mircea florian - cosmologia elena.pdf

7/18/2019 Mircea Florian - Cosmologia elena.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-florian-cosmologia-elenapdf 1/144



ME

Cosmologa elenă

1



g B

© 1993 Edtura PAIDEIAS. Teleajen 30

7326 Bucueşti 2ROMÂNIA

el/Fax: (00) 40-6 45 93

Nc Zh c C

"TRL



Notă asura

edi iei

Ediţia de faţă reproduce textul lucrării

" a lui Mircea

Florian, apărută în la Institutul de

Arte Grafice «Bucovina» l.E.Torouiu

Notele aparin autorului.



Cele două dogme cosmoogice.Mobilismul radical şi pesiist

tmul caricos sau

r cipat a flosofiei ma n,

absenţa la m a acestei floso a unui obiect şi a unorredee metodologice exac defnte, în fîrşt şovăiala înreultatele oţnute, toate aceste îmreur întresceconteni o convngere, de la cae s ndrtuiţ aaşteta nu numai o lmeire a orionului deoogic, dar un vdi rogres". Aceast convngere enunţ cuîcredere că nu mai e de

aşt pat aroae nimc e a

smpa discuţie critcă sau cominar chimc - oicît degenoase ar f amîndouă a reultatelor flosofeimodee Ştim daite că vom ajung la un ecectismoate comod, dar nesatsfcător şi

aceea istablDmoivă, vedem murt c examenul critc rebue

e acm să se îree de la conclu a remsee micte, de a reultate şi consecnţe, la raţun, a oteee

e baă, la su

oiţiil lminare, la clauee subţeese,esea neclarormut ş oeauna necontroae în ce

rveşte gradul or de sguraă Pe scrt, ne omnă conngerea că flosofia useană nu sa bucurat de reutaeaiice, numai enru cuvîntul că e sa reemt ş sereaemă înc e u număr de suoţ, de ostulte acte,e reuecăi a căror vlbitae, contrar ue crednţe

sîndite, dearte de a fi axiomatcă, e cua că mucafosofie a fst o pînă a Penelope Putem dar vorbi nesgheri de exsteţa dogelor în flosofe Sceicsmulsuşi, îmbrăţişnd, făr a suune îndoei-cum ar f cerut

l i ii d i



attudini, ci ua î utatl dvrgnt şi acastăcale el fac srvciu dgr nvlutar d a rsgr asurd rsl _tact, t ult. E tlca fosfi să vţ v dn r sufrţ L,urărnd visul frus ris hs,

usse î aicaţ, ru rlra , rdeu cnciat d a n tot c tv î toae al doctrnrcut şi, concot, a la t c gatv. Crdinţasă, nsra d sc a sof - acrla am du o rsi lu Sino - stdorivă c tot c a

ost us a î de critcă rndinv rt ş că tru s dscri o axă nouă

fosofc, un lnt ov ristnt.Dar dogl c stau a ta fofi d,alîd asfl cntrovrs făr reutat, sînt ult avech. Ţînd saa d contuaa raă dntr vcha şnoua ugr, u va fi tru n surri, dacă se va iu forl cnstaara că ac doge şax atroat r ra lr ocută aarţia

rior alăuiri fosce ro.Trbu să rg înc ş ai dare Cmlgaă ca dntî crstalir a sirtulu flosofi, s nsrănlcit d l, ru otvu că rădăcnl acrdg se ird îtru vg tr rşinfc ş ticAşadr tnctta acsr stulat ş greutaa d lscat a lu îşi află lăurra ş, l a dua, scua, în

vcha lo c dăşeş cadrl rdus l stori Nefndsuus dscu, au dvt un cr d adevruri ndsut, a căror atacar s îţşaă unora dr uan d coclas Cuttar su u, îcrcra -cast, c ţ-d lua sbsul sucştnul,fls a dv vtabl aar ca

srul

c d vga fsf. A tcut ra ut

cu

vd acs dut subtra a v tul d a a d ş a rd ac dog r dgt svcl r aa a ut gtv t d e, sar us rtr

ţ f t



motv seios de a n îndoi de vracitata aclor „pincii"a acelr supoiii „axiomatice Contradiciile dintre„oinle" sisematce al fiosofilor îndamnă pecugeăol neprvent a ăsra o mare rrvă ă dpremele subînlee ce susin ş ai ediiciul filosofii Ce

alcva ect discuii sterp ş confuii dscurajante puteaupruce acele remse?a noastră de cercetar istorică şi suprastoic

a ica convingrea că într filosofa modeă şi caeacă nu exiă nici o divergenă în potle virtual da temee Cgeea modrnă a pimit tgal acledogme fără a le oi numeic a moşteneşte fără corectiv

şi fără augmnare prejudcăile vechii cugetăriDoea din cl două flosofii, o deosebir, fărăînoaă fcivă tă doar în unle concii şi losofemep car cugtarea modernă, mai coscvntă, maiinfoaă şi ma rafinată, l

extrae

di prjudecăile, accae acit altădată De aca,

Iră ca pin acasa sămicrăm valoaa copioaslor xegee al vchii filoso

avem crea că putem încă anca folositor lumini noiasura componenlor senţial rămae obscure, alecuge ene

Tul împrejmuiş ona crctării noastre: neprocupă docinel cosmologic, xpliciil lumii fiice",tălmăcil nauii Şi uem spune: mlplex cca acem ut Dar şi în acst cadru itroducem o

secfiaie Duă Aisoeles, o daă u împunara intrsui entu viaa torecă, pnru ştina c ştiină, fiicaînct d a mai fi preouarea prdomnantă, şi astflful pr soluii oiginal m domniul naturii e înocupin nodi au fmule clctice.

2 O cerctar sumară a motivlor spiratoar, a

tmelor imlice au xplicie, din cl ditî schme alecosmologii lne ne reveeaă fără grutat două dogmcaia a căor înemnătat fără margin: 1 dogale ca o pum num, ndcă e ultă, crt-

it i t t ibil"



„picur", continnt; şi 2) doa 1 u c-

moismul, pentu cae „lum snsibă es î on u indiviual şi însufleţit un , mne oiinţ vi, un Ma Ftş în mai mlt ecît a Pln nu. Com di „Sismul d ol zvă".

E

vădi, socoesc, că mbel dog au deopoiv l baz lor afirmaa clusivă individualităii în inilmic (lemenl lumii cît şi n infinitul m (m cînr� Pima doă o um sune din cpl li cupnde un mar advăr, ste pin umr pţia

întmia doaec rcpibilul cupind n sine ăsemă indiidual su uic oarea începe o u

clusivisml şi nilaralitatea foulae stl prptibilul es alcăuit in fcoi individli ceeşi roa, car o îtîln ş în eoia cunoinei pexgraa rooţei, în sin accple lue eerprzenara ma" Exagrarea nilatrală se dăposeşîn oul radoxlă şi hroftă „lme te rreentara mea"

A doua dogmă st otal nrificil monstrablă, doarc st dcttă d moi mic şiatoomorfc, moiv xplict dnunţate d flosofimodă ca soctş ddală lumii c otbţă logic-ractcă a ţinii, aşadar, c o ieguav, n sns kaia C oat acst ambl doesăruisc înă c rsoui cnrl l spculaţi

cha i l cei c nu msc unl din conscinţele dduecu fctă cornţă ogcă dn e Pentu bua înţl a clor ce o a c p cii

anitc, ctva lăm antcite ivioare le ouă

dog u vo sos O pimă consatae, destul dmoar în aară, că doga nominalisă, le căeifct sînt nbu d comx, a fost xploaaă în isoi

găii î oă dirci opus O direci, ensuaismulsau emiismul a frmula-o xplicit d tmuri

1 Mosmu u u s sl cu c cnsnţ um s u nc su cv Ar u n



mî cmt tt -a pta a găd. Cată c, ţasm1 maf, a miao ş a mă, făă v, ă,

opoziie

u da tă za ă ajuriicţi

xă ş ă, t

a a a l Vm Dgm mtă ţă: a s tă ş t Ap t t st dd eaş să ăm cd gm p mr ă sg c a a ă a ă ăbcă aa mss ă " tă ( a) t , ;

c ga () , „ tă xă r "h „t, a „' Aa st aa a tmsă2 ftă,ă tcă (a tm a ma), pă

Ram, bgt mtf ăs: „g,pp t ta d mă ă g ( sa p)

xă d a ă tă „ ă, ma „Că t ta bă t fă ă „ă ă, aă„maă

S ă m ăs d m ac ma ma ă ş d a t,

ga, m ta a fqmmt a uga mf Imt s aă t mfă mam tă Că ga {pt) aa ştă, ă tat am ; m tgăduia t ă, ă

Prn raonalsm îelgm d cte uşec, dr, şt temeie jorl rl vll, ma o orine d d e tansbl, dar o vl otoloiă atooa.

ih F Pl d P h 9 8



reug ul r nventre unu oect uenl Seîeege e l sne c tot ce cotut e cet serăbuşeşe n momentul ce unem l îndoă cctelaomac al ogme c ece.tl u emc ete mş a nvualul uncu .

Nu emrea sstematc cete doge nteeeacum c oar rolul ş otele e în deule comlog

elene Prolem uvesllo ce n cude sut

mlere n- ot îc reolvt ue erelqa î lt srt c vînd o uem cutte

I ce rveşte dou dogm monmul lure e eceta un lug ecurs sur cednţe c oml odelul

unt orgnce lum este un ndd o untteshofză u cor însufleţt u orgnm oogen. Artreu să emnm crc cel m sonnt cl lroologe flosofce cum juns oul ş tueclttea de dvdulate shhoc. ent no cumesenul e că ute omeescă ete oectt spotî lume ş astfel ntur e eenttă c un Tot (n) c

U (He c u mes cor însuet

Tlmcrearoomorfc ntur e geşel ce m mre turlmulu een 1•

Vzune organoloc tu are ş un lt motv cumse sue ma rofun ntte lum ese o vedeescă ec u r ctat cosmologc l dentfcăomulu cu ur I ntfcr e condţontă de

suflere e vre tur Chr de l Thesuntate m se r tă c o trnsunere ntulst ntă mste2 Vu

osmcă elenlor este nesm omst sr deoee de ntesmul ndn essmst Naura e mt de un nestvlt ntct derocreae e geere asemee unu ognm cu uteresove

Rore m mult scunse dnte lo gcă şstcs cltul ori c l lu Donys ş le ormulCI Baeue Das ole de Maee de ehosoh 890 6

2 W D M k I 197



) u fost cunosute de m ută vreme. D daă ifueaxertată de mstism n st nesootită tădată, u saodt totş o eătate deoebtă, ş itet l cestut de vedee modeat, roae s, fost Ed Zeer e s moumentă ş nă de teei (losoa Gcio")

vreme oastă hestune a fost dessă şi disuţa eă iă D 1 O. Ge voe stfe desre efueţă „E se ntinde di sec . Cr nă suategi losoi �t ş nu dsare cu totul dect entsure eiode • n aei a K J enunţa ncă mai sv

oignele mistce, „adncimee raţonale aleoo naturale u numai ee, ar i modee2•

I defiitiv disuţi a devenit oţoasă3 căci imen a gdeşte a tăgădui acţuea mistcismului, a ii „atiiteetuste' as!a ora din ideie ii doctele sstematie elene Isă tez rigi

int ga

st a tiei tual ene răme un radox, orifiialitate e se te nemijoit dn ctu uteioere lu Jol, e n lg măsuă a s n mşar acea

eie ota clasiităţi sne a ui er u orgneatuaismuui ee eroada u fina, mai soatoniă, marheaz u uto nare rientale e utei afux a mstismuui Că oina astră seş e liia istoei, o dovdă indetă e ervetetdul eestuui ato, A Dis4, n re esta ereteo dee de căetee a mistiismuui dvtatea a origne

so a existeeor indivduae ada rezena uucu misi", dee eot mbăa exemu ti

i o e Sinoa o r raţiona. O semee idee Geshe Mythologe d igosgehte 906

2.2 K JD Usprng de Natuposope as d Geste de

ysti, 26 {d. 1a 16) na (E Diedehs o oă xtră

aşi tă susntă d H s: Vo Wsen dgehnhlosope His Ltetur Ap 1925) Inriea osml asp psatilo fost xa r N st

us a orfsmul f rit a ai ut d t. Du tou de lton I

1927 p 67 D 19



e străn elge lase, homere, ă e ae resort oasţe tansenetă o dsozţe esmstemnantă, e o osttate exbă faă e atrăObseăm înante de toate ă relga asă u năuetea fe dn Dvntate nul exsteelor ndvuale"

A Ds, o t . 4 Dvoţu esta dntre om lume nue elen, elenst, e da n rus srtul uzun dnteorent gesmul u rmasml toernt nu s-a trsa otă e dg, numa de ut

Ds sbnaă drette maă e nmov&ere ă Dvntatea e scol veţ mu aroeser dn me de aba ma tîru rma dee e

ometat aea de Dumeze rgne to cefţea I osofa antesort, de e se o, Ds desoeă est u mst" bunvţ eestă eît în gmee l Anxmanos oul tere d Aeon în l se rezolv tot u fatalastrug r

exn astfe eetăţe săvîte î orneamuu, ă naterea dvualre e n ăat p. 3);

nsă m ezvtat lul se întîlnete la fosu, bat uu tumtur u un ofet thart medokes „A vemîn evă ac, sb oma ea m erfet e re o va luaa anest, deea ue vtăţ orgne sco aeexsenţeor vuae" 91) U c exseeoe ssţut e Heaketos, să aor tat adme laEfes u mstmuătoaele o cotaorbţo vzoarlor le lu Heaketos sînt coste; ot a la eăal mre mefz eso,Prmendes. t desl e su e îsă îPhythgosm a ău lnţ mstsm ofc enscablă, lu mst exstenţeo oae nu exstăCea e ae a reoua e Pythgoen e m degbsera exsteţelor ncestea rfclo

e cae erîvnes oate să le stualzeze I a og soule a- o m uţ; nţua de te zvo ermea exsteţelo u a f folă la e d e vsez Că Dvnae oae f scou făă a one, e convigere

d d



fe de utte eigoasă, o ată mai ţi în unitatau gveămît entrzt ît în sfoarea rală aetăţil federat ( ct 61

Dar autou nu subază m se uvine o ată destă, um de o vaore ovîitoare, dar d

ezoţă ogiă mai ae ea este, suea, o dogă atotului osmologe elee Uvesul e Unul, e un Ttsufeţt. Acst ement tît m efae t î areuul i î mtoog asiă. Moisml î sensl lat aieste de insrţe mstiă ste u oedeu idetifării.otu e Ul; din e ede lttea; în e se ezovăoe artiuartate î ta d umă a ritmuui csmi i,

totdeodtă, atoologi Dr gecii cnsc o oge i î ses eţioist cet ft de ea mai mreotaţă e va fi disutat ai jos i î cest fe exla abseţa dotie emaatste ( emaţ e maiuţn deît eaţ la îneutuile ur eene ale fosoeE dmit o stfe d og eativă findcă gnoeaăn Dumze tasedent lumi Şi u admt trasen

deţa Divtăţii ent uvît că î oi o mesă e dvă Pateismu ele ţine a dstţă emnatisml fe isbi reaţolsmul De altmtei giu avt oteză E Rode, deea soutului divn, aDvtăţi eitud de exsteţă. Dvtata u reezămea, i doa o odoeză (Plt su, e mlt, îi dătiţa de se ordoa rin mcare ei mmă (s

totees sau î fie a uţi gees, o odue nmjlocto (emtsml u Pot. Car ze eleni u fostrodui o dată u me i îătul e

Ptez ces as ezdiilo mste di filosofgreaă e evoe de o unee a t. U onet ilosoote f o esă geată ît-o sttură deolgiă deod mstc Isă rtalităţile sale exiatve u sît stovite d aestă ofgurţie rimă, se r oate dezind ot de veiu otext,

să reveezefţete o are or gădu o extre a ui în dieţi



uă raţl ee e u e ua u aţolsă. Ş naeasă onju u e exlus a u oe, ogars, s e ezule u şţf, ş o es aul e ua e u ogasm lma Cososul eeese orgaolog fns fals ş esec lmea e o fţă

ma aronoasă ae ţle sees jloeeu e so re so ulm; ese o er e aă,ese u sbol sesbl a u la el cre eefo ş măsr mea fuoe

Ş aum n luu u ebue Uaea ogcăvlă a lu u e u f maă, e o uefu e aţue uulă ăţlor o ue

aeaă oreu subsaţală Dog osă seeosebe e acea oasă elască ue făăoju e l eu l osu efce PeHerakleos slu s ada „ese ţee recoşeă oul e ul" : i Meac es oaUulu asa de lualea scmbăoe vullu ebl; ea ş a ăţeşe u eologa

n joul so al n e vos Au uă e serbue ue bsouă Dvă se eue eavă ş ue aur. Aşa de lă eu Asoeesluea ese f oor , e e lueeeblă me e dre sau re să osşcea ese u .

3 Prele e le osooge eene se fţşezăz u lgm de a ezd e ş oveis-ese b) ogme ) fe ee oe cee făă eevă Pue c re ogmele dsţe s do o r r a feor sub e saţe a muo ş ulu s ş s Dublulae ogelor f ş ) desul ooaă gaţa ş elge muuu-le o o e făoxaţe

ş sguru-l

o eeue fă gj Pe

H. Diel: rgete e Vkrtike V , ed. - rg 0i M C I C 8 0 0



su, dgma s adatar snă a elor emrie ag n

fi ae mturlr rtiife e mistiN numa ge, dr e riae alt oor rimtiv

setau smbări, a naeii i mii, al orei idisoluii al ai disaie, e scurt setaolul

ote a meamoor geeraie i euă,ind atna ma mul det setolul ersistene eusuui. Om mttr este u striăt e ue dadnuri estle La rmitv atributel (dj ctiv l iaiuni ver,

aaa

smbae mutilul, costituies aa a mi mar d tezaurul su neletul;e t vrm sustne uril sau gere tot e

esisă a un ntur mu mai va m rtat ă ngdira rimivuui susanialitate_ luuilor cade e aldile n d nsui eete In viziuea orig elenu ume s runjt last sub form uui ot uă ansmar i dret urmare desivbm metamoi a devniii, se stalaă nmai en ată i nsdeat l

n u

tua

fiină untaă e n, rt v dsăe tu enate, sunndus unu iu inexorabilVziun a

fiziă a nuu st un mobilis, u dnaism otul e ie, ntr mia sui generis Iotea ută rgice s ait imlată n smolga eleă de l riiei a vada aesti aima e la dem oriudoet s atura e Unul Ttul" Lume ese

nis n sn dn a nu ies i n a u ătude im; deacea a est ă vi retă, foată d ăi erte ste ună neămnnd mi n ă de ea din ae

Fz Grbe D W mvn 194 pp 73 ş urmT ă p nn unul rpm un pnă nuşl hr n nţuu nă V E.

ai ymlhn Fn 1 V , 73 A Rud: > n n hh cqu 19

3WWdbd Lh hte ph, /0



a pea a ae aă ţă d aca ge î e e epă de băeţe d " (Pa: Tma d Dva hăîd-e de a lăsmu ma â psdpă aemăaea ce a fumose dne ţee gbe a Fţe ae deăv a făc ţă

v că vzbă avd ă ae ţee d aă d acea f c ea Da avem a eaed a ama d a cep că exă ce c igabă a ma xac a pe că exă plae d a ca mă ? N; eă udcă a o c md md Pa Tmis3 a) „A p jdcăţ apxmav e

p că acaă me cae e aevă ţă eevăză c e c gă a a ae aca pvdeţaă a mze' (Pa: 30) „mc pa adăga aăţ c căcmc pa ă abă m m dc epea ga c a peeaă Be gme d6aga Ma depate dp Pa amee

M că „ e ă epa e avd pa ca ă m (ea 1 eO mae ezmaă a ace a a c

mg e dcpm a ppaza Diogeesd Ap discpol cecc a amee

upă

păa ma e ucurle p a pe d aa c ga

ca Ş ac evde căc dacă ce ce lcăecm m păm aă, ae c ce e pa acaă m dacă ve n c c a dfe ca a e adcă avd eţă ·c acaă acă a aca c cae e cmă pac ac c a pea ameea î c a a ce e aa c e c ă

O paă pa ce păm c e aac ca a c a pe a ee dcă cea me c ă e aceş De p



tate ururie ies dn aeai in simbre ee iau âd fă nd at a i se ntorc aoi n aeai uru orgna

1•L fe n t fragment, itt de Diogenes Leios

imi nuse na e din ee e nu este, nic nu dse n eea e ueste

ragmentu rim a ui Diogenes din ni este i oătnztoa nerre de a e aeum eiriUnitat a

umi eiaţie e se ntee fţ mut matrziu a mediu eritetic Genos 3 uurie snt unui ei, find nu stau izoate mutuaă deendenţăi fiind se trnsfom unee atee Cu sa utetransfom unee n tee, da ee r u totu deoseb?

De bună seamă, aeast osdeţi de rdin erivee im s tăes reudea ă natura e unorgnism sau u ntreg idvdua, ns nimi u ne oatedetermina să redem ă ea singu isirt teor Uuuiogenes i aenos ne ofeă o eiţie fm, oexiaţie vaabiă n sine, iar daă rsim Untteaogani naturii e

Sairos

erfet, att d sum u

Paeides i Em do sogm individuităţii nturii est re smaretată a evident de mii osmog, entru a să fieo sm onstatae ndutvă I eitate induţia naive intertare a fte umn tuio e surtera o dgmă, o suoziţie rimaă, o auză ttă Dovdu Dgenes nu e destu de onvngătoare mic ni

astăzi, u ote ă riniu auzaităţi reiroe este undevăr mt maiăsnd

det a e Se uote bunăă e efortur ia ti tebt să desfăoare Lotze, tom entu nteei unitatea umii e fatuintedeendenţei tturr fenomee oi nu vedem săbiiune fiosofiă iemedibiă n teetatea u reionieri osmoogei eee afrmă eistenţa uu substat

misti, are iă unitatea rgaă a naturii Pent H D Ft e Vosokke vo I e p 43 4 ag

Com

J Buet O C 48/9 Co.

J

t O. Ct . 4



şţ de m îu ese de o mo m meeevre, h emeaă oeo sm vesaedeî desee ex deo ces u Că fee ăes ogc decî e ese o ăăoe e eues ş e d u ţees

mode de dovede emră ţ ş ăţm u mode cs, vz aoc , eume ee reedee e ofer Aso s m es fdă esă me se gses oue e" eeemeeor fo ă e ămî e e e exseţasmuă două su ma mo m ese srdă Dacăr exs o aă ume aes ă abă eemee

secfe dee u cee d me oă ş u dedă ăm cc efc v de seer Dcă dmov a d me ve eemee deosebe e f fără oge os oseţă e ede de de e m m me. S-e e soees ă e mv dme g e m d o sgă me De e ar

x m m ee e oeă ămîe m se v mş se esev e e moe de e me um. soees ăsudeîă ă v" u e o ese d sţă m e eme de eţă eude e dţă eţ es se e m ees edm d o e e eseţă d

doe m ee s gă u om, d e g m e e e esăvşă Dă u eeme e c s u ee eş m· o ve o î fe e o u se oze fee, de î fe m e o Ş m de e o, u exsă

H Der Gundged e ecMpi

nbdgn u de Geb derPope u e

Ge En gb z 70 Gebug G h vnH rng 1913 p 8P Duem

Se

d Monde oie de r i d 1913 23



i cor, saţiul ese idsoubil eg de or. D delea ostr u m e ii e Coelo I, 8, ) eoreetoe courie st ea ost deoaee eexisă r orui oe) ar tul ri mire,urez le e u m u dr ti,

virua. N exst şi u v exst o ue Lumeostă rde tot te sbil

Di dog tt eă itţ lui ema vovede to t de ejot f tebuţa dovez cou oore, re rul v i tene 1 fudel ti ese o mtee i imordi 2es tee" i t aea esfşeo

emooe to fră lst e. Ai sevede d , de e r e rvt dret orgis,

de o ţ ve"r

exeleţă det Divnul" btoti de se

s

sot d f ii o fuend r Al dola corolr mli, uit de moder ilzos losism s azois (Pfedere), vadete e e d osmologi ee i les e

ittea lez de u se reba din au locui,e teul ogi scb tae, atţiieei" de se sib r ş e l sine E revedet e e eu o oble, lue esteu ogm dvid, o seţit"

Ee e m se t cosmogo Geelog zeio ese geeog lui teogoiest osmogoie ml hs zelo este hr lue rg u Cofu de teogoie (istoria zeio) şosooie (so ) esete deisv deearemi ot ogi o ooic deve t omosmogi o se sforă om osolog.ege de zmslre eor ese de detul insirt de

eerţi ogiseo sem este dezvolea trorzeilor ş to rilo ditu ebrio dintr-un Oumes m ce se nleşe d, Persi, ablon i orfistegoi sodi") Proem teogoă e ie oate d l f ţ d t i b



sliă va i a aialu nsuţi 1 uni aluii

Î n şinis aasă inpa nisă, unaăigis s şi ai agă sa uaniăţii s isialui; aa ului st aa ui uu (Aulius

Augusnus) Raptaa a s ăuă ăă înju; iarpatu suui î pbla gniă st văi

Csgia piş a ilgia sgiăinţa spană a nităţii naa; i îi ăî să p, să naua, să aţiai" şi săuă i-îsa csinţ, a v bîni u ipu

vaa aută în suua giă a ştiiţlr naural.Av ai un c, a u xpţinal în tua ului,a unu avă ua, idec ş ai ult apa tiv, p pjaă avă, iipiuinsruibităţii assi sau ai ilsi, pinipiu subsaţi st la îpu usspulativ i pstuatul g a lui unat

gaă ua psisă, s ă iiă s na st una, iină u pu ni alva aară a, i ar să uat naştr şi î a s va anhia„atia" una şi aa nu s-a ăsu ş u va pinii ată st „n uita" şi „ vşni tînăă"(Aaxiars) E pt, a ai, a st aşa tauna; îsă u va abslu u i xpii a

uui atr pr, rn, a, şi nstant, s işă nnit vînu şi viuaităţiaă atria" a apău îva, a i viţ să

spu ă a uat iinţă prin aţi in nii să i uis in nii şi ii nu s întar în nii aă auaatală Uul şi Tu, aă î aaă a u ai xistăatva cu ar puta işi a n ată xistţă sau in

Na? Cu anţă iia xpiă ast psul, Egic cuvntl grcc ti l ct n cnc

d c icl2 Pese d nil ni n niil nil p r II, 4).



aeasă emă iniţală, eleal Meliss, cpil ebi almeaizicii 1 cae de alminei ae n cadl eleaismuialt meit dec deznlta mulăii „Prea a s ceeae a s, şi pururea va i Că, dacă e a da aşeeatunci a trebui ca el să nu i s imic naie de aşteea

sa Sau dacă u ea mic, imic n-a i puu să iasă dinimic 2• n al agmen al aceluia sună dacă na iUnul, el a i măgni de atceva In sşit, agmetele2 şi 3 enunţă că exisenţa e ăă ceput ş n sşi, este„ininiă (apei) Aceasa ne amineşte de eemaspzisă, că u pate exisa dec singă subsanţă, caed p

uae ebuie să ie nemăgnită.nsinci aecum, csmlga elenă de a ncepupcedă la „ xlca a natui, nlătund ca gceşe

nepacticablă i a

de ceaţie sau de naştee di imi. Subaces ap, Aistees, bd de eleaţ, sie că aceia(uii) airmau despe nteaga nauă „nu uma că mcu ia aşee şi nu pie căci aceta ea ceva de mulcunscut şi supra aesti puc dmea depli acdcişi că n pate aea lc nic schmbae (Me 3 9 a b).S va vedea mai trziu legăa dite ilsema unanimccepaă a indesctibiităţii Tului şi deduţa exemisăa eleaţl că u exisă ici un el de scimbae Scmbaava elimiată, peu mivu, nemăuisit, fireşte, că eapesupune ct de c psiblaea caţei. Cugetea eeă

u va zbui să me schimbea ca ae şi deci s-expie pe a pune bazele uei „zici nediscuabile,cmai di cau uziui ideii de creae, espisă de şiiţă,cu ideea de scmbe Respgd pima, va respige ş pe u Oice schimbare ese apaiţe a ceea ce u ea sa dspaie a ceea ce era deci creaţie sau ihie, ceeste creaţe egaivă Chestiunea acest avnd

semnăate icacubilă, a i ecet exmiată.H De O I f 185/6;J B eO. c., 369WNetleD Vskak Af 19, f 1

2 H Del O ct 5, 187 B Ibd. 70



văi şiinţa lnă sa csiti mai pnt că as aica siă nţinii creai, at cmpxă şi bsantă pnă n vrm noasă 1 Că n mai ştiinţa,a ş tga lnă imină craţia" st măamiliaă mai s la K gsbch 2 ş ai accpă

tţi stigraii ilsi cşt Cia ct, HMy, rcnş xps acă -am pri aci am avaa mă i vă Căci risţ logc aţa„cţii" st xignţă a şţi , n nsă ş a viimobilist, inamis, ca n vm cpa şi atprijri Cvinga spntană, primiivă a svra ssbă şi casta pslaă craţi ş

anihia ncrmat caiăţi ps, c sprmă sornicl, psisnt, nica c „xstţ"Astl s praă p cra s ctraicţi

ntă, c va ia csmgia nă P o pa,mbisml pimoia pslaă păt craţi; p ală part aspaţa gcă, ciţii ixobi anţgi ătră craţ, pcr ctnită tt, ş mp psist, nschbăr cşiinţa ă cm s va ăt accpă şi mbiisl snsibil,lgt crţi şi sbstanţialis, ct şiţ, tcrţnst a n va ibi să cnsti niv ştiiţă ri, c v ţmi c spcaţ

spra

ti, c „mic" rnl tnc „mtacă" ş csac t i crc pigolr opatic,xră toşi ct strcaici ln tg

2

u u sd u vîn e caţ. Vz E DPhsh ds Ass 1923

p 58 Sgu me d cadsun ba gac v (a mra) ş v(Odue

as ş eh) cud creaţa duca d cesgu,

sţa eu esp ncs bsa fz ds svîş d af p a aes de v h î

ce sa aspa ma apve

Eu aşe ceaţiada o eşe au s ee ca egb Ceaţa a î cu e d schbaK =

Năgelsbach:

D ahh

sch Thg ds gchschVsgaes bs af Aae 857 7

G h h d Ph h 77



lemetul dmc l ştne eene e ca, m cudsăduel e de eutlz eetceşte „ce" ş de su o „expcţe tu" c jutul pemnenulu ş nescmăul, teligble p sucu lepbmtcă su pn suctu spulu supus eg

dettăţ dpă ntnul As R l 1) ş eleă uzbueşe să scpe de bses „ceţe", mpus de ptuldeven sesble Eplgu acese cc neee că, dct eplnă, eaţ, pezeă c a devee sensbă, este ntdusă c n dmeupemenulu, „exsene", ş nume sub sngu ăccepblă e elensm: en, ce e devee

supsesblă, „nelgblă" O dmă semănăe se vpeece n osof mdeă, cu desebe ă ctul ceţev tbut t gnd ş sel s v juge eomesm ş eltvsm 2 veme stă v esut eulu „nce", csde c „dă puă"devee ăă epus Begs), ncm c lseleă Ase cugee mdenă, pt mşce culă,

evne la puncul e de plece elen ş tăeşe ceeş czăDec, ceţ cnnă cşul şţe euopeneFp e că pn esule e gce şnţ eleă duce

luptă ecă ptv de de ceţe ce menăectt să upă devs n sfe egbuuPeu elen u num că uvesul c Tt u se şe dnm, tă geeţe d cpsul u u se

peztă c ceţe, c d mă c de, e ce n se ăme uu ş celş detc u seuş". Op d umă s mpus m aeve cu uneeechu p e e vm elev l mp. Acesă pee dcă pesme că schmbe te u-ş ăexpc n se f e ş ume cev e os dă

popeăţ opuse: pesseţă ş mub O fs

e u ve ă cuscă tcev dect smbe ş A Re De hshsche Kss, I d. 92 28/9

M Fa Ka şi gaa moe (Revsa fsfe v X/)



pimş

a ata, nun la plaul îngrii saumitînu1,

asmna lui Bgsn va tbui să abilizaia Pi aţi, pt nu işi in schiba, anic nu xpliăm Caţia un apt, nu explicaţi,

binînţls în ipta ă st u ap Am ava un pt

ăă

xplica aci pînă la aimaia că acst apt nu a nvi licaţi nu cî un pas Pmjia mrizăii csmlgi l s siur

ală, şi as mira s văşt cmai î mu aprcia lului p ca îl npint n ilsa vc aşanumta cnsa a matii Că în şiiţa ziivă apcsl chimic ia cnsării mati ca pisă

capială, s o cui stl că -abia aavisir n sc a la) s un apt cusu E îsă cvamai gu îut că la pmii csmgi cnsaaarii" au, mai gabă, a subsai" tbui să abăun al înl î acla îmbăţişat ştina mă Ca acs nls şi c valar rică a l

ina, abia înipaă a ci sa văzu niă,

upă iml i buti, să mulz şi să lgitimz ată pisă uamtală a ştiinţ, însăa încăai ma Căci acasă pisă st iplicată în sructugică a ricăi ş s vba p surt, ucanraluui sau unvsuli o cuştţă cră înoric rr înţlgr sau xpicaţi Orc ştăst un sst ă şi orc trmiar s ac

prin gra nun ccpt ) Fără gral nţiun)ştina st mosibă îsă a goar poiă ăă sbstanţiaitat2 ca acst csiraţ c uraă a zvtat slă gurna că roblma prssţi stăa rc ma graă n ror cu gal ţua) cîtcu estuciatea subsrauu mrial; că sa nstibiitata psistnţa) bînş 1 H Be gs a Pp d chagm rd 1911, 24 Pu a scc, q' y a 'y ai as d sbsas bme

s e s d js Ia chch ds ls (E Haeqssa iqu s hyh ds ames das a sec



csmlga elenă le imae caliai şi meaiiă nuuna canaivă şi s c şinţiă Mai mul seculaiasua

nului dec exeriena a aare au uia csmgi i argumetee usiicaie en stlaea unuic idestctibil n csms.

e altminei seculaţia csmlgică a uscut,iu vbind, nă la Ariseles blemă a mateiei,a coalului, şi nici măca n-a avu un emen ivit

enu aces dat a nici la Aiseles emenul

ye,de cae acela se seveşe e a cona mateia , nsă udeauna, ăci lcuieşe hle cu te menul de ra(hyeimen) sau cu al emen, ecialei la el

(siilul vtualu), nu ae sesul mateiei (ură crraae) di izica mdeă Mdernul ue mateiei,ca mass saial, suletul nesaial; eenu cunaşe dazia dinte mateie ş mă , şi acestea duă

i nsaţiu, da q i şi indedene de el, bucurnus dealicaţii, cae mden vrbnd s valabile numai serasiică Ş mai ziţa dite maee şi mă (dee,

cnce, g n al) ne dcmenteaă cu evide că maeiace v ci nu era ceva cmlet se, c un da ltim careavea nevie de cmlemel mei Alminer n sie,materia e ceva evaesce, un subsra asv şi eeerinat Fat stau este că ma n imaeriaa ormăaera

v a un cor r ai cncretă emiedetrintă, massă

geere a cosmolgi elei cuvtul echivale etuatee ese everea (geesis)2 schbareansaă dereeate r Albe Rivaud e aceea inea, diecţa saurma mişcări, a devei a mateiei decug dneseţa maeriei, iaete acesea, ci se m vrutea ui ricu tanscendet ale cări caracteresnt g n aiat a

de ate rsst nţa de aa

tiica a maeriei cu v ni a sesibilă imune eczare eu a lăura d cntadice atea csm i eee a i se rorietăţ cadict1 Edm Kng D a i 191, . 2



ea ese subsatu pesistet dar ş picpiu şării Aşaeste, î adevăr, ş ttuşi u ave rade, dacă neseaa de înţeesu specia a aceui subsrat ateria, casubstat p nt, este nedeernată da nitd t rinaă;

ea ese pastcă este receptă deree e

tdeua ata a pi t răi să aceste deterăriu- aparin, c i d aară pr aţiunea u priuuper care e ra Ea îsăşi e desucibl îsă fdneeeiaă da deerinabă, ea prieşte ecoenitdeternăi işcarea, shibaea consta sucesueade deerări ar cesă sucesue de deerărdecur dn apu ă atera e totproare că este vr

taiae sau posibita cee duă preczri arstteceae aterei) Mat ra reă vre de tă î su eşi ca ate e priipiu shbăi dar î sie c

ură

iratte este susrat dstutbi Ac se v îtse pte de ăurt pt va i exat ă destructb] persstt, u exde shbrea ş cvers, eschbarea ipsa e rţi de ropret, nu

eiă distruerea disparţDe bu seaă ersistea dstrtiitate) te u este sipă dedue secuatvă d ostuatstic a Uicăţ şi Utăi ui ersistena nănrl este un apt de exerieă e ese coreavu eir shbăii Ude ese shbre este şi persiste Nue shibă dt e e r od u t persstări exereţa sebă u teresează c itţ

bers uei shibr ără substrt, ui şăriră o) u desoper o dere adcaă şi absou aeste d persste şi essteă

Vzea preştţ u uoşte soîtr" s utţ plurtat r u pros deteiă) are s aă î raortui tu să eaost ttdeau că

ătur tr

aeeîr r şi

pror t or de pdă tr o şi ctăţi s ) t

mi intă dît eadtre reri ca ate d dmabe dd seae eesse es (Leis C DeR N 790)



de ame) Afe e ee cep e„epaae": păm, aă a, aş pla, amaeam ec. Tae cee g divdae e chbă a mşcă ă cp ee ş ca cae jcăemea a xaea gcă Fă acee csa

ece ecepa - u pţă Pae că ecpaeaacaa a m ee m cee Beailă să me ăgăeşe caae e e aprm. Cha Bergso acă e pae ccepa a ea ma· cdă ă

ntegea

ca aae ceaă mc i acaă epee a măţe Da ţa acăeă cmva pae pevla e caacaea vă a ţe

Faeastbifu

a ceea ce ăme e pm ac a şţeccee re şţe ale ă zvăea cne ma vaab c ma ee me ş cma ge caav Vzea pşţcă a epăşădă eeee pme - vea ca ae Och aăa a ac maţa e a î ş făea e fme ae pee a f cemae pe

aee aea fem

c

Daă peea geee e a acă geeic)

mpă ea m; ce e a amă peeă ş aceaa e cee mă e et expeeţe

e ea ă e ee chmaea p ceea ce e hmă epee p ee O me caece a şee pă mc a ăec

cm eaă fş a paă c ea epecăe bemaă S-a v ş v eeva eec vea pvă cae a Ee ee fxee m aăţ ee agm ac ee caţ ve e aeeaa ae ă e a me g Aşa e mea ză ş ş1 vaa m Mb ş d

m vee e e c a EeDa ea e e c ă vae eăeve aaă c eacă o vg e epe, epeze ce gc ă eze, ăd Ş ţă ă ţ



aică uabiă n uătaea dieă sau substanţa eseiuabiă şi aces c supă u nteeiază scibeaPaedes) sau e supusă şi ea piei ii şi n acest ea nua e gţie ică a schibăii. ndea eeă se vaisvi upd

dic să scape din ceşee acestei dilee.

C aul

pessten-epesisent cupd u lcceta csga eeă eclaă anaiză ciuspecăşi adnciă aaiză pe cae cu g a ana- păacu deaec ea ae isiuea

a pieca uădecsivă asupa acuii tie a aceli csg

Bun Bauc gndinduse ai ales a panis şi

astteis susne şi ave ici un tiv a- cazicecă atu dine pesisenă şi scbae nchide siQeşi p

gcă a cunşinţei a spituui ştiiic1 nadevă absbiă ua şi nua de scbae cunştiţaest paaizaă dipo ivă pesstetu „eenu" e codţe pă a cunşinei a eege ii Psbiiateateo iei e undată de pesiseu expia nţina

Nu ave să discuăm ci vadiatea acesei tspune

ipe au episteogc uei pbee exsteiaetaspue s

iceşe ecesaă şi de aceea eaizatăue et ca şin atuii să a u nou avnt cu şcaasocatcă2 decată pocupă i echivcueze ş az cotu pessentepessetscbăt)

Făă oă oce coşă este deeae şioice deteiae posuază u genea o niue eeaea ste aptaea u a căui unce gcă s deeie să coc ptuazz u paca" saua un

gea ce ste e detet şi evine itig. A detena eege e edce" ptcuau gee ca e b idcă e gee sau

oun" i uto uui acest eeeta aevăde ocă g n to e eciocui tt tp ct ăsă Bh Ds Sbsazbm e giechsch Phsphe190 149

k h 00



nlmurit ilaia in gneral1 şi elaul sis

persistnt. Acst crlat s rmul îneş asel part avm prsistţa, ala simbara Aa eprima, crlaul un car cuii Schimbaea a aaenu s pun persisului, iestucibilului cci u p

sistt, un ui istrucibil, se pae scimba, şiimptriv cva ar u se schimb a puea s u prsis:ar apa a ua r nici rar şi ap a ispra, s-asrug istncţia par subil, îs aital

nralu (ţiuna) st tauna r excei una cmăr, ar nu st a atar ş inestuti saupesis Aşa pl gneralul (nţiua) mamu

s în sin va nschimbr: mamuul ca aar rmîmamut Caractrl spcc ale amuului u sur nici scimbae ar mamutul a s şi

is, spunpalnlgia C ura aci?

i generalul

mamut a ispu n ali trmeigeeraul

n sscimb, a pat ispra, ş anume spar atunci cîniviii, crra gralul auna i iviabil l

aparţn au îcetat a mai i E nsar s nu uitm cgnralul u s înîlnşt iiri inpent umaniaa pil u e va easupra ameilr citoeauna ca propria apari iviilr (aşa

buar arbutl: ri, igur, cular tc) sau ara uat p iviz P scurt, gralul sau s uncpnt al iviilr (spci sau g, clas) sau es

lai îr iviz, ci rlaia s r abater ugal, u a c s rpt (asna, sbir, cxstţ, caualitat

etc. Noi sunm pil A şi B sasa mai mul d

ecît

C ş E gşal stul bişuit a cree c avm aci u asmnrAsmara a atar st acaşi, s, cum s scri unorcam r ses, itic cu si iiviii sîn iriţi î

smara r C c s aam p via l inirartul e asemnar unul i aelai1 a p a gc s ca nun ccp, id anu

bc ca aa c u nn a zn a



Aş în u isău inivizii „mmu" se îneegeă eu să isă şi generu (se) e semene,ă inivzi sr nsfm î e mu încî oîn ere seie u nsemnă ă se c e s-sm ur şi smu ă generu seifc ne e

m fi un u unui număr e nvz săru, fos eu însă su n un uvîn nu e îngău suneă l s- sm „vouţi seior" emă moruu e

e fă e f în ţ ouă oee 1 scmăo nesăor (mu) ş 2) ss n-n r

ssen (esu) Aese oee se ză s

rin funţoe o egoă e nu eosee ooă ee u on, onuînuse e nezuee su ousee uţo o

Smăo-esmăo evn ee n oe or o ă ooze funenă nvuene u nvuu e smăo eeu usueă sce Aesă unză e ă ese un

vu, ev un uoe ei îsă eeînuse ese u ene e unză nu e un on uoe eese însă un oe n ue, e u săvîş ou sune ă s s uoe fune Coe e se unz ş s uoe Veee" ueve „ge" nz vu îne veee" şum geu" Geei (noune) se se un

nv ş in esă suesiune vu se sîsă en u se săă v oe oe esisneess

e uue se eznă om n ue se ă essen su nesu e usu, evzu ş, num ee e se eză omoe ous ş smu se ă eusv

vu u gee u nu se ou onvz su ue ooe Coozţ esuuneev e sne săăo ş în esă eoe ă nunvuu ă eneu nu esă zo, n ă î ţi ă



c coo c, r, scb ess s o v sm

S ţg semc o oţ s

ee fm, crţ v s, rcm ş o ţm c f nv s o

s v s os roţ c s , s m: rssţ g sc deee ss v, c

oc .Pm v. Cnoşţ dm sz

nell oţ; cs s sm „c c schm", ş c c ss s

c S vz o o, c o oo o d c ch c sm, şţ vo m schmo , cc m r v schmo o m ţs. ss c şţ

ssţ, cos ţ ", ssţ, o ţ

schmo . shmor gsm şţ s ţ s ege.

cm cs cţ ol c m, c dş şţ os ssţ cm c cz. sc s sţ como o coţ sc, şţ c o m, o sozţ, o coţ

xc c s cc c oţ c oeţo s ţoeee

ec c oec c oc m s . şţ c c oş o o sch, ş m o coşm ţ ooo chm c m

o os s ee r xcţ schm 1 u impu u e uma tutbi, l poat şi

ehmbor frş potz r shimbar seedu

or aompz (ire a par) emte imp u

b



preupne excusv un nechmăto un geneal secesau

g

(apo c ş un pesstent ultm, euctb. Aşae pă atomu est o ondţe a ştnţei fizce ar e însuşnu mai poat

i expcat nexpical", ndcă e uct a

atc va,

ce puţn, pozor Prmm atomu sau un

alt ement ma smpu ca un dat ltim.n eumat ştiinţa natui pesupune un compoent, ocondţe intrnsecă (nechmăto sau geneul ş un fundent, o condiţe etinsecă pistntu indestctuScopu e este să eplice o schmbapnt

tă scmbare Putea ocă ntre schmăi xpcţa, o fce un �eneral o' spece o esnţă, la cei vechi sau o relaţe caa la ei

moe ş o îtemeia pestentul, ubstanţu. leni au văut ămurt e a pmee or tălmăcii

ştinţce 1 că orce epicaţe naturaistă pstulează untermen ultm, ndestrctbl, consevaea untăţ umi; 2)că oce cnotinţă pr suun generalul gndrea,rţiunea"; eraeitos d cra tuturor e este comună

ndi a" 2• Reeaea teoretică a sustanţe" este un mert os bit a prmor fizolo een; nsă un mert mamae, un sevcu imens este rnduirea pe prmu pan agnr, a g n rlului. lenul a divinzat gdrea Deasemenea, El n

au aătt nminunaţi că enmatcăprobemată, este nti de toate shmbarea c atae,mobiltatea, devenrea

Da tot ei săvresc o cofue, cu gele uă ma trzînsă scuzabi nte nitori p de mainţ îndrăzneţ cuetre e confuzia ntre n scmător

gener substrtul pestent enealul este metamorot în substanţă Phorsmu ş platonsmul consierăenerau nu numa ca nescimăto, ş aceasta e eact da ete" sau nesttb pn prope se e,· astelî substanaze, l ipostă, şadar, î acoă cacteulde exstenţă de sne stătătoare au aoută umeree i ormee" id l ) den sutanţa" (pesstentl

1 h Hang Di Phiphi wnh 13 p 8



l nec funcţia e subect ce exită pin sinen e

dict" ca eşte pn poaea la ubiecA s nu nceeă e a ataca planisu teove şi n cauza acesei substaniaizăi saubfci" a ceea c nu există pin sine ci a pn atu

n xageare cu fs pae auncnscbo (geneau) evine „exstena" nesibă Piejda acetei exagei pejie pec no evită nc gnti ei este spnana cnnar a geneaului ş a nivuaului Ipoaziaea subnţae pesncaea ctau n ansfegenu n nvu a ca ce nu xiă pn sn n

ne c e la sne puti Inestcib n n en ppu ete a inivuaul npne a c s azeă p ine (gnealul eauna ann invualulu) Aşa bunăaă la Panies „ex nţa eş e una ş neepăită eci nivuală aa ca cv n , eci ca un at ce cpă epiţiia

n lg n ltplul sensibil Platn va căe n

gea pu: „exstenţa" eşi e gneaă ( Ie) pv ca ceva autn ca entae ca un cpnentpab l uii nsibile eci ca subsană

Ju ub al acee cnfuzi i ieea c uoni ae şiine generaul ş pessentul în pieene colgic vr fi exnte a js ocaă, nenin claiatea tăăcii nas s · xpă aec ceatic cee expuse pîn ac:

) Codiţi isc Ştiiţi: esdimbătul Gr (spci, cs ţi

� /

b Cdiţi ic Ştiiţi Pristt s Sb- Sbstr



Confuzia celor ouă coniţ i a naere lauăoaee doă ormue Sbsanţa e soco c cevageea: presocraici în gene; geneal e socoi ca ubsanţă {pyhagorism şi plonism) Fomla egmă sessaţa e inivdaă, ar generau apaţin subsaţ,

sbrali sa sbieclu ca deemina esenală sauaccenaă. ceasa e ocrin aiselcă, aă eem cuvee nee serae inconsecvenţe e cae v aeapejul a le suini

Cee doă condiţi ae iiţe eln ş cciealeîneobe în poiive ma exisă o condiţie, e onnegaiv, diuaă înaine naliaea onceulu e„creaţie" i de „aniiare, ca f in în marnea neligenţsuai recnoscă e alminei e panl ce cosecven al creaionsmui în vrem asă, HBegson.

Prmii naralişi au presimi că persisenul esciil, subsaniau se apică în rep înţees nmai une

reaăi individae, i cm aveau nemînă ogapreisoică a Uniăi nari a ransfma lma numae Jnivi In ace mome ua finţă onsm nsă acna cea mai aparenă cosmoloei milezieee dicarea „Marei To nives senibil, l rangu eaco explcaiv sa deeminav Prin aces ransfe eaibţii indviual er meamofoa în genera O sfl

de „expicaie reia să-şi rădee nsfcienţa căci ea seree nma a smp sboronae a enomeneo aiclare fă de Inregu cosmic e scu, „explicţa" uaorma sipiă ş anală a soronăi părior faţă e unnreg n cazl acesa, nic ucrurie sn pări ae aceleiami ndesrcbie şa se înăţieaă în im eziu

prma epicie cosmolocăPersisen, ubsanall, cae e oar ueepicaie, devenea fco compnenl, unic al expicaţiei Rapoarea părio la un o susanţal avea

i R l l f i i i



eea N exst ecît Un, genera nvaoeodată Părţle era absore e Tol mobl Expcaa n ma explca c; �a elna obctl de expca plratatea sensblă n potea ne ssanţence exlcaţa ea paalată

Lna e scăpae era de la se ncaă sstanţelereba mlplcate, aadar, nvaea pessentătreba escopertă ca înăntrl na Nma înaceasă poeă essenl sa ssnal ea serv canament al exlcae amlă, n nt ală,

consecvenă, aceasă necesae e ecosctă sasctă

·de atomsm. nsă aomsml se losete e sbstanţal

plala ca smp namen, ca o smplă conţeextrnsecă, c dea dreptl ca n aevărt ompoent, ca o conţe ntnsecă, a îneleger natr

Cosmoloa elenă secomcă ma mlt, devne ma

oacă,

încarl aonsm, care pet a da satsacţe

praltăţ p c geneal deea în sbsanţă, în pessent Sbsanţa pesstenl prn acpaţe" dn

cre sensbe ese deea Pe aceasă cale, nestrăăttăîncă înă acaăt

de nen altl pînă a Paton deaevena nm nt coponent al îneleger nat;ea era sltan generală prn natere ş naă rnaoptare bstanţa era consdeată ş drept o „esenă ' 1

oţnea e sbsană n are la Een catae ntaea pe cae le acordă r ach eora sstanţe la

Een ese esă n re încîcte mtcoore o ptedstnge te îneesr e căpetee 1) sanţa ca sbectsa sstrat vag, aotcprător (mleen) 2) ssanţaca esenă determnantă, ca sa nmerele thagorece,dee plaonce omele arsotelce) 3) sbsana ca sstra âetermna ndval sa qas aatomt, parţal rsotees, stoc, epcre) ntî sens

este monst ceeale doă sînt plralste. A ipf coogi

p

loncă De fpt e cpride ş lfcoi, copuzăor vchi comolog Aş e ce peebloue de chora, „" pu u epcol prelor



Se înelege, pentru no unicul îneles leit al sbstanei este sustana ca sustat 1 nu ca esenţă (toteaunageneală), ş anu e ca substra ind iidua, concret", nu casubstat generc De acest nees antici s-au proiat,unăoaă la atoişti şi ristoteles, îsă nu -au orulat

epcit radica ş cu satisfacie, ntu otie ce or fiarătate De aceea izica eenă a fst lipsită e o oteroncă Gîndea eenă era earată n faţa niiduaulu ca atae, a istorctăii „raţionale"2• Ea sa lăsaascnată fără îotv de subsana-eenă sau e substana-genera har la atoşti, toi nu sît srict ndiidual, c „oe" shee" („ide", le nueşte însu

Deotos) ir a ristotees, cu se a aăa, sustanainiuaă nu e lpsă de contadci ruinătoae naeăr u oate fi indiiuul, cae e aerie + frăa real ec1t ora, cae la rstotees este picpiulrealtăi i este at, eeg realitate supeoaă ppvxat ) supra acestei uplcităi îndocrn cosoocă a Staritulu o să n schi

eoutiă a cosoo eleneascinaţia eectată e sustanaeenă asua ştneiech este desigur epicabiă Ştinţa elenă aea neoie îide eneral, pentru a nua o licaţ ş nceca oetinare lcă Punctul e ca a cosologeielene, ca al orărei cosoo e atnt r, ese oina denelegere schiări, a eenii fără genera (clase au

legi) nu nuai deerinaea riguos ştinifcă, da oce felde eteinare, estencpal supată Cu însă elenl

a aut clar iune a început că făă susat (pesstent) ştiina nuri este lpsită de un teei, cu ai

Sub nu e pentr n ie meaz aună uemn ci ua acr consn n j aăloempiice ş indiiuae Penu îniea niuanaă i

reaini mdeă, garania au reazeu cnan a hbăa n mbri, n nu meamrzelr epie Su acapo �nra mdnă cea ani , e pun inenina,nagn

L. abchonire: L ie hrin e 'aime g e. a,



epate, el nu utete să deosebească pesisten, careeste stutuată ndidual de nescmre are este untiut a eeruu nouni), na e cea a mică reistenă era punerea aoată indistinctă a perssentuui sausustania uu a neshimătoruu : esena

neshimăoare eneraă) este i pesstentă este sustratu ocu a lucuror sensie, indiduaeDin nefercire confza aceasta stăruieşte netuurată şi

azi ea este adotată de istororafi ma noi ai flosoeieene i dn această auză exuneie or au nu t ceoăielni echioc şi neuumio laritatea e la prmaedere se ezoă prin anaă nt-o neuosă Mare i

micile traate asupra uetăr recet obesc îndeotee necesatea merioasă peru die e a frmulaconstane" în scopul de a funda explcat schimbaeacese „constane" snt prezentate destu e a i apsodcai c substat matera", cu aă ariaile, aci ca deesau ormă Nu se orete niic e fniie lo dierene ale celor ouă condii i e eore ce cur n

amestecu or Conedăm a smplcare exozită,ddactică această prezenare n păcătuieşte a, nsă ensufcentă ş nu e cpailă a pune cosmoa eenă înumina potiă neeeri nu numai a facturii e itim,dar i a nsucceseor e, a aceor nsucese eoretice ş charde ordn tehnc, care au deterna occieul modern săcnstitue o nouă tiin a ntur.

Toate cee expuse pnă ci ne dau dreptul să bănum extele cetific n ciud ormei lo sline că Unupesistent încis în se dar uuea schmbăto, lprimor cosmolo eeatsu, consecent a nea schmarea lu) este priit simutan şi ca inid şi ca enea,

aceasta dn ură numai indcă e atotcurnăor.Echocul ea dctat de rolu determnat p cae aea săîneplinească Unu şi otu e tebuia să i elementu cmpehensiune a schibărilor n lumea că, i asfe

i d l ţi i ă



De asemenea cof domei nominaste himbeiind iiviue, n rau explicati tbuia căuta î afăe ee, „ncolo" ee Şi pent

pmi

cosmooi, dincolode schimbările nsibile, nu exisă cît uea ca înre Unulşi Totul Acest nu „explca" pe, pel peeptiile

acestea sînt oar modificări efemee ale Totuui, sîntroi ctări

multple şi policrome ecranul Timulu e

Substrtului unic şi ind stctii, indesttbi indcă eunc Astfel, doma nominastă verifica sevinduse maiales de mente implcte e oin eistemooic, domamonistă Amînouă ostuau o construcie pronunatmetazică Şina elenă e stcrată metafiic; putem chi

sun : metazica e ula elenă a iosoei i a şinţei.Gîndir a eleă smolizeaă, esiu ma iscret ecîtcuetarea medevă, etu zadic al omuu de a evadadin sensibi de af refuiul înro ume ma „ perfectăiă ma uin expusă surprizelo dureroase

Fiica elenă ese ma eaă o iosoe a naturii i inaceastă pricină eenul n-a cunout o ifereniere a ştinţei

potive de a numita filosofe Desiur î perioadapostaristoe aexandriă ştinţee poitve încep a se consitui auonm, consundu-şi ecare o casă pprie, însăaest proes de derenere loc numai la matematică cureocupările anexe astronomie statica ui Arcmedes i înp

mediina riă

nu nsă şi a fzica propiuzisăDpă

Arisoees, fizca

nu mai înreisa nci u pas

îante apreab asfel rămîne pînă în eau eandsoubi leă de o deerminaă viiune osocăIn ezumat de la priele ei manifestăi ştiina elenă

statornicee oni ie de bază ae îneeerii naturii sau aproceseo dn sînu etea 1 componentu esenia, careete enelul eteriant, nounea „aiunea" 2) undmenu ondii secnară, care este prsistenul „ceea

e rămîne", sustanţiau sustratu „suectulproceselo Generaul ar lut în aer dacă nu este atriuitunui substa, are în

dn umă apare ca ndvidual,sau, cu se înîmlă mai aes dacă nu ste e îsuşi ipost i t î t t t î t t ţă î t tt t



Pet a s constiti ştnţa aea nevoe n pma iee gena (cncep) şi nma n a oa e sstanţaNecesatea a nţelege shimarea ne damnă să păşm pra scimbare şi atnc străatem sa pn a nsstat emanent n mijocl schimăor sa napoia

lor sa pă a o nomă geneaă, cae domnă, ordoneazăes , nomă cae prezntă doă faţte: a) o eseţă

(s ce ge clasă) şi atnci esenţa este caa pontană aschimăo cotit ept accidente ae esţei, repteeaţi snie ae acesteia (e aşa-nma caatatesstaţi); b) n apot caza care n ma cată esenţaexiaă ace pent ce", al araţio accientae, ci

anteceent eterminan ş identi n aceeaş conteaţiee coniţirtaea genealli neschimbător), fţă e per

sitet este ita ecnoscă i de ştiinţa antică Doaac e că n patonsm ş aristotelsm, cee oă pnctede intsecţ

a ideoogilor elene pobema sbstanţeste to a proema enerali a Ieii sa a me

Pe sct osmooa eenă riiă ma retăţi ogce maales di caza coie dintre cele do coniţ de aăae ştiiţ atrae conceptl şi sbstanţa

Doa monsă mea este o esăştă făptră ve e n ndot rne dpă ee doă condiţii sa prinipieate 1) sbsta lm este n; spra acestpnct excepţa i Empedoe Anagos şi Atomişti,

csmgia een e e acod; 2) noţinie ieie (genei)căte o me" ntaă nchisă n sine făă pată ce esoronaă aist idei de Bine Aathon) a Paton,Dvităţ a Astoees

Dile pinpale d fei a gdi e nere în es l Nu pem examina nii bele pipaledicte de i ceai ai ni a lui la (H Ltze H Ce,

P Natorp, N Hamann, B Bau, C Rier mai emrat e)a inee aistele a Idei, inepretare îbtde ai entao de na (Ed , H Gorz, Windebandet). o stei ine: dele nt rae" eamene deie sble Nmen ns nu tgdue ă „ta" aeasta



st om nmnsă - e n oe eseste num n (mtipll) scbăo eetent1 - expne cncl: tt sstt pesisen r: ene (ee) se siteă „dincoo e ses sînsepte e e ie ogc e peeie e

dl schimbăo i nepesistent Inschimbăor sul un nescmbăt o noţne n g n ,

pent a eem eenti indvd epe-e escompoz post o ssnă n sssimpu

q ca ămne" nl celun m că ic elenă e suă e mecă o

explcae fizcă re nfăie e slne mec

Ax eleeri ntu pn ipeză o me a moiă etămtă nto ă ză noă m pntală - nicecm supntală - nsă n e on c metfiic Metzc elenă mplcă ntsmemnn c antcipaţie inepretre tneenă cetnismi De ltmintei eleni ăce metă ăă ie e ces u căc ă siteme meze e

tt cnn că n es n nee nt epr i ă explc n pl că nt" ceăeene ae t sens c „natr" cetăi moee evă pe een c schmbăr ense ese erdn nesnsbl (substt a mă) cee ce pnmoe e cp omoen este pent ml n c cmps o eteoeni matee (n sens spec

neemnt msteros pope necorpol) e nmat (iee formă „ ani semnle" ) Pent ele

N încc mu rore de înţegee lAt rn ncct dgm uli de aspe punctul vere crt re f ce atoic (P. Naorp: Pad hr , -e Af 1921 385) E ns frte pu\n babi Attel s tăăt greşt ton , c cre agnerei dgu edut d i ru ao ăş A

Dyrof Ube Aistoees ntwcku Festgab G H rtin 193) „Amb detrmnăr utt ş ecosană rett cctristică a ndvd uu u i, n pzi\ie u a ceeş sece" (CI Baeuker Das robl der Mae



ol nfz ă compoţa fzci a copll"; l, sbsţll, „ pihc, acvapde n n

ele oă compene le n fi a eee, izbes ă se înche îr aev

îneg n aces mov loe şi

i os ăd so r necesiae „i giblă''

în eveeilă" ş sl îpă iaţa snsă in inmeă ţi" şi expeieţei Nar eleli eâmpl e lă ăă zl deiiv i oă cziăieegene ne" ă, meică, ieniicaă hdl ş opă neţei, şi cazlie ielec

vnă nlsă „In devă, nşe aceei li vl pin

aml eo ă ordne al ecesţi ş alinţ i" (l mas, comp bi, 6 c; d Ael, şinţ elnă rd eseţe şi sbnţ v r dil; v o siă seae e co-cepe, c d î î li, a să osiă insbe Nem e înba în nseiţă, că o el

de şinţă e n dvă o explicţie i căc, vond, ob şnţe elene ee chia senibi cebi

xp

i cepele ce explcă. Fnalea dînca şine

n

e oma a

ccepeo c obce eaă mplsi de

înţ pcin .

el, emen cellţ piv şi ixa en îcep mi pţi spr genell şi pesenli şi

mai ml sp dividll c popieăţ e el, n ăţş de precăee c o esără rece invdle, de ţ ce apa ş disa ărepeii pronnţe, făă leg vzbe şi cino

Jcl hdl e lar i pezea invai

p c în.enbill pă c mlipl t c o

plrle de ndivzi în veşcă prefcer. A el dinţ, bră melnclc, că mea cde sb ţ se o deven", o del hoic n ldpic, d clăţ iive, „iţiole

d F d l l l i î



ezistibil l lucrrilr de cuite sensibiluluiC elenă norn d nl v rfuidscurjtă în sfer eteulu şi milulu.

Sensbiu ese Nedein (rn),Miplu

Alu Thten) n pl ntelen l e naipă

ce a os rdnat m e Lit Pras)dUnt Mns, de nsuş0 (o) aşr, de

eeetee rn� nt u: subsrul cnt şiccl iul In s n pe

ccept

ulonlă, ă „u şi mtiplu te probema cenrl cosmliei ee

Lum nsibi ese r o gss r r

ă nic stic n p o enimului niNoythare şi Nplc pe uele lu Pto e re şi dpt prncipu dein, l răuui şi ctului Dom nominaisă e expriaă rcnu rcepibi st m cu „mulipul (i-iviua)

şi c neconenit eveire' (hmătr şinepein) E vdnic e subliit că îndobş cs

ooia een nu rcunşe indiduului rcerloe ntevzut pi risoeles) de obiet biecont, cocrt1 l ruce clăţ poprieăţi,inre iie, aş cum up Graebne vee şiriti Ntur se reea ca oă

ntasaic

e be ct nedeeine ş neniene Nc

peaet toul se efeer idoarizză ar ee

tipui esnului neraei şi iseiiU comooi enă de l neput primţie că

oine eretică acest eniri fntomticotue epăra suiţi pernenulu c tiol ca pincpiu Cu tte ce A erope d evr cnd enţă pobema substaţei, abtrat, u nu l pii comoli dar ş mai rz,

de p oiea pn Er loc ca isnl ltn ·b din otl ce reaite rcepibă,

meri substnţ nurii siiaă cu pur

venire, c mmfo lăil c se i ă ă t hi ă i l ă d i t i



e resoul mii, dmpoi a meiese shimbo et u onep, o D o iipăntlu de ala

„i Ideio un to -ane presiont

ato

(Sophts ) Di ptde ver dotr eaclei, poiit ceia di

·ese char oa lumi e n perfetă coo piosloge eleeTdeoată e ved ct e ulat et opi

peaetl ca atare, ubsatu ontt mottal, urele aeti smologi Ssib t -sstet idcă ete ateril sau, is est ateiadcă pesent Nimi pet i te o

scsiue etreut de rme, o ei de ai iq sectacolu deola al uei dii siAcesta a v vea n ce i id omita rei ie r şi" 1 m fost izbii d nsmttaeverii şi cimbăii

toat et edine ooş mai, ozi oă şi poezi atti imndepivă geculi oiuna ă tate luuie

pshmbă, r ă i o i s eii eii ică u exă m ete2• Şia el e mi pu oşinţă a xperieei ect lă a ei 3 iar plcaţa natr e m o eie a opu dt o istoiea schbăi 4Nu ersez sbsta luuior pi-cpul lr enerar. Sub aste aar tve, i oere, ci sbstă u rme Cor u oă

ptr rală n rol ivlet şa frmat opii Rvad ese o xarare nsulată d o tză to at dlateraă Sa arăat că Elel ăut u ot etre, ără echvalet adevat l moi oep areşte perssena substaală u xa

rsistnibsratul este adeăr id structib, n dtorit ca-euli lu doma, edeiaea pot im orm,

1 A vau: . p 9 e p 3 Ide p. 44 Ide p



căr deenări e spoa dtun mpuls erir(lzisl na), ie pri acuea uui a lea pr-ipiu omplementar ş uerior Ideea Fma, c vaena mi cic comloa tiăare a scratsmulNpersste ş perssteţa zeaă asel ru cp

aprap de nepărn la pa vere Maera eleă este ac aş mp pessteă ş epersetă N e n evcet per i n îsă ş petr en Arelespreizează ş exempcă pi ccepu vech e aereaceasa e vialiţae. Matera e sbsral cnsta, dar şirpi man resrtl eealr; asel eatreşte ate calăţle petru a sctă ş prcpl

ivduazăr (rstoteles vl ese prpr a sas-ae ş ra sal ă a ş al tablăţElei su vz nevo a rca pra perssenţe

a aeie a substae cma p r cvîtl cărelecţ l rn şt

de la odţlec e la arul

telbl a

esarclu ş scăr acesea aise ca pe prmare şi

n jc

ae Cm e psblă

şţă a dver, a ltpuu sabl înrebare arepreşe ş aă rlare: e � î� adevăr rel e e aln oaă plendinea W a Plan? acă ceî cml medează ma aes aspra Prcl

rch aspra caei csae a ar vl e căer a a

este n ap sbîees de prezeţăscală Pae ispra samă îsă mare

erecă Mraea eă âe pbla a rss u şie leăa acesua cu neperssenl, c v nr a

acă scmarea prvacă c reae e

înţeleee v spnae a lucrrlr, shrelece î sera merae prbleme. Pem spe slaea devenr esperrea cţlr ţeeee a sbăi, e uea cdcăare a cs-

le elee ş aşa a rămas prtpc pîă î vreaasă. M ate problemele secnare e r csmlc ş loic e rp aă jru precpăriicerale a everi. Scmar a

e prma ţune losă ă b ă l



ee ar natuaimul d toate tmpui 1• Ită d erepet mbilml heacieic este o explitr oc anei ipotze implii Schimbare şi epeiste dein aHeraeit n miv cşient d str luiditt irnegarea lr e ătre eleaim se va istal ca un ghimp n

nma ici elene2 ar nici mbilmul ai pil-ic ştinei l mbl octin nt ioat şi priccnirea lr se va prc tare atet stiim,care va rade nctat şi ntracu in mu rumo peeaupra a ştei vehi3

rniatea mlean e prep Înoebi cazele paiclr ale schimbării tomi entru ti

n chii pimir iziog himbarea ava o idluntrică şiş impnea bedat aracteul ei d aptireuctbil Cniile cauee himbăii t punti de aba la ii zilg (Epdoe, goas,emocris) ca o ezultntă a eniui spulati povocae cinrea mobilimlui heraiti şi imobiis-mulu ela

bma „meie a batuli su a subtai e ină n cmlga lenă i mai deb divaă unsterfugu explcav penru faptu u dveiiDrept vrbin, csmlul e nteres i atuniar ecna e sbstanţă e petet, u demaeie n sens prpr; căci l nu a dsziie ucnc t uivc e matere zii ultul teia

ps ă uşiri psihice ar picul atibut materil, ăcipenu oi antci maeria n e ină ci u iipiu atv cr determinant. iata sih te imanetămaerei Cn bunăar soiul eu u roest derigine nică mprva patoimuu c utu, cvrtuie t mateiale au crpo deiu pnu l1

3

C F Das metahych Pob d Vede d

ghsch Phoophe 88 7Z: D Phlosoph Geh Bd I A ed 7-a 4

paa mtoa vo ata olu dat eoe vaea ou haltc î cosoloa ea O d teo pec bş asct stată a o eţe otă. Ideo



atei bstatl ci, e depae e teia erăn la Desce ugtare apuseă a ăcu o spărreneet ntre „rpral „corpal 1. e va veea la lat şi Aisteles „ateria" u e „crporl" cu ubstrat geer, ără determnae, u apla chi la

ee e pentu o e erpral ş Plaon rebnezăcatega d „nelmitat", echivletul specuatv alatiei l ăie temate ş la idei şi ot aş As-tteles orbete de o „aeie ineligblă preenă mmile ateatice ccepte gel e ţă e specec atei nedtenată aţă e ra e eermă

enul na tt s lege sts eestel schăr(esblu) şi perssetul eshbătr actr expiativ al seibilulu) sablu ş sabll, „exsen ş„eerea", geeralul şi ivdualul u zoeaă na eleă i u uoează ci se xau, per ă at nal espţ a lgic, c e gă şi hareesar ci otlg E vechea siae tgcă speclae

osoce upă e sepră artcal, nu a pae p la lcrageele exseţe tel reataea sesiblă sepei sit ca e nstabilul a schăr pesu a vualu zovbi pzabl ş escpozb Perssel ş genalul le va se „exsea" st adgae lterr ca eleente lge perexplicaţa „deven" a eleete arecu sre vene

aă le căc ele se preveză e saţăepiselgcă „speiră girea raţiea Sr păreacă lea ce cae s si se esăşar nr ape e

Tel de inopral" tneş (de oă i) a Pto şi ar fst t s poa e adea pen araera esena i " Arsole Înrebnaă tn n p a reeva natuPml m foă pră, penr a aaer ieea e ntr

ee pe are no apt Cpal deie la soii ş toteşia ebnţeaz „orpll dma nen dexsenţ. Pa s „rpi a si: xpau vdl,l mpl Vezi E Bhie e es orpls ds ninois, 2a 1 8, noon

l C



ens n c alună ici i colo lexele nei inisale a e o ume de spe În prda uu o dstin.

De l ncep imne omilis nsibil inividul � l Arisoel nepeset rţionl gee i peiset. Su lfel lat, sensibi

eve; raţioa esen esenl i generallsnt or unei gndiri penipotene i c a ele sînteseţil ostile sensibilului

Inpist mlogi , oinele nominlismlui s c

aizioa,

idcă săie nace pnă veosă In dev m nsibilul ese conn c i-ivlul i epeisel m Î, m depae nou

s te ig n rlul

c iis nl

ţelege o rpusul bea une i u ceti i? eba ă devi sedn Rpunsl a ciil oeră i i loa Oul pod Î i ogs,n organ de cunoae, ca pes ptee isinuane lessibilităţi a cpciae un z iaă

de a pne îm n enţa ev lucrilor peis-

enul i geeu. Pen Pedes iels Op. cit r Rţine e ismel ţi cae oper sicsre a exiseţei deae e pseiste szie, ca n e nîmplare c i ae iul vonileseible

Am iat aee uei e de gni s scutm ecm dsurra i denî ei

nnchin laolt ieie doiae e exneiicedete jn l ătol zulttCsoloa eeă a p temei i otiv nto

oă oe implcie, două clauze accepate axiotcnominalisml i monism acese oă oge supoţii lte st ipil idooc al lmcirii f-teo n min miil i isticii pzoiste

Corolariul piei doe e viziune mobiis imis În oeul ebillui: lumea sbil elcit in plitae

lui sse unei r-nene devenii clive sbiul e iiviul,

t bil t h A i



copemear primui, sen că n d _ ateu, ba cha a suprma pn j nlicas vizini hraclee: na d e unş aceeşi, nu ia aşe, nu d s aaşipene"; nua ea există' n ad n a e

u în mlipu" oi. Dea bilă doiaă de Existen negblAşadr, pe ct vm, potri p m-

rea, etă nsbilui, pruun ,oivi cele e a doua, ic nu a t (

comoog) ş chiar n pe e (eleam) nu nnşe

cre ş aia, e shmb

Cnrcţia· inte a eln nasmulctibil e vizne milsă ce psla ş imobilă di d mnsm abluti iei e caţie Tou e aţi n na nuaitr lut ca îre u e aă Clgia lnă cacizea p eul de a lia ţi a nicoo e nte gnţă, deznn drc c

i e cte oi pae a b pel s subsnţia,cşe o reacie mobist, orena pc u e-rt, care pune di nou în si luie scepeeee. Mbiismu a aing mxm d unţă,ucî stel fizic ee un pun mo nd true în me iteigb zaă isnu ştabiu sub a e emani (npts) u e

ceţe i eoreşnsm)Peaet, iesructiiul, subsnţiaul d ddus o most a sie va pl d sieăttoae Susanţiau, peistenu nd p oricrei ştinţe a auri ş cei dni sml s tae acesu cipiu e n subsna acdiie ncă ma e am, es nlu, npq,

ee f d care eterma l nu puină Inosmoo e cese du nd atribu dît

cndate

ş in ceast pr uăţipe oricre cea e a vdea n s nţ

A b iţi b i l d



su resea celr dă dme la snre a duă sere sera zică schimbarea iddală ş seameafzcă sbsaul desrctl şi deea mutabiă Inadeăr petr alsm sensll ee eere mul-l r sm, ceea ce de este dar Ju Era

ar 1c�ş ecesar ca tt ce se reză ca Ulsstratl ermae sau deea s e aşea dcl desesblul î deere



l

Physis ca anagonis şi aoie sueioaă a caiăţilo.oele ui dae filosofice: de a Thales la Ploi

Poea cosolocă în datee ei re seîncheagă

sr

urea une conştne odee în chulurător

Natura

este un Tot de ultle (=ndvduae)caltă care ostle reele unee fă de atee nedsclnate dar nu nedsclinae se înocuiesc rnd e rndaar şi dsar aseenea configuraiior caledoscoeagnea cosolocă aceeaşi e şi a tulu este s

>lă:

uea acătueşte un întreg care este angajat întro schmare fără de srşt 1• Devenre ca

rndar

necesară decaltă ouse ne îtîmină char a Anaxadros2 iarHeakleitos se va vedea o xră în foule stranirn concia or aradoxă

P u dioscurii vechiicu�etăr Paton3 ş Arstotees4 această viziune aresralucrea obtoare a remiselor evdente rin eleînsele a enunurlo ce fac de rsos oşice întemeere. Eun cre entru tălăcrea lui soează gîndrea săd co

r

un

an

teoetc de o valoare sueroară.

A Rivud p c p 2782 F Knemnn Guh Phsph 8 p 5 Plto Pha 70 c. 7: S vem ec ac pm îcuviţa cu

csa c a cî au pvi e ce aia s p aş

ca ppu cai D p: cî u ucu s şe fstae cu ecsat a c, pt ca î um s s fac a ma? Da . Aşaa s as, a ste acum sg c a s asc î acscp pvc ppi ptvic? Fa sg (ta CPacsa 43



Devenirea impliă neapăra creaie dmporvă exlicar a

devenrii mărneşe sa chiar eimină creaţiaDoma

noinaisă luea sensă e acăuă din indivizpuraiae) n meamorfoză afră creaţia doaonisă: luea fiind un To nchs n sine nare începu i

sfrşi na ua naşere şi nu va pier aşadar domamonisă, pinr-o mişcare ocă de apărare, neaă creaiamele om

cu posula or prma e penru creaţea doua mporiva aeseia inră a facoi compneni aconcepuui elen de aere" devenirea a supraaă, permanena susraul nedeermna n adnce de o aredevenirea sensiilă de aa xsena" suprasensiă

Cnd mai apoi n amosfera socraismului Paon, risoees, exsenţa" va aruă concepuu enera"Ideii nu susralu, ca n cosooa prepaonică, ssru va perde şi el deşi peranen, dei exsena"ceva din exisenţă", va deveni aproape o nonexisenă"Paon) sau o poenalae" risoeles

Dar porivi nspirae nominaise care ese iniialăp

rn caraceru ei reşiinţific devenrea caiăţior onrare( nania sicia cu exclsviae supărăoare aenţaaura are o sucură anaonsă, de lupă nernă iscaăde caliăţi puse, pe scur naura posedă o srcrădaeccă Diaecica ara sau şna uificărilor prinopozţe şi dspuă să n onsia şiinei eene

naiza cncepui de physs va aded pnă

năCvnu pss ai famiar dec ac de cosos,nu ese d oc ai p recs dec voca ua mod erăcoresunzăoare ară dar păsrează ncă aproapeinaca savoarea or1 ş recenelor ei refaceri

Penru E. Hardy naura" physis are drep nţeesrcipal, oriv

eooei sae pyesa}, noa deoces, de

ux coninuu de reşere de eneraţie pe scrde devenre E t-geee ecundar, pysis uprindeodeodaă şi pnciu eneraei, aadar ceea ce e eranen n aorz anume, susraul „tel" s

E y gff Phss d chch Phsph



stanţa Deci al dolea înţees e tbt Aceastătăăcire „natura" e ai aes deenire cauzalitatdinais este coningerea ui A iaud şi îre aţirecent a ui Nestle 1

] Bet, punînd îante al doile înţees, det e de

păere că physis di titlu tradiţiona a celor dintîi operecosmooice ae sensul de sstanţă astfel încît perihyseos treue tads prin „despre sustanţa" ucrurio Araţia lu Burnet n-a rămas ără repică A

Heide 3 ajunge la un rezutat aproape dentic ceui format de Hardy se pare dependent de acesta „natura"nchde a aes proprietatea deenii fără a ena pe

aceea secundară de sustrat constant La această teză aicor h nsiă se raliaă ş Augste Masion4•

ă prin urare între teza mai degaă niaterală a uiBuret şi aceea ma largă a u Hardy aud etc QU existăopoziţie ireductbiă, acodu este astăzi ca şi făcut nţelesulde generaţe e neconteit pcat de hy chiar cînd seizeaă sustratu indestructil O popoziţie a ui Em

pedokes, nserată de Aristotees în aricou „natură" dnartea a Va a „Metazic", de care ne o upa ma jos,sţne făă înoju că deenrea creaţia şi anihilareacatăţilor este aproape sinonimă cu „natura" Su insiraţa ui Parmenides care desconsidera ca fără aloare,ca ind „nic", deenirea pedokes îlocuinddeenirea prin „aestec şi despărţire", se crede în drept a

scrie „Nci un lucru nu are natură (deenre reaăcatatiă ci exstă doar amestec ş desfaceea amestecuui.Natura e un cuînt nentat de oaen ntru acest(proces)" Nu trece c ederea că ai întînim un sensgeerc a „ati" e stă în legătură cu ceea ce spueamnainte

ritor

a Untatea natri

1 W Nee orokker ed 2 222 J BueOp

12 i rm3 W A i

Ew A sd o th ccepi reg the Prectc X i Pdeg o h ericce d Scce 10



În „Meca sa (Carea V, Arsoees anazndneesurle prncpalor teren hnc în fosofe releează dersaea de nees u physs (cnc su şasenelesur, sărud să asupra celor de ee care snt renaura-enera sau deee naura-aere susra

sau sec l generae (d pdă maera acse satu eronzu nauraformă, esenă sau „ssnă s şt„susana are două sns a Elen i ssra maelş foră esenaă Aces ees naura ca susanăforală l e în ocue naura u ocraes eseuanea sau „să n nara cesu lucru . Aşadar dedata aceasa, consatăm un traser a termen n

dscue de la denre a prncu deei (susramaeria sau formă cu deoseea că Asos n utăncodaă sp deosre de ea, că unde a dspăruschmarea şnra d noă fnonae, u se mapoae o de ur

e şte că a e prncp deenr are douănelesr ce ech d sustra de „maere car cu

odfcăre impuse d doctra sa ese prm de Arsoees şi acea de esnă, d de platcă de ormăAmee concepte a ca facor cou „cosana: ndestructtea n cazul susrtuu utalae încaz forme

ce re sensur, Arstoeles pfră n ce dn rmăe e dal reea (ora, ş ase jusfcă ndrect z u

Bnt Icepu căr a II-a dn „zcă e categorc şsemficai corpure natrae (eem organce,aale, at l ) sît defite n coras cu produseeartfcae a tehnc ş ae oez umane ş cu efecleazardli: Printr fătur unee exsă prn cuneaat amaee ărle o pantee ş courle smpeca păm, foc apă, aer. De aces cur ş de aele de

acela fe spuna că exsă prn natură. Toae lucrurilede car am o se deoseesc eden de cee ce nu exsăprn nată fcare făptură nauaă e î e ppde e de ep, unele su rapoul locuu, altele su



caliatie] Din contra un pat, o haină, şi orice at oiect deaceaş en adcă n măsua n care e un produs

de artă, nuposedă ci o tedinţă naturală pre scar ci umainruct cete obiecte au ca propriette accdentaă de a f pată sau n en sau n oice at amesec, i sub acest

aport căc aura e un prncpiu i o cauză a icării i arepausului pentru ucrul în care săăşuieşte n ct,

prin esenţă nu pin accdent" Fz 192 ) Vor i darnaturale" oae catăţie care aparţi eseţa nui ucru,de pdă e naura ca păîntul să tindă spre centrul uieruui, ocu său natura"

Aşada, potit ederior lu Arsotees, natura e

pma ie pricpu deer ae e acest principiu?Staiu dscută această cheste în pasaie ce ureazăEaora a metafizică statorcise două princpi consce ae uii fizce matera ş a Maeria, sustauosant, ca princpu a că ea coniea de emeiea

cosmolor aepatoci Arisotees nu dără aceastăopine, obească atunci, c o socotete doa necompetă

deoaece ateria", sustratu" e irtuatate, un so ataîn oce cpă a e desfce şi de a etma ase deenrea Unucru itua e u ucru cae nu este încă e, adică t cu precisă deteare sau nauă" Un lucr ia oc ură, cînd posedă o propreate consană, o esenţă,deeată coceptua, dec, o ă Nu ma puţn poritaăţii ceue necesar de cosmooa astotecă foa,

actuazaea, este scopu deenri, a potenţauui srte de releat că forma e factoru constan" caresupraeţuiete distruerii ce fata loeşe tot ce e inddua,aa de pldă cuta om dispae, da e dă natere aui om in aces cip foma contnuă pururea aceea

Dar a ristot l s natura" ma prezină încă o atură,de aseenea cunoscuă prior „iziciei" şi acceptaă

pnă az ca u postua lea ndisoubi de specuaţiameaizică natura" e uată n sesu de „totatate" deunitate a fenomenelor perceptile, unitae care cuprindecea aimu decî sia uxtapunere prin suaţiune a

ă ţi I i ţă i b i ă itl l



adesea aiuit ai tîrziu de „per hys os" închide în sineşi acest sens g n ric: despre toaat " orgnea şi tansforarea ei Dar ş în aces sens se aude aproape impercepiil noa de deenire nu pentru a-i recnoaşte sueraniaea asouă, ci pentru a ia îperncirea penru a

o expca prn cea consta, ndestrcti ără generaieş oae Utea De altineri a arăa, şi ac aeprleu imerit de a repea princpie aristoelic facoriconstan ai deenri fie susratu matea, fie foraiariaă dar implantaă în pasta aofă a matere îşiau oîrşia în Unu consan, în oaatea c cuprindeorişice ş cae de aceea na a aşere şi nu se a păuş

în NicPentru aceste dn ră cuite oi sînte îcna asocot, alăui de aura-generae, o aî de prmordalăaura-aia, geraa presupue ceaa oaltate oătră, otaaa ca ssrat sau ca fomă (esenă)Ntg t t ttt tt t l d g

rp încheiere, sulniem că la en concp de„mar" scs din aca de nară" ar d asma douăînelesur conr dar soidare matera ste scmare orunde e schma, rue să exse ş matre, char înmea scă maera e sustrat costan şi ar, epcp demna a scmări

piu ee, chiar î mur, îşi xrmă crednaîr-o orde a deenr în gerăîu unor carpesonifcate discpi ază ipaca ransfomărlematerae Ananke, dras a, eess, Kroos, AfrodaHesta orfc- phyagorecă, ec Asfel proma e cm seexpc prezena unei ordini inerioare mamorfozeor,aparent caprcoase cm om smg taina acelui esn

care fixează cicuri şi perioadeCredna înr-o ordine inexiilă este dictaă deaminteri de fate, căci în lumea pcă sît przenaături de instaiae şi acori saoici de asemenea, în d i l i î ă t ă ă i i



general nu nuai indiidu uai că, pent Een,această persistenă şi acest general ( ceea ce se repetă),aşadar eleentele „ordonatoare" sînt secundare deriate,nu prordae Dept uare, noua ormulare a pobleeicosoogce sună cum a natere dn aos Cosmosul dn

dezordine odinea şi amonia, din nedisciplină disciplna,dn nestatornice sustanatatea, dn indiidualgeneralu, din conting nt necesaru, dn nedetermnatdetermnatu dn uplu Unul Sau cu o întorsăturăeistemologc: cum deurge din neînelegere îneegereae fapt, această oră orignar nu e nci cosoloică ncepsemoogcă, ci este de-a dretul etic- sociaă este o

transpunere fiosofică a situaiei din Cetatea eenă este decio socoorfzare Pe de aă arte însă problema cumdecurge cososul din haos, pcă a doua dogă, monsmul Natura este o perfectă Unate, o coordonare sintetcăîmpnsă a extre. Nu este oare Cosos sinon cugatate, unitate, armonie? „Exstena nu ne apae ca ocucerre asupra Neantuui? (H Bergso)

Pentru Est Howad treuna „aoniei" în natură esteresortu pm a cosmoloe ech Instatatea apentămpor c reaze, ca joc de orenta, de întuire ch,descoperea unei aon neăzute" (Heretos) auraeste o untate un cosens, o ordine sublmă (Kosmos) Dinnăzuna după arone se almentează i „fanatsuadeăruu, raonalismul occidenta chiar ştina2 Aada,

orgnaitatea cugetări ene nu e numa cedinanezduncnată în atouteca aonei, a Unită, dar şconingeea, că putem cuoaşte egea ordonatoare că putemdec de reau (uniatea sntetică) de nereal sau aparenă(dezordne), ntegbul de neintegil

E oa c mstica orcă a întreunat întîi metarade Cosmos

tu cnoarea ordinei nexibe a ui 3

1 Lces Caus văzt că epeiiil i cotele di lumtelă e fc ă băum eite cev pemet uor„eemee mubile" (e Rerum tu 215-24 58458

Hwald e ăge d Europce Piope 5 pp 5



Dpă PseudoPlarchos (Paca paernaea cuînuu, aces ses a d arui

Phhagor

�

s,

care iu. e,a fos nloc u de orfs To sub nfena orfsulu sau, ai degrabă, a difzi iziun mce (Toul eUnu), xr sa s nne a a Anais, d

pedn Pyhagoras Adeărul e că amona deorigin isică ese un ida besc a cugeări elenar o ămre e neapăaă Nu na penru cs

oog , dar chi u , Haou 2 u icl, zero

realae, ci, prc masral a dod H Brgsondespe ean 3 ese o t xsenă, o exisă nedră, exsenă fără orde i de aceea, pr cras, o o-xis

enă Nu scoae Hesod dn Has, concpu ca un abs, ca og nuă nnecoasă, o gera sesbă, luna lumiir c a d a haos la cosmos nu e un sa d a mc a cea,c u mers a de a mee rordae, săneagreae a aca en să agege su „egae . Cosoogia eleă cupnde gerene d ancep acaă so , cae, aă cu dae de

Aamees, ese desără ecans de ao, char dpedks Aaxagoras, ar fals d Paon i Arsoees Dfeea dre has cosos es da chese deredsbe a or eeee orgin dae eee Haos cea et ei n obe d cea neda, c nda deosebi de ce „ora sau „deea

Pe scr prse ocue, spuae ce, arob cooogice s ceudinea e fa căea s o rasforare haoică de caă ndae

,

e aoaă de u sbsra anesce, fd oinasu; 2. nnaa agrsă c n cuda acesu has, aurase crdă susă de osau rmăo; 3 ex a exeroară ru ca

ul

aea dspozi p

2

W Nese O citp 18.

W Nese bd p27Meri eleă ete udtă cu Hou e ete edetemtă ş c

te te oduc

tot ce e vbil H egson L'Evoluto ce, e V, 90 p. 298 um4· iee vobee de „codere (pko)

„ărre i



oişnuit da n ma pţn aspraiie coectie spre organizarea ţ, sugerară coningerea că acea transormarenu e accidntală, c porucită de eg. ept urmare sedcă întraea cum e ega_tă agtaa haotcă; cumhaosu fac loc une orînde In a termeni proea

ra orgnea umi ş lega, potiit căeia atura sa foats mnne în rzent ş a ma depate.a această trar, en el ce dintîi annă lumii

un răspus „raoa" nu mtc. ngerea xpcaţia, torie u poz, ste intigeă, nu magnaţe lenu epmul eoretican a naturi. pasonează nu orgna iadorarea agenor spranatra c izoru ucrurilor şi

suprinderea cauzelor natural E te cel dintîi care, dupăun cuît patonic, p la ca o exle, o saare aomenelor"

Caacterzaa acasta d uă seamă goaă n aptcosmologa enă cupnd în sn duplcităţ, przt dattei în toat manfstăl pooulu gec, care uoca nic o ide eche c doa o juxtapuna celor no Inmometul î car pride a creşt sămîna ştine natu înMetu Ai mc coonizate, se rdică în Greca un almstc care ndă toată um mai răsărtă de atunc.Parael cu orismu een, care nutrşte ami fosficechaă a aă ome rlgoase rmător Zooastru înPrsia, dha în Inda, onucus în China, Esra Iosua înPalestna. a pe cîtă m în aceste ţăr msticsmu pestăpîire oprte pen otdauna aîntu cultal, înGreca puhou nu îghte tina, c o stmuleaă ş se peîn suja e E un apt unic i de aceea sa rostt u cuînt defct e o mnune. Asoca no reigioztăţi cu ştiinţa safăct pin mjociea disciplne toretic d pecădereeene matmatca, dec a une ştiinţe, care se îndpărta,

ntu a oţine siguraă d date snsile (nesiguepotriit dogme nonaliste) ş în acst fel îndestuatotdeodată exgenţele ogce şi nuinele ascete deîngenuncher a coporauui. ol matematsmului în

î i i d f i fi



Podu picatv acosmoou

n nu st rpor-tar unonaă a un scimbăr

aa ma simpă magnraă işcara Procdu acsa dsgr nu sstrăi dar nu şti să vaorifice. Bnecra d acstproceeu prin esnţă mcanist şi ieigi va fi rzea

şiinţi modrn Procedeu elenuui se atu, s cl da diea roceeu posibi1 subordonara păior faţă dnreg, suordon r

car n ce din urmă ia o nfăişrenalisă: parta ese milocul n vederea airmări ouuisau, al ormuat Totu se scopu pnru car fiineazăpărţil2• La primii cosmoogi se înleg de la sin că numaiTotul e divin, deci, că se scop în sine la Plaon, oric

eement cae ar caracer d înrg, de uniae cu misiuneade a comanda pluraliăţii eile eisă în sne şi pentrusin şi e mădur crsc

r ndoia, rolma temiulu expicaiv a imbăise nlnş xplicit l noii cosmologi in sec a Va, isoluonea i ea drepul mecanic e susţinuă n principiude aomism D acst mcanism n buit a se

impune,

într

ae cuze, mai aes in acea, c avea mpova ui sptulcsli ene Aceasa se mula subrdonaapăii fă d îneg pea ea insumentul de raar planului oal şi gobal în concnă cosmolowa veche miles l ncepuule ei, depa a explica hibea,căua so reduc la înreg, care era silan genralnschimbor) şi pisen

Şi mi trziu, fizia een ost o explicie o prinsuordonarea finlsă a prţi faţă nreg de semnepersisen r mi ales gener specii form, clase Eli r

uzală modeă, prin insiuirea unei relaţiincţionle

înr mişcări sau nr o mişcar (vibraţie) şi oshibre ciaivă (culoare) n germene la Eleni nupue dbni ppondrenţă ră a revouţiona înc

siriul inific anic ·1 Se şe ce err c repet xpce eeă rerge u btl

eal u la o eateaă" cele două ondii e iei.2 Heng: Op ci p 78



Drp vorbin, sbordonara părţi căr n ntr ns o icai dct n ipota nei inată conttiv;amne este o simplă dscre,

car st, desir ocondiie a eplicaţie caual. Cînd bunăoa cnsa coşu fun e toamn ş vrdee ei de primvaă apaţin

uua ş aceluiaşi lucru şi conchd ase că frna saschimbat în cuoarea e 1 n fac acva dec s înrgsrcă două caltăi opus apaţin el ucr Dar tocaiaas apariner ea un adevăr c rebua

cîşi

deoarec o asl de idnite" btl ipseanr

pimive. Raporarea la n înreg prsstent, ubsanţiaiara, trebuia bine lămurite, pnt ca şiinţa ă

epăşească mpiismul reţetelor enic şi să proceadă acuarea rpiţiioe Ş era ogc dată iind pemisamonsă, ca acasă substaniaiare să s învdr aElni prn univraia" (Un şi Toul), aşadar prnarmarea nouni d sistem, pe scr, pn consrcia elcaţi gloal. Drep ncee, ptm cie că s-copea sbsanţaluui a prsstntuu, n e în sn

sric, eplicaţe, c numai o dscripţie carfundamnteaă plicaţa.

a Elei înţeegeea s xerciă prn decetareasponană c nrl pessă că el n naş dn nmic, cănu se pde în nmc, că nu oerează nmc în afaă de sne,findc se Totul în sfîrş, mai ales că oc evnmenempirc (lruri şi

ref cerile o) ese o formă, o rvlareeemă a Inrgu Sa vău că penarea mii caînr îcs în sn, oarecum ount, es impicaă npim sauări al cosmogei ln. naimenes aăo ormulare desul de lmpd ş vd însemnăaasumă E (Anamns) a arma,

rimul

cu prcieutaea maerei sau ma degrabă a

sus nţi,

ci a său«ar ndermna» suscpibi d snaţi, inteignă şivonţ, înocma cm corr, forma dn , sn sucptbe de a i smţie, în

te ş mişca."

În c u a uoea fue -a hial'h d l h l 8



cs înr avînd suf ş vaţă, am îndemnaţ a crdec unaa u nemeă

e

unaea sufeuu deaunăţ um a une unăţ

ore

pren unu sufuunvrsal, a fos vugaaă de Dogns dn Apolona şprn acesa eea a dnd o ovîşoar înrîur asu

ra

gîndr anc a Plaon unaea sufeuu sufu smşcă

prn

sne ş aea prncpu moblăţ seşefără cvoc

drep imae a unăţ um2 D almnerperssenţa sufeu es enunţaă cu mul înaine d p

ssenţa mere ea se un parmonu ancesa alomenr.

e dt lg e VI) e eeţe

t tţ ete l ejlt dge te Mulplul sens ese o expc evouvă aUnăţ subsanţale, cae e anmaă d o mşar spnană.um, ma dpar, naura ese n fond Un, ş caua sauprncpul lm ese de asemenea unul Lumea se unaec perssă Ea prssă dsgur nu în pţle e c caînre.

Prn umae, înapoa deven să o subsanţă uncă.

Păţe nasc ş mor, nregul a aae, susaul es n-desucbl Monsmul panes sau ma xac, nos allu Thals, Anaxmanos, Anaxmens, er eos, raca d dogma naura ese un organsm, un ndvd cu oeşn înăă vale

Cn Tales, pov doxoglor susn că oae aulua fnă dn pă

3

el posuează, conşen sau sub-onşen, tt t a uuor lucuor aAnxmandros înţelesul mons ş meafc al prncpuu, al acel mar ă mor se văeşe han e Aeon (Nedermna ş Nmărgn), dn cr,păăun,

se nulaă lul ş în car se opescca o săşe enuma subsuluprnpu ca

A Riv Op c, p 22.

2 Pton dedue n un a Sutl u u e Nur, nş ut btaulu are a e, e o een aoo

r ed n

Uuu:

apă, er, nu este n sine o cesie eeiă.uesure acetor acă p nă pre pee ut de



edetermna un în edă caracteru său arecumsurasnsb In adăr, n sfra rcetblulu nu aemfercrea de a nîn eo calate consantă c doa oneobosă cascadă d caăţ Dre umar, Aeonu nuare, nu oate să abă, o anumtă catate aă aer

i, deş e

ezeoru oenţa a tuturor reaăţlor sensb . Dacăn s sun că acastă subsanţ) nu aea, duă on uAnaxmandros), nc o catate dermnaăneezenînduse sub o ormă ma mult decît sub aa,aceasa rezuă nemoc dn însuş atul că ea nu ererctbă rn smţur 2• E robab că Anamandro aconceu înî dntata d subsrat ntru toate ctăe

fude ce cad sub smţu ş dre consecnă a denumt acestsubstrat fără caat dtrmnau nceînd cu PatonNedeermnau s a încetăţen ca notă cataă a substratu, a maere .

E de asemnea de accetat Aeru u Anaxmenes şFul u Heraeos nu sîn o nesotre a adeuu musde Anamandros, dec dea ceoae două eemene

la ran

u de subsa meafzc nu consu un re

rslosof Căc Ae ar d notă re nbtateadec, un fe de nedeermnae ordnea ctăţ Ao uAnaxmenes se arbue n unea de aer nedeena, caetece a

y ore

Focul msueşte oate caăe,ndeătn

asfel estenţa oce caăţ cum, e smnca că mu cosmolo elene ae aces se substra

maeal, fndcă este ndestructbl, nu oate aea reocaae atăle den, substral rămne

esta pe i v e ăpeee l să eeen ca aere că n că o ă tate n e paă podce ctăe elellte ops ansfae clivăscesne pin ee aălor exi ae Thles ş an pi n l Aaxees ş ees a ş a tzi;

e seee ci ovl că sbst en u oeă oeneae nfntă ci ebe ă sovesă Des ş Anandropt cncepe c ai z Heraetos l nesfrt de ter şste î d l it năr n rnc eten ş nP Mies Seniqes VI (lsoph aine)



cs o oecţie posiiă Aî ui Anximds cîşi lui Aines încă din nicie sa riui eori,consecvn susţnuă de Dmoros şi Epiuros cois-enţi „umio nenumăre osiiie docnră ap uri ă ţ i i u mior extete la Anaximens ş i

Animndros monişi declrţi, a fos u n pile d exegezcontrdicori la isoiograi modi. J Bu, spini_e„radiţi doxogrcă riuie hoă ui Animndos şimai prdn lui Anaimens 2 eoria „lumlor nenumăae .E. Zller, frş, înaine d Burn, pun l îndoiă acesăsrăveche inee susţnînd p d o p că acele lumisîn do „păţ le unui singr sisem cosmic 3, i pe de

l că plurlie nu poe i decî succsivă, ncidecumsimulă. eea ce ne îndemnă să im alău de Zeller srfcţi inviilă, că „nenumăal lumi innumrilsss munds după iceo sîn eliminae oric deprooe „lumea Una

Suodonare păţilr faţă de înr încdrare lor

înrun o, r s văzu, o explicţi rudimnă, d raouşi o explicţi oice ae snsiilă părunde în sferaiiilului n măsura în c ra priviă ca o „oieciva,c o formă sau poe hi ca o mscă, Unuui ce pisăUnu e dmniaa d cauz sau vo prim o c se vedeUnu ese „Pincipiul (ce) nu numai în sensul d primăveă

a unui lnţ meamoroz, i cuza neconeni

proucăo a o c s perce su oci nşri şi d ceaunicaoae şi pisenă Pncipiu cauza consană cdă amonie psodiei e schimări uz tt scmăii nu poe o ă chim, ci cea ce sidezăimpul Principiul e dr şi susraul mal el eIncpuu îă nu c iae legă de timp ci c un facorc xisă

uindeni

şi odeauna nmporal 4

J Bu L Auror e l hloph ue 1 p 3 ş u 2 J B Op c. p 83 ş ur3 E O i A p 06.4 H Rickt D Leben de Wnhf nd de recsh



n i upă puţinl cpie gnduripăste, d şi pă spiri rini lr rimii comol MJi n ruin d p ncnţi) i, n prtl ml l celor du ecc: pie iviz şi ,schmbe" vzib„il El

ă făr o dpndenţ inm. In coniă v i ape n j iltic, u unee zulte,pnt Heae ş eni diere rict loră p pm) s îr de presin riă l l , se rferă tc l rimlnuî prstenţ ut Pmnes gerezpă J p, lin spiriul comolo,

sp nţ, r Hos d ovigo

ntnăpă ) pu c rnso Suţ zr ă, ş ipi, îni cşti oloi st crdni uli prir siste nturli.

H raets

nu numi lucril dn curinul nu,ci n Tt fl î ppetu mobile tl e luidni ăm niic u ers nc în i, nci n

înreg Dvnu' u e stilite, dee. Cul fe o uir mircă ocelu unverl He dc cul l nul de rnipu u lmoltii smoloi Hfenulu, subtnţilitte surl cnsnt s pre c o tecu nreil, p ctă vrm jul nîndulec l loic otreă evirii imbe t chir un lumi, irl c b ise ceă rmutre el rămîneci mi că s onum

pe ne ş conu ulne Aş criteză definti iziue ponn len p mmorz Şi cum mvl substs fs ips şiinţe, în rim lin, de dgmuniăi m Hre dc r vie od că

i pte lips d btţiltDr· cst nt se vşt ctel rmc lci n Iăd s ivil, făndstfl iuă, cl pi pvi, expicaţa ntuii cu

j i l i f t l t i l lt



ciu

unificaor şi ci consan, la gnru xplicaiv(i

sau g) ra nnlăurEs succsiuna caliăior oică sau ăpîniă o

g, un ritm, i un pincipiu gnral, -onaor Hraios, poa c mai prznaiv cs-

molog pscaic, fin pus în siuaa a ag ă unrăspuns umio pnru un parizan a puri scmbi.Dvnira să sub conuc uni lgi nînua, cars însăşi Rauna ogos), funciuna lgfr

s manfsă n unira conaio n amonic iior inivua

S ş, că pnru cugara ln, scimbara s o

succsun caliăi, a cs cali s succ fincăsn opus onraru s n conr, ar upă Hr<lios oa au nşr in conra nanoa)2 nsimulania coni s nul în succsiun caliăţls unsc, consun, aor puri juriic a Rauniunivrsl, a căr przn mpumuă naur va nsfnna Dvinului E vnic na că nfăţişara lumii

snsbl ca sucsun calăi conrar s sugaă apu mpiic c un lucu, ca la un mmn aşa,vin te Elnu zc c Mazică oarnpara acsui fap: conai s vocă cipocfiincă oric caia a nu şu c pur asuns şialică a povoca spnan par conaiului

Ni un nauas ln n spun lămu, î o

săii xplcav u ca poz ascuns convng căpoziţia caiv ca ma cupinzăo şi c maigmaică s xsna ş nonxisnţa Cum vas o succsun cliăţi conar, cum opozţiafunnlă s aa xsn şi a nonxsnţ ricschimba p ca susun xisn şi nonisn,c, o cr ş o anhia ă năir o caa, un lucu

a acum nu mai s o caa, un lucu nu ra, cum stn A. Ptn: Hera Ehe ehre die Gun e enes ste885 p 3) dovedi nt ă nea tilo este ps entraă h r tl



Devenirea este o plutire înt existenţă şi nonexistenă ea seppi cir mi dgaă de noneistenţă, căc n fnexisteţ} eniiă nu dureză cee ce este, nu este m utăveme n ceste condiii, er lgic, persistnu să ecofnat cu exisenă, reittea, ir rolema ce ma

e semă a csmoloei elene să e ce ?"1 Nu numla Elei, ci în totă floso pusenă proemtica e aceeşi,

ş nct criteiul elităţii este chestiune metaizică deeelie Elen nsă plem e u pect speci iuza ndoitei euii devene este neistenţă, findcă eapesupue nottea eistetu elimind noutte· estedevărta existeţă Acest e explicai opziţii e

emeie evenieexistenă, pozie ce tminteri peizară pent cuvîntul că norml deveniii i se opune pesistentl n exstenţa, r existeţei i se opune nexisteş icideum deve�, care e similtă simplist cu iluzi, cuee ce u e ină nţelegem cum e e ştiin eleă esndită să nu ungă l o cunoaştere mulumitoe a ntuiensiie Aceast fiin nute necntenită, de, es

tailitate nu poate fi oiect de ştii c ae evoie de ăelemente saile sstrtul peet şi ieea ce detenăusttu. Elenul nu pote concepe că reitte su exisen pte i lcătuită it succesiune e ceai şinilăi olte el u pte cept cu fce Begson ădmpotivă un lucu nu exstă det n măsu în ce seimă.

sfe ftl, ca ştin, evotă a se csttui preve n pimu d sustţei, a persistentlui, săşee cest fctor ntr ă feă lumii şi deci să mrce mă metzică Ne ce sustt, Heaeitsecue l cel de l e aco l ştiinţei: generalulndrii, legea ţionă

Din eerce cestă lege dilectică nu o soluţie i

un izvo de noi nteăi Căc, deşi îşi tiuise rolu vuninte e sstană de a înlătua pe un pn supeioceţi şi aihiea n

uea

expli cum şi de ce o litae

J G hl I



dn contrarl ei, cum din e st sau mai prcscum la unu ş cş ucru se perindă ciăţ conrarLoosu ordontor xpic dar sensu genal a su-cesun dr n se o motar logcă îndestuătoar înamănunt, şa cum sar ceru, din momnul ce nu s mai

rcunoaşe un facto prsistn o „matere ună şndstructibiă a suport a dniri ogicş nu stăschimar fără ca ca nu s schimbă kiosdscopră Lga xpctiă, dar suprimă aparn n-dmntu xplcţe un d uim, irductibi şi inds-tii susanţau

Drna lui ktos , în gătură cu cel spus,

încă un spct, ar îi împumuă o loe unică dfrăîntr filosocă Ea scoate a lumnă o discordaţascunsă în prmsl csmoogic len şi slşte ascugre recurge la reizuira eeă nî, a c patncăma apoi Sa u unea pmtiă ste un lx ncon-nt d aităţ Penru a da acesui l un tmi inşitorgndr îcdraz întun Tt r, indcă cesa încis

în sin, iindcă o unitae sau o „aon", l tu să ş consnt, o „mtere" c prssă Acst ot consa (xps, l Elen, e un plonsm) expic nraa lucuioer cauz sau c denii Prin cesă încadrare pul„iţion" l deeni, prma un rm usrtu unicoitta c aare, suîninde scimea

olu cst Mizinlo er nu nai oanctcă, dar ş fără consecenţă usratul permnen, lce eu portte expcati schmărle, nuşi pueîndeplin sn func ogică de explicaţ dntrunmoi lsne d prec în oată lore lui, dcă ţinmsema de premsa dinmisă cosmologi len Su-ul material eş constan şi inesrucl, era ş prin-

cpi ul „mişcăr" în genere nde e schimbar, est ş„maerie" su, iindcă „maere" reuie să şischie eitos trge consecnţa însuşi c sub-st e shimr prpeuă şi mpc nu mai po ser

t i li i l i ă i



racisu ra ast un ont crtc. ar vor souţie întutoae? O pr soluţe a rîndu radică,v ca etă; dvenra se uze; gndra nu cunoaştdcît pssntu „isnţ" Dar casă oţ er onouă criză, căci ina trnsforaea în gne nu nui

p c cattvă prsuuner d i zc n. Sipunu no încrcăr d soluţionr. Astel oologiavacuu a V consruişt no teor un tduisctransora catvă dş adit ltţ tte E-pdoks Anagors); lţii tăăus dat c tranfor-ar caitav ar stnţa caăior şi s iă acntt consant {aoşt ş taor) ic acs

deăr nu po opr ută ve ca oso, tcidc rau în conct cu zuna stă. Souţa ră(Edoks, Anxaoras) nu rcuoşt dvnt ce de a doa au, paosu) gnoînsăş isnţa caltăţi. Rzuatu es o izbucnr aheaclsuui în Sstcă, dc o nouă ş grav rză ştnţ en Sar zc un falnt

cosoogi.

Sprnrocu ca Sostca însăş suger o

d

zleg ,

cr uă a punct ş dsfăşurtă d Sokes în cdulorl ş polic, xpotaă cosologic d Plon şiArstotes. Acşti recunosc necesiae unui sustrat n-desructi a dvnrii, însă î ăpesc, în od cnsvn,oc enr, o penru a cona ce douăfncţ ae cui susr_t el onstnt ş fprncpul nconsaţe Inuct e nedtrint s indescti; întrucî dinail, susttu e rcpcou orcări că r ceei caaie. Dr deund caiăţil dterinăre? Acesea nu i prţnari c cătuesc o seră ndependenă, sfer nveslior, a dior şi oelor. As cosologi vce a găs

o şir şi p cst dru, cu toate unl aber aprecae,v să. S evn însă, urînd da precz uleror. Sîntrvd chir d cu că preis cosoogiei lnsînt xct şi concat cu r vruztae d

t i i t li f t i ă t d t i



hegemonia, dacă n excivitatea, n fioofa natrii atîta anticităţi ct şi a ev mei.

Miezieni n şi-a p mod ero proemcondiio cimării, deoarece neegerea devenrii emita a nerea, că Un e „matricea niveraă a

tror formeor ş fiineor" (Maea; că dn n totorneşte şi n e napoiză şişi afă odina Ei vedea„cotrdcia ni care e mtipcă ş a inateracare e aterează fără ncetare şi proiectează n timp tărieae cceive" Dn moment ce natra ee n orgam,creşterea, acarea evotivă, era n fapt, det eevent prin ine per ai fi expict

nglobaa păior, a proceeor fizce, nt Tot făceapazi că acete păi n nt create a aihiate, n ntcoae i nimic prăvăte n neant e baeta magică ani Demir Păre curie n trafare, ntn feoarecare ev inegie, findcă nt manfetăr ae Totnc, eci perient a btana (pesitent, prin ciarnatra i, e ai aproape de neeere dect nepesitent

Cm n, dpă Herakeito oice pesitenă e decretată oâe, vriaţa caităior a n ş aceai c devena nare emn de ntrebare oşi caităe crior nt pemrii dpă o ege, adăga Heraeto Da c e face,că eteriae caiă e peridă n ordie a n ş aeaşbect? Se poate repca: Heraeto n cnoşte crr,or taoci e noşte oar procee Totşi, n concor

dană c fica eenă, ş pent e nara e na, e aoncă Şatnc proema părea nactă a natr ca ntae e cpină ccenea clităor conrare a aceaşi nves, dacănc n e tanl a dacă nşi pesent e pdevenrii m e oare pnă nver, care în enăe Foc, ă evnă ae, apă, ănt ş apo în onea nvesăenaniodromie) ă efcă pnct de pecare? Sccenea

era egaă, nă iteioaă Herakeito rică probem crăpn fără zvă a ci, n ca o diverae e catăce cced e rezntă ca o itae rab

H O 244



Î ces suez oper em cr rendmom precedent, î d cştţ dcrn dedced e oae concnţee ee ş trăd ate aurdaea u Parmd rdcînde împtrva mobsmuu heracec at t bne sta , dă ără ve

monsmuu prmv o vur mrta, tc prnîcercrea de aboua Adee reen m demu dct duşm

Xeones, a căru rot cosmooge ş az mdezăuă dechde drumu acee eempr dcrne ţ ou, dezvotndu deocamd atreogc, arecum monoet ; „Dvu" t unc, dec

mu ş ndsructbO încercare de ma eac cu u Xenph n

îremaca csmge e îtnm J �t Spuam, c vemea ctur ştnţe nar aIoen rupe vau de mcm, nvera atuc, amea de rgaea mr n a muţmadţalt ş n acaş tm utare d nutăţ Dn

ccrea no şţe a mtcmu au ua aşere ducuene, căc a En înuşrea şnţe na avut c îrţre a nţe ş mscmuu c ajuo maematcla Pyhage ş cu a umor" ştţce (ulumsm" u lumnsm" care e oc conraulu eezea de Xenohae.

semnăea lu Xeoae e mu ma mare d a

unct de vedere Pr el, t l a nceut rezdumc ş mc, e dca l dmaea de acto şţcsupem, ndcă e d a vea raortu dne tate pesse sau exseţa" e Punc de ecar al uXeopaes e cr ca armormulu regovaeaea de mag as dvulu, un canda enrulgc

maă vaeaea ce mpusă de eurmea

Monoisml lu Xnopans nu coecen Dniaa n na,i da sa p alt diiniă i ameni Vi H ielsOp

i ag 23.2 J Bumet O i, 126 i . Luminism li Xnoa a al



vd ga aca pp a fpa, ac cş ft î pa . Dg iphp D a ce ja p vg Dpv xp

a vaa a c cp a f pd D ag a apa v aada ca c Na apa aa Dvaa Ua

U apc a pţ a l pa ua U c Taa („U T") D a a

Pad ap M bţ apa a Xpha g aţa pa g Dac s T z et a x 1 a - d P aa H p b" pn v p va pă xţ n m

T ar a a d d a va d m va a U d pa a T Ea a o c d a hb dg a ca aa p a a?

O hba h aa d (caa2 ap ad a Ha p a a d vd aa a ha a aaa a paca a

Nonisenţa e în ilosoi elnă n n o arăa azionl în xn

2 h Gomz O i I 3 Plaon reernd-e a dn li Hret Î oDcă nr i dec ranle n i alrae c -r cean es în i c dn connl ces nii N a? Dsr Da i

dc

n e bl n

c acs c cee c ein lb î d h h



doă de shimbări shimbae cliativă sau -teaa (alloosis şi shimbarea de mşcarea de rans-laţ pra

deena p Pend ă oaă din sera, o da u orie el d hmb nsăş nra

Na t nt ş disug şi ă nauae asel nasm? ul îl putem ala n d a dexpaa nă Paends te l din o elen cei oa uţi lum Şi � ştie că uea nhs sin alută exlude nea şi moaea u e oremv ă ace ător a pă Unul nenădiusn nvela indse u Esenţa a-

mn ste aî de onvns că Uea c a, ind ăănpt sit nu olea la sine devena t elmnădeva c dinăun lum Dom unţi ocvendvolă ăea psible orie ae ş oce disd o smba Doa uniăi dc nu lă dogmnoe nc n uu

Era de ameea naura a o daă cu eliminreaeotă a ocăei schimbări sensibie, Prmenides săoveas hlozosmul cosmologe peedne Es-enţa nosînd işcre nu se poae mişca din proprienţatvă Eectul cesui anhylooism î aăm Em-po Agoras acştia sn nevoii pnru -pia ul el a inos de shmbare mşr d

a ad a pueri exerioare Iubrea şi Ura Emdok-les; aivaea Ielgenei la AngorasA aa orie shibare de caliate epr

autoloă la Parmenides ind o ecere de la cev laea es o ceaie şi anihilre u sal de la nonesăla exstnă şi vieves. ilezeni mcu crea ş disga dnăunrul nai cu auorul nrgului peis-

en; Heraeios ăgădund orie persistenă pna înnu exlsvat rdcală schmbaea deveea ş te dta i nou un er emnen problemaic şi impic

i l l ' 182 / d



o prna c u canda p raţun'. Enl căa c ra ş da p un amc d a ş năuc: dver

Parmnd purcd d la poau , nţ aaţona, că nonnţa, nmcu, dnca cu paţugo, n po oc d nd ca aa u xă. Gndrea

măura a ca c ; aclaş l gnda ş aaaD amna pnru acs aus gndo, xa ncunoaş ad d nnsae, un po au o scăde zuau a car aung, cagoc u xsă cmardvenra aarenă; mupul sbl o uz, o „păra muolor ' „u xă nu a xa ncodaă aca aară d Exnţă, ndcă dnul a nănţo aa l

nc ă înaă ş muabă. D aca r ă vor goa o ca c muro au p n ma or,socod ca advăra: aşa ş dsrgra, ş scmaa d oc ş araţa lumnoas culo" ( DelOp c I rag 3 ş urm)

Am ublna n cau prcdn a a u car seă a dvn. meda auă prznaa

dv ca amec bd d x ş onx, apa oaă sozaa n oadl lasmu a ZonDeoaece scmaa

psup

onxnă doarcoxsa u po

g

ă, smbaa o cţun Cul ngă

u a prv ca lgbl n apu dvdoa mle au aco osaţ: paţu puncdz mp momnele, mcar moăţ

scma nuu s uzou copaul ea Aasă olmc ma al cona pyagoor, asueo c a apo sau

pxăţ ogcN xsă dc ul nscmăo

oog smpu),dc db. E pssă mod asou u oraăscaa E u Spaos o um desă csă n xsţa laă o vc coţă susaul ua,

desc, a au Că Exsa craă ş ă ssusţus d la ncpu, ca u oola a uăţ nau, daă s scmăoa n upsu caav, ndcă spă couă, ads a cuu d a o arma ca

lă A ă E ţ



esieul echimăor aaea neperitetuschmăt au deverea Aaea e erceiiu mutilu exstea ete eeiiul, u gîdi Natura n e ceac e aşte şi mae, esiu, c ceea ce ă ueaemşcat aionu n acest mment ia iiţă moivu

meaizic xisena nu cade u simţuri, e dnc, iect d uă gîndie Că metaizica est vita adogmei

minaiste, sa văzu Siilul ete chim r

iaţiaă dvduală dezrdnaă ralitat iaruiaea, ertentă şi uiveră (eschimătoa truisă e esesiiă Chia un gndto maeit ca mito va usin că uma Raiunea et intrumenu d

cuoaştee a Exiteei (amii Paton a coacadiitv ace pun d vede c nerşite rezaţe,atr iun

excuv

der carace de isnăeciăare (geeaă şi erientă (individuaitae aueitae eemeaă) sau ce u, de advăaă xiteţă ns o = ceea ce md eiţia eisă. Paton şie rmee lui tată ioia ccidtă vor vori d grad

sau trete d exiseă Teia teer d inţă aciuit adevăate avag î ilse E ca şi cm suc un ucru este mai lucru decî alt uc, poteă ThHes lui escaes etu cae iua d grade auete de exieă (de eecie) este ieă docinaă decăetenie •

Nu e ocu a examia eia divee eitee ea ese

ezuatu cmiăi celo duă dgme Ae da desea că eisena (reaitaea) este a şi aceeaşi oricaea i ciutu ei ş duata acestui cniu A i extnu e tă seccă a uu ucu i ci elaie ideică,aiaiă, îe cel i duă ucui Oric ste realnuu şi aceaşi md Dctria eaăi meită a iceceaă

e r t,

mai ale î iia eeă

ş, pud „uă p ş cnvee u� nencl n, ă cdu clg le nupreczez dcă

u elege dve lu ke uexn

ubă

l redeM d M d I



E ă ace un popa Să condenă xrad pînă ac o por cu no ăr ş a nvo carc

cp i

S vo înlătura,per unee ocurăţ c a

, în odnv apra anaze noatre

Motv pr to re

ae coologe een sînt îndeobt

cnocător d aun de tăvez, dar dn prcna caracr or trăn odu ode de cugear, n po p în luna potrvtă de la începu şa năoară,pn eg n p tpc, zca antcă dă upă grac proble, cu ot naaă nouă cu o catatpoa urma conrauu e, cu d pdă dn cad "rc d oc e" aeru ec? Ineegea ne ut

nntă de oartaea oecă cugeătolor veca oo ocote pou depozta a noroen d a înantaş, ba cha te ăgu, cînd poa dăpo

b un are nue c

n,n ,

nelegereaschbăr,tr npnere

p pauogc

a deven ca apt nblro ne preocupă p no n aceaş gad, dar or

area ş ouonaea e nu a sn aceea Dvnra,pn cgăor een, e o succeune de caltăţ conrar.caă uccene dacă ace astrace d tcera da c a a ar ş nve dec de ceştee corar are e înăă d căpeten adesea exanae de ca aucdă nupare a genuu een Arstoele hb l (şcaea popră), hbe el sa d

catat în sens rn (un ucu ce ăne aca"prşe uccev aue tăouse)

ş hbe bJl naşteea dpaa (un c

ca nu a, tac, a au, ca ese nu a a

Cea dn uă categore e schae e cea a nnată pn noa enent pobeacă Suaa pronnă acese caego, puteea e de a deşepta raea

panţa deea, provoc t sponan gneraaracaaco e rcera e

a nonexsenţă a senţă nve. Dept

urae orce od de scare a năţatca un a e a nenă a nă au de a nţă a nnţă,



ş, d uă eamă, î rce d cmbar, ca c r(o catt a u lc, e acum, ş c c ra (cru,catata, ocu, pţa, u u ma est cum.

Gerazara pecedtă e aociaă c ăgeerazar, acea a calăţ orce scimbar st co

secuţ d calăţ ctare ar opo temcă t eiteţaexţa Că ptruEe

cmbara csecuţi d poziţ caiatv ş că pţia c ma d amăete iţafiţă, ees ămrit d ea adraă dAritot u Hrait, xptu prttpc a acte vder, aum, că ametcă xitţa ş itţa,„Că m pat rd că aclaş ucr şi ete,

după cum atbue ui u Haeit" (ap IV �1005 b.At prema deer a următa frmă

cocrtă cum e cu puţă recerea d a xtţă aexstţă ş er Teceea de a extţă a exitţă şd a steă la oexseţă u vdică de cretar. stu ae evi ă e traome t,

reşt, dacă uăm ucurle goa ş dalctc, ar steu u tec î oextt, petu bu cuv,ucut d E, că di mic iee mi

De fapt aăm decît tcrea de la ţă fţă(creae ş de a ă a efiţă (ala Sît ă deeţe, idcă mp că dscotutate d ab a ee hl tît creaţa cît şi aiara ctur

aout, poae făă codţoar şi acpaţiprparatvă Ştţa se asxază î pteza ceaţe ş deaceea caacteu cl a o a şe ele t restea drză a îceput d ce î ce ma laă apo, împtracreaţe şi aă

Cum şe cmooga eleă a oco creaţa? Sa văzutdcopră î pma e ceva pertet, sutt, car

tvărăşd puurea oate scimăle, st sş fărăcpu ş îrşt Sutatu prmt au act baţia te extţa a car „advărata" teţă Et ş qc, d dedus di iaa prfctă „frică", a

t t ă t ă



mologce chiar de la pr�ocratii şi apoi definii şi sub unaect speial soraic, se onstiue eorema, căadeărata exitenă nu e cunoscuă prin simţuri c prngîndire Exitenţa e noeică, u ensorială .

xistenţa, fiind deretaă nică, schimbarea primeşe n

exponen inelgibil prin rapotrea ei ca pae la oulconstant, stanţia N B Exienţa re aci senu prm desubsra; vom vedea ndată ce de al doilea sen de dee,formă, generitate. În adeă, ce dinîi forulă deînţelegere schimbării o afăm a trintaea mleziaă şihiar la Heraeitos, macaă l aceta u subtra, toodatăşi cauă imă, are o cali ate dinru începu, înă e r fac

spontan - ea hylozoiă dînd naştere u tuor c orlalcalităţi, alcăuitoae de natră. Lumea ete obietivreaunei cauze, care din propie iniţiativă şi modifiăproprietatea iniţială (apă, aer, foc, producînd oaeelelate propetă ale urror Ş vedni de luaeamnte e ă aea prmă auă arche, nu dispare, aunci cîndşiu făcu aparţia celelalte aliăţi, c dimporvă peiă

în ne fără h mare Orînd e cu putinţă revi ea la ea,procesul d e reverb lae, eerna reîntoarcere ore azîn acese prefaceri, substanţa (eistena rămne anttavonstantă ni n sporeşe, nic nu cade

Tranformarea spontană a azei prie inial aficae,în caliăi contrare ş în aea mp menţnee nei aalită oginale numa p menerea anti u oniu J oluţie muţumoae Creaţia er uperfialelimiă au mai degra oat; pincipal ea ăruantaă Mileeni, ud aormarea aliatvă,steaă implic creaia ş ue n zbues a alvaenomenee De , eogl oeven eleamul

Nepuîd lămur meafomoz aliăţilor contrari,eamorfoz are peune opoziţa exisenănonexenţ, deci reaţia, prm gnd a fs definţaea oricăeidevenii, deci şi a miş, ş parael înronarea Unuuiomogen, indib, derl leatismu ese cncluzial ă l i bi l li i i ă ii



iibilă a ai Shimbaa prupunînd aţ lui rmă d hmbar anomă a mţul

Cum va rv aupa lasmulu ş lulu ău îvuţia sml n săm i îngduiă, dată urzumaa r pu atiipa a ura di lmu

d ma tîiu aaa î pu d a preenta un abu umal lor duă ormul l d epiaţe a dviTa prmlo pspto a ş i n l a

Mlzinr t dvna altatvă a unu ubtra-

ip u (ah) a p pna n aală

smbăie p utat lumi şi al bna lu d snţ amnt în traă ă pnru

aturatul ln „maa t în alaş imp şi dvaalav ş ubtratul a u dvn „t Cum îndvnia ş ubstraul pit n alau îun apbi dmnat um mai al aul da mai mulaupa subtrauu dşi orar „mai a ş natuaau înţlu dinami d mamroz di atri dva ş ubaul ambi mata v xplaaţ

mamal iq pru sin şi v v a m a două trmst Inîi s prt a un pst n numlui l a lu aklits dvna r subtasau u un ubtrat pr ia aitata u (ul) pst dvr ubstaaat

Rdara dn n a dv atar la au dripiu sm ua în imedie mlia

e

aba

ipaă i gdud sustea (substanţlul) ăampsibl tnţa alitata atura prta din ua u şmar d aţii ş dtrug At s idi plaabl ta at t rav sta r nta imb uni ş d î luri a o ur i dhimba· Csmla l ps al îtr du r pa

a nta îtru dum îp ra nv d n dlgd pu indt ş îndnţ Unu n rsunsur

tuş ad smol d pîă aum e

l da di i I ş i dn vau l Vla Anaxara

d ( k it tî )



Phhagore (Phoau u rhta) ee ăpu ree a opa ezieno nă u ob Aoee nu ă eia eeaă Exiena (ubai) deenea po a aăur daă deena nu mai e ucaaă ş a ae daă exlude ooa ata e-

eă onexenă (o pue făă or E o)Aeaa îeană ă deeea eează de a mai i deepoprză ărgdue a ua aeu e reean appee ş epae opun de een ac e peeea ea ală

d un e amlpă (paru „ădăcn „hoeoer atom)

Plualzaea eee a „plu aa deeia

înă edă la mpa hbae de Nou auradeoeeşe şarea (hbarea de ) atî de hmbeaacdenală (aată) î ş de harea ubtaalăgeerae oae) Shmarea de l nu e o hmba decală în ea n nu e eează nu e druge i ouse con nu ă e şaea nu poueaz eae ianhlare n e ep ond deene prin arael ei

de onnu pae a f uanală. Orae aă mbare eă la tl ş tl nor uane a noreeene are nu uferă hmbae u nua ub rapor- ană da eea e e a înena ş ub rapoulcă onr coooge hlozoe ezee înfee aporle eeae n ae mod ş deenrea a ş imua ea aoă mpuă de elea dobdeau

ecnoaşeeA a în ae gp pe Pyhao onteoan ai okae ş Paon ă ş e îăţş ază deea unusr pere cha în moc deenr: nu şspaul nedeena confuda un „ufu fiiecenă e a Anamenes) deea pau edeerna ş nfn a ra lro aerae a

elaă de Paon în ao ar nueree î uneedalor uordoae deor or onope aee faza n uă neră a plaonu.

ona pyar ă a are u apec ae e



neeermina i na sluie in sînu sraismuui (ExisenaFrm In phyarism rema subsraului seune inim u prema nerauui ar eermin, aii, are speifi. Numa în ae aru aeas nuesine nu e înesur apria esperirea varii

aesei ni hesiuni e pera sraismui i pe easuraea primee un spuns limia Ieea are valare srimemai (numeree saializae, lire aepa ilri e Pan Din ase mie, enru isrirafiareen isinţia inre yarei i Pan s ere mai mu Tu se eue a zare a rinaiii înrare sau ala Trebuie lua îns în seam, pyarismuae i araere sife, în viua rra am pus aurie a ilea mare uen nauralis inaine e Skraes,searînu în aelai m e Pyaas, iniţarul,simp refar reliis sau pre aplinian. Aszi i senes lui Pyaas iar priniu maemaismului,eea e, ae rea rasi

Am aaua yarsmu e nul nauraism i enrua m Pum a us în lumin E Frak 1 na an nsuie e abia înre eaurile V i IV, aaar, uMiini, Heraleis, Paen, i urii in aeim pun ee unui m a îni, a unei si, înziie u mul arhai inane Şina elen îi ia avîn uTales, ar af aunm, su inuena maemair

Aeai maemaism a Pyaei, Demks Anaxaras,Pan Tiia ne înea Anaxaras a riu a fae erie numa in înna enru pu îneeere. Şiaes fap nr u e im pre aîna asareinif înre eaurie V i IV

Nua eleare nauis era nesus e inenias,iar menii n-au uu ree ese ea. A rms pil ipenru aeia naura în aînurile ei ese variaie epziii (e miri u lei vai a nr eemene ersisene i e aeea sinur exisene



eferce ş aeastă ezlegare lăsa mue oduriîîlce ş î ulte prţe era har o eschare I prmulrîd schmarea caltată shmarea de pecădee rămîea explală A o pr u aomşt ech ş oept u relex suect al mşcălor, uee date oe

e, ea ma mult u refuz e explcaţe ec

t o îfrutarecurajoasă a geută pîă î remea oastă deeeaaltată u a prmt o' tămăce ma dreapă Aparacaltăor o e srămutată urur î om, îsă ămîetot o apae fără ateceet, o reaţe U u BosRamod

umăra pte cele şape egme ale uesuu tasfmaea mşă î alită sesble culor,

suete et ş aea tat d putul de edere î caese sua. I teacăt fe os vat, că petru u suesmcoseet îsăş mşcaea e tt u mplex de stă suete, ş pe aeastă ale, îcă o aă greutatea, î loc să featacaă drect, este dslocaă făă mare cîşg eorec

ole osmoog treeau dar u eerea mpoaaeer pure, a scmărlor accdetale ş substaţae,

de otaeau lagrat zuea prmordală eleă.Aeastă vue e aît de adî acoraă metalateaeleă îcît oce soluţe care, î o so jusfe sau să ocombată temec, o ocolea, u putea satsfe. Molsmuele compmte soluţle modeate, ma aes, pe ceaatomsă pea sată ş toteoată el

oară

a, că şţaeeă a ajus a maul ue teo, acă

u efte, ce

u acceptale petru moerept ezulta al străduţe olo osmoog uîstăm o uă, c u famet al fz Molsmu cştgă

puter o î sostca potagoreă ş a epgo luH tos, la u aylos, psupus îăător al lu Patoş se ostogoleşte fă voe spre septsm Cştul de peurma acestu proaspăt val most e că

mosmul se

staeă deft, sutal, î ma osmolo . Se aveea, cum Plato, aceptîu1 ca u ade trutor capuc e plecae fe sfoăr eroe spe al epăş

ămîea da elmpeză metmofza cataă (shim t ă b t ţ ă ă t



oe al evenr aest moment e nenere naoaa osmoge mnu vne e a rea asupraoror connte ae e umae, e la opera elud a olea facor a ştne on pu. Inmtoru teora, ar onnuato Paton ş rsto s

Aeşta sn e aor asura faptulu ext o smare atav ş a o scmbare sbsana, are e nond o o scmbare atav (exstena ş nonexsenant alt, nu an Smbarea substnal eafa mpotrva lu Emeoe, onns apa, aeru,oul pmnul, ş mpoa lu Anaxagors, onvn oat ate snt onstane

nd structbl

E un fp

n orp e smb n alte sale e asemenea fte, nee ucrur e nsc, alele mor Pentru Paton ş Arsotees aeste fapte nu nşal evenrea, metamooaatatv a şanumelor eemene reue prmt a atare expat Apa se sodf ş se evapore, au seansfo n ree ş ueul n usat, pretnen o naate e aţ o reaţe ş srugere, un sl e la e

u ra la eea e ese, e la eea e era la eea e nu ma esteea osoog nu rea reaul este un orentestvlt e at, are fuu o lp eaup abulu apo se prbuşes n Se nelege, absolu ce şasou anlare nu nue, orvt spuu osoge ve, n e o uşt ntor an

Suaa se omplc nevabl ş n auza une ate se

de conseraţ Pn la Paton ş Arstoeles, şna elena mulumt s lmueas prn lne repeae ar fr aafa un utm uvnt oa extrnse a ştne auraeusraul perman aevraa exsten; ar nu s-areoupa e ona nrnse generaul, propreeeermnane ae aceu usat Feşe, ş osmologpreceen neac o etermnare s na,

o onep

tualzare a susauu o conturare a propretor onsane pure al la Empeoe ş Aaaoa, sau oacant a amş (aomul are fgur ntnere +oe Aeas afae onstan ue sump t:

l



c chbae a lr în doea nd se bte da deest deetec de mşcăr) înă nu în enealf a ua ne e e n cur pculea u etnde devăată şnă

acă atsul zbut fpt psble veea

aca decoere l de a e nt ce (a) plul sttes fst de

r nă negea alo ctae, ă unte z de e mcăr le� ee a exca ştfă catatve, puea face. Tfăecatae uteau u cs înlătuat uma rnt-

u la ă suu eo şn nă, cu

at tale pu, nu pat ctt meccă e fnaă e chmea taăTbua stă epcaţ nt acestă cmare

n exlca

sumaă, c eplcas cfc , adaate

gr de fapte Şna veche na t ă contuemcac tu cuvînul că a prncpal sănănuea

ege, de at cnsta geeal înt

fenomene e nteresa d sturată etazc, nucau fenmeală c cauza sutnală esena Dacă zcaeh a ut l e deu ent că un seenea loc ea cu pun

Şe cne ă ce înelee au detenare cnrete ce pn eneal prn noue Nunea eplcatădetenată este de duă felur legea rapol, rce

a e eral genu speca clsa au esena E-caa şncă n se pa p ajunge ea însă să vadace uc la nda enunare a substalu contan, asusane, are tebun păaă d u genera, care sepztă îndr ca une Ar acet trebună oăpentru n v şo de îne geealul e ceea ce dcontur, eea ce deternă Gnaul e noun concept

prn nune ncee nege. acă generalul, de cane en a detena n e un at tnc reb e un ut, în azu fa peca (genul, dee sufoa E calea, pe cre tătut nc nu se putea



- Platon şi rtotles. Nu are mai om a p dpildă că focul călzeşte fiă re î el eţa au caaaocultă a cadlu, decî a deco fon combtiunii, combiarea atomilo cbon ş oxign?

O obieţie ete evab eciile i ule- aităţle

(om anmal, cal rece geu, uor ec.) aar ş ,ătec tbutul ftal timpui ş l oa� ova ,e nu înt ntante Ce vo ăn? Itî, vom ne o îmaă iicţe, aa căreia om oi d tăi. Ua t a

ita, a n aa îce ş ş alaa n e cmba

n

luc ete idetctib pa scbe; ş u factor c n cmbă, p>a nu i

et. Genralu nona bă - o a ae ufă chmbă - aroa ă aă şi dară D

oţa, da, u hibă, dşi poa t, diară (a Plaon Iea ete şi detctiblă n tmoie îeoebi idă eăţtă e u nile uu copţie). al doilea , dil î mconiţ înt ş el ndctble o d fe an

pătrat î aceaă catgori ntă propăţ nţaale lurlor.Oricm a v cetiuna, u fat ădit: ele au

eintari tat e a e e ta, e a ree om

ou lor a pa M oanii, dci dpageerau

p cific

"om o ată cu iecare idivd otşiacet g n ra fc diare cu ecar om, c contnuă

î ceai oan pznţ eaa la nole gnaţ

Tipul, ea ieea ma e meţ Cm ceea c epeă e e ai fml a tigbil putic rînul e a exlca oc cbar n acţnainaită a unui geeral ecif a enţa: achimbi la om t o real a enţ omuu au oexpar n accdete izib a acet eeţe acn�.

Nu umi atît c me a ia a f n Id

oe exitnţ „ arat " în n ş anndntă1 Penu Aritotels, ştnţa ppe rai xpcive

de?nu

c?) ş orc raţne ecă e n oc

o nMphysica,

I II)



Lc ntera a pbleaii elene inge esuz. D e ce deerea lucrurir sensbile uat dee peci geeră, re prn pere identcdedete nu sufer scr ş c nu pe f dsrusnu e re fesc ez spe desp iniilr sen

b n nd nu ni relite suiers cr derat reat? O fr specfc,a cîd disre c, nu rene dnc, aseene srui rare, dup ce a apus? Ş precu saele ce pune n cuud n eat, penu a f cret d nu diinea,tt a r nu fin „aslut" de sinesttre nlert ntr a u ln deduce

aceată cnsecinţ n depin cfitte u priseec ec ă ue sesil e pr deenre dsu geeral nu se sc, cet u slueşte nluea notr Dcrin ider nu e surd leşe sî cnic u fpele, ci diprv e ce neci dete cusute atu Aristtees, din lte cnsiderţ,ce f cercette, se rede blit s l g ideile generle

escbătre de lucrurles nb

scibte iatunc snţeesul de Fr, pezen de lnter Pat va f i ccentu, îns n ciuda iliner ledute pltni sens e se ee tentn t flsfa Sgirituu c Idee, fiind prn esenţub re e epiti u ipte uneesteţe, î prpu, dsce de fuidtte evescet

ndvzr sesiCu înţee Patn i A ristees s pun l ntribuţienu facr tţifc enerul frl n scpul de fei inteig scibare? Scre e succesiueens d clit genele, e de, de fe specifice Nucr în cete fe secifce st s scbr,îenu sre ecurat eenre c desur n urue

dduale cepie. Dr ceste sîn ttuş cătited caă pecfc că atuă ste utblttDacă u acet catăi cauz trebe ă feeze lucri a unu facr cr rc

deenire l ă t t f



mee specice Aces faor e te Scimarea, decarăArsotees, e unirea şi despăirea maeriei şi formeor aPaon nu char ideea se neşe c maea, dnd asfe viaărui sensii, ci reex sa

oia ei Ş de daa aeasaPaon e mai conseven Ideea,

n iind spusă simării,

n ea nsăş, i o copie a e se ooară n ona de os aprefacerio fără reaus Dacă rainea de a f a aiăţiorsecifice sar afa chiar n re sensiie, acesea arsăn permanen acee aiăi Na mai fi n n mosă piardă, cşind mereu aee Oricum, dre saindrec pr nă n deeniea sensiiă, aitae_a specfcădă s nsiui n es ssanţia, o conssenţă eenţiaă

De nde rmeaă că Ideea n e numa un faornescmăor da şi unu indesrcii deci, ese ş susanţa ucrurior In aes mod paonsmu da saisfaţieamio facori ai şiinţei ssanţa şi genera deeminaiv prinrn singr een

Deci, vaoarea paonismui ş arsoeismi onsăn noa ncercae de oţonare a veci roeme os

moogce: ae snt condţie de „neegere ae deveniriPe ă vreme, unăoară, n Deokrios reprezenanipc a prme soi găseşe condiţia neaăraă n deoperirea persiseni „maeria", a susraui,Paon o saoieşe inn efo diaeic neoos ngenera forma, n aaea neschimăoare, n Idee Şium Ideea are ceva eivaen susrauui ndesruci

imuaiaea, a fos pină ansfomarea Idei n sstra a ucrrior s denumirea vagă de ee sau exsenţă" duraă Nu sn oae ş ssrau ca şi Ideeaadevărae exsene

n faţa aeaivei devenire sau exisenă, osmoogiaeenă a consu două mari dorine, duă ee doănţeesuri ae exisene sa drauu Prim sens e acea

a atasmuui epaonc e de a doea e ce ssţinde Paon Arisoees Primu se ese suanţa a sutat cota a diea e sana ca genera esenţia sauIdee oră A susrau ct ş oma recunoşeau

ă i d f d i d d



eraiau rapodo a cea c u devine Î priul caz,pri guara ecaică a sbstaţi au susanloentar; n cazul al doilea prn iuna diră sauidiretă a deii cu un sstra, care rin noua siaţie ce se reoaşe ipsit de orce caitate Pato şi Aristotes

eţi dar susratu, ria condiţi a neegerii, darsootsc ă sinr, fiid ipsit e popietăţi, nu explică et evenirea, car st sccesiune e aităţi, dprori tăi sa dterinări

C otiv au deinat p Plao şi Aristoes sărăpască ssrai orice aiat? Se ştie ă cea din urăsouţie pratoiă nega rasfoarea caiativă,

reunoscnd otuşi subsratui caliăţi constane Epedoes şi Aaxagoras n opoiţie aceşi cosoogi şie acord c Miieni şi Heaeitos, Paton i Arisotscoesc n fap indiscutabil schiarea caiaivă Dcidacă ssrat e indstruciil, treie să nu unoascădteinare rcisă, ebie să fie dincolo de ori calita.Anaxiandros recunoscuse aceaă neesitat principil

natii este Nederinau; atria priă răne străiăaiicărio ateiei seunde din coprie conreen a doiea rd, se dscopeă că oic caita u

proprietate es faco enra, identic cu sin nrurie sesi d o anuită aeori Şi ori factorgnera ese srctura şi nschiator „loa' caatae „al" ca atar, „ou", aseănara t, nu s

shiă Reuat aestei diaecice cosooic raoae aadoxa susratul „ateria" ste idesructiil şi e acea nu are aitat ceea c s distrug, cae şi schiă atăţi; de aă par, caitate ca atae nuse siă, ci se enţi naterată şi s reetă infiniari aricar D unde atunci devirea, dacă d d

n o raă

nici susrat, nici d for specifica

sstauui? Răsunsu unic tebui să fie di asecl" sbstratului indestucibi şi al Fori iutaileibaea e pdara, n substrat dteia, Foelor sin schibătoar, ca însă etriă acl



pular caiăţ specce, generluu esenţ,re comandă ordne vrţie ceorlte ctăţi ccden-e şi secune, de pdă nutrivitte pnte,„ocomoţ şi senslittea animle, ctvitteineletuă om oe schimărie din ume dev n

eigiile, dcă descopeim etern erhe onceelo, ciăţior specice, ormeor Orice schiae e o uccesne e clităţi, cre snt unele ţă de tele c secieceuişi gen orice scime e o sccesiun u de ocecităţi, ci de cee cre se suordoneă e re n ric : o cuor nu ucedă u sunet, ci lte lri oguă succedă lei igu i to a retuden

De cum ptem eamn n mănunte creristcemometee osmoogie eene după crivoctă

dederie ntgonise ş rdice e u H ra< os -menides

Pendes, deducnd cu o ogică maclă totemoivee cupnse în dogm monisă prmlor zceni jung

enunţe rigurosă dr inutilă nu num Unu indesuctii ondiţi ernsecă a tnţei (substrt) r şi nulu neschimăor smplu (ndvzl) ondţi ntrinsecă ştine (generul conceptul) „Eisen e n s, iners, nmi nl estă, cre e unmens Individ ş nă un Indiid solu smplu ără păi„Estenţa eetă ese ndesrctilă, cu e or usrul, dr ş escmătore, um e num Generu(noţune); pe sc, „eisenţ ese n cel tmp indă Un) şi generă {ot) armendes seoeră ppil con dintre indestrutibil aplclnm indidu simplu şi neshmbător e aloredr penu genellnoţiune Indivdul, nd Toul,

dondete exponent e unversitte concepuaă ltonsăvîrşete geşea ontrră, e drept, mult m răpândtă ,dec, m noscuă Idee ce e generă e trtăîn nid, ndcă e postă, iă e pvtă în ne, c

t i l ă S t ă d d i l tî



spara ra aparţ cva, s pbă br ş c ra î cr, asa văţ c

ac n a ndsrcb ş b să,vra ş praaa bc zc sî ăţşdcra ca zrii E pria, dar ş ia ar î

isria şiţ, cîd pcaţa prza ca rdcr aia a a, s rasră î aar. Epcaţia missib apar aci c fiid a c radra acsi mir raiţi şi ccmi pr sacrc , a cipra arsv a i raiăţ sprar,maizic aiaa, rpiă ssbii, aribipţa sprassibu

Absrd îş ar gca sa Spriara î gîdir aricri schbăr ra dica iv cî sp

dsrs că dvira, aşa c ra priă d

zi

sar caaiv psa craţia ş aihara, sccsiad sţ ş nis Şi sţa u pa figîd, cci „acaşi cr s a şi a gd". D asa,ai rbi av vdr c Parids ra sii s apr

isţa sa rsisţa a faţă d scimbarassbă, ar ş faţă d ssra, car a rais, ra îsş î dvr

Absrd ar gica sa, ar abs rmî Eas, ca ş a fisfi ds d dcrdprcpibi rp izri, î prza ca aparţiivaă, dc, ca f d craţi. î cprsu

ssii s a şi frmaţii ilzr sa, c pţ, dp d sţri im u gădş, iar Dkrs a ssţ c pdeţă csc cr dard aci p a dcrara îrii i prcpb cazr dsaţa sfrşiă1

Pri aism se ca dvada că jac c,s d csm prcdţi a pca ria

ii ş rasfara crrir di sî acsa, ra cE d reu că nonexiena u luzia clor ch e o stuaoi n un ec a erene uieuu cu oecg

îdoi

modei oexeţa nu e o ură „rerezena", ci o b



otl mprpi scului urmărt Exstenţa pă a ultmeid aial al înţelegeri nu tă depare de NetLuea eleată netoeînd un pncipi al simbării era olue î� cae nu s etce i Zenon

lemistul

eleasml se ea de nic n paaox în oinţ fnatiă de

a ompite simbaea sub cvîntl ă ea este o greaatngee a unităii absolute ş o airmare mplicită agoluli" neexistnt

Deci ăua csmologiei ioniene de a exla natuapin metaooa spontană a unu pinp cae eratotdată ni şi nversal a da geş Rareori înlnim întoa fiooi ondamnae ma energică a remselor

p onclziile la ce ajunge cu guoasa deduce.onclie sînt eesae da eroae dstgere prnsine

Unde era scăpaea? Ca totdeauna cînd ilosfia ajungela un ipas da nuşi perde încrederea în sine opinduepe l înd spitul păstreaă încă supleţea curioităţinuirea n puta i aşteptată deît de la revenrea

cuajsă la pte şi parlel de la părăsirea ntepretăimtice a faptelorDe o însemnătate covîrştare în cazul de ţă este

modul cum gndrea ece înţelege să lească nterpretarea mitică a naturii e va nstaua astfel un moti licşi natualst care va sluji de stea polară pentu tată ştiinţade m tîriu E un eas otărîtr pentu ugetarea

auseaă Mitologică nu e atît nsderarea natur Indvid a Unicum această clauză va fi îbăişă demetafziă înă în clp de fă, mai ale identiienteligibilui

constnei u Totlitatea e şte că,origina pesstena a ost dedă dn Untatea naturii iareleatisml uprane persistena existena", intelgibilulşi nitata na tui. Marea prefcere onsistăn stămutarea

peitentului a raionluli, de l atur ca între larile ei gur ete pări au eva aemăntrIntegului

şi atel şi ele e or bucura de ndettibilittea nerentă totaltă : sînt unită în luralitate ar

l l i fă t t ţ t d î ij



ll natr din unitară deine multiplă ie ă sînt ato,fe sn Ideile ş Formele. Pta au „xsta"mutpt t a aat a m. Interpretreaitologiă doga monstă nu e u desăvîrşire arnatpeste bord, însă orum nu a pnoteaă sprtele

arel u înetţenirea estenei" ntuă, semaestă a energi ş vona de a rspeta ptele Smbara este un dat a evdent pent a i nsott Greelan st hi în fapt în tăirea lui, în judeăe notreasup ălărea e tbua înlăată ea prezenaahbă a sesune de reai şi aniilăr Ş aetăpntare e pnpi supiată, daă ore ba e

tălăită a o unre sau separare a n ameste saudeaeste de ato e nu se mbă atoi sau dei)reşte ezulatul esteulu sau demesteuli de etene' este tot o eae ş la hib este asgatăonstana elo do tor a) exstenţele e s une şi ssepară b iarea de u ş de sepaa Smbaa de lsau mea, p ontitatea ei, are un aspet existenlndsutabil

ar experienţa onstată fără gretate nu numa faptlgener al shbă dar şi ftor persisteni Care sîntaeştia? Se înelege n prma lne, eea e modei anumit altăţ pimae fatoi anitativ elementulgeometr al luulo Conştiina preştinfiă a obseratde timpuru ă ele două feluri de alită" sau popetăpimare ş seundae) vaă independent ş ă prin urmare pot f dsoate De asemenea na fst greu de văzută orae ar fi luuie numate numeele sînt aelaşin urmae fgule îtndeea ş numerele prentă indisutabl nota de pesstenă; ele sînt oaeum polul fix întoentul elolalte altăţ Dar ele sînt nu numa pesst

ente sînt ş geneale de aeea ele pot săşi îndeplneasăma bine deît substanţa un nia logiă de interpretare nturi Cînd în adrul soratmlui se va mpueonstatarea ătoate propetţle sînt e, pluralsmul ex t l d i i d t ît l



lcaţ pştnţfc. Matmatsmul l va şt să1mbăţz tt prprăţl vzbl Coologa lnă s va dsfăura d acu m cl.Incă înant d latsm yhagras nţaă o încrca uralstă, car dşi s năşa ca o traspunr

ntlctuală stc rfc, dc ca lgtar trtc aspraţlor tco-rloas, pur în sn mar făgăduli ·una logsulu lnc cu msc c tu puă

ada lumă. C mstcsmul ra un tvaă xgnt, v vd a iu în

n-yh gormul unu Apllosdn ya. Ddat

rmul

aă d accntuaamlu mst ptst, aduc în problmc c ln

un puc îndn l ornt a p „suflt canţ utonomă ş pn ua spr concpt, d, ă,prpd al trnul pn d lu capta coslo ln, platsmul ·

n „num st scrtul ord, on ş lgslaţunra. Cum la pyhagr gomtra ava bazacă, da ş vcvr, cum nurl rau pzn

tat gomtrc (numr trunghular pătrat tc) frlmtc

au rvt ca „subtanţa luculr Şo rc lmntu gtrc punctul uaa luma stansfgura într- lualtat d untăţ (mond) Natur gmtr v un ccul spntan, vst tomădlgtă dn ttat

tharsmul, făcînd proa că „stnţa dvzb

că prn ua nu n nua d un ubstrat u, p cş îl accptă sub a d „ar ndtnat, lazăfloa d cşml monst E pludul plualmulu

att ş platoc;pnt

acst mvpgonu

lat Znn,va dpta asupra

u

alra gr

a dalc s untlmatatc „

pt rlo' vr dvn puntl fzcat, lu

Dotos ş unl mtac, Id lu

latn, dogul

hoJ B O cit., . 3 ul tismuui celellt dicismgice dn iml şi din lui este şi zi disuie Fr eg î jul mlct inluenelr dtrinle ci

l i l i î ă d



oaee rismi yaorec aveau să angămariaea e abia dă ovrea n exage a iaecic eeae ş moriva e Eeam nărise c ara caoaae n ee dn nic şi

primse

ac c ş nnrnar creaţia e excsă ns

i

acesă ndrpă con

saare, eeasm rage nceierea că n m n e ogceşeposibă nci o chmbare, deoaece, orv opinieiene

a en, orce scmbare presne creaţe ş anareeri eeaismu ese dar rzisenţa a rscremov ee cere de mobsmu vech

'robem no era ca nnd creaţ ş aiiarea, ăse ăseze oşi scimbi; probema er ar cm

barea ără creaţe ş ane Jeasmu egas smar soaaschimbării de soaa ceaei ahiării ş cm acesea nera raficae

oc,

cimr a er bimaă pnăa nonexienţă.

Re

eeasmui ese un se mobiism De bună eamă, iiea din aces mas ea do

disjngeea chmbăi ş reţie scmbe făr creae, nsănu creaţe fără schimbae. Exeriea rmv e

amaza c o asmnea scmbe ce n ereazămobi e � schimbarea e oc ransaţia şcan e numai enomn e mai rsd di n

a

ră ceeică dă es Mac sicaea şi unversiaeaecanici, dar e odeoaă i nsformea cea m andemna o oa unca omenească e o depase aceva, o redisribie d marie da

Chiar de a Anaxenes creaţa dn naă e aenaăpin noţna nu po eanc onensae ş ărie. i

ămr mecansmu exprma de AnaxaorasPrivor a aarţie şi isariie En n mbajneorv Căc nic n ucr n ia naere ş u se s

g

e,

c e amesec sa o searre de crri de reene H

De O i f rag o aa a Emedo Ce

nebn! Gdirea or n ea curnzoare căci şob yo în o ou. N vmdeern d yo t lul de nemeor ou grec ne nşela că ni o ioo -

" ( i 07



îchipuie c ce u es r pute ia naşte sau cea arpua pier şi s e mituit cu toul" (H D d, r 1

S-a zut c se constat empiic c în sînul nuriiaiante nnţ şi anume costţe gemece ra deaceea n odea luclor ca î explicaa naui se

imn o don, cae prenta pele cosmice dpt osmpl dsbuţie sau comin de gu gmetce, deoe", de „heme' Atomismul înpte dîitacest desideat într reme cnd matematimul, c temeştinţic, e depl cotiut Atomul e o ă, o hem

Atomimul u e atît o teoe a ubstanţe, a teei",a persstetulu, cît enunţarea unlaeral a unieralităţi

mişci, în copul de a-i consacra realtaea Sub cestapor e rednic de sublnat c pe ît reme cellalte două

cosmoloii înlupt cu eleatsmul a lu Empedoe ş

Anaagoas ex

p

c

mişcarea pn agenţi exteio ubireuă;

ntelgenţ)

atomismul peşte mşcarea ca ieentmateie eci

s opune îc mai hotrît eleatismulu aşacum cuse de altmnte şi atunci cînd

pus

altu de

atomi ca nciiu şi vdu„nonexitenţ " ee t.

Aomsmul chdea î sne pea u

l

te paaxu, dinpunct de edere elen, ptu ca s biasc de la începutVa cdea în ţa aitotelismului tocma din cauza c nunsst asupra conceptulu de mişcare şi aste nu aunge aconsiturea une ştinţe a enerei cinetice2• e lngă acsta atomi lui emotos nu t înc „ndi", ci e

gene le

aproape de Ideile patonice ent ca atomul e socotit un „indiiduum tebuia s se recunoascădrpt atbut nu umai orma şi întderea, dar şi u ptce u e adm în mod categoc nici de atomimul modeŞ az lul" e considerat ca altu de atom, şi nu caaparnnd u-i constituti. Trecerea cu ederea a acestui pte uiitoare e nexplcabil cci î lumea corporal numai

locu" enciiul

ndiduali3

Doi atom dentic

Alb. Rid Op ? 176Krd aswi Gc Ao o I ( a 2�a 19 p3

3 J R k l G 190 91



ae eelae raprri e deoee oş pri olc-l , e op m e pe mpropri

Ca mmene de reere de la pyagorm ş eeam laaomm e neaează doree i Empedoke şAaxagora are deie eemeele" 1 faori primor

dia ş „exeţal" pr aliăţi pri aiţi îăprl e amă mogi e lor e îma demaemam aee oepţii e mecaieazăarea a Empede peroalae mpexă şdlă reee Dre aee doă me e maoneve ee aela al li Anaxagra are admie peeme p ă oae re e ranoă el î

alele, măr nint de t rede î fearel jxape ără paţ goae o e î o" ar hmarea lror ee variaţe î pro9rţia aavă feţa maemaiml a alţir I fieare oe îşda îre oae aliţile infi dvizile, ar deoeiriledinre rr e expliă pri domiarea meră a eali ţă de eleae

Dra l Empedoe a elor par „rădă" aleruror ea mai pin origna ee o raaţie îreaniarea ş aiarea nari. Şi pen agrgei, îrie e îrepărd ee par elemene î dozaeaiav în mod varial Poae oma dar araerli e oeii ş eei ae dor a ărm m pîd î mră ever omm evîrşioevee î ma expiaţie l Aagra oaeaaţie î primordia ş a Demkrio: mai aaea e eemear2•

E de releva ă pralarea a dvzarea exieţei ere, m redea Zeo paţl gol î ae aee noiomoli. Em dokl

ş Aaxagora dşi a o

ur şi Aeru zur ndwssenscP· 1 Exres de elee. (soce ese nrodus deEm

p

edokles

2 Pe laubi ui A Beger (s ossceyse

durcKoru

des nxorehe esnden emen 0) comismul ese o orecur drine cle elsmc A



a ui „eistenţă", espin poiltateadi; eentele nt multile da contiue Doaro d al ntim dite diibilitate şi ad î ţ eienţă şi dli sa „onexste actui t al comoliei ech E pobă că

oena e tuş cea pzit au obiecti Aşadapn au plică numa pluraitate daş dt ai această lpsă de fideltate ţă dee ăyua u p de a descopei aul O dziune a finit a peupue n lit; cu cotit dito infinitate e l deimicu Dr i nimic nu iese nimc E eoie ă e

o cu zunea acceptnd un fact cae n ai a ninl

mo absolt Mai mlt Diiiuneaita a uun nea şi separaea deci schimba. tu nd ndiibil nu eită schimbae nu ş d tt ficii elee, atml n aecaate ă tă pzţii catate nma de e schiba mbae e o cceie de calităi contae

a adeăat ce a piedica e atmişt de aeue cată atomo Suam ă a csmoe cttie pt

u act z

ţă de btanţa „eitena' unădd Uta a ii. Pent na cmlie aa şe pte ispăa, tşi nitatea idetctiilă ep b aă taţa eementel nleşte

bt c şi oitatea At la Epedes t şi aa nteşte ca minicenă ida că oaemee ctui u Tot indisnct cae deennu uno e, pce pn cafcaa o (uabi ele) ecice p modl l da lcad e eptbe

Dt ee tiă obeae apa celo tei

a ooice in sec V Itia echic eă aceste doe ca o ecee a ehilio mooc ub ipls egtit elatimiş c ze mpuse de aceta Reaitatea scă e că de

t dă l t t tt i



aevărae inţe a naur ăi ertl mlezian era maimu un preluiu na ria urează rinele raleerakleiimul i eleaiul aele earae riăreinţ a naur ii pura hmare i pra miau niuiau un meiu er prei naramuli

ua lgie nu era pnuln gral

nrerle ue e rnaee mle elene I za

nr nan are e ageă i ezageă mempeke nagra nea eenrea aaivăipea a a anir nane punea n rimeenă exnţa i pa neara e ia elnDenrea aliv ere ie aaă eru aeaa er

ee e n nre mlgă a re munee nu ne ai eerminiv n ăi un r ineri l i u eu e pa aum raer iei eaa pii raţe i lră nee n aeveaăţil lg eie n ae ee aura pera riui

i e a un e nenara i e e l De er aaraanae ee e a rmia eleen ae pr mni pne el unei a en e raea ng ee evlne

ai ini mea inren aa e ra a maă aera ăa v iee pea e ăpe a nearea ilr e n neral O aena nire geel a jr nepu rart an au e ege niea n a nr inţa ne r

iţei merne ep urmare u puneam amia n e ră e maniă Ea nu una lege irţiei ee a nreaa mlie elenă marearular rep iarea naurală ar nepu enera ă fi i



o eseţă ficaa preselor u aju eenţe specbuia crcat, id se ptea costtu altmnteri oaderat ştiin Sbstraul costa ea ma o condţiea şnţei odţa rnseă Prbema geralulu da ircă a şei ese eoneit sgeraă e

mpes recaată dar nu i reolvată de csmolga dpîă au Cd aeastă prbemă a pus mod ssac se a da că substratul prsistent da pasi

nra apabi a explica sgr eomn

smării

Comolga ee va f pus al situaţeelgc a pmi o ou drecţe o dată cu smutaeaeţie de la biecl a aare a mijlale meti de a

de clarifa atele obiective Aceas itesfcacrtstă a recţei se areşte sofistc, maifesarefosfcă cu umeoase psb ă e resuee snd la a mpejie oca ce slec sofsica de a sepa a eă de famaia ot elul euş race pe o e inteesea nua rsotuilee am a daă a sofisticii1

Niea e ba a sfstci e dga nialistă ida cibl iaa neermabluartraă ş lmul oaşr (senzaia) şl aur pcptbu) Rau dvidual na prn elă mbău ar sbaa in e ăi ar Dea e airus dasa î smogi. Oc calae este

ra ura sab a işcări ear şi aşăro irar c atiesc a oat (lan Theos) .

Szaa ra p a ati subitiăa aă oml, idcă gaă de işcara iteraă ca şcă eerioare „Omul e mărarr ui lr a i as e msua sa Prcptibil

1 Iesigţe mde deş u sc sfsicii ve zv me au eca vee judec acdia m d e d dbe e cuue g Şmz ee m me d şmee sse da c ş



ete n „enmen", care macează eenţa incognocibilăa ucurir n „lucru n ne" , unc tt cum iaucomolo, nu poate i obiect de cunonţă Nomnalimule ncoroneă ără eort cu bectim· relameomenlim i agoticm

m otica reectă integral dogma nominaă, iecu aorul olemic l eraketmului Proagora), e cacela conjugat al eleaml erakletimului or-gi1 ambele nă deoate; cm oitica idcă en-iblul indiduall i cmbăorul) la rangul de obiectuic l „cunoinţei" era aroape rec ca aceată prmej-die relă entr tiiţă airmarea deeniri radcale i,

aralel, negarea oricărei cunoinţe generae ă iedeocamdată conurată nu prin combaterea dogmenomnl e ee ce u a cercat n azi n mod ero,ci doar prn ngădrea i ocolirea ei Pete eniblitate, carerămne cantonată n iidual aa cum rea nomiali-mul, ete aeată gndire, căreia e atribuie capactateade a cunoae

in actitate neioară" ce ce tă din-

colo enib inul) geeralul imutabilul, eer-nul deărta etenţă"Neguranţa comologie receente i teama de

urmărle extreme ale nomnalmlui a ndemnatilooia ) ă depaă gea de eiblitae car le oună; b) ă deră galul de iiidual tigblul" de „enil" ă lae pe eama gnri, uma gri prindeea egbluui" ătrndera eramacă Comologa preo ajue ea la convgea că raţunea a cnonţa noeică ă mai reud enbiat ş mai a poe numntuobecirii a buti reacţioee ţutmo omll ltet a ibutit ă d ucă pnă

l ca ma hă d aua coei adeon, e utrat Idg ral)

. Pr oitcărl e t nt aearea tă a gnirii i a z c e Gog e pe u de ucu de



eeralulu oecu r ma losof Cea cesa ş îîmpla

Ske poae csera, cu rea Mer 1, îra e re u moar ş u evaghls lc alolăţ îă u e pae ăău ş eu e a vău

a a suer că oţueageeralul ese aruaţaeseţaă a şţeE eeul popru a socasulu u e aî'

preocuparea reormă olă eleaă aî ecovgăor de Mee căc aceasă preocpae se îîleşeş îae" e Soaes cele a ule aee răasee la Demoos sî de cuprs ec c procedeul, e care

se oloseşe peru a lua ş valorca cooara orală acoşţe Aces proced dlet relecţa provocaăde opoţa locă a căre uce e de a descoper eseţal ulparea comuă d aţa uaă pr aală ş p acordcoşe ş vo Ceea ce î odea morală e com uurrese î acelaş p ş coşe coepual loc esur,esă ş o comtae oală scvă îsă cuaeavoă ee coşeă ş are ceva d uversalaeacuoşţe Vruea coşeă este şţă

Forulare lăură a procdelu dalecc ese uoe îema î sora cu ăr vech Dalecca eau ru ou, care uea ă

ucă d par ş a du Eexclu au ace e po orce

xpca aerale,dcă şe să se lee la aala lo�că a pelor perua escopr î sîul lor oa eseţală aces ca de plă,curaul u ma e peea dep u proc s orac, a ujoc e elemee maera, cu roc a cosoloa e păacu c drep u ap sprua , ca cere o

clarca pre suş u a ereseaă caua aeală a cuajulu, coee lu defor, eseţa lu coc

p

uală

Cuearea dană a cuoscuî ajus

ş a apecsseac ecesaea e a lua rc ş de a xa logeeralul, eseţa Drep vorbnd cocepul e o veţea lu Soae, ca oreă relecţa apusea îro drecţe, H M Sos, sin W ud sn ghictich Sug 3

12



î care u e aajeă ii Idia ii Cia pet a ui decît de acet duă cae d umtae

Cceptu are duă ari ceări,depriă d

priae ieii i cuşti: ) cate iiidu diiara a pită, puîdu î ra

rt cşet şi

it u semii ăi e uieau î iaă;b

cate ucruridi iarea lr maită, făcîdue iteibie pritru act de uifcare Cctu e u rdr alMutipluui

Firşte, Ste e peraitate prea cmpxă ptra fi îcă î uă frmuă, îă e mcă pe liiacratimuui

ci r a

c taia lcuri trebui

căutaă u î ubtu mateia, ci î prprăle ct şi imuabi c cureă fmaă i deaăubtratu Asf ma paic a fxaă

u a ă amiăm ac a ra dgmă a fsfii,ria „ciulu d ciă caru ei tra„actităii it a îdi Fap e că ea diaeccă daşare gicii ca diciiă fudmetaă sfăaă

apîd a acetă dgmă, ae cărei rigi î d aemneaştifc iuile ît iptiat î etităi ceppuă cşia, î etiăi t care efiidprimite i imi imur ee accsibil dar „paric

maă că î d „iir, de „acita gîdi a, ce pui, că dcid îu fe au dr feă biă Raiaim di mpicătda actaa ura a îdi, dm ri cui egce amu e î fd au ui t cuaă di cit dt eităiib (dca emiici at au acia germ d dăr dpui î i d catr(r Ida ăctă î tri ur u t acia a paă; u s tuetic ( şi ciar ugusti; au dpuă î i deum (at I t caui piu at e

e bităii

P ss as de a ce ee Revue 42



E car că teoia activităţii intere a gniri e itatătt e teama nominaisuui ete ar un suteru!u careocoete da nu cintee in oc nominaimu Domaativităţii gîniri procăoare de aevări genrae aeo geneă reaiv simpă n aevă oricine recunoate că noi

e i actori generai (pitent i neschimbător Darptrivit preuecăţi i nominaiste nu prin siţuicunoaem

g n rau eoarece sensiiu este u indiviuau

tuni une conetu sau generauPaon a dat ăsunu caic generau este opera

îndirii

i aces genea, întrucît e îndit e o fue o ideeI susţierea unei tivităţi ropi gnir i a unui obiect

pur ineigibi un ro iens a avut isciina atematicăientiicaă, cum ne aată tioogia cu ti inţaunversaă ateatica ne ă ipresia une cunoinţeinepenente e siţuri, a uei cunotinţe absout sirei îue Pentru a xica nativisu acestor cunotnţePaton, anpunîn

fiofic credinţă orcă recurge ait a prexistenei suetuui care a cunoscut ttu

aăată aci pe păînt au în at ue i a teria creativăa anamee Siuranţa matatici nemuirea suletui(iaou Me sînt pimee ipotee patonice n spinuunei cunotinţe iue nereativiate

Ea încă un ps e ă nu gînim deît cea ce excea e u estă nu poate i gîndit Acesta e postuaufunamenta a oricărui

raţinas nu numai a ceui eenOricăei noţiuni îi crespunde un obiect prin deiniţe,nenib orie noţiune ae un unaent î ucruTrbuie să accepăm eoebiea intre adevăr i eoare Eun apt Orcine a trăit nemicit distincţia intre a i nu(iau yl c 3) Pe ce e reaeă aceată tncţie,căci n e imaginară, cum suţiea ostica? Care e teiobiectiv a aevărui? Aevăru e atru genera,nimbător, prototipic atît pent ucurie paicuarei cibătoar cît i pentru opiniie aticua aritrarsubiecive Aevău e ode i od ator

1 D d g lato s p î tat ope d oar



Între ndre obet exită o anta e cntant m gndire tot aa e i n lci efind îndite u îni obietele pe cae le ep rne tot e e tatorni i tranaren teeaionaentele e e raoră la aetea tebe s st

nie de nezgudut iar în ăur poiblq etele trebui ă fe invinibile de neresps ad ce e Exitena faţă de eveire e adeăl fa de d1iaio 29 a Platon a evoluat în lte rţ îa enţnut netirbită onvingere esta t vaţa oului au nevoie e eva statc t E detceea ce e

g

îdt preună eea ce e obt o

flosofare(ynpiloop inea platonică era tal ipuă de obsu lte

de ugetaea reedentă de feent bls anca deofti i de ugetiile luinoae ale l Soaes i dztae oat

de oratiu ukleide dn MegaaPaton

prt vguro uprinător nde e s trăbate un du lung inuo pen a ii n ae

dileă: ni abolutizarea Deenrii cdargătorii", nu e oniţie de vaţă pent tină1 căc unoate igur dec Exitenţa tbu d nc E-itenţa uă a leaţilor iobiind nara fcnd taă glaul raunii nu e o priejde ai ă î unotinţei rebuie găiă o ăpare un plan s ro delegere aliteri n priul nd aţa o ede

orie ţele i abdă laapraţiil

sale ele a nobŞiinţa vitală uţine Paton devotat irtlu sc e tiţa Bielui oată filosofa latnă a un cottiopoliti, rifnd fără reeă rtică n osuniveralia Inti de toate potrva elatvl sstaeată o jutifae valoarea eiă obliaa ne cuniuni a ontiinţelor ntru aela idea a bea

orală ipolitică

diplne inepabe l Ee dproblea ogiă a adevăulu ar roble c dievtabil otrvt pituli realt al e aproblea oologiă i teolo! Vita



e sa sfu e oul de iute de E e ca ces cd existenţ platoică easc deteiae nu a e usrtulaea ru neati s rapol etc releosta neau srtul, concetulizt dee

(E ea oa nă seaă c sustratula1 n e tt cu eere fusese dor Existenapa s e ar infeoă i e nzestrtc ate a pe un exaen dncit dest e a îceu e e eeat că înt Idee co ce eec ce o expră nu există o ae u ua oriea sensiilă ar i

cnce u sînt sa mtaţ a Ide. dee pltoncă e aa agine genercă, ci relttea n totăe e aate nată cre fasciea ntep srca annă sufleete ini prinălra e

s e p

p lui Plton este cntureen 1 a r; i c a trziu aprope

ta e

s e naă etcă estică inelen sne s n n retl sie E ădit olule etece în geea teorei Idilor eter-area ee1 (sa iuţilor iplic nu uicnaea a preen coscă esenţei cr e ln în aee uu

ut

f uorg rlită l

ii aele nt tsu roil în fr

dna a e clEukl i s

in Megr sea u an eaea etfică a concetulusatc u ea ae oncept tt tt de necător c Esena lea Ş tu îne eleis i patonis eruinciliţ fune ce le ut nsu Plto eaă eletsul lesete platonis- de a n înre deenr nencetate ăuinei

a ee ,alt1 (uatăi, islităţii ce sere e ue cste Crcee care ne gete cu a e t

n a f alttea i orie sensiilă aut f ă tă



ine untăi conceptuae ce in laolaltă îta timp lucruril,altmitei î ermată preacere, pri atura lorcorpoală. Acet lucu are o culoare o iră etc înă leere mai curîn au mai tîru, apt ce tăreşte înconvnerea că acea orine aparntă nu ecurge ca i

uru ebi, ci n altă parte itro lume cae nu uerăcimbae Tot ce ete aci în lumea eibilă vie e u şiu poate mai rumo ecît ete moelul are ăruieteceva in ne ără a avea l înuşi evoie e mic. Lumeaibl u n atace i ici ea nu e aticută cu ie.Dova o alăm în neatmpăul ei în continua ei reacere.Ea ăuiete pre altcva incă evie altul tăî

atel apiraia pre atceva ma bun i ecetatea e ata a unu iea, ca u e i lumea acata Lumaulr e ca u cşetor cae trăieşte in mila ceruui ncae troaă mabi şi couptibile Ieil

Tot ce e cmbă ar u moel î ceea c u uerăcimbare E u pcipu cotat la Pato e a cătapetru oce lucu, pre a îelee exemplal upă ar

a o ăut 1 • Lucrul bile nt cou înepărtat alInteigbilulu Corar uor iterpetări moee ale cocepiei

atoce o mem terpetarea aritoteică, entrumotve ce vo cutat Ieea cl puin nteonal eteolată, ără cotact mjocit c ucruri

eceptbile,căroa a ae fucea e a e a o explca atifăcătoar ub raportl moal Atmitei u înelem e e înuiPato e bat gruă, oi e îte ori încearcă ăămuracă rapot inte I i lucrul ebil „parcipaea (mti) a ucruio la Ii prn „imitae(me) „prea (aoua) Ieilo ace urui î comutatea (oioia) uoa şi atora înt tot ateao iucee ş xpente teoloce Plato e vaxamia în ace alour ae bătrîeii Parmenie şiSopite) în care e explcă făş cu eleatmul ametcul ş „comunitatea ieilor e o arte i a ieio şi

1 Plan: Oeue e, X Te 1>5 d. par b Rvud



ucrilor de altă parte crute de eegere de„diaecică (Parmeide iar oexiea epiă deea dbee o eită rativă da uveală ubfoma de alteia (Sopte ori ce ucru „u xistă măura î cae t cea ce t clate ucruri

aşadar trucît u are propietăle doebite ae retululumii.Dar cu toat trăduee ae dialctice Pat u oate

reua a „ pararea Ido de fera ii luli perucuvu că accptă p dea îtreul

dogma oialită i i lu e ioim cu

id iv idua

i cimare„Separarea Ideil impuă de evitarea oiaimuui

a drept coroar e eîlăturat iotai a au proicara Ideir, traformarea or î „etităi idvidualiarea a ubtaiaiarea lor căderea cea maeroaă a patiuui după Ariote î fie ca tmca ugat de dgma moită „epararea Ideor etemeată de ctituira lor tro „ume itegibă ieră a cări caracte ete Utatea deăvîrită şi Viaa

abot idepedeă (autooo)C ma eat orectiv ipu de platim eamlui ete lulze Exee cu oată Uitata eidetructiiă O îcecare îdită cerută de treuiţelexplcaei avuse oc î oul atraim ioia mâkle Aaxagora Atomti îă otee xitera apicate a ubtraul materia O ată luraare a

xitei mut mai îrudită c acea patoica e peităî ta pyagrcă aortrl matemaice, mereegmtriat tiue

m tul tabi di tuă Plate coet d aiăţie a u „aşa-iii Ptagorei

şii va cma î ajutor ptru a îări odu ău d adeermia xea Foele au deile i umere vor aproap cfdae d Pato î eria „umeer ideae

cea mă aă a iofii atoic aă p cae ocuaştem dtu de eca di oi ci artot ic i didctriee vcii Acadeii mai ale Xekrate Deaeeea or d cte oi Pat e ocupă de lumea eibă i t ă i l t t i ă d ît



folă cestei lui Ocu nu se poate tăădui unsupăăo aeste în opea platonică nte ateatic saucnittv i dele cae sînt în fon calităţi

n n oul dint ateatic i Idee este necla:

aci înPta,

atetcul pnsp

intelect ianoia ese

do o iă aptă a int ibiluui, o ă înţe pteseibi odeul ipotivă va v a în ateaic unil de a adînci îcă a ult ibilul aci atematiculeste upeo eilo ce se pită atuci în acea faă dinuă cobătută de Staiit ca un pous a „nmeeoieale leilo aonei i popiei

u platonisul ca ata ne eocupă ci oa cos

oloa înteeietoului Acaeiei vom eonta înpi s ei picipale i astfel vo iei la luiă oentelecaacteisice le veciuui tuaism Pltoniul este elîsui un pototip eumă cosmologa peceeă i descie p s ctiv noi

Cosoo i eceate numai î teaă n Paion iPoliteia Platon îi îină tot întu context politicoeti,

dialou de ai tîiu, T1 cea ai comenttă oeăplatonică atî in pcina fomei „itice, e aeea doapobabile foma mitică nu e ecesa obcuă da poate întu îtva eetică ptu eiiţiat cît i din piciaoţinutului ei nou apoape ăă

c t. Poaulplatonic pea încăca nt a

iîi coplet, ea săexplice apiţia vibiluui

p acţiuea conugată fac

toilo invibii u aevăat vis a etaiicii de totaunaxpicaţia viibiului tebuia ă euă la alte poceee

i ipotee deît aele pue la contibuţie de octna,mpotiva căeia Plato va uce o luptă neînuatămateial isul lui Dmokios ş i poate aela alsocaiculu Antistenes, ceatoul cinisuui Mateialis

ul eitea c i acela al înteii cosoloii eceente a se vedea luinosul cuiulu filosofc din1 s di okro s un pygou gndr Dp E Fnk

da c do cu un pudon pnu prnu u Paon,h d



hed 9 ac ăpe teie" orce adevtă deeniecalitativă oice ceaţie şi aniilae ecunondui nuaiindtuctibilitatea unui ubtat pluaiat i ooenCalittea cn nu ea ştea dinte ealitţi şi eduă lacantitţ ca la Atoişt şi Pthaoei nu ai cnoştea

eenie AnaaoaPlaton u peiunea viunii pitive vaoicateceptic de Sotică ecunoaşte din nu exitenţa deveniiicalitatve tanoaea utanţl ceea ce popiue cea eleente" iao 49 c n aevă te"nu e dect ecund peitentă de pecdee tealulcopoul e devenie clitativ Pn cet c de

ecunoaştee Platon pae a ace un p napo şi a daeptate oiicii cae n nele acetui eetpune la ndoial

poiilitat a unei cuoşine ie anuii De apt e mai cencio dect Deoiopitului ecec pe de o pare iindc accept devenieacalitativ, pe e alt pare indcă e n căutae unui altfacto de tailitate n natu a da loic ca Platon nu

ai ăeacă n utaul ateial excţ unc aevenii Subtatul au ea unic Eleaţi i tunci excudeaoce el de chibae au ea ultip edokle etci n acet ca ea pată dvena icală(cibile cittive i ubtanţiale enţinndue docibaea de l işcaea n enu etn

Expcaţa in oent ce nu pute oade niecţia vece tebui ndeptat n ceallt diecie tie utat lica ştiinţe ai cunoaşte un acto nvaiablcaitatea eneală şi conceptuait eea Aceat aveaupioitatea de a un acto n adev detenativ, uniloc toei de a oei în iecae ca pricu e ceun luc ee aşa şi nu alte, de ce ae acu aceat ă

şi pe uă at xplicaţia pin ubtat ea pea eneicăă putinţa uno peciicaii pn la ee intaăită e aectica platoncă şi punctu e plecae al uiAtotee Dipotivă, genealu conceptuaat

ii ă i i t i



spa Id a ar nsan dua nuab,prv dgm nmnas,· a dsprţa apapspaa a Id, rda la angu d subm sţ, dGnaţa snsb A rbu s bvm puţnuaaa Id sţa dp ş v snţa

rpusuar uş sţ g apbma panPm smg, M, runşau u Subsa

dsrub ş dr aa amb aspsdar a aaş maraţ up ra pa daagsmu apa d dn ma HasParmnds, ua smg rîşg plultte sţ

împrva Pamnds ns supm r advadvnr aav împrva Hras Asmaa prda u asp, ma arars ndna aav Ş aa ar pm ma svaas a a up împa ra aav Aaagras: în um s a aţ dar us dvr

Ssa d d dva a p pmupn ma ss prs d ar ap dp as u mbsm, pu a îîg du îs m Ş a u ug ama smba îs a s dda dsub,m psd a a sbsr dmna Ş îrd, şa s pr maa pa ar

d d a ţ Ş d ud smba Oga s ma î uaşa d ţ u dug smbra, d sî gra d smbr a d mu, asubsru ma uînd r aţ, uma sar a prp gra sî depedet de or-porltte d s maa sau rma a

rma, Id, as sr supra ra rs p îs, da admm sbsrau dma şrm drmna sau gur, r în ,



ar d acest cotact scap everea Subsat, fdedeterat, e ca reso purea îtors, vec î ctarede atceva Nc o catate pate pde rdc utvree; edeterarea ft cere f de fertecac Asfe catatea, î se ab, e e oct

de ata ar Pato ste c o Idee, se corptb, toerea preea coptae a atee vec obeIdeea sau cataea ce e „ pree î uc ese o„adevrat dee, c doa o cope, o ae, a Ide ceroea espra Maee, sera aerab P rae, deprrea Ide de uea dee scidarea Ide cope de, ocît de bae ar f, sît cete de presee

fc paoce eece Patos este epogu deeîtrat a cosoge gce ao patos, î argu ec, Po d gas rspcat ogceoare a cosge eee rebe s ese, spe dîs,cea afr de e, fdc ate a aea ceer sa peranet Eeades, V ; II,

Aadar, cogerea teec a Pat î decsogc ese opoa cer dou „reat ; de o peceea ce ee e sesb, pe at pate ceea ce sescb „esea esesb, Idee O decarocaoa î ado: „S accept re c est doe de eat, ua b ata b S ccept,ce e Ş pe deaspra c aceea care e b

pse pea detaea e, pe cd cea b psra codat detaea aceaa, se e accepa 7 a) Aceast daate, c a acceat, ep ftea daog arast, aos „Car eeera ete ce coae c fe de aere careese ce ce a atere ecoe u est codat Pae prs pr îeegere raoaet, c este eceat

detc C espe cel de a doea e e obect de pet c rba seae, cc e a aee oare, da es codat ader 7 d. a)

b



bl tiă r ipar uui siu ii pnru Nră r n ' puăvi şi pră imli xpia „gnză" diul aă itempoaă lumii oroa u v umi xp pto T

nu i pn uvîn ă u itr ădar nt uvînu rn păt t opnu n tul gc Pltn pă Su lumiia n odu, a o dmt eiă supioaă,nit r ai, tr pim i' pru ac ut

Na, c chim rupu T e

t t î r p ăi _

putţă vu luc ptă lu '�

8 ). Cau pă Nt Dvnia D nu i si, u sia „a" ii r deeiii, n itnţi, i a ontit ombiaii oi ditruai a îi şt dpt M - ău

ît d vi ă i tupr xst dil.

ut pu ptoic: tbuieă vm u o Cml i două mc t iji e pzită o îă totoată bură Pt spiuiloni, e ipn „t11

unit î xpină, păt n

ri e pa agi int

teiobiă Existnţ.

Da ar i pu iţă Natura r pfă aruna hima, a chr l lr fpt e ă shib. E nvoi d u l

1l l

dvniii oui aura cut t propie

ţi hiăoa, l ă u s m dio, nu hia as ît su r u o oi ll au iagn pp o oglindă to og nd

oiiv nu u ubitiă, oştiia Urmd i î C i t ă t



pe g eenre şi exin ă ei eveirii, ueu eeptl oior Plo îşe xprei,ră o umia u a re g ), pae e î nue oc or) u .

Ce e ae reie e, epe ce u pem ve

ec o ie obcuă, o puogre Eegeţii oii enere e co e te. C piu" teiov ce vi e emee corporae u oruuă pur eomrică Aceă ierpee eie c ncope Mri poncă cupie „guri juxpunu- eenie pură ori ipţiu „î e, i cre e prouce poceu v

Di e put vee, Po e c e poe itiv S- reevt ee că î fiz een eri eot cu ou eeri oii opeenare: b erib o eveie eoeit, uiipi himii oue e ciare e i maeie a con o pe ee ouă tibue, ioii- Ce ce preoi e utt ot, o e rezi c recp o ţi ; p i u epopie eţi ee cu cpt, eig î iri Dc ricpiu hmbii e eitii, o iae uoo, î corî eie î pţu ri urr, aia e î eşiip ai pr o giie oiu i ob o şce ru, u eer iteige, ofut cuu, e mei pur pţu D şi „ea ge" e co-ee cu iviiaea, u e eţie aceea cu vo ooi eopoicii aea î geee e

o n Dviţi O euee a teiei i

S-a ctt n alt p platonc hlent atsp nTs: aşa nxsenţa dn Plta; „At (hatn) dn

Shsts; Nmtat n nfnl a ş n nfntul mc au MşMc„ d hls. Ultele d st pa ns ma gu

adms ntcea at cnstan c nnxstn c opue xtn u spl c „dna" Ttuş atetextl plt exle dntfca spalu cu nnxstna

l



Duze ri oie aria drine patoc (ClBe O. cit pp 190/1

lto aemtan ot aş de t c ş refatroia e ite at de reciva une expicţigeoee, aiive, a uii ooe

dipoz ţ e

ce-i

ipne o aoiee eui deDeito.

Draria î i devenie u mşcre di propriiniţativ nine de oe ţine porn de Acatiae onta aeie ee o contiuar a hyoziui reedet o reincen a aimu prmv.

Cu tate eea, Paon euoae în Sufetvrtul

n u

al işrii, aua orireirefe

dn ume

Aceta

îndean ede ce

cet dou urde ae ontan, işci e n ond ond, cc mbeau o ogine i ao acep i îţireauaiuui eedn, dar i ioazee ui,idicea ui ee naur i îo v e, don mitco Oiu, aoiu Ptrho îş pru, nd aiui aee u flet u

Înaa u aeşi toi

od a

ai ui ti oii aţii pedee

eee" (iio, 3 B 28 c)Deu puede a aeea ui. Freşte, v prducni eea e ou ia e car crţunii Sletuii. ea, ee d o eae im pro

u

uui avant aee" (ikton) ni dn ou enţieoae eea indivizii ş eeţa dvizibi ot oobnaţe ee eat a teia enţ o ob dinu u ie ou eeţe aa i ştee u a diod, a paa obiaie, ae va e a otruiau

e i a vieţii uae din o. Ceu e divi,ete iu, dei ee u deva ueuu omic

n ae ue, Deiugu oae, utu ui iad uniaea, dou eui e >ţişeaz ue:eu ii erei unifore (işar dur oaeui şi eu şcii vaiae (işcr pnetr)şi uete, ci mi ri ei nşişi Acet crcui



cerei sînt ca o plasă în care se pe pe a sa lalaăo ce cnsiuie atura

Ce aină ascu Suft uii? compoziia i aira ca aco coen cesar esţa iviziiăaeria pură Deci, suletul uii ese aa firş e

o maeie fare suilă El îă dariă eseţi idiviziie principiul tur mişcălr ra cci doa cu Raţiun Su şi aţi î ogic esitufeu ii e cauza mişăr ciculare ee di saasraă şi pcipiu amaor i l sil sittcal rapourir amatic al lgir armii aură E văiă aci ca şi î t pre plac itaa

civocă a sfui ttall lii De tt tăgiea enă s caractză p p l aa consiui dă gă a

su

l

:

act 0ue arii um am văzut la Pat ct î mra ae se

aprp

avăraul antip al mati rme e Ie R trr vzir ivca Pai er îteeiea mriri ultuui

rlevaea iiăţii sufei c sţ ia Sftlpaicipă aît e ii a iea viaţă ct f me o ctraiţi

S-a văzu rigia luii sus c ia aşre lmaăîtească, luea inriară? Deiurgul ispeâecadaă ca aeria p s aţiu şi aca mişareezoraă cae cpe „ur „lmt fc ar

apă,

ăînt aceasa in rmă „matra piăpat că)

Aşadar corp a gi agitaţe spaţiem ug

isciliează acasă işcar, irouc snu i ăsură proprie, cntur, aiiate Opraad rn c piţă incă maa mă t assă aoră eci pasică, î star a pi c imprimşi isuă a se lăa convisă Ii Pla cmpară c

auu ce prieş ce ă cu m ăria i etasi c parOrara înfăpuiă cu atrl prprţiilr

ome şi aum rin savata cmir a lri i i tiţi t l t i



a cs dect at detec. Astel caea ecaată

e azată ş dept ue a ă aael eleete ae nu st cea cl pat seeece cele patu sle pe duse eea unhulo tetaedl = ul exadl

plcta =

aeul; scsaed aaAc5t cpu pe snt eleete a el c

ele dpu se tasă ule altle îş calăle aşa u nu bănuau Epedl ş aa en e a ae de a e ş deeasupauda. De aeea ua cpală e lupttă u nexsea Ş aş e lv de aă

ste ue. Nnexstena u ate ch Nul d u d de ae dea bta npetul ese dentcat cu exstea a văzu ăesea că t ca alătua Sufletulu cs ea eă nu este u et Ş ap d c pte lua aşee tot e e a bl lue suetul. tu eada sa de eecă pha

ae la a

e atea ca nedetată duatate (das ast cpoza Idel. De aseeea l tbu ă ade u

uo ble n cuda dee spte ş pte a uă tate decît ateespau e tivul că ee pacă la de p a ceau păsta după delaea tcă

De p e uaespaulu eexstena ucu

substanal căc csta

alcă

a bne spauu ce u evne dect luc sl (aee secudae ce uplu spaul ş u dha

O stuae egacă ae Cauza Făuul Ce eDel? E dvntatea sbolul tc peu bunătateaăă de. Acu pute snda eso tule ne alepee latce Tas nzueşte a suea dacă nu pate

dved aua ae dep tee tca ceea e şă pîă adcule e şta astă Bele D puc e U al inclea cr, dodcl, „cor m" fndă e cel a

aprat d sfiş a ospno lo 12 n



ede platonic, eplicaţia ieală a uuui sesibil esteintertarea naistă a feoeneor tot e vede e ît maidesăîşt posibi sub rap estetic i oral indcă îşi dăontriuţia partiuară a auirea armoniei Totuui.Finaismu natura e ea ai bună reizare sensibilă a

supras nsibiului întăete monisu aduîn savăViului absout, oraisuui iea umea no1stră e Unae înhisă în sine ină nu are evoie de nii ntro astede um, ou are ps ă ea reptu de a Deiurraţiunea e puterea a înăptui Societatea ideală anumeîn măsura în are îneege rostul său osmic i iteteaste să repoucă în inteol să mişcărie circla

desăîrşite, ae luii ereti Psihoogia latonică e oastronoie entală ul e un iocosm e metevie o ecanică spirituaă ae ărei orgini sînt î ată lmei de aeea ea se deosebete adial de eanca dusă denecesitatea oară a uii pur oporale Mişcăle ceşti şisueteşti sînt inteieă iărie coporae sînt determinism opac

Finalismu platoni e o onsecină n numai a iotzeiunei auze prie inteiente, şi a conc ţi i

deă că

aeăratee rţe ae naturii sînt Ideie O le supusăIdeior, e o ue în are icărie nuies de unăoie sreun sco reerat Orice aiue din natură e un et inspratde ide, dei e o aciune e enefii de umina ce seoboară milotivă din sferea Ideilor ol ăzieşt a

reaiza esenţa sa uanitatea; focul enţa sa cădura tcA eplica un uc şi shimbăie ui este a de esenţa aitatea consttă i necoporală ce ddui contu îiinspiră şi iaă Su aest rart, Aristtees a şti să dăpînă a capăt ituaităţile finaliste ae latonisului,dindue o foă mai sistematiă Şi o cltate, ceipşte iusti poet a conceptlor

Bogăia rogramuui filosofi eică diuieliedotrina

a ui Pato i fscinaia ce rcită încăta patonă upra spteor u dipomanceFaiaţia îşi înă o caă în ptu că adoo lu atonî i i t ă i i i l î



nsvilil avn rligos ş ais vşşe gravaprp re a iallui anasulu Da poim de alogul de mai ri eaeos, Panes ophises, Phlebos Timas Nmo prpe iva aoncă uou aa loga pură o sulae neo lă i de o

adia voă ş neapra mursşe oui e e iamioare şa aon s riie osa Aolo rmaiua saă aevă peiei nu ma poae sa

Isoa araă ă p nsm a os nd n pnrminara

vruror

labs pmăi n aas dnurm a a acivi sal losoi ra diii

şi a mamasmului pyhagori d pnisi na iionomi paila. D la as pun ps, pn aa drmu diver

en, a uaşii ri a lu Pan(ha A dmie)

i Asos, n ndir prapun nlnri rmani slga asoi, şprinpal oncrdă

p nisml

ma mul d sra nain de reăr

ui W Jagr 1 i s mp

şi oi pn nl rică nsmna şipn- pear nilopdă, vredni d amira Pni Arises n sasa mai mul de Plan, ndărm d a o soe ma niae de inransgnădcna i şi prov Plaon preer să părăseas unpun de vedre ans n lc s c siiil neesarePlaon e ma rdini sişi Asols mai creinios

lumii pe car nar so apăea c da m d nd b

nl Pan rau ăilede nle

a d r r

d mua şi parpaie

in

Ii (Mon f

Un n Phileb) pe şi dinr Ii şi

lr sensibil d al pa n-şi ana

u,

m vm n Paeds, apolemieă i Idilr, d nii nu ra

dsps

a

nsii iniabi şi as nji aiv

le1 Wee Jeer toe Gundlegng ier G ner

Entwicfun,

92 O bnă analiă vlo Jge dă Mnion:aGn d 'vrd'Ao în Rv N-olsiq



Gala platc cea mai vdt ra cva căIdl mrl sî eseţ mblî acast ţdptatea ra ea c apuctra caestc c Plat î ca d ni de a psta î xisteţdd, î sbsaţe, î ită acel ţe geee

Ptr Arttls ce sub acs rap a rmas îdreptst ralul api ttdaua ddl i maiacta dpdt subiet e,

dt

vd sbstaţ.Nat e ttalat d idvz ve e

E ar ptStagit ă xstţa u pe a um ssţia Pmes p e st d a-l rpda ct i a Raltata impc lraltate sg pz î

s a da xplcaţ a ati Ş acst pt de vdrAstels e acrd nuai cu Plat d c atPcpala bţe aisttlc pivt aadar

şta

ţleg a rapl cei mai uversal i cc ma

mai reprs lsfc a raplu dntr dval geeral E chsta lsc d temle Cc d a atîărsps la îbarea ce e sbstaţa (sa) dc, c est

advr real prsset Dacrdl dr Pat Asttles se s pae ma elcvet ptru prmllcrle paticla sît rale î msra î ca paiipăla Ide sau ă pnt cl d al dla dmptv,Fre sît realtata ca atar ma î măsura î caeapaţ idivdualuu, sbstaţei ccret Ş sbstanţaccrt schb ea unet xsenţa i dverea

Di acst csderaţ s vede lt cfrblematcaschibri sesble este punctl iţial a csmlgieiper aetic

De asmea · mai depae i ptru Arsttes chea devei trebu cuată î cea c devie, „eistnţ Dac îsă ce dmstraţi dare plca d la neligibl, de la „existeţ" de la emee„fal, cutţa ce se csuie pcedeaz ductiv,

d ca p d plcare il datel epiice, pcar le va spu aalzi îscpl

d a descpri char îfluxl ssi pae

expcativ, îsaptul

m jlcit

lurul ccet devr Drl d h D



accdentală ca de pldă

în chmbaea caltăţlo ş a loculula uu ş eş ucru au e btanţlă a de pldă înnaşterea uu lucu ş în dpaţa lu mul caz e cevama mplu: lucrul în devenre se prezntă anale logcedept u ceva care îş shmbă caltăţle ş orce schmare

este o succesune de caltăţ contar Atoteles dă toatăaploaea vun elee a deven ca succeun de contar caltatve. Acum dacă unul ş acelaş lucru acceptăcaltăţ contrar ş totuş răîne acelaş lucru, e o contatareelemenaă că acel lucru e ceva ma mult decît toatecalăţle ugtve cel străa. Freşte, acel ceva trebue fecapal de a prm caltăţ dfete dec în sne el nu are o

preernţă penru o caltate au ala, de pdă pentru ecesau cald petru umd sau uscat Acel ceva e nedeemnatsub raor ctav ş canttav (masa nu e nerentă„ater c atar) ese pasv ş fndcă prmeşte calăţle,e un bt yokmeno) contant ndestructl, ecare îl ueşe ceva a rar ee (hyle) Maeraulţumă capactţ e de a pr deermnăr opue ete

u vo d cotngenţă ş ca atare cuprnde în sne oute d dc dventM oatcă e deva subsaţală Sa părea că

d nmc e ceva ş d ceva uea o cădee î mcAcest dve tp ocăre deven o succesune deoxse ş xsţ, de dou cat u uma opuse darch cdo Astoees nu toeaă c fnd

osblt oee cţa ş ahlea Prn u, ş îcu dv sse tbue să e pe u substratdestucl, o ate cae osu ena unată asc ş c e soul ascuns al ocăre scbă. c actor consan în vîejul de subsrau Maea Matea e rezulatul analtc al preunrsl caea coorală presupune un corp n

desutl o er vagă ar aeă matee ce paet a dn „exstenţă mult decît atera ato.

Descop ea subsat contat satsca ex nţa

ogcă să d prm cosmolog dar nu da osaacţ

ă ţ l h ă ă t l



molo mlezen Matera e un substrat nedetenat şndestructbl nsă nu vedem n ce apor să ea cu eneraaş cu peacerle caltatve ă exte o prăpaste nre onstanţa substatulu acul maere ş rf şnhlăle de la suprafaţă? Nc Platon nu euşse a nrpa

o explcaţe mulţutoare a aportulu dntre cele douăaspecteopus

ale mater devenrea era aşezată ntrunr c ptaco ş tora se oprea a Arstotele mere madeparte, ma anc, ş anume complează detemnarle depnă aum ale substratulu (n d t napa) cu no şâecsve atrbute ndeoseb, pentru a c plauzblădenrea substanţală

Un substrat, prmtor de caltăţ contrae, nu poate f pedea ntreul străn acelor caltăţ, c trebue să nchdă ntrusne, prefurat, caltăţle prmte, dar ntro altă frmă ausub un alt grad. Matera e pobltatea altăţlor contrare,este antcpaţa lor vruală Posbltatea ş vrualtatea aupotenţaltaea dădeau o ultmă ş revelatoare preczarerolulu

care matera sau subtratul l mlnea n e

lcaţa aptulu evenr. e această ae dobdea o at-acţ acceptablă ş mpresa prmă a une ter de laonexsenţă la exstenţă ş nvers n deenrea sub-sanţală osblul ş potenţalul nt dtermnăr ce mlocesc oarecum ntre estenţă ş nonextenţă snt o es-tenţă relatv nexstentă ş o nonexstenţă relatv estentăValul este o exstenţă posblă, relatvă vom avea ş atăă pleul de a cstata rlatvtatea detemnărlor ar-otele) Ocu, nu trebe utat, că „posbltaea", dere vreşte Asotles, e reală, nu e o posbltate

ur

locă Sub aest rapor

etemnărle matere arstot ,

orict de bsre ş hvoe ar f, snt peţoase ş n bună

a nevta tartul găseşe o soluţe eleantă a:

Hl m exsenţă sau nonexstenţă ş totodată e arată dece aera e anatoaea devenri dar ş fă moaeMaera „dn are ş prn care totul devne este ea năşneeventă

ş

ndesrctblă, pentru motvul loc ş on

M sl cncn l n ş l



tologc ă ete nedeterminae, virtualiate, puterea de a ficee ce u ese ncă deplin ateria aristoelică eted, aşa cum dealtminteri, n alt nţeles, ea şi lapresocatii

Progresul e recunoaşterea materiei ca actor substanţial

fără a i e răi devenirii specul opus substanţe'i oaedrepturile e In opozie uEmp o s şi de acord cu

Platon Aritoeles ană „elementele materiale n toren-tul devenirii ele se ransoă una n altele prin ocul celordouă perechi de calităţi contrare: caldulrecele, ucatul-umedul, la care se adaugă, pe alt lan, ncă o opoziţiegreuluoul

ar lucrl deenire, ca fapt prim nu este ncă obiectde nţ l r

desăvrşită, deşi analiza a fiat un factorint ligib:

substratul material, poibilitatea au vi-tualitatea de a deeni v drt. Ce ese acest ceadetermina; de ce lucul dat e mai mult dect virtualitate ausubsrat material de e devenirea presupune o altă cauzădect acee aterială? Vechea cosmologie nu izbutise a

depăşi sera materialului şi dret uare nu cnstituise oeorie satisfăcătoare a devenir şi istenţei I lurul cedevine trebuie să ntlnim ncă un actor, cae să aibăatibute contrare nsă coplementare

Un lu e schimbă; nsă schimbarea lui are o direţieşi un rezultat, fe i rovizriu pe surt schibareapresupune deeinăr şi precii Pe lngă sbstatul

nedeterminat, orice schimbare iplică neapărat calită cedetermină Orice chimbare e o trecere de la v la lvCeea ce deernă e general, e o notă comună ai multorindivii, ese o repetare Cum oice lucru e conturat numaipri acete calităţi deerminante, Aristoteles le numetfr: de o parte subtratul mtrial, de alta rma Oricluc este o pecetlur a materiei prin formă şi orice schi

are ese o ipregnare succesivă a substratului prin fsau calităţi rintre aeste fme unele se unesc constat cuun luc, altele numai accidental; primele snt frme substnţiale, esenţe, celelalte sn fme accidentale Schim-b t fi i d b t ţi l



sccese o epmae, e popetăţ accetaleîutul acelea ome sustaţale

Mateia ca atae u pee oosete petoae stoar lucle popetţle lo. Caua deve este stabtatea sbstat eeteat toteoată te

eţa ecotet a oelo calfcate ca lu istoteles este o tore emoc a scmă Matea epasvtate ora e actvtate Matea acto î apaeţăsteos ea se alt de pastate atutele esstat postate vtuatate C se petăoa apot cu celelate atrute ae sustatuluateal? E ept u lucu pesupue u sustat eete

at da u exstă cocet decît p oa ce eteăoa elzeăposlul ea este Ceea ce cotueaă ă vaţă este o eege Matea

cup

se posl vtua eteăle ce vo aat actualate deoe Ea upe sul e vast tot ce a ost tot ce este tot ce va i ică e peoae ea papt e oţafoe a ecă a eu Mtea e peecţe căe eetemată vtuaă ec capală e a se scac măca ceea ce c est oa p ateec p al oelo eseţelo tă î atua atee ea e scă e a evolua p se matea poateecît să p pa să aţe veea îtutoae a omei

o ma caue ctea ca solţoae a e aceeacorelaţe e teme ateremă ce sce ceăo cauă pă caă e cea mateaă toca că oceucu eve u ee dec cupe u pcpu eposltate e vrtualtate D ee totu ceva. oaeted cocetd tue să e ea o cauă ca ult dect atea caua aă eoace tot ceestă se pecea p o aceasta e i caua ecet

Pecaea este puată î atee ca atae ea estecopu spe cae ăuete ate oa ete cau alăa scă ce pes d atu e u pes alst ceapă pto cae teptată spe oa cea a ă l l ă l



nat ae Trea de la vua la acta, de la matee laoă, ul lum, ete nsul cel ma �el

Elementle explcatve ae atri, î cadl atoelmlu, au toată unvatatea cetă de aplcea lo toatedomenle de la vstudnele elementlor mateale pînă la

cele ma suble pr de cnoştţă Tma acet uver-lm atot mul

e poate dta ea m sstematcă aOccdentulu poară î ne o slăbcue înnăcută Ca ceeplcă pre mult î nere, u explcă asfăcător nmc patular Indeoseb rămîe echv rapol dnte pblş a, rapor de ce,e umele lu Astotel, losoa a făcutu abuz neîn$ădut

st posblul ceva pov? u, dă

tot ce e pozv se datoşte fe Daă fa sau eallpreexstă poz n matee, atu preexstenţa, vruul,este tot ceva real, cum obta megacl id KNuma ul e posbl

Că atera arstotelcă nu e ceva pozv, deş erecunoştea ndestrucbltatea dec exstenţa, se veelămurt dn

fptul că ea nu ă de la sne î mşcare E

stranu că nc oa care se totuş cea, nu produce cu dela se ptere procesul deveri. E stran la pma vedeeînsă totul se explcă, dacă ne amntm că foa e perfeceş ca aare nu ae nc un motv să părăsească staea în carese află. E dret, orma este actvate, „energe0, act" , însăo acvtate prncpală, o actvtate în sne, u pentru altul.

Maer! aspră spe oă frma poate atsace această

aspraţe Insă ctaul dntre matere ş formă, mcar ade trecere de la vrual la actual, relamă îcă un ator.

Orice mişcare are nevoe de un motor, deoset de mobl,ş vou orcăru proces lume e pmul moto", elîşuş mobil, „a ură", Dvntatea, care mpmămşcarea uma rn atraţa oarecum manetcă a fătrsale desăvîrşte Untat a pmulu motor usifcă untaea

natur, dncolo de care mc u este tot e e real se aăînăuntl veulu care „ae oază de gol". Untateanchsă a natur este, se şte, dogma comologe elee; daceastă untate st deduse utatea ş ndestctblatea

t L A t t l t t l t l



indesbi da şi unl: atel pe aceasă culme a ziivehi aioelimu moismul sau nitismul estemenut neşirbit n ciar motiee li din îneu. Căiindesctibilitatea ete doar o onecinţă a uăţii nt anaii, conseinţă cae, odată reveaă, e n a a r i

ine, ucndu-se de pretiul unui ncipiCoerena osmoloiei aitoelice a ouşi imie şiaceste se nedeează nu at n aplii mai pun izbuite desul de eroae ct ndeosebi n emeiuilemetaie. Cel „ primei filoi" ese ideea de ubtan(Uia n ce rapor tă ubtanţa cu lucrile concrete şi cuei oi ctori componenţi ai acestoa? Oina substţa

e indiidualul oncre (tode ti) Tuşi Aisoteles acodăaibutul de subsanţă şi fei enerale, care n acest ce nfăişaă mdest ca o „ubanţă secundară Dar feicare deeină preizează, conture i e mai eunaşteşi e det cuvî, calitatea de enerie, a, tat Fadeteină deci realizează. Ceea e realizează reuie deină izorul ealiăţii, ebuie să e u esenţa devăratul nţees, şi n cosecinţă Aistoeles dd laspltonicului di adncul său, olerează a ma săJeneicieze exclusi de priileiul subsaialităţiiIntrebarea e atni, cum ar putea fi fa mai reaă dectnuşi idividuau , oncret şi bine deteinat caenide n sine şi fator mateial? Da ia maeia e tcută

uneor de Arotees prtre ubtaţe şi anume eseocotiă a o ubsanţă vituală, seificare adese losităşi în ale împrejurăi în scopul de eita eioase biecţii

Ecvul ubsaţialit e iedub n cad istoelismli, afaă num dacă nu enoaştem G Rier1 căsusţaltaea te la Aistotee un simpu teen deeaie şi n această ipoe, ubstţa e ot ce pezintă ca

ubie şi n înct e ubie Cum oie poate subie o deteae u o predie mai upe,ol at ae ca de ubaă. Relaa sub-



stanţe e corelavă relatvă e ca ce e ă raport cu un luu, matere pentu o ă speroară

O altă vădtă contradce e aceea dntre calcareaprmă a matre ca substrat rolul at e nsemnatpe are atra înd lnşt n xplc unor nomne

de mna nt Deş pst

ă

prn e de atvtate,matera tcă prn restenţa e, care n e smplă

asvtat , rul, contngenţa, haardul, necestatea oară

a

matra ma re o chmre explcavă Ca ern-

cpul ndvdualăr Ar trebu să f ma, care e t r

mnae ndvdualaea e sprema deermnre ş uneege, ncercnd a elmna contadcţa, nclnă pre

aceată tălmăcre, vădt condamnaă de texte ct gorc Indvdualarea este mpusă de paţu, de lo, c dematere atra e dar ş pncpul pluraltă, cum e aceaal schmbăr, cele două rmnăr ale lum nle.

Această nuă contradcţe pote e aemeneatemperată, dacă n u că matera nu e ctor absolut, c ostuae relatvă matera e nedetenatul n aport cu eva

ma deenat, pavtaea n rapo u ceva ma actv, nn e abolută neetene, completă asvtate Materan e dec nu şt ce lu sne, opac ş nrt, mpenetrablpentu gne, ş pe cae n lam putea conc p decespnd un lucru âe toate calăţle se c e xcsv n-detnaul prn o cu ceva ma detenat, genul prnrapo u speca, posbltatea va prn raport u alea

unea n posblăţ, ntun cvt cnţa pn apo cuconţonatul G Rode Op ct p. 171)roblema mtere ma ae un aspect Matera e dr

rncpul ndvdulăr. Pe de altă pae nu exstă oştnţă a ndvdalul, opne perpatetă ades taă daru ufcent nţeleasă. De ce n avem o cnotnţă sgură andvdualulu? U dn caua nvdalulu ca atare, c

dn lsă e necestate, dn caua contngenţe legate d tot vorbşt ş o matee inteliblă, fi iă

pă fă for gă i o trii fi optă g fi it



/mteie. aă întim idivizi, la cae contingeţa e oatitate eînregiabilă, de pildă aştrii, ştiiţa lor nu enumai poibilă dar car u di ele mai ig Deemenea teologia e o ştiiţă, deşi obiectul ei ese cea ui,

Divinittea, ct pur ără mateie Nu e mefizica ştiiaincpiilo evidee şi nu se cheamă la Aritoteles primao�o " şi teologe?

In onluzie, aceeaşi logică inteioară ce domină fizicaeleă impune, yer detein umea coorlă, de ope monismu e exclude reaia, de ltă parte şi mi lenominaism ce pespue creaţie, hard, cotigenţă.

Aceata l Aiotees c şi l Plato şi la mîndoi maiaccetua dect l Atomişti Deenrea nerecuoscută deatomim ăseşte l cei doi mar ocratici o lrgă pimire şidrept coeciţă e determiă o revizuire a cosmologieipeedene

e de a e un nou p, e cade a leva î acest locîncă mi explcit a înă ai atra relaei dinte ubst

aen şi deeea citativă ice himba e o succeiue de iăţ cont Am săvîi o şeală de terpretare, dacă, modeizînd, am lua ttm uelepropoziţ platonce di ca saut îneleg că otiee di cotl u Artot f,

cae admite acet comc, u uoaşte �bitatea uei pdui, î propru, de caltate ptr ciate cotaă şi sub ct

rao laon e tcit ătui de el iăţile ît idei genereşi m lume ideior otile se exud, upunîndu- leicotadiţei adu

at

ee, umedul n pe fiuat că totuşi

ită

otare uced în elaşi ,e fiidcă exită cea car peită, idcă aem un substace u devie P ue, tocm ptl deeni caitaive impune, în cul că peăm lee îndii supozia

a ceva e u devine n sie d pmeşte exteior aităious . rmile ma aae u e rape de noi,H g

şi Bergon o r u î cde şi n prte dsite,lega deveniri ce anmă cugaa zică elen or e

d i iiit t i i di i ită



ei aeta m ae a Bergon, ş atni nu m rămîne lpent un rat, ent o btă lenul adtea că ocaltae apae şi dspa e, că deci e caă şi e anlată, în nu opea aci şi nu se putea or i căuta în substratul an nt u în Idee eplicaa acetui fapt paradox

gn vine la un potulat vh ntu ca pn exageraeăi răpeaă înelesul prim şi l palizeze oeîndemn de rdcae pe plaul teotc n cadl on-

mlui nu m rămîne pent nmc altceva aaă deevola creatoare" Cazul daletiii hegeHene e altulegel, deformînd vizunea antică păstrează creacaltatvă dretă, da nu perde încrederea în putina une

eplca raone cu ajuol une no logic gajate întrmetziă a sprului" loca este o ontolgie, o istoe aAoului O astfel de logică tăeşte numai dn ifvee Realtate a atare nu cunoaşte cntradiie Ars-toteles avea dec dptate Dn cald nu poate „ eş" cele ineistenţa nu îşneşe nnextena ar ordinea gndr Apotulează gramatc pe nonA numai dacă A ş nonA sînt

concepui ca speci ale unu n da cuncut, ş în at czdectca n aduce nimc nou, nu e un progres intelectual cne ă expict suma nor posblităi de clicare

9. Conpectul precedent de o concze voită a negljatamănntele fără neres ş prn programul iial sa puteaopi aci ar o rivre repd a atitudinilor no n curba

poaristotelică vech comologi are avantajul e a accentua o dată cu rosul covîrştor al celor două dogme dela temela fizic elene ş valtatea lor proecă

Se păa că arstotelsmul lucase cu mală

la delegaeaea mai nmetă, ea m tinifă, a prob m naturalsen istotelsm nu numa conştnţa stocă în preentareachestiunlor, dar ş conşa tetică în dezlegaa r atng

o înme, a bunl cunoscător flsofe SagirtuluWeer Ja r1, o subln ca nmeni tl1 Hans Lisgang itch Phiooph (1922) ţi pori

prfiţor l p isticis că ofi rsoică rpri l



Aceată funare tiiţifică a echi filooi na fotcontinuă Jaeer, u pu de plecare, pen dezoltărirode ma adcit, · i semnalul depăi defintieditre şiiţă i iosoie. e acum naite ştiinţa va m r

pe alea tudiilor de speialitate iar losofia va năzui a

rolul mai moet dar mai apreciat din puc de vederepratic e rtă a vieţii au de mntuire a sufletui. e bunăseamă, stoii, epicureii şi eoplatonicii u renună la co-stcţii cosmoloce chiar d propoţi rarabile, ar mai vădsc espect p

�

t

'a

eorie" deoebi_ti

mul este se orad0ncrcar de constcţe

oriinală, poate ultima comoloi oriinaă a piritui

ele să şi procedeul ău loo e revnirea la dtrinetreute şi combiarea sintetică, mai mult au ma puţiizbuită a dotrielor opue Epicurismul inuflă o nouăviaţă atomismului, iar eoplatoismul tro foaresupremă suprapue sitezei stoice siteza ouă a platosmulu, aristotelismului şi a reliiei elene Semniţiadtrilor ostaritotelice tebuie căutată rolu lor d

mărturii v ale modului care fizica elenă aădezămtlSa văzut că cosmoloa de ispiraţie socratc

platoismul şi aristotelismul, două st trăăturile aateristice o ipe a viziunii moblite, o accentua advirii şi a craţiei, o recunoaştere ma lară a domenomialiste şi cocomitet o luptă de a depăşi aceaă

viziue cu ajutorul unui actor eplicativ, nee roatat pnăatuc eralul Ideea sau Foa. eultatu acetui valmobilist u e scpticismul ot sau materialismul i unomatis raţioalis i biruiţa spiritulu, a materialului, a drii La Eleni, se ştie, materiei nu i eopune suletu ci ndirea, forma, tmai fidă devenriiatoare opue ţeleerea, loica, identicu, pr

maetul , eisteţa)Nici aceată radiosă pculaţie nu se imunedefiiti u toae cocesiile lari făcute deeniri amobilităţi cratoare aptul baal al prefaerilor făă

dih ă b d ă i it l d l ă



decze ăă ecedent Untata natu da se caută nIe eemntu ete cae satsace ş mntea ş nmazunea nestatoce uniesae fatu nestăpntuutm dcă tot ma ndăzneţ capu Apo n atmsfea denesuanţă ş de adncă dezădăcna ceată de ce dnt

meu cosoot de mpeu Aeandu nstatatea este o eatate mai ztoae ca nantea mt odn oso a nez sufete de

paosm ş astotesm ş dec motu nă un noteo zce e m af n�l ae Aceste motenendestuăto apecae �ue căutate n ctcadzoantă ndeptată cnta patonsmuu ş astotes

muu de dtne scate paae desfăşuate „şcoaameacă a u Eukedes „şcaa cncă a u Antsthenesş „şcoa ceacă a u Astps. Aceste dctne deşse a ază

de numee u Sokates snt tutae de aptsstc

dec sacă nmnasmuu dnd pe scutdeenea ş m!tea ş hăţund făă ncetae p atn şe Astotees. n cee dn uă ee uesc ozou ş

ae curente umătoae e cntnuă stu dacă nu şterea dmatcă stcsmu peseează n dţecă epcusm n drecţe cre·nacă.

Nua ză csmocă pdsă de cedae mapnunţată sb pesunea nmnasuu stă dadduau care pn natura u e supus scmbă aedr t

umae de neătrat o eoesenă a „mateasmu"

.

E ucr nsct penu cuetaea eenă„matea ş „devene snt snne peceptb cra ste pră shmare Reamntm de dstncţarucuaă ntr vh ş nu mateasm rm nunaşte ţa dnre matre ş sufet numa dnredevre ş esteţă pr ndtă e aceea cd ek

t scoea că u ete un anasa compţede atm ma n ş ma bl, n utea edea n acestenţ o eadare a var suftu N pntr atonsut n e deana atae tct neateraă n

F



O im eteie ce e esecţ

tsmll

Epikuros

te genell „smtell", Ie e eclt c de ps şi înlt c spcţiar sbsttl cnstnt ctr sicent pent explice dei ndţi extrinec a iicii s c

dn n e peen pap exclsi dncl de„enomenele" crl ingee esenţe „ scse"(dl, înt dl tmi pmd em (Lc sDe b sem,

e sten

nce şi edistge,sbttl pl t

sînt menţnte „It pim ime ne se dpt teme: mc n ise dn et, chde nteen ei (Lc Cs: D Rem t I,

150/1) „te n se nci cetee şi nici pedere"(Lr Cs, Idem I 296). ivl e mrgin,

nedent nepeit �i n lcti s nc n ceşte nic cde" (Eikurs

I epicsmdescoem dou ennţ cmoloc,

ecunctetm smi de0ctec ş ce tde no

ne a eni ct Itî pe ct me Demts

st sbicti ce ctte nsib, Eis acdreaitt icei clitţi, îns nu-i ecunşte ndesttiitte e nte in nmi ş ee f „Ocecle ns n în t, pt ce n e pote întîplmnl" L a: Op cit. II, ş 3• de l Epis, pntu gitim lta oini,cet de epie

ct e

ş nidste e osofie

e, ne snde c ţi atomi dei c(cnen, se b spntan d l cea dept, prescsmcanic dintu ncepu E u !l de crţe c uta pca i nceput lumi I reile nd,

ct na

„Gdinei" once c toţ tm nu num cei sufetşti sagit necontenit sub enţ puslu

ilosi c este mut m gt n nmi prin

intge seciic

ce d l doilea to cosmoogic, or ne socic, idee fo, genl, d, cont1

Cm

.

: Diogenes Lae Ve X 138 ş .2

Nesle: D

chskk (1926 I 190.3 C O 5



epicsmi cntituit deintv de a încpu pnnha

sa tepttă d lungl rio împejuee expică

în pe disodnle ăuntrice ale ici soce.E n sine mpomaic stoicee docrinl stoics

mu sim araie, mpusă d ainită d nauă, pn

viiunea n healiiă, pe cae no spectă integl, umde tmne e d aştep de la o onpi c enea pume duă îe e pe

cosmoogic Aîltn smul

cît ma lsaistoe smul

găsesc eo n noulosof , nsă

cu mdicae d semen semnifică fomele aristelce sîn mterlte, sînt deniiat cu o merem n, n mt deoebă de pii Astel stcimul

i eui prscrată extnt= pesisten mei ,u nsemnt dugire precedent, că matell chilu d n sstt slid.

Fii soc ovăite nt unitimul pnetmmut e Haeits (lume re un singu pnip ducti ş dualismul uel, nsp rt de isoles . E iniscuai că penr soicim

ume

e un

nput i un sîr în shmb esorul manent al nauri Ful e nnăscut, nalbi, dnt u sn n penametmorfozelor şi deoa e rn, nsăi Dvinitat eRun, Spit (nu ma Caractrsic e ă acs pincpiuanmato nfişa a un susra inividual, c Poan Fou mti minsnă aiică nudp, dup a podus toa lurur vizi, i

prssă a timp asob n in naua prnr-un tainicpoces d onagai cosmDin snu ău, rn ongere Ful ue corpoal u,

prinpiul ini i al pasviăii i apoi oat uulaiule oa uprinsu Nauii iu e aura sărşită din r mul a a produci sau eetru pma ară la

E ,

soismu mi nă timid

eprzara antrecească a unui a d producespona n oru

l Eisen2 nra a îşigat muli ar uta oa srtul r eni, şi1 Bkr: Op ct p 329

0



urmărle aceste rp moilis or ăd ş în alăîmrejura

Maa

proriu-zisă, u pasv, se cva ndemnat, făr aa, oa _ca a ses, nsă nu a u susa, o ur ţaa, ar oş

prn omă oraa e orp Mae pasă e de laînput o nsă n cop ndminat, naliicatMara nu nonxisnă sau ură înndere, ci o eatateconceă u soda sau impenaitae Dn oaesoul an, oa soă a maer e cea m popiaă şnţa monă1• Ş pnu s, copulsubsta u;foml sn muip, da aera e una şi contnuă n

sninuă ca la piuri ra a în ordine logiă assulu aî xlura golulu in lue ît ş simultan,ara un vziun la nni a aeei

Mara u or pasv,

find ogina nu unoşteaţ drmina Cum nsă maa psivă n-şi

poae

a sngur tmnăl, sa ru s-ş iboîş a

în ală par, anm înr-n prinip pin exelenţă der

a, ar nu poa f o oporal, doare a fi ral a copra rin urmae asupra atri psive şi upuri suprioa s afrmă un alt nsă at „Focupoduător", „Raţuna" organaoar, Sulul nimaorPnua), cr aţ onază asupra pasivu u " dvsf, rînd naura, unî puni odnu nsiae d neîndupleca pn „Grmen aţionl" ş

mprăşi cu noostă dăni ormele ariso au dvnt gîndri sale", însă au pierdut maraliea Sînt mare, însă de o maie splă,avă aniaă Soisul s adeul însufţrii nreginau, ş oni n M, ş prin ants el saproie d pansm Cum numai stă merie tvăş fomativă,

are a se ur d plgiu de a fireaae pimă S-a văzut ă docrina toă nlină spresoluţ unasă l înepu a s Focul mol, puureaneasîmrat.



Ntr este cp suf mtee i oă s „c"(iin), e cp pasi nimt e c act e Sufucosmic au c pncipiu i e indiditate e e diin, cae trăiete pn sine, debăcat de ocne ce put sisfăe in cea etrior

ua e u ot peret, ce e păie nsmă,conspiă, smpatiă Smpt scnsă inte tte o coningee emecă stoismuu Acetăcnngere mpreună c cee că mte, iind paiă pduce nimic eci nc rău impn o cnceopimsă, cre v da epu i Chsip să ec cnau e Jocuină ăctă pent e i omeni"

e uncie minetă e buită rpui act suSfuui nfăcăr? E deteină, dă o fă, pasui; ee Ce ivo uor iăior pria; dr rei menirea d a aoa păi couu, re aminteis-r ac pra. Dec pcipiu iv ese foa drminană,ifiato si consertore; ete „foa d sineă(ynmis synik) C puee d conune, um eee (onos), sinrgieNaura aăită dn corpuri ndividue(nomnam) a ăror unitae i singaiat sînt un prousa acinii prui ie indiid o aia suaniă irucă, o esenă pe, n spir" (dospion) nnm n nură duă ur cu propriăiidnice Idicu s conundă indiseabi

Raiuna a i a uror nu se fă în ume ieaăşi ascendeă, iar năunt o, n o purureaacv caiaa niiuaă e mice, e dvir de aeru a ifr (fiee simăi acdenae) de prifrie pr cu (conarea ntrun o ndiiu acor scimă) I a chip orice uu prsisă toui

s afă în coniă micare, în pepetuă nodreCaaa inividuă ape spontn, raă aeatăi fi ispare ăă uă Acs creaionism, încă cpuuri ui, e perat, ca i P de motvu

i iăi i d ă



lurrile icla nt eman gîndi pdce" legoului diin

Socimul cum e de aşteptt pece ş s-mutie miste elementel, ecible ece o sngră litte n l erece ot (Atel

Toate rnmile ît sc m clte ltte erliate indisctbă indcă e cto ct l nDasml celor doă cori şi geşte echlenl ş element sînt elemente cie (m le cl şi el eleene sie ( i mît Tn e lcsponan într-o sin dece

h

ekletc: c e ppămnt, îns, ără o nouă nteene ocl nu cnşte

revrsibilite sponn. Soiismul eîni hyloml aă daă o litt pmoril se schimbe l ine n

caăi opus.In ueala d ndir u fir de tot cull e cn

platonă, ăuă umii, a un tsamn l un mbundrmnat, de ct Plt pn u deeni eemulmateriei vechi, pătrun su o ră sublimtă în ch

ărmul nchs l Exstnţei, cre par i acel l SpituliDuşnul păuns în u poie uitte dechiToş ş-nmitul

neoton sm

se n cedinţă c asfăc pn dincolo

f

e neor miică dn lmemiei are ent Elen e cee llit i vni Dacă cs inamm s moilism l Exitnţnii de sticim1 nu st de un e dit n e

plotinină pricin e că utol Ennedelo se peocu mimult e produsul stc, de eltl mfe dcît deînsuşi esql ca te

Exs un Inet şi n Sşit ce e o reenie nltu l teul Inceput Inte cete du hotre se ntndlume n snsul el mi curintor l aestui

eneros

uvînt Ş aceasă lume este o descee n euger

aprop craor, s o emane Unu care se cheluieşt a rd nimic din n nlui care ă1 nm Soicsl şi Npythagor su preaa rl

p o cr misiă iif nemate ,

i Ponţ



dncolo chr de Exisenţă, idcă e dinolo de oceGîndire oă dor Exisnţei Inl e Uul diin ilimi ecoe se M însă cs pol opus nu sedin enicie l d Zidior, cum cred spiul elenicci cde ncsi nu

r nr-un ir, n Ivorl

pim Emni nu e nici o reţ , o ieşir i imic, rn să depe de ces.S- shimb mule în căir lănrică cos

molo ii lene Exisen u mi lpă Devnir,orş creii, ci o pime în sin, du- un înţelsno, mis. nr s xrm s cdz nlulus) cu i plrli e d şi uflu Psche)

desfăcu n sfl ricure i îndr sp snsibil,sprplurl e

lucrrio simăor

e Nedrminul, Nmsu Hoil, oumră inormă, Nimul, e Nonxs pi opoziţi cee ce re svră xiseţă de pinipiullu Rul l rînu- o rivi, snţ oiăreicliăi, oiăi derminări Fin ndrmină,

nemă ini, nefrmă i fră poi prcs ei sef n vrigos gi, n mmofoz, lonmgi Mri i ndo snsill i s rsc oricdvără rel, penu s d sisfţ m m c nlonsm

ndn moris în dzr promeloosof :

c nu pl i n doim să

ci nu xis" Drp rmr, Ploin rcuoşe m nsu, ci se s disrug şi s ză oCu o se mri m in rli i Imuillui, o oglindi lumi spiriul, mforă ei redpină xplicţie n cdrul csei filosoii sinri un mr ssr uuor shmrlor şi nl ern l

nmeril ndermină mi, deer-

1 N plc fc c Pkl pvc chvl p l p v Dv ş l m ss xp I lgl f s şnz

psl î cvg



minat şi Dinul, nsă alel. rcm oglind nu eshimbaă de mani r, o aşa imgile deo,aăi

prpb,

prn ădăi, i rmn purreasmăoar, Ia supraaa mai

ium ara o aa a Pfuui ogia

paoă ra u a ari, o Idee a maiei, omai igilă, oarum ivină Căci maria iu oiări friri şi puazări o luraliat , u, sfş orur P aasă al sall a pirit la Matri oarum ppaa, să ·usuprimat De a su a marie rra rămne busăPnă l ipoaza uului maaia era o fenir d

ra; a suf la mar pluraizara se o scimbar nţă Plurazara uu rua pnă pă la puvrizar aoică, enru ă pornească dn ropriaavă a lii opora mşara de rvni a U

Nona mari ngil, ranspunn mariaau divizbiaa n sfa Ernui a a mut d gnl oin, cc nrodua ipsa d foră n ua

siuu ou or rasura ra d nlăura,dar ş d ăca Mou i ou ma din Dmnzu, mpuna smuara marii n iigiil, drxgl i al smuli nu îgăduiau acasăposua Da a mai subil şi oosioar nuva zbu

şag

aastă nporvr inroaă Ex u, oosi Po, s st ncţa

din e două

Nrm ş Iniuri Mai mult maeria inigă,dşi sia luma iaă, n s afă iar n Unul aşi s o rai n ma nigibă d asmiaria Nmau să acet infinit nu e n Unul, i aa Cum ar, fitul e odeoa inlilş nsi? Da, xi ou iinui Cum ă l dosma modlu ş magna Enna I, 4, 15)



OTFAŢĂ

Recesivtatea stuctuă a lum, operă d încoonar va trecut m n umbă screr antroar u Mrca Foran0-0, osof erformnţă în uu românească �ch acă nat în amă n ncunoaşte dncoo no ma

uropană.

Opa mae opra autntă c pernă teunvrsaă n ntgrara în iosfă ma putcă ş mtrană let

go-itca,

att d ccstanţată ndratasa, f n nfernţă,

n opatat prtrmata ş

scrmnator •Nmc zonoant acă am f ost împnş n Orent nsă cacastă şsă nu n s-a 11at" sau cunoscut" fn suaţ, uăo at ufmstc vobn, ntrstătoae vobă oa a poţOentuu

Va tbu este tmu să n evuăm ş în tmaţoastă ornaă" fapt nogreacă, bantnă ocnfamantă Totoată nsă s cuvne să no uăm în samă ş

p caaă, vntă n schra ătr utura ausană, sra n ămur asu prăn o sntă pe un substat antropoog ştnocutua ropru In orn osoă să ne reamntm gstu cnteran aşa nu bron: Dvnul ra scrs n maomână ş sugest bannă, p n Iman de nedess aştiinfe co-te, n aă ş pţ ocdntaă" ar -Descpto Moldave ra răsu e unre, ondu apepţ ş statocr

Rvn, tu Maorscu C ăuscuMotru McaFora ma un dt a poţ Orntuu" d acsta,ear n tmu său mt putror prop s va nsttut( qe va sttut) euopan

m ac să cr că Resivitate, c puţn acă ar tusă(n frneă sau î grmană sau n ngză) r , d eemntaăprcauţe z e ş o mă vaţe da vaţ, ocum Ş poată nu uma ea ş at scre a u oran: Cosmolog

elen

929),

Metaz ş p'Oblemati e( Cuştee ş exite( 942)

Reonstuc [osofiă

4Paă aumbrt e ecesivitat.

aarţ

osumă) aesta(ş nu numa e ntr-o bbloga nnsă) n st ş



În sine, fecare î proiecl e ese îă rodiă î ugeii şpicipată la noi osruci. Nu au doar o vaoae oică, eipeu cuoaşeea mentalulu filooi înr-un imp da convee um sî el puţi î ideea mare de or aizae î aumee.

Bunăoară Cosmooa lenă, exemplara îă după aa vremeură î hermeuia apliaă eaiziii geeşi u preădereîn paradigmă peocraiăTilul Cosoloia oa ă derueze aă u iar ă orareze păîd depe1aor iioală (pisetă îădi păae) perodizare-ierpear a înd ei di&e otapă e mooă aa medie clasiă) aropologia iîn fine, o a reia eliiă, e eiizaă ma ă oaeea i de paeţe, ar îeăoae peu ă il e îooie e pţi e îupează (îrupează) î meaiziă u exlus a prfeiuea ă i rma i ăei (su gnerispăaul oigia a eilor) m d dzlaa oeipiană

a îrebării Spyxu Aea, după eedă oată e mierule de-ăiu, pier auîdu î me; î oiţă e va ipiedu eimeul lmiei dire ac i dncoo. Apărăor aaedeţe aeizîue Sphyxul e ăzbuă arcă

lăîd în umăi ragiul ooog D aii, voa de metaizică

e aeaa ca pr o eiiue a aedţei d! de aeaăaă dşi uoă de euo) îdiă I "Vil luPameide inţa î sie de oo de pţie ae o depa dumea luurior ee oepuazaă ieiiaţo: ee oua a gîd şi a i.

Geui pară meaziiei grei, î dzvăuire iosoăî ă ăoi ai abouuui î epoa vee (proaiă) doar îmodaliae (şi u î aliae) omoă Aa e şi ae ă

emeee o ae apă pămî î doar emi paţ eea peru eea e rad umii ş e îemză Comoogia geacă de eea ee doar rţaua î ipa (îă) a mbaj apia uţie mazi

Ma Foa p u i d aiv dioo d e ăî ereaea d o modeia empaă a aulări iemaiii meazi Ael îî osoga racă e depreMtfzca gacă ş pi ea dpre meză î opl ei eer

u ă de a geci îi vem model eopivă u parea dperaţa i de înoială.

Ghohe Văduesu



CUPRINSUL

Not asura e e 3

Cee ou oe cosooceMob su raca ess 5

Pyss a atagos armoe sueroar acator Moetee e rae fosofcee a Taes a Pot . 51

Postfa e George escu 139

mircea florian - cosmologia elena.pdf

Documents