Salut/La revedere.

Bun; dimineala/

Buni seara.

Vi rog.

Mullumesc,

Da/Nu.

Md scuzali.

incdntat/i de cunostintd

Ce mai faceli?

Bine, mullumesc.

Dumneavoastra?

Vorbiti engleza?

Unde este...?

Cet costS?

Chelner/Chetneritd I

As dori...

Nu inteleg.

Nu vorbesc greacS.

C6nd se deschide/

inchide...?

Ce or5 este?

Unde sunt ioaletele?

Ce inseamni?

lvl; puteti ajuta?

Ajutor!

Chemati un doctorl

Chemati politial

Foc!

X0ip€r€/AvrioKolqpepoi

Kotrqorepo.

llopoxotrcb.

EuXoprorti.

Nor/OXr.

Iuyyvtirprl.

Xoipo notr0.

nOq €ior€;

Kotro, euXoprorcb.

Eo€iq;

Mrtrore Ayytrrrd;

llou eivor...;

flooo roori(er ourol

IspBrrope/IepBrropol

Oo qOetro...

A€v Kor0tr000ivo.

Aev gttrc0 Etrtrr1vrro.

[1ors ovoiyer/

rtraive r...;

Ti6po €ivou

nou e[vor or

rouotrdueq;

Tr orlgoiver outo;

Boq0(ors pre,

nopoxotrri.

Eoq0ero I

0ovofrr Evo yrorpo I

Oovd{te t1v

ooruvopio!

Oortol

kh6rete/adio

kalim6ra/

kalispera

parakalo

efkharist6

ne/6khi

signom i

kh6ro poli

p6s iste

kal5 efkharisto

esis

milSte anglikd

p[ ine

poso kostizi aft6

servitore/servitora

0a i0ela

den katalav6no

den milSo elinika

p6te anii/

kline

ti ora ine

p[ ine i tual6tes

ti sim6ni aft6

voi0isete me

parakalo

voi0ia

fonikste 6na iatro

fon6kste ti astinomia

foti6

i,,1.\

Rhodos

,,frif' .f-{,-"*-"':

CUPRINS

Scurt istoric............

Unde mergem.........O Orientare pe hortd

Ora;ul Vechi din Rhodos ......Zidurile 9i portile orosului 27, CartierulCavolerilor 29, Boirgo 38

Oragul Nou din Rhodos ......44Portul Mandrdki 45, E).i st imprejurimile 41, portul

Kol1no 17,Sudul 5i vestul araSului Nou 18

Coastadenord-est. .........50K,allith4o 5i Faliraki 50,Af6ndou Si Epto pig6s 52,lsombika 54, De la Arhongelos la Lindos 55

Lindos gi sud-estul insu|ei.............56Satul Lindos 5T,Acropole 59,Thdri 6 I , Lo sud sprePrassonisi 6 l

Coasta de vest

lalysos 5i porteo de nard vest 63,Voleo Fluturilor65 A/untele Profltis llias 66,Kameros 6l K.rjtinio siimprelurimile 69,Sud vestul rtsulej I I

Excursii. ..........73Kas 73,Hdlki 76,Symi77,Marrnarls (Turcia) g0

t3

25

.25

63

Timp liber.Sporturi 9i activitili.

Cumpirituri

Divertisment

Irr concediu cu copiii . ........94

Masain ora$..........

Sfaturi de cilitorie.......... t t4

Hoteluri recomandate...... t32

lndex. ..... .. .. t4t

Curiozitigi

r)rrjnunealumij... ...........17iirlrerelstorice .......23tlLlinulCavalerilorSf.loan... .....28i i. sLa u ro re o Strdzli Cavo I eril a t .......35irrrclrdinRhodos ......41i rrerdlnRhodos. .....42| )l\ taate 5t

. .6 tnstltjc) d,npnoOo,............67t,l,trebcopacantic ............77,lit,'lemoibuneplajedinRhodos............85 .:ll

i,rrrne/egrecegtl ......91 irt , tlcndarul evenimentelor .........95

83

83

87

92

96

\\rrldinRhodos .....104

p;' a

INTRODUCEREf ste imposibil si nu simEigi greutatea istoriei atunci cAndI:sosigi pentru prima oari pe insula Rhodos. Granitul ageziri-lor dorice, marmura siturilor datAnd din perioada clasicismuluiqi gresia bisericilor;i a castelelor medievale sunr roate dovezi viiale unei istorii indelungate. Cu toate acestea, si nu credeEi ciRhodos este destinati numai pasionatilor de arheologie. Cu zilelungi, fierbinEi de vari, cu marea ;i cu nenumiratele sale plaje,precum qi cu o multime de lucruri de flcut, insula reprezintiun adevirat paradis penrru turigti.

Rhodos este cea mai mare insuli din Arhipelagul Dodecanezsituat la sud-estul Mirii Egee, intre Grecia gi Turcia. Iniqial, a fostcompus din 12 insule (d6deka nkid inseamni ,,12 insule" ingreaci) gi a coordonat actiunea impotriva opoziqiei otomane qi

italiene la inceputul sec. )C(. Arhipelagul este astizi o regiuneadministrativi a Greciei, cuprinzAnd zeci de insule qi insulige.Numai 22 dintre acestea sunt populate permanent.

Un trecut agitatIstoria insulei Rhodos a avut parte de suisuri si coborAsuri, cuperioade de influenEi;i bogigie alternAnd cu secole de sragnare.

Situat la 16 km de coasta Asiei Mici, Rhodos a fosr un punctimportant in rutele de comer! dintre est qi vest in perioada cla-

sici, elenistici si romani. Locuitorii din Rhodos erau experti::.iittai:,tit,,allt:,r:il:iii:rtlli|rliillil in comer(, stabilindu_qi par_

l:li": teneri in jurul Mediteraneiln mod tradiqional. in con- 5i aducand insulei prosperi_gregaliile religioase femeile tate durabili. Urmele acesteicrlu majoritare. rug6ndu-sei. numere tatiror, ar solitor $i culturi sunt inci.vizibile in

rl {iilor plecaii p".u.", p"- ruinele celor trei orase-stat

principale ale insulei: Lindos,Kameiros si Ialysos.

flotc comerciale.

Pajigtile cu flori silbatice din Rhodos sunt de o frumusete rarS

I)upi ciderea Imperiului Roman, acest teritoriu important,, ,lcvenit un avanpost bizantin lisat la cheremul piraEilor qi alrriburilor barbare. Populagia a triit cu frici pAnI la inceputul

'r't. XI! cAnd insula a devenit resedinEa Ordinului Cavalerilort )rpitalieri ai Sf. Ioan, recent eliminat de pe Tirimul SfAnt de(.rllc lortele musulmane. Cavalerii au schimbat irevocabil laEa

r r rsulei, incepAnd un program de construire din care au rezultat, rteva dintre cele mai puternice fortificagii din Europa. Oraqul\( chi din Rhodos rimAne o dovadi vie a bogigiei, a consecven-

1, i si a credinteii prin urmare, intreaga citadeli a lost desemnati

'rt rrl Patrimoniului Mondial.lnfluenEa conducitorilor care au urmat este, de asemenea,

r izibili pe insuli. in 1522, forEele otomane i-au alungat pe( .rvrrleri si au ocupat Rhodosul, creind un avanpost islamist,, rr lrirtini gravate din marmuri, ferestre cu balcoane din lemn,rrrirrrrreturi elegante si moschei decorate cu domuri superbe.lr.rlicnii, care i-au inliturat pe turci inaintea Primului Rizboi

I 0- lntroducere

Mondial, au investit sume mari de bani, creAnd un nou centruadministrativ in Oraqul Nou din Rhodos, restaurAnd numeroase

clidiri istorice qi indreptAndu-qi atenEia asupra siturilor antice.

Viala tradilionald de pe insulSin ciuda acestor suzerani, stilul de viaqi al oamenilor obiqnuigidin Rhodos, dictat de cultivarea qi ingrijirea pimAntului ;i de

adunarea recoltei, a rimas neschimbat timp de 5 000 de ani.incepAnd cu Epoca de Bronz, mirile au furnizat hrani dinabundenEi, verile lungi au adus recolte de cereale, iar renumiEiimislini qi vigele-de-vie au dat roade bogate. Dealurile insulei au

produs intotdeauna verdeati pentru vite, iar migarii au asigurat

un mijloc de transport de incredere.Odati cu inceputul cre;tinismului, stilul de viaqi a fost dictat

de religie. Biserica Ortodoxi a devenit piatra de temelie a iden-titiqii grecegti cu mult inainte ca statul modern si apari in 1832.

intr-o perioadi de dezastre naturale, rizboi, boali ;i ocupaEie

striini, biserica a servit drept loc de refugiu gi consolare atAt

fizici, cAt qi spirituali. Pe toati insula Rhodos, fiecare bisericugigizduie;te cAte un iconostas cu icoane gi lumAniri; unele bise-

rici au domuri qi ziduri decorate cu fresce deosebite.

Cu toate acestea, viaEa pe insuli a suferit mai multe schimbiriin ultimii 50 de ani decAt in tofi cei 1 000 de ani de dinainte.Rhodos este astizi ,,invadati" de aproape 1,5 milioane de

turiqti anual, creAnd oportunitiEi fantastice - dar qi presiunemare - pentru insuli gi pentru locuitorii sii. Peste jumitate dinpopulaEia insulei locuieqte astizi in oraqul Rhodos, profitAnd de

facilitiqile acestui centru universitar qi capitali de provincie. insiin ciuda dezvoltirii oraqului qi a staqiunilor turistice, viaga ruraliinci existi in capitul sudic al insulei. Aici, pimAntul inci este

ingrijit cu pasiune, iar strugurii se coc incet in vitele-de-vie de

pe versan(ii de deasupra satelor producitoare de vin.DeEi Rhodos a renuncat la multe dintre tradiEiile sale, unele

erspccte nu s-au schimbat deloc. inci se pune accent pe familie qi

l it c.rrc nou-niscut este o ade-

r'.rr'.rti mindrie, in special inrirrrpul plimbirii de searituilra).Copiii se joaci bucu-r,,'i si in siguranqi pe strizi.\rrl)r'itve8heati de bunicii gri-

lrrlii. O reuniune greceasci, rr firmilia gi cu prietenii nu( src completi flri o dezba-

t, r'r' infocata. La urma urmei,.r(cilsta este (ara care a inven-rirr luarea de decizii intr-ur-r

rrlrd democratic prin disculii:, u car devine mai tensionati, .rrversatia, cu arit mai bine.

lnsula staliunilor1\4irjoritatea staliunilor suntr cri torii internaqionale, avAnd

r( \taurante Cu meniUri in,lifcrite limbi striine, pre-, trrn qi ziare in limba englezi,l,cre importati qi baruri care difuzeazi meciuri internaqionale.I rrgleza este vorbiti de toEi angajaqii din hoteluri, astfel incAt,r1i crede ci nu vi aflagi in Grecia - asta dacl nu alegeEi si vi.rvcnturali in alara staliunii dumneavoastri. Cei care aleg sicrploreze insula vor descoperi ci localnicii sunt extrem de pri-rrritori. CAnd luaEi masa la o taverni, striduiEivi si rostiqi cAteva

l,rrrpozitii in greaci - efortul dumneavoastri va li apreciat.'lurismul a adus bogiqie qi siguranEi,insulei, iar generatia

rlc astizi o duce mult mai bine ca pirinqii gi bunicii ei. Odati, u subvengiile UE din anii 1980, fermierii au inlocuit migarii( u tractoarei mulqi au renunlat cu totul la comerq, deschizand

l,.rruri sau centre de inchiriat magini. Unii pescari au renunfat

Nisipurile aurii

ale Golfului Tsambika

la pescuit, folosind bircilepentru a transporta turiqtii pe

plajele invecinate.Astizi. veli auti mai

degrabi telefoanele mobilesunAnd decit clopotele vite-lor. Numai bi;tina;ii maiau timp si piardi vremea la

o partidi de table la o kafenio

in timp ce tinerii se stridu-iesc si impresioneze letele cu

malini scumpe sau motociclete. Aerul sofirticat de aicinu se gise;te in restul oragelor

de pe coasta Mirii Egee - uncazino, unul dintre cele mai

bune muzee de arti din qari,

magazine la modi ;i adolescente petrecAnd in orag pAnila 1:00 - ceva de neconceputpentru generaqiile trecute.

Reqele bune de transport, o mulqime de restaurante, baruri,

cluburi de noapte gi un stil de viagi lejer - toate acestea contri-buie la o vacan(i perfecti. Primivara gi toamna sunt perioade

ideale pentru vizitarea ruinelor antice, a castelelor sau pentrua face traseul montan, iar vara pute(i pur ;i simplu si vi bucuragi

de razele soarelui sau puteli alege dintr-o varietate de sporturide api, golfsau plimbiri cu jeepul. Oricare ar fi perioada aleasi,

minunile arhitecturale de nivel internaEional - Oraqul Vechi dinRhodos qi Lindos - meriti vizitate. Indiferent de interese, sigur

ve(i gisi ceva pe placul dumneavoastri in Rhodos. Probabilacesta este motivul Pentru care turigtii se intorc mereu pentrua descoperi ;i mai multe.

Oragul Vechi vara

r3

SCURT ISTORIC

f)u1ine urme du Fort lasate pe insula de catre primii IocuiroriL ri Rhodosului, imigranqi din Anatolia, care se ocupau cu,,liritul si cu fabricarea uneltelor. in timpul Epocii de Bronzi.1.500-1500 i.e.n.), carienii din Asia Mici qi fenicienii din Liban

' ,ru stabilit pe insuli inainte si se mute spre vest, in Creta.Ii eflcul se flcea pe doui sensuri - negustorii minoici din Creta.rtr deschis un magazin in Rhodos, care, la acea vreme, {icea

l,,rrte dintr-o retea profitabili de comerE care cuprindea Egiptulri [,cvantul. in cca. 1450 i.c.n., un dezastru natural a cauzat erup-r iu qi pribusirea unui vulcan asupra oraqului antic Thera (astizi\;rntorini), provocAnd distrugerea societiqii minoice.

Micenii de pe pimAntul grecesc au ocupat curAnd atit Creta,, it si Rhodosul. Aceqtia sunt inci faimo;i pentru rizboiul legen-,lur declarat impotriva troienilor in jurul anului 1220 i.e.n.,.itrr cum poveste;te Homer in lliada.Conlorm acestuia, ,,noui,r.rve ale locuitorilor din Rhodos au atacat flota puternici a luiAqememnon'l Asediul lung de 10 ani s-a sfArqit cu distrugereaI rrici, lisAndu-i insi;i pe invingitorii obosiEi dupi lupti,vulne-r.rbili la atacuri. ,,Oamenii mirii" au apirut de dincolo de MareaNcagri in cca. 1150 i.e.n., devastAnd toate imperiile intAlnite in',.rlc. Mulgi greci au emigrat de pe continent pe insula Rhodos;trrirca ,,popoarelor mirii" cu loqtii locuitori din zoni a generat, ivilizaqia clasici greaci.

t )ra$ele-stat din Rhodosl'r rnrele aqeziri importante din Rhodos au lost orasele-statI irrrlos, Kameiros si Ialysos (numite dupi nepotii zeului.,,,,rre Helios), care au atins perioada de glorie in mileniulI i. c.n. in 700 i. e. n., cele trei oraqe-stat, impreuni cu porturileI l.rlrl<arnassos (astizi Bodrum) ;i Knidos din Asia Mici, pre-, rrrrr si insula Kos, au intemeiat o ligi religioasi qi comerciali,