestisubiecti au urmat cursurile unei facultap.

Din cele de mai sus rezulta faptul ca, lotul G este lotul major de subiecti care au

s!ivar?it infractiuni cu grad de periculozitate socials ridicat ce poate fi caracterizat statistic

astfel: un lot de 200 de subiecti, in marea majoritate barbati, preponderent tineri cu varste

prutli la 35 de ani, cu un nivel de scolarizare seazut (82,5% prut!i la 8 clase). Categoriiledominante de infractiuni pentru care acesti subiecti sunt cercetati sunt infractiunile contra

vietii ?i integritatii persoanei, tftlhilriile ?i infractiunile grave impotriva vietii sexuale. Din

acest lot, 100 de subiecti se afla la prims infractmne investigata si l 00 de subiecti au dejacazier judiciar, adica au mai fost condamnati pentru una sau mai multe infracpuni.

Loturile ?i respectiv subloturile de subiecti sunt, statistic, echivalente din perspectivavmtei, a pregatirii ?colare ?i a distribupei in functie de sexul indivizilor. in mod intentionat,am urmllrit acest aspect deoarece conform opiniilor deja prezentate este posibil ca: sexul,nivelul intelectual sau varsta sa constituie variabile independente in raport cu reactivitatea

psibofiziologica. Excludem astfel din randul factorilor care pot influenta reactivitatea

psihofiziologica pe cei trei anterior enuntati.

4.7. Variabilele utillzate

Pentru a evalua nivelul reactivitafii psibofiziologice, am stabilit un nwniir de 28 de

variabile. Ele pot fi imp!irtite in 5 categorii de variabile: a,nplitudinale (ex: amplitudineareactiei electrodermale, amplitudinea tensiunii arteriale, amplitudinea medie a respiratieiabdominale); longitudinale (ex: lungimea liniei respirafiei toracice, lungimea reactieielectrodermale ); umporale - care masoara durata (ex: durata reaqiei electrodennale, ritmul

respirator toracic, durata stopului respirator abdominal, durata diferenJei de altitudine in

respiratie);jigurale (ex: acte repetate voluntar, respiratie eratica, patternuri reactive); tip scor

(ex: scor oss, scor expert si rang). Tabelul nr. 40 prezinta toate aceste variabile.

99


DENUMIREA V ARIABILEI SIGLA UNITATEA

DEMASURA1 A ...

..lie# medie " ,.. . i to1'11Cice ART fizuri

2 Amnlitrullnea mdie a r.. . obdomlnale ARA fianri

3 LunRimeo /Inlet ns. · itorocice LLRT pixeli

4 Luncn-- /iniei . . i abdominale LLRA nixeli

5 Media NJH}rtului dinJre thmrta inspira(iei p dllratll UE

exniratiei

6 Rilllr11l nsoirator RR cicluri/min

7 Dlll'lllil stmJullli fn . · torodca TSTOPR secunde

8 Dlll'lllil stmJllllli fn ,_,,,,._ aJ,dombtald TSTOPA secunde

9 Modijica,ea nivelul,d de ba;i in tespirttfla MNBRT figuriwrllCica

10 Modificarea nmdullli de ba;i tn respira(ia MNBRA figuriabdolflina/4

11 Dlfnetua de aldtrtdine intre cJclllrUe '"'""iratorU DIFA fiauri

12 Durata d/Fere,otm de altitlldine TDIFA secunde

13 R . . eratici RE

14 Amnlitudinea ,ea? ekctrodermale A.RED fisuri

15 L11n1limea reactki electrourmale LRED pixeli

16 Durata real':thl electroderlllllle TRED secunde

17 Vatoarea mdie a rea,,ti,,i electrodennale iii oltllli RED ohmi

18 Modifimn de tbtlli mono"?• /J • . . MBT

19 Amnlitudinea tenshmii ta*riale 11 11ulsll111i brllltial ATAB fieuri

20 A11111nlitudinet1 tenshutii ta*riale ti nulslllui distt,/ ATAD fiauri

21 DU1'flhJ reaqiei in tensi11nea al'leritdii a plllslliui TTAB secunde

brahUII

22 Dul"lllt1 reaqiei tn tensi11nea ar1erill1il ti p11lsului TTAD secunde

distal

23 Ritm CIIMtlC RC batai/min

24 P111emuri llllClive PR

25 Acte e volllnfar'

REV

26 Srorul l!lmertului SEXP

27 Scorul sistemllllli o/Jkcliv (OSS) soss

28 Scor11l r11ne11lui RANG

Tabelul nr. 40 - Variabilele utilizate

4.7.1. Variabilele amplitudinale

1. ARED (amplitudinea reaqiei electrodermale) semnifica inaltimea maxima pe care

o atinge curb a reaqiei electrodermale dupa raspunsul nesincer al subiectului. U nitatea de

masura este diviziunea. 0 diagrami poligraf este caroiatii in intregime pe orizontala intre doua

bare de caroiaj, la viteza de deplasare a diagramei se scurg 5 secunde. Pe verticalli valoarea

unei diviziuni este 11 mm. Modul in care se realizeaza masuratoarea il redAm in continuare.

Din punctul de amplitudine maxima atins de reacfia electrodermala se coboara o

perpendiculara pe caroiajul longitudinal al diagramei pil.na in punctul in care aceasta intalne?telinia care une?te marginea dreaptii ?i stangii a reacp.ei electrodermale pentru intrebarea

respectiva. Distanla de la acest punct, baza perpendicularei, pAnli la vdrful eel mai inalt al

reacJiei electrodermale este considerata amplitudinea reactiei electrodennale. Acest mod de

miisurare este unanim acceptat in literatura de specialitate ?i folosit in cadrul Sistemului

100


Obiectiv de Scorare5•Aeelasi mod de masurare ii urilizeaza ?i sistemul Subler al programuluiLX 9.9.5.

Din punct de vedere psihofiziologic, o sciidere a rezistentei (o crestere a

conductivitatii) electrice a pielii este determinata de o stare de activare, de arroussal. incadrul diagramelor, o scadere a rezistentei (o crestere a conductivitatit) electrice a pie Iii este

materializata printr-o crestere tn amplitudine a reactiei electrodermale. Masuratorile au fost

efectuate pentru aceasta variabilA dupa modelul figurii nr. 30.

-

l"'A:lt'l 13.7 NC P2. B

? 1,0.2 <Iv 1'1· 211!

EDA 1al

mo.'°""' O'(IIW10)

. .,, '"" ... ..

"" '"" "" .,

- - .... ..

Keiwt?!)lf.fft) Reap.Rlle(t;'III)

'"" ,. ... "

- <> ... "

- "' - .,

---

1,89 t,h

1JB3 1l9e

0.11 lllcN

Fig. nr. 30-Amplitudinea reactiei electroderma/e-ARED=J0,2 div

1, ATAB (amplitudinea ?nsiunii arteriale - puls brahial) semnifica inalrimeamaxima pe care o atinge inscriptorul tensiunii lJ>reshmii)arteriale inregistrate la nivelul

bratului, miisurata de la nivelul crestaturii dicrotice,

a reprezentarii grafice de dupa momentul

raspunsului la intrebarea relevanta sau dupa momentul inceperii prezentarii intrebarii, dar

numai dupa un interval de timp suficient de mare, astfel !neat subiectul sa ft recunoscut

stimulul care a produs reactia (min.0,7 sec.).Unitatea de masura este diviziunea. Din punct de vedere fiziologic o activare a

subdiviziunii simpatice ca o consecinta a unui raspuns nesincer determina urmatoarele tipuride modificari: o crestere in presiunea (tensiunea) medie a volumului de sange, o crestere sau o

descrestere de moment in ritmul cardiac ?i o descrestere aparenta in intensitatea pulsului ca

rezultat al contractiilor arteriolelor. 0 schimbare relativa in presiunea (tensiunea) arteriala este

o modificare temporala l}i este consideratA reactie de nesinceritate. in marea majoritate a

' Sistemul Obiectiv de Scorare este o metodi de scorare manua!A ?i, ulterior, ?i computerizalli, care folose?eanumite variabile pe care le considera reprezentative (amplitudinea reacµe electrodermale, lungimea liniei

respirapei ?i amplituidinea reactiei In tensiunea arterialil a pulsului brahial). V alorile acestor variabile sunt

m!surate fie manual, fie cu ajutorul sisten>ului tip ?ubler al prognunelor de calculator aferente.6 A cul inscriptorului de tensiune arteriall (cardiografului)se tniJc! In sus in mornentul In care inima pompeazil

sangele afara din aortl creand presiune arterial!. AceastA mi? ascendentli se nume?te sistoli\. Cand inima se

relaxeazll ,presiunea sangelui scade ?i se intra Jn diastolll. in acesta taza are loc o oprire, o cre?tere apoi un curs

descendent al inscriptorului de tensiune. Acest segment de oprire, cre?tere ?i apoi o descre?tere poartli denumirea

de crest!turl\ dicroticll.

101


cazurilor, modificarile In traseele tensiunii arteriale sunt de crestere (vezi fig. 31).Instrumentul de masura a fost sistemul tip subler al programului LX 9.9.5

.

..

.

..... nurat?1·?. q

Fig. nr. 31 -Amplitudinea tensiunii arteriole - puts brahial-ATAB

3. ATAD (amplitudinea tensillnii arteriale- puls distal) semnifica tnalrimea maxima

pe care o atinge inscriptorul tensiunii arteriale monitorizate la nivelul degetului mic. Aceasta

amplitudine este masurata de la nivelul crestiiturii dicrotice, dupii momentul raspunsului la

intrebarea relevanta sau dupa momentul lnceperii prezentarii intrebarii relevante, pana la

momentul de maxima amplitudine (vezi fig. 32). Unitatea de masura este diviziunea.

Fenomenul fiziologic ?i instrumentul folosit sunt cele prezentate la variabila anterioarii.

Fig. ur. 32-Amplitudinea tensiunii arteriale - puls distal-ATAD

4. ART (amplitudinea medie a respirapei toraeice) semnifica tnaltimea medie a

ciclului respirator toracic masurata dupa raspunsul la intrebarea relevant! pe o durata de 15

secunde, cuprinzand minim 3 cicluri respiratorii.Ca o consecinta a unui comportament simulat dupa un rlispuns mincinos, pot apare

modificari de amplitudine in sensul cresterii sau al diminuarii amplitudinii respiratiei toracice.

Aceasta variabila are ca unitate de miisuri diviziunea (vezi. fig. 33). Ciclurile respiratorii care

se iau in calculul amplitudinii medii sunt cele rezultate, in principal, dupa primul ciclu

respirator ce urmeazii raspunsului verbal al subiectului. Instrumentul cu care s-au masurat a

fost sistemul "sublet" (calipers) al programului LX 9.9.5. ART= 2,3 div.

102

oMdlh: 15.0 sec

Helgl1t 2.3 <iv

eOA (ctrns)


Line lenglh (Pixel$)

P1: 385

P2: 813

EDA: 315

CP (IMHO)

Fig. or. 33 -Amplitudinea medie a respiratie toracice -ART= 2.3div

S. ARA (amplitudinea medie a respirll(iei abdominale) semnificii iniilpmea medie a

ciclului respirator abdominal masuratii dupa raspunsul la intrebarea relevantii, pe o duratii de

15 sec, cuprinzand minim 3 cicluri respiratorii. Se mascara si se interpreteaza identic cu ART

(vezi fig. 34). ART=l,4 div.

I/IAl:lh 15.0 sec

?: 2.4 div

P1:

P2

l:DA:

385

613

315

Fig. or. 34 -Ampiitudinea medie a respiratiei abdominale-ARA=2,4 div

6. MNBRT (Modijicarea nivelu/ui tie bazA al respirapei wracice). Reprezintiivaloarea cu care se modifica nivelul liniei de baza a respiratiei toracice in sensul urearii sau

cobonirii fat! de momentul anterior ri.spunsului. Se masoara in diviziuni din momentul

raspunsuhii panA in punctul in care aceasta modificare are valoarea maxima. Ca o consecinta a

unui comportament simulat pot apare modificari ale nivelului liniei de baza, a respiratieitoracale ?i abdominale. in majoritatea cazurilor aceste modifieari sunt insotite ?i de alte genuride modificari respiratorii. Se mascara cu ajutorul sistemului tip subler al programului LX

9.9.5.,10.02 Pentru uo subiect sincer, linia de baza a respiratiei toracice sau abdominale se

pastreazl constantii la raspunsul la intrebl\rile relevante. Unitatea de masura este diviziunea.

Modalitatea in care se masoara este redata de fig. nr. 35.

Fig. nr, 35 - Modtficarea nivelului de baza al respirattei toracice - MNBRT (parteasuperioara a graficului)

103


7. MNBRA (modijicarea nivelului de 1,azii al respirapei abdominale). Reprezintavaloarea cu care se modified nivelul liniei de baza a respiratiei abdominale in sensul urcarii

sau al coborarii lui. Toate elementele prezentate la variabila pereche anterioara sunt valabile siin cazul acestei variabile.

,?. , - ..

_·

Fig. or. 36 - Modificarea nivelului de baza al respiratiei abdominale - MNBRA (parteainferioara a groficului)

8. /IE (Media raportului dintre inspirape 1i expirape) semnifica media raportuluidintre fractiunea inspiratie ?i fractiunea expiratie din ciclul respirator toracic sau abdominal.

Modificari semnificative in sensul cresterii fractiunii expirapei sunt indicii ale unei stari de

activare a SNS. Altfel spus, cu cat valoarea acestui raport tinde catre o valoare apropiatA de 0,cu atilt mai mutt putem sustine ca existll un simptom al unui comportament simulat, Pentru a

calcula acest raport au fost selectionate primele 3 cicluri respiratorii evidentiate in diagramsdupa raspunsul subiectului la intrebarea relevanta. Nu a fost luat in calcul primul ciclu

respirator de dupa raspuns, S-a calculat ulterior o medie a raporturilor dintre inspiratie ?iexpiratie pentru primele trei cicluri respiratorii, daca valoarea acestor cicluri nu a d?it 15

secunde. Dacli durata primelor trei cicluri respiratorii a fost mai mare de 15 secunde, atunci

am optat pentru a masura cele mai sernnificative unul sau doua cicluri respiratorii din primele15 secunde. Masuratorile au fost efectuate cu ajutorul sistemului "subler" al programului LX

9.9.5. Nu are unitate de masura, reprezentand un raport. Modalitatea in care am efectuat

masurarea acestei variabile este cea redata in fig. 37. {(2/4+1/17)/2=0,088}

..

,.,.:?

17s

Fig. or. 37 - Media raportului dintre insptroue st expiraue - /IE

104


9. DIFA (Diferen/a de alJitudirut tmre ciclurile respiratorii). intre altitudinile

varfurilor ciclurilor respiratiei toracice sau abdominale in cazul unui raspuns mincinos pot

apare modificAri semnificative, in sensul cresterii sau descresterii amplitudinii acestor cicluri.

Daca aceasta modificare este accidentalA ,i se manifesta in cazul unuia sau eel mutt doua

cicluri respiratorii, nu putem vorbi despre prezenta unui asemenea tip de variabila, Daca insa

aceste modificari au un trend constant in sensul existentei unei tendinte care se manifests m

eel putin trei cicluri respiratorii, vorbim despre o urcare, respectiv o coborare in trepte,

simptom fundamental de minciunii. Din punct de vedere fiziologic aceste modificAri (de cele

mai multe ori urcari) in trepte ale ciclurilor respiratorii sunt o consecinta a unei nevoi de

oxigen, din ce in ce mai mari a organismului. Din acest motiv se realizeaza modificari de tipurcare - coborsre (evantai) sau numai urcare sau numai coborare. in principiu, cresterea in

trepte semnifica intrarea in funcpune a sistemului nervos vegetativ, ramura sirnparica ?icoborarile, respectiv revenirile la amplitudinile anterioare reprezinta interventia ramurii

parasimpatice. lnstrumentul cu ajutorul ciiruia au fost efectuate masuratorile ii reprezintasistemul tip "subler" aferent programului LX 9.9.5

.

•

•

I -

'

""I

-.., ...... ., .. -..., ....

I , t

•l

j •

\. '

- ?,;- - ,-

'

Fig. nr. 38 - Diferenta de altitudine intre cicluriie respiratorii-DIFA=l.9 div

4.7.2. J/ariabikle longitudinale

10. LLRT (Lungimea liniei respirapei toracice). Semnifica dimensiunea

longitudinala a ciclului respirator toracic intr-o unitate de timp determinata (15 sec.).in literatura de specialitate se aratll ca LLRT este invers corelata cu activarea

sistemului nervos simpatic. Adica cu cat creste starea de activare cu atat LLRT scade. Exista

tendinta ca sub infhienta stiirii de activare a SNS sii se realizeze o diminuare a amplitudiniiritmului respirator, apar chiar stopurile respiratorii prelungite. in consecin\a, cu cat acest

indicator are valoare mai mic:A,cu atilt cre?te probabilitatea predictiei pentru un comportamentnesmcer.

Pentru prima data acest indicator a fost utilizat in tehnica poligraf de cAtre dr. Howard

Timm (Kraphol, 2001). Utilizarea LLRT presupune existenta unor pattemuri respiratoriistabile. Regulile mai sus mentionate nu sunt aplicabile in cazul In care se produc ?i modificari

ale nivelului liniei de bazA a respirafiei. Se masoara in pixeli cu ajutorul sistemului ?ubler al

programului LX 9.9.5. (vezi fig. 39). Acest indicator a fost considerat important ?i a

reprezentat unul dinlre indicatorii in baza caruia s-a construit Sistemul Obiectiv de Scorare.

105

Psihofiziologiecrimtnalistica

P1:

P2:

EDA:

296

826

587

Fig. nr. 39 - Lungimea limei resptrattei toracice (LLRT - PI= 296 pix.)

11. LLRA (Lungimea liniei resplrafiei abdomina/e). Semnifica dimensiunea

longitudinalii a ciclului respirator abdominal. Prevederile specifice pentru LLRT sunt valabile

?i pentru LLRA (vezi Fig. nr. 40).

Dlmenslono

? .15.0"""? 3.3 av

Pl:

P2:

EOA:

Fig. nr. 40 - Lungimea liniei respiratiei abdominale (LLRA - P2=826 pix)

11. LRED (Lungimea liniei reaqiei electrodermale). Semnifica dimensiunea

longitudinala a raspunsului electrodermal. Ca o conseeinta a cresterii conductivitatii electrice

a pielii (ca unnare a activarii SNS) cresc amplitudinea ?i lungimea RED. Variabila se mlisoa.ra

in pixeli din momentul citirii tnrrebani ?i panii In momentul revenirii la nivelul RED anterior

punerii intrebarii sau pan!I in momentul in care reactia electrodermala nu mai variaza,A fost masurata cu ajutorul sistemului tip subler al programului LX 9.9.5. Peotru o

mai buna intelegere exemplificam In fig. nr. 41. de mai jos.

---

,., .. _,..._ , ....tJ1ttc,m.,n' 1)1,J ,e<:

R:a111...- 0.11 lib

vv

l--··-··--

! - I.I* Uf\Cf1l)'dtj

- l?.1 - " "'

- 102 4v ?· "'

"" "'

!?{Gf,p,) o""""

? ,., "™ "" ..

j "" "" .. "I - - ... ..

I 11,,.ur•(tclrll rap l'tttll(qll\)

lf'!'---,f-,--lf"I; :: : :: ::Mlh::- Ml fer 113

Fig. nr, 41 - Lungimea Iiniei reactiei electrodermale - LRED= 120 pix.

106


13. MBT (monojlexia, biflexia, trijlexia, ,nulti]lexia relle{iei e/ectroder,na/e).

Raspunsul electrodermal se prezintil. prin una, doua sau mai multe viirfuri (flexii). Prezenta a

doua sau mai multe vllrfuri semnifica un nivel crescut al activarii SNS. Pentru a usura calculul

statistic acest mod de reactivitate a fost notat cu l pentru monoflexie, cu 2 pentru biflexie ?i 3

pentru tri- sau multiflexie. In figura cu nr. 42 prezentam aceste tipuri de variabile.

a. monoflexie b.biflexie c.triflexie

Fig. nr. 42 - MBT (Monoflexia, biflexia, triflexia, multifiexia reactiei electrodermale)

4. 7.3. Variabilele temporale

14. TRED (durvua reaqiei electrotkr,na/e). Semnifica intinderea in timp a

raspunsului electrodermal din momentul punerii intrebarii i;;iplinli in momentul revenirii la

nivelul anterior punerii lntrebarii. in cazul in care reactia electrodermala nu revine la

momentul anterior, durata se masoara plin! in momentul in care reactia electrodermala devine

stabilli. Se mascara in secunde.

r, . , .r?

1.8'9 ?

13.IP sec

0.11 ?

ID'$OhlM) CP(mmHGJ

.,.,. '471< '"' ..

""' ,.,. - .,

- - -· ..

HMrt Rnlt: (bpm) ?.li«e-{Q:>11$

.... ,. ..., "

- " ""' "

- 80 - "'

Are11?lwUl"'l'!ll

nme to ,-.ar,·

Rae ct etouul:

Cah?f S.tdfftia ·;';;}ry_ '.:e..

-".?!_...;__?_l

I Olt!leMOOS

. •.)-'.e

Linelonglh(PI>-•)I""4clh: 13.7 see P2: 365

'

....-.: 10.2 dW F1: Z!I

EPA; 120

? ..

Fig. nr. 43 - Durata reactiei electrodermale - TRED= 13, 7 s

107

PsihofJZiologiecriminalistica

15. Tr AB (durata reacfiei in tensiunea arteriala - puls brahW)Semnifica valoarea temporala a reactiei din traseul tensiunii arteriale a pulsului

brahial, Cu cat nivelul de activare a SNS este mai mare, cu atdt exista tendinta ca durata de

reactie in tensiunea arteriala st\ fie mai mare. Se mascara in secunde din momentul

raspunsului panA in momentul de maximA amplitudine a reactiei. Instrumentul de masurare ii

reprezmta sistemul tip subler din programul LX 9.95. vezi fig. 44.

Fig. nr. 44 - Durata reactiei in tensiunea arteriala - puls brahial - TTAB

16. Tr AD (durata reaqiei in tensiunea arteriala - puls distal). Reprezinta valoarea

temporala a reactiei in traseul cardiovascular - puls distal. Modul de masurare este identic cu

eel de la TT AB.

: ''" n:

Fig. nr. 45 - Durata reactiei fn tensiunea arteriala - puts distal - TTAD

17. R.R. (ritmul respirator). Reprezinta numarul de cicluri respiratorii intr-un interval

de un minut. Ritmul respirator al unui subiect normal ?i sincer este de 12, 13-18 de cicluri/min.

0 scadere a acestei valori poate fi determinata de o bradi-respiratie, o modificare a valorii de

ansamblu a ciclurilor respiratorii sau numai a unei pi\J1ia acestor cicluri {de cele mai multe ori

a expiratiei). 0 modificare in sensul cresterii valorii ritmului respirator este, de asemenea, un

indice de nesinceritate. Modificiirile induse in mod constient ?i voluntar sunt elemente care de

obicei genereaza cresterea ritmul respirator (tabipnee). Accentuarea sau diminuarea voluntara

a ritmului respirator survine ?i atunci cand subiectii incearctl sa i§i controleze ritmul respiratorin ideea de a invinge aparatul. Aceste manevre sunt interpretate ca tentative de eludare a

examinarii, Se mascara in secunde prin intermediul sistemului tip subler al programului LX

9.95. in fig. 46 prezentam modul de masurare al acestui indicator.

108


, ..

__._ •... ,._.

Avr, 15,41{ A"9 ?

IIW!; 15.J:\ lrllt; 46

Mt): I? MIX: 46

Lhl l..«IJl'I (l'IX&)

"' ,,.

Pl: 2l'I

BM: 162

R891).R*(q=ffl)

... ..

"" ..

- ..

C.,do?? 1·?\mi!r- 3.31 ?

'hllilltor-.n: 15.JS *

Aih!JI? G16 ta1s

"""""''

1-Ntl'tlh'?)

... 61

... "

- ..

-

Fig.or. 46- Ritmu/ respirator -R.R.med. =20c!min.

18. TSTOPRT (durata stopllllli respirator wracic). Reprezinta intinderea temporalli a

blocajului respirator. Prin blocaj respirator mtelegem fenomenul de suprimare a rcspiratiei peramura expiratiei sau inspiratiei ca o consecinta a activarii neuroendocrine a SNS. El poatesurvenii imediat dupli raspunsul la o 111trebare a testului ?i dureaza aproximativ intre 3 - 15

sec., fiind un simptom series de minciunli. Acest simptom apare mai frecvent pe ramura

expiratiei. Se mascara in secunde cu ajutorul sistemului tip subler al programului LX 9.9.5.

Fig, nr. 47 - Durata stopulut respirator toracic -partea superioarii • TSTOPRT

19. TSTOPRA (durata stopului respirator abdominal). Reprezinta intinderea

temporala a blocajului in respiratia abdominalli. Aparitia, cauzele ?i masurarea sunt identice

ca la "J"STOPRT (vezi Fig. 48).

Fig, nr, 48 - Durata stopului respirator abdominal -partea infenoara TSTOPRA

109


20. RC (ritmul cardiac). Reprezinta numarul mediu de bAtAi ale inimii pe un interval

de un minut. Subiectii s!bIBto?i ?i sinceri au un ritm cardiac cuprins intre 60 ?i 80 de

b!itai/min. Subiectii nesinceri au ritmuri cardiace marite intre 90 ?i 130 de batai/mm,

lnregistrareaunor valori sub 60 de batiii/min. indica o bradicardie care de cele mai multe ori

este o conseeinta a ingerarii unor medicamente. Utilizarea de medicamente se face cu scopulde a eluda examinarea. lnstrumentul de masurare este programul .. subler" al programului LX

9.9.5.

- 1S2 - 1>1: ·2$1

H- 7IJ dv P2: 1'19

EDA: 4211

ED,'.(Ohms) Cf' (""111-K))

A"lJ 191K A•?Min: 1851< Min:

Mox: 1!15( Mox:

·-Rale(tll)m)

A"II: 75 AV!j'- 00 Min:

- IIO -

* t.ec•NA sec

NA ·?li/0

Fig. nr. 49-Ritmul cardiac-RC (R.C.med. =75blmin)

21. TDIFA (durata diferenrei de altiludine). Intervalul de timp in care se manifesta

variabila diferenta de altitudine in ciclurile respiratorii. Ea reprezinta intervalul de timp intre

ciclul respirator cu cea mai micii altitudine ?i respectiv ciclul respirator cu cea mai mare

altitudine in cazul unei urcari ?i invers in cazul unei coborari. Se masoara din var:ful ciclului

respirator cu cea mai mica altitudine pll.na in vlirful ciclului respirator cu cea mai mare

altitudine.

Fig. nr. 50 - Durata diferemet de altuudtne - TDIF A

l lO


4.7.4. Variabikle flgurale

11. RE (respira,ia eraticii/. Minciuna poate fi reflectata prin diverse forme de

respirape dezordonata. Aceste forme sunt o consecinta fie a tulburiirii (a aetivarii SNS)naturale determinati de faptul ca individul minte, fie a unui efort voluntar pentru a nu permiteo interpretare riguroasa a diagramei (vezi fig. nr. 51). Prezenta respiratiei eratice a fost notata

cu I, iar absenta acesteia cu 0.

Fig. nr. St - Respiratia eraticii RE

13. REV (tu:te repetaJe volunJarlalte fapte). In aceasta categoric am inclus

urmatoarele tipuri de comportamente: tentativele de eludare ca modificari voluntare ale

respiratiei, incordari ?i relaxa.ri ale diferitelor grupe musculare, (care au ca ?i consecintadenaturarea unor trasee ), acte repetate voluntar in preajma raspunsurilor la intrebarile

relevante - respiratie nazala, tusit, miscari, tentative de eludare la testul de cartonase, etc.

Prezenta unor asemenea comportamente a fost notatA cu 1, iar absenta acestora a fost notata

cu 0. In figura de mai jos prezentam cliteva asemenea conduite.

Fig. nr. S2 - Acre repetate voluntar, alte /apte - REV

7 Etimologic, cuvintul provine din zona geologiei. Potrivit acestei §tiinte, blocul eratic sau s?ca eratiea

reprezinta un bloc de piatra adus mai ales de ghetari ?i asezat in regiuni care nu au nimic comun din punct de

vedere geologic. Conform DEX, denwnirea caracterizeaza ceva care nu este fix. Arabele explicatii sunt potrivitepentru fenomenul pe care dorim sa-l evidentiem,

111


24. PR (pattemuri reactive). Se constituie in moduri de reectie psihofiziologica,cvasi-identice, din punct de vedere al reprezentarii grafice, la majoritatea tntrebarilor

relevante, Cele mai numeroase sunt in sfera respiratiei, dar ele se gasesc in diagrame ?i la

indicatorii tensiune arteriala, puls brahial ?i distal ?i mai rar la RED. Prezenta unui pattern in

traseele respiratorii sau in traseele tensiunii este un indiciu putemic de minciuna,

Practic, starea de activare se pastreaza constant! la toate intrebarile relevante generiindacelasi model de reprezentare grafica, Prezenta unui pattern a fost notata cu l iar absenta cu 0.

Am inregistrat situati! in care au fost prezente unul sau mai multe patemuri la acela?i subiect.

In aceasta situatie pentru o diferentiere corespunzAtoare pentru fiecare J!litterDam acordat cite

un punct. La aceasta variabila vom intalni asadar valori de la Ola 3. In imaginea urmatoare

(fig.53) redam unul din patternurile reactive respiratorii intlUnite in cercetarea noastrli.

Fig. nr, 53 - Patternuri reactive· PR( pattern reactiv in traseul respirotiei toracice)

25. EDA (rezistenta electrka medie)Aceastli variabila mascara rezistenta electrica medie a organismului subiectului de-a

lungul celor 1 S secunde ce urmeaza intrebarii relevante reprezentative. Ea este masurata prinintermediul senzorilor a?ati pe degetul aratlitor ?i inelar al subieetului. V aloarea ei este

redata prin sistemul subler al programului LX 9.9.S. Cu ciit starea de activare a subiectului

este mai ridicata, datorita fuactionarii mai intense a glandei sudoripare, rezistenta medie a

subiectului miisuratii la nivelul degetelor este mai scazutii.

- Li!ICl'?(Pl;,:tlt)

- 13'.f sec " "'

?to? ..,, " "'

""' uo

.,..,..., "-

. ., '"" ... ..

... '"" - "

I "" '"" "" ..

t'elltl't*' (tl),fl) ?-?(CIIJI>)

... " - "

.. ., - "

- ., - .,

Fig. nr. 54 - Variabila rezistenta e/ectrica medie -EDA • 247kohmi

112

Diferenfede reoctivitate

4. 7.5. Variablk tip scor

26. RANG (variabila rang)Pentru o ma.i bun! demonstrare a ipotezelor cercetarii am optat pentru utilizarea ?i a

unor variabile complexe. Majoritatea variabilelor prezentate paaa in acest moment surprind o

singura dimensiune a reactivitatii psihofiziologice. Prin comparatia acestor variabile putemconchide ell una sau alta dintre acestea este mai pregnanta, are, statistic vorbind, o Iungimema.i insemnata, o duratii mai lungii sau o amplitudine mai mare, intr-un grup sau in altul.

Pentru o ilustrare a nivelului de reactivitate am apreciat ca necesara comparatia reactivitatiisubiectului la intrebarea relevantii, cu reactivitatea acestuia la toate intrebarile testului din care

facea parte intrebarea relevant! reprezentativa. Pentru a reprezenta pozitia intrebArii relevante

in cadrul testului am recurs la utilizarea datelor pe care le ofera sistemul de scorare Polyscore.Una dintre modalitAple de interpretare ale acestui program este subprogramul Ranguri. in

unna unei analize asupra modificarilor aparute in trasee, programul Rang realizeaza o

ierarhizare a reaetivitatii subiectului la toate categoriile de tntrebari din cadrul unui chestionar.

intrebArileprimesc note standard intre I ?i t 0, de la o reactivitate sclizuta p!mi la o reactivitate

ridicata. Aceasta valoare este independenta de interpretare expertului ?i reprezinta variabila

Rang. Pentru fiecare intrebare relevanta utilizatA s-a obtinut o valoare rang. Comparatia pe

grupuri de subiecti mdica diferentele de reactivitate ale intrebarilor relevante in cadrul testelor

utilizate. Valorii ridicate (peste 6,6) indica faptul ell variabila respectiva este importantii in

economia testului, pe cind o valoare scazuta indica o pozitie slab!!. in test. Redam in

continuare in fig. 55 o imagine privind modul de afisare a rezultatului in cadrul acestei

variabile.

27. SEXP (variabila scor apert)Pentru interpretarea diagramelor, initial, in tehnica poligraf au fost utilizate doar

interpretll.ri clinice. Interpretarea clinicii presupune o evaluare vizuala a diagramelor rezultate,

prin comparatii efectuate intre modificarile aparute in zona raspunsurilor date la intrebiirile

relevante cu modificarile generate de raspunsurile date la intrebArile de control. Acest prim

proces de evaluare este intotdeauna completat cu observatiile expertului cu privire la prezenfasau absenta unor indicatori de simulare, minciuna, identificafi in comportamentul vizibil al

subiectului. Nu se specific! nici\ieri care din cele douli categorii de informatii sunt mai

importante, dar in mod cert comportamentul extern al subiectului este luat serios in calcul in

stabilirea unei decizii cu privire la sinceritatea sau nesinceritate unei persoane. Aceasta

abordare este criticabilii din perspectiva prezentei unui inalt grad de subiectivism ?i de

tendinta de alunecare a ?intei poligrafului, cum era ea denumitii, intr-o artii a poligrafului.Dezvoltarea tehnicii in discutie a generat o nevoie de recuno?tere a acesteia in plan ?tiintific,in seasul transformarii ei in ?tiinta denumita generic psihofiziologie criminalistica. Una dintre

cerintele care au stat in fata noii l1tiinte a fost tocmai necesitatea de a demoostra prinintennediul unor cifre existenta fenomenelor studiate. T endinta de maturizare a ?tiintei a

impus construirea unor scale comune de interpretare, a unor sisteme obiective de evaluare,

pentru ca oricand ?i oriunde o diagramA sa poatii fii interpretatii dupa acel?i principii. S-au

inmultit cercetilrile care vizau fidelitatea instrumentelor ?i, mai ales, validitatea rezultatelor.

La aceste tendinfe trebuie sll. adaugooi modernizarea tuturor sistemelor de diagnoza prinintermediul computerelor ?i vom avea o imagine completa a condipilor in care au apiirutabordarile numerice.

Abordarea numerica reprezinta o alternativii la abordarea clinicii, se renuntii la analiza

comportamenta!A, iar singura interpretare valabila este aceea prin care ansamblul

modificll.rilor psihofiziologice este cotat pe o sca.ra de la -3 Ia +3, in funclie de prevalenfaintrebArilor relevante sau de control. Analiza ?i scorarea se realizeazii pentru fiecare traseu in

parte. Daell in procesul de comparatie intre modificarile psihofiziologice aparute ca o

113

...

..,

?[i::;·::i-.2,

)S:.g,!.5·s-

jf ldL OC> e ?;

R!I T11t..ai4'n le<: Macul?R7 T v ai • .,..,.t.o pe Mo&"' 1

Rl2 tJnMlou zgamtvailepo la111ta1wufacue .. Ma¢•'SR2 C•pri,uelatipllllcali-.•-•flMlctala ...... 17/1881.200? -•R4 11t...,1oat7-18.11'11,at..a11v,....,.filaMoeM,-11•......,.fen Pmlll-•2!1•m•IDdltn1 t .. ,..,. • ......., ..... ., .... ..._.?10 Te-al-tlalhnnstl?5 ?laB•ued?C. P-lll-•25•alal..,._raldopw..t,.__....,1m,C3 Pmlli_ .. 25•ai-.al1..aitw f t ...... a.wrt,.?eldar.,.Ct Pwla-•25•-'alt.lw Ir a1t1•npm,,t--nilonsll-cu,i1 Te-oti llien.rila?

C'ha11:S lT StdEXAMI\CRARf3... AlrF--1 2907/07119 10'4P ILIE1l.ORIAN (cnk) l(;P 11'.JJLf'OVIXAMl\ClfART4,. AlrF--1 :280'7Al7/19 10:57 lLIEILORJAN 111# (cnk) IGP 11'.J.ILFOVEXAMl\CHARIJ.. Air r ...... 1 2GO'l/07/l9 I liilel ILII1l.ORL\N (cnk) tGP 11'.JJLf'OV

Rank Rank Rank

PolyScor?, for \Vindows Version 6.2

Spot/Vtl1ical sccres95

11.8

8585

8.0f.5

••

,.19

O.P

09OA

;,

-

-

?

Fig. nr. 55


consecinta a unui rdspuns la intrebarea relevant! ?i cele apArute la o intrebare de control,reactivitatea este mai intensa in cazul intreblirii relevante, in functie de intensitatea acestei

diferente, se va acorda o valoare negativa comparatiei realizate (-1, -2, -3). Daca, dimpotriva,in aceasta comparatie reactivitatea este mai intensa la raspunsul psihofiziologic generat de o

intrebare de comparatie, se va acorda o valoare pozitivii cuprinsa in ecartul pozitiv al scalei

mai sus-mentionate. Principiul fundamental in baza caruia se acorda o valoare de 1, 2 sau 3

este eel al raportului intre elementele comparate, De exemplu, in cazul RED (reactiaelectroderma!A) se apreciaza ca pent:ru un raport de 1: 1 se acordli o valoare 0, pent:ru un raport1:2 se acorda o valoare de +/-1, pentru un raport de 1:3 se acorda o valoare de +/-2 ?i la un

raport de I :4 se acordli o valoare de +/-3. Criteriile in baza carora se reahzeaza aceste

diferentieri sunt: amplitudinea, durata ?i complexitatea reactiei. Redam mai jos c&teva

exemple ale modului in care se realizeaza interpretarea reaetivitatii subiectilor pe trasee de

reactivitate psihofizilogica ?i modul in care sunt acordate notele, valorile .diferentiate petrasee. Exemplele prezentate sunt preluate din Donald Kraphol ?i Y azmin Bronkema (2004).

Fig. nr. 56 - Exemple de scorare pentru sistemul scor expert

Exemplul nr. 1 - Scorarea reactiei in tensiunea arteria1A. V aloarea spotului este de -3.

C R

Exemplul nr. 2. - Scorarea reactiei electrodermale. Valoarea scorului spotului +2

C R

Exemplul nr. 3 - Scorarea reactiei in tensiunea arteriala a pulsului brahial, Valoarea

scorului spotului este de -3.

Legenda:C - spatiul de raspuns pentru o intrebare de control

R - spatiu de raspuns pentru o intrebare relevanta

115

Psihofiziologie criminaltstica

Prin adunarea rezultatelor obtinute din interpretarea fiecarui traseu se obtine o nota

finala pentru raspunsul psihofiziologic la fiecare intrebare relevanta. Din insumarea

rezultatelor obtinute pentru toate intreblirile cu aeelasi continut, din cele trei teste ale unei

examinari se obtine valoarea generala a raspunsului fiziologic la intrebarea relevanta

respectivll. Av&nd in vedere ell cercetarea noastra cuantifica nurnai rezultatele acordate pentruintrebarea relevanta reprezentativll, valoarea inscrisii in tabele in dreptul variabilei scor experteste o rezultanta a valorilor obtinute prin insumarea celor acordate pentru fiecare traseu al

hrtrebarii relevante reprezentative in urma raportarii acestor modificari la cele inregistrate de

subiect la intrebarea de control desemnata. Daca cele trei spoturi ar fi fost reprezentativepentru raspunsul nesincer al unui subiect, valoarea obtinuta in acest caz ar fi fost de -4 (-3 + 2

+-3 = -4).Daca la celelalte variabile se realizau masuratori brute, in cazul acesteia din urma

observam deja ell evaluarea este globalii ?i comparativii cu raspuasul psihofiziologic la o altll

intrebare, cea de control. V aloarea maxima care poate fi obtinuta la o intrebare relevanta de

un subiect nesincer este de -9 (-3 la respiratie, -3 la reactia electrodermala ?i -3 la reactia in

traseul tensiunii arteriale a pulsului brahial). Denumirea de seor al ex.pertului provine din

implicarea subiectiv - obiectiva a acestuia. Din aeeasta cauza acest tip de scorare a fost

denumit semi-obiectiv. Pentru cercetarea noastra, am considerat utila o asemenea variabilii

deoarece am apreciat ca nivelul de reactivitate trebuie evaluat ?i in raport cu intrebarea de

control. Cu c!t acest raport se apropie de valoarea -9, cu atat intensitatea reactivitatii la

intrebarea relevanta este mai mare.

28. Variabila Siste,,,ul Obiectiv de Scorare - Scor OSS

Sistemul Obiectiv de Scorare este o metodii de cuantificare atat manualll, c!t ?iautomata prin programe computerizate. in cazul acestei ultime variabile, implicarea ex.pertuluieste ?i mai redusii. Din acest motiv rezultatele sunt unice cbiar dacA miisu.ratoare o efectueazii

unul, doi, mai mulp. experti sau chiar calculatorul ins?i. in plus fati de celelalte metode de

evaluare, aceastA metoda oferii ?i probabilitatea estimatA a erorii deciziei.

In stabilirea deciziei, OSS folose?te compararea valorilor obfinute prin mlisuratorile

efectuate pe trei variabile. Aceste variabile sunt:

1. Amplitudinea reacp.ei electrodermale;2. Amplitudinea reactiei in traseul cardiovascular brahial, in interiorul unui interval de

30 de secunde;3. Lungimea liniei respiratie din momentul riispunsului de-a lungul unui interval de I 0

secunde.

Se masoara valorile celor trei variabile atat pentru lntrebarea relevanti'i reprezentativii,cat ?i pentru intrebarea de comparaJie (control) desemnata. Se face raportul acestor valori pe

categorii de variabile impiirfind intotdeauna valorile obfinute la lntrebarea relevant! la valorile

obfinute la intrebarea de control. Valoarea rezultatul astfel obpnut se cautii In tabelele de

transformare a raportului in scoruri. Tabele au fost realizate de cei care au pus la punct aceastii

metoda.

in functie de intervalul In care se regiise?te valoarea raportului, acestuia i se atribuie in

continuare o notii standard. Prin insumarea acestor note se obfine valoarea care se regiise?te in

tabelele baze de date ale cercetarii, la rubrica Scor OSS. Miisurlitorile au fost efectuate cu

ajutorul sistemului ?ubler al programului LX 9.9.5. Aceastii. ultima variabila are meritul de a

standardiza valoarea raportului pentru reactivitatea masuratii. in figura 58 redam modul in

care au fost realizate masurlitorile a?a cum le-au conceput ?i cei care au pus la punct OSS. De

asemenea, prezentarn in figura 57 tabelele de transformare a raportului in scoruri.

116


RLL EDA §y:

0.00 to 0.79 + ·3 2.45 to 999 + -6 1.67 to 999 + •3

0.80 to 0.89 + -2 1.61 to 2,44 + -4 1.30 to 1.66 + -2

0.90 to 0.96 + ·1 1.21 to 1.60 + -2 1.06 to 1,29 + -1

0.97 to 1.03 + 0 0.93 to 1.20 + 0 0.89 to 1.05 + 0

1.04 to 1.10 + +1 0.68 to 0.92 + + 2 0.72 to 0.88 + +1

1.11 to 1.25 + + 2 0.44 to 0.67 + +4 0.54 to 0.71-+ +2

1,26 to 999 + +3 0.00 to 0.43 + +6 o.oo to 0.53 + +3

Fig. nr. 57 - Valorile de transformare a raporturilor in scoruri standard (conform National

Polygraph Consultants Guide, 2004)

10 seconds

Fig. nr. S8 - Modul de masurare al variabilelor in Sistemul Obiectiv de Scorare

Legenda:RLL - Respiration line lenght - Lungimea liniei respiratieiBV • Blood volume - Amplitudinea reaetiei in traseului cardiovascular brahial

EDA - Electrodermal amplitude -Amplitudinea resctiei electrodermale

Toate aceste variabile au fost colectate prin intermediul Fisei examinarii ,prezentate in anexa

nr. 9.

117


4.8. Preuntarea ti interpretarea datelor

4.8.1. Analka statisticii descriptivii

in urma analizei statistice descriptive am obtinut parametrii statistici asociati celor 102

histograme, caracteristice celor 4 loturi mari de subiecti P, R, G, U, iar pentru subloturile PU,PG, RU, RG au rezultat un alt numar de 100 de histograme, Pentru a putea realiza ?i din

aceastii perspective comparatii, am grupat histogramele obtinute doua ciite douii pentrugrupurile marl ?i care patru pentru subloturi.

in interesul cercetllrii noastre am constatat existents unor diferente ale indicilor

statistici de start pentru loturile ?i subloturile comparate .Aceste valori sugereaza ell fiecare

variabilll analizatii are valori ? distributii specifice la nivelul fiecarui grup analizat.

In continuare, din motive de economic, redllm pentru ciite 2 variabile prezentarea

comparativll a tendiatelor centrale ale scorurilor atlit pentru loturile mari c§t si pentrusubloturi.

4.8.1.1. Anali.l, stalisticli descriptiva pentru loturile de infractori primari - P 1irecidh,qti - R

Fig. nr. 59

HISTOGRAME COMPARATIVE PENTRU V ARIABO..A ARED LA LOTUJULE P-R

f.O 3.0 5.0 7.0 91) 11.0 13.0 15.0 17.0 19,0

2.0 4.0 e.o a.o 10.0 12.0 14.0 1M 1e..o 2(1.0

20

10

0

4.0

6.0

e.o

10.0

12.0

14.()

16.0 20.0

18.0

St1.0ov•4.1·

Maan•5.9

N ,.200.00

ARED-P ARED-R

Varlabila ARED - P prezinta urmlltoarele valori: media m=7.0, mediana me=6. I,modul mo=5.7, abaterea standard =4.12, oblicitatea o=9.41, boltirea b=l 14.24. Aceste date

indicli faptul ca dispersia este mare, curba este orientate spre stiinga ?i leptocunica.

Variabila ARED - R prezinta urmatoarele valori: m=5.9, me=4.9, mo=2.2, a=4.11,o=l.06, b=0.909. lnterpretarea acestor valori reliefeaza faptul ca datele se centreaza in jurulvalorii medii, distributia este omogena, dispersia scllzutll, curba orientatli stiinga este

leptocurtica.

118


Fig. nr. 60

HISTOGRAME COMPARATIVE PENTRU V ARIABILA ATAB LA LOTURILE G ?I U

Sid_ l»v,. 1.57

?=2.51

• ._ _ _, •• ...,.oo

0.00 1.00 2-00 3.00 4.00 5.00 6.00 7JXI 8.00

.50 1Jl0 2.00 aec 4.50 5.50 6.50 7.50 8.5()

10 Sid. ?v = Z.14

Mimi .. 3-&

0 N• 2C?O·OO

o.o 2.0 ,.o e.o ao 10.0 12.0 1,.0

1.0 3..0 ?-t) 7.0 9.0 11.0 13.0 15.0

"'

30

50

ATAB-G ATAB-U

Variabila ATAB - G

La aceasta variabila parametrii sunt urmatorii: m=3.5, me=3.05, mo=l.7, <F2.14,

alungirea o=l.53, iar boltirea b=4.08. Acest lucm semnifica faptul ca datele se centreaza in

jurul valorii medii ?i distributia este omogena. Curba este orientat!i spre stanga ?i leptocurtica.

Variabila ATAB-R

Prezinta urmatorii parametrii: media m=2.51, mediana me=2.l, mo=l.8, abaterea

standard o= 1.57, oblicitatea o= 1.16, boltirea b= 1.48. Acesti parametrii semnifica faptul ca

valorile sunt centrate injurul valorii de 2.5, cu o distributie omogena, Curba este alungita spre

stanga ?i ascutita.

Fig. nr. 61

IDSTOGRAME COMPARATIVE PENTRU V ARIABILA D/FA. LA LOTURILE PG,PU,RG?IRU

40

30

$1<1.0,,, • .93

MaS1 ... 9

____ ,........_ ..N•100.00

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 sn ao 7.0

0

...,,.1.13

?---- ..... ??----N=100.00

std. Dev= 2.3710

20

o.o 2-0 .co ao e.o 10.0 12.0 1,.0 16-0 18.0 20.0

0

••

"'

..

50

DIFA-PG DIFA-PU

119

Psihofiziologie orimmaltstioa

0.00 1.00 2.00 100 ,4..00 5.00

.00 1.00 2.50 :UO 4.50 MO

DIFA-RG

..

..

30

20

10

0

$kl. ge,., ... 7

MNrl•,58

__J .... N .. 100.00

0.00 .50 1.0D 1.50 2.00 2.50

.,l!J ,7,: i? ,.? 2.26 Z.ffi

DIFA-RU

Variabila DIFA-PG prezintli valorile: m=l.6, me = 1.20, o=2.37, o=S.20, b=32.65.

Datele sunt centrate in jurul valorii medii, neomogen distribuite ?i cu o dispersie mare. Curba

este orientate spre stinga ?i leptocurtici.

Variabila DIFA-PU prezintli valorile: m=0.9, me = 0.8, o=0.93, o=3.27, b=lS.46.

Datele sunt centrate in jurul valorii de 0.8 cu o distributie neomogena si o dispersie crescuta.

Curba este inclinatli spre stinga, fiind Jeptocurticli.

Variabila DIFA-RG a inregistrat valorile: m=0.86, me = 0.60, o=J.02, o=l.99,b=5. 71. Datele sunt centrate in jurul valorii medii, neomogen distribuite ?i cu o dispersaremedie. Curba inclinata spre stanga, este leptocurtica,

Variabila DIFA-RU a inregistrat valorile: m=0.58, a=0.78, o=l.20, b=0.44. Datele

sunt grupate in jurul valorii medii, neomogen distribuite ?i cu o dispersare scazuta, Curba este

inclinata spre stanga ?i leptocurtica,

Fig. nr. 62

HISTOGRAME COMPARATIVE PENTRU VARIABILA MNBRTLA LOTURILE

PG, PU, RG 1)1RU

Sid. Dw • .59

Maall •.47

--?---N• 100.00

"'

..

..

..

30

20

10

•

0.00 ,. ... .15 1.00 1.25

Ski. o... .. .3

-·.23

N• 100.00

120

0.00 .50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

MNBRT-PG MNBRT-PU


Ski. Dev• .43

Mun "'.20

... ••-?--··100.000.00 .25 _fiO .75 1.0l 1.25 i.so 1.75 2.00

Sid. Dev• .71

-. ...

---?-?---..,.iN•100.000.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0

MNBRT-RG MNBRT-RU

VarlabUa MNBRT-PG prezintA urmatoarele valori: m=0.47, me=0.35, cr-=0.59,

o=l.83, b=4.54. Datele sunt grupate in jurul valorii de 0.47, distribuite neomogen, cu o

dispersie foarte scazuta. Curba este inclinata spre stanga ?i leptocurtica,

VariabUa MNBRT-PU prezinta urmiitoarele valori: m=0.23, cr-=0.38, o=l.71, b=l.84.

Datele sunt centrate in jurul valorii de 0.2, cu o distributie omogena ?i dispersie scazuta.

Curba inclinata spre stanga, este leptocurticii.

VarlabUa MNBRT-RG prezinta urmatorii parametri: m=0.2, cr-=0.71, o=6.57,

b=52.30, ceea ce semnifica faptul cii datele sunt centrate in jurul valorii medii, distribuite

neomogen, asimetrice ?i dispersie sclizutii. Curba este orientatl! spre stanga, leptocurtica,

Variabila MNBRT-RU prezinta urmatorii parametri: m=0.20, cr-=0.43, o=2.54,b=6. 77, ceea ce semnifica faptul ca datele sunt centrate in jurul valorii medii, distribuite

neomogen, asimetrice ?i cu o dispersie scazuta, Curba este orientata spre stanga si

leptocurtica,

4.3.2. A.naliza stadsticii corelafiona/4

4.8.2.1. Coeftcientul de corela(ie Pearson (r)

Pentru verificarea ipotezelor, am apelat la calculul coeficientului de corelatie Pearson

(r), in urma caruia am obtinut cate un set de valori pentru fiecare sublot in parte .

in

continuare vom lua in discutie doar valorile semnificative pentru sublotul de infractori primaricare au savfulit infractiuni cu un nivel ridicat al periculozitatii sociale (grave)-PG iar pentrucelelalte subloturi ?i loturi din lucrare vom prezenta in anexa nr.4 a lucrarii doar tabelele

centralizatoare cu valorile semnificative (pentru fiecare lot ?i sublot am obtinut in medie un

numar de 120 de corelatii semnificative).Chiar dacii pare o lectura arida am optat to?i pentru prezentarea acestor corelatii

semnificative. In primul rand deoarece este prima analizA corelationala rea1izata pe examinari

efectuate pe populatia romaneasca, In secundar ea vine si explica functionarea corelata, aproape

sinergica a structurii fiziologice. Am descoperit prin aeeasta analizA existenta unui nucleu de

121


variabile ce coreleaza semnificativ la nivelul fiecmri lot ?i sublot. Dinamica reactivitafii unui

subiect examinat prin tehnica poligraf trebuie sa se regaseasca statistic in cadrul acestor modele

corelative .Abaterile evidente in raport cu acestea sugereaza prezenta unui cornportament de

eludare a examinarii sau a unor posibile disfimctionalitati. Tertiar am constatat ca ansamblul

corelatiilor, specifice fiecarui grup indica ?i in acest mod diferente semnificative intre grupurilecercetarii prin chiar dinamica intimA a proceselor fiziologice evaluate.

4.8.1.1. Corela{ii Grupul Prim4lri Grave - PG

• Variabila ARED (amplitudinea reactiei electrodermale) coreleaza semnificativ pozitivcu:

variabila AT AB (amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului brahial), marimea acestei

coeelatii fiind .233, pentru un nivel de incredere a=O.OS, ceea ce inseamn:\ cii cu c&t

amplitudinea reaetiei electrodermale este mai mare, cu atat amplitudinea tensiunii

arteriale - puls brahial este mai mare;

variabila LRED (lungimea reaetiei electrodermale), valoarea acestei corelatii fiind .341,

pentru un Divel de incredere a=0.01, ceea ce insearonil ca cu cat amplitu.dinea reaetieielectrodermale este mai mare, cu •tat lungimea reactiei electrodermale inregistreaziiscoruri mai inalte.

• V ariabila AT AB (amplitu.dinea tensiunii arteriale a pulsului brahial) coreleaza

semnificativ pozitiv cu:

variabila ARED (amplitudinea reactiei electrodermale) avand marimea corelatiei de .233

pentru un Divel de incredere a=O.OS, ceea ce inseamnil cl cu cllt amplitudinea tensiunii

arteriale a pulsului brahial este mai mare, cu atat amplitu.dinea reactiei electrodermale

este mai mare;

- variabila LRED (lungimea reactiei electrodermale), cu o marime a corelapei de .233

pentru un nivel de incredere a=0.05, semnificand faptul ca odatii cu cre?tereaamplitudinii tensiunii arteriale - puls brahial, cre?te ?i lungimea reacfieielectrodermale.

• Variabila ATAD (amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal) coreleazii semnificativ

pozitiv cu:

variabila TRED (durata feaCtiei electrodermale ), cu o mmime a corelapei de .25 I pentruun Divel de mcredere de a=0.05. Prin urmare, cu cllt amplitudinea tensiunii arteriale a

pulsului distal este mai mare, cu atat durata reactiei electrodermale are valori mai

ridicate;- variabila TT AD (durata reacfiei m tensiunea arteriala a pulsului distal), cu o mmiroe

de corelatie de .202 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce semnifica o relatiedirect proportionala intre cele doua variabile: cu cat amplitudinea tensiunii arteriale -

puls distal este mai mare, cu atat ?i durata reacpei in tensiunea arterialii - puls distal

este mai mare.

• V ariabila AT AD (amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal) corelea7A semnificativ

negativ cu:

variabila RR (ritm respirator), marimea acestei corelatii fiind de -.198 pentru un nivel de

mcredere a=0.05. in 95% din cazuri, cu cllt amplitudinea tensiunii arteriale a pulsuluidistal cre;te, cu atat ritmul respirator scade.

122


• Variabila ART (amplitudinea medie a respiratiei toracice) coreleaza semnificativ pozirivcu:

variabila LLRT (lungimea liniei respiratiei toracice), mArimea acestei corelatii fiind de

.490 pentru un nivel de incredere a=0.01, ceea ce inseamrui ca la valori ridicate ale

amplitudinii medii a respiratiei toracice ?i lungimea liniei respiratiei toracice

inregistreaza valori ridicate;

• Variabila ART (amplitudinea medie a respiratiei toraciee) coreleaza semnificativ negativcu:

variabila SOSS (scor OSS), cu o marime a corelatiei de .208 pentru un nivel de incredere

a=0.05, ceca ce inseamnA ca in 95% din cazuri, valorile scazute ale amplitudinii medii a

respiratiei toracice implica valori ridicate ale scorului OSS (negative) §i invers.

• Variabila ARA {amplituclinea medic a respiratiei abdominale) coreleazii semnificativ

pozitiv cu:

- variabila LLRA (lungimea liniei respiratiei abdominale ); marimea acestei corelatii este

de .615 pentru un nivel de mcredere a=0.01, ceea ce inseamna ca cu cat amplitudineamedie a respiratiei abdominale este mai mica ii lungimea liniei respiratiei abdominale

este mai mica;- variabila TT AB (durata reactiei in tensiuoea arteriala a pulsului brahial), cu o marime

a corelatiei de .198 pentru un nivel de incredere a=0.05. Prin urmare, la o crestere a

amplitudinii medii a respiratiei abdominale, corespuode o crestere a duratei reactiei in

tensiunea arteriala a pulsului brahial.

• Variabila ARA (amplitudinea medie a respiratiei abdominale) coreleaza semnificativ

negativcu:- variabila PR (pattemuri reactive) inregistrand o marime a corelatiei de -.306 pentru un

nivel de incredere a=0.01, ceea ce insearona ca valorile scazute ale amplitudinii medii

a respiratiei abdominale implica valori ridicate ale pattemurilor reactive;- variabila RANG (scorul rangului), cu o marime a corelatiei de -.201 pentru a=0.05.

Deci, la valori scazute ale amplitudinii medii a respiratiei abdominale, corespundvalori crescute ale scorului rangului.

• Variabila MNBRT (modificarea nrvelului de bazli in respiratia toracica) coreleaza


- variabila MNBRA (modificarea nivelului de baza in respirana abdominalil), cu o rnarime

a corelatiei de .664 pent:ru un nivel de incredere a=0.01, sugerfuld ca cu cat modificarea

nivelului de baza al respiratiei toracice este mai mare ?i modificarea nivelului de baza in

respiratia abdominal! este mai mare;

- variabila TSTOPRT (durata stopului in respiratia toracica), cu o marime a corelaµei de

.367 pentru un nivel de incredere a=0.01, sugerand ca cu cat modificarea nivelului de

bazil al respirafiei toracice este mai mare, cu at!t ?i durata stopului in respirafia toracica

este mai mare;

- variabila TSTOPRA (durata stopului in respiratia abdominalA), cu o nwime a corelapeide .345 pentru un nivel de incredere a=0.01, ceea ce indica faptul ca cu cat modificarea

nivelului de baz.a al respirafiei toracice este mai mare, cu a.tat durata stopului in respirafiaabdominala este mai mare;

123

Psihoftziotogie criminalistica

variabila RE (respiratia eratica), cu o marime a corelaµei de .283 la un nivel de incredere

CI=0.01, ceea ce presupune ca cu cat modificarea nivelului de baza al respiratiei toracice

mregistreaza valori mai ridicate, cu atat ?i respirapa eratica mregistreaza valori ridicate;variabila REV (acte repetate vollllltar), cu o mArime a corelatiei de .231 pentru un nivel

de incredere a=0.05, insemnilnd ca cu cfil modificarea nivelului de baza al respiratieitoracice este mai mare, cu atat se inregistreaza un numar mai mare de acte repetatevoluntar;variabila DIF A (diferenta de altitudine intre ciclurile respirat.orii), avand o mArime a

corelatiei de .249 la un nivel de incredere a=0.05. In 95% din cazuri, cu cAt modificarea

nivelului de baza al respiratiei toracice inregistreaza valori mai mari, cu atat ?idiferenta de altitudine lntre ciclurile respiratorii este mai mare.

• Variabila MNBRA (modificarea nivelului de ba:zA in respiraµa abdominal.a) coreleaza


variabila MNBRT (modificarea nivelului de baza al respiratiei toracice), cu o marime a

corelatiei de .664 pentru un nivel de incredere a=0.01, sugersnd ca cu cAt modificarea

nivelului de bazll al respirapei abdominale este mai mare ?i modificarea nivelului de baza

in respiratia toracica este mai mare;

variabila TSTOPR (durata stopului in respiratia toracica), cu o marime a corelatiei de

.444 pentru un nivel de lncredere a=0.01, ceea ce semnificA ca cu cAt modificarea

nivelului de baza al respiretiei abdominale este mai mare, cu atilt durata stopului In

respiratia toracica este mai mare;

variabila TSTOP A (durata stopului in respiraµa abdominalli), cu o marime a eorelatiei de

.430 pentru un Divel de ineredere a=0.01. Prin urmare cu cilt modificarea nivelului de

baza al respiratiei abdominale este mai mare, cu atiit :Ji durata stopului in respiraµaabdominala este mai mare;

- variabila REV (acte repelllte voluntar), cu o mArime a corelaµei de .235 la un nivel de

incredere a=0.05, sugerand ca cu cAt modificarea nivelului de batA in respiratiaabdominalii este mai mare, cu atilt cresc actele repetate voluntar;

- variabila DIFA (diferenta de altitudine lntre ciclurile respiratorii), cu o miirime a

corelatiei de .211 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce inseamna cii cu cilt

modificarea nivelului de bazll in respiratia abdominalii este mai mare, cu amt diferenta de

altitudine intre ciclurile respiratorii este mai mare.

• Variabila MNBRA (modificarea nivelului de ba:zA in respiratia abdominala) coreleazli.

semnificativ negativ cu:

- variabila SEXP (scor expert), cu o marime a corelapei de -.213 pentru un Divel de

incredere a=0.05. Deci, cu cAt modificarea nivelului de bazll in respiraµa abdominalii este

mai accentuatli, cu atilt scorul expertului inregistreazAvalori mai scii2ute (mai negative).

• Variabila 1/E (raportul mediu dintre durata inspirafiei ?i durata expirapei) coreleazli.


variabila RR (ritmul respirator), avand o miirime a corelaµei de .404 la un nivel de

incredere a=0.01, ccea ce sugereazli. ca cu cilt raportul dintre durata inspiraµei ?i durata

expirapei este mai mic, cu atiit ?i ritmul respirator este mai diminuat (? invers).

• Variabila 1/E (raportul mediu dintre durata inspiratiei ?i durata expirapei) corele?

semnificativ negativ cu:

124


- variabila TSTOPRT (durata stnpului in respiratia toracica), cu o nwitne a corelatiei de -

.451 pentru un nivel de incredere a=0.01. Deci cu cit mportul dintre durata inspiratiei ?idurata expiratiei inregistreaza valori mai mari, cu at.at dumta stopului in respiratiatoraeica este mai scazuta;

- variabila TSTOPRA (dumta stopului in respiratia abdommala), nwitnea acestei corelatiifiind -.454 la un nivel de incredere a=0.01, sugerind faptul ca la o valoare crescuta a

raportului inspiratie/expiratie, dumta stopului in respiratia abdominals este mai scazuta;variabila RE (respiratia eratica), marimea acestei corelatii fiind -.234 pentru uo nivel de

incredere a=O.Ol, ceea ce inseamnli ell la valori mai marl ale raportuluiinspiratie/expirape, valoarea respiratiei emtice este mai mica.

• Variabila LLRT (lungimea liniei respiratiei toracice) coreleaza semnificativ pozitiv cu:

- variabila ART (amplitudinea medic a respiratiei toracice ), marimea acestei corelatii fiind

de .490 pentru un nivel de incredere a=O.Ol, ceca ce inseamnli ca la valori mari ale

lungimii liniei respiratiei toracice ,i amplitudinea medie a respiratiei toracice

inregistream valori mari;variabila LLRA (lungimea liniei respiratiei abdominale), marimea corelatiei fiind de .258

pentru oo Divel de incredere a=0.01. Prin unnare, cu cat lungimea liniei respiratieitoracice inregistreaz.avalori mai scazute, cu atat scad ?i valorile hmgimii liniei respiratieiabdominale;

- variabila RR (ritmul respirator), cu o marime a corelatiei de .217 la un nivel de iocredere

a=O.O l. Cu cat lungimea liniei respirapei toracice este mai mica, cu atat ritmul respiratoreste mai diminuat;

- variabila SOSS (scorul OSS), avfuld o marime a corelafiei de .208 la un Divel de

incredere a=0.05. in 95% din cazuri, la o lungime a liniei respirapei toracice mai mic, se

inregistreaz.aun scor OSS mai mic (negativ);- variabila MBT (modificari de tipul monoflexie, bitlexie, triflexie), marimea acestei

corelafii fund de .207 pentru un Divel de iocredere a=0.05. Deci, cu cat lungimea liniei

respirafiei toracice este mai mic, cu at.it variabila MBT inregistreaz.a scoruri mai mici.

• Variabila LLRT (lungimea liniei respirafiei toracice) coreleaza semnificativ negativ cu:

- variabila TSTOPI' (durata stopului in respirapa toracica), cu o marime a corelapei de -

.227 pentru un nivel de 111credere a=0.05, lucru ce semnifica faptul ca odata cu scaderea

lungimii liniei respirapei toracice, ?te durata stnpului m respirafia toracica;variabila TSTOPA (durata stopului in respiratia abdominal!), cu o marime a corelatiei de

-.221 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce sugerew ca la o scadere a lungimiiliniei respiratiei toracice se mregistreaz.a o cre?tere a dumtei stnpului in respirafiaabdominala.

• Variabila LLRA (lungimea liniei respiratiei abdominale) coreleaz.a semnificativ pozitivcu:

variabila ARA (amplitudinea medie a respirapei abdominale), mmmea acestei corelatiieste de .615 pentru un nivel de 111credere a=0.01, ceea ce inseamna ca cu cat lungimealiniei respiratiei abdominale este mai mare, cu atat amplitudinea respiratiei abdominale

este mai mare;

variabila LLRT (lungimea liniei respirapei toracice), marimea corelapei fiind de .258

pentru un nivel de incredere a=0.01. Prin unnare, cu cat lungimea liniei respimtieiabdominale mregistre87ii valori mai scazute, cu at.it scad ?i valorile lungimii liniei

respirapei toracice;

125

Psthoftziologie criminalisticd

variabila RR (ritm respirator), cu o mlirime a corelapei de .289 la un Divel de incredere

a=O.O l. Cu cat lungimea liniei respiratiei abdominale este mai mare, cu atat ritmul

respirator este mai mare;

variabila RC (ritm cardiac), avand o marime a corelatiei de .253 la un Divel de incredere

a=0.05. in 95% din cazuri, la o lungime a liniei respiratiei abdomioale mai mica, se

!nregistrea.71\un ritm cardiac mai diminuat.

• Variabila LLRA (lungimea liniei respiratiei abdominale) coreleaza semnificativ negativcu:

variabila TSTOPR (durata stopului in respiratia toracica), cu o mirime a corelatiei de -

.295 pentru un Divel de incredere a=0.01, ceea ce sugereazA ca valorile mici ale lungimiiliniei respiratiei abdominale, determina valori marl ale duratei stopului in respiratiatoracica;variabila TSTOPRA (durata stopului in respiratia abdominali), cu o marime a corelatieide -.298 pentru un Divel de incredere a"'°.01, ceea ce inseamni ca la valori sclizute ale

lungimii liniei respiratiei abdominale, se mregistreaza valori crescute in durata stopuluirespiratiei abdomioale;

- variabila PR (pattemuri reactive), marimea acestei corelatii fond de -.210 la un nivel de

incredere a"'°.05. Prin urmare, cu cat lungimea liniei respiratiei abdominale este mai

mica, cu atat creste valoarea variabilei PR.

• Variabila LRED (lungimea reaetiei electrodermale) coreleaza semnificativ pozitiv cu:

variabila ARED (amplitudinea reactiei electrodermale ), cu o mArime a corelatiei de .341

la un nivel de incredere a"'°.01, care sugereaza ca in 99"/o din cazuri cresterea lungimiireactiei electrodermale este insopta de cresterea amplitudinii reaepei electrodennale;variabila ATAB (amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului brahial). Marimea acestei

corelatii este de .233 pentru un Divel de lncredere a=0.05, semnificand faptul cA, cu cdt

lungimea reactiei electroclermale are valori mai marl, cu atat amplitudinea tensiunii

arteriale a pulsului brahial este mai mare;

variabila RANG (scorul rangului), cu o marime a corelafiei de .333 la un Divel de

incredere a=0.01, semnifica faptul ca la o lungime a reacpei electroclennale mai mare,

scorul rangului este mai mare.

• Variabila LRED (lungimea reacpei electrodermale) coreleaza semnificativ negativ cu:

variabila SOSS (scorul OSS), cu o marime a corelafiei de -.212 pentru un Divel de

incredere a=0.05. Prin urmare, cu cat ?te lungimea reacj:iei electrodermale, cu atat

scade valoarea scorului OSS (este mai negativa).

• Variabila TRED (durata reacpei electrodermale) coreleaz.a semnificativ pozitiv cu:

variabila AT AD (amplitudinea tensil.mii arteriale a pulsului distal), cu o mwime a

corelafiei de .251 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce inseamnA cA cu cat durata

reactiei electtodermale este mai mare, cu ata.t amplitudinea tensiunii arteriale a pulsuluidistal inregistrea7Avalori mai marl;variabila MBT (modificari de tipul monoflexie, biflexie, triflexie), cu o marime a

oorelatiei de .233 pentru un Divel de incredere a"'°.05, ceea ce sugerea7A faptul cA, cu cat

durata reacpei electrodermale este mai mare, cu atat ?te numarul de biflexii.

• V ariabila TT AB (durata reactiei in tensiunea arteriala a pulsului brahial), corelea7.li


126


- variabila ARA (amplitudinea medie a respiratiei abdominale), cu o mruime a corelatieide .198 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce inseamna ca in 95% din cazuri,valorile ridicate ale duratei reactiei in tensiunea arteriala - puls brahial, implica valori

ridicate ale amplitudinii medii a respiratiei toracice;variabila TI AD (durata reaetiei in tensiunea arteriala a pu1su1uidistal), miirimea acestei

corelatii fiind de .229 pentru un nivel de incredere a=0.05. Prin urmare, cu cat durata

reactiei in tensiunea arterials a pulsului brahial este mai mare, cu at.it durata reactiei in

tensiunea arterial.a a pulsului distal inregistrea1A valori mai ridicate.

• V ariabila TI AD (durata reactiei in teosiunea arterial! a pu1su1ui distal) corelea.z1i


variabila ATAD (amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal), cu o marime de

corelatie de .202 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce scmnifica o relatie direct

proportionala intre cele dona variabile: cu cat durata reactiei in tensiunea arteriala -

puls distal este mai mare, cu at.it amplitudinea tensiunii arteriale - puls distal este mai

mare;

- variabila TI AB (durata reactiei in tensiunea arterialli a pulsului brahial), marimea acestei

corelafii fiind .229 pentru un Divel de incredere a=0.05. Prin urmare, cu cat durata

reaetiei in teosiunea arterial.a a pulsului distal este mai mare, cu atat durata reaetiei in

tensiunea arterial.a a pulsului brahial inregist:reazAvalori mai ridicate;- variabila REV (acte repetate voluntar), cu o mllrime a corelatiei de .245 pentru un nivel

de incredere a=0.05. Deci in 95% din cazuri, seoruri ridicate ale duratei tensiunii arteriale

- puls distal sunt insofite de valori crescute ale variabilei REV;variabila MBT (modificihi de tipul monoflexie, biflexie, triflexie ), marimea acestei

corelatii este de .206 la un nivel de incredere a=0.05. Deci, valori mari ale duratei reaetieiin tensiunea arterial.a a pulsului distal determina valori ridicate ale variabilei MBT.

• Variabila RR (ritmul respirator), corelea.z1i semnificativ pozitiv cu:

variabila 1/E (raportul mediu dintre durata inspiratiei ?i durata expiratiei), avand o

miirime a corelafiei de .404 la un nivel de incredere a=O.O 1, ceea ce sugereaz.a ca cu cat

ritmul respirator este mai accentuat, cu atat raportul dintre durata inspirafiei ?i durata

expiratiei este mai mare. Mai precis, cu cat valoarea RR este mai mici, va fi mai micli ?ivaloarea raportului 1/E;

- variabila LLRT Qungimea liniei respifatiei toracice), cu o marime a corelatiei de .217 la

un nivel de !ncredere a=0.05. Cu cat ritmul respirator este mai accentuat., cu at.it

lungimea liniei respirafiei toracice este mai mare;

variabila LLRA (lungimea liniei respirafiei abdominale ), cu o nwi.me a corelafiei de .289

la un nivel de incredere a=0.01, ceea ce semnificli faptul ca Ia valori scazute ale rinnului

respirator, se inregistrea.zlivalori diminuate ?i la lungimea liniei respirafiei abdominale;

- variabila RC (ritmul cardiac), avand o marime a corelapei de .231 la un nivel de

!ncredere a=0.05; aceasta insemnm1d cl cu cat ritmul respirator este mai accentuat cu atat

ritmul cardiac este mai mare.

• Variabila RR (ritm respirator) corelea.za semnificativ negativ cu:

- variabila ATAD (amplitudinea t.ensiunii arteriale a pulsului distal), cu o marime a

corelafiei de -.198 pentru un nivel de incredere a=0.05. Deci, cu cat scade ritmul

respirator, cu atat cre?te amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal;

127

Psihoftziologiecriminaltsttca

variabila TSTOPR (durata stopului in respiratia toracica), marimea corelatiei fiind -.594

la un nivel de incredere a=0.01. Prin urmare, in 99% din cazuri, valori mici ale ritmului

respirator sunt insotite de valori mai mari ale duratei stopului in respiraria toracica;variabila TSTOPRA (durata stopului respirator abdominal) cu o marime a corelatiei de -

.594 pentru un nivel de incredere a=0.01. Deci, pentru o valoare scAzut! a ritmului

respirator se lnregistreaza o valoare crescuta a duratei stopului respirator abdominal;variabila RE (respiratia eratica) avind marimea corelatiei de -.159 pentru un nivel de

incredere a=0.05, ceea ce semnificA faptul cA la o scadere a valorii ritmului respiratorcorespunde o crestere a valorii respiratiei eratice;variabila REV (acte repetate voluntar), marimea corelatiei fiind de -.204 la un nivel de

incredere a=0.05. Lao scadere a ritmului respirator se inregistreaza o cre$fere a valorii

variabilei REV;variabila TDIF A (durata diferentei de altitudine ), cu o marime a corelafiei de -.205 pentruun nivel de incredere a=0.05, ceea ce sugereaza ca cu cat scade valoarea ritmului

respirator, cu atat creste durata diferentei de altitudine.

• Variabila RC (ritm cardiac) coreleaza semnificativ pozitiv cu:

variabila LLRA (Jungimea liniei respiratiei abdominale) cu o marime a corelatie! de .253

Ia un Divel de incredere a=0.05, ceea ce sugereaza ca cu cat valoarea ritmului cardiac este

mai mica, cu at.it Iungimea liniei respiratiei abdominale este mai mica;variabila RR (ritm respirator), marimea corelatiei fiind de .231 pentru un nivel de

incredere a=0.05. Cele doull variabile se aflA in raport direct: cu cat creste ritmul cardiac,cu atat creste ?i ritmul respirator sau cu cat scade ritmul respirator cu at/it scade ii ritmul

cardiac.

• V ariabila RC (ritm cardiac) coreleaza semnificativ negativ cu:

variabila TSTOPR (durata stopului in respiratia toracica) avfind marimea corelatiei de -

.225 la un nivel de incredere a=0.05, ceea ce semnifica faptul ca cu ciit creste ritmul

cardiac, cu atat scade durata stopului in respirafia toracica;variabila TSTOPRA (durata stopului in respirafia abdominalll) cu o mllrime a corelaµeide -.234 pentru un nivel de incredere a=0.05. Adie! in 95% din cazuri, valorile crescute

ale ritmului respirator corespund unor valori scazute ale duratei stopului in respiraµaabdominala;variabila EDA (valoarea medie a reacµei electrodermale), mArimea acestei corelatii fiind

de -.271 la un nivel de incredere a=0.01. Cele douA mllrimi se afla in raport invers

proportional: cu cat ?te ritmul cardiac, cu atiit scade valoarea medie a reacµeielectrodermale.

• Variabila TSTOPR (durata stopului in respiraµa toracica), corelea7A semnificativ pozuivcu:

variabila MNBRT (modificarea nivelului de bazA in respiraµa toracicA), cu o mllrime a

corelaµei de .367 pentru un nivel de incredere a=O.O I, sugeriind ca cu cit durata stopuluiin respirafia toracica este mai mare, cu atat ?i modificarea nivelului de ba2i\ al respiraµeitoracice este mai mare;

variabila MNBRA (modificarea nivelului de baza in respiraµa abdomina!A), cu o marime

a corelafiei de .444 pentru un nivel de incredere a=0.01, ceea ce semnificii ca cu cat

durata stopului in respiratia toracica este mai mare, cu atilt modificarea nivelului de bu.a

al respirapei abdominale este mai mare;

128


- variabila TSTOPRA (durata stopului in respiratia abdominala), marimea acestei corelatiifiind de .995 pentru un nivel de incredere a=O.O I. Cele doua variabile sunt in raportdirect cu clit creste dw:ata stopului in respiratia toraciea, cu atiit creste ?i durata stopuluiin respiratia abdominall!;

- variabila RE (respiratia eratica), cu o marime a eorelanei de .303 la un nivel de incredere

a=O.O I. Deci in 99% din cazari o cr?tere a duratei stopului in respiratia toraeica, duce la

o crestere a valorii respiratiei eratice;- variabila REV (acte repetate voluntar), cu o marime a corelatiei de .262 pentru un nivel

de incredere a=0.01, ceea ce sugereaza ca cu cit ctqte dw:ata stopului respirator toracic,

cu atat variabila REV inregistreaz.ll scoruri ridicate;• variabila PR (patternuri reactive), mlirimea acestei corelatii fiind de .308 la un nivel de

incredere a=O.O 1. Prin unnare cu cat durata stopului respirator toracic este mai mare, cu

atit valoarea variabilei PR este mai mare.

• Variabila TSTOPR (durata stopului in respiratia toracica) coreleaza semnificativ negativcu:

• variabila 1/E (raportul rnediu dintre durata inspiratiei ?i durata expiratiei), cu o marime a

corelatiei de -.451 pentru un nivel de incredere a=0.01, ceea ce tnseamna ca cu cat durata

stopului in respiratia toracica este mai mare, cu atiit raportul inspirapelexpirape este mai

rmc;

- variabila LLRT (lungimea Jiniei respiratiei toracice), avand ml!rirnea corelstiei de -.227

la un nivel de incredere a=0.05. Acest fapt sugereaza ca, cu cat creste durata stopului

respiratiei toraciee, cu atit scade lungirnea liniei respiratiei toracice;- variabila LLRA (lungirnea liniei respiratiei abdorninale ), rnArimea corelatiei fiind de -

.295 pentru un Divel de incredere a=0.01. La o crestere a duratei stopului respiratieitoracice, se inregistreaza scoruri mici ale lungimii Jiniei respirafiei abdorninale;variabila RR (ritrn respirator), cu o marime a corelatiei de -.594 la un nivel de incredere

a=0.01, ceea ce semnifica faptul ca la valori crescute ale duratei stopului respiratieitoracice se inregistreaza valori scazute ate ritmului respirator;variabila RC (ritm cardiac), awnd o marime a corelatiei de -.225 pentru un nivel de

incredere a=0.05, aceasta sugerand ca cu cat ?te durata stopului respirafiei toracice, cu

atat scade ritmul cardiac.

• Variabila TSTOPRA (durata stopului In respiratia abdorninala) coreleaza semnificativ

pozitiv cu:

variabila MNBRT (modificarea nivelului de baz.a in respiratia toracica), marimea acestei

corelatii fiind de .345 pentru un nivel de lncredere a=0.01, ceea ce semnifica faptul ca cu

cdt ?te durata stopului in respirapa abdorninalA, cu atat modificarea nivelului de baza

in respirafia toracica este mai mare;

variabila MNBRA (modificarea oivelului de bazA in respirafia abdorninala), cu o nwime

a corelafiei de .430 la un nivel de incredere a=0.01. Deci, in 99% din cazuri, valorile

crescute ale duratei stopului in respirafia abdominalll sunt insopte de valori crescute ale

variabilei MNBRA;- variabila TSTOPRT (durata stopului in respirafia toracica), marimea acestei corelatii

fiind de .995 pentru un nivel de incredere a=O.O I. Cele doua variabile sunt direct

proporfionale: c?terea duratei stopului in respiratia abdomina)ll duce la cre?erea duratei

stopului respirafiei toracice;

129

Psihof,ziologiecriminalistica

- variabila RE (respiratia eratica), cu o mfuime a corelatiei de .300 pentru un nivel de

incredere a=0.01. Adica, cu ciit creste durata stopului in respiratia abdominala, cu amt

valoarea respiratiei eratice inregistreazi scoruri mai mari;- variabila REV (acte repetate voluntar), avand mil.rimea corelatiei de .249 la un Divel de

incredere a=0.05. La o valoare pozitiva a variabilei TSTOPA corespunde o valoare

pozitivil. a actelor repetate voluntar;variabila PR (pattemuri reactive), cu o mmime a corelatiei de .303 pentru un nivel de

incredere a=O.O l, ceea ce sugereaza ca cu ciit creste durata stopului respiratieiabdominale, cu atat creste ?i valoarea variabilei PR.

• Variabila TSTOPRA (durata stopului in respiratia abdominalil.) coreleaza semnificativ

negativcu:- variabila I/E (raportul mediu dintre durata inspirapei ¥i durata expirapei), cu o marime a

corelatiei de -.454 pentm un nivel de incredere a=O.O I, ceea ce sugereaza faptul cil. cu cit

creste durata stopului respirapei abdominale, cu atat scade raportul dintre inspiratie siexpiratie;

- variabila LLRT (lungimea liniei respiratiei toracice ), marimea acestei corelatii fiind de -

.221 la un nivel de mcredere a=0.05. Deci valorile crescute ale duratei stopului in

respiratia abdominals sunt insotite de valori scazute ale lungimii liniei respiratieitoracice;variabila LLRA (lungimea liniei respiratiei abdominale ), av ind o mil.rime a corelatiei de -

.298 pentru un nivel de incredere ll=0.01. Prin unruu:e, in 99%, din cazuri, o crestere a

duratei stopului respirapei abdominale este insoptil. de o lungime scazutli a liniei

respiratiei abdominale;variabila RR (ritm respirator), cu o mil.rime a corelatiei de -.594 pentru un Divel de

incredere a=0.01. Aceasta insemnii ca cu ciit creste durata stopului fn respiratiaabdominals, cu amt scade ritmul respirator;

- variabila RC (ritm cardiac), marimea acestei corelatii fiind de -.234 la un nivel de

incredere a=O.O I. Deci cele doua variabile sunt invers proporfionale: cre?terea duratei

stopului respirafiei abdominale determinli scliderea ritmului cardiac.

• Variabila RE (respirajia eratica) coreleazii semnificativ pozitiv cu:

variabila MNBRT (modificarea nivelului de barA in respirajia toracicil.), cu o mil.rime a

corelafiei de .283 pentru un nivel de incredere a=0.01, ceea ce semnifica faptul ell cu cat

?te respirajia eratica, cu atit modificarea nivelului de barA in respirajia t.oracica este

maimare;variabila TSTOPR (durata stopului in respirajia toracicli), mil.rimea acestei corehqii fiind

de .303 la un nivel de incredere a=0.01. C?terea respirafiei eratice este insotitli de

cre?terea stopului respiraJiei t.oracice;variabila TSTOPA (durata stopului in respirajia abdominalA), cu o mil.rime a corelafiei de

.300 la un nivel de incredere ll=0.01, ceea ce sugereaz.ii ca cu ciit variabila RE

inregistreazA scoruri mai ridicate, cu atit ?i variabila TSTOP A inregistreaza scoruri mai

ridicate;variabila DIF A (diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii), mil.rimea acestei

corelajii fiind de .208 la un nivel de incredere a=0.05. Prin unnare, cu ciit respiratiaeratica este mai accentuate., cu atat diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii este

maimare.

• Variabila RE (respiraJia eratica) coreleazli semnificativ negativ cu:

130


variabila IR (raportul mediu dintre durata inspiratiei ?i durata expiratiei), cu o marime a

corelatiei de -.234 pentru un nivel de incredere a:,().05, ceea ce semnifica faptul ca cu cat

valoarea respiratiei eratice este mai mare, cu attit valoarea raportului inspiratie/expiratieeste mai mica.

• Variabila REV (acte repetate voluntar), coreleaza semnificativ pozitiv cu:

- variabila MNBRT (modificarea nivelului de baza in respiratia toracica), cu o marime a

corelatiei de .231 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce semnifica faptul ca cu cat

actele repetate vohmtar inregistreaza valori mai marl, cu attit §i modifiearea nivelului de

baza in respiratia toracica inregistreaz.a valori mai marl;- variabila MNBRA (valoarea nivelului de baza in respiratia abdominala), marimea acestei

corelatii fiind de .235 pentru un Divel de incredere a=0.05, ceea ce inseamna ca valoarea

crescAtoare a variabilei REV este direct proportionali cu valoarea crescatoare a variabilei

MNBRA;- variabila TT AD (durata reactiei in tensiunea arteriala a pulsului distal), avand o marime a

corelatii de .245 pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce inseamna ca in 95% din

cazuri la o creseere a variabilei REV, creste ?i variabila TIAD;- variabila TSTOPR (durata stopului in respirapa toracica), cu o marime a corelatiei de

.262 pentru un nivel de incredere a=0.01. Aceasta inseamna ca la valori ridicate ale

actelor repetate voluntar se inregistreaza o crestere a duratei stopului in respiratiatoracica;variabila TSTOPA (durata stopului in respiratia abdominala), marimea acestei corelatiifilnd de .249 penlru un Divel de incredere a"'().05. Deci, cu c!t actele repetate voluntar

sunt mai numeroase, cu atit ?i durata stopului respiratiei abdominale inregistreaz.a valori

mai marl.

• Variabila REV (acte repetate voluntar), coreleaz.A semnificativ negativ cu:

- Variabila RR (ritm respirator), cu o marime a corelatiei de -.204 pentru un nivel de

incredere a--0.05. In 95% din cazuri cu cAt c?te nunwul actelor repetate voluntar, cu

amt scade rittnul respirator.

• Variabila PR (patternuri reactive) coreleaza semnificativ pozitiv cu:

- variabila TSTOPR (durata stopului in respiraµa toracica) avand o marime a corelatiei de

.308 la un nivel de incredere a--0.01. Prin urmare, cu cat pattemurile reactive

inregistreaza valori mai marl, cu atit durata stopului respirapei toracice este mai mare;

- variabila TSTOPA (durata stopului in respiratia abdomioali'i) avand marimea corelatiei de

.303 peotru un nivel de incredere o.--0.01. La valori pozitive ale variabilei PR corespundvalori pozitive ale variabilei TSTOPA;

- variabila TDIFA (durata diferentei de altitudine), avaod mlirimea corelatiei de .213 la un

nivel de incredere a--0.05, sugerand cA cu cAt variabila PR cre?te, cu atat ?te ?i durata

diferentei de altitudine.

• V ariabila PR (patternuri reactive) coreleazA semnificativ negativ cu:

- variabila ARA (amplitudinea medie a respiratiei abdominale), cu o marime a corelafieide -.306 pentru un Divel de incredere a=0.01, ceea ce sugereazA cu dt variabila PR

inregistreaza valori mai mari, cu atit amplitudinea medie a respiratiei abdominale scade;- variabila LLRA (lungimea liniei respirafiei abdominale ), marimea acestei corelatii fiind

de -.210 pentru unnivel de incredere a"'°.05. In 95% din cazuri, la o cre?tere a numruului

patternurilor reactive, scade lungimea liniei respiratiei abdominale.

131


• Variabila EDA (valoarea medie a reactiei electrodermale) coreleaza sernnificativ negativcu:

variabila RC (ritm cardiac), cu o mlirime a corelatiei de -.271 pentru un nivel de

incredere a=0.01, sugerind ca la o scadere a valorii medii a reactiei electrodermale se

inregistreaz.iio crestere a ritmului cardiac.

• Variabila SEXP (scor expert) coreleaza semnificativ pozitiv cu:

variabila SOSS (scorul OSS), pentru o mlirime a corelatiei de .452 la nivelul de incredere

a=0.01. Cu cat scorul expertuJui este mai mare, cu atat ?i scorul OSS este mai mare (invaloarea absoluta).

• Variabila SEXP (scor expert) coreleaza semnificativ negativ cu:

- variabila MNBRA (modificarea nivelului de baz.a in respiratia abdominala), mlirimea

acestei corelatii fiind de -.213 la un nivel de incredere a=0.05. Cu cat scorul expertuluieste mai crescut (in valoare absoluta), cu atat modificarea nivelului de baza in respiratiaabdominals este mai mare;

- variabila RANG (scorul rangului), mlirimea acestei corelatii fiind de -.538 la un nivel de

incredere a=0.01. Acest Jucru sugereaza faptul ca la o valoare negativli a variabilei SEXP

se inregistreaza o valoare pozitiva a scorului rangului.

• Variabila SOSS (scorul OSS) coreleazli semnificativ pozitiv cu:

variabila ART (amplitudinea medie a respiratiei toracice), mlirimea acestei corelatii fiind

de .208 pen1ru un Divel de incredere a=0.05. Prin unnare, cu cat scorul OSS are valori

mai crescute (in valoare absoluta), cu atat amplitudinea medie a respiraµei toracice este

mare;

variabila LLRT (lungimea liniei respiratiei toracice), cu o mlirime a corelatiei de .208

pentru un nivel de ineredere a=0.05, ceea ce semnifica faptul ca cu dit scorul OSS este

mai mare, cu atat lungimea liniei respirafiei toracice este mai mare;

- variabila SEXP (scor expert), marimea acestei corelatii fiind de .452 pentru un nivel de

mcredere a=O.O l, sugedlnd cli la o sclidere a scorului OSS se inregistreaz.a o scadere a

scorului expertului (in valoare absolutA).

• V ariabila SOSS (scorul OS$) coreleazli semnificativ negativ cu:

variabila LRED (lungimea reacfiei electrodermale), cu o marime a corelatiei de -.212

pentru un nivel de incredere a=0.05, ceea ce semnifica faptul ca la o valoare negativa a

scorului OSS, corespunde o valoare pozitivli a lungimii reaqiei electrodermale. Mai

mult, cu cat este mai negativa valoarea scorului, cu atat este mai mare, pozitivli, valoarea

LRED;variabila RANG (scorul rangului), cu o marime a corelatiei de -.502, la un nivel de

incredere a=O.O l. Prin urmare, cu cat este mai negativ scorul OSS, cu at!t ere? scorul

rangului.

• Variabila RANG (scorul rangului) coreleaz! semnificativ pozitiv cu:

- variabila LRED (lungimea reactiei electrodermale), avlind o marime a corelapei de .333

pentru un nivel de l1lCredere a=0.01, semnificiind faptul ca o valoare pozitivli a scorului

rangului corespunde unei valori pozitive a lungimii reaqiei eleclrodennale.

• Variabila RANG (scorul rangului), coreleazli semnificativ negativ cu:

132


variabila ARA (amplitudinea medie a respiratiei abdominale), avand marimea corelatieide -.201 pentru un nivel de in<:redere a""().05. in 95% din cazuri, cu cilt scorul ranguluiinregism:am o valoare mai mare, cu atat amplitudinea medie a respiratiei abdominale

inregism:am o valoare mai mica;variabila SEXP (scor expert), marimea acestei corelatii fiind de -.538 la un nivel de

incredere a=0.01. Aces! lucru sugereaza faptul ca la o valoare pozitiva a scorului

rangului se inregistreaz.Ao valoare negativa a variabilei scor expert;variabila SOSS (scor OSS), cu o miirime a corelatiei de -.502, la un nivel de incredere

a=0.01. Prin urmare, cu cat ereste scorul rangului, cu atat scade scorul OSS (este

negativ).

• Variabila MBT (modificari de tipul monoflexie, biflexie, triflexie), coreleaza


variabila LLRT (lungimea Iiniei respiratiei toracice), marimea acestei corelatii fiind de

.207 la un nivel de incredere a""().05. Prin urmare, cu cat? valoarea variabilei MBT,

cu .dt creste ?i lungimea liniei respiratiei toracice;variabila TRED (durata reactiei electrodermale), avmd miirimea corelatiei de .233 pentru

un nivel de incredere a=0.05, ceea ce presupune ca la o valoare pozitiva crescuta a

variabilei MBT, corespunde tot o valoare pozitiva crescuta a duratei reactieielectroclermale;

- variabila 1T AD (durata reactiei in tensiunea arteriala a pulsului distal), cu o marimea a

corelatiei de .206 pentru un nivel de incredere a=0.05. in 95% din cazuri, cu cat numarul

modificarilor de tipul monoflexie, biflexie, triflexie este mai mare, cu at.at durata reaetieiin teosiunea arteriala a pulsului distal este mai mare.

• Variabila DIFA (diferenta de altitudine tntre ciclurile respiratorii), coreleaza semnificativ

pozitiv cu:

variabila MNBRT (modificarea nivelului de baza in respiratia toracica), avand o marime

a corelatiei de .249 pennu un nivel de incredere a=0.05, ceea ce semnifica faptul ca cu

cat diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii este mai mare, cu atat modificarea

nivelului de bu.a in respiraµa toracica este mai mare;

variabila MNBRA (modificarea nivelului de baza in respiraµa abdominala), cu o milrime

a corelatiei de .211 pentru un nivel de incredere a=0.05, sugerand ca la o valoare pozitivaa diferentei de altitudine intre ciclurile respiratorii, corespunde o valoare pozitiva a

variabilei MNBRA;variabila RE (respiraµa eratica), avand o ma.rime a corelatiei de .208 pentru un nivel de

incredere a""().05. Acest lucru sugerand ca cele douii variabile sunt direct proportionate:cu cat variabila DIF A inregistreaza valori mai mari, cu atilt ,i variabila RE inregistreazavalori mai mari.

• Variabila TDIFA (durata diferen}ei de altitudine), corelea?A semnificativ poziriv cu:

variabila PR (pattemuri reactive), avand marimea corelatiei de .213 la \Ul Divel de

incredere a=0.05. Acest lucru sugereaza cii cu cat durata diferen}ei de altitudine cre?te, cu

atat variabila patternuri reactive inregistreazll scoruri mai mari.

• V ariabila TD IF A (durata diferentei de altitudine ), coreleazA semnificativ negativ cu:

- variabila RR (ritm respirator), marimea acestei corelafii fiind de -.205 pentru un nivel de

incredere a=0.05, ceea ce inseamnii cii cele douii variabile sunt intr-o relape invers

133

Psihofiziologiecriminaltstica

proportioaala. valorile ridicate ale duratei diferentei de altitudine sunt insofite de valori

scazute ale ritmului respirator.

4.8.3. Ana/iza statisticii pe lxna testului T pentru qantioane independente

4.8.3.1. Predicfia r(!'l.14/tatelor testului T

Pentru verificarea ipot.ezelor prezentei l.ucrari am apelat la Testul T pentru esantioaneindependente. Acest instrument statistic este utilizat pentru a stabili daca o variabila difera

statistic in cadrul a doua grupuri independente. Inainte de a analiza valorile obfinute in urma

testului T, este normal sa realiziim un tablou al tendintelor firesti de reactivitate

psihofiziologica pentru tiecare variabila, in mod statistic, testul T indica, III primul raitd,prezenta sau absenta unor difereate semnificative. In secundar, in predictiile realizate,valoarea pozuiva sau negativa atribuita acestora a indicat o valoare mai ridicata, respectiv mai

scazuta a mediilor apartinand primelor grupuri comparate. Nu intotdeauna o valoare mai

insemnata a mediei primului grup comparat a reprezentat ?i o crestere a reactivitatii. Pentru

redarea fidela a fenomenului fiziologic, precum ?i pentru demonstrarea ipotezelor am utilizat

?i acest mod secund de interpretare.

4.8.3.1.1. J/oriabile/e ce repre;intii Reoefia Elecrodennfllii

Acest grup de variabile este constituit din: amplitudinea reactiei eleotrodermale -

ARED; lungimea reactiei electrodermale - LRED; durata reactiei electrodennale - TRED;modificari de tipul monoflexie, biflexie triflexie - MBT; valoarea medie a reactieielectrodennale, mAsurata in ohmi - EDA.

l. Amplitudinea Reactiei Electrodermale -ARED. Aceasta variabila are tendinta de a

creste in conditiile activarii SNS III cazul unui comportament simulat. Suntem de parere ca

pentru ARED valoarea coeficientului T trebuie sa fie semnificativa atunci cand comparamsubiectii ce aparfin grupului de primari cu subiecJi care aparfin grupului de recidiv?ti (P-R,PU-RU, PG-RG). De asemenea, expectanfele noastre swit in sensul in care subiectii care

apartin grupurilor de infractori care au sav?it infractiuni grave in comparafie cu cei care au

sav?it infracfiuni ?are sa prezinte un coeficient T semnificativ (G-U, PG-PU, RG-RU).2. Lungimea Reacfiei Electrodermale - LRED are tendinfa de a ?te in conditiile

c?terii amplitudinii reac1iei electrodermale ca o consecinfi a starii de aroussal. in aceste

imprejurari, in baza ipotezelor ne ?teptam ca valoarea testului T la aceasta variabila pentru

comparatiile dintre grupurile de infractori primari ?i cei recidivi?ti sa fie in favoarea primelorgrupuri, (P-R, PU-RU, PG-RG). Acel?i tip de rezultat se ?teapta ?i in cazul in care swit

comparate statistic valorile pentru aceasta variabi!A, in cazul grupurilor de infractori care au

sav?it infracJiuni grave cu cei care au sav?it infractiuni ?are (G-U, PG-PU, RG-RU).3. A treia variabila a acestui grup, ?i anume, Modiflcarile de Tipul Monoflexie,

Bijlexie, Trijlexie - MBT, swit apreciate ca fiind indicatori serio§i de minciuna. in urma

examinar:ilor efectuate am constat ca reactivitatea poligraf la nivelul traseului electrodermal

,se materializeaza, de cele mai multe ori, in curbe. Acestea sunt de forma wiui ,.deget al

monii'.ssau de forma unor valuri cu doua sau mai multe inflexiuni. Aparifia unei curbe indica

o hidratare a pielii sub influenfa sistemului nervos simpatic. Tendinfele de revenire la nivelul

8 Krapohl, Dooald; Shirley Sturm • ''Terminology "'- for the S<ieoce of paychophisiological detection of deception", American

Polygraph Asocimi? Chau.aoog,. Tennessee, 1997. pg.23

134


tonic, asa cum am mai aratat, indica intrarea in functiune a doua mecanisme: reabsorbtiapasiva ?i reabsorbtia activa care au rolul de a reface echilibrul homeostatic. Consecintele unei

noi hidratari ca urmare a unei noi descarcari adrenalinice genereaza alte inflexiuni in cadrul

aceleasi reactii, Reactia electrodermala, in acest caz, se materializeazli sub forma a doua sau

mai multe cocoase, flexii. 0 stare de activare manta genereaza un numar crescut de inflexiuni,

Ne asteptam ca la aceasta variabila, pentru comparatiile dintre grupurile de infractori primarisi cei recidivisti, valoarea testului T sA fie in favoarea primelor grupuri (P·R, PU-RU, PG

RG). Acelasi tip de rezultat se asteapta ?i in cazul in care sunt comparate statistic valorile

pentru aceasti variabila, in cazul grupurilor de infractori care au saviulit infractiuni grave cu

cei care au silviulit infracpuni cu un nivel al perieulozitatii sociale scazut (G-U, PG-PU, RG

RU).4. Ultima variabila a acestui grup o reprezinta Valoarea medie a reactiei

electrodermale (rezistenta electroctrodermaliiJ, miisuratii in kohmi -RED9• Cu cat starea de

activare psihofiziologica este mai crescuta cu atdt nivelul de hidratare al epidermei este mai

ridicat, iar nivelul rezistentei electrice a pielii trebuie sA fie mai scazut, Ne asteptam ca la

aceasta variabila, pentru comparatiile dintre grupurile de infractori primari ?i cei recidivisti,valoarea testului T sil fie in favoarea grupurilor secunde (P-R, PU-RU, PG-RG). Acelasi tip de

rezultat se ?teaptA ?i tn cazul in care sunt comparate statistic valorile pentru aceasta variabilii

• RED, in cazul grupurilor de infractori care au sav?it infractiuni grave cu cei care au

saviulit infracfiuni usoare (G-U, PG-PU, RG-RU).

4.8.!J.I.2. Jlariabilele ce repredntli reaqia cardiovascRlarli

1. Amplitudinea Tensiuni Arteriale a Pusu/ui Brahial # Distal - ATB ,i ATD. inmanifestarea unui comportament simulat, ? cum am aratat anterior, are 1oc o cre?tere a

amplitudinii reacfie in tensiunea arterialll. in aceste conditii, in baza ipotezelor, ne ?teptam ca

valoarea testului T la aceste variabile pentru comparafiile dintre grupurile de infractori primari?i cei recidivi?ti sii fie in favoarea primelor grupuri (P·R, PU-RU, PG-RG). Acela?i tip de

9 Rezlstenta electrid este o marime fizi<:4 prin care se exprimA proprietatea unui conductor electric de a se

opune trecerii prin el a curentului electric. Unitatea de mAsura a rezistentei electrice, in SI, este ohm-ul, notat cu

!l. Pentru un conductor omogen, valoarea rezistentei este :

lR=p· -

s

unde:

• p este rezistivitatea materialului din care este !lieut conductorul, mAsurali in ohm · metro;• I este lungimea conductorului, m!surali in metri;• S este secfiunea transversaUi a conductorului, mAsuratll In metri pMrafi;

lntr-un circuit electric, valoarea rezistentei se calculeau cu ajutorul legii Jui Ohm, fiind egalll cu raportul dintretensiunea U aplicatllla bornele sursei ;i intensitatea I a curentului care ci.rculll prin conductor.

lIR=-

I

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezisten%C5%A3%C4%83_

electric%C4%83"

135


rezultat se asteapta ?i in cazul in care sunt comparate statistic valorile pentru aceasta variabila

in cazul grupurilor de infractori care au sliv?it infractiuni grave cu cei care au sllv?itinfractiuni usoare (G-U, PG-PU, RG-RU).

2. Asociate variabilelor anterioare avem variabilele: Durata Tensiunii Arteriole a

Pulsului Brahial • TTAB ?i Durata Tensiunii Arteriole a Pulsului Distal - ITAD. Durata

reactiilor inregistrate de cele douli canale se face din momentul raspunsului pruia in momentul

de maxima amplitudine. Din punct de vedere statistic ne asteptam ca valorile coeficientului

testului T, sa fie pentru aceste variabile, atunci cand comparam grupurile de infractori primaricu cei recidivisti (P-R, PU-RU, PG-RG) in favoarea primelor grupuri. Ace?i tip de rezultat

se ?teapta ?i in cazul in care sunt comparate statistic valorile pentru aceste variabile in cazul

grupurilor de infractori care au siivaqit infractiuni grave cu cei care au shv?it mfractiuniusoare (G·U, PG-PU, RG-RU).

3. Variabila Ritm Cardiac este o valoare care indica numarul de contractii ?i destinderi

ale inimii pe o anumita unitate de timp (min.). Fiecare contractw:a si destindere realizeaza

'impreunll o blitaie a inimii, La adultul sanatos ?i tanfi.r numarul de blltAi este cuprins intre 60-

80 de batai/min. 0 crestere a gradului de activare genereaza o crestere a ritmului cardiac.

Ne asteptam ca la aceasta variabila, pentru comparatiile dintre grupurile de infractori

primari ?i cei recidivisti, valoarea testului T sli fie in favoarea primelor grupuri (P-R, PU-RU,PG-RG). Acelasi tip de rezultat este expectat i,i in cazul in care sunt comparate statistic

valorile pentru aceasta variabila - RC, in cazul grupurilor de inftactori care au sav?itinfractiuni grave cu cei care au sav?it infractiuni usoare (G-U, PG-PU, RG-RU).

4.8.3.1.3 Variabilele ce reprn,intii Respirapa

1. Amplitudinea Medie a Respirafiei Abdomina/e §i Toracice - ARA ?i ART. La

nivelul acestor douli variabile, in traseele diagramelor poligraf reglisim, ?a cum am prezentatin prima parte a lucrfi.rii, o serie de modificari fiziologice. in aceast! categoric am puteaincadra: apneeea, modificarile in trepte crescatoare sau descresclitoare, stopul respirator.Modificarile in trepte sunt cuantificate de variabila diferenµ de altitudine - DIFA sau

variabila respiratia eratica - RE, stopul respirator toracic ?i abdominal sunt cuantificate de

TSTOPRT ?i TSTOPRA. Acestei variabile ii va corespunde, ? cum arat! ?i titlul, valoarea

reala a amplitudinii medii a respirapei toracice ?i abdominale regasite printr·o respiratienonnala, regulatii, o apnee - sau o hiperventilare. Tendinta cea mai des intfilnita este de

diminuare a amplitudinii ciclurilor respiratorii. Cu clit starea de activare a segmentuluirespirator este mai mare cu atat probabilitatea aparipei unor modificari fiziologice in traseul

respirator in sensul inregistrarii unor apnei este mai mare. V ariatiile acestei variabile trebuie

analizate in corelatie cu modificarile ce apar in variabila DIF A. 0 valoare crescut! a acestui

indicator arata ca tendinta reactivitatii psihofiziologice nu este in seosul diminullrii ART, ci in

sensul creii!erii acestei ultime variabile. Din punct de vedere statistic, ne ?teptii.m ca valorile

coeficientului testului T sa fie ori negative pentru aceasta variabilli, atunci clind comparamgrupurile de infractori primari ?i cei recidivi?ti (P-R, PU-RU, PG-RG), (acest aspect indiclind

de fapt o amplitudine medie mai mare a respiratiei in cazul grnpurilor de infractori recidiv?ti)?i, in acest caz trebuie sa obtinem corelativ valori foarte mari ?i la variabila TSTOPRT; fie

valorile testului T sii fie pozitive, ?i atunci sii obtinem corelativ valori ridicate la variabila

DIFA. Acel?i tip de rezultate se ?teapta ?i in cazul in care sunt comparate statistic valorile

pentru aceasta variabilli in cazul grupurilor de infractori care au siiv?it infractiuni grave cu

cei care au sliv?it infractiuni ?oare (G-U, PG-PU, RG-RU).

136

Diferen(e de reactivitate

2. Variabilele Durata Stopului Respirator in Respiratia Toracica st Abdominala -

TSTOPR ?i TSTOPA. 0 diminuare totala a ciclului respirator pe un interval de timp de

minim 5 secunde indica prezenta unui stop respirator. Lungimea cea mai des intfilnitii este de

aproximativ 10 secunde. in situatiile in care lungimea acestui interval se mareste peste 15-20

secunde, asistiim la o interventie constienta ?i voluntara in functionarea eiclurilor respiratorii.De aceea apreciem ca o valoare a stopului respirator de pana la 15 secunde este o consecinta a

unui comportament indus de ramura simpatica, iar o valoare peste aceasta cifra este o

tentativli de eludare a examinarii.

Din punct de vedere statistic ne ?teptam ca valorile coeficientului testului T, sa fie

semnificative pentru aceste variabile atunci cand comparam grupurile de infractori primari cu

cei recidivisti (P-R, PU-RU, PG-RG). Acelasi tip de rezultat se ?teapta ?i in cazul in care

sunt comparate statistic valorile pentru aceastA variabila in cazul grupurilor de infractori care

au sav?it infractiuni grave cu cei care au sliv?it infractiuni usoare (G-U, PG-PU, RG-RU).

3. Modificarea Nivelului de Bazii al Respiratiei Abdominale fi Toracice - MNBRT ?iMNBRA. Practica a demonstrat ca in traseele respiratorii ale subiectilor nesinceri apar deseori

modificari in linia de baza. Prin linia de baza tntelegem linia imaginara ce uneste puncteleinferioare de trecere de la activitatea de expiratie la cea de inspiratie. Aceasta linie are, de cele

mai multe ori, forma unui arc de cerc sau a unei linii ascendente. Amplitudinea acestor

modificari cu cat este mai mare cu atiit indica un nivel mai ridicat al tensiunii emotionale. Ne

asteptam ca valorile testului T pentru aceasta variabila in ceea ce priveste comparatiile dintre

subieetii care apartin grupurilor de infractori primari ?i cei care apartin grupurilor de infractori

reeidivisti (P-R, PG-RG, PU-RU) sa fie semnificative ?i pozitive. Tot semnificative ?i

pozitive trebuie sa fie ?i valorile testului T, la aceasta variabila, pentru comparatiile dintre

subieqii care aparµn grupurilor de infractori care au sAv&lit infraqiuni grave in raport cu cei

care au sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut (G-U, PG-PU, RG-RU).

4. Lungimea Liniei Respirafiei Toracice §i Abdominale - LLRT ?i URA. AdepJiiorientarii numerice au stabilit la inceputul anilor '90 ca variabilele LLRT ?i LLRA sunt

semnificative in indicarea unui comportament simulat. S-a demonstrat faptul ca, din punct de

vedere statistic, pe un interval de timp bine delimitat (10-15 s.), dupa momentul raspunsuluisubiectului nesincer, lungimea liniei celor doua respiratii se diminueaza. Este firesc acest faptintruciit apar fenomene de apnee, de stop respirator, de scadere a raportului dintre durata fazei

de inspiraµe ?i a fazei de expiraJie a ciclurilor respiratorii. Din aceste motive, cu ciit cre?te

gradul de activare in cazul unui rllspuns nesincer cu atat se diminueazli valoarea variabilelor

LLRT ?i LLRA. Acest fenomen este cvasi-corect. Excepfiile de la aceasta situatie apar in

cazul prezenJei unor modificari de tipul DIF A sau de hiperventilatie. Tendinta generalaramiine, insd, de diminuare a LLRT ?i LLRA. Din aceste motive ne ?teptiim ca in cazul in

care se inregistreaza diferenJe de reactivitate psihofiziologica la nivelul acestor variabile intre

diferitele grupuri care alcatuiesc populatia acestei cercetari, valorile testului T, in comparatiiledintre grupurile de infractori care au sllv311it infracµuni grave ?i cei care au sav?it

infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut, sa inregistreze valori semnificative ?inegative. Expectantele noastre sunt identice ?i in cazul in care se compara prin testul T,valorile inregistrate la aceasta variabilli de grupurile de subiecli care se aflli la o primi'iinftaqiune cercetatA in raport cu grupurile de subiecfi care au una sau mai multe infractiuni

inregistrate in cazierele tor.

137


5. Variabila Raportul Mediu dintre Durata Inspiratiei # Durata Expiratiei - 1/E.

Atunci cand subiectul are un comportament sincer, raportul dintre durata inspiratiei ?i durata

expiratiei se apropie de unitate. in situatii de activarea a SNS determinate de un

comportament simulat, in reprezentarea grafica a respiratiei subiectului, eel mai frecvent aparmodificari in serum! cresterii duratei expiratiei, Din acest motiv, raportul tinde catre 0. Exista

?i situarii in care se tnregistreaza o crestere a duratei inspirariei. Apar in asemenea conditiistopuri in inspiratie ?i o crestere supraunitarli a raportului 1/E. A vand in vedere faptul ca

marea majoritate a modificarilor de acest gen sunt in sensul cresterii duratei expiratiei, ne

asteptam ca raportul dintre inspiratie - expiratie sa tie mai diminuat in cazul subiectilor care

au slivfu'lit infractiuni grave declit in cazul celor care au savfu'lit infractiuni cu grad de

periculozitate sociala scazut, Aceleasi expectante le avem ? in cazul in care comparammediile raportului 1/E obtinute de subieetii care se afla la o prima infractiune, fata de cei care

au trecute in cazierele judiciare una sau mai multe infractiuni. Astfel, opinlim ca valoarea

testului T realizat in comparatia dintre grupurile de infractori primari ?i recidivisti (P-R, PG

RG, PU-RU) va avea valori semnificative ?i negative. Aceleasi valori negative vor fi

inregistrate in situatia in care se calculeaza valoarea testului T pentru comparatia dintre

grupurile de infractori care au savfu'lit infractiuni grave ?i cei care au savfu'lit infracliuni cu

grad de periculozitate sociala scazut,

6. V ariabila Respiratie Eratica - RE. Un anumit nivel mediu al intensitlipi emopeigenereaza o stare de incordare, de pregatire a organismului pentru a face fata sarcinii sau

pericolului, un nivel crescut tinde sA dezorganizeze funclionarea organismului, in general, $i a

comportamentului, in special. in traseele respiratorii am decelat, in numeroase situatii, o

functionare dezordonatA a ciclurilor. Amplitudinea ciclurilor respiratorii nu este constanta,altemand intre amplitudini crescute $i amplitudini diminuate.

Intalnim in cadrul acestei variabile ?i o serie de alte fenomene ca: zimtuiri ale

respiratiei, cicluri respiratorii incomplete sau distorsionate de o serie de accidente. Toate

acestea genereaza o imagine de crizA a respirafiei. Ne ?teptam ca, o data cu cre$terea stArii de

aroussal, sa inregistram §i un nwnar mai mare de asemenea fenomene. Din aceste motive este

posibil ca valoarea testului T realizat in comparapa dintre grupurile de infractori primari $irecidivi?i (P-R, PG-RG, PU-RU), pentru aceastA variabilii sii mregistreze valori semnificative

$i pozitive. Acele?i valori semnificative le expectAm in situatia in care se calculeaza valoareatestului T pentru variabila RE privind comparatia dintre grupurile de infractori care au slivfu'litinfractiuni grave $i cei care au savfu'lit infracpuni cu grad de periculozitate sociala scazut.

7. Variabila Diferenfa de Altitudine intre Cic/urile Respiratorii - DIFA $i Durata

Diferenfei de Altitudine - TDIFA. Una din cele mai des intilnite modiflcari in traseele

respiratorii o reprezintA cre$terea/des?terea progresivii ?i constanti a amplitudiniirespirapei imediat dupa momentul raspunsului subiectului. Am apreciat ca pentru a cuantifica

aceasta modificare este necesara o masurare a diferentei de altitudine $i a duratei acesteia.

Experienta tinde sA demonstreze ca, cu cat starea de aroussal este mai mare, cu atat diferentade altitudine este mai pronunpita, iar durata acestei modificari este mai mare. Ne ?teptam, in

cazul acestor variabile, ca valoarea testului T realizat in cornparapa dintre grupurile de

infractori primari ?i recidivi$ti (P-R, PG-RG, PU-RU) pentru aceste variabile sA inregistrezevalori semnificative $i pozitive. Acele?i valori semnificative le expectam $i in situatia in care

se calculeazli valoarea testului T pentru variabilele DIF A $i TDIF A privind comparafia dintre

grupurile de infractori care au savfu'lit infrac1iuni grave $i cei care au savfu'lit infracpuni cu

grad de periculozitate sociala scazut.

138


8. V ariabila Ritm Respirator - RR. In situatiile in care se mascara ritmul respirator

pentru raspunsurile subiectilor sinceri, numarul de cicluri respiratorii este cuprins intre 18-

23/min. Pentru subiectii nesinceri, acest ritm nu se pastreaza inregistrandu-se, in general,deseresteri ale ritmului respirator. Avand in vedere ca ritmul respirator, dintr-o anumita

perspectivii, reprezinta o sinteza a reprezentiirii majoritatii variabilelor respiratorii, precum ?i

faptul ca numeroase din variabilele descrise au rendinta de a diminua ritmul respirator (1/E,

TSTORT, TSTOPA, ARA, ART), ne asteptam in cazul acestei variabile ca valoarea testului T

realizat in comparatia dintre grupurile de inftactori primari ?i recidivisti (P-R, PG-RG, PU

RU} pentru aceste variabile, sa inregistreze valori semnificative si negative. Aceleasi valori

negative le expectam i,i in situatia in care se calculeaza valoarea testului T pentru variabila RR

privind comparatia dintre grupurile de infractori care au siiv?it infraetiuni grave ?i cei care

au sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut,

l.8.J.1.4. Variabilele Fig11rale

Ul cadrul acestei grope de variabile am introdus variabilele: acte repetate voluntar -

REV ?i paternuri reactive - PR.

I. Variabila Patemuri Reactive - PR este strict legatA de nivelul activarii

psihofiziologice. Ea nu apare decat la un nivel de aroussal inalt ii cvasiconstant in masura sa

produce acelasi tip de reprezentare grafica intr-unul sau mai multe trasee pentru toate

intrebarile identice din test Ne asteptam in cazul acestei variabile ca valoarea testului T

realizat in comparatia dintre grupurile de infractori primari ?i reeidivisti (P-R, PG-RG, PU

RU}, sii inregistreze valori semnificative i,i pozitive. Aceleasi valori semnificative le expectiim

?i in situatia in care se calculeaza valoarea testului T pentru variabila PR privind comparatiadintre grupurile de infractori care au sav?it infractiuni grave si cei care au sav?it

infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut (G-U, PG-PU, RG-RU).

2. Variabila Acte Repetate Voluntar, a/te fapte - REV se refera la interventia

con?tientii in test prin comportamente de natura sa deterioreze functionarea structurilor

fiziologice monitorizate. Apreciem ca numarul acestor intervenfi-ieste mai numeros in cazul

subiectilor primari ?i cei care au siiv?it infractiuni grave, decat in cazul subiectilor recidivi?ti

?i cei care au sav?it inftactiuni cu grad de periculozitate social! sciizut. Cu cat fapta este mai

grava cu atat mai mare este posibilitatea de generare de acte care sii intre in categoriavariabilei noastre.

Ne ?tept:l.lm ca la aceastii variabilil., pentru comparatiile dintre grupurile de infractori

primari ?i cei recidivi?ti, valoarea testului T sa fie semnificativii ?i pozitiva (P-R, PU-RU, PG

RG). Acel?i tip de rezultat este expectat ?i in cazul in care sunt comparate statistic valorile

pentru aceastii variabilii - REV, in cazul grupurilor de infractori care au sav?it inftacJiuni

?are cu cei care au siiv?it infracfiuni grave (G-U, PG-PU, RG-RU}. Nu excludem, insa,

aparifi-a ?i a unor surprize in sensul in care, de exemplu, in cazul infractorilor recidivi?ti care

au sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala scl\zut ?i care au cuno?tinte mai

elaborate despre poligraf ?i modul cum acesta poate fi in?lat, sii inregistram un numiir crescut

de tentative de eludare materializate in variabila REV.

1.8.3.1.5. Variabilele Tip Scor

Acest tip de variabile presupun o cuantificare a mai multor variabile psihofiziologicedeja prezentate. Ele au fost elaborate de reprezentanpi abordarii numerice in ?tiinta

psihofiziologiei criminalistice. Tendinta sistemelor expert de a utiliza tehnica modernA de

calcul, a generat un ansamblu de algoritmi, de programe de evaluare obiectiva a reactivitl\pi

139


psihofiziologice a subiectului investigat. Din cele trei variabile, doua - SOSS ?i RANG -

reprezinta date oferite de programe de calculator. De aceea, gradul lor de obiectivitate este

maxim. Cea de-a treia variabila reprezintii scorul expert - SEXP. Aceasta ultima variabila nu

este altceva decat o obiectivare, in cifre, a experientei examinatorului in interpretarea datelor

poligraf. Ele vin sa infirme sau sa confirme ipotezele noastre.

Ne asteptam, in cazul variabilelor SEXP ?i SOSS, ca valoarea testului T realizat in

comparatia dintre grupurile de infractori primari ?i recidivisti (P-R, PG-RG, PU-RU), sa

inregistreze valori semnificative ?i pozitive adica in favoarea primelor grupuri. Sustinem acest

lucru, deoarece ambele variabile inregistreaza valori negative, iar testul T a fost calculat

folosind valori absolute. Aceleasi valori pozitive le expectam ?i in situatia in care se

calculeaza valoarea testului T pentru variabilele SOSS ?i SEXP privind comparatia dintre

grupurile de infractori care au sav?it infractiuni grave ?i cei care au sav?it icfractiuni cu

grad de periculozitate sociala scazut (G-U, PG-PU, RG-RU). Pentru variabila RANG ne

asteptam ca valoarea testului T realizat in comparatia dintre grupurile de infractori primari sirecidivisti (P-R, PG-RG, PU-RU), sa inregistreze valori semnificative ?i pozitive. Acelasi tipde rezultat este expectat ? in cazul in care sunt comparate statistic valorile pentru aceasta

variabila - Rang, in cazul grupurilor de infractori care au savfillit infractiuni usoare cu cei care

au savfillil infractiuni grave (G-U, PG-PU, RG-RU). Prezenta unor rezultate nesemnificative

sau de alta orientare in urma aplicarii testului T pentru comparatia grupurilor la aceste

variabile, vor invalida rezultatele intregii cercetiiri.

4.8.3.2. Rez.ultatek anali:.ei statistu:e pe bar.a Testul11i T pentru qannoaneindependente

Testul ,,T" pentru esantioane independente este utilizat pentru a calcula daca mediile

pentru doua seturi de variabile sunt diferite semnificativ una fatA de cealaltii. Semnificapastatistica presupune ca cele doua e?antioane difera piinii la un punct, aceastA diferenfli nefiind

datorata intmn.plarii. Pentru a putea verifica statistic ipotezele prezentei lucrari, am apreciat ell

acest test este eel mai reprezentativ. Demersul nostru s•a materializat, initial, in aplicareatestului T pentru compararea mediilor dintre loturile marl: Primari - Recidiv?i, Grave -

U?oare, iar ulterior pentru cele patru loturi rnici: primari grave cu primari ?oare - PG-PU,primari grave cu recidivi?ti grave - PG-RG, recidivi?ti grave cu recidivi?ti ?oare - RG-RU, iiprimari ?oare cu recidivi?ti ?oare - PU-RU. Comparapile au fost efectuate dupi'i distributialoturilor, ?a cwn reiese ea din tabelul nr 41. Comparafiile in planul orizontal al tabelului vor

indica daca existii sau nu diferente intre subloturile cercetarii, in functie de gravitateainfracµunii, iar in planul vertical al comparatiilor se vor materializa diferenfele intre

subloturile cercetarii in functie de caracterul de infractor primar sau recidivist al subiectilorinvestigaµ.

Prlmarl Grave -PG- Primari Usoare PU PRIMARI-P

Recldivisti Grave RG Recidlvisti Usoare RU RECIDfJ/ISTI -R

GRAVE-G USOAREU

Tabelul nr. 41 - Distribufia loturilor cercetiirii pentru verificarea ipoteze/or

4.8.3.2.1. Analka statisticii in baza testului T pentru grupurile Primari # Recidivqti(P-R ), (PU-RU), (PG-RG).

I. In urma aplicarii testului T pentru loturile Primari (P) ?i Recidivi?ti (R), am obfinutvalori semnificative pentru un nurnar de 18 variabile din totalul de 28, ceea ce reprezintii un

140


procent de 64.29%. Reamintim ca loturile P ?i R sunt constituite din grupuri a cate 200 de

subiecti, Tabelul nr. 42 reda, in continuare, toate aceste valori.

Nr Denumirea varlabllei Sigla p t

Crt. (<)

I. A-nlitu4lneo i electrotkrmale ARED 0.05 1.490

2. A.,nplitruliMII reoqiei In tensu,,uo IJl'terio/4 11 pulslll11i ATAB 0.01 4.337

brahial

3. A;;;;;:;,,;,ullneatensirmii artniale II nllfs,d11i disttll ATAD O.SlS 0.740

4. ,4-;,;-,:,,itlulineamedie ". ·

i toracice ART o.os 2.405

5. A dinea medie ". • I obdominole ARA 0.6S2 0.451

6. Modi,i;;,rea niwlllllli de bd 1nC

. toracieii MNBRT o.os 1.365

7. Modin,;tlffll nivel#llli de ba.it fn?

'a abdo,nlna/4 MNBRA 0.60 1.885

8. Raportlll medi11 dlntre d11rata inspira(iel Ii durllttl 1/E 0.01 -3.340

. . i

9. L ea /inlet re. itoracice LLRT 0.158 1.414

10. L ea linlei. . • abdominale LLRA 0.410 0.825

11. L1111a1- .. 11. . electrodermale LRED 0.05 0.294

12. Dural# ret-,.,;,,; electrotkrmale TRED 0,130 1.518

13 Durata reoqiei in tensi11nea arteriald " pufs,dui TTAB o.os 3.058

brohial

14 DU1Vlla readhi in tensirmea orterialii a nulslllui distal TTAD o.os 1.12/J

15 Ritmul .,..,,;i'O/Dr RR 0.478 -0.710

16 Rim,11/ cardiac RC o.os 2.114

17 Durllttl s•nnullli in resnirtma wracicii TSTOPR 0.073 1.795

18 DIUtlla smnuhd hi . . abdominali TSTOPA 0.071 1.811

19 R . • eralicii (de,.ord6nat4) RE o.os 2.774

20 Aete»-

vol11ntttr REV 0.01 3.587

21 PoJterntui reactive PR 0.01 IJ.316

22 Valoarea medk 11• • electrodermo/e. in oluni EDA 0.215 -1.242

23 Modili-,.Jiride nn11l monon....:. f,i,Da..ln Irina..: .. MBT 0.01 2.814

24 D.-, de oltitlldine intre ciclurile reoniratorli DIFA 0.01 3.643

25 Durllla difere•""'' de altitudine TDIFA 0.01 4.197

26 Scor SEXP 0.01 7.171

27 ScorOSS soss 0.01 4,091

28 Scorul ran.,ului RANG 0.01 4,716

Tabelul nr. 42 - Tabe/ cu va/orile testului T pentru Grnpurile P-R

Analiziind tabelul de valori semnificative pentru testul T de mai sus, putem

concluziona ca lotul de infractori primari (P) prezinta o reactivitate psihofiziologicii mai

pronuntata fata de lotul de infractori recidivi?ti (R) in ceea ce prive?te cele 18 de variabile.

Valorile obfinute in unna aplicarii testului T indica faptul ca diferentele de reactivitate pentru

cele 18 variabile (marcate cu italic ) sunt orientate, in totalitate, in sensul predictiilor realizate

de noi. in cazul a doar IO variabile nu se inregistrem valori semnificative.

2. Tot pentru a stabili daca existli sau nu o diferenta de reactivitate, am aplicat Testul T

pentru valorile inregistrate la cele 28 de variabile pentru subloturile PG-RG. Cele dona loturi

sunt cvasi-identice in ceea ce prive:,te structura de varstli, pregatire sau tipul de infracfiune.

Elementul de diferentiere il constituie tocmai trecutul in.fractional cunoscut oficial. Grupul PG

141


este constituit din 100 de infractori care se aflli la o primli incalcare gravli a normelor. incomparatie, grupul RG se constituie, aria, cum am aratat, din infractori care anterior exarninarii

au fost condamnati pentru una sau mai multe infractiuni ?i la data examinli.rii au siiv?it o

noua infractiune cu grad de periculozitate sociala ridicat.

Diferentele de reactivitate psihofiziologica sunt prezentate in tabelul nr. 43.

Nr Deaumirea variabilei Vlll'iabila p T

crt. (<)

l. A,nplitudinea reacpei eleclrOderlnah! ARED 0.229 1.208

2. A,nplltuditll!II rem:(iei in tensiUMO tuterialiJ a pulsului ATAB 0.01 4.958

brahial

3. Amplltudilu!a tensiunii arteriale a pulsullll dl!ltal ATAD 0.828 0.217

4. Amplitudinea medie a respirapei tonzcice ART 0.05 1.807

5. A,nplitudinea medie a respirtqiei abdomlnale ARA 0.385 0.701

6. Modiftcarea nivelului de bazii 1n respira,ia toracica MNBRT 0.01 1.549

7, Modijicarea nivelului de bazii 1n respinzlia abdomlnalii MNBRA 0.176 1.364

8. Raponul medlu dmtre d"""4 inspmqiei Ji durakl 1/R 0.01 -3.885

apiro(iei

9. Lungimea liniei respirapei tort1Cice LLRT 0.822 -0.225

IO. Lungimea liniei respirafiei abtlominale LLRA 0.805 -0.247

11. Lungimea reac(iei electrodertttak LRED 0.187 1.324

12. Durata reacpei electrodumale TRED 0.879 0,163

13 Durata reacpei in tensiunea tuterialiJ a pulsului TIAB o.os J.078

brahial

14 Durata relfC/iei 1n tensJwrea aneruuli a pufsului distal TIAD o.os 0.080

15 Ritmul respiraJor RR 0.161 -1,486

16 Ritmul ctll'diac RC o.os 1.954

17 Durata stopulrd in respinzlia toradcil TSTOPR 0.01 1.109

18 Durata stopului fn respinz/ia abdominllld TSTOPA 0.01 2.141

19 Respirtl{ia eraticil (dewrdonatli) RE 0.166 1.389

20 Acte repetate voluntar REV 0.01 4.711

21 Pattemuri reactive PR 0.01 6.745

22 Va/oarea medk a reac,lei electrodermak, in ohmi EDA 0.360 -0.916

23 Modijiclirl de tipul monojlexie, biflexie, trij1exk MBT o.os 3.077

24 Diferen(a de altiu,dlne tntre ciclurile respiratorii DIFA o.os 3.974

25 Durata diferenfel de altiu,dine TDIFA 0.01 4.015

26 Scorexpert SEXP 0.01 4.553

27 ScorOSS soss o.os 1.959

28 Sco,.ul rangului RANG o.os J.165

Tabelul nr. 43 • Valori/e testu/ui..

T" pentru Grupurile PG-RG

142


A?a cum reiese din tabelul de mai sus prezentat pentru un numar de 17 variabile, in urma

aplicarii testului ,,T', diferentele sunt sernnificative. Aceste diferente sunt orientate in sensul

predictiilor realizate de noi la debutul acestui capitol. Ele indica faptul ca inftactorii din grupulPG au un nivel de reactivitate mai ridicat la cele 17 variabile (marcate cu italic). Sernnificativ

este fuptul ca la nici o variabila nu se inregistreazi diferenfe semnificative in favoarea grupuluide subiecti din sublotul RG. Pentru un numar de 11 variabile nu se inregistrea7A diferentesemnificative. Totusi, ?i in cazul acestor ultime 11 variabile, diferentele inregistrate se orienteazii

in directia predictiilor elaborate de noi.

3. Studiul diferentelor de reactivitate psihologica intre infractorii primari ii cei recidivistil-am continuat prin compara.rea rezultatelor inregistrate de subiecfii din lotul PU (subieoti care se

afla la prima inftacfiune constatatli ;i care la data examinarii sunt cercetati pentru infractiuni cu

grad de periculozitatesociala seazut) ? cei din lotul RU (subiecfii din acest grup sunt cunoscuti

cu antecedente penale ?i la data examini\rii poligraf sunt cercetsti pentru infractiuni cu un grad de

periculozitate sociala scazut). Redam in continuare in tabelul nr. 44 rezultatele aplicarii testului

MT'.

Nr Denumlrea variabllel VariabUa p T

crt. (<)

I. A . readU!i electnJderMole ARED 0.01 3.397

2. Ampl/tlldht«l reacflei in tenslunea anerl416 a pulsului ATAB 0.01 1.572

brahial

3. A . lensi#ffii arteritl/e ti D#Jsului distal ATAD 0.402 0.840

4. A-lillulineo medie 11•

. · i torllCice ART 0.112 1.596

5. A-litrulinell medie a res,,iratki abdomilUlle ARA 0.801 0.253

6. Modi nlllelului de IHlziJ tn . • torackii MNBRT 0.665 0.433

7. Modi nivelldui de IHlziJ in. abdomina/4 MNBRA 0.153 1.436

8. Roportul mediu dhttre dul'tlkl inspirtlfiei p durata I/E 0.078 -l.77t.

9. Lu•.J-ea liniei res9iratiel toracice LLRT 0.05 Z.156

10. Lu•mfffetl liniei . . • trlHlominale LLRA 0.387 t.868

11. La ··

?.

"'· i electnJderMole LRED 0.05 Z.875

12. Dul'lltll reartJ"i ellltrodermak TRED 0.05 Z.087

13 D11rtm1 ' · in tensiuneo arterillla ti nulsului brahial TTAB 0.202 1.281

14 Duraf4 re,a,rn,,i fn ten.siunea arteri4lli ti nu/s,dui distal TTAD 0.05 3.108

15 Ritmul -lrator RR 0.600 t.525

16 Rilmld cardillc RC 0.315 1.008

17 Durata stooului in . • torackii TSTOPR 0.834 0.210

18 Durata stoDului in resol?o 11bdominllla TSTOPA 0.833 0.211

19 R . • eraticif (der.ortlbnatii) RE 0.01 Z.801

20 Acte """"''ate wlunltlr REV 1.00 0.000

21 Patternuri retJCtlve PR 0.05 5.962

22 J/alOlll'l!II medie a rea,.,;,,; ekctrodennale. in ohmi EDA 0.078 -0.84&

23 MtHIJlicilri de tb,ul 11Wnon,.v1,, billexle. friR,v/e MBT 0.322 0.992

24 m,e..,,.,,. de llltltudine intre cicl11rlk r. rii DIFA 6.05 2.337

25 Dul'tlkl dV.;;;;.•ei de llldtudine TDIFA 0.05 2.870

26 Scor SEXP 0.01 6.892

27 ScorOSS soss 0.01 3.843

28 Srorld --a/Iii RANG 0.01 3.828

Tabelul nr. 44 - Valorile testului..

T" pentru Grupurile PU-RU

143

Psthofiziologie criminalisticd

Pentru un numar de 13 variabile reprezentand un procent de 46,24% diferentele de

reactivitate sunt semnificative. La niciuna din aceste variabile diferentele nu au indicat un

nivel al reactivitstii psihofiziologice mai pronuntat in cazul subieetilor din grupul RU. Pentru

cele 15 variabile pentru care nu se inregistreazli diferente semnificative, sensul diferenteloreste eel prevazut de noi si in favoarea grupului de PU. Diferentele inregistrate pe perechi de

grupuri indica, in mod cert, ca exist! o diferenta de reactivitate psihofiziologica. Valoarea

pozitiva sau negativa a diferentei a fost, in toate cazurile, identica cu tendintele preconizate de

catre noi. Aceste predictii au fost proiectate in baza observatiilor realizate de catre noi ?inein unna efectuarii unui numar de peste 4500 de examinlirii poligraf de-a lungul unei perioadede 8 ani, ceca cc a insumat evaluarea unui numar de aproximativ 200.000 de reactii de tipulcelor care fac obiectul acestei lucrari. AvAnd in vedere existenta acestor diferentesemnificative in fiecare pereche de comparatie, intotdeauna inregistrata la grupul care

reprezinta infractorii primari, opinam ca, in mod real, din punct de vedere statistic intre

infractorii primarii ?i cei recidivisti exist! o diferenta de reactivitate in sensul ca in cazul

examinarilor desfasurate cu subiectii recidivisti, nivelul de reactivitate psihofiziologica va ft

(este) diminuat in raport cu nivelul de reactivitate inregistrat in cazul examinarii unui subiect

care se afla la prima incalcare a legii penale ?i la un prim contact cu reprezentantii institutiilorde aplicare a acestei legi, Din aceste motive, apreciem ca prima si a treia ipoteza a prezenteicerceliiri le consideram validate.

4.11.3.2.2. Analiza stadstica 1n ba:u, testlllui T pentr• gT"PNrile care au sivirlitinfracri•ni cu grad de periculozitate socialiJ rillicat 11 cei care au s4v/JqiJ infractiuni cu un

grad k periculovtate socialli scazut (G-U ), (PG-PU), (RG-RU)

1.Pentru a evidentia diferentele de reactivitate psihofiziologica intre lotul de infractori

care au savihlit inftacfiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat ?i cei care au sllv:qitinfractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut, am aplicat Testul ,,r· in mod succesiv pentruurmatoarele perechi de grupuri: G-U, PG-PU, RG-RU. Rezultatele obpnute pentru perechea G-U

sunt redate in tabelul nr. 45.

Nr Denumlrea variabllei Slgla p T

Crt. (<)

I. A111olitudinea rearlu!i electrodermale ARED 0.05 1.151

2. Amplitudinea reaqiei in tensiuneo arteriolii " ATAB 0.01 6.109

r,uJsuJui brahiol

3. A .. .. tensi,mil arteriole o oflllsului btr1hiol ATAD 0.19 2.355

4. AllfDlullllinea medie o. • ·,orodce ART 0.172 -1.369

5. Allflllitllllinea medie o. . • obdomlnole ARA 0.01 -1.076

6. Modilk,ueo nivelullli tie bd in·

torackiJ MNBRT 0.05 1.587

7. ModiJicorea nivelului de bid in resplrtJ/io MNBRA 0.05 1.168

abdominoliJ

8. Raportul mediu dintre dlll'tlto insph'ofiei 1i duroto 1/E 0.05 -1.110

e:mirotw

9. L . /In/el l'tlS,. • 'torodce LLRT O.l6l -0.560

10. L . liniei -·

· · abdomillale LLRA 0.576 -t.112

11. Lunfrllnlo•

· i elect,odel'IHO/e LRED 0.061 1.900

12. Durato r"6eliei electnxlermale TRED 0.01 3.484

13 Durato reoe(iei in tensillneo orterio/4 o pulsldui ITAB 0.01 4.166

brahiol

144


14 Drnata·

I in tensi11net1 a1'terltllif " nulsul,d distlll TIAD 0.07 2.735

15 Ritmul re-irrltor RR 0.137 -1.491

16 RJtmul Clll'ditu: RC 0.773 0.288

17 Durtlla sMnu/ai in toracicii TSTOPR 0.01 2.465

18 Durtlla stonulul tn r.. llbdomlntlli TSTOPA 0.01 2.436

19 R . . muica (dt!zordtJll4tilj RE fJ.05 2.976

20 Acte vollUltar REV (J.01 1.857

21 Ptltternuri retlCtive PR 0.01 7.580

22 Valturrea medie t1· ; elem • inohmi EDA 0.233 1.195

23 Modi/1,.ilri de tm,d 1'Wno"-'• biRexie. triRrrl" MBT 0.01 2.824

24 tie altituditu! intre ciclurile ....,niratorli DIFA (}.01 3.593

15 Duraltl diferen,ei u llldtudine TDlFA (}.01 4.531

16 Scor SEXP fJ.01 9300


18 Scorul rn••ului RANG O.IJJ 4.531

Tabelul nr. 45 - Valorile testutut;

T" pentru /oturile G-U

? cum reiese din tabelul mai sus prezentat, pentru un numar de 19 variabile (ce

reprezinta m procent de 67.57%) din 28, se inregistreaz.6 valori ale testului T semnificative.

Numarul de variabile la care apar diferente semnificative indica fara dubiu faptul cil reactivitatea

psihofiziologica inregistrati\ de lotul de subieeti care au sa?it infractiuni cu un grad de

periculozitate socia!A mai ridicat, la l'ntrebarea relevanta reprezentativa, este mai pronuntata decat

reactivitatea psihofiziologica a subieetilor din lotul infractorilor care au sav?it fapte penale cu

grad de periculozitate sociala mai sciizut.

V alorile semnificative, negative sau pozitive mregistrate in cazul testului T pentru

comparatia dintre cele dona loturi indica faptul ca sensul acestor diferenfe s-a materializat pentrucele 19 variabile in directia expectantelor prezentate de catre noi in debutul acestui subcapitol.Toate diferentele semnificative mregistrate indica faptul ca in cazul lotului de subiecµ ce

alcatuiesc grupul de infractori care au siivi11it infracµuni cu grad de periculozitate sociala mai

ridicat, valorile medii ale variabilelor atesta prezenta unor reaclii mai consistente, mai intense ?iorientate in sensul firesc de modificare a reactivil!tii ca o consecintA a cre?terii starii de aroussal.

Nu existli nicio variabil! la care, in urma aplicarii testului T, diferentele si1 indice in mod clar o

c?tere de arroussal in cazul grupului de subiecµ care au slivil1it infracµuni cu grad de

periculozitate socialii sclizut.

2. Aoaliza diferentelor de reactivitate psihofiziologica a continuat in aceasta direcµe prin

aplicarea testului T pentru perechea de grupuri PG-PU. Rezultatele obµnute sunt redate in tabelul

or. 46.

Nr Denumirea variabllei Variablla p T

Crt. (<)

1. A. ··- ,,.,.-.; electrodnmllle ARED 0.301 1.036

2. Amplltuditu1a reacflei in tensiunea t1rteria/4 a pulsului ATAB 0.01 5.510

brahial

' 3. A .. ditulo tensi11nii arteriale a mds11l11i distal ATAD 0.079 1.375

4. A .ilu!o medie a -n1,,.d,,l wracice ART 0.418 -0.811

I 5. A 1tul0 medie a res· · i llbdominale ARA O.S21 -0.643

6. Modilict1rea nivelului de btW'i in reSDirtma torac/cii MNBRT 0.01 3.510

145

Psilwfiziologiecriminaltstica

7. Modl.--a nlveltd•i de bd in . . alH/omimlli M.NBRA 0.05 1.301

&. Raportul llfedlM dilltre dMrata insplr,qiei Ii dMrata 1/E 0.01 -1.474. .

9. LM11o1,..,.,, liniei ...... ;.-;e; toracic« LLRT 0.144 -1.468

10. LMn°'•"" liniei n.miratiei obdomina/e LLRA 0.176 -1.093

11. Lalll!'imeo • • electrodermale LRED 0.555 0.591

12. DIU'tlla lliJdiei eleetrodermale TRED 0.133 1.508

13 DMralD · · in tensiuea arteria/4 a olllsului lmlhial TTAB 0.01 3.647

14 D11rata · · in tensiuea arterialii a oulslllui distal TIAD 0.05 0.475

15 Rhm11I .

1' RR 0.05 -1.930

16 Ritm11l cardiac RC 0.499 0.678

17 Durata stoolllui tn 16raclc4 TSTOPR 0.01 1.657

18 DMrata stonal11i in . . ab4ominal4 TSTOPA 0.01 1.637

19 R,mir,ma eraticif (de'U)rtlonatii) RE 0.166 1.389

20 ActJ! r,n;tme vo/untar REV 0.01 3.135

21 Pllllern11rl reactive PR 0.01 5.708

22 Valoarea medie a readiei ele . in ohmi EDA 0.428 0.794.

23 ModJRNlrl de 1mu/ mono11,,.,;,. b ·-· ·

• . MBT 0.05 1.814

24 Di/erenta de altitruline intre ciclurile resoiratorii DIFA 0.01 1.1)84

25 Durata diferentei de altitlldine TD/FA 0.01 3.749

26 Scor SEXP 0.01 6.206


28 Scorlll ran:Elllui RANG 0.01 4.167

Tabelul nr. 46 - Valorile testului;

T" pemr« Grupurile PG-PU

V alorile din tabel indica faptul ca. in cazul unui llUIIlar de 17 variabile (marcate in label

cu italic) testul T arata ca exista diferente intre grupul de inftactori primari care au sAv31litinfractiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat (PG) ?i grupul de infractori primari care au

sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociaja scazut (PU). Al doilea pas a fost sa verificam

carui grup din cele doua ii sunt specifice valorile mai marl. Pentru 16 variabile testul T indica

faptul ca aceste diferente sunt in favoarea grupului PG. in cazul unei singure variabile, RR (ritmrespirator), valorile testului T indicA in mod vremelnic prezenta unei valori ce sugerea.za o medic

a ritmului respirator mai mica in cazul grupului de infractori primari care au sliv31lit infracµuni

grave. Du¢ cum am pre.zentat in partea teoretica a Iucrarii, prezenta unei stari de activare se

poate materializa in ritmul respirator fie printr-o c?tere a ritmului respirator, fie printr-odesc?tere a ritmului respirator. Cele mai frecvente modificari sunt in sensul descre?teriiritmului respirator, al mic?orllrii raportului inspirape/expiraµe (variabila 1/E) ?i al ?terii duratei

stopului respirator (variabilele TSTOPR, TSTOPRA). Sunt foarte puJine situatiile cand asistlim

la o ?tere a ritmului respirator. De aceea, o valoare negativii obJinulA in cazul testului T la

aceasta variabilii trebuie corelalil cu prezenJa sau absenJa unor diferente semnificative in cazul

celorlalte doua variabile amintite: o diferenJii semnificativii negativii in cazul variabilei 1/E ?i o

diferenJii semnificativa pozitivii in cazul variabilelor TSTOPRT ?i TSTOPRA. Daca aceste

corelatii exista, vorbim despre o diferenta semnificativii in cazul variabilei RR care indica,

practic, o reactivitate mai pronunJata in cazul grupului PG. Deci, ?i cea de-a 17 variabila la care

apar diferente semnificative indica acel?i tendinte anterior amintite.

In cazul celor 11 variabile la care nu inregistrllm diferente semnificative, putem aprecia"ca sensul acestor diferente este, to?i, eel prevazut de noi.

146


3. Demonstratia noastra a continuat cu aplicarea testului T pentru ultima pereche degrupuri: grupul infractorilor recidivisti care au savarsit infractiuni cu grad de periculozitatesociala ridicat ?i grupul infractorilor recidivisti care au sav?it infractiuni cu grad depericulozitate sociala scazut, Valorile obtinute sunt redate maijos, in tabelul cu nr. 47.

Nr Denumirea variabilei Sigla p TCrt.

(<)1. Amolitudinea reactiei electrodermale ARED 0.05 2.8332. Amplitudinea reacfiei in tensiunea arterialii a pulsului ATAB 0.05 3.130

brahial

3. Amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal ATAD 0.05 1.9914. Amolitudinea medie a respiratiei toracice ART 0.242 -1.1745. Amolitudinea medie a respiratiei abdominale ARA 0.378 -0.8846. Modilicarea nivelului de bazii in respiratia toracicii MNBRT 0.656 0.4467. Modijicarea nivelului de bazii in respiratia abdominalii MNBRA 0.265 1.1188. Raportul mediu dintre durata inspirafiei # durata 1/R 0.05 -1.729

exairatiei9. LunJlimea liniei respiratiei toracice LLRT 0.345 0.94710. Lunei,nea liniei respiratiei abdominale LLRA 0.05 -0.47611. LunJlimea reectiet electrodermale LRED 0.05 2.22612. Durata reactiei electrodermale TRED 0.01 3.48713 Durata reac(iei in tensiunea arterialii a pulsului TTAB 0.01 2.210

brahial14 Durata reactiei in tensiunea arterialii a pu/sului distal TTAD 0.01 3.69215 Ritmul respirator RR 0.305 -0.6716 Ritmul cardiac RC 0.601 -0.31917 Durata stooului in respiratia toracicii TSTOPR 0.278 0.70718 D1ll'atlJ stoplllui ,,, "

. · abdominala TSTOPA 0.305 0.67919 Resoiratia eraticli (dezortlonat4) RE 0.05 2.88520 Acte reoetate voluntar REV IUJJ -1.70921 Patternuri reactive PR 0.01 6.17722 J/aloarea medie a reactiei electrodermale, in ohmi EDA 0.373 0.89323 Modi/icari de tioul monojlexie, biflexie, triflexie MBT 0.298 1.04424 Diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii DIFA 0.05 2.20925 Durata diferentei de altitudine TDIFA 0.05 2.83626 Scorexoert SEXP 0.01 7.94827 ScorOSS soss 0.01 5.40228 Scorul rana,d11i RANG 0.01 4.826

Tabelul nr. 47 - Valorile testului T pentru grupurile RG-RU

Pentru un numar de 16 variabile ce reprezinta un procent de 57,14% din totalulvariabilelor, exista diferente semnificative intre cele doua grupuri. Diferentele inregistrate au

.

indicat, cu o singura excepfie, prezenta unor reacfii mai consistente din punct de vedere alamplitudinii, duratei ?i complexitatii in cazul grupului de infractori recidivi?ti care au sav?itinfractiuni cu un grad de periculozitate sociala ridicat. Diferentele inregistrate au fost orientate insensul in care au fost facute ?i predicfiile realizate de noi la debutul acestui capitol. Exceptia inacest caz vine din partea variabilei REV (acte repetate voluntar, alte fapte). Pentru aceastavariabila, la inceputul acestui capitol, am opinat ca ar putea fi inregistrate ?i diferente precumcele constatate cu ocazia cercetarii

.............

147

Psihofiziologie crtminalistica

Pentru celelalte variabile la care testul ,,T" nu ofera diferente semnificative, putem opica exista totusi diferente ?i ca sensul acestora este eel prevazut de noi la inceputul acestui capitc

4.8.3.2.3. Concludile analizei

A vand in vedere diferentele semnificative inregistrate in cazul celor trei perechicomparatii, toate in favoarea grupurilor constituite din infractori care au sav?it fapte penale

grad de periculozitatea sociala ridicat, consideram ca aceste grupuri au un nivel de reactivin

psihofiziologica mai intens sub aspectul amplitudinii, duratei ?i al complexitatii, decat grupur

de infractori care au sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut,

Din aceste motive apreciem ca ipotezele 2 ?i 3 ale cercetarii au fost validate.

4.8.4. Analiza cantitativa a frecvenfei de reactivitate

0 alta modalitate prin care am incercat sa verificam ipotezele prezentei cercetari

reprezinta analiza frecventelor de aparitie a modificarilor variabilelor masurate, Fiind vor

despre reactivitatea psihofiziologica umana am constat ca diferenta este cuvantul de ordine ?iasemanarea. Am observat ca anumite modificari psihofiziologice nu apar in cazul tutu

subiectilor, Am pomit de la premisa ca in tabelul variabilelor utilizate am redat majoritatipurilor de modificari fiziologice ce pot apare ca o consecinta a unui comportament simulat. J.

apreciat ca 'peii:tfua demonstra diferentele de reactivitate trebuie sa stabilim in ce masura vorb

despre o reactivitate psihofiziologica la fiecare grup analizat. Deoarece in masuratorile efectu

am constatat ca reactivitatea psihofiziologica poate fi o reactie plina, prezenta in toate cele cu

trasee analizate, sau poate fi o reactie intensa in unul, doua sau trei trasee, s-a nascut ideea d1

masura prezenta sau absenta reactiei fiziologice pentru fiecare variabila in parte ?i, mai al,

gradul ei de prezenta la populatia fiecarui lot. In conseclnt!, pentru a determina prezenta 8

absenta reactivitatii corespunz!toare comportamentului simulat a trebuit ca pentru flee:

variabila sa definim reactia ,,zero". Acest tip de reactie este dat de absenta unei modific

caracteristice comportamentului simulat. Prezenta de valori diferite de O pentru majoritavariabilelor nu inseamna ca fiecare valoare indica ?i prezenta, in mod cert, a unei condu

simulate. Aceste reactii sunt intermediare intre reactia nula ?i reactia specifica w

comportament simulat. De exemplu, valori su]? o figura pentru amplitudinea react

electrodermale nu pot fi considerate. ele insele ca indicatori ai comportamentului simulat.

valoare de zero secunde la amplitudinea ?i durata unei reacpi psihofiziologice indica

precadere absenta ei. De asemenea, valoarea O la amplitudinea respirafiei toracice s

abdominale..

indica, de cele mai multe ori, un stop respirator adica o reactie extrem

putemica in raport cu conduitele simulate. Defmim deci reactia ,,zero" sau reac

intermediara ca acea valoare a variabilei pe care o intalnim, de regula, in funcfionaimecanismelor fiziologice caracterizata de o absenta totala a modificarilor sau de preze1

mult diminuata a acestor diferente fiziologice.

4.8.4.1. Modalitatea de stabilire a reaqiei ,,zero" pentru variabilele electrodermali

1 - Variabila Amplitudinea Reacfiei Electrodermale - ARED

Valorile inregistrate la aceasta variabila au fost intre cateva zecimi de figura ?i

figuri, valoare ce reprezinta maximumul pe care il poate inregistra sistemul Calipersprogramului LX 9.9.5. Avand in vedere ca masuratorile in cazul acestei variabile se far

148


functie de nunmul de figuri, am apreciat ell o valoare mai mica de o figura inregislratll Intr-o

diagrama este o valoare nula.

2 - VariabUa Durata Reaqiel Electrodermale - TRED

Valori de O secunde pentru aceasta variabila indicll, practic, absenta ei. De aceea am

considerat ca aceasta este valoarea cautatll.

3 - Varlabila Lungimea Reaqiei Eledrodermale - LRED

Aceasta variabila este, in mod clar, dependenta de amplitudinea ?i durata reactieispecifice. Din acest motiv, in consonants cu cele doua variabile prezentate anterior am

apreciat ca LRED este nulll din punct de vedere al reactiei fiziologice de minciuna, daca

amplitudinea este mai mica de o figura, iar durata reactiei este O sau apropiata de 0. in aceste

conditii lungimea reactiei electrodennale masurate nu dep??te l 00 de pixeli. in consecinta,am stabilit ca toate valorile care sunt sub 100 de pixeli intra in categoria reactiei O pentru

aceasta variabila,

4 - Variablla MonofJe:rle, Bi0e:rle, TrlOene - MBT

La prezentarea cuantificarii acestui tip de reactie am notat in prima parte a lucrarii ell,

monoflexia este notata cu I, biflexia cu 2, iar cu trei este notatll triflexia sau multiflexia. in

virtutea acestui mod de notare, reactia nulll sau O este echivalenta cu absenta oricarei reactii,adica la nivelul acestui traseu amplitudinea nu dep??te o figura,

5- VariabUa Valoarea Reaqiel (rezistenfei) Electrodermale, in kobmi-EDA

Din practica, am constatat ca absents oricarei stimulari la nivelul rezistentei electrice

medii a organismului este de aproximativ 100 de kohmi. Din acest motiv, am apreciat ca in

toate cazurile in care inregistram asemenea valori, ele sunt specifice reactiei nule.

4.6.4.2. Modalitatea de stabilire a relle(iei zero pentru variabikle cardibvasculare

(sanguirre)

l - Variablla Amplitudinea Reactiei tn Tensiunea Arteriall a Pulsului Brabial -

ATAB

Prezenta unei reactii in cazul acestei variabile presupune o modificare de amplitudinea traseului cu eel pupn I figura. Modificllri de traseu, care sunt mai mici de o figura, sunt

dificil de cuantificat in sistemele de interpretare numerica. Din acest motiv, am apreciat ell

pentru aceastll variabila, valoarea reaqiei O este caracteristicll tuturor inregistrllrilor in care

diferenta de amplitudine nu dep?e?te o figura. Am adoptat acest element de referinta ?i din

cauza faptului ca reactia in tensiunea arteriala are, de foarte multe ori, o forma sinusoidala ale

cllrei modificari de amplitudine sunt, in mod cvasiconstant, de o figura.

2 - Variabila Amplltudinea Reactiel to Tensiunea Arteriali a Pulsulul Distal -

ATAD

Pentnl aceasta variabila reactivitatea nu se cuantificll in sistemele numerice obiective.

Ik ct:lr. mai multe ori, ea copiaza reactivitatea din traseul anterior, dar cu un nivel mai sciizut

al modificiriltt. Din acest motiv, chiar ,i cele mai mici modificllri trebuie cuantificate. Din

motive individuale este posibil ca la nivelul acestui traseu sa nu inregistram modificllri

fiziologice chiar In condifiile in care in traseul anterior acestea sunt prezente. Din aceste

149


considerente, am apreciat ca pentru aceasta variabilii orice modificare trebuie semnalizata,

Reactia O este, deci, specific! situatiei in care traseul tensiunii arteriale ramine constant, flirll

nici un fel de diferente de altitudine, adica 0.

3 - Variabllele Durata Reacfiei in Tensiunea Arteriali a Pulsului Brahial ,1 Distal

-TTAB,iTTADAbsenta oriciirei modificari de amplitudine in traseele cardiovasculare atrage dupa

sine ?i o valoare nula din partea acestor doua variabile.

4 - Variabila Ritm Cardiac - RCin conditii de normalitate psihomedicalii ?i in ca.zul unui subiect adult tinar aflat in

repaus, ritmul cardiac normal este intre 60 ?i 80 de blitai pe minut. Datorita faptului ca

subiectul se afla intr-o situatie de examinare, valoarea acestui ritm tinde sa creasca datorita

starii generate de emotivitate. De aceea, vom lua in considerare ecartul superior de 70-80

blitai/min. Asadar, un subiect sincer, adult tanar, sanatos inregistreaza o valoare a ritmului

cardiac intre 70 ?i 80 de batai pe minut. in aceste conditii, am apreciat ca valoarea zero o

poate constitui acest interval.

4.B.4.3. Modlllitatea de stabilire a reac(iei ,,r.ero" pmtru variabik!le respiratorii

1 - Variabilele Amplitudinea Respiratfei toracice ,1 abdominale -ART ,1 ARA

Ele redau amplitudinea med.ie a traseelor respiratorii de-a lungul unui interval de 15

secunde din momentul raspunsului subiectului. Din experienta noastra am observat o teadintala majoritatea subiectilor, ca amplitudinea respiratiei toracale sa fie mai mica decat

amplitudinea respiratiei abdominale. Amplitudinea respiratiei toracale cea mai frecvent

'.lntiilnitll in cazul unor subiecti sinceri este de I figura, iar cea a respiratiei abdominale este de

1,5 figuri. Ne referim, bineinteles, la valorile masurate dupa aplicarea unui proces de

standardizare (reglarea sensibilitatii aparatului pentru aceste douii variabile la nivelul 5 al

sistemului de ajustare). Din acest motiv, am apreciat ca pentru aceste variabile, fiirii a lua '.in

calcul alte eventuate modificl!ri, valoarea O a reacfiei este data de o asemenea amplitudine.

2 - Variabilele Lungimea Liniei Respiratfel Toracice ,1 Abdomlnale - LLRT flLLRA

in condipile mai sus stabilite pentru variabilele ce masoara amplitudinea aceskii

reacfii, valoarea medie a lungimii liniei respiratiei toracice este de 300 de pixeli, iar valoarea

lungimii liniei respiratiei abdominale este de 500 de pixeli. Din aceste motive, toate valorile

inregistrate in jurul celor anterior menfionate le-am apreciat ca fac parte din zona reactiei 0

pentru aceasta variabilii. Evident, conditiile enumerate la cele doua variabile prezentate la

punctul I, raman valabile ?i pentru aceste douA variabile.

3 - Variabilele Modlficarea Nivelulul de Baza\ al Respiratfei Toracice ,1Abdomlnale - MNBRT fl MNBRA

Atunci cind, in urma rlispunsului subiectului la nivelul acestui parametru, nu se

inregistreaza nici un fel de abatere de la linia de baza, opinam cA suntein '.in prezenta reacfiei0.

4 - Variabilele Durata Stopului Respirator Toraclc Ji Abdominal - TSTOPRT '1TSTOPRA ·

-- .

A? cwn am menlionat '.in capitolul de prezentare a variabilelor, prezenfa stopuluirespirator se evidenfiaza printr-o absenµ a ciclurilor respiratorii pentru o perioada de timpcuprinsa intre 3 ?i 15 secunde. V aloarea reacpei O la aceste variabile este datli de absenta

150


stopului respirator ca form! de manifestare a comportamentului simulat (valori mai mici de 3

secunde, chiar daca au existat, nu au fost luate in coosiderare :,i ele intrii in categoria reactiei0).

5 • Variabllele Diferenfa de Altitudine fi Durata Diferenfei de Altitudine in

Ciclurlie Respiratorii • DIFA ti TDIFA

Prezenta acestui tip de modificare este frecventa in diagramele subiectilor mincinosi.Exista, insa, si situatii in care amplitudinea ciclurilor respiratorii ramdrie-cvasi-constanta. in

aceste ultime situatii valoarea celor douli variabile prezeotate la acest punct C§? nula."·? ..

. . .,,.. ,;;·,. ...

6 a VarlllbDa Raportuldlntre Durata Inspiraflel ti Durata Expirafiei -1/E

Peotru adultul tAnlir flira afectiuni psihomedicale acest raport are valoarea de 1,2

datorita faptului cA subiectul se gaseste in situatia de examioare. Am apreciat ca valoarea

acestui raport este normal! pina la valoarea de o unitate. Tot ceea ce se gaseste sub aceasta

valoare poate fi interpretat ca semnificativ pentru un comportament simulat. Din aceste

considerente, am apreciat cA toate valorile ce sunt supraunitare sunt echivalente cu valoarea 0

a reactiei peotru aceasta variabila.

7. Variablla Ritm Respirator - RR

Alja cum am indicat la capitolele de prezentare al variabilelor ?i al tipurilor de

modificliri psihofiziologice, valoarea ecartului inferior al ciclurilor respiratorii pentru adultul

tinar :,i s!inatos aflat in stare de repaus este de 12-13 cicli/min. Acest interval I-am apreciat ca

fiind valoarea de hara pentru reactia 0.

4.8.4.4. Modalitata de stabilire a reaqiei zero pentru variabilele figurale

1 • Variabila Respirafia Eratici • RE

inregistrareaunor cicluri respiratorii consecutive cu amplitudini alternant mai rnari sau

mai mici (diferite) presupune prezenta unei respiratii eratiee. in cazul in care in diagramele

subiecplor, dupa raspunsurile lor la intrebarile relevante amplitudinea ciclurilor respiratoriiramine constanta, vorbim despre absenta respirafiei eratice, adica de reactia O pentru aceasta

variabila.

2 • Varlablla Paternurl Reactive - PR

Reacpa O pentru aceasta am apreciat ca este data de absenta oricaror paternuri de tipreactiv.

3- Varlabila Acte Repetate Voluntar, alte fapte • REV

Aceasta variabila presupune, in principal, ioterventia con?tientii ?i voluntara a

subiectului in propria functionare fiziologica. Prezenta acestora a fost ootatli cu l, iar absents

acestora cu 0. Din acest motiv, apreciem cA ID aceastli ultimli situap_e suntem in prezenta

reacfiei 0.

4.8.4.5. Modalitatea de stabilire a reaqiei zero pentru variabilele tip scor

1- Variabila Scorul Expertului • SEXP

A?a cum am prezentat ID capitolele anterioare, valorile la aceasta variabilli se intind pe

un eeart de frecventa de la O la -9. Valoarea -9 iodicli prezenta unor reacfii extrem de

151


puternice, maximale in toate traseele reactiei. Iar valori de O indicl\ absenta oricarei reactii sau

o reactivitate ambivalenta. Avand in vedere faptul ca, totusi, subiectii nostri sunt autori de

infractiuni care si-au recunoscut faptele dupa examinarea poligraf, este firesc ca sa existe un

anumit nivel al reactivitatii in trasee. Mai mult, reactia reprezentativa a fost selectionata din

cele 9 reactii ale testului ca fiind cea mai intensa, Din acesre motive reactia O va fi mai mult

un prag inferior de reactivitate decat absents totala a acesteia. Am apreciat ca, pentru a exista

o reactivitate minima, este necesara o reactie psihofiziologica de minim -4 puncte. Aceste

puncte se pot obtine, de exemplu, din insumarea valorilor rninime din 3 canale (-1 Respirator,-1 cardio, -2 RED). Sau valori medii pe doua canale (-2 Respiratie ?i -2 RED) sau o reactieextrem de intensa intr-un traseu ?i o reactie diminuata in altul (3 RED ?i l respiratie ). Pentru

valori ale acestei variabile de -3 ?i mai mari, de cele mai multe ori avem reactii medii sau

diminuate (-1 in toate traseele sau -2 intr-un traseu ?i -1 in altul; sau -3 intr-un singur traseu).De asemenea pentru valori de -3 ?i mai mari, avem situatii in care intr-un traseu pot apare

valori pozitive, iar din insumarea celor trei trasee sa rezulte valori care sunt mai mari sau

egale cu -3. Din aceste considerente, am apreciat ca pentru valori de -3 sau mai mari vorbim

despre o reactivitate diminuata pe care noi am asociat-o reactiei 0.

2 - Variabila Scorul Sistemul Obiectiv de Scorare - SOSS

Asemanator variabilei anterior prezentate ?i pentru aceasta variabila a trebuit sa

stabilim un prag minimal sub care nivelul reactivitatii sa fie asociat reactiei O sau

intermediare. A vand in vedere ca acest sistem de scorare are valori diferite pentru fiecare

variabila, accentuand asupra reaetiei electrodennale careia ii poate conferii valori duble faµde oricare dintre celelalte doua variabile implicate in scorul general, am apreciat cA valoarea 0

este potrivita pentru a aprecia reactia nula. Sustinem acest lucru, deoarece o valoare de +6

inregistratll pe electro-dermal poate anula dona reacfii ex.trem de puternice in traseele tensiunii

arteriale ?i ale respiratiei (de cate -3 puncte fiecare ).

3 - V ariablla Rang - RANG

Pentru aceasta variabilii. care masoarii. intensitatea reacpei in raport cu intensitatea

fiecarei intrebii.ri a chestionarului, apreciem ell o valoare care se apropie de mediu, de valoarea

5 poate fi asociata reacfiei intermediare. De altfel constructorii scalei sustin ca la valori mai

mici de 6,6 puncte reactivitatea psihofiziologica arareori poate fi interpretata ca fiind

determinata de un comportament siroulat.

in conformitatea cu aceste criterii, am analizat tabelele de frecventa a reactivitAJii ?iam eliminat toate valorile care indicau reacfia nula. in aceste tabele au rilmas, astfel, doar acei

subiecfi pentru care valorile variabilelor indicau date diferite de reacpa nula. Numarul de

subiecfi astfel obpnut, indica procentul in care, pentru fiecare grup in parte, fiecare variabila

este prezenta. Am apreciat in continuare ca, cu cat reactivitatea unui grup este mai intensa cu

privire la o variabila, cu atat grupul respectiv trebuie sa inregistreze un numii.r mai mic de

reactii 0, iar in dreptul variabilei respective trebuie sa figureze la nivelul grupului o valoare

mai apropiata de numarul total de subiecti al grupului respectiv.in conditiile in care numiirul de subiecti care inregistreaza valoarea reactiei O este rnai

mare, cu atat numarul de subiecti care inregistreaza valori semnificative este mai scazut.

152


in tabelul nr. 48, de mai jos, redam numarul de subiecti care au inregistrat valori

semnificative pe categorii de variabile ?i subloturi ale cercetilrii.

Nr Slgla PG PU RG RU

Crt.

1. ARED 98 99 95 93

2. ATAB 99 97 90 78

3. ATAD 66 67 67 37

4. ART 92 96 92 92

5. ARA 96 96 92 92

6. MNBRT 58 37 32 25

7. MNBRA 51 37 29 25

8. UE 100 93 95 92

9. URT 96 96 98 98

10. URA 97 98 97 97

11. LRED 98 99 98 97

12. TRED 98 99 95 93

13 TTAB 99 97 90 78

14 TTAD 66 67 67 37

15 RR 93 87 92 92

16 RC 79 60 68 81

17 TSTOPR 26 14 17 10

18 TSTOPA 26 14 17 10

19 RE 57 48 48 29

20 REV 23 7 2 7

21 PR 92 65 69 30

22 EDA 92 86 90 85

23 MBT 90 85 89 90

24 DIFA 90 79 69 47

25 TDIFA 90 79 69 47

26 SEXP 100 88 92 52

27 soss 100 97 96 90

28 RANG 93 88 89 64

Tabelul or. 48 - Valorile frecveniei reactiilor pentru toate subloturile cercetiirii

i'n urma analizei datelor tabelului, am constatat prezenta unor diferente semnificative

intre grupuri. Am incercat sa comparim rezultatele astfel obtinute pe categorii de grupuri in

functie de gravitatea infractiunii ?i caracterul de infractor recidivist sau primar. in aceste

comparatii, am apreciat ca valorile sunt mai mari sau mai mici daca diferentele sunt mai mari

de J unitate. in caz contrar, daca diferenta este de 2 sau mai multe unitati, asistam la situatiain care, in cazul uneia sau alteia dintre variabile, grupurile au mai multi sau mai putinimembrii cu reactivitate semnificativa.

4.8.4.6. Coltl[HITllfiadintre grup11rile PG 1i PU

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, in cazul unui numar de 20 de variabile, numarul

subiectilor la care sunt prezente reactii diferite de reactia nula este mai mare la grupul PG

decat la grupul PU. in cazul a sase variabile, numarul de subiecti la care sunt prezente reactii

pline (diferite de reactia nula) este echivalent pentru cele doua grupuri. Pentru un numar de 2

153

Psihofiziologie criminaltstica

variabile, grupul PU prezinta un numar de subiecti mai mare decit grupul PG. Cele doua

variabile pentru care grupul PU prezintll mai multi subiecti reactivi sunt ARA (amplitudineamedie a respiratiei abdominale) ?i TTAD (durata reactiei in tensiunea arteriala a pulsuluibrahial). in cazul a 71 % din variabile pentru grupul PG, reactia plina este prezentll intr-o mai

mare masura decat la grupul PU. Diferente mari se inregistreaza in comparatiile urmatoarelor

variabile: MNBRT, MNBRA, TSTOPRT, TSTOPRA, RE, REV, DIFA, TDIFA, SOSS,SEXP, RANG, EDA, PR, RR, 1/E. Numarul mare de variabile la care apar deosebiri, indica o

diferenta intre cele doll! grupuri, in favoarea primului.

4.8.4. 7. Compara(ia dintre grupurile PG Ji RG

Analizilnd datele din tabelul de mai sus, vom observa ca, in cazul unui numar de 19

variabile pentru grupul PG, exista un numar mai mare de subiecti la care sunt prezente reactiisemnificativ diferite de reactia 0. Pentru un numar de 7 variabile,numarul de subiecti care

prezinta reactii semnificative este egal pentru ambele grupuri. In cazul a doua variabile,numarul de subiecti care prezintli reactii semnificative este mai mare in cazul grupului RO.

Variabilele pentru care se inregistreaza un numar mai mare de subiecti in cazul grupului RG,sunt TTAD ?i LLRT. Pentru ambele cazuri insa, aceste diferente sunt la limita minima a

fenomenului, adica sunt de diferente de doar doua unitllfi. (?a cum am prezentat in capitoleleanterioare, este posibil ca pentru variabilele LLRT, LLRA, RR sa obtinem asemenea valori).

Categoriile de variabile la care se prezinta diferente semnificative in favoarea grupuluiPG, sunt: ATAB, MNBRT, MNBRA, TSTOPRT, TSTOPRA, RE, REV, PR, DIFA, TDIFA.

Faptul ca in cazul a 19 variabile exist! diferente cu privire chiar la cuantumul de subiecti la

care se manifesta aceste variabile, indica, in mod clar, diferente de reactivitate intre cele doua

grupuri in favoarea primului.

4.8.4.8. Compara(ia intre grupurile PU fi RU

Din studiul tabelului mai sus-prezentat, se observa ca, la nivelul grupului PU exista un

cuantum insemnat de variabile care difera semnificativ in raport cu grupul RU in ceea ce

prive?te numarul ru: subiecti la care aceste variabile inregistreaza valori diferite de reacfianula. Astfel, la un numar de 24 variabile, numarul de subiecti este mai mare in cazul grupuluiPU. Pentru un numar de trei variabile, la nivelul grupului RU se inregistreazA un numar mai

insemnat ru: subiec(i la care variabilele sunt diferite de reactia 0. Pentru un numar de 4

variabile, numarul de subiec(i pentru care se inregistreaza valori diferite de reactia nula este

egal. Numarul mare de variabile la care apar deosebiri cu privire la numarul de subiecti ce au

reacfii semnificative, adica diferite de reactia nula, sugereazli prezenta unei diferente ru:

reactivitate intre cele doull grupuri, in mod evident in favoarea primului. Pentru unnltoarele

variabile, cuantumul subieclilor este semnificativ mai mare pentru grupul PU: ARED, AT AB,ATAD, PR, DIFA, TDIFA, SEXP, RANG.

4.8.4.9. Comparapa lntre grupurile RG fi RU

Analiza tabelului prezentat ofera ?i o ultim! comparape intre cele doull grupuri RG ?iRU. Din comparafia valorilor rezulta ca pentru un numar ru: 18 variabile, numarul de subiecticare prezintii reactivitate diferitli de valoarea nulll. este mai mare la nivelul grupului RG decAtla nivelul grupului RU. Numarul de variabile la care cuantumul subiectilor care inregistreazavalori diferite de reacfia nula este cvasi-egal atat la grupul RG cit ?i la RU, fiind de 8. La 2

variabile, numarul subiecfilor care inregistream valori diferite ru: reactia O este mai mare in

cazul grupului RU decat in cazul grupului RG. Cele doua variabile pentru care se

inregistreazii diferenfe semnificative in favoarea grupului RU sunt variabila RC ?i REV.

Aceasta situatie se explicA astfel:

154


Pentru variabila RC este posibil ca, pentru un numar mai ridicat de infractori

recidivisti care au savWlit infractiuni grave, sli existe tendinta ca ritmul cardiac sli se pastrezein Iimitele unui subiect normal (70 - 90 batai/min) sau sa se afle sub influenta unor

medicamente beta-blocante.

in ceea ce priveste variabila REV, diferenta obtinuta poate fi o consecinta a angajiiriiunui numar mai mare de subiecti reeidivisti care au slivWlit infraetiuni usoare, in tentative de

eludare, comparativ cu lotul de recidivisti care au savWlit infractiuni grave. Gravitatea

infractiunii poate bloca, intr-o oarecare masura, angajarea subiectului in tentative vizibile ?iindubitabile de eludare a examinani. Acestea ar putea constitui elemente ce ar putea intiiri

convingerea expertului cu privire la oesinceritatea subiectului.

Variabile la care aceste diferente sunt pregnante: RANG, SEXP, DIFA, TDIFA, EDA,TSTOPRT, TSTOPRA, MNBRT, MNBRA, ATAB.

Concluzii preliminarii:Exist! diferente intre grupurile de infractori cercetate, determinate, in special, de

numlirul de subieeti care inregistreaza la majoritatea variabilelor valori diferite de reactia 0.

4.IJ.4.10. Comparapa intre grupurile PG?; RU

Chiar dacii aceasta comparatie nu respects criteriile anterioare, diferentele mregistrateintre cele doua grupuri arata ca deosebirile sunt cele mai accentuate in raport cu toate

comparatiile anterioare. Astfel, analiza tabelului releva faptul ca pentru un numar de 23 de

variabile, numarul subiectilor care inregistreaza valori semniflcativ diferite fatii de reactianula, este mai mare in cazul grupului PG decat in cazul grupului RU. Numarul variabilelor

pentru care cuantumul subiectilor care au reactii diferite de valoarea nulli este egal, fiind de 5.

NU exista insa nici o variabill\ la care numarul de subiecti care inregistreazl\ valori diferite de

reactia O si fie mai mare in cazul grupului RU.

Pentru ca demonstratia ipotezelor sa fie completA ?i la acest nivel, in continuare vom

analiza diferentele intre loturile cercetarii, pe variabile, in functie de numarul de subiecti care,

in fiecare grup, au inregistrat valori semnificativ deosebite fall\ de reactia nula.

Valorile comparate sunt redate, in totalitate, in tabelul nr. 49.

Nr Sigla G u p R

Crt.

L AR.ED 193 192 un 188

2. ATAB 199 175 196 168

3. ATAD 134 104 133 104

4. ART 184 188 188 184

5. ARA 188 188 192 184

6. MNBRT 90 62 95 57

7. MNBRA 80 62 88 54

8. llR 195 185 193 187

9. URT 194 1'4 192 196

10. URA 194 195 195 194

11. LRED 196 196 197 195

12. TRED 193 192 197 188

13 TTAB 199 175 196 168

14 TTAD 134 104 133 104

15 RR 185 180 180 184

16 RC 157 141 139 149

155


17 TSTOPR 41 24 40 27

18 TSTOPA 41 24 40 27

19 RE 105 77 105 77

20 REV 25 14 30 9

21 PR 161 ss 167 109

22 EDA 182 171 178 175

23 MBT 179 175 175 179

24 DIFA 159 126 169 116

25 TDIFA 159 126 169 116

26 SEXP 192 140 183 144

27 soss 196 187 197 186

28 JUNG 182 1S3 181 154

Tabelul nr. 49 - Valorile frecventei reactiilor pentru toate grupurile mojore

4.8.4.JJ. Compara(ia intre loturlle de PriJnari fi Recidiv4d-P-R

Din analiza valorilor inregistrate de cele doua grupuri rezulta ca, pentru un nutmr de

27 de variabile, in cazul grupului de infractori primari numarul de subieeti care tnregistreazavalori diferite de reactia O este mai mare decat in cazul infractorilor recidivisti. In situalianumai a unei singure variabile, cele doua loturi au un numar cvasi-egal de subiecti care au

reactii diferite fata de reactia nula. Cele mai marl diferente se inregistreaz.a la variabilele RE,REV, MBT, DIFA, TDIFA, SEXP, MNBRT, MNBRA etc.

4.8.4.11. Comparapa intre loturile de in/ractori care au siJfllh1it infrac(iuni grave -

G ii cei care au savlJl"fit infrac(iuni cu grad de periculozitate social.a scazut - U

Tabelul cu numAml 49 indicA faptul cA, intre cele doua grupuri mai sus-mentionate,exista diferente semnificative la nivelul a 23 de variabile. Acest aspect semnifica faptul cit,

pentru acest numar de variabile la nivelul grupului G, numarul de subiecti care inregistreazavalori semnificativ diferite de reactia O este mai numeros decal la grupul U.

4.8.4.13. Concluziile analizei

Diferentele de reactivitate pot fi determinate de aspectele cantitative, dar §i de

aspectele calitative. in cazul de fafli este vorba despre o analiza cantitativa, Am constatat ca

prezenta anumitor variabile ce definesc comportamentul simulat este mai mare in cazul

anumitor grupuri (PG, P, G etc.). Comparand aceste grupuri din perspectiva ipotezelornoastre, am realizat ca la grupurile care sunt constituite din infractori care au sAv?itinfractiuni grave (G, PG, RG} exista un numar de variabile semnificative cantitativ care diferii

ca numlir de subiecli care inregistreaza o reacfie diferitl de reactia 0, comparativ cu grupurilede infractori care au sliv?it infraqiuni ?are (U, PU, RU) (PG-PU dif. = 20 de variabile,RG-RU dif. "' 18 variabile, G-U dif. "" 23 de variabile). Daca la nivelul subloturilor nUlllfil'lll

de variabile care difera este mai mic, la nivelul loturilor numiirul de variabile cre¥te cu 3-5

variabile. Acest fenomen este o consecinta a numarului mai mare de subiecfii. El indica

trendul de reactivitatea grupurilor.Din aceste considerente, suntem de plirere cli gravitatea infracpunii genereaza un nivel

de reactivitate mai ridicat. De asemenea, in cazul infractorilor care au sA?it infractiuni cu

grad de periculozitate sociala scilzut, numarul cazurilor tn care apar modificiri fiziologicespecifice indicilor de comportament simulat este mai scazut decat in cazul infractorilor care

au siivar?it infracµuni cu grad de periculozitate sociala ridicat.

156


Analiz§nd rezultatele din perspectiva primei si celei de-a patra ipoteze, se observe ca,in cazul gmpurilor de infraetori primari (P, PG, PU), nivelul de prezenta a reactiilor care

indica un comportament simulat este mai mare dec:it in cazul grupurilor care contin infractori

recidivi? (R, RG, RU). Diferentele obtinute (P-R dif = 27 de variabile; PG-RG dif. = 19

variabile, PU-RU dif. = 24 variabile) indica fara tagada ca, la nivelul infractorilor primarireactivitatea psihofiziologica specifics comportamentului simulat este mai intensa decat in

cazul infractorilor recidivisti. T endintele ne sugereaza ca, la loturi din ce in ce mai mari de

subiecti, aceste diferente sunt din ce in ce mai pregnante.

4.8.S. Discll{ii

4.8.5.1. Discll{ii c11 privire la analh,a statistica descriptiva

Analiza statisticii descriptive a oferit o serie de date ce redau nivelul de reactivitate al

grupurilor pentru fiecare variabilii separat. Pentru a surprinde diferentele de reactivitate si mai

ales tendinpele de modificare ale acestei reactivltari, am grupat mediile grupurilor pentrufiecare variabila in cadrul unui grafic. Prezentam in continuare aceste diferente in functie de

aparenta lor la traseele respiratorii, cardiovasculare,

al reactivitatii electrodermale sau

variabilelor de tip scor, Culorile seleetionate au fost: albastru pentru variabile respiratorii,rosu pentru variabilele cuprinse in grupul cardiovascular, verde pentru variabilele reactieielectrodermale, mov pentru variabilele figurale ?i portocaliu pentru variabilele tip scor.

in fiecare figura am redat in partea dreaptii valorile mediilor pentru grupurileindependente (PG, PU, RG, RU), iar in partea stanga am redat valorile mediilor pentru loturile

marl compuse (P, R, G, U). Am optat pentru acest mod unitar de redare din motive de

economie.

4.8.5.1.1. Variabikle respirlltorii

1. Varil,J,ila Amplihulinea Respira(iei Toracice -ART

FIG. 63. DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA ART

2,00

1.80

1,60

1,40

1,20

VALOR! 1.00

0.60

0,80

0,40

0,20

0,00G u p R PG

GIIIJPURJ

PU RG RU

?a cum am prezentat in cap. 3 al lucrarii, In conditiile unui raspuns nesincer, tendintala aceastii variabilii este de a se diminua. Cu dit nivelul reactivitiijii psihofiziologice este mai

pronuntat, cu atlit ART (amplitudinea respirapei toracice) este mai mici\. Observarn ca in

157

Psihoftziologie criminalisticd

cazul grupurilor independente, grupul PG inregistreaza o valoare mai mica decat grupul PU,iar grupul RG inregistream o valoare mai scazuta decat grupul RU. Aceeasi tendinti se

pastreaza ?i in cazul comparatiei dintre loturile marl G-U. Aceste trei comparatii ne

mdreptatesc sli afirmam ca in mod clar gravitatea infractiunii este un element de potentare a

reactivitatii in cazul acestei variabile.

Comparand mediile pentru aceastii variabila in cazul grupurilor PU-RU, PG-RG ?i P-R

constatam urmatoarele: in cazul grupurilor care contin subieoti recidivisti valorile mediilor sunt

mai scazute. Lao prima vedere ar parea ca apartenenta la aceasta categorie a reeidivistilor ar

genera un nivel de reactivitate mai ridicat. Stirn insli ca valorile obtinute la aceasta variabila sunt

interpretabile in acest mod daca si numai daca nu exista diferente semnificative in ceea ce

priveste variabila DIFA (diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii). Sustinem acest Jucru

deoarece prezenta unor difereme semnificative la aceastil din urmli variabi!A modifica ?i nivelul

mediu al ART (amplitudinea medie a respiratiei toracice),

2. Variabila Amplitrulinea Respira{iei Abdominale -ARA

FIG. 84 -DISTRIBUTIA MEDHLOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA ARA

2.00

1,95

1.90

VALOR! 1.85

1.60

1,75

1.10

QRUP\IRJ

Figura nr. 64 reda, in continuare, distributia mediilor pentru variabila ARA

(amplitudinea respiratiei abdominale). Observiim ca gravitatea infractiunii este un factor care

duce la cresterea reactivitatii psihofiziologiee deoarece grupurile care contin subiecti care au

sav?it infractiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat au tendinta de a inregistra valori

mai scazute (lotul G fata de U, PG fata de PU, RG fa? de RU). Diferentele sunt cvasi-egaleintre 0,09 ?i 0,11. Valoarea cea mai mica o inregistreaza grupul de infractori recidivi?ti care

au silvar?it infracfiuni grave. lar valoarea cea mai ridicata grupul de subiecti infractori primaricare au sav?it inftacfiuni ?oare. Dacil analizam diferenfele dintre medii, inregistrate intre

grupuri funcpe de caracterul de infractor primar sau recidivist al subiecfilor vom observa ca

grupurile care sunt constituite din inftactori recidivi?ti inregistreaza valori care, la fel ca lavariabila anterioara, indica prezenta unui nivel de reactivitate psihofiziologicil mai pronunfat.Diferen1ele dintre medii au valori cuprinse intre 0,05-0,06, la jumatatea diferentelorinregistrate in cazul comparatiei anterioare. Amendamentul susfinut in cazul variabilei ART,anterior prezentatli, este valabil ?i in cazul variabilei ARA. Se observa cil, spre deosebire devariabila anterior prezentA, valorile medii ale amplitudinilor grupurilor sunt mai mari, ceea ce

sugereaza ca la nivel abdominal a pare o reactivitate mai intensa decat la ni vel toracal. Practic,aceste diferenfe pot genera deosebiri ?i m variabilele care redau lungimea liniei respiratiei.

158


3. J/ariabila Lrmgi,neli Liniei Resplra(iei Toracice-LLRT

FIG. 85. DISTRIBUTIA MEDIILOR ORUPURILOR PEHTRU VARIA.BILA LLRT

410,00

400,00

390,00

380,00

VALON70,00

360,00

350,00

340,00

330,00

G u R PG PU RG RU

I •s0fle1 !

GRUPURI

Figura nr 65 prezintii distributia mediilor tuturor grupmilor pentru variabila LLRT (lungimealiniei respirapei toracice ). Analizind acest grafic constatmn ca la nivelul mediilor exists grupurilecare sunt constituite din inftactori care au sav?it infractiuni grave (G, PG, RG) ce au o valoare

medie a acestei variabile mai scuuta declit grupurile de subiecfi care au sav?it infractiuni cu

grad de periculozitatea sociaJA mai scszut. Din acest motiv putem aprecia ca pentru aceasta

variabilA gravitat.eainfractiunii reprezinta Wl element de mtarire al reactivitlipi. Abordand aceste

diferente din perspectiva recidiva - primaritate, lucrurile par sA fie oarecum diferite. Daca la

nivelul perechii PG-RG diferenta indicA o ? reactivitate, mai pronuntata in cazul grupuluiPG, la nivelul perechilor PU-RU, RG-RU, P-R, diferentele indicii in mod aparent o reactivitate

mai pronuntata in cazul grupurilor de recidivisti. Motivul pentru care apar asemenea diferenfeeste, dupll parerea noastra, identic cu eel prezentat la variabilele ART ? ARA Diferentele cele

mai importante se inregistreaz.a in cazul perechii PG-PU.

Se poate, de asemenea, concluziona cll pentru aceastii variabila gravitatea infractnmiieste un factor de potentare a reactivitatii psihofiziologiee mai intens decat caracterul de

infractor primar.

4. Variabila Lungi,,rea Liniei Respirapei Abdominale- LLRA

FIG. 68 • DISTRIBUJIA MEDIILOR VARIABILEI LLRA PENTRU TOATE GRUPURlLE

410,00

480.00

450,00

440.00

VALOR!

430.00

420,00

410.00

400,00G u p R PG PU RG RU

.

GRUPURI

159


in cazul acestei variabile sunt valabile analizele tlicute in cazul variabilei anterioare.

Spre deosebire de variabila pereche anterioara, tendinta este ca lungimea liniei respiratieiabdominale sa creasca in raport cu lungimea liniei respiratiei toracice. Aceasta crestere este

reala, corespunde observatiilor din activitatea zilnica de examinare si, in mod cert, este ?i o

consecinta a diferentelor de amplitudine observate intre traseele respiratorii. Am constat cu

ocazia examinllrilor efectuate, ca, in majoritatea cazurilor, reactivitatea la nivelul respiratieiabdominale este mai intense decal la nivelul respiratiei toracale.

5. Variabilo Dumm Stopulul in Respira(ia Toradcd- TSTOPR

Fig .87 • D1STRl8UTIA MEOIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA TSTOPRT

2,50

2,00

1,50

VARIABILI!

1,00

0,50

0,00(; u

GII\IPURI

Figura nr 67 reda distributia mediilor tuturor grupurilor pentru variabila TSTOPRT.

Din aceasta distributie se observa ca in comparatiile dintre grupurile G-U, PG-PU, RG-RU,intotdeauna in cazul primului grup, valorile sunt mai mari. Acest aspect arata ca nivelul

reactivitatii pentru aceasta variabila este influentat de gravitatea infractiunii. De asemenea, se

observa ca din analiza diferentelor mediilor dintre perechile de grupuri P-R, PU-RU, PG-RG,

diferentele sunt intotdeauna in favoarea primelor grupuri, adica (P, PU, PG). Aceste diferente

sugereaza cii pentru aceasta variabila, si caracterul de infractor primar are rolul de a creste

reactivitatea subiectilor, Din acest motiv, valoarea cea mai mare se obtine in cazul grupuluiPG, iar cea mai mica in cazul grupului RU. Diterenta cea mai mica intre grupuri se

Inregistreaza intre grupurile PU-RU, iar diferenta cea mai mare intre grupurile PG-PU. Acest

aspect indica faptul ca recidiva poate constitui un factor care poate diminua reactivitatea

psihofiziologica,

160


6. Variabila Durata Stopului tn Respirafitl Abdominald - TSTOPR.4

FIG. 68 • DISTRIBIJTIAMEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIA&ILA TSTOPRA

2,50

2,00

1,50

VAi.ORi

1,00

0,50

o.ooG u p R PG

ORUP\IRI

PU RG RU

Diferentele de reactivitate psihofiziologica surprinse in analiza variabilei perecheprezentate anterior, sunt valabile si in cazul variabilei TSTOPRA. Se pastreaza chiar ?iprocentele in care se produc acest diferente, Din acest motiv sustinem ca, concluziile stabilite

anterior sunt, in mod cert, valabile si pentru aceasta variabilli.

7. Varillbila Modifwareo Nivelului tk Baza al Respirapei Toracice= MNBRT

FIG. 419 • DISTR1BUT1AMEDIILOR GRUP\JRILOR Pl!NTRU VARIABILA MNBRT

0,50

MS

0,,1(1

0,35

0,30

Vlll.ORI 0,25

0,20

0,15

0,10

0,05

0,00G u p R PG

GRUP\IRI

PU RG RU

in figura 69 am redat valorile medii al reactivitatii tuturor grupurilor pentru variabila

MNBRT. Se poate observa cu usurinta ca valoarea cea mai mare o Inregistreaza, din nou,

161


grupul de infractori primari care au savAl1it infractiuni cu grad de periculozitate socials ridicat

- PG= 0,47, faµ de 0,20 in cazul RU, grupul cu cea mai sclizuta valoare. ? cum a reiesit ?in cazul variabilei TSTOPRT, se observa ca in comparatitle dintre grupurile G-U, PG-PU,

RG-RU, intotdeauna in cazul primului grup valorile sunt mai mari. Acest aspect sugereaza ca

nivelul reactivitatii, pentru aceastii variabila, este influentet de gravitatea iofractiunii. De

asemenea, se observa din analiza diferentelor mediilor dintre perechile de grupuri P-R, PU

RU, PG-RG, ca diferentele sunt intotdeauna in favoarea primelor grupuri, adica (P, PU, PG).Fonnarea grupului P din PG i,i PU ?i al grupului R din grupurile RG ?i RU ?i analiza valorilor

inregistrate de cele 6 grupuri conduc spre ideea cii valorile grupu]ui de PU diminueaza

reactivitatea de ansamblu a lotului mare P, la fel cum valorile grupului RU diminueazli

valoare de ansamblu a grupului R Aceste doua constatari indica faptul ca, caracterul de

infractor primar genereaza potenfeaz.a nivelul reaetivitatii, iar in cazul unor infractori

recidivisti tendinta reactivitatii psihofiziologice este sa fie mai diminuatA. Acelasi fenomen ii

observam ?i in cazul compararii valorilor obtinute de grupurile G, PG, RG, pe de-o parte, ?i a

grupurilor U, PU, RU, pe de alt! parte,pe axa primaritate - recidiva, Diferentele indica, pentruaceasta variabila, ca gravitatea infractiunii este un factor care determina cresterea reactivitatii

psihofiziologice iar un nivel scazut al pericolului social al faptei pentru care se efectueaza

examinarea determina o reactivitate psihofiziologica pe masura,

8. Variabi/a Modif1C11reaNive/ul11i de Bar/i in Respira/KI Abdomina/4- MNBRA

FIG. 70 • DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURJLOR PENTRU VARIABILEI MNBRA

0.45

Q.40

o.35

0.30

0,25VAi.ORi VARIABILE

0.20

0.15

0,10

0.05

0,00

GRUPURI

in fig. nr. 70 prezentam distributia mediilor grupurilor pentru variabila MNBRA.

Analiza efectuata la variabila anterioara este pe deplin valabilA ?i in cazul acestei variabile.

162


9. Variabila Dijeren(# de Altillldine intre Ciclurile Respiratorii- DIFA

FIG. 71 • DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA DIFA

1,VALORI

0,

0,

0,G u p R PG

GRUPURI

PU RG RU

Figura nr. 71 red! distributia mediilor grupurilor pentru variabila DIF A. Acest graficindica faptul ca, in mod cert, exista diferente de reactivitate psihofiziologica intre mediile

grupurilor. Aceste diferente arata faptul ca la grupurile P, PG, PU, in raport cu grupurile R,RG, RU pentru aceasta variabila, se tnregistreaza valori care, din punct de vedere al mediei,sunt mai mari pentru prima categorie de grupuri. Acest fenomen indica un nivel mai crescut al

reactivitatii psihoftziologice la aceste prime grupuri, ceea ce sugereaza faptul ca infractorii

primari, in raport cu cei recidivisti, sunt mai reactivi la aceasta variabila, Acelasi fenomen ii

inregistram in cazul in care comparam valorile grupuri]or G, PG, RG, pe de-o parte, ?i U, PU,RU, pe de alta parte. Diferentele sunt in toate comparatiile in favoarea primului set de grupuri.Din acest motiv tendinta noastra este sa consideram cA, gravitatea infractmnii este un factor

potentator de reactivitate, pe cand o infrsctiune cu grad de periculozitate soeiala scazut are un

efect invers. Astfel, daca valoarea medie cea mai mare o intalnim in cazul grupului PG,valoarea cea mai mica o intfilnim in cazul grupului RU.

10. Variabila Durata Dijeren{ei de Altitudine intre Ciclurile Respiratorii - TDIF A

FIG. 72 • DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA TOIFA

12,00

10.00

8,00

VAi.ORi 6,00

4,00

?.oo


GRUPURI

163


Graficul de mai sus sintetizeaza valorile medii al variabilei TDIFA pentru toate

grupurile. in mod evident, intreaga analiza efectuat:a in cazul variabilei anterioare DIF A, este

valabila si pentru TDIF A. Este firesc sa fie asa deoarece acesta ulti.mi\ variabila nu este decat

o expresie temporala a variabilei DIF A Apace insa si o diferenta aotabila, si anume: daca in

cazul loturilor mari valoarea cea mai mare, in cazu1 variabilei DIF A, o inregistra grupul P

(primari), in cazu1 TDIFA, valoarea cea mai mare o inregistreazA grupul G (grave). Acest

fenomen s-ar traduce in felul urmator: primarii au o reactivitate amplinidinala, iar infractorii

care au sav:hlit infractiuni grave au o reactivitate temporals mai insemnata in cazul acestei

variabile. Diferenta intre grupul PG, care inregistrea7A cea mai mare valoare ?i grupul RU este

de aproximativ 93%.

11. Variabila Raportrd dintre Durata lnspirafiei p Durata Expirapei- 1/E

FIG. 73 • DISTRIBU'flAMEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA 1/E

1.40

1,20

1,00

0,80

VALORI

0,60

0,40

0.20

0,00G u p R PG

GRUPI.IRI

PU RG RU

Graficul de mai sus indica faptul ca, in mod cert, exista diferente de reactivitate

psihofiziologica intre mediile grupurilor. Aceste diferente arata faptul ca la grupurile P, PG,PU, in raport cu grupurile R, RG, RU, pentru aceasta variabila, se inregistreazA valori care,

din punct de vedere al mediei, sunt mai mici pentru prima categoric de grupuri, Acest

fenomen denota un nivel mai crescut al reactivitati! psihofiziologice la aceste prime grupuri.in consecinta, infractorii primari in raport cu cei recidivisti sunt mai reactivi la aceasta

variabila. Acelasi fenomen ii inregistram in cazul in care comparllm valorile grupurilor G, PG,RG, pe de-o parte, ?i U, PU, RU, pe de alta parte. Diferentele sunt, in toate comparatnle, in

favoarea primului set de grupuri. Din acest motiv, tendinta noastra este sa consideram ca

gravitatea infractiunii este un factor potentator de reactivitate, pe c!nd o infracµune cu grad de

periculozitate sociala scazut, are un efect invers, Astfel, daca valoarea medie cea mai micli o

intalnim in cazul grupului PG. valoarea cea mai mare o intalnim in cazu1 grupului RU. 0

valoare mica a acestei variabile, ciit mai apropiata de 0, indica o valoare mare a ex.piratiei, iar

un raport apropiat de l ,2 indica valori nonnale ale dimensiunilor unui ciclu respirator. inaceastii ultima situafie se gase?te doar grupul de RU care arata eel mai scazut nivel al

reactivitatii fiziologice.

164


12. Variabila Ritm Respirator - RR

Fig. 74' • DISTRIBUflA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA RR

19.00

18,80

16.60

18,40

18.20VAIIIABILE

18,00

17,80

17.60

17.40

17,20

17,00G u p R PG

GRUPIIRI

PU RG RU

Figura nr. 74 reda, in continuare, valorile medii inregistrate de toate grupurile pentru

variabila ritm respirator. Din experienta noastra, a rezultat ca, in cazul unui comportament

simulat, rittnul respirator se modifka in sensul scaderii valorii medii pe portiunea in care se

face inregistrarea. Grafieul de mai sus indica, in mod cert, ca media ritmului respirator

tnregistreaza cea mai mica valoare in cazul grupului PG ?i cea mai mare valoare in cazul

grupului PU. Comparatia mediilor pentru grupurile independente indica, in mod clar, faptul ca

grupul PG are o medie mai mica decat grupul PU, iar grupul RG are o medie rnai mica decdt

grupul RU. Diferentele, tnsa, indica faptul ca, in cazul perechii de grupuri PG-PU valoarea

este de peste un ciclu, iar in cazul RG-RU diferenta este de 0,04 cicli, 0 diferenta mare se

inregistreazA ?i intre mediile grupurilor PG ?i RG, comparativ cu diferenta dintre PU ?i RU. In

cazul comparatiei dintre grupurile PU-RU diferenta este in favoarea grupului RU. Prezenta

unor diferente pozitive sugereaza cli la nivelul acestor doua grupuri reactivitatea medic

psihofiziologica poate avea sensuri diferite in raport cu tendinta generala. Este foarte adevarat

ca, in practica de zi cu zi, am intalnit ?i situatii in care se produc ?i eresteri ale ritmului

respirator, ca o consecinta a unui comportament simulat. in concluzie, diferentele de

reactivitate evidentiate prin mediile grupurilor la aceasta variabila, respecta tendinta generals,mai putin in cazul diferentelor dintre grupurile PU ?i RU. Acest aspect sugereaza ca,

gravitatea infractiunii este un element care poate produce diferente de reactivitate, pe cand

caracterul de infractor primar sau recidivist al unui subiect implicat in sav?irea unor

infractiuni cu grad de periculozitate sociala scazut, poate si.\ nu genereze diferente de

reactivitate. Comparativ cu valoarea normala a acestei variabile, specifice adultului tan!ir ?isanatos aflat in repaus aceea de 13-18 cicluri/min, constatlim in examinarea subiectului

nesincer o deplasare a mediilor ritmurilor respiratori in zona ecartului superior, cu tendinle de

diminuare a acestora ca o consecintli a gravitatii infracfiunii (PG,G)

165

Psihofiziologiecriminolistica

13. Variabila Respirafk Eratica - RE

Fig. 75 • DISTRIBUTIAMEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA RE

0,60

0,50

0,40

VALOR! 0,30

0,20

0,10

o.ooG u p R PG PU RG RU

GRUPURI

Fig. 75 indica faptul ca, in cazul variabilei Respiratia Eratica distributia mediilor

sugereaza prezenta mai pronuntatii a acestei modificari psihofiziologice in cazul grupurilor P,PG, PU, in comparatie cu grupurile R, RO, RU. Acelasi fenomen se inregistreaza in cazul

comparatiei dintre grupurile G, PG, RG, pe de-o parte, ?i grupurile U, PU, RU, pe de alta

parte, Valoarea cea mai ridicatii. a mediei o inregistreaza grupul PG, iar cea mai scazuta o

inregistreaza grupul RU. Valorile inregistrate Ji la nivelul grupurilor marl, compuse, indica

faptul ca, caracterul de infractor primar si gravitatea ridicata a infractiuni, sunt faetori care fac

ca aceasta variabila sa fie mult mai prezenta in aceste grupuri, iar recidiva ?i gravitatea socialascazuta a faptei investigate sa nu genereze asemenea manifestiiri psihofiziologice.

4.8.5.1.2. Variabile cardiovasculare (sanguine)

I. Amplitudilrea Tensiunii Arteriale a Pulsului Brahial -ATAB

FIG. 76 - DISTRIBUTIA MEDNLOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA ATAB

4.00

3.5()

3,00

2,50VALORI

2.00

1.50

1.00

o.so


GRUPURI

166


Figura nr 76 reda distributia mediilor tuturor grupurilor pentru variabila ATAB. Din

aceasta distributie se observa ca, in comparatiile dintre grupurile G-U, PG-PU, RG-RU,

int.ot.deauna in cazul primului grup valorile sunt mai mari. Acest aspect sugereaza ca nivelul

reactivitatii pentru aceasta variabila este influentst de gravitatea infractiunii, Adica, subiectii

care sunt examinati pentru ca au sav?it infractiuai cu grad de periculozitate sociala mai

ridicat, au tendinta de a reactiona mai puternic din perspectiva acestei variabile. De asemenea,

se observii ell din analiza diferentelor mediilor dintre perechile de grupuri P-R, PU-RU, PG

RG, diferentele sunt, int.otdeauna, in favoarea primelor grupuri, adica (P, PU, PG). Aceste

diferente sugereaza ca pentru aceasta variabila caracterul de infractor primar are rolul de a

creste reactivitatea subiectilor, Din acest motiv, valoarea cea mai mare se obtine in cazul

grupului PG, iar cea mai mica in cazul grupului RU. Diferenta cea mai mica intre grupuri se

inregistreaza intre grupurile PU-RU, iar difereata cea mai mare intre grupurile PG-PU. Acest

aspect sugereaza ell. recidiva poate constitui un factor care poate diminua reactivitatea

psihofiziologica,

2. Variabila D11ralll Reac{iei in Tensiunea Arteriala a Puls11llli Brahial - TTAB

Fig. 77 • DISTRIBUTIA MEDIILOR CRUPURILOR PENTRU VARIABILA TTAB

16.00

14,00

12,00

10.00

VAi.ORi 8,00

6.00

4,00

aoe

o.ooG u p R PG

GRUPURI

PU RG RU

Histograma din figura 77 indica distributia mediilor pentru dimensiunea temporala a

reactiei in tensiunea arterial! a pulsului brabial. Intreagaanaliza efectuata in cazul variabilei

anterioare AT AB, este valabila ?i in cazul variabilei TT AB.

3. Variabilll Amplit11dinea Tensi11nii Arteriale a Puls11/11i Distal· AT AD

Fig. 78 • DISTRIBlfTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA ATAD

1,2

1,0

0,8

VALOR! 0,6

0,4

0,2

0,0G u p R p p R R

GRUPURl

167


Graficul nr. 78 prezinta distributia mediilor grupurilor pentru variabila ATAD. Din

analiza acestor diferente se observa ca valorile mediilor sunt mult diminuate in raport cu

valorile inregistrate la variabila AT AB. Diferentele existente indica prezenta unei reactivitatimai pronuntate in cazul grupului independent PG, in raport cu grupurile RG sau PU. Se

observa din nou ca, in cazul compararii mediilor dintre grupurile PU ?i RU ele sunt sensibil

egale, dar in favoarea grupului RU. De asemenea, grupurile compuse, majore P, R nu prezintadiferente, ci, in mod extraordinar, prezinta o egalitate. Acest fenomen sugereaza ca, practic la

nivelul mediilor acestei variabile, caracterul de infractor primar sau recidivist nu influenteazareactivitatea psihofiziologica a subiectilor. in aceste conditii este explicabil cli nici o evaluare

numerics nu ia in calcul acest indicator al amplitudinii tensiunii arteriale a pulsului brahial. Inpractica, acest indicator este evaluat clinic ca fiind un indicator auxiliar in interpretareavariabilei amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului brahial - AT AB.

4. Variabila Durata Reaqiei in Tensiunea Arteria/4 a Pulsului Distal-1TAD

Fig. 79 • DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA TTAD

5,00

4.50

4,00

3,50

3,00

VAL.ORI 2,50

2,00

1.50

1,00

0,50

0,00G u p R PG

GRUPIJRI

PU RG RU

Graftcul nr. 79 reda valorile medii pentru variabila temporalli a reactiei in tensiune

arteriala a pulsului distal. Din analiza acestui grafic rezultli un nivel seazut al reactivitatiipsihofiziologice pentru toate grupurile independente, Chiar daca valorile medii indica, pentrugrupurile care desemneaza infractorii primari in raport cu recidivistii, pentru grupurile care

desemneaza subiecti care au sliv?it infracµuni cu grad de periculozitate socials ridicat in

raport cu grupurile de subiecti care desemneaza infractori care au sav?it infractiuni cu gradde periculozitate sociala mai scazut, diferente in favoarea primelor grupuri, totusi nivelul

acestor diferente este foarte scazut. Cea mai mare valoare a variabilei o inregistreaza grupulPG, iar cea mai scazuta o lnregistreaza grupul RU. In cazul grupurilor mari, compuse,

diferentele sunt mai accentuate si indica tendinta de diferentiere mai pronuntata, Totusi, se

poate aprecia, chiar ? in cazul acestei variabile, faptul cii, caracterul de infractor primar ?igravitatea crescutii a infracfiunii pot constitui factori ce intaresc reactivitatea psihofiziologicagenerala. La polul opus se aflii caracterul de infractor recidivist ?i un nivel sclizut al

periculozitlitii sociale care tind sa diminueze reactivitatea psihofiziologicli.

168


5. Variabi/a Ritmul Cardiac - RC

Fig .nr. 80. DISTRIBU'flAMEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA RC

GRUl'\IRI

in fig. 80 sunt redate valorile medii al grupwilor pentru variabila Ritm Cardiac. Se

observa, in principal, o reactivilate mai intensA in cazul grupwilor care contin infractori primari.Acest aspect sugereazA ell in cazul infract.orilor primari vom intfilnii un nivel mai ridicat al

ritmului cardiac, decst in cazul inftactorilor recidivistii, Se observa o diferenfA a mediilor ? in

funetie de gravitate infraqiunii intre grupurile PG-PU, G-U, deosebire care sugereaza ca la nivel

general ?i la nivelul inftactorilor primari discriminmile sunt in favoarea grupurilor care au sav?itinfractiuni cu grad de periculozitate sociala ridicat. Nu acelasi fenomen se petrece in cazul

comparirii mediilor dintre grupwile RG-RU. Se pare ca la aceste grupuri recidiva este un factor

care determina o seadere accentuata a acestei variabile, astfel inc!! valorile mediilor sunt cvasi

egale. in mod cert, in baza datelor din grafic se observii faptul ca, primaritatea este un element de

potentare, iar recidiva un element de diminuare a reactivitatii la aceasta variabila, pe cand

gravitatea infractiunii nu este in mod obligatoriu un factor de diferentiere.

4.8.5. J.3. Variabile electrodermale

l. Variabila Am litudinea Re • i Electrodermale -AXED

FIG. 81 • DISTRIBUTIAMEDHLOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA ARED

9,000

8,000

7,000

6,000

5,000VALOR!

4.000

3,000

2,000

1.000

0,000G u p R PG

GRUPURI

PU RG RU

169


Graficul nr. 81 prezinta mediile grupurilor pentru variabila ARED, pentru toate grupurile.Valorile inregistrate tind sa indice faptul ca, gravitatea inftactiunli ?i primaritatea infractorului,lmpreuna si separat, genereaza nivele mai ridicate ale reactivitatii psihofiziologice la aceasta

variabila, De asemenea, in opozitie, caracterul de infractor recidivist ?i o valoare sociala sciizuta a

gravitatii infraetiunii sunt factori care o di:minueazli. Din acest motiv, grupul PG inregistreazavaloarea cea mai ridicata, iar grupul RU inregistreaz.a media cea mai scazuta. Diferenta mediilor

intre cele doua grupuri ultime mentioaate, este de mai mult de trei figuri.

Fig. 82 • OISTRIBU'flAMEDIILOR GRUPURILOR LA VARIABILA TR£D

14,50

14,00

13,50

13,00

12,SO

VAi.ORi

12,00

11,50

11,00G u p R PG

GRUPURI

PU RG RU

Figura nr. 82 reda valorile mediilor grupurilor pentru variabila TRED. Analizand

aceasta diagrama vom observa ca exista diferente de reactivitate la nivelul mediilor

grupurilor. Grupul cu cea mai mare valoare a mediei este PG, iar grupul RU mregistreaza cea

mai mica valoare. Se constata ca primaritatea ?i gravitatea sociala a infractiuaii sunt factori

care determina o crestere a reactivitatii psihofiziologice la nivelul acestei variabile. De

asemenea, este vizibil di. grupurile de infractori recidivisti ?i cei care au savir,;it infractiuni cu

grad de periculozitate sociala scazut au mregistrat cele mai mici valori ale reactivitatii,(U=12,78s, R=l3,17s, RU=12,20s).

400.

350.

300.

VALORJ

150.

100.

'lei Eelectrodermale - LRED

G u p R PG PU RG RU

170

GRUPURI


Figura nr. 83 este o sinteza a mediilor grupurilor pentru variabila Lungimea ReactieiElectrodennale. Analiza efectuata pentru variabilele anterioare apartinand reactiei electroder

male este perfect valabila ?i pentru variabila curentli.

4. Variabila Modijicari de tipul Monojlexie, Bijlexie, Trijlexie -MBT

Fig. 84 • DISTRIBU'flAMEDIILOR GRUPURILOR PEHTRU YARIABILA MBT

1,8

1,6

1,4

1.2

1,0VALOR!

0,8

0,6

0,4

0.2


GRUPURI

i•Ser1es1I

Graficul din figura 84 prezinta distributia mediilor grupurilor pentru variabila MBT.

Se poate usor constata cli in cazul grupurilor mari, compuse G, P, media reactivitatii este mai

crescuta comparativ cu grupurile U, R. Cea mai mare medie o inregistreaza grupul PG=l,7,iar cea mai mica RU=l,2. Graficul indica in acest mod ca, gravitatea sociala crescutli a

infractiunii ?i caracterul de infractor primar pot genera o reactivitate rnai pronuntata. in sens

opus actioneaza recidiva ?i nivelul scazut al gravitatii infractiunii sav?ite.

5. Variabila Valoarea Medie a Reaqiei Electrodermale, in kohmi-EDA

Fig. 85 • DISTRIBlJTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA EDA

185,0

180,0

175,0

170,0

VAL.ORI 165,0

160,0

155,0

150,0

1•5.oG u p R PG

GRUPURJ

PU RG RU

171


Graficul din fig. 85 prezinta valorile medii ate grupurilor pentru variabila EDA.

Potrivit principiilor de fizica anterior enuntate, o crestere a nivelului de activare

psihoflziologica genereaza o hidratare mai pronuntata a epidermei ?i, in consecinta, o scadere

a rezistentei electrice inregistrate. Observiim ca, caracterul de infractor primar sau recidivist

genereaza diferente in mediile grupurilor. in comparatiile dintre grupurile P, PG, PU, pe de-o

parte, ?i R, RG, RU, pe de altli parte, se observa diferente care sugereaza ca primele grupuriau un nivel de reactivitatea psihofiziologica mai mare. Analizand grupurile din perspectivagravitatii infracpunii observam ca, grupurile de subiecti care au sav?it o intractiune cu un

nivel ridicat al gravitatii sociale 'lnregistreazli valori care sunt mai mari decat cei care au

sliv?it infrac[iuni cu grad de periculozitate sociala ridicat, Daca teoriile explicative ale RED

sunt complete atunci diferentele ar fi trebuit sA fie inverse.

Acest aspect sugereaza existenta ?i a altor mecanisme de generare a reactieielectrodermale in functie de gravitatea infractiunii, Specialistii in tehnica poligraf sustin, de

altfel, ca RED - este cea mai putin inteleasli variabilli. Aceasta observatie sugereazli ca de

fapt, la nivel individual nu exista un singur mecanism, o explicatie singulara a modului de

functionare a RED ?i ca de fapt, rezistenta electrodermalli poate fi rezultanta unui sumum de

factori care se combina si se interinfluenteaza in mod individual. (La acest capitol am

introduce rezistenta specifica a fiecarui individ in parte, starea initiala de hidratare a

epidermei, meseria subiectului, temperatura din camera de examinare, etc.). Aceasta variabila

nu este utilizata in evaluarea comportamentului simulat prin intermediul sistemelor de scorare

obiective sau individual subiective.

4.8.5.1.4. Variabileftgurak

1. Variabila Patternuri Reactive - PR

FIG. 86 • DISTRIBIJTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA PR

t.40

1.20

1,00

o.eo

VALOIV

0,60

D.40

0.20

0,00G u p R PG

GRUPIJRI

PU RG RU

Fig. nr. 86 reda distributia mediilor grupurilor la variabila PR. ?a cum am prezentatin prima parte a lucrarii, aceasta variabila indica, prin prezenta ei, un nivel crescut al

172


reactivitatii psihofiziologice. Din analiza diagramei mai sus-prezentate se observa ca, in

grupurile in care apare caracterul de infractor primar sau faptele siiv?ite reprezinta un nivel

crescut al periculozitatii sociale, pattemurile reactive sunt mai prezente, La polul opus se

gasesc grupurile formate din subiecti recidivisti care au sav?it infractiuni cu un nivel al

penculozrtatii sociale scazut, Din aceste motive grupul PG tnregistreaza, practic, eel mai mare

numar de paternuri reactive in una, dona sau mai multe trasee. Cel mai mic numar de

patemuri reactive se inregistreaza la nivelul grupului RU. Diferenta dintre aceste doul.i grupuri

este de 1.00. Pentru grupurile mari, compuse observlim o oarecare reactivitate cvasi-egala in

cazul, pe de-o parte al grupurilor P ?i G, dubla in raport cu grupurile de R ?i U. Aspectele

prezentate indica fara dubiu ca la nivelul acestei variabile vorbim despre un nivel al

reactivitati] mai pronuntat in cazul infractorilor primari declt al celor recidivisti, la nivelul

infractorilor care au sav?it infractjuni cu un grad al periculozitatii sociale mai pronuntat

decat in cazul celor care au sav?it infractiuni cu un grad de periculozitate sociala mai scazut,

2. Varlabila Acte Repetate Vol11ntor, alte fapte - REV

Fig. 87 • DISTRIBUTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABH.A REV

0,25

0.20

0,15

VAUlRl

0,10

0,05

o.ooG u p R PG PU RG RU

GIWPURI

Graficul nr. 87 reda mediile grupurilor pentru variabila REV. Analizand acest grafic

putem sustine ca variabila REV inregistreaza ca medie cele mai marl valori in cazul PG si

cele mai mici in cazul RG. Putem, de asemenea, sii afirmam ca, caracterul de infractor primar

potenteaza aceasta vanabila, in mod firesc apar diferente intre grupurile P-R si G-U m

favoarea grupurilor P ?i G. Observam, 1nsli, ca la nivelul comparatiei intre RG si RU exists o

diferenta in favoarea grupului RU. Apreciem ca diferenta este normals, Sustinern acest lucru

deoarece variabilll. este constituitA dintr-o serie de acte ?i fapte ce pot apare de-a lungul

examiniirii poligraf. 0 priml.icategoric de fapte sunt actele intentionate, voluntare, de inducere

rn eroare, tentativele de eludare. Cel mai des aceste fapte le intalnim la subiectii recidivi?ti

care au sl.iv?it infraefiuni cu un grad de periculozitate sociall.i scazut. 0 a doua categorie de

fapte sunt microrni?ciirile subiectilor, actele repetate in mod neintenponat, dar determinate de

o stare de disconfort resimptli cu ocazia unui cornportament nesincer. Ele sunt specifice unor

subiecti care se afla la un prim contact cu organele de aplicare ale legii.

173

Psihoflziologie criminalistica

4.8.S.1.S. Variabile tip seer

1. Varia/Jila Scor Rang- RANG

Fig. 88 • DISTRIBIJTIA MEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA RANG

8,0

7,0

6.0

5,0

VALOR! 4,0

3.0

2.0

1,0

0.0G u p R PG

GRUPURI

PU RG RU

Fig. nr, 88 prezinta distributia mediilor grupurilor pentru variabila Scorul Rangului.Din analiza acestui grafic rezulta, in mod clar, ca valorile medii sunt mai mari pentrugrupurile P, PG, PU, in comparatie cu grupurile R. RG, RU, pe de-o parte, iar pe de altli partein comparatia dintre grupurile G, PG, RG ?i grupurile U, PU, RU valorile sunt mai mari

pentru primul set de grupuri. Aceste aspecte sugereaza ca in cazul acestor prime grupurinivelul de reactivitate fiziologica este mai pronuntar. Este clar in acest fel ca, gravitateainfractiunii ?i caracterul de infractor primar sunt factori care vor genera reactiipsihofiziologice de nesinceritate mai intense declit caracterul de infractor recidivist ?i un nivel

de periculozitate soeiala scazut al infractiunii.

2. Variabila Scorul Sistem11l11i Obiectiv- SOSS

RURGPUPGRpuG-8,0

-6,0

Fig. 89 • DISTRIBUTUTIA MEDIK.OR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA SOSS

0,0

•5,0

-7,0

•2,0

•3,0

VALOR! -4,0

-1,0

GRUPURI

174


Figura nr. 89 prezinta mediile obtinute de fiecare grup in parte pentru variabila SOSS.

intreaga analiza efectuatli la nivelul variabilei anterioare este valabila ?i pentru variabila

curentli. Valorile grupurilor indica rara echivoc faptul ca, grupul PG are cea mai mare medic a

reactivitatii, iar grupul RU are cea mai mica medie a reactivitatii la aceasta variabila.

3. Variabila Scorul Experului-SEXP

Fig. 90 • DISTRIBU'flAMEDIILOR GRUPURILOR PENTRU VARIABILA SEXP

0,0

·1,0

·2,0

-3,0

VALOftl

-4,0

-5,0

-6.0

-7,0G u p R PG PU RG RU

GRUPURI

Graficul din figura 90 indica distributia mediilor grupurilor pentru variabila SEXP.

Din analiza acestui grafic rezultii, in mod evident, ca, valorile medii sunt mai marl pentru

grupurile P, PG, PU, in comparatie cu grupurile R, RG, RU, pe de-o parte, iar pe de alta parte,in comparatiile dintre grupurile G, PG, RG ?i grupurile U, PU, RU valorile sunt mai mari

pentru primul set de grupuri. Aceste aspecte sugereaza ca in cazul acestor prime grupurinivelul de reactivitate psihofiziologica este mai pronuntat. Este clar in acest fel ca. gravitatesinfractiunii ?i caracterul de infractor primar sunt factori care vor genera modificari

psihofiziologice de nesinceritate mai intense decat caracterul de inftactor recidivist ?i un nivel

de periculozitate sociala scazut al infractiunii,

4.8.5.1.6. Conc/11..ii

Din cele prezentate rezulta, indubitabil, ca la marea majoritate a variabilelor se

inregistreaza diferente intre medii. Modelul acestor diferente este cvasi-identic si este eel mai

bine redat de variabilele tip scor. Analiza efectuata pana in acest moment, cu foarte mici

exceptii, vine sa confirme ipotezele cercetarii noastre,

4.8.5.1. Disc,qii c11 privire la rezultatele statisticii analizei corelafionale

4.B.5.1.1. Diferenfe de reactivitate psihojiziologicii relevate de analiza de core/ape

Existenta unor corelatii intre d.iferite variabile care mascara acelasi fenomen arata, in

general, gradul de asociere al acestora in functionarea fenomenelor investigate. In cercetarea

noastra fiind vorba despre un fenomen unitar ?i anume, reactivitatea psihofiziologica a unor

175


subiecti supusi unei examinari poligraf, cu atat mai mult putem aprecia ca existenta unor

corelatii intre variabile indica nu numai asocierea lor ci, chiar sinergia acestora. Cu atilt mai

mult sustinem aceasta ipoteza, cu cat anumite variabile sunt dimensiuni amplitudinale,temporale sau de complexitate ale aceleasi variabile majore unice. De exemplu, ARED,TRED, MBT si LRED operationalizeaza traseul reactiei electrodermale. in acest sens,variabilele ce coreleaza au capacitatea de a reconstrui, intr-o anumita maniera, reactivitatea

analizata, de aceasta data la nivelul grupului. Ele redau legaturile intre variabile, adica

punctele nodale ale reactivitatii grupului.in urma analizei corelatiilor am constatat ca legliturile intre variabile nu sunt aleatorii,

ci ele corespund unei logici a functionarii fiziologice a organismului. Lotul investigat, in

opinia noastra, nu este decst o multiplicare a functionarii unui organism individual. Aceasta

logica impune ca variabilele amplitudinale sa coreleze cu cele temporale; variabilele perechisli coreleze intre ele; variabilele aceleiasi dimensiuni sa intercoreleze etc. Astfel, de exemplu,ARED - amplitudinea reactiei electroderrnale trebuie sa coreleze cu LRED - lungime reactieielectrodermale. Amplitudinea reactiei in tensiunea arteriala a pulsului brahial - AT AB ar

trebui sa coreleze cu TI AB, lungimea liniei respiratiei toracice sa coreleze cu lungimea liniei

respiratiei abdominale; durata stopului respirator toracic ar trebui sli coreleze cu durata

stopului respirator abdominal. Acelasi tip de argumentare ar impune, de exemplu, ca raportul1/E sa coreleze negativ cu durata stopului respirator, adica cu cat valoarea raportului 1/E este

mai mica, cu atat este mai mare durata stopului respirator. Putem afirma cii din datele

prezentate la capitolul Analiza statisticd de rorelafh, in proportie de 98%, corelatiile obtinureraspund acestor cerinte.

La nivelul fiecarui lot ?i sublot am obtinut, in medie, peste 120 de corelatiisemnificative. Ele reprezinta, intr-o anumita masura, portretul corelaponal al grupului ?i, in

acela?i timp, o radiografie a celor mai semnificative relaJii. Compararea acestor ?a-zise hllI1ide reactivitate poate constitui o modalitate de a demonstra, incl o data, existenta unor

diferente semnificative intre loturile analizate. Pentru exemplificare redlim in continuare un

decupaj din tabloul de corelatii (numai pentru variabilele ARED, MNBRT, RR, PR; TRED,pentru grupurile PG, RG, PU, RU). Pentru variabilele mai sus-mentionate tabloul de corelatiisemnificative la nivelul sublotului PG - primari grave, sugereazli cii o cre?tere in ARED -

amplitudine reacpei electroderrnale, va fi insofita de o cre?tere propoqionalii a ATAB -

amplitudinea reacpei in tensiunea arterialli a pulsului brahial; prezenta unei modificari in

nivelul de bazli al respiratiei - MNBRT va fi insofit!I de modificari ale ciclurilor respiratorii -

DIF A, dar ?i de aparitia unor paternuri reactive - PR; ritmul cardiac - RC va intluenta valoarea

RR - ritmului respirator, dar ?i a duratei stopurilor respiratorii - TSTOPR; lungimea liniei

respiratorii LLR T va fi intotdeauna determinata de ritmul respirator - RR ?i de amplitudineaciclurilor respiratorii - ART; patemurile reactive - PR vor apare cu precadere sub forma unor

stopuri respiratorii, modificari ale amplitudinii respira(iei abdominale; durata reacfieielectrodermale - TRED va fi influentata de prezenfa biflexiilor, a triflexiilor - MBT. incomparatie cu acest tablou, grupul RG - recidivi?ti grave, este individualizat prin:amplitudinea reacJiei electrodermale - ARED va intluenJa lungimea acestei reacfii - LRED,fiind insoJita in acela?i timp de patemuri reactive - PR, de valori proporponale ale rezistenteigalvanice - EDA, dar ?i de modificari corelative in amplitudinea tensiuni arteriale a pulsuluibrahial - ATAB; modificarea nivelului de baza al respiraliei - MNBRT va fi statistic insoJitade prezenfa unor stopuri respiratorii - STOPRT, de prezenta unor patemuri reactive - PR; de o

respiratie eratica - RE,

de modificari ale duratei diferenfei de altitudine ale ciclurilor

respiratorii - TDIF A; ritmul cardiac - RC coreleazA semnificativ pentru acest grup cu TTAB -

durata reacfiei in tensiunea arterialli a pulsului brahial dar ?i cu valoarea EDA - rezistentaelectricii miisurata in ohmi; Jungimea liniei respiratiei toracice - LLRT va fi influentata de

176


amplitudinea ciclurilor respiratorii - ART, dar ?i de diferentele de altitudine intre ciclurile

respiratorii - DIF A; patemurile reactive caracteristice acestui grup vor apare sub fonna unor

stopuri respiratorii (TSTOPR) sau chiar sub fonna unei respiratii eratice - R.E. Se vor regasi111reactia electrodennala; modificarile din variabila durata reactiei electrodermale - TRED nu

vor fi tnsotue de modificari semnificative la nivelul altor variabile.

Pentru grupul PU acest tablou al coretatiilor se prezinta astfel: variabila ARED

coreleaza cu lungimea reactiei electrodermale - LRED, cu variabila rezistenta medie, in

kohmi - EDA ii cu variabila MBT - monoflexie, biflexie, triflexie. Pentru a doua variabila

analizata Modificarea nivelului de baza al liniei respiratiei toracice - MNBRT, aparitia acestui

gen de variatii va fi insotit de o modificare a nivelului Amplitudinii tensiunii arteriale a

pulsului brahial - ATAB, de modificari in cadrul variabilei pereche Modificarea nivelului de

bazA al respiratiei abdominale - MNBRA, de prezenta in traseele respiratorii a unei dezordini

- RE, dar ?i a unor patemuri respiratorii - PR ?i a unor diferente de altitudine ale ciclurilor

respiratorii - DIFA. Variabila RR va influenta negativ EDA - rezistenta electrics si respiratiaeratica - RE, ?i pozitiv raportul Inspiratie/Expiratie - 1/E. Pentru acest grup, patemurilereactive PR vor apare cu precadere 1n variabilele ce defmesc stopul respirator - TSTOPRT,

TSTOPRA, RE - respiratie eratica, MBT - Monoflexia, biflexia, triflexia. Variabila TRED -

durata reactiei electrodermale va influenta LRED - lungimea reaetiei electrodermale, ritmul

cardiac, durata tensiunii arteriale in pulsul distal - TT AD.

Pentru grupul RU - recidivisti usoare decupajul corelational se prezintA in urmatorul

mod: variabila ARED - Amplitudinea reactiei electrodennale va determina modificari la

nivelul variabilei LRED - lungimea reactiei electrodennale ?i al variabilei MBT - monoflexie,

biflexie, triflexie. Variabila Modificarea nivelului de baza al respiratiei toracice va corela cu

variabila pereche MNBRA, va produce modificari comparabile in variabila Lungimea liniei

respiratiei toracice - LLRT, in variabila Durata reactiei electrodermale - TRED, in RE -

respiratia eratioa, in variabila Diferenta de altitudine a ciclurilor respiratorii - DIFA ?i in

Durata diferentelor de altitudine in ciclurile respiratorii -TDIFA. Variabila Patemuri reactive

- PR va tnsoti negativ Amplitudine reactiei in respiratia abdominala - ARA si Respiratiaeratica - RE. Ultima variabila analizata Durata reactiei electrodermale - TRED, variatii ale

acestei variabile vor determina modificari ale Amplitudinii tensiunii arteriale a pulsului distal

- ATAD, ale variabilei MNBRT- Modificari ale nivelului de baza in respiratia toracica, in

variabila Lungimea reactiei electrodermale - LRED, in variabila Respiratia Eratica, ?i in

variabila Durata diferentelor de altitudine in ciclurile respiratorii - TDIF A. Observam cu

foaite mare ?urinta ca, in cele patru tablouri prezentate se constata similitudini corelationalechiar ?i la nivelul variabilelor prezentate, dar cuvantul de ordine este diferenfa. Daci\

extindem acest tablou la nivelul tuturor variabilelor vom observa ca reactivitatea

psihofiziologica se manifestii, in special, prin diferente de genuri de corelafii. Daca analiza

tabloului corelatiilor se extinde ?i asupra grupurilor majore, gradul de diferenJiere al tipurilorde corelatii cre?te in mod semnificativ.

La nivelul grupurilor mici (independente, compuse din elite I 00 de subiecp) am

constatat existenta unui numar de 7 corelatii care se intalnesc la nivelul fiecarui grup. Aceste

corelaJii de baza sunt, dupa opinia noastrli, osatura reactivitatii psibofiziologice. Le enumeri\m

in continuare: Variabila ARED - Amplitudinea reacfiei electrodermale coreleazii intotdeauna

cu variabila LRED - lungime reacfiei electrodermale; LLRT - Lungimea liniei respira\ieitoracice coreleazii intotdeauna cu ART - Amplitudinea respiratiei toracice. Acest fenomen se

intalne?te ?i in cazul variabilelor pereche ARA - LLRA. Variabila Modificarea nivelului de

bazli in respiralia toracica - MNBRT coreleaza intotdeauna cu variabila perecbe MNBRA.

Ace?i corelape pennanenta o int!lnim in cazul compararii variabilelor pereche TSTOPRT -

TSTOPRA. 0 alta variabila respiratorie RE - respirafia eratica va corela intotdeauna cu

177

Psihofiziologie cnmtnaltsttca

variabilele Diferenta de altitudine a respiratiei - DIFA ?i variabila Modificarea nivelului de

baza al respiratiei toracice - MNBRT.

La nivelul grupurilor mari (compuse, alcatuite din cate 200 de subiecti) am constatat

existenta unui numar mult mai mare de corelatii - 23, care se intilnesc la nivelul fiecarui grup.Astfel, ARED va corela intotdeauna cu LRED, LLRT - Lungimea Liniei respiratiei toracice va

corela cu Amplitudinea aceleiasi respiratii ART, dar ?i cu variabila RR - Ritm respirator;LLRA-Lungimea liniei respiratiei abdominale va corela intotdeauna cu ARA - Amplitudinearespiratiei abdominale, dar ?i cu Ritmul respirator; variabila TSTOPRT - Durata stopuluirespirator toracic va corela intotdeauna cu urmlitoarele variabile: MNBRT - Modificarea

nivelului de baza al respiratiei abdominale, RR - Rinn respirator, PR - pattemuri reactive,DIFA - Diferenta de altitudine in ciclurile respiratorii. Variabila ATAB - Amplitudineatensiunii arteriale a pulsului brahial va corela cu TRED - Durata reactiei electrodermale, dar ?icu TTAB - Durata reactiei in tensiunea arteriala a pulsului brahial; TTAB- Durata reactiei in

tensiunea arterials a pulsului brahial va corela cu TI AD - Durata tensiunii arteriale a pulsuluidistal, dar ?i cu AT AB - Amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului brahial; variabila MNBRT

va corela cu MNBRA - Modificarea nivelului de baza ln respiratia abdominala, TSTOPRT -

Durata stopului respirator toracic, PR - Patemuri reactive, DIF A - Diferenta de altitudine a

ciclurilor respiratorii ?i TDIF A - Durata diferentelor de altitudine in ciclurile respiratorii.Variabila MNBRA - Modificarea nivelului de bsza in respiratia abdominal! va corela cu

MNBRT - Modificarea nivelului de baza in respiratia toracica, TSOPRA. Variabila TD/FA

va corela cu variabilele TSTOPRT - Durata stopului respirator toracic, TSTOPRA - Durata

stopului respirator abdominal, MNBRT - Modificarea nivelului de baza al respiratiei toracice,MNBRA - Modificarea nivelului de bazll ln respirafia abdominala.

Semnificativ pentru titlul lucrarii noastre este ?i faptul ca, chiar daca la nivelul tuturor

grupurilor intilnim un set de variabile care coreleaza in comun, totusi, chiar ? in cadrul

acestei unitafi de corelatie intilnim diferente. Ne referim la valorile coeficientilor de corelatie,De exemplu, in cazul corelatiei dintre ART-Amplitudinea respiratiei toracice cu LLRT

Lungimea liniei respiratiei toracice, aceste corelatii au urmaroarele valori: 0,513 pentru grupulP-primari ,0,487 pentru grupul Re-recidivisri, 0,501 pentru grupul G-grave si 0,498 pentrugrupul If-Usoare, Aceste diferente chiar daca sunt minore, indica, to?i, nivele de corelatiidiferite.

Sistemul de corelatii prezentat in tabelele centralizatoare prezentate anterior ne

lndeamnii sii folosim pentru argumentare o ipotezli de nul ,a existentei unor reactivitafiiidentice la nivelul grupurilor, fiira diferente decelabile

.

Dae!\ nu exist.ii diferente, ?i aceasta ipotezli este valida, ar insemna c!I tipurile de

corelatii ?i valoarea lor sa fie cvasi-identice pentru toate grupurile. Rezultatele inscrise in

tabelele centralizatoare arata contrariul, ?i anume:

A) In cazul anumitor corelatii acestea sunt intalnite doar la un singur grup ?i nu

figureaz!I ?i la celelalte, ex: corelatia I/E cu ARED de ce apare numai la grupul PU?

B) in cazul anumitor variabile, corelatiile sunt la anumite grupuri pozitive ? la altele

negative, ex: corelatia LLRA - PR la grupul PG are valoarea de -0,210, iar la grupul RG are

valoarea de +0,200?C) Anumite corelatii apar numai la grupurile de primari (PG, PU) sau numai la

grupurile de grave (PG, RG), ex: TSTOP-MNBRT ?i TSTOPA-MNBRT au valori

semnificative doar la grupurile PG, RG, nu ?i la grupurile PU, RU; corelaJia RR-1/E are valori

sernnificative numai la grupurile de primari, respectiv PU=-0,390 ?i PG =0,404. Pentru

grupurile de recidivi?ti nu apar corelafii semnificative. De asemenea, in comparafia dintre

MNBRT cu LLRT apar corelaJii semnificative numai la grupurile de infractori care au

sllvfu1it infractiuni u?oare - U (PU=0,259 ?i RU=-0,198) ea nefiind semnificativa pentru

178

Diferente de reactivltate

grupurile de infractori care au sav?it infractiuni grave etc. Aceste inconstante corelationalevin sa infinne ipoteza de nul ?i sugereaza prezenta unor diferente de reactivitate chiar la

nivelul grupurilor cercetarii,

4.8.5.1.1. Corelapik semnijicative 1i valorile indicelui de injluen,a in stabilirea unor

diferente de reactivitate psihojizjologica

Pentru a incerca sli dovedim existenta unor diferente de reactivitate psihofiziologicaam trecut la analiza individuala a corelatiilor semnificative obtinute la nivelul fiecarei

variabile si al fiecarui grup. Asa cum am aritat mai sus, sunt variabile ce coreleaza

semnificativ in toate grupurile, iar altele coreleaza numai in anumite grupuri. De asemenea,

anumite variabile coreleaza semnificativ cu un numar mai mare de variabile, iar altele

inregistreaza un numlir s?t de corelatii semnificative. Aceste observatii ne-au facut sa

credem ca in economia unei reactivitati psihofiziologice exista variabile a carer functionareeste strict legata de functionarea altora. Pentru o prezentare plastica am apreciat ca

reactivitatea psihofiziologica se propaga in mod diferit in cei trei indicatori de baza. Dealtfel,cercetarile in domeniul psihofiziologiei criminalistice, precum ?i experienta noastra au indicat

ca eel mai demn de credibilitate canal de inregistrare a reactivitatii fiziologice este traseul

(traseele) respirator urmat de traseul (traseele) tensiunii arteriale si de traseul reactieielectrodermale. Acest lucru sugereaza faptul ca cele mai corelate variabile trebuie sa le gasimin traseele respiratorii, iar cele mai putin corelate sunt traseele reactiei electrodermale. in

consecinta, daca apar modificari in anumite variabile ale traseelor respiratorii, in mod statistic,existii o mare probabilitate ca sa. apari modificari ?i in celelalte trasee respiratorii. De

asemenea, prezenta unui numar mare de corelatii al unei variabile sugereaza capacitatea ei de

a reactiona sinergic, de a influenta alte variabile. De aceea, am apreciat ca variabilele cu un

numar mare de corelatii semnificative sunt mai importante decat cele cu un numar scazut de

corelatii. Pentru a surprinde mai bine acest fenomen am incercat sii-1 cuantificam.

in urma analizei corelatiilor semnificative am surprins mai multe categorii de corelatii:1. O pritna categoric de corelatii este alciituita din cele care se realizeaza in cadrul

acelui?i indicator de baza. De exemplu, ARED (amplitudinea reactiei electrodermale)coreleazli semnificativ cu LRED (lungimea reactiei electrodermale) sau AT AB (amplitudineatensiunii arteriale - puls brahial) coreleazli semnificativ cu TT AB (durata tensiunii arteriale -

puls brahial), iar RR (ritm respirator) coreleaza semnificativ cu TSTOPRT (durata stopuluirespirator toracic ).

2. 0 a doua categorie de corelatii o intalnim intre variabilele care definesc doi

indicatori de baza diferiti, dar care masoara, practic, aceea?i functie fiziologica. De exemplu,avem corelatii intre ART (amplitudinea respiratiei toracice) ?i ARA (amplitudinea respiratieiabdominale) sau intre ATAB (amplitudinea tensiunii arteriale - puls brahial) ?i ATAD

(amplitudinea tensiwiii arteriale - puls distal).3. A treia categorie se refera la corelatiile statistice ce pot fi observate intre doua sau

mai multe variabile care apartin unor indicatori diferiti. De exemplu, ATAB (amplitudineatensiunii arteriale - puls brahial) coreleazli semnificativ cu LRED (lungimea reactieielectrodermale) sau cu ARA (amplitudinea respiratiei abdominale).

Prima categorie de corelatii este cea mai des intalnita, reprezentand o consecintiifireascii a funcfionlirii starii de arousal. Aceste corelatii sun! unnarea activlirii indicatorului

respectiv ?i semnificli un nivel de stimulare sciizut.

A doua categoric de corelatii semnifica activliri cvasi-identice intre variabilele ce

definesc respirapa, tensiunea sau reactia electrodermalli. Opinrun ca pentru a obtine acest gen

179


de corelatii este nevoie de un influx nervos superior ca intensitate ?i durata pentru ca starea de

activare sa fie, practic, constanta in toate punctele in care este m!lsurat modul de functionareal fiziologicului. Este o forma de sinergie locala a organismului ca o consecinta a unui

raspuns nesincer.

A treia categoric de corelatii se refera la o reactivitate generala, cvasiidenticii practic,in majoritatea parame1rilor variabilelor. Suntem de parere ca starea de aroussal este totala ?ipractic, subiectii reactioneaza la nivelul rnajoritatii indicatorilor masurati. in plan transversal,in diagramele subiectilor apar modificari sinergice si sustinute, ca o consecinta a unui

comportament simulat.

Vom int!lni, de asemenea, ?i corelatii paradoxale intre dimensiuni ale indicatorilor

care practic nu au nici o legatura ?i pentru a carer explicare nu avem suficiente argumente.Am considerat ca pentru o corelatie intre doua variabile care apartin aceluiasi indicator

este nevoie de un nivel al stimularii mai diminuat, motiv pentru care am acordat unei

asemenea corelatii doar o valoare de un punct. Pe masur1I ce variabilele devin - din punct de

vedere fiziologic - din ce in ce mai indepartate, valoarea punctelor acordate creste, Urmarind

obiectivul lucrarii, am incercat sa facem comparatii intre tipurile de corelatii care apar la cele

patru grupuri de subiecti, In continuare, am calculat pentru fiecare grup si variabila un indke

de injluen(iJ al variabilei asupra tuturor celorlalte variabile. Am obtmut acest indice de

influenta prin adunarea valorilor obtinute la o variabila ca o consecinta a corelatiilor sale in

cazul fiecarui grup. Spre exemplificare redam, in continuare, modul in care a fost calculat

indicele de influenta al variabilei MNBRT (modificarea nivelului de baza in respiratiatoracica) in grupul PG.

I. Variabila MNBRT (Modificarea nivelului de baza in respiratia toracica)a) La sublotul - PG observam urmatoarele corelatii semnificative:

- pozitive, de tipul l cu:

- TSTOPRT (durata stopului respirator in respiratia toracica)- RE (respiratia eratica)- TDIFA (durata diferentei de altitudine in ciclurile respiratorii)

- pozitive, de tipul 2 cu:

- MNBRA (modificarea nivelului de baza in respirafia abdominala)- TSTOPRT (durata stopului respirator in respiratia abdominal!)

- pozitive, de tipul 3 cu:

- REV (acte repetate voluntar, alte fapte )-Total- IO puncte (1+1+1+2+2+3=10)

Acest indice de influenta I-am calculat pentru fiecare variabilll ?i fiecare grup in parte.Rezultatele oblinute le-am sintetizat in tabelul nr. 50:

Gruouri/variabile PG PU RG RU

ARED 4 7 5 3 19

ATAB 6 9 4 0 19

ATAD 7 7 3 12 29

ART 1 15 4 1 21

ARA 7 8 4 10 29

MNBRT 9 13 6 11 38

MNBRA 8 11 7 6 32

IIR 4 7 9 4 24

URT 10 13 8 2 33

LLRA 13 7 8 5 35

180


LRED 5 6 8 4 23

TRED 4 5 0 10 19

TTAB 5 9 2 I 17

TTAD 9 6 0 1 16

RR 12 10 3 10 35

RC 15 13 4 3 35

TSTOPR 21 6 12 7 46

TSTOPA 20 7 11 4 42

RE 3 13 13 7 35

REV 5 5 0 3 13

PR 1 7 3 2 13

EDA 3 6 5 4 18

MBT 7 12 3 9 31

DIFA 3 4 8 6 22

TD/FA 4 3 3 10 20

TOTAL 184 203 136 135 658

Tabelul or. 50- Valorile Indicelui de l,ifluenfi'i pentru grupurile PU, PG, RU, RG

in ansamblu, valorile indicilor de influenta sunt apropiati. Observsm ca valoarea

indicelui de influenta are un ecart de la 13 - valoare minima, pana la 46 - valoare maxima. Din

acest motiv este clar ca, in calcularea indicelui de influenta general ponderile nu sunt egale.

Am considerat ca variabilele semnificative din punct de vedere al indicelui de influenta sunt

cele care depasesc media dintre valoarea cea mai mica §i cea mai mare. in consecinta, am

retinut doar variabilele care au un indice de influenta peste 30, adica semnificativ. Rezultatele

le-am trecut in tabelul nr. 51.

Vartabile PG PU RG RU Total

MNBRT 9 13 6 11 39

MN BRA 8 11 7 6 32

LLRT 10 13 2 8 33

LLRA 13 7 8 s 32

RR ll 10 3 10 35

RC IS 13 4 3 36

TSTOPR 21 6 12 7 46

TSTOPA 20 7 11 4 42

RE 3 13 13 7 36

MBT 7 12 3 9 31

TOTAL 118 107 70 69 1362

Tabelul nr. 51 - Valori/e semnificative ale indicelui de injluenfi'i

4.8.5.2.3, Concluz.ii:

Grupul de infractori primari care au savitr.iit infractiuni cu grad de periculozitatesocials ridicata prezinta eel mai mare nivel al indicelui de influenta, iar eel mai mic indice ii

inregistreazA infractorii recidivisti care au sllv!r./it infractiuni cu un grad de periculozitatesociala scazut. Consideram ca in acest mod putem dovedi ?iinfific ca cele IO variabile cu

indici de influenta semnificativi reprezinta sablonul in care trebuie s!\ se regaseasca marea

181


majoritate a reactiilor psihofiziologice de minciuna, Majoritatea acestor indici semnificativi

(cheie) sunt specifici unor variabile care apartin traseelor respiratorii.De altfel, valoarea cea mai mare a coeficientului de corelatie Pearsons o intalnim in

cazul corelatiilor dintre TSTOPRT ?i TSTOPRA cu valori cuprinse intre (0,982 si 0,997),urmate de corelatiile dintre MNBRT ?i MNBRA cu valori cuprinse intre (0,565 ?i 0,865).Dupa cum observam, valoarea acestor corelatii, .coreleaza", la randul ei, cu valoarea

indicelui de mfluenta. De asemenea, in grupul celor 7 corelatii de baza descoperite la

grupurile independente am regasit 7 din cele 10 variabile ce compun tabelul cu indici de

influenta semnificativi. Aceste coincidente sugereaza ca demersul nostru in calcularea

indicelui de influenta are o oarecare sustinere in realitatea investigata. Din aceste motive

putem concluziona ca existenta unor diferente in sumele indiciilor de influenta demonstreaza

prezenta unor diferente intre grupuri chiar ?i la acest nivel.

Argumentele prezentate in cadrnl acestui capitol vin sa arate ca intre loturile cereetarii

exista diferente de reactivitatea psihofiziologica,

182


CONCLUZII

Analiza statistica descriptiva, de corelatie, a frecventelor de reactivitate sau de

comparatie in baza testului T, a urmarit, in general, verificarea ipotezelor prin compararealoturilor cercetarii, Astfel, de-a lungul unei axe verticale (vezi tabelul nr. 52 ?i fig. nr. 91) au

fost comparate grupurile Primari Grave - versus Recidivisti Grave - PG-RG; Primari Usoareversus Recidivisti Usoare - PU-RU; Primari versus Recidivisti - P-R. De-a lungul unei axe

orizontale au fost comparate variabilele apartinand grupurilor Primari Grave versus Primari

U?; Recidivisti Grave versus Recidivisti Usoare; Grave versus Usoare, Datele obtinute in

statistica axei verticale au verificat validitatea ipotezelor nr, 1, 3, 4, iar cele obtinute pe axa

orizontala au verificat validitatea ipotezelor nr. 2, 3, 4.

Primari Grave -PG- Primari Usoare PU PRIMARI-P

Recidfvisti Grave RG Recidivisti Usoare RU RECIDWISll -R

GRAVE-G USOAREU

Tabelul nr. S2 - Distributia /oturi/or cercetiirii pentru verificarea ipotezelor

1. Caracterul de infractor primar versus infractor recidivist (axa verticali)

1.1. Concluziile stabilite in baza analizei smtistice descriptive

in baza compararii mediilor variabilelor pentru loturilor ?i subloturilor care contin

subiecti infractori primari (P, PG, PU), cu loturile ?i subloturile constituite din infractori

recidivisti (R, RG, RU), am constatat existenta unui numar foarte mare de variabile care

indicA prezenta unor diferente in favoarea grupurilor de infractori primari. in tabelul numiirul

53 redam numlirul acestor variabile.

P-R PG-RG PU-RU

Nnmlir de variabUe ale cliror 24 25 23

medll lndicli diferente tn favoarea 85,71% 89,28% 82,14"Yo2ruourllor de subie<!ti nrlmari

Tabelul nr. 53 - Numiirul # procentul de variabile ale caror medii indicli diferente in

favoarea grupurilor de subteen primart

Pentru o nuantare a acestor rezultate prezentam mai jos diferentele dintre mediile

variabilelor tip scor pentru loturile in discutie. Ele inglobeaza valorile mai multor variabile

diferite, de la un tip de scor la altul, iar diferentele inregistrare intre loturi redau cuantumul

deosebirilor calitative intre nivelele de reactivitate.

183


P-R PG-RG PU-RU

Diferenta redata de 1,2 0,6 1,7variabila SOSS 10% 5% 15%

Diferenta redata 1,3 0,9 1,5prin variabUa Scar 14,4% 10% 16,6exoen

Diferenta redata 0,8 0,9 0,8nrin variabila Rt1111! 11.1% 123'Yo 11%

Tabelul nr. 54 - Diferentele intre mediile valorilor tip scor tn favoarea grupurilor de subiectiprimari

1.1. Concluziile stabilite in bata ana/izei cantitative a /r«vell/ei de reactivitate

in baza compararii frecventelor reactivitatii subiectilor (reactivitate diferita de

valoarea nula) din loturilor ?i subloturilor care contin subiecti infractori primari (P, PG, PU)pe de-o parte, cu loturile ?i subloturile constituite din infractori recidivisti (R, RG, RU), am

constatat existenta unui numar semnificativ de variabile care indica prezenta unui cuantum de

reactivitate mai crescut in favoarea grupurilor de infractori primari. in tabelul numarul 55

redam numarul de variabile la care, in urma comparatiilor efectuate, au rezultat diferente.

P-R PG-RG PU-RU

Numir de variablle ale dror frecvenfli 27 19 24

cantitativi lndicl diferenfe in favoarea 96,42•1. 67,85 "· 85,71 %

arunurilor de subiecti primari

Tabelul nr. 55 - Numarul # procentul de variabile ale ciiror frecventa cantttativa indica

diferente in favoarea grupurilor de subiecti primari

Prezentam in continuare, pe grupuri de comparatii, categoriile de variabile pentru care

valoarea diferentei frecventei de reactivitate este mai insemnata.

a. Categoriile de variabile la care se lnregistreaza diferente semnificative in favoarea

grupului PG in cornparatia cu grupul RG sunt: ATAB, MNBRT, MNBRA, TSTOPRT,TSTOPRA, RE, REV, PR, DIFA, TDIFA.

b. Pentru urmiitoarele variabile cuantumul subiectilor care prezinta reactii diferite de

valoarea nula, este mai mare pentru grupul PU in comparatie cu grupul RU: ARED, ATAB,ATAD, PR, DIFA, TDIFA, SEXP, RANG.

c. Pentru comparatia frecventei de reactivitate dintre grupurile P ?i R cele mai mari

difereute se inregistreaz.a la variabilele RE, REV, MBT, DIFA, TDIFA, SEXP, MNBRT,MNBRA.

1.3. Concluzii stabilite in baza analizei stalistice u core/atie

Rezultatele analizei statistice de corelatie au fost transpose intr-un indicator sintetic

construit de ciitre noi, ?i anume: indicele de influenfii semniflcativ. El reprezinta o cuantificare

a numi!.rului ?i a tipurilor de corelatii realizate la nivelul fiecarei variabile semnificative. Suma

indicilor de influenta semnificativi pentru fiecare grup analizat a indicat urmAtoarele valori.

grupul PG· 118 puncte, grupul PU - 107 puncte, grupul RO - 70 de puncte, grupul RU· 69 de

184


puncte. Pe a.xa analizata se observa cu u?urinta existents unor diferente ale indicelui influentasemnificativ. intre grupurile PG ?i RG sunt 48 de puncte, intre PU ?i RU sunt 38 de puncte.

Cele 9 variabile care au obtinut cea mai mare valoare a indicelui de influenta, au fost:

MNBRT, MNBRA, LLRT, LLRA, RR, RC, TSTORT, TSOPRA, RE, MBT.

Cele 7 corelatii intfilnite in analiza corelationala a tuturor grupurilor au fost: ARED -

LRED, ART - LLRT, ARA - LLRA, MNBRA - MNBRT, TSTORT - TSTORA, RE -

DIFA ?i RE-MNBRT.

1.4. Concluziile stabilite in ba:a analizei staJistke tk compara(k in ba:a testului T

pentru qantioane irulepentknte

in urma aplicarii testului T pentru esantioane independente in comparatiile dintre

loturile ?i subloturile cercetarii de axa primaritate recidiva am constat cii existenta unor

diferente semnificative intre lotul primari ?i lotul recidivisti pentru un numar de 18 variabile

dintr-un total de 28, ceea ce semnifica un procent de 64,30%.

Pentru comparatiile dintre

subloturile PG-RG, numarul de variabile pentru care se lnregistreaza diferente semnificative

este de 17, reprezentand 60,74%. Comparatiile efectuate la nivelul subloturilor PU-RU indica

un numar de 13 variabile pentru care aceste diferente sunt semnificative, adica un procent de

46,43%.Am constat, de asemenea, ca valorile cele mai mari ale testului T au fost inregistrate in

comparatia dintre loturile P-R la urmatoarele variabile: ATAB=4,337; D1FA=3,643,

SEXP=7,771; TDIFA=4,197; SOSS=4,091; RANG=4,716, PR=8,316; TSTOPRT=l,795,

TSTOPRA= 1,848.Pentru comparatia cfectuata intre loturile PG-RG valorile testului T au fost

semnificative ?i mai marl la urmiitoarele variabile: AT AB=4,958, MNBRT=2,549, IIE=3,885,

TSTORT=2,109, TSTOPRA=2,l42, PR=6,745, SEXP=4,553.

Pentru comparatia efectuata intre subloturile PU-RU sunt semnificative valorile

testului T pentru urmatoarele variabile: ARED=2,801, SOSS=6,892, SEXP=3,843, RANG

=3,828.Toate aceste valori sunt obtinute pentru a=0,00 I.

Concluzi« numiirul 1:

A vll.nd in vedere valorile tnregistrate in comparatiile efectuate intre loturile de

infractori primari si recidivisti, toate in favoarea lotului de infractori primari, suntem de parere

ca prima ipoteza a cercetarii a fost confirmatii. in mod evident, datele prezentate indica o

reactivitate rnai mare a infractorilor primari decal a celor recidivisti,

Concluzia numiirul 2:

in urma comparafiei realizate intre PG, PU pe de-o parte, ?i RG, RU pe de altii parte,

se constatii cii nivelul de reactivitate al infractorilor primari care au siiva!lit infractiuni grave

este rnai ridicat decat al infractorilor recidivi?ti care au sl\vfulit infractiuni grave. De

asemenea, se observii cii in toate comparatiile dintre sublotul de infractorii primari care au

s11va!lit infractiuni ?oare ?i infractorii recidivi?ti care au sliva!lit infracfiwii ?oare constatiim

cii grupul PU este mai reactiv. Aceasta inseamnii ca, caracterul de infractor recidivist tinde sii

diminueze nivelul de reactivitate. Argumentam acest lucru ?i prin valorile mari ale

diferen\elor mediilor inregistrate la nivelul variabilelor scor pentru comparatiile efectuate pe

185


axa primaritate - recidiva, Din comparatiile prezentate rezulta ca, infractorul recidivist care a

sav?it o infractiune usoara are eel mai diminuat nivel al reactivitatii, iar infractorul primarcare a sav?it o infractiune grava are eel mai ridicat nivel al reactivitatii

2. Nivelul crescut al periculozitifii sociale a faptei penale (gravi) venus nivelul

sdizut al periculozitafii soclale a faptei penale (utoari) (axa orizontali)

in baza compariirii mediilor variabilelor pentru loturile ?i subloturile care sunt

constituite din subiecti care au sav?it infractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale ridicat

(G, PG, RG) cu loturile si subloturile de subiecti care au sav4r?it infractiuai cu un nivel al

periculozitatii sociale scazut (U, PU, RU), am constat existenta unui numar mare de variabile

care indica diferente in favoarea lotului ,i subloturilor de subiecti care au sav?it infractiunicu un nivel al periculozitatii sociale ridicat.

G-U PG-PU RG-RU

Numir de variabile ale ciror 27 27 25

medii indica difereote in favoarea 96,43% 96.43% 89,28%grapurllor de sablectl care au

sivArslt lofractlunl zrave

Tabelul nr. 56 - Numarul ,1i procentul de variabile ale caror medii indica diferenfe in

favoarea grupurilor de subiecti care au si1vdr,1it infractiun; cu un nivel al

pertculozitatii sociale ridicat

in mod similar cu analiza anterioara, prezentam mai jos diferentele dintre mediile

variabilelor tip scor pentru loturile in discutie. Ele mglobeaza valorile mai multor variabile

diferite de la un tip de scor la altul, iar diferentele inregistrate intre loturi redau cuantumul

deosebirilor calitative intre nivelele de reactivitate.

G-U PG-PU RG-RU

Diferenta redati de 2.1 1,5 2,6variabila SOSS 17,lSo/o 12% 21.66·/o

Diferenta red a ti 1,7 l,4 1,8prio variabila Scor 18,88% 11,66% 20%

PXnert

Difereota red a ti l 1 0,9nrin variabile Rani! u.28•;:. 14,28% 12.85o/o

Tabelul nr. 57 - Diferentele intre mediile valorilor tip scor in favoarea grupurilor de subiecficare au siiviir#t infrac/iuni cu un nivel de periculozitate socio/ii ridicat

2.2. Concluziile stabiliu! in baza anali:;:.ei cantitative a frecwrn/ei de reactiviuue

in baza compararii frecventelor reactivitatii subiecfilor (reactivitate diferita de

valoarea nula) din loturile ?i subloturile care con\in subiecti infractori care au savar?it

infractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale ridicat (G, PG, RG,) cu loturile ?i subloturile

constituite din infractori care au savar?it infracfiuni cu un nivel al periculozitatii sociale scazut

(U, PU, RU) am constatat existenfa unui numar semnificativ de variabile care indica un

cuantum de reactivitate mai crescut in favoarea grupurilor de infractori care au sav?it

186

Difererue de reactivitate

infractiuni grave. in tabelul numarul 58 redam numarul de variabile la care, in urma

oomparatiilor efectuate, au rezultat diferente,

G-U PG-PU RG-RU

Numir de variabile ale riror 23 20 18

frecvenfi cantitativi indieli 82,14% 71,43 % 64,28%diferenfe tn favoarea grupurilorde subiectl nrlmarl

Tabelul or. 58 - Numarul # procentul de variabile a caror frecventa cantitativii indica

diferenfe in favoarea grupurilor de subiecti care au slivar?it infractiunicu un nivel al pertculozitatit sociale ridicat

Prezentam, tn continuare, pe grupuri de comparatii, categoriile de variabile pentru care

valoarea diferentei frecventei de reactivitate este mai insemnata.

a) Categoriile de variabile la care se tnregistreaza diferente semnificative in favoarea

grupului PG in comparafia cu grupul PU sunt: MNBRT, MNBRA, TSTOPRT, TSTOPRA,RE, REV, DIFA, TDIFA, SOSS, SEXP, RANG, EDA, PR, RR, VE;

b) Pentru urmatoarele variabile cuantumul subiectilor care prezinta reactii diferite de

valoarea nula, este mai mare pentru grupul RG in comparatie cu grupul RU: RANG, SEXP,DIFA, TDIFA, EDA, TSTOPRT, TSTOPRA, MNBRT, MNBRA, ATAB;

c) Pentru comparatia frecventei de reactivitate dintre grupurile P si R, cele mai mari

diferente se Inregistreaza la variabilele: MNBRT, MNBRA, TSTOPRT, TSTOPRA, PR,SOSS, SEXP.

2.3. Concluzji stabilite in ba:a analizei statistice corelafionale

Suma indicilor de influenta semni:ficativi pentru fiecare grup analizat a indicat

urmatoarele valori: grupul PG = 118 puncte, grupul PU = 107 puncte, grupul RG = 70 puncte,grupul RU = 69 puncte. Pe axa analizata se observa existenta unor diferente seazute ale

indicelui de influenta semnificativ. intre grupurile PG ?i PU sunt 11 puncte, intre RG ?i RU

este un singur punct.

2.4. Concluziile stabilite in baza analizei statistice de compara(ie in baza testului T

pentru qantioane independente

in urma aplicarii testului T pentru e?antioane independente in comparatiile dintre

loturile ?i subloturile cercetiirii de pe axa infractiuni cu un nivel al periculozitatii sociale

ridicat, infracµuni cu un nivel al periculozitatii sociale sciizut am descoperit existenta unor

diferente semnificative intre lorul de subiecti care au sav?it infraqiuni grave ?i lorul de

subiecti care au saviir.jit infractiuni u:;,oare pentru un numiir de 19 variabile dintr-un total de

28, ceea ce semnificii un procent de 67,87%. Pentru comparatiile dintre subloturile PG - PU,numliml de variabile pentru care se inregistrea7A diferente semnificative este de 17,reprezentand 60,71%. Comparatiile efectuate la nivelul subloturilor RG-RU indicii un numiir

de 16 variabile pentru care aceste diferente sunt semnificative, adica un procent de 57, 15%.

a) Am constat, de asemenea, ca valorile cele mai mari ale testului Tau fost lnregistratem comparafia dintre loturile G-U, la urmatoarele variabile: AT AB=6, 109; TTAB=4, 166;MBT=2,824; DIFA=3,593; SEXP= 9,300; TDIFA=4,197; SOSS=-6,799; RANG=4,531;PR=7,580; TSTOPRT=2,465; TSTOPRA=2,465; TRED=3,484;

187

Psihoftziologie criminaltstica

b) Pentru comparatia efeetuata intre loturile PG-PU valorile testului T au fost

semnificative ?i mai crescute la urmatoarele variabile: ATAB=S,520; MNBRT=3,510;MNBRA=2,301; PR=S,708; D1FA=2,824; TDIFA=3,749; S0SS=3,664; RANG=4,267;

PR=5,708; SEXP=-6,206;c) Pentru comparatia efectuatii intre subloturile PU-RU sunt semnificative valorile

testului T pentru urmatoarele variabile: TRED=3,487; SOSS=- 7,948; SEXP=-5,402; RANG

=4,826.Toate aceste valori sunt obtinute pentru a=0,001.

Concluzia nr 3:

Comparsnd aceste grupuri din perspectiva celei de-a doua axe, am stabilit ca la loturile

care sunt constituite din infractori care au sav?it infractumi grave (G, PG, RG) existii un

numar mare de variabile (25-27) ale carer medii indica diferente de reactivitate

psihofiziologica in favoarea grupurilor de subiecti care au sllv?it infraetiuni grave. in aceeasidirectie merg §i diferentele de reactivitate psihofiziologica determinate cu ajutorulfrecventelor de reactivitate (intre 18 ?i 23 de variabile ). Daea la nivelul subloturilor numarul

de variabile care difera este mai mic, la nivelul loturilor numarul acestor variabile creste cu

patru .

Acest fenomen este o consecinta a numarului mai mare de subiectii la nivelul loturilor.

El indica trendul de reactivitate al grupurilor.Prin aplicarea testului T pentru esantioane independente am stabilit ca intre grupurile

analizate pe axa gravitiltii infractiunii existii un numar important de variabile pentru care

diferentele dintre loturile analizate sunt semnificative. Numiirul variabilelor este cuprins intre

16-19 din totalul de 28.

Valorile indicilor de influenfll calculati pentru variabilele semnificative cu ocazia

statistici de corelatie ofera date ce vin sll tntareasca punctele de vedere anterioare.

In baza acestor argumente suntem de parere ca, din punct de vedere statistic, gravitateainfractiunii genereaza un nivel de reactivitate mai ridicat decat un nivel scazut al

periculczitatii sociale a faptei. Aceste aspecte vin sa confirme si cea de-a doua ipoteza a

cercetarii. Infractorii recidivisti care au sllv?it infractiuni cu un nivel de periculozitatesociala scazut, au eel mai diminuat nivel al reactivitllJii din toate cele 6 grupuri care se

compara pe aceastA axa.

Numarul mare de variabile la care apar diferente in comparaµile dintre grupuri indicii,fara dubiu ell, gravitatea infracfiunii este un factor care determina o c?tere semnificativa a

reactivitatii ?i ca, in majoritatea cazurilor in care sunt examinate persoane care sunt autorii

unor infractiuni grave, nivelul de reactivitate psihoftziologica este mult mai intens decAt in

cazul in care examinam persoane care au un siivar?it infracµuni cu un nivel de periculozitatesociala scazut Toate aceste argumente indica faptul ca gravitatea infracfiunii este eel mai

important element ce duce la o c?tere a reactivitllfii psihofiziologice, iar in diagrameleexaminarilor poligraf in cazul unor infractiuni care nu au consecinte de natura penala, nivelul

de reactivitate psihofiziologica poate fi mult diminuat putand genera cbiar concluzii de

incertitudine. Argumentele prezentate con.finna ipotezele 3 ?i 4. Cu cAt cre?te gravitateainfractiunii, cu a!At cre?te ?i nivelul de reactivitate.

Toate aceste concluzii sunt redate in mod sintetic in fig. nr. 91.

188

Diferenie de reactivitate

P+

u-

R-

:egendlP-U -U

R - 11,,,.,.,..

G--- teMa11we•ll.a1111t•t1111Aw_, ct,,_pel.oF 7 t ae11

+ • 1-IIDII Rl'W A L s.411 •-,IIIMw, 11 rttAIRII prAlwftzlalall:11•

FP • -pmftw

PIii ----

Foto nr. 91 - Gravltatea irifracfiunii st recidiva ca factori care injluenfeazii activitatea

psihofiziologica a subieqilor examinati prin metoda poligrof

Consecin(e metodologice ale prezentelor concluzii:

1 - Gravitatea infractiunii ?i caracterul de infractor primar fiind factori de intarire a

reactivitatii psihofiziologice, rezulta, deci ca, in cazul unui subiect nesincer apartinandambelor categorii (PG), vom inregistra o reactivitate clam, constants. Nu se vor inregistrasubiecti fal?i negativi. Exista posibilitatea aparitiei unor subiecti falsi pozitivi. Pentru aceasta

ultima categorie se impun examinari efectuate la un interval rezonabil de timp dupa momentul

in care s-a comis infracnunea. Atunci cand exista dubii, evaluarile tip scor inregistrand valori

foarte marl de reactivitate, vor putea fi ajustate, diminuate, cu valoarea unui coeficient de

gravitate al mfractiunii care poate fi egal cu diferentele redate in tabelele nr. 54 si 57. Daca

rezultatul astfel obtinut se lncadreaza totusi in valoarea plajei de nesinceritate, subiectul va fi

diagnosticat ca fund mincinos. Pentru subiectii in mod real falsi pozitivi, este posibil ca in

urma recalcularii scorurilor sii ne apropiem de o valoare a plajei caracteristica situatiei de

absenta a opiniei,evitand astfel o eroare de evaluare.

2 - Nivelul scazut al gravitatii infractiunii si caracterul de infractor recidivist fiind

elemente care diminueaza nivelul de reactivitate, in cazul infractorilor recidivisti care au

savfuqit infraetiuni cu un nivel al periculozitatii sociale scazut RU, este posibil sa se

inregistreze un numar mai ridicat de concluzii de imposibilitate a pronuntarii. Valoarea

scorurilor obfinute pentru aceasti'i categoric trebuie up-gradata (recalculatii prin adunare) cu un

coeficient egal cu diferenta mediilor inregistrate in tabelele nr. 54 ?i 57. Valoarea astfel

obfinuta, va determina diminuarea numiirului de fallji negativi ?i a celui de absenfii a opiniei.Pentru aceasta categorie de subiecti, probabilitatea aparifiei unor subiecti fal?i pozitivi este

apropiatli de zero.

189


in cazul interpretarilor clinice se va acorda atentie ?i celor mai mici categorii de reactiiobtinute in diagrame.

3 -in unna analizei statistice am constatat existents unui numar de 9 variabile care

sunt cvasi-prezente ca elemente care explicit diferentele de reactivitate. Este vorba despreurmatoarele variabile: ATAB, MNBRT, MNBRA, TSTOPRT, TSTOPRA, DIFA,RE, PR,MBT. In.bazamodelului oferit de sistemul obiectiv de scorare se poate construi o grila de

variabile ce vor constitui un sistem autohton de evaluare obiectiva, Sustinem acest aspectdeoarece actualul sistem obiectiv de scorare (SOSS) construit la nivelul anilor '90 in SUA, are

anumite limite legate, in primul rand, de utilizarea unui numar mic de variabile. De asemenea,

am constat cii folosirea variabilei lungimea liniei respiratiei (LLRT) ?i a coeficientilor asociatieste utila doar in cazul in care nu apar modificAri de tip diferente de altitudine (DIF A) sau

modificari ale nivelului de baza (MNBRT). in mod cert, in algoritmul de calcul al scorului

final trebuie introduse mai multe variabile respiratorii.4. Rezultatele acestei cercetari demonstreaza pe de-o parte ca psihicul uman emerge si

este functie a structurilor neurofiziologice iar pe de alta parte pe masura evolutiei .experientaindividuala, redimensioneaza functionarea fiziologicului.

190

ANEXANR.l

TABEL CENTRALIZATOR CU V ALORil.E VARIABILELOR PENTRU GRUPUL DE SUBIBCJ( PRIMAIU CARE AU SAVAR$ITINFRACJ(UNJ CU ON GRAD DE l'ERICULOZITATE SOCIALA RIDICAT •PG

'-0

NRSUB. ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA 1/E LLRT LLRA LRED TKED 'ITAB TIAD

1 9 8,4 3,3 1,3 1.5 0 0 0,31 279 352 440 22 13,6 7.2

2 4.6 2,8 18 l,I 0,9 0 0 0.28 681 372 310 13,5 13 5 3,6

3 5.5 14,7 2 37 1.1 0,5 0.2 0.42 412 889 463 186 14,7 0

4 4,7 3.5 1 1.8 t 0,8 0,8 0.46 315 360 308 15,1 15 7

5 141 0 2 0 0 0 0 0 275 181 179 17 17,I 5,8

6 12.6 10.5 I 1,6 I 0,7 I 0,48 415 920 560 8,5 6,7 3

7 I 8 4.8 7,1 I 1,8 2,2 1,8 0,36 197 381 268 24,6 17,8 24,6

8 1,5 2.7 0 0,6 4,1 0 0 0,58 251 962 147 13 13 0

9 5,5 3,1 0 1,7 3,2 0,5 0,6 0,52 371 519 378 17,7 17 0

10 9.6 2,6 2.5 0 0 0.2 0,7 0,09 168 299 572 11 ? 85 5,1

ll 4 4,8 2 1,2 5.7 0 0 0.46 449 1229 324 12,7 37 8,6

12 2,5 2.3 1.5 26 1.2 0 0 0,42 395 649 345 20,6 8,8 8.8

13 5,7 57 2,9 1,9 3.2 2,1 0,9 05 375 470 430 10,7 8 8

14 2.7 3,8 0,2 09 4,1 0.5 0.2 0,52 293 812 115 17 17 0

15 2.8 2 0 1 1,4 0 0 0,48 285 366 220 14.2 12 0

16 9.8 2.4 0 I 16 0,8 0 0,9 294 493 285 10.8 10,5 0

17 2,1 5,5 0 2,7 2,8 0 0 0,71 481 496 76 7.6 14.8 0

18 17 10,5 0,3 22 1,6 0,3 0 0,53 481 280 748 17.7 18,3 10.2

19 8,8 9.4 0 1.2 0.8 0 0 041 289 21S 462 18-5 16 0

20 12,5 8,6 0 2 2,5 0 0 0,29 537 512 654 8,6 6,8 0

21 4,7 3.6 0 0,9 1,9 1.5 0 0-8 266 465 393 16.2 16,2 0

22 4 4,9 0 I 3 3,8 0 0 0,76 381 486 345 15 7 24 0

23 5,3 43 0,5 1,8 2,3 0 0 0,36 264 460 313 7.3 19,5 lO

24 4,6 9,4 0,2 3 1,7 0.5 0 0,35 551 472 236 17 25 11

25 7,7 2.1 0 0,7 0.9 0 0 0,4 332 292 337 16,3 17,5 0

26 3,4 5 0 1.4 0,6 0,8 0 0,81 359 206 201 11,8 21,8 0

27 1.7 7,2 0,5 2,8 2 0 D 0,31 593 391 250 25 25 7

28 4,3 3,7 0,5 l,6 5,2 1 0 0,5 407 1348 197 12.3 11.5 8

29 12,8 7.6 0 2,6 1,4 0 0 0,5 765 441 298 12.8 13,6 0

30 11,2 8.1 3.6 1,7 1, I 0 0 0,42 352 446 540 18,8 12,7 (,9

31 4 2.5 0 0,8 2.1 0 0 0,74 305 449 419 19,3 25 0

32 16,8 4.6 0.4 I 1,2 0 0 042 248 366 1008 16,l 4,6 3

i:,I?;:i:,

1s

?.i

a:s.s?

'.0c.;

RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATTR EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VARSTA

17 IOI 0 0 1 0 2 116 .g .9 88 2 2,3 13,5 28

18 Ill 0 0 0 0 2 127 .9 ·6 8,6 2 2,7 10.5 40

20 85 0 0 0 0 I 145 .g -6 7 1 1 8 6,3 3315 68 0 0 0 0 I 115 -7 -11 7,2 3 0,5 0 35

0 74 17 17 I I 2 230 -6 .g 8,4 2 0 0 5324 101 0 0 l I 2 131 ·8 -10 9 I 0,7 1 21

12 97 12 8 t 1 2 162 .9 .7 9,8 3 14 24,6 18

15 105 0 0 I 0 1 146 .5 -6 64 2 2,6 10,8 20

16 80 0 0 0 0 0 173 .7 .JO 9,2 2 1,5 6,7 21

4 82 13,3 !3 3 I 0 2 107 -8 -II 86 3 1,3 22 23

22 75 0 0 t 0 I 133 .3 .3 4,8 2 1,6 86 20

16 74 0 0 0 0 I 97 .3 -6 48 2 0,5 12.7 38

12 76 0 0 1 I I 140 .9 -11 8.8 2 1,8 10,7 23

20 84 0 0 I 0 0 171 -5 -4 53 3 0 0 35

16 105 0 0 0 I 2 199 .3 -3 7.6 2 0 0 25

28 94 0 0 0 0 I 163 -6 -8 7,4 I 1,3 108 63

20 96 0 0 0 0 2 63 .g -10 94 2 1,4 10,6 24

20 100 0 0 0 0 I 153 .g -11 9,6 3 1,2 77 50

16 72 0 0 1 0 1 204 .7 -9 82 I 1.1 16 29

20 77 0 0 1 0 I 350 -7 .9 8,8 2 1,2 12.3 35

20 114 0 0 1 0 1 224 -4 -4 68 1 34 15 29

20 92 0 0 1 0 I 95 -4 .5 6,6 1 0,9 8,7 38

18 62 0 0 1 0 0 102 .g •II 9 l 19 19 23

20 83 7 7 I 0 I 155 -5 -4 7,4 2 0,5 15 20

24 69 0 0 0 0 2 314 .9 •II 94 I 1,:5 15 26

20 72 0 0 0 0 2 118 .5 .g 74 1 0 0 47

14 73 5 5 I I I 122 -5 .7 7.8 2 2.7 7,7 20

20 115 0 0 0 0 I 187 -4 .5 6,3 2 I 12.3 50

22 81 0 0 0 I I 218 .5 -4 6 2 I 8,8 26

20 98 0 0 0 0 l 189 -8 -9 8,7 2 1,4 9.2 2715 68 0 0 0 0 0 191 .g -10 9,8 2 1,1 19,3 48

13 75 0 0 1 I 0 175 .5 -6 8,8 2 0 0 27

23 104 0 0 I l I 185 --6 -7 89 0 2,3 8,8 25

17 76 0 0 0 0 I 186 --8 -9 9,8 I 0,9 7,3 21

??

I?"

[1o%li;;·"'

i·[;;_;,..

;:;·"'

"',..,

NR.SUB, ABED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA J/E LLRT LLRA LRED TRED TIAB TIAD

33 4 1.8 2.1 3.5 1.1 1 0,4 0.45 306 510 333 11,8 13 14

34 10,7 1,7 1.8 l 1,7 0 0 0,37 230 539 451 13 15.8 15.8

35 20.4 4.S 2,2 2 2,2 0 0 0,58 481 587 1045 16,6 10.l 4,7

36 4.2 4.2 OA I 0,8 0 0 o.s 213 2S6 280 12 15,3 8

37 8,1 4.2 0,6 2,8 1,4 0.4 0.4 066 324 395 583 15 2 24.6 12.3

38 4,9 3,1 0.6 3,2 0.5 1.3 i.s 0,83 314 345 292 12,2 24.6 12,4

39 6,5 5,5 0,8 3.2 1.4 1,6 1,5 0,24 447 278 275 11.6 12,8 6

40 2,9 2,5 0.2 2,9 2.8 1.7 I 8 032 456 284 240 13 7 13,7 6

41 2.7 3,6 0,6 0,9 4,5 0 0,6 0,24 286 348 169 11.7 17,5 8

42 8,4 3.6 0,4 4 1,7 0,5 05 0.46 318 385 503 8 ISS 8

43 8,4 4,2 0.4 2 1,8 0 0 0,59 299 277 250 12.6 16.1 8

44 8,2 4,4 0,3 0,6 0,9 0,5 1,3 0,2 204 192 415 16 4 8

45 5,1 4.6 0 1,7 1,9 0,4 0,4 086 302 325 232 9 11,S 0

46 3.2 2,3 0 5 2.1 0,7 0.7 0,32 255 373 241 15,5 15,5 0

47 3,6 3.7 0,5 1.6 1,7 0.8 0.8 0,93 335 463 171 8.8 17 8

48 4.8 5 13 1,5 1,1 0 0 0,27 400 397 278 7 132 11

49 5,7 41 0 1.5 0,5 05 o.s 0,55 341 305 326 11.6 14,2 0

so 9,2 6,1 0,3 1.4 2.3 0,7 0.3 0,37 272 293 656 10,8 15 6 8

51 25 3,5 0 4 I 0.5 0,8 0.23 299 331 156 12,5 18.1 0

52 4,3 2 0 0,7 0,5 0.5 0,5 0,44 205 222 258 15.1 4,3 0

53 12 2.7 0 1,1 1,1 0 0 0.52 235 215 509 12,7 12,1 0

54 8,7 3,9 0.3 2,3 17 3,2 3,2 0,18 8S9 390 624 20.7 17,7 11

55 6,1 4,2 9 3 2.7 0 0 0,45 752 397 248 19,1 19 7 6

56 4 4,9 0.2 3,6 l,S 0,3 0 0,3 920 468 285 13,8 16.5 10

57 4 3,1 26 2,5 09 0 0 0,94 621 255 326 22.3 22,3 15.3

58 8 2,3 0 2,2 1,8 0,6 0,4 0,86 681 485 130 8,6 7.9 0

59 6,7 3,9 0 I 1.2 l I 022 227 241 143 11,2 4.2 0

60 10,6 S,6 0,4 1,2 1,2 0 0 0,66 385 414 572 13.7 13,8 0,4

61 17.5 5,5 0 1,4 1,2 0 0 06 314 277 749 7 15 8 0

62 7 2.8 2.1 2.6 4 0 1.1 0,42 351 565 169 16,5 21,8 5,6

63 12.2 1.7 07 1,9 1,5 0 2 0,94 452 347 207 18,I 7 0

64 8,2 4,6 0,4 1.1 1.9 0,6 0 0.25 241 317 193 20.7 19 0

65 4.8 2,3 0 1,4 I I 0,5 0.3 0,38 343 248 193 20,7 26,7 0

66 10,3 5.4 0 0,9 0 0,6 0 0.32 159 247 275 16.6 16,5 0

67 6,4 3,2 0 I ,I 1,5 0 0 043 272 407 236 13,3 12,9 0

68 13,2 4,8 0 0,5 2.1 0,2 0.4 0,84 172 365 190 9,1 13,3 0

I?"'

;;ii?

i"?,:!'

s?

-

f Rll RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATTR EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VARSTA17 104 0 0 0 0 I 190 .5 -6 9,6 I 0 0 1816 79 0 0 0 0 I 136 -8 -11 9 0 0,5 9 19

20 67 0 0 0 0 2 231 -7 -9 g 2 1,7 14,8 2519 105 9 9 0 0 2 129 -5 .9 8.3 2 0,4 15 1812 65 7 7 I I 2 105 -9 -11 9,4 2 3,5 21 357 65 9 9 I I 2 295 -6 -4 7 l 4,3 18,3 47

16 80 9 9 I 0 I 180 -4 -6 8 2 3,2 8 2816 83 0 0 I 0 2 152 -6 .7 9 1 1,9 19.1 4720 90 0 0 l I 2 156 -6 .9 72 2 0,8 161 236 80 12,8 12,8 1 0 I 119 -9 -11 9,4 3 1.7 9,5 2516 87 0 0 0 0 1 93 -5 -8 67 I 0,2 12,3 2614 75 0 0 I 0 2 155 .5 -4 5,2 0 2 168 3021 67 0 0 I 0 0 116 -8 -IJ 9 2 0,5 8 3220 87 4 4 0 0 I 198 -8 -9 7"2 0 0 0 2324 131 0 0 I 0 2 140 -6 -8 6,4 2 0 0 2320 100 0 0 0 0 l 124 -7 -8 8,4 I 1,6 13 2227 93 4 4 0 0 1 171 -6 -4 5.8 2 1,6 12,S 3416 38 0 0 0 I 0 140 -8 -4 8 I 0,5 15,l 2419 91 0 0 0 I I 212 -5 -6 6,1 2 0"8 12,3 3120 34 8,7 8,7 1 I 2 112 -8 -6 72 2 10,3 10,3 451,2 103 0 0 0 0 I 248 -6 -4 S.2 2 0,6 16,7 2316 98 0 0 1 0 I 147 .5 -6 7,2 2 1.2 13,I 3020 86 0 0 1 I 2 71 -8 -10 9 3 1,4 ll,7 5124 93 0 0 0 0 I 198 -4 -5 6,3 2 0,5 8,5 3112 83 8,7 8,7 1 0 l 129 -8 -11 97 0 11,2 I 2228 94 0 0 I 0 I 133 -6 -6 8"2 2 I 7,6 2617 107 0 0 0 0 2 138 -4 ·IO 97 2 05 9,7 3426 91 0 0 1 0 I 161 -6 -6 4"6 0 1,2 8,6 2119 98 0 0 0 0 2 268 -8 -9 7,6 2 2 18,I 2919 68 0 0 I 0 I 386 -7 -4 8A 0 1,5 18.6 6220 94 0 0 l 0 l 121 .7 -7 7 2 1,2 0,5 257 94 4 4 1 0 2 183 -7 .5 7,8 l 1,7 16,6 23

20 101 0 0 I 0 0 183 -5 -4 78 2 1,8 7 2720 81 0 0 0 0 l 190 -7 .5 6,8 I 0,5 9,1 4915 49 0 0 0 0 l 167 -8 -10 81 2 1,2 16 3613 63 s s l 0 2 120 -9 -8 4h 1 0,7 7 25

?ii,:

-g,I:;?·iS"

?-"

§'€'?-

2:

-

""V,

NRSUB. ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA JJE LLRT LLRA I.RED TRED TTAB TTAD

69 6,7 34 1 I 2,7 0,3 04 0,91 286 522 261 17,6 176 8

70 11,2 5.3 0,7 0,8 1,9 1.2 1J 017 198 268 510 14,2 14,2 7

71 5,6 5,2 o.s 3,5 11 0,5 0 0,22 248 187 551 71 17 8.3

72 5,7 3,3 0,8 1,5 2,2 0 0 0,56 359 352 325 15 14,4 6,3

73 3.4 4,1 0 0,8 1,5 0,5 0,5 0,4 234 361 245 15,3 12,5 0

74 11,5 4,1 I I.I 1,1 0 0 0,61 S02 249 798 14.S 13,3 9

75 5,7 3,2 0 2,2 3,6 I 1 0,22 328 245 329 15 15 0

76 3,8 3,9 16 3,5 3.3 1.2 I 0,39 1064 863 230 16,1 13 9

77 7,2 4,8 18 2,5 2,2 0,2 0.2 0,48 574 428 497 18 0 ()

78 16,4 I 0 3 1,3 0,5 0,5 0,92 296 302 1308 16,4 10 0

79 0,7 4,7 0 2,9 I ,I 1,2 l 0,55 461 335 97 10,6 13,5 0

80 8,4 S,l 0,4 1,7 1 0 0 0,54 272 180 128 9.1 11,8 9

81 3.3 28 0,3 0 0 1 1 0,12 179 294 129 98 98 4

82 4,2 26 1,3 1,3 0,9 0,8 3 0 o.. 390 267 186 4,3 5 4

83 6,9 4,3 0,5 i.z 3,3 2,1 0.7 0.83 241 638 339 13 13 5

84 13,7 3,7 0 2 2 0 0 0,66 428 ?5 565 18,7 18 8 0

85 73 2,9 0 1,2 1,9 1,1 06 035 523 577 S02 15 11,6 0

86 5.7 4,8 23 1,8 2,5 0 0 0,76 399 488 399 11,3 16,6 4,6

87 9,3 1.7 1.4 I.I 2.3 as 0,7 039 365 510 387 n.e 15,8 5,1

88 16,7 84 1,6 1,6 2,3 0 0 0,53 348 417 780 11.5 13,7 13,7

89 1 2,4 0,7 1,3 Z,9 0.3 1,2 0,38 252 351 195 15 15,5 15.S

90 9,S 3,5 0,7 1.2 2,5 0 0 0,49 362 631 551 20,3 11,8 11,8

91 9,8 4,6 2,9 0,6 2,1 0 0 0,36 256 789 622 26,2 3.5 3,5

92 3,7 1,5 1 1,6 2,2 0,5 09 05 337 454 244 17,3 3,5 3,5

93 6,6 1,7 0,8 1,2 1,7 0,2 0,2 0,34 384 617 392 18.S is.r 5,6

94 7,2 1,1 0 22 2,1 0,5 0.5 0.12 299 350 254 18,1 8 0

95 10.7 1,7 03 2 2.1 I 0 0,84 609 685 293 7 4,2 5,6

96 5,7 4,7 0,7 1,3 2,2 0 0,5 0,6 345 512 322 14,6 22.2 4

97 2,8 l ,4 0 1,8 1.9 0,6 0,6 0 14 309 461 229 18,l 5 0

98 3,9 3,9 08 3,4 2 0,8 0,8 0,71 616 562 123 9,8 II 8,2

99 7.7 1,8 0,6 2,2 2,8 0 0 0?32 278 417 352 8,2 9 8.2

100 6,7 2.9 1,9 2,1 3,2 0,8 0,9 0,45 367 399 540 9,8 9,6 4,7

ti'S;

"'

?.;!."'

?

ij::1?-

s·;;:

?

RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATTlt EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VAltSTA20 120 5 5 1 0 2 146 -8 .5 8,3 2 1.7 20.8 2120 107 0 0 1 0 2 169 -4 -3 4' 1 0,4 8 2220 86 0 0 1 0 1 130 .5 .g 6,3 I 0.6 15,3 1925 103 0 0 I I I 136 .9 -7 9.3 3 1 25 2212 56 12 12 1 1 1 IS9 .9 -11 9,8 I I.I 15,3 1720 97 0 0 1 0 1 76 -7 -5 7,7 3 3 9.5 33IS 73 0 0 0 0 2 163 .g -5 6,8 0 2,5 18 1912 59 12 12 1 0 3 262 -8 .7 9,2 l 2,1 12 1724 76 0 0 1 0 2 187 -4 -6 4.4 0 1,5 10,6 2320 81 0 0 0 0 2 128 -6 .7 8,4 2 0,5 9 294 97 16 16 I 1 2 75 -7 -6 8.2 2 1,4 13.2 20

21 74 4 4 I 0 1 118 -7 -4 48 2 0 0 2620 so 5 5 1 0 1 141 -9 -5 S,6 1 2.3 15 3319 101 0 0 1 0 2 121 -8 .9 7.8 3 2.7 5,6 2017 83 9 9 2 0 2 102 -8 -10 92 3 0,8 14,5 3423 83 0 0 0 0 1 Ill -9 ·11 9,4 3 2,5 6,1 2916 83 0 0 0 0 1 168 -8 .g 7.4 1 0,5 22.3 2815 70 0 0 0 1 1 287 -8 -11 9.6 l 0,7 19,3 2016 68 9 9 0 1 1 221 -7 -6 6,8 2 1,8 11,3 1920 S2 0 0 I 0 I 886 .7 -5 7,8 3 0 0 1924 152 0 0 I 0 2 114 -8 -10 8,6 3 0,6 13,6 41

21 74 0 0 0 1 I 146 -5 -6 3 2 0,7 17.2 3124 107 0 0 0 0 2 84 .9 .g 9.9 3 0,6 22.2 3712 113 6 6 0 0 2 127 -6 .JO 9,8 0 I 3 18.1 39

24 128 0 0 l 0 2 115 -9 -10 9.8 2 1,8 14.9 4820 96 0 0 0 0 l 322 .9 -9 7,8 2 0,7 5,8 1915 97 4 4 0 0 1 180 -8 ·12 9,8 2 1.9 17,3 2916 112 0 0 I 0 1 104 -8 -8 9,4 I 1,3 8,7 2919 105 0 0 l 0 1 139 -8 .g 8,9 1 1.2 6 2820 112 0 0 I I 1 127 -8 -10 94 2 1,6 7,4 43

??-%,..

5·5"

(Aj?-(')

i?-?...

;:;·i:,,

ANEXANR.1

T ABEL CENTRALIZA TOR CU VAWRILE V ARIABILELOR PENTRU LOTUL DE SUBIECJl INFRACTORI RECIDIVl$TI-R

:s

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA 1/E LLRT LLRA LRED TRED TIAB ITAD

1 3,9 6,2 2.8 0,6 0,7 0 0 0,28 282 432 429 23 23 43

2 3,6 I ,I 0 0,8 02 0 0 0,18 629 257 196 10,I 7,2 0

3 14 6 5,4 2,5 1,2 08 0,4 0.2 0.64 217 177 468 19,7 14 9.8

4 10,5 8,5 4.9 2.1 2,7 0,3 0,8 0,7 468 483 610 10.5 17 5

5 5,1 4.2 3 1.4 0,9 0,5 0.5 0.46 298 606 268 6.1 17,3 4,8

6 5.6 1.7 3,2 1,1 1 0 0,3 0,72 351 313 413 10.5 15.2 11.8

7 5A 4.2 0,6 3,2 1 0 0 074 718 345 390 24,2 10,6 10.2

8 2.4 2 0 3 2 0.5 0 041 320 505 232 14,2 9.8 0

9 10,3 1.7 0 4,7 2,7 0 0 0,55 335 450 424 15.3 15 3 0

10 12,2 1.3 0,5 4 I 0,7 0,2 0,7 414 330 536 8,8 13,5 2,l

11 20,8 J,3 0,4 1,8 1,6 0,6 1,2 0,6 485 384 487 14.1 6,6 10

12 5 2,8 0 I 2,9 0,5 0 0,35 352 611 244 13,6 17,7 0

13 11,3 2,9 0,3 1.6 32 0,6 0 0.72 525 558 283 86 16,3 4

14 106 1.8 0 3 1 2 0 0 I 17 672 433 451 136 7,3 0

15 2.5 5.9 0 1,7 2 I 0,3 0,2 0.48 407 606 212 JO 6,5 0

16 5,3 1 0,8 2,8 3.2 0 0 0,8 602 607 206 135 13,5 6,8

17 12.4 2,4 0,7 1,5 26 0,5 0,8 0,24 703 771 697 13,7 13,7 13,7

18 19,2 1,8 0.6 1.3 2 0 0 0,89 386 584 1257 10,6 20,1 9.1

19 5.5 0,7 0 1,2 2,5 12 1 0.53 431 826 235 7,6 8 0

20 1.6 0,5 1,8 0,8 3 0 0 0.81 246 793 228 12,7 3 43

21 5,2 2,1 1,6 0,9 2,2 0.5 1 0,48 275 504 327 152 4 4

22 2.2 2,3 0,9 1,5 l 3 0 2 0,72 340 321 160 12,5 3.7 3,7

23 5,2 2,9 1,6 1,2 2.8 0,2 0 0.59 272 686 369 15,6 4,5 7,5

24 5,5 4,8 1,3 1 4 0,3 1.2 0,5 405 768 407 14.3 19 8,5

25 47 3,2 35 0,8 1,2 0 0 0,46 281 268 276 12 3 92 4,2

26 19 2,8 1 1,4 1,1 0 0 0,48 423 453 666 18 15,6 0

27 14 2.7 0 2.4 1,5 0 0.9 0,71 485 610 758 25 8 8

28 2,4 l.3 1.3 I ,I 1,7 0,1 0.2 0,25 254 390 215 18,3 17,3 5,5

29 8,6 2,1 I 1,1 2,5 0 0 0,44 243 686 263 15 IS 7

30 4,7 3 0,7 09 3,2 0 0 0,53 212 556 340 10,8 10,8 2,6

31 12.4 2 22 1 2,1 0 0 0,29 239 374 341 10.7 10.7 4,3

32 1 3 5 2.3 1,8 1.4 0 0 0,28 462 439 136 12 16 3.5

i:::,I??1!

"'

??s:;;·f·?

"'00

RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATTR EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VARSTA

27 82 0 0 1 0 0 127 -5 ·10 5,3 1 0,5 4 3112 92 0 0 1 1 0 200 .3 4 4,3 1 0,6 15,1 3114 73 0 0 I 0 1 222 .3 ·2 27 1 0,2 8 4016 60 0 0 1 0 l 610 .7 .5 6,3 2 1,3 13,8 21

20 107 4 4 I 0 1 90 -8 -6 7,3 1 l.l 14,I 4024 48 0 0 0 0 1 193 -4 -4 3.2 I 0 0 3420 102 0 0 0 0 0 85 -8 .9 9 I 0,6 15,2 41

12 97 5 5 I 0 0 97 .3 -6 7,8 2 2.7 14 2 328 100 4 4 0 0 0 129 -6 -II 8.6 l 2,5 12 39

20 88 0 0 I 0 I 177 -6 -9 8,2 l 0,8 11,5 2920 76 0 0 0 0 I 300 -6 .5 6.2 l 2 141 32

18 84 4 4 I 0 2 126 -8 -10 8.7 l 0,5 15 4920 100 0 0 0 0 0 159 .5 .g 6,3 0 1,1 13 2020 65 0 0 0 0 1 128 -4 -2 3,6 0 0 0 3116 74 0 0 0 0 0 240 .g -11 8,6 2 0,5 15.3 2716 87 0 0 0 0 0 108 -6 -4 5.4 3 0 0 24

16 58 17,I 15,3 l 0 2 159 -9 .10 9,3 l 3,8 9 2921 107 0 0 0 0 I 448 -4 .s 4,6 3 0.6 14,2 48

24 76 0 0 I 0 1 81 -4 2 43 l 1,4 67 5021 70 0 0 1 0 1 120 -3 -6 4,1 0 0 0 4916 45 0 0 I 0 l 279 .7 -11 7,6 1 2.4 15 3232 81 0 0 1 0 1 148 -4 .9 6.7 1 1,2 273 3112 63 0 0 1 0 l 135 .g -4 8,3 1 1,9 15 37

24 78 0 0 1 0 1 113 -8 -10 9,3 0 2,7 8,8 2320 100 4 4 I 0 0 96 -8 -12 9.3 1 I 7 3524 96 0 0 I 0 1 352 .3 -3 4,2 1 0 0 3516 90 0 0 0 0 2 277 -6 .7 6,2 2 1,6 8,5 2016 91 0 0 0 0 0 119 -4 -9 6.4 2 0 0 3320 11 0 0 0 0 1 173 .5 ·10 6,9 2 0,2 8 3915 70 0 0 0 0 0 286 ·6 -10 5,8 3 0 0 36

12 92 5 5 0 0 1 166 -6 ·II 6,8 1 0,9 14 2620 88 0 0 0 0 1 127 -4 -5 48 I 0,7 7 34

?;,'

?I.15·s

Oli,;;·"

?-[;;;·...

;:;-1:>,

'.$

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA VE ILRT LLRA LRED TRED TTAB TTAD

33 7,3 S,3 0 2.6 5,1 0 0,8 0,59 555 1209 282 18.3 18,3 0

34 4,2 2,6 l.3 1.3 0,9 0,8 3 0,26 390 267 186 4.3 5 4

35 6,9 4.3 O,S 1,2 33 2,1 0,7 0.83 241 638 339 13 13 5

36 7,3 2.9 0 1,2 1,9 1,1 0,6 035 523 577 502 15 116 0

37 5,8 1,5 0 1.5 2,9 0 0 0,36 403 844 310 14.3 14.2 0

38 5,3 2 04 1,5 3 0 0 0.34 304 360 146 9,8 8,8 0

39 0,5 4,7 0,2 1,7 1 6 0 0 065 375 348 150 15,5 11,8 0

40 4,J 0,8 0,2 0,7 1,3 0 0 0.48 258 472 232 20,5 20.5 0

41 2.6 4,7 0.6 2 1,2 0 0 0,53 295 244 261 23 15,3 8

42 08 2 2.8 0,6 0.8 0 0 044 20!l 186 137 JS 15.6 3,2

43 13,8 0.9 0,4 0,8 0,9 0 0 05 190 200 972 18,3 17.9 8.7

44 4,5 2,4 1,6 1,7 L.7 0 0 0,95 300 292 327 21 5 4

45 2.5 2,9 0.3 16 18 0 0 0,63 464 486 269 17-6 10 5.6

46 3,2 0.5 0,5 I 2.4 0 0 0,3 279 326 147 10,3 62 5,6

47 62 1,8 1,3 0,8 2,1 0,4 0,7 0,42 228 515 183 137 9,5 6,J

48 1.7 3,2 1.5 i.z L.2 0 0 0.4 275 268 97 17,3 17' 50

49 3,9 1,8 0,4 l 2,4 0 0 0,43 269 416 128 8,5 18,S 5

50 1.1 J,9 0,5 1 3.9 0 0 0,5 271 354 145 15.3 17,5 8,2

51 4,6 1.1 0.2 1,4 3,4 06 04 0,55 308 4S9 220 20,3 8,5 0

52 2,7 1,4 0.5 l,9 2,9 0,2 0,4 0.26 287 329 226 22,l 9.3 7,2

53 1,6 1.7 0,9 1,3 1 0 0 0,28 416 327 198 17,7 11,8 5

54 2 5,2 O,S 0,6 2 0 0 0,88 209 495 172 6,5 9,8 7

55 0,4 3 1,4 3,9 33 0 0 0,18 531 498 143 15.6 8 6

56 7 4.6 2,2 2,4 2,9 0,7 0,7 0 29 210 222 233 14,l 14.l 14,l

57 7,6 1,8 0.5 J,6 I 8 0 0 0,84 273 282 231 Jl,6 13,6 13,6

58 5,8 39 0,7 l,2 1.7 0 0 075 392 449 201 10.8 17 l 4

59 2.5 7.9 0,7 J,3 3,2 0 0 0,75 476 442 160 [5 16.2 2.6

60 7,1 2 0 3,2 0,8 0 0 1,05 526 180 176 11,2 9,2 0

61 4,7 5.7 0,6 3 I 0 0 o.sa 693 270 213 15.1 15 8

62 77 4,5 0 2,5 1,2 0.5 0 0,81 442 293 228 13,8 13.8 0

63 3.7 5,1 0 2,2 1.1 0 0 0,64 500 291 162 15.2 15,l 0

64 15,7 l 0,5 1,3 0,6 0,6 0 0,72 282 176 320 9,2 16,1 [2

65 13,2 0,8 0,5 1.4 1,7 0 0 0,88 537 332 362 13.3 7,6 13

66 6,9 2.7 0 3,3 1,3 2 0,5 0,8 780 324 163 9 13.1 0

67 5,7 0.7 0 1,3 1,5 0 0 0.64 424 464 225 17.2 8,6 0

68 13,7 1,2 0 l,2 1.7 0 0 0.75 359 273 552 12.5 6,8 0

1

t,S;?

???

??·?·;;-

8 RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATIR EDA SEXP soss RANG MDT DIFA TDIFA VARSTA

15 70 0 0 0 0 l 237 -9 -10 9,9 3 1,8 13 6 31

21 74 4 4 I 0 l 118 -7 -4 4,8 2 0 0 26

20 80 5 5 I 0 l 141 -9 -4 5.6 1 2,3 15 33

17 83 9 9 I 0 I 102 -8 -10 9,2 3 0,8 14,5 34

20 112 0 0 0 0 l 112 -7 -8 8,3 3 2 to 32

12 76 0 0 I 0 l 85 -6 -8 7.6 2 0 0 30

16 100 0 0 0 0 I 107 -3 -3 6,3 0 0 0 34

28 85 0 0 0 0 0 106 -5 -4 7,6 1 0 0 43

16 91 0 0 I 0 l 82 -6 -9 8.1 2 I 13 2716 80 0 0 0 0 0 183 -4 -8 8,6 0 0 0 21

12 72 0 0 0 0 l 258 -S -9 7,1 2 0 0 47

16 76 0 0 I 0 1 IOI -6 -9 7,2 I 2.5 IS 38

24 80 0 0 0 0 0 102 -4 -6 7.9 I 0 0 37

16 67 0 0 I 0 0 87 -5 -5 5,6 2 1,4 203 29

20 56 4 4 I 0 I 273 -8 -3 8,4 I 0,6 11 2618 107 0 0 0 0 0 163 -4 -10 7.8 0 0,7 12 31

16 90 0 0 I 0 I 104 -4 -2 7,2 I t.s 15,3 25

19 77 0 0 0 0 0 158 -3 -1 5,2 I 0 0 27

20 81 0 0 0 0 0 148 -3 -l 4,2 I 0,8 11,S 45

11 87 7 7 I 0 1 ll8 -7 -7 7 I o.s 12 39

20 104 12 12 I 0 l 134 -5 -4 6,8 3 25 52 65

20 104 0 0 I 0 0 138 -4 -3 6.2 2 0 0 35

II 76 0 0 I 0 I 128 -6 -5 8,2 0 5,8 13,8 25

16 107 0 0 I 0 I 146 -8 -9 9,6 I 0.8 12.l 35

12 68 0 0 0 0 0 143 -4 -8 8,6 I 0,4 11,3 31

20 68 0 0 0 0 0 150 -4 -5 86 I 0 0 31

24 80 0 0 0 0 l 200 .5 -9 8,2 1 0 0 21

16 92 0 0 0 0 0 256 -8 -8 71 l 4.2 18,l 33

16 80 0 0 0 0 0 188 -7 -6 6.2 2 1.3 12 2 20

20 80 0 0 0 0 2 416 -4 -3 68 I 1,4 13,8 2920 76 0 0 l 0 I 122 ·6 -8 8.9 1 0 0 56

16 68 0 0 0 0 I 161 -6 -8 7,7 1 0 0 23

16 96 0 0 l 0 I 144 -4 -3 5,8 1 1.4 16,3 20

16 92 0 0 I 0 I 168 .g -9 89 I 2,2 9 24

24 91 0 0 0 0 0 282 -5 -4 6,7 2 0.9 8 31

16 64 0 0 0 0 0 215 -5 -9 7.9 I 0,2 5 20

?S,;

-g,..

§.:??·

?§'

[I:;·

?-i.,

I<>0

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA 1/E LLRT LLRA LRED TRED TTAB TTAD

69 38 2,4 0,2 1,2 1,6 0,2 0,3 0,61 328 377 221 11,1 7,7 3.2

70 141 6.5 0,6 1, 1 0.8 0 0 0.72 273 236 665 19,1 6 3

71 5,1 1,6 0 1,6 1,5 0 0 0,9 348 387 270 15 7 0

72 13,9 3,7 0,4 12 2,5 0 0 0,6 289 440 673 15,3 15,2 4

73 8,7 34 0.7 1,1 1.1 0 0 0.58 387 415 432 12,7 12,5 8

74 5,3 1 7 0,5 1.3 1,5 0 0 0,68 423 402 341 22 22 10

75 14 0,9 I 3 1,9 2 0 0 0.39 388 389 135 12,8 7 6.8

76 10,7 4,5 0,4 1,2 1,1 0 0 0,64 373 363 537 10,7 8 7

77 3 1,6 1,5 1.4 ),5 0 0 068 321 374 211 14.8 14,6 5,5

78 3 I 7,2 05 2 1,5 0 0 0.61 592 414 149 13,I 10,2 4

79 77 1,8 0,5 1,1 I 0 0 0,63 284 327 405 13,2 13,2 6

80 12,2 1,5 0.4 1.5 1.3 0 0 0.38 408 405 634 17.7 51 3,2

81 08 1,7 0 1,3 1.8 0 0 1.06 457 268 138 11,8 11,7 0

82 2.2 2.1 0 0,9 1,4 0 0 1 259 365 231 18,3 18,7 0

83 13,4 1,6 0,5 1,2 1,3 0 0 1 315 413 601 15,7 7.5 5,3

84 2.8 2 08 3,2 1.6 0 0 05 367 454 205 15 15,3 8

85 3,5 1.8 0,4 I I 0,2 0,2 0.46 267 339 307 12,8 12,8 6

86 9,9 4.6 0,2 0,9 l,6 0 0 0,93 300 509 392 15,9 15,4 5

87 8.1 19 2,2 0,7 0.8 6,2 81 0.47 246 218 381 14,9 11.5 6.2

88 1,5 17 l,l 09 1,3 0.4 0,6 0,78 268 376 170 11,6 7,2 3,6

89 8,3 2,4 0,2 1,3 2,2 0.2 0,4 0,65 338 471 295 14,6 13,l 6,1

90 7,8 2,6 0.8 2,5 15 0,2 0,8 0.61 638 425 433 15 7,6 5,3

91 2.7 54 3,4 0,9 1,1 0 0 0,45 546 436 294 14,8 14,8 12 3

92 4,2 57 0,4 1.4 1,6 0 0 0,87 522 582 286 10,7 10,6 8

93 1,2 4,5 1,1 1,4 1,2 0 0 032 498 323 131 n.z 11,8 8,3

94 87 1,4 05 1.1 0.9 0 0 0,46 341 280 325 14,8 15 5,6

95 11,3 4,5 0 l,l 1,3 0 0 0,52 373 449 237 11.l 4,8 0

96 6 1.8 0,9 I 2 0 0 0,36 256 459 275 18,5 9,7 9.7

97 52 3,9 0.9 1.3 1.5 0 0 0.65 246 337 330 17,5 17,5 4

98 7 2.9 15 l 2,8 0 0 0,24 306 508 388 15 0 0

99 7,9 1,5 0,4 I ,I 1,4 0,2 0 0,47 263 430 Ill 7,1 4,1 8

100 6.4 1.8 0,3 I.I 1,3 0 0 0,89 256 284 1126 98 6,2 0

IOI 2.2 3,7 1,7 I ,l 2.2 0 0 0,43 337 611 219 20,5 17 3 4,2

!02 0 1,3 0.7 I 1,8 0 0 0,36 230 374 0 0 13,7 6,6

103 15,6 7,4 22 0,4 12 0 0 0,45 128 222 497 17,2 8.1 4,2

104 8,5 3,8 4,7 0,8 1,9 0 0 0,39 150 231 335 16 5,1 5,8

i:::,1'$

...

s?

?

?;:;·?.

sI.'

'"

? RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATl'R EDA SEXP soss RANG MBT DIFA IDIFA VARSTA20 68 0 0 0 0 0 205 .g -8 86 2 0,2 6 2720 64 0 0 I 0 I 665 .5 -5 7,2 I 0 0 46

16 68 0 0 0 () 0 454 -5 -4 5,6 l 0 0 2120 120 0 0 0 0 I 239 -6 -4 7.2 l 0 0 21

24 88 0 0 1 0 2 132 -6 -4 5,2 2 1.3 12 2924 88 0 0 l 0 I 238 .g -12 9.2 1 1,3 17,2 3316 80 5 s 1 0 I 195 .g .g 9,2 l 1,3 12,8 3523 78 0 0 0 0 1 102 .5 -9 6,8 l 0,2 10 3016 80 0 0 1 0 l 125 -6 -7 8.3 1 0 0 24

20 92 0 0 0 0 1 156 .5 -9 8,1 l 0,8 1.S 2020 96 0 0 0 0 0 106 -4 -6 5.8 1 0 0 48

28 72 0 0 1 0 1 270 -7 -JO 6,2 1 0 0 3420 84 0 0 0 0 0 124 -4 4 S,6 0 0 0 23

20 104 0 0 0 0 1 119 -5 -8 7,6 2 0 0 2720 100 0 0 0 0 I 231 -5 -8 6,9 1 0 0 3316 80 0 0 0 0 1 125 -7 -9 8.2 I 0 0 2620 105 0 0 I 0 I 105 -6 -10 8,2 3 0,6 8 2624 84 0 0 0 0 l 311 -6 -6 7.2 2 0,2 5 31

20 70 7 7 1 0 1 187 -6 -9 5,9 l 06 8 3720 64 0 0 1 0 I 82 -4 -7 62 I 0,8 9,3 26

12 60 0 0 0 0 I 107 -8 -8 8,6 3 0,4 15,6 24

20 76 0 0 1 0 I 135 -6 -8 8,6 1 06 II 27

24 104 0 0 0 0 0 117 -7 -4 6 2 0,5 5.6 2324 100 0 0 0 0 I 111 -6 -8 8,6 2 0,5 10,2 52

16 104 6 6 1 0 1 147 -5 3 6.8 0 0,5 6 2016 68 9 8 1 0 1 190 -8 -12 9,2 0 08 12 5824 60 0 0 0 1 1 171 -6 -8 9,4 I I 52 3515 6S 0 0 0 0 I 443 -4 -10 9.9 3 0 0 2119 72 0 0 0 0 I 196 -5 -4 9,2 I 05 14 7 21

18 75 0 0 1 0 I 192 -8 -6 8.7 2 1,5 IS 3724 80 0 0 0 0 I 163 -6 -10 8,3 2 1,2 12 40

22 81 0 0 I 0 0 153 -6 -8 7.2 I 1,8 9,2 3920 75 0 0 l 1 1 310 -3 -2 S,4 0 0 8 21

13 36 0 0 0 0 0 242 -2 -3 4,4 0 0 0 3713 68 0 0 0 0 0 138 .g -10 8.8 2 0,8 13,6 3416 65 0 0 0 0 I 169 .9 -10 8,2 I r.s 17.8 34

?ii:

I?i.c:·s-

?.?l'i'

[i:;·..

;,;·.,,

8

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA 1/E LLRT LLRA LRED TRED TTAB TTAD

!05 0.8 0.9 2 0,7 0,5 0 0 0 13 170 226 113 10 17 16

106 6,2 3,4 0,8 I 1 0,5 0,2 0,19 253 259 256 16.6 16.l ll.7

107 2 1,8 0,8 I,\ 0,7 0.9 0,2 0.23 443 190 329 23,3 12,8 9

!08 14 7 3 0.9 1.5 0,9 0 0 0.92 327 zm 505 12.5 88 8

109 6.6 1.9 e.s 1,9 4,4 0 0 0.41 428 958 1% 10,5 9,1 5

110 4,3 2.4 0,5 0.7 2.6 0 0 0.93 255 264 240 9.1 13.8 5

Ill 3 3.2 0 26 1.7 0.8 0 0.65 549 408 232 15 9,4 0

112 0 2,3 1,7 0,9 3.1 0 0 0.42 368 992 167 15 77 9

113 3 2,8 45 2.7 1,8 0 0 0,33 426 371 248 17 5 13.5 28

114 12.9 0 0 33 1,6 1.2 0 0,25 667 332 446 18.7 0 0

115 3,2 2,7 2.7 0,9 3,1 0 0,5 042 234 831 265 9,5 12,2 12.2

116 9,2 3,7 2,4 1,5 2.4 0.7 0,9 0,36 352 547 471 16 7 15,6 6.6

117 2.2 3.3 0,3 1 1,9 0,3 0.5 04 487 835 198 15 15 7

118 6.8 2,9 21.1 3,5 3.4 0 0 0.34 380 747 344 21.1 1,2 8.7

119 5.2 2.9 12 1,3 1.3 0 0 0,38 450 312 271 13 3.2 6,3

120 8.5 1,2 0 2.5 29 0 0 065 239 224 562 !l 3 12,6 0

121 8 5 0,4 1.2 0,8 2.1 3,1 0,91 365 919 229 13 2.7 s

122 2.7 o.s 0 0,7 1.6 0 0 05 287 293 170 11.1 14 3 0

123 39 21 0 2.1 2,9 0 0 1.33 416 464 181 11.6 11.6 0

124 7,8 25 0,2 1.2 1.2 0 0 076 455 331 370 7.8 6,1 4

125 3 1,7 0 1,2 1,4 02 0,4 0,97 252 270 179 14,9 3,7 0

126 3.9 3,4 0 2.8 0,9 0 0 0,87 242 200 216 II.I 14.1 0

127 2.2 3,7 0,8 0,8 3 0 0.2 0.84 291 380 232 10,7 127 9,4

128 43 2,7 0 3,6 0,6 0 0 0,6 294 597 597 14,8 118 0

129 1,3 2,7 0 2,7 1 6 0 0 0,86 605 563 176 15,7 16.5 0

130 4,7 1.8 0 2 2.3 o.s 0 0.36 249 333 251 9,5 9,5 0

131 1,6 3 0 3,1 1,6 0,8 I 0.65 822 355 151 13,2 103 0

132 8,4 1.2 0 2.5 2,8 0 0 0,93 476 588 523 9,7 6 0

133 6,6 2,1 0 1.3 2,6 0 0 0,55 420 534 179 7.2 7,2 0

134 9 1.6 0 1,1 1,4 l 3 LI l,06 325 395 228 10 9 0

135 5.4 0,2 0 2 1,5 0 0 0,88 278 407 137 12 0,2 0

136 2 1,6 0.5 2.9 2,2 0 0 0.5 682 447 176 13,2 13.3 9,4

137 7 I 3 0,2 2.9 3,7 0 0,2 0,74 500 406 147 7.7 13.1 9,1

138 8,4 U,2 0 1 2.2 1.2 0 0,83 339 636 317 10,5 0 0

139 3.6 2,3 0 1.4 1.7 l 02 0,76 573 437 312 22? 14,6 0

140 0 3,1 0 2,3 1,3 0 0 0.92 350 250 0 0 15,I 0

i:::,I'$?..??ii;::!,S.s?

? RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATIR EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VARSTA12 60 20 20 0 0 l 149 -3 -2 4.6 0 2,1 11,6 1920 68 0 0 1 0 1 119 -7 -7 6,8 l 0 0 4016 109 0 0 l 0 1 247 -4 -2 4,9 2 2 JO 2212 60 0 0 0 0 I 201 -4 -2 4,6 2 0 0 5320 100 0 0 0 0 0 134 -4 -10 4.2 l 0 0 1920 84 0 0 0 0 I 128 -5 -9 8,1 2 0 0 2320 88 0 0 l 0 0 105 -2 0 3,9 I l.l 12 2123 84 0 0 0 0 0 148 ·2 5 1,7 0 0 0 3319 101 0 0 I 0 I 115 -3 4 7.9 0 1,9 19.6 2323 69 0,7 0,7 1 1 1 283 -5 -6 6,4 2 2,6 12,6 2219 96 0 0 0 1 0 134 .3 -2 9,3 2 L2 13,8 3317 62 0 0 0 0 0 426 -4 -6 54 0 2,1 18,3 2223 112 0 0 0 0 0 175 .5 -3 6,3 0 0,9 9,3 3112 71 0 0 I 0 0 310 -1 -2 4 2 1 14,8 2116 60 0 0 0 0 0 158 -3 -4 3 0 0,5 13 278 100 0 0 0 0 0 134 -4 -5 7,1 2 1,3 14 ss

24 104 12 12 I 0 0 103 -9 -6 9.8 0 2.4 12,8 2420 92 0 0 0 0 0 124 .3 .3 6,1 l 0 0 3320 76 0 0 0 0 0 258 -4 -8 6,8 l 0 0 3520 72 0 0 0 0 0 113 -4 .3 5.9 l 0 0 4520 76 0 0 0 0 0 179 -2 -2 49 l 1 12 2816 104 0 0 0 0 0 138 -4 .7 8-3 I 0 0 40

20 80 0 0 1 0 0 Ill -4 ·11 7,9 2 1 I 6,6 3620 84 0 0 0 0 0 110 .3 0 5.2 2 0 0 28

28 88 0 0 0 0 0 97 .3 -2 6,2 2 0 0 4212 76 0 0 1 0 1 112 .5 -7 8.1 2 0,5 12 27

20 96 0 0 0 0 I 151 -4 -2 7,2 0 0,9 12.3 2316 80 0 0 0 0 0 225 .3 -5 4.9 I 0 0 1812 104 0 0 I 0 0 114 -S -I 6,9 3 2,5 11.s 4320 84 0 0 1 0 l 214 .7 -S 8,4 l 08 13,6 4516 88 0 0 0 0 0 225 -2 -3 SI l 0,5 9 2920 92 0 0 0 0 0 152 -3 -6 5,7 l 0 0 3916 92 0 0 0 0 0 186 -5 -6 62 2 0 0 3620 76 0 0 I 0 1 120 .3 5 4,1 2 1.5 13.2 3514 90 0 0 1 0 0 2S6 .5 -5 72 2 1,3 8 1916 92 0 0 0 0 0 456 -3 .5 3,9 0 0 0 31

?;;.?I:;

??-"

lj'?...

,:;·i:,,

?

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA VE LLRT LLRA LRED TRED 1TAB 1TAD

141 6,2 5,3 0,2 1,2 2,5 0 0 0,82 229 321 226 6,6 14,8 5

142 10,) 3 0.8 1,7 1,2 0 0 0.59 535 282 263 7,6 13,6 5

143 3 0,9 0.2 2.8 2,7 0 0 0.56 328 324 134 106 7.3 4

144 3.3 1,6 0,4 1,3 2,1 0 0 0,78 438 635 180 9,2 9,2 5

145 9 1.5 0.5 1,5 33 0,2 14 0,88 387 887 283 13,5 15 s

146 3.9 3.6 0,5 1,7 2,1 0 0 0,94 387 489 257 11,7 8 6

147 6,4 0,8 0 2.6 1.4 0,8 0 0,62 592 447 438 18,2 12.1 0

148 9 4 0 2,2 2 0 0 0,88 621 528 451 11,6 16 1 0

149 5,1 I 1 1.1 2.2 0 0 0.75 260 559 323 15.2 15.3 5

150 2,7 1 0 1,2 2,8 0,8 1,5 68 313 350 220 9,6 16,2 0

ISi 3,9 1,7 0 0,8 1,4 0 0 0,8 207 262 195 11,2 12,6 0

152 3,5 4 0 1 4,1 0 0 0,8 434 1472 196 11.6 7.6 0

153 2,6 0 0.5 I.I 1.7 0 0 02? 188 212 185 9.2 0 14

154 11,6 1.5 0,8 2.5 2.7 0 0 0.33 445 556 491 11.2 19 15

155 8.4 3.2 0 1.4 2,2 0 0 0,65 379 642 298 12,l 12,5 0

156 1.7 6.3 0 45 2.8 0 0 033 406 360 148 9,7 11 0

157 4,8 0.5 0 1,7 3,5 0 0,2 0,89 240 314 241 15 5 0

158 20 0.9 0 0,9 3,1 0 0,2 0,36 329 950 221 17,6 17,8 0

159 9 0,6 QS 1.6 0.6 0 0 0,47 293 493 555 122 12.2 5

160 14 9 1,5 0 1,7 1,6 0 0,8 0,5 459 486 1361 15 19,7 0

161 4,1 2,5 25 1,7 0,6 2,1 0 0,47 224 396 232 12,2 13,2 7

162 2,5 3,1 0 I 1,9 0,8 I 0,22 268 594 179 12 8 11 0

163 5.2 1.8 0 1,3 1,5 0,8 I 0,73 35S 385 333 JO 16,I 0

164 3,3 J,9 0 2,2 1.7 0 0 0,34 393 538 245 16,7 10,3 0

165 7,9 0.2 0 1,3 1,4 0 0 0,5 208 204 155 10,8 0 0

166 9,4 3,4 0 2,5 0,6 0 0 0,53 226 633 367 10,2 9,6 0

167 9 3,5 0 1,6 1.5 0 0 0,96 177 201 186 10,8 10,2 0

168 0.5 1.3 0 I 0,7 0 0 0,6 211 275 139 IS 13,7 0

169 4,3 2.l 0 0,7 2.6 0 0 0,94 262 263 '267 10 )0,2 0

170 3.7 2.1 0 1.1 3 0 0 1,05 417 463 210 14,8 10,8 0

171 4,5 2.4 0 2.5 0,5 0 0 0,59 219 594 229 14.7 l 1,2 0

172 6,4 2.5 0 i.e 4,1 0 0 0,64 512 776 182 ll,2 18,5 0

173 2,2 2.2 0,3 1,2 4,8 0 0 0,68 305 353 142 11.2 10,8 4

174 8.2 1.1 0 2,1 1,1 0 0 0,52 287 346 254 10.3 12,8 0

175 1,9 1.3 0 1,2 1,6 0 0 0,64 357 529 123 10 3,7 0

176 3 1,8 0,2 1.9 I 0 0 0,31 293 221 203 JO.I 10.5 3

i:::,?t'l

Ifs,??[?

N

? R RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATTR EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VARSTA

9 72 0 0 0 0 0 107 -4 -1 5,1 I 0 0 20

0 103 0 0 0 0 0 140 -3 -2 4,2 I o.s 9 26

6 88 0 0 0 0 0 280 .3 -5 4,9 I 0 0 49

0 88 0 0 I 0 0 112 -3 -I 6,9 1 2,7 9,2 35

0 88 0 0 0 0 0 131 -3 -4 5.1 l 0 10 32

6 76 0 0 0 0 I 145 -6 -8 5,9 1 0 0 32

0 108 0 0 I 0 0 169 -6 -9 8,1 2 l,2 53 35

0 80 0 0 0 0 0 206 -4 -10 5,9 I 0 0 32

0 40 s 5 l 0 I 82 ·2 -2 4,9 I 16 132 31

6 96 0 0 0 0 1 89 .g -4 88 3 l,l 7,7 34

4 80 0 0 0 0 0 178 -2 -7 5,9 I 0 0 25

8 100 0 0 0 0 0 88 ·6 -4 72 3 0 0 41

6 60 0 0 l 0 l 120 -6 -2 5.9 I 0 0 21

6 88 0 0 0 0 I 229 .5 -7 7,9 I l,7 13 2 26

4 76 0 0 0 0 0 226 -4 .JO 5,1 2 0 0 29

2 60 7,3 7,3 I 0 I 68 -2 3 5,9 I 0 0 35

0 68 0 0 0 0 0 241 .3 -2 5,1 I t 7 24

4 84 0 0 0 0 0 126 -4 -4 5.2 I 0 0 21

0 48 0 0 0 I I 143 -3 -5 5,1 2 1 10 384 88 0 0 I I 0 129 .5 .5 8.1 2 0 0 26

6 80 0 0 I I I 143 -4 -1 6,1 2 0,5 72 31

4 88 5 0 1 0 0 210 -4 -8 6,3 I 0 0 25

0 56 0 0 0 0 0 333 .3 .5 6.1 2 1,4 16 37

6 88 0 0 I 0 0 190 -4 -8 6.4 1 0 0 28

8 104 9 9 l 0 0 113 -4 -4 6,2 1 1,9 9 27

0 88 3 3 0 0 I 76 -4 -2 68 3 0 0 29

2 108 0 0 0 0 I 186 .7 -7 8,9 3 0 0 28

6 120 0 0 0 0 0 129 ·2 6 4.2 0 0 0 32

0 80 0 0 0 1 0 128 -4 .7 7,9 2 0 0 30

0 76 0 0 0 0 0 258 -5 -10 7,1 I 0 0 35

0 88 0 D 0 0 I 110 -4 .5 5,8 2 0 0 30

4 100 0 0 0 0 0 112 -5 -4 7.8 2 L2 7 31

0 80 0 0 0 0 0 81 .3 .5 4,9 2 0,8 8 39

0 120 0 0 0 0 1 140 -3 -4 6,1 l 0 0 37

0 48 0 D I 0 0 117 -5 -5 4,9 0 2,8 9,8 47

2 88 0 D 1 0 0 173 -3 -I 4,9 l 0 0 34

?;;.:

!?iN'

,!'

;;;·

qla's·?,;;·::l'.rs"''

s

SUB ARED ATAB ATAD ART ARA MNBRT MNBRA J/E LLRT LLRA LRED TRED TTAB TTAD

177 3.1 1.2 0 2,4 3 0 0 1 456 605 117 6,5 6.2 0

178 3,7 1,7 0,5 2,5 1,7 0 0 0.71 451 386 170 9,5 9,5 8

179 9,7 4,3 0 0,9 3 0,2 0,6 1,06 339 520 175 13,7 15 5 0

180 2,2 1,9 0 1.5 1.5 0 0 1,08 512 431 181 9,2 11,3 0

181 4 0,4 0 39 09 r.s 0.3 0,93 576 232 247 10,8 10,2 0

182 4.8 2,1 0 3,2 1,4 0 0 0,58 422 528 305 14 l1 0

183 1.5 0,8 0 2,5 IS 0,6 0,3 034 258 448 172 149 14,2 0

184 2,1 0,5 0 2 1,4 0 0 0,74 441 283 128 11,3 IL,5 0

185 IL8 l,4 0 1,7 1.2 0 0 0,53 372 335 S96 14,9 9 0

186 79 2.7 0 l,l 16 0 0 0,85 416 265 421 11.3 5,3 0

187 3,1 1,4 0 2,5 1,3 0 0 0,98 189 293 351 6,2 6,2 0

188 4,1 1,7 0,5 1,7 0,9 0,5 03 0,28 589 479 352 11 9.8 7

189 2,6 2.2 0 1,6 l, 1 0 0 0,72 319 187 354 20,8 6,9 0

190 l,2 3 0 0,7 05 0 0 0,12 279 177 169 13,6 13,2 0

191 7.4 0,8 0,8 0,8 15 0 0 0,57 246 359 386 13,1 9,7 5

192 0,9 0,9 0 0,8 1.9 0 0,9 0.84 312 611 157 13,2 6,8 0

193 l I 1 0 0,4 1,7 0 0 O.M 196 251 121 11 7 0

194 74 3,1 0 1,2 2,3 0 0 0,59 280 235 382 9,1 14 7 0

195 L8 2.2 0.2 1,7 1.5 0 0 0,42 526 428 182 13,6 5 6

196 10,3 I 0 l,l 1,2 0,3 0,4 0,36 309 2,9 547 10,2 2,2 0

197 1,5 0,8 0 1,2 1,5 0,2 0 0,99 230 398 101 8,1 8 0

198 2,3 3,1 0 1,1 3,5 0 0 0,89 312 372 102 10,2 5,8 0

199 3 2,9 0 1,5 2.4 0 0 0,98 317 338 192 11 10,6 0

200 2,5 1,8 0 1,2 2,1 0 0 1 298 305 187 8,6 4,2 0

i:::,·??

1??t:,"::,,,e'?.

ti'?

?0()

RR RC TSTOPR TSTOPRA RE REV PATI'R EDA SEXP soss RANG MBT DIFA TDIFA VAR.STA

28 92 0 0 0 0 0 77 -4 -7 51 1 0 0 49

16 112 0 0 0 0 0 194 -6 -8 8,1 I 1.1 16.1 38

20 80 0 0 0 0 1 274 -4 -2 81 1 0 0 35

28 88 0 0 0 0 0 146 -3 -5 6,8 0 0 0 50

20 88 0 0 0 0 0 92 -4 -2 6,1 I l.2 l2 26

20 100 0 0 0 0 I 305 -2 -5 5,8 I o.s 12,3 36

16 80 0 4 0 0 0 1!7 -3 2 4,9 0 2 10,2 29

24 108 0 0 0 0 I 139 -3 -1 5.4 I 0,4 8 SI

16 80 9 9 0 0 0 210 -7 .7 9.4 2 0 0 48

20 78 0 0 0 0 1 ISS -S -5 7,9 I 03 IO 30

24 76 0 0 0 0 0 225 -2 -S 5.1 I 0,6 10,I 25

24 76 0 0 0 0 0 128 -4 -1 1.1 I 02 9 33

20 76 0 0 0 0 0 IS7 -3 -4 6,8 I 0 0 19

8 88 11 II 1 0 1 738 -4 .5 49 0 0 0 32

24 80 0 0 0 0 0 95 -2 -5 4.9 l 0 0 21

20 72 0 0 0 0 0 132 -2 .5 4,2 0 0 15,8 31

20 88 0 0 0 0 0 107 -2 0 4.8 0 0 0 36

19 86 0 0 0 0 0 103 -4 -6 5.6 1 0 0 29

20 92 0 0 0 0 0 108 -2 0 3.4 0 0.4 3 26

20 96 0 0 0 0 0 145 -3 -1 4,8 I 0 0 50

16 71 0 0 I 0 0 98 .3 .J 4.9 0 0,2 8 27

16 64 0 0 I 0 0 80 -3 -3 6,2 3 0 0 44

20 60 0 0 0 0 0 155 .3 -4 5,9 2 0 0 32

19 60 0 0 0 0 0 142 -4 .5 6 1 0 0 28

;;ii:0:.

I?!:is-

I?<b'"'

?-?·?:::"'.I:>,

ANEXANR.3

TABEL CU V ALORILE COEFICIENTULUI DE CORELATIEPENTRU LOTURILE MARI (P, U, R. G)

ARED

ATAII

ATM)

ART

ARA

MNBRT

MNBRA

1/E

LLRT

'i'iiA

-

LRED

klf'ii•" m•· .?? .J;?'ls iii '! ,??!-c '$ ,

•. ''1".liil .. ,. ,·;,:w121It;TRED

'S;"'

?- I.

iii .235•• ?-.1?· M.,,

TTAII I§"

TIAD Eiili.1111111 .14,• l'?lf!7ill I' I .z45•• F:Jt -- r RM 1 I I?...

RR tw.M?? -illffl F Jf4l? IJL,iw!<l? •• 1'1•• -?- II 111\##ii Ii U!:JI I I a"--.

I RC r!:i P:::!1 ?-:?40* t?1;,:,_.160•f"E, h pf, .j. r 1 , f ,., I 1?·N s0 ;;;"°


210


Iii::l

211


212

> "'

Diferente de reactiviuue

213


214

AIU!D

ATAB

ATAii

ART

ARA

MNBRT

MNBRA

1/E

LLII.T

LLRA

-

LRED

TRED

'ITAB

PS*:.:J'r'·'·,,·. I., 'fP"'f"1":·liil' t,:.-f';liif.tfti?"Et t::,TTAD '5;

RR ·? BJ ... 1'3•• 49" I ??

RC t:.lli!il!EI rrmr:m J I !:}

?...,...

?:IV IiS'VI 1-

N-

a,

TSTOPR

TSTOPA

KE

REV

PR

EDA

SEXP

S-OSS

RANG

MBT

DIFA

TDIFA

-

I Recidivi@J

I.IiiiJla,eFi

I??

••• Corelatia este sernnificanva pentru un nivel de Incredere a= 0.01

•· Corelatia este semniticativii pentru un nivel de tncredere u = 0.05

?S.;.g,r.e·o"?-..,

?[!:;·...

e;·i::,,

ANEXANR.4

T ABEL CENTRALIZATOR CU V ALORll.E SEMNIFICATIVE ALE COEFICIENTULUl DE CORELA'flE PENTRU LOTURILE MIC! (PU, PG, RG, RU)

ARED

ATAfi

ATAD

AiT

ARA

MNBRT

MNBRA

1/E

LLRT

LLRA

LRED

TiiiID

-

TTAB ·= ·??

Tl'AD E .iin• I;RR II !11111? ti I* -.lllll* PJ 1 2 1 ......... 1 ..

ffllf!ffl t Q.;i?

RC----------------------

tt:i&WPO . .,, • ' l'il ] .• 1 ,?"'(")--.

"-.-

N I"'- ..."'


218


219


220

ARED

ATAB

ATAD

"Iii"

-

ARA

MNBRT

MNBRA

1/E

LLRT

LLRA

-

LRED

TRED

TTAi.

t,!TAD Im? ?- I'S;

?-

,lRR l'Klmillllllll • .!!14•• llilJ!ialll . .59,4•• 1: ?...llM• Wk n J

"'

RC I:. iilli-11 -.us• ll.ili'f:?lml ·.lJ4' ll? hi'? .... 11:1 • .z71 .. llflll ..... I If};;ii:,"....-.

?-.

..., 1sN ?


222

ARED

ATAB

-

ATAD

ART

ffi

MNBRT

MNBRA

IR

-

LLRT

LLRA

iiiii

-

TRED

TIAB

·? .•..;t?,,,tA"' 1'*'?p!!fflra1«pa:eq;i I?TIAD

"'

RR .;ier I 1i?

RC I??i:,"::!.""

N 1?·Nw ?

'" I?N....

;:,-

?11c:·s-

TSTOl"R l0<i;;;·

TSTOPA I , ...

j·RE .203• Is·

"'

I?REV

B·-------??---- --- .......... ---,,1 I "''

l"R

EDA

sm

soss

iANG

MBT

-

DI.FA

-

TDIFA

- <Primari usoare j j - Primari grave

I.

::aet&e·w. ,

....

• Recidi"4ti usoare - - Recidivi? grave

••- Corelatia este semnificativa pentru un nivel de !ncredere a= 0.01

•- Corelatia este semnificativii pentru un nivel de incredere a= 0.05


ANEXANR.5

SECflUNI DIN DIAGRAMELE POLIGRAF PENTRU PATRU SUBIECTI DIN

LOTUL INFRACTORI PRIMARI CARE AU SA.V?IT INFRACfIUNI CU UN

GRAD DE PERICULOZITATE SOCIALA. SCA.ZUT- PU

\ tvv[I'\ 1

·····,]····•

V: .,,.,

,-,?--- --

-?,,t1,VHNN1'/4?,1,.111. /? ..

ti - '1?\W'<r ...

?

R9 (N) fn h1na martie aprille al furat: o camera video d• la vecinul tau Sasu?

Exemplul nr, I - Infractiunea de furt comisa in intervalul 28.03 - 03.04.2006, autor RV.

in intervalul cuprins intre 28.03 - 03.04.2006, in cartierul bucurestean Balta Alba, din

locuinta numitului S.V. a fost susrrasa o camera video profesionala. Absenta urmelor de

fortare de la nivelul cailor de acces normale, a orientat cercetarile ?i spre vecinii de

apartament. Inculpatul R. V.,

vecin al partii vatamate, impreunii cu concubina sa, prinescaladarea balconului, au patruns in locumta vecinului S. V. ?i au sustras camera video.

Subiectul recunoaste savarsirea faptei.Se recupereaza bunul furat.

Se observa o reactivitate crescuta in traseele cardiovasculare si electrodermal si U$Or

estompata in cele respiratorii. In traseele cardiovasculare RC= 110 b/min.; ATAB = 2,1 div.;ARED = 8 div. si MNBRT = 0,8 div.; DIFA = 0,8 div.; SEXP. = -5.

225


7R2 (N) TU Al FURA T LAPTOP UL DIN SALA POLIV.U.ENTA?

Exemplul nr. :Z - Infractiunea de furt comisa la 15.01.2006, autor S.V.

ln data de 15.01.2006, S.V., paznic angajat al unei societati de paza i?i efectua serviciul

in zona Salii Polivalente din localiatea B. Pe timpul noptii a patrons in interior ?i din aparaturacu care urma sa se µnll urmatorul concert muzical a sustras mai rnulte instrumente ?i un

laptop. Subiectul a recunoscut saviirsirea faptei ?i a mnapoiat bunurile sustrase dupaexaminarea poligraf

Se observa o reactivitate crescuta in zona traseului cardiovascular brahial. RC = 123;ATAB = 3,1 div.; ATAD = 1,3 div., ?i o reactivitate usor diminuata in zona respiratorie:MNBRT = 0,3 ?i zona electrodermala LRED = 1,3 div.; SExp. = -3.

226


'

F-2 5.0 j____________ ,..,.

l41 ·

.:',

..

1..

1

..

.!·li .....···

· 11??·1,?Nl1;j..

1,..,f'H.li.

..

? 1 'II?,'

Exemplul' nr. 3-lnfracfiunea de furt comisa la 14.01.2008, autor V.V.

in data de 14.01.2008, din cabinetul de avocatura ,,S. ?i asociatn", a fost sustras un

telefon mobil. in cercul de suspecti a fost introdus :Ji angajatul unei finne de curierat care la

data respectiva adusese un pachet, Curierul V.V., in urma examinarii poligraf, a recunoscut

savaqirea faptei ?i a indicat persoana careia i-a vandut bunul.

Se observa un nivel de reactivitate crescut Ia intrebarea relevanta reprezentativa (R9) in

traseul cardiovascular brahial: ATAB = 3,5 div.; TTAB = 20 sec. ?i un nivel diminuat la

nivelul traseelor respiratorii: MNBRT = 0,5 div. ?i absent la nivelul reactiei electrodermale:

ARED = 0, TRED = O; SExp. = -4. Apar de asemenea tentative de eludare a examinarii prin

generarea voluntara a unor ri'ispunsuri intense la intrebarile neutre.(ex.10).

227


\ j\ /\/'\.·:·"-) .......... V

/\. \ ....··?

??J\

R9 (N) ln dm de 20.09.2006 ai fonit-o pe Nk:oleta s,: lntr.rlna cu dn• Alatii s,:rulM '?

-???JV

..

Exemplul nr: 4 - Infractiunea de incest cu viol comisa la 28.09.2006, autor V.M., victima

V.A.

in data de 28.09.2006, V .M., in varsta de 23 de ani, a Intretinut relatii sexuale normale

impotriva vomtei ei cu numita V .A., sora acestuia. Cu aceasta ocazie au fost recoltate probebiologice din vaginul victimei, iar expertize ADN efectuata a indicat in procent de 99,99% ca

lichidul seminal apartine numitului V.M.

Se constata o reactivitate intensa la intrebarea relevantA (R9) in traseul cardiovascular:

ATAB = 3,8 div.; ATAD = 1,3 div. ln traseul electrodennal are o amplitudine ARED = 10

div. ?i forma de .,deget al mortii", in traseele respiratorii este generalizata o respiratie eratica,

SExp. = -6.

CONCLUZII:

Reactivitatea psihoflziologica este constanta ?i semnificativll in majoritatea traseelor

diagramelor. in anumite trasee insii reactivitatea este mai estompatli.Raportul valorilor variabilelor reactivitatii psihofiziologice la intrebarea relevanta

reprezentativa :iii intrebarea de control asociata ei ofera date ce dau posibilitatea unui

diagnostic cert de nesinceritate. Exista eel putin un traseu in care valorile ?i "spectacolul" de

reactivitate psihofiziologica specific intrebarii relevante genereaza, la nivelul expertuluipoligraf, convingerea ca se aflli in fata unui autor de infractiune

.

•

228


ANEXANR.6

SECTIUNI DIN DIAGRAMELE POLIGRAF PENTRU PATRU SUBIECfl DIN

LOTUL INFRACTORI RECIDIVI?TI CARE AU SA.V A?IT INFRACfIUNI CU UN

GRAD DE PERICULOZITA TE SOCIAL.A SCAzUT - RU

Exemplul nr; 1-Tentativii de abuz sexual, comisa la 28.07.2008, autor C.M.,victime U.I. ?i A.M.

in data de 28.07.2008, numitele U.I. ?i A.M., minore in varstl'i de 6 ?i 9 ani, prinintennediul parintilor, reclamii ca o persoanii de sex masculin, 1n varstl'i de aproximativ 50 ani

le-a urmat in scara blocului de domiciliu unde le-a dat ciocolata ?i le-a cerut sii se dezbrace,

incercand sii le atinga in zonele intime. La strigiitele fetitelor, autorul a fugit.Subiectul C.M. a fost recunoscut de cele 2 fetite ?i de un locatar al blocului. Este un

infractor multirecidivist care a suferit trei condamnari pentru infractiuni cu mobil sexual.

Subiectul recunoaste siiva111ireafaptei, este condamnat, iar ulterior .in cursul anului 2009 a

mai fost cercetat pentru alte douii infractiuni similare sava111ite in perioada anterioarii

arestarii..

in diagrama observam o crestere a amplitudinii traseului electrodennal ARED = 3 div.;

RC= 98 b/min.; ATAB = 5 div.; ?i o usoara modificare a nivelului de baza MNBRT = 0,2;

1/E = 0,25; Sexp. = -4

Nivelul de reactivitate psihofiziologica este diminuat situatie detenninatl'i pe de-o parte

de numarul mare de infractiuni similare dar si de dimensiunea scazuta a pedepsei.

229

Psihofizlologie criminalistica

R4 (N) In data d• 20.11.2007 al vandut stna de la locul d• mune.a 1

Exemplul nr, 1- Infractiunea de furt calificat comis la 20.11.2007, autori A.V. si P.M.

in data de 20.11.2007 de la punctul de lucru al S.C. VAREN, a disparut o mare cantitate

de sine de cale ferata, Societatea a primit un contract de schimbare a sinelor de cale ferata pe

un tronson de 5 km in zona sect. 3 din Bucuresti. La aceeasi data, organele de politie au opritin apropiere,spre verificare ,o autospeciala in care se afla o cantitate de sine de cale ferata,

ConducAtorii autovehiculului au recunoscut ca au cumparat sina de la lucrAtori de pe sanrierulS.C. V AREN. in urma cercetarilor au fost identificati numitii A.V. ?i P.M. angajati ai SC

V AREN ambii recidivisti ca fiind persoanele care au vandut sinele de cale ferata.

Se observa un nivel de reactivitate psihofiziologicA mult diminuat: ARED = 2 div.;MNBRT = 0,2div.; ATAB = Odiv.; Sexp. = -4.

Acest fenomen, apreciem ca se datoreaza unei activitati infractionale permanentesaviiniite la locul de munca ?i nu numai. Ambii autori recunosc saviiniirea mai multor faptesimilare.

230


R7 (N) Tu •st1 autorul tunutul cOffll-S din da 08.02.20CII din toc.ulnta d• la. swt•r dfn B+dul Olmmie Caftffmlr?

Exemplul nr: 3 - Infractiunea de furt comisa la 08.02.2008, autor G.N.

in data de 08.02.2008 autori necunoscuti au patrons, prin escaladare, la parterul inalt al

unui imobil situat pe B-dul D. Cantemir de unde au fost sustrase bunuri si bani, Prin

intennediul convorbirilor efectuate de pe un telefon mobil, sustras .a fost identificat numitul

G.N., infractor recidivist care initial a negat orice implicare in savarsirea acelei infractiuni.

Dupa examinarea poligraf, suspectul a recunoscut in intregime savarsirea faptei, recuperiindu

se intregul prejudiciu cauzat.

Se observa un nivel mai ridicat al reactivitatii la nivelul traseului electrodennal.

Multiple varfuri, flexii ?i usoare modificari in traseele respiratorii: DIF A= 0,5div; MN BRA=

0,3 div. Traseele cardiovasculare sunt areactive din perspectiva modificarilor psihofiziologice

grafice (ATAB = 0 ,).Se constata totusi un ritm cardiac accelerat (RC= 110 b/min),

231


Exemplul nr: 4- Infractiunea de tfilMrie comisa la 01.10.2008, autor V.P.

In data de 01.10.2008, la Sectia 15 Politie se prezinta o persoana de sex feminin.carereclama ca a fost victima unei infractiuni de tiilhlme, in zona pietei Mini?. Cu ocazia

agresiunii, autorul i-a smuls geanta, in urma investigatiilor efectuate a fost identificat autorul

in persoana lui V.P.,

cunoscut cu antecedente penale pentru sav?irea infractiunilor de furt ?italharie.

in urma testului poligraf subiectul a recunoscut sav?irea faptei cu mentiunea ca, parteaviitiimata nu a indicat corect locul faptei. Ea ar fi avut loc, in opinia agresorului, in zona

limitrofa a stadionuhii ,,Lia Manoliu" .(o distanta de min 1 km intre cele doua locatii), Autorul,sustine ca victima desfasura activitaJi de prostitutie in momentul sav?iiii faptei. Afirmatianu este sustinuta de nici un alt mijloc de probatiune a infractiunii, Nivelul de reactivitate

psihofiziologica este diminuat: Sexp, = -5; RC= 96 b/min.; DIFA = 2,0;div..

TDIFA = 20 s;

ARED = 5div.

CONCLUZII:

Nivelul de reactrvrtate psihofiziologiea este, de cele mai multe ori, diminuat,

inconstant ca frecventa de aparitie. Multirecidiva generea.zii. o desensibilizare la nivel

atitudinal ?i fiziologic. Constatam un scazut nivel de diferentiabiliate al reactivitatii specificeintrebarii relevante in raport cu intrebarea de comparatie/control. Este firesc acest fenomen

avand in vedere existenta unui trecut infractional nedescoperit cuprins in Intrebarile de

comparatie/control. Din aceste considerente ?i scorurile obtinute au valori ce se apropie de

limitele unui diagnostic de minciuna.

232


ANEXANR. 7

SEC'fIUNI DIN DIAGRAMELE POLIGRAF PENTRU PATRU SUBIECTI DIN

LOTUL INFRACTORI PRIMARI CARE AU sAv?IT INFRACTIUNI cu UN

GRAD DE PERICULOZITATE SOCIALA RIDICAT- PG

R'T {N) Tu al omorat-o pe Ma9d.a?

?VvV???,

w.'

,

/I 031,..r-? ...

Exemplul nr; 1 - Infractiunea de omor calificat comisa la data de l 7 /18.07 .2007, autor

Gh.FI., victims Gh.M.

La data de 17/18 iul.2007 in apartamentul situat la adresa din str. Atomistilor, oras M.,

jud. Ilfov, a izbucnit un incendiu. ln interior a fost gasit cadavrul numitei Gh.M., partialcarbonizat. in raportul medicului legist s-a constatat ca moartea numitei Gh.M. a fost violenta

si s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea cliilor respiratorii.Dupa orele 23,00 autorul Gh.Fl., fostul sot, a escaladat balconul, a patruns in locuinta

victimei, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri si a strans-o, ulterior, de gilt. Autorul a luat

hotiirarea de a sterge urrnele infractiunii prin inscenarea unui incendiu. Subiectul recunoaste

sliv?irea faptei penale.Se observa o reactivitate psihofiziologica foarte intensa in zona intrebarii relevante

reprezentative (R 7). Modificarile psihofiziologice au un grad de complexitate ?i intensitate

crescut:in majoritatea traseelor. RC= 125 b/min.; ATAB = 9 div.; MNBRT = 1,3 div.; DIFA

= 1,3 div.; ARED = 4 div.; SExp. = -9; PVC= 1.

233

Psihofiziologie crimlnalistlca

/P2 35["''>er--":::, I

?

?,t?!I

Exemplul nr. 1 - Infractiunea de omor calificat comisa la data de 26.05.2007, autor M.I,victima M.M.

La data de 26.05.2007, in locuinta comuna situatli in B., str. T.M:, sector 4 - actionandcu premeditare si din interes material - inculpatul MJ a ucis-o pe sotia sa M.M., aplicandu-imai multe lovituri cu corpuri dure atat la nivel cranio-cerebral, cat ?i la nivelul fetei.

Dupa ce a ucis-o pe victima M.M., inculpatul M.I a depesat cadavrul acesteia ?i a

introdus fragmentele cadaverice rezultate in ambalaje din material plastic (saci ?i pungi), dupacare le-a transportat cu autoturismul sau pruia pe raza judetului I., unde a aruncat o parte din

aceste ftagmente cadaverice intr-o fantana situatii intre localitatile G. ?i M.; o alta parte(trunchiul victimei) nu a fost descoperitli.

Se constatii o reactivitate psihofiziologica extrem de intensa, aproape haotica la (R9):TSTOPRT = 9; MNBRT = 3 div.; MBT = 2; RC= 115; miscari permanente.,REV=l

234

Diferente de reoctivitate

/1,

i·v?:-'·1:

,--1..•.•....

-, ,._

? )0 ,·- r·-- ¥

Exemplul nr; 3 - Infractiunea de omor calificat comisa Ia 18.01.2007, autor C.D.B.,victima B.D.

La data de 18 ian. 2007, numita C.D.B., din B, sect.3 .reclama ca, concubinul ei s-a

sinucis prin injunghiere cu un cutit de bucatarie. Ea sustine, initial, ca pe fondul unor

altercatii, incercand sa o impresioneze, concubinul B.D., si-a infipt singur cutitul in zona

toracala, Victima ,BD ,a avut anterior mai multe tentative de sinucid prin autoagresiuni. Ori

de cate ori se certa cu numita CBD o ameninta ca se sinucide autoprovocandu-si taieturi la

nivelul antebratelor,in urma examinarii poligraf autorul, nurnita BD recunoaste ca de data aceasta ea este

cea care 1-a agresat cu cutitul, provociindu-i decesul.

Reactivitatea psihofiziologica este prezenta in toate traseele la intrebarea relevanta

reprezentativa (R7): ARA ?i ART= 0,3 div. ?i ulterior DIFA = 2,3 div., ATAB = 1,8 div.;

ATAD = 2,4 div.; TTAB = 15 sec.; TDIFA = 23 sec.; SExp. = -9.

235

Pslhofiziologie criminalistica

RS (N) IN Df<TAOf: 31.09.200li TUAI LOVIT.OIN ZQNAfeTEI PE SOTIA TA?

Exemplul nr, 4 - Infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte comisa la 31.08.2005, autor

SM, victima S.M.

La data de 31.08.2005, numitul SM., din localitatea B, sect.5, intorcwidu-se la domiciliu

in gasit-o, din nou, pe sotia lui in stare avansata de ebrietate. Din declaratiile numitului SM

.date ulterior efectuarii examinlirii rezulta ell pe fondul unor altercatii repetate avand ca motiv,etilismul cronic al sotiei, SM a lovit-o putemic in zona capului provocandu-i prin cadere

fractura craniana ce a determinat decesul. Victima a fost lilsata sii zaca intr-o magazie pWlli a

doua zi, cand a fost chemata ambulanta, Cu aceasta ocazie medicii au constatat decesul.

Se observa o reactivitate constantii ?i intensa Ia intrebarea relevantii reprezentativa R5 in

toate traseele sectiunii de diagrams prezentate. Modificarilor psihofiziologice semnificative

sunt evidentiate prin urmatoarele variabite: MNBRT = 2,1 div.; DIFA = 1,3 div.; ARED = 5

div.; ATAB = 2 div.;RC=98 b/min, se modifica RR; Sexp. = -8..

CONCLUZII:

In toate fragmentele de diagrama prezentate constatam o reactivitate sinergica ?iintense. Pentru aceasta categoric de subiecti reactivitatea specifics intrebiirii relevante

reprezentative are un mare grad de diferentiabilitate in raport cu cea specifica intrebarilor de

comparatie/control. Aceste aspecte determina o cresterea gradului de acuratete al interpretariisi de cele mai multe ori valori sernnificative la nivelul sistemelor de scorare.

Examinarea poligraf a acestui tip de subiecti prezinta de cele mai multe ori un adevarat

,"concert'' de reactivitate psihofiziologica,

236


ANEXANR.8

SECfIUNl DIN DIAGRAMELE POLIGRAF PENTRU PATRU SUBIECTI DIN

LOTUL INFRACTORI RECIDIVI$TI CARE AU SAV A.8$ITINFRACTJUNI CU UN

GRAD DE PERICULOZIT ATE SOCIALA RIDICAT - RG

·JM!tN

!•

•

Exemplul nr: 1-Tentativa de omor, comisa la 10.01.2005, autor C.M., victima C.P.

in data de 10.01.2005, numitul C.P.din B., este gasit in baraca in care locuia in stare de

inconstienta cu un cutit infipt in spate. in cercul de banuiti a fost introdus ?i numitul C.M.,

persoana cu care partea vatamata locuia in mod provizoriu. Expertiza medico-Iegala a aratat

ca lovitura de cutit i-a pus in pericol grav viata numitului C.P.

C.M. sustine inainrea examinarii poligraf, ca exists posibilitatea ca victima sa se fi

autoinjunghiat Ulterior, recunoaste infractiunea de tentativa de omor siivar?itii pe fondul

consumului de alcool si al relatiilor tensionate existente Intre cei doi colocatari.

Se observa la nivelul intrebarii relevante reprezentative (R5) o diminuare a latimiitraseului cardiovascular ?i un ritm cardiac extrem de ridicat: RC = 124 b/min.

Nu apar alte modificari in traseele diagramelor. Sexp, = -3. Nu pot fi decelate alte

modificiiri chiar in conditiile in care de-a lungul inrregii examinari senzorii de sensibilitate ai

traseelor au fost in dreptul valorilor maxime de 10.

237


R9 (N} Tu 1-•1 bag.at- cutttul In burta lul GMorvft• M•ri•n?

xx

E.umplul nr: 2- Tentativa de omor cornisa la 24.05.2006, autor Z.T., victima G.M.

in data de 24.05.2006, in localitatea G. situat! pe raza judetului I., in unna unei

altercatii, liderul unui grup infractional, numitul Z.T., ii injunghie cu cutitul pe unul din

.Jocotenentii" sai - G.M. - ca urmare a unui gest de nesupunere a acestuia din urma.

Initial, atat victima cat ?i martorii indica anchetatorilor autorul agresiunii si, ulterior, in

urma intelegerii cu agresorul, primii afirma ca victima ar fi cazut in cutit, Agresorul Z.T. a

mai efectuat anterior sav?irii acestei fapte penale o pedeapsa privativa de libertate de 12 ani

pentru o alta intractiune de omor. In interviul posttest afirma ca avea dreptul sa-si

pedepseasca ,,subordonatul" in virtutea calitatii sale de conducator de ,,grupare".Din perspectiva reactivitatii psihofiziologice constatam un nivel scazut de reactivitate

prezent doar in traseul reactiei electrodermale. ARED = 8,3,(Degetul Moqii),,Sexp. = -4.

238


R4 (N) Tu ?I bilt:Wt,,o P• Radu Georgic111In du.I .d• 31.01.2009?

1?{1??!I ··

. h .. .

?vi/fr,,ht#N'IN.J,WJ\N?W,',!IV#NNlif.'f'.'?:

Exemp/ul nr. 4 - lnfractiunea de tentativa de omor comisa la 31.01.2008, autor T.R.T.,victima R.G.

La data de 31.01.2008, numitul T.G.T., din localitatea TM, jud. T., intorcandu-se la

domiciliu in stare avansatli de ebrietate, pe fondul unor altercatii mai vechi, a batut-o in mod

bestial pe numita R.G.,cumnat.a Jui. in urma agresiunii, medicii au intervenit chirurgical

pentru a salva viata victimei. Initial, subiectul T.G.T. refuza examinarea poligraf ?i ulterior o

acceptii la solicitarea instantei. Datorita presiunilor psihologice efectuate de autorul

infractiunii ,la dat.a examinarii, inclusiv victima sustinea ca autorii faptei penale sunt alte doua

persoane necunoscute care au agresat-o in cu totul alte imprejurari decat cele relatate initial.

Se observa o reactivitate constanta in toate traseele diagramelor obtinute. Intensitatea

modificarilor psihofiziologice este crescuta: MNBRT = 2,1 div.; MNBRA = 1,2 div.; ARED

= 3 div.; AT AD= 4 div.; Sexp. = -9

239


/::''ffl.?? ..

'·?111.,:,

11!?-·- ...

'....

'Y''?'

VN/,;<11'.'.'?'1ii....i, ,1\1?!!11"1,1??.\W.1.u

·',

.,·,fil ..

?jr\1',, •r,'(fft:_tt, IT

''

R7 (NI Minti ?ti.Incl <:and 1;ustii ca a.i 14.lat flutitul de f:t qnul ditt 4grQori?

Exemplul nr. 4 - Infractiunea de omor calificat comisa la 14/15.08.2008, autor B.N.,victima P.I.V.

In data de 14/15.08.2008, numitul B.N. a injunghiat mortal pe numitul P.l.V., in urma

unei altercatii spontane. Autorul infractiunii de omor calificat chiar daca recunoaste sav?ireafaptei el sustine ca, cutitul cu care a comis fapta I-a luat de la unul dintre agresori. Prin

intermediul tehnicii poligraf am reusit sa demontam aceasta apiirare si sa dovedim ca ace)

cutit l-a primit de la unul dintre complicii sai,

Este o modalitate prin care autorul mcearca sa-si diminueze vinovatia ?i, chiar, sii

schimbe incadrarea juridica a faptei penale de la omor calificat la auto aparare,Reactivitatea psihofiziologica este diminuatli ARED =5div. ,ATAB =0,9 div.

Modificarile din traseele respiratorii sunt mai intense la intrebarile neutre si de comparatiedecat la cele relevante. Acest aspect indica prezenta unor tentative de eludare a examinarii.

CONCLUZII:

Reactivitatea psihofiziologica este evident! si clara, in majoritatea situatiilor, la nivelul

unui singur traseu. In restul traseelor ea este prezenta dar mult mai estompata, Apartentativele de eludare a examinarii. Subiectul recidivist care a sav?it o intractiune gravaincearca si uneori reuseste sa influenteze martorii, victima. El urmareste in acest mod

lnlaturarea probatiunii de tip clasic ce ii este nefavorabila, Chiar daca recunoasre sav?ireafaptei urmareste obtinerea unei incadrari juridice prevazute cu o pedeapsa cat mai mica sau

cauta schimbarea incadrilrii juridice generale a faptei penale investigate.( ex. de Ia infragiuneade omor la legitima aparare)

240

ANEXANR.9

FISA EXAMIN.ARII

Grupul:Numele:

Prenumele:

Vanita:

Sex:

Infractiunea:Data examinarii:

Datele masurate:


RESPIRA TORII

-ART=

-ARA=

-LLRT

-LLRA

-LIE

-RR

-TSTOPRT

-TSTOPRA

-MNBRT

-MNBRA

-DIFA

-TDIFA

-RE

-ELEMENTE FIGURALE

-PR

-REV

ELECTRODERMALE

-ARED

-LRED

-TRED

-EDA(ohm)-MBT

CARDIOVASCULARE

-ATAB

-TTAB

-ATAD

-TTAD

-RC

SCOR URI

-Scor expert-ScorOSS

-Rang

-ELEMENTE EXPLICATIVE

-tentative de eludare:

-medieatie:-alte evenimente:

Nr. diagramei:Nr. intrebare:

Continut:

241


BIBLIOGRAFIE

*** Codul de procedure penala (2007), Editura Hamangiu, Bucuresti,*"* Larousse (2006) - Marele dictionar al psihologiei, Editura Trei, Bucuresti.Allport, G.W. (1991), Structura ji dezvoltarea personalltdtii, Editura didactica ?i pedagogica,

Bucuresti,Amsel, T. (1997), .Fear of consecquences and motivation as influinsing factors in the

psychophysiological detection of deception", Polygraph, 26 (4), pg. 255-267.

Anitei, M. (2007), Psihologie Experimentalii, Editura Polirom, Bucuresti,Ansley, N., Krapohl, D. (2000), ,,The frecvency of appearance of evaluative criteria in field

polygraph charts", Polygraph, 29 (2), pg. 169-174.

Barland, G. (1997), ,,Research in elecrodennal Biofeedback with stimulus test", Polygraph,26 (1), pg. 1-11.

Barland, G., Honts, R.C., Barger, D.S. (1989), Studies of accuracy of security screeningpolygraph examinations, DODPI.

Budai, R., Georgescu, B.A., Gavris, R. (2006), Ghidul anchetatorului de omoruri, Editura

Argessis Print, Bucuresti.Bus, L, Miclea, M., David, D. (2002), Psihologie Judiciard, Curs postuntversttar, Editura

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.Bus, I., David, D. (1999), Interventia psihologica in practica judiciara, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca,Bus, I., David, D. (2000), Poligraf gi Hipnoza, Editura Tritonic, Cluj Napoca.Bus, I. (2000), Psihodetectia comportamentului simu/at, Editura Ingram, Chij-Nepoca.B?, I. (1997), Psihologie judiciara, Editura Presa Universitara Chijeana, Cluj-Napoca.B?, I. (2006), Psihologie $i infractionalitate, Editura ASCR, Cluj Napoca.Butoi, T. (2001 ), Psihologie judiciara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,Butoi, T., Butoi, T.I. (2003), Tratat Universitar de Psihologie Judiciara, Editura Phobos,

Bucuresti,Butoi, T. (2001), Psihanaliza crimei, Editura Societatea :;ltiinfA?i Tehnica S.A., Bucuresti,Butoi, T. (1999), Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucuresti.Butoi, T. (2003), Criminali in serie, Editura Phobos, Bucuresti.Cioclei, V. (2005), Manual de criminologie, Editura All Beck, Bucuresti.Ciofu, I. ( 1974), Comportamentul simulat, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti.Ciofu, I., Golu, M., Voicu, C. (1978), Tratar de psthofiziologie, vol.1, Editura Academiei

R.S.R., Bucuresti.Dilnailil, L., Golu, M. (2000), Tratat de neuropsihologie, Editura Medicala, Bucuresti.Department of Defense Polygraph Institute (DoDPI) (2004), ,.Forensic Psychophysiological

Program", Test data analysis.Departament of Defense Couterintelligence Field Activity (2004), Technical Manual, Federal

Psychophysiological Detection of Deception.Department of Defense Poligraph Institute (DODPI) (2002), Test data Analisysis.Department of Defense Polygraph Institute (DODPI) (1991), Interview and Interogation.Doll, R., Law, J., Piotrowski, C. (2003), ,,A literature rewiew of cross -<:ultural factors

affecting polygraph testing", Polygraph, 32 (1), pg. 15-29.

Doron, R., Parot, F. ( 1999), Dicfionar de Psiho/ogie, Editura Humanitas, Bucure?ti.

242

Diferente de reactivltate

Dragomirescu, V. (1976), Psihosociologia comportamentului deviant, Editura l;ltiintifica ?iEnciclopedica, Bucuresti,

Dutton, D. (2000), ,,Guide for performing the objective scoring system", Polygraph, 29 (2),

pg. 177-184.

Elaad, E. (2001), ,,A comparative study of Polygraph tests and other forensic methods",

Polygraph, 30 (1), pg. 18-27.

Enachescu, C. (1996), Neuropsthologie, Editura Victor, Bucuresti,Federal Burreau of Investigation (FBI) (1998), Federal Psycophysiological Detection of

Deception, Examiner handbook.

Federal Burreau of Investigation (FBI) (2001), Federal Psycophysiological Detection ofDeception.

Floru, R. (1968), Psihofiziologia aclivitli/ii de oriemare, Editura Academiei R.S.R.,

Bucuresti,Gary, W., Krapohl, D. (2004), ,,Exploration into the effect of race on Polygraph scores and

decisions", Polygraph, 33 (4), pg. 234-240.

Gavriliu, L. (1998), Dictionar de cerebrologie, Editura Universul Enciclopedic, Bucuresti.Geschind, C.N. (1965), Counterr Inteligence Interrogation, CIA.

Golu, M. (1993), Dinamica personaliuuii, Editura Geneze, Bucuresti.Golu, M. (2004), Baze/e psihologiei generate, Editura Universitara, Bucuresti.Gudjonsson, G. (1998), The psychology of interrogations, confessions and testimony, John

Wiley and sons., Baffins Lane, Chichester.

Handler, M., Krapohl, D. (2006), ,,New ratios in scoring electrodermal responses",Polygraph, 35 (2), pg. 65-70.

Hayward, S. (1999), Biopsihologie, Editura Tehnica, Bucuresti,Howitt, D., Cramer, D. (2005), Introducere in SPSS pentru psihologie, Editura Polirom,

Bucuresti.Kiss, C. (2003), ,,Gravitatea infractiunii ?i recidiva ca factori care influenteaza reactivitatea

persoanelor testate prin metoda poligraf" la Simpozionul International de Criminahstica

"Realitati ?i perspective ln criminalistica", Bucuresti.Krapohl, D., Dutton, D. (2001), ,,Respiration line length", Polygraph, 30 (1), pg. 56-61.

Krapohl, D., Sturm, S. (1997), Terminology reference for the science of psychophtsiotogicaldetection of deception, American Polygraph Asociation, Chattanoga, Tennessee.

Krapohl, D., Stem, B., Brokema, Y. (2003), ,,Numerical evaluation and wise decisions",

Polygraph, 32 (2), pg. 2-12.

Krapohl, D., Dutton, D. (2000), ,,Short Report Normative respiration data of criminal cases",

Polygraph, 29 (4), pg. 357-359.

Krapohl, D. (1996), ,,A taxonomy of Polygraph Coutermeasures", Polygraph, 25 (1), pg. 35-

52.

Krsnich, D. (1996), ,,Applications of Polygraph to the psychopathic personality", Polygraph,26 (2), pg. 107-115.

Langleben, D., Schroeder, J.A., Maldijan, J.A., si col. (2002), ,,Brain activity duringsimulated deception: An event -related Functional Magnetic resonance study",

Neuroimage, 15, pg. 727-732.

Leclair, P. (2002), Cinq profiles, Enquetes Criminelles, e-dite, Paris.

Lungu, N. (2001 ), Psihologie experimentald, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.

Mack, R.N., Gougler, M. (1997), ,,Collaborative polygraphy: a therapeutic model",

Polygraph, 26 (I), pg. 31-44.

Maschke, G.W., Scalabrino, G.J.- The lie behind the Lie Detector, 3-rd digital edition,

www.antipoligraph.org.Matte, A.J., Armitage, T. (2000), ,,Addendum to 1999 field study of the friendly poligrapher

hypothesis", Polygraph, 29 (3), pg. 267-269.

243

Psihofizioiogie criminalistica

Matte, A.J. (1997), Forensic Psychophysiology Using the Polygraph: Scientific Truth

Verification Lie Detection, J.A.M. Publications, Williamsville, New York.

Mattwes, G., Deary, I., Whiteman, M.C. (2005), Psihologia personalitatii, Editura Polirom,Bucuresti.

Miclea, M. ( 1994), Psihologie Cogniuva, Casa de Editurii "Gloria" SRL, Bueuresti.Mitrache, C. (2004), Drept penal roman, par/ea genera/ii, Eclitura Universul Juridic,

Bucuresti,Mitrofan, N., Butoi, T., Zdrenghea, V. (1995), Psihologie judiciarii, Casa de editura ?i press

"$ansa" SRL, Bucuresti,Moll, J., de Oliveira Souza, R., Eslinger, P., ?i col. (2002), .,The neural correlates of moral

sensitivity: A functional magnetic resonance imaging investigation of basic and moral

emotions", The journal of neuroscience, (22), pg. 2730..2736.

Mussolf, C., Hoffman, J. (2001), Taterprofile bei Gewaltverbrechen, Springer-Verlag, Berlin.

Pessoa, L., Ungerleider, L. (2004), ,,Neuroimaging studies of attention and the processing of

emotion laden stimuli", Progress in brain research, vol 144, Elsevier, BV.

Pieron, H. (2001 ), Vocabularul Psihologie ,Eclitura Universul Enciclopedic, Bucuresti,

Popescu-Neveanu, P. (l 978), Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti.Rascanu, R. (1994), Psihologia comportamemului deviant, Eclitura Universitatii Bucuresti.Radu, I. (1991 ), Introducere in psthologia contemporana, Editura Sincron, Cluj-Napoca,Reeber, A.S. (1985), The Penguin Dictionary of Psychology, Penguin books, London.

Reid, E.J., Inbau, E.F. (1977), Truth and deception. The polygraph (.,Lie Detector")technique, Second edition, The Wiliams and Wilkins Company, Baltimore.

Rosca, A. (1963), Tratat de psihologie experimentalii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti,Rotaru, T. (coord.) (1999), Metode statistice aplicate in stiintele sociale, Editura Polirom,

Bucuresti,Schiopu, U. (1997), Psihologie diferentiald, Editura Romil.nia Press, Bucuresti,Schiopu, U. (coord.) (1997), Dictionor enciclopedic de psthologie, Editura Babel.

Schiopu, U. (2002), Introducere in psibodiognostic, Editura Fundatiei Humanitas, Bucuresti,Scripcaru, G., Astarastoae, V. (2003), Criminologie clinica, Editura Polirom, Bucuresti.Stancu, E. (2001 ), Tratar de criminalisttca, Editura Actami, Bucuresti,Stem, B., Krapohl, D. (2004), ,,The efficacy of detecting deception in psychopaths using a

polygraph", Polygraph, 33 (4), pg. 201-211.

Teodorescu, E. (1979), Fiziologia # Fiziopatologia respiratiei, Editura Medicala, Bucuresti,Theodorescu, D. (1982), Mic Atlas de Anatomia Omului, Editura Didactics §i Pedagogics,

Bucuresti,Toader, T. (2002), Drepl penal, partea speciala,Eclitura All Beck, Bucuresti.Traube, P. (2002), Violences cote face, cote profil, Odin edition, Paris.

United States Army Criminal Investigation Command (feb, 2005), Forensic

Psychophysiological Detection of Deception Policy and Procedure Manual

Walter, S.B. (2002), Principles of Kinesic Interview and Interrogation, CRC press, New

York.

Yankee,W.J., Grimsley, D. (2000), ,.Test and retest accuracy of a psychophysiologicaldetection of deception test", Poligraph, 29 (4), pg. 225-228.

Zamfirescu, N.S. (1998), Logica cercetarii criminale, Eclitura Printeuro, Ploie?ti.Zamfirescu, N.S. (2000), Investigarea ftiin/ificii a infracfiuni/or riimase cu autor necunoscut,

Editlll'a NaJional, Bucure§ti 200.

Zlate, M. (1996), Introducere in psihologie, Casa de editurli ?i presa ,,$ansa" S.R.L,Bucure?ti.

Zulawski, D.E., Wicklander, D.E. (2002), Practical Aspects of lnterwiew and Interrogation,CRC Press, Washington D.C.

244

criminalistica - incisivdeprahova.ro · este lector universitar?i titularul disciplinelor...

Documents