Aerogli$nrl gonea pe lntinderea de ghealtEta vopsit in alb, lucru neobisnuil Majoritatea vehiculelor

dilr Antarctica sunt vopsite in portocaliu aprins, pentu a facittatizibilitatea. $i alerga pe intinderea de zapadA cu o graba sur-

Einzatoare. Nirneni nu se gribegte rreodag in Antarctica.in interiorul aemglisorului alb, locotenentul Shane Schofield

privea pe geanurile din fibri de sticla armatt La \rco nouiz€cide metd fap de tribord putea vedea un al doilea aercglisor - totalb - ahnecdnd gribit pdn peisajul plat, inghetal

La treizeci Si doi de ani, Schofield era cam tanlr pentru a ficomandanfirl unei unitati de recunoagtere. insa experienla ii sfidaversta- La cei 1,75 metri ai si.Li, Schofield era zvelt si bine legat,

cu o fap frumoasa si ridati gi cu piml negm tuns foarte scurt inacest moment, panrl lui negnr era acope.rit de o casci kevlar de

camuflaj. Un guler gri, inalt, ii iesea de sub umeraqii hainei, aco-

perindu-i ganrl. intre pliurile gulemlui era fixaa o phca uloarade kevlar - protecfie impotriva lunetigtilor.

Se zvonea ca Shane Schofield avea ochi de un albasfiu pro-fund, insa acest zvon nu fusese niciodati confumat. De fapt, lnInsula Parris - legendara abara de antrenament pentru CorpulPugcagilor Marini al Statelor Unite - se spunea ca. nimeni cugrad mai mic de general nu-i vazuse vreodata ochii lui Schofield.li fnea ascungi intotdeauna in spatele unei perechi de oche-lari-oglind4 argintii, pentdr zapa&"

Indicativul sau de apel sporea misterul, intrucat toatalumea gtia ci generalul de bdgada Norman W. Mclean insugi

32 MATTHEW REILLY

ii daduse lui Schofield numele operativ o porecla despre caremulgi presupuneau ca avea de-a face cu ochii ascunsi ai tana-rului locotenent.

- Fluierar Unu, e5ti pe receplie?Schofield iqi ridica radioul.

- Fluierar Doi, aici Fluierar Unu. Ce s-a intampht?Domnule. . .

Vocea grava a sergentului Buck ,,Book,, Riiey fu intreruptabrusc de parazili. in ultimele douazeci Si patu de ore, conditiileionosferice se deteriorasera rapid in Antarctica continentala.Intervenise cu toata fo4a o erup;ie solara, distrugand intregulspectru electromagnetic si limitand transrnisia radio pe undeultrascute. Contactul inte aeroglisoare aflate la o suta de metridistanta era dficil. Contactul cu stafia polaE Wilkes - destinatialor - era imposibil.

Parazitii disparura $i vocea lui Riley se auzi din nou ininterfon:

- Dornnule, va amintiti acel contact oscilant pe care l-amreceplionat acum o ora?

- Aha, spuse Schoheld.in ultima ora, Fluierar Doi receptrionase emisiile echipa-

mentului electronic de la bordul unui vehicul aflat in miqcare cese indrepta in direclia opusa, inapoi pe coasta, spre stalia fran-ceza de cercetare, Dumont d'Urville.

Ce-i cu el?

- Dornnule, nul mai pot gasi.

Schofield privi in jos, spre radio.

- Eqti sigur?

- Pe radarele noaste nu apare nici o indicatrie. Ori $i-au in-chis radioul, ori pur 9i simplu au dispirut.

Fruntea lui Schofield se increti de g6nduri, apoi privi dinnou la compa.rtimentul stramt penhu personal din spatele lui.Acolo stateau alezati patru soldaf din infanteria marina, doi defiecare pane, cu tolii imhacafi in echipamente pentru zapada. inpoala dneau casti albe-gri din kevlar. Pieptruile Ie erau acoperite

STATIA POLARA 33

a veste albe-gri dh kevlar. De o parte si de alta aveau pustiaomate albe-gri.

Trecusera doua zile de c6nd nava de debarcare a marineiD€ricane, Shreveport, receptionase apelul de ajutor de lar4ia polara Wilkes in tirnp ce se afla in port in Sydney. Soana

Ecuse ca doar cu o sapta.Lrnana in urma sa fie luata deciziaa. Sfuevepofi - w yas de intervenlie rapida udlizat pentru ar-ansporta unitalile de recunoa$tere ale fo4elor maritime - sa

mina la Sydney pentru niste reparatii urgente, in timp ce

restul grupului se intorcea la Pearl Harbour. Aia stand lu-cnfile, la o ora de la primirea apelului de ajutor al lui AbbySiqclair, S/reveporr - acum pregatita de plecare - era in larg,evdnd la bord un pluton de soldati din infanteria marina, na-rig6nd spre sud, spre Marea Ross.

Acum, Sghofield gi unitatea sa se apropiau de statia polaraWilkes, dinspre stajia McMurdo, o alta baz a de cercetare ame-ricani, mai mare, aflata la aproximativ 1 450 de kilometri de

Wilkes. McMurdo era situata pe Frmul Marii Ross $i eraadministrata de o echipa permanenta de 104 persoane pe par-cursul inhegului an. in ciuda stigmatului persistent asociat cuexperimentul nuclear dezastruos al marinei americane din 1972

efectuat aici, stalia ramasese poarta de acces a Statelor Unitecabe Polul Sud.

Wilkes, pe de alta parte, era cea mai izolata statie pe carc oputeai gasi in Antarctica- Aflata la o mie de ki.lometri de cel maiapropiat vecin, era un avanpost american micut, situat chiar invArfirl platformei litorale de gheaF, aproape de Dalton Iceberg

Tonguel. Era delirnitata pe partea dinspre uscat de 160 de kilo-meri de zone de gheata sterpe, bAtute de van! iar inspre mare,de st?nci de 90 de metri, de care se izbeau, in fiecare zi a anului,valuri gigantice de 20 de metri inaltime.

Accesul pe calea aerului nici nu intrase in disculie. Era in-ceputul iemii, minus 30 de grade, $i un viscol asalta hba'ra de

fti saptrmani. Se a.$leptau sh mai bata inca patu. Pe o asemenea

I O limba de ghetar lunga care se extinde spre marc in Antarctica. (n.tr )

34 MATTHEW REILLY

weme, se Stia ca rotoarele exteme ale elicopterelor $i motoarelecu reactie ingheata in aer.

Iar accesul pe mare insemna sa te pui cu stAncile. Marinaamericana avea o denumire pentru o astrel de misiune: sinucidete.

ASa ca ramasese accesul pe uscat. Cu aerogLisoare. Unitateanavala de recunoa5kre formata din doisprezece oameni avea sa

efectueze calatoria de unsprezece ore de la McMurdo la Wilkescu doua aeroglisoarc militarc.

Schofield se gindi din nou la semnalul oscilant. Pe harta,stalii.te McMurdo, d'Urville gi Wilkes formau un fel de triunghiisoscel. D'Urville 5i Wi.lkes, aflate pe coast4 reprezentau bazaniunghiului. McMurdo - amplasata mai departe in interiorul te-ritoiului, pe marginea golfului enorm format de Maxea Ross -reprczenta YarfuI triunghiului.

Semnalul pe carel receptionase Fluierar Doi, mergdndhapoi de-a lungul coastei spre Dumont d'Uwille, se menlinusela o viteza constanta de aproximativ 64 kilometri pe ori. Laaceasa vibza, era probabil un aeroglisor conventional. Poale cafrancezii de la d'Urville receptionasera apelul de la Wilkes, tri-misesera ajutoare $i acum se intorceau...

Schofield vorbi din nou in statie:

- Book, cdnd ai recepfionat ultima oara semnalul acela?Radioul pirdi.

- Senmal receptionat ultima oala acum opt minute. Contacttelemetu. Identic cu s€mnahrra elecfonica recepfionaa anbdor.Direclia, aceeasi cu vectorul anterior. A fost acelagi semnal,dofiulule, Si acum opt minute era exact mde ar h trebuit sa fie.

Pe o vreme ca asta - cu vanturi de optzeci de noduri careurlau $i azvarleau zapada atat de repede incdt cidea orizontal -scanarea radar obi$nuita era imposibilar" La fel cum eruplia solaradin ionosfera pusese capat comunicatiilor radio, sistemul de prc-siune joasi de la sol le daduse peste cap radarele.

Pregatit penfu o astfel de situalie, fiecare aeroglisor eraechipat cu unitali montate pe acoperi$, numite telemefe. Mon-tat pe o twela rotativa, fiecarc telemetru se intorcea inainte siinapoi intr-un arc lent de o suta opueci de grade, emi$nd o raza

STATIA POLARA 35

frcala constanta, de mare putere, cunoscuta sub denumiea de

;r-. Spre deosebire de radar, a carui raza de acliune dreapta a

bg intotdeauna limitata de curbura paLrndntului, acele se pot

mla pe suprafafa pamantului si se pot curba peste linia ori-

rDntului pe o distanta de cel pulin inca 80 de kilomeni. in

Dmentul in care orice obiect ,,viu ' - orice obiect cu proprieta$

&irnice, animale sau elechonice - se intersecteaza cu taiecto-

ria unui ac, este iffegistrat. Sau, cum ii placea sa spuna opera-

Eului telemetrului unitatii, soldatul Josd ,,Santa" Cruz, ,daca6erbe, respira sau 1iuie, telemerul il va Prinde pe nenorocit".

Schofreld vorbi in stalie:r-

Book, cdt de departe este locul in care a disparut semalul?

- Cam la 140 de kilometri de aici, domnule, se auzi vocea'luiRiley.

Schofield privi afara spre suprafata alba neinterupta care se

intindea pdna rn orizonrul indepartat.

intr-un final, spuse:

- in regula, Vezi desprc ce este volba.

- Recepfionat, raspunse Riley imediat.

Schofield il cunostea de mult timp pe Book Riley. Cei doi

baubali erau prieteni de mai multi ani. Solid si voinic, Riley avea

figura unui boxer - un nas turtit care fusese spart de prea multe

ori, ochi aftrndati in orbite gi sprincene negre, groase. Era popu-

lar in cadrul unitafii - serios cAnd o cerea situalia, insa relaxat si

amuzant atunci cend prcsiunea Aecea" Fusese sergentul respon-

sabil penmr Schofield cdnd acesta era un tanar sublocotenent

prostul. Apoi, c6nd lui Schofield ii fusese incredinFa comanda

unei unitati de recunoa$tere, Book - atunci un sergent de patnl-

zeci de ani, foarte respectat, carc ar fi putut sa aleaga sa fie numit

in cadrul e$aloanelor superioare ale Corpului Pugcagilor Ma-

rini - ramasese alaturi de el.

Noi vom continua dnrmul spre Wilkes, spuse Schofield,

Tu afla ce s-a indmplat cu acel semnal 5i apoi ne vedem la statie.

- Am inleles.

36 MATTHEW REILLY

- Ai la dispozifie doua ore. Sa nu indrzii. $i fixeaza-d arcultelemetrului din coada. Daca e$e cineva acolo, in spatele nos-tru, vreau sa stiu.

- Da domnule.

- Oh, $i Book, inca un lucru, zise Schof,eld.

- Ce?

- Sa te po4i frumos cu ceilalli bd,ieti, auzi!

- Da, domnule.

- Transmisie de la Fluierar Unu incheiata, spuse Schofield.

- Transmisie incheiata de la Fluierar Doi.

$i apoi, cel de-al doilea aeroglisor aluneca spre dreapta sipomi in vileza prin furtuna de zapada-

O ora mai t6fliu, linia litoralului se ivi $i, printr-un binoclu

frate putemic, Schofield vazu statia polara Wilkes pentru

Fina oara.' De la suFafafa" nu arata deloc ca o ,,stafie'- ci mai degrabd

ca o adunitura pestrila de structurijoase, sub formi de dom, pe

ioitate ingropate in zapada.

in miilocul complexului se afla cladfuea principala. Era

eva mai mult decet un dom enorm, rotund, ridicat pe o baza

Itrata intinsa. Deasupra solului, intreaga structura avea apro-

rimativ 30 de metri diametru, lnsa nu avea cum sa fie mai

foalta de trei metri.in virful uneia dinre cladirile mai mici adunate in juul

domului principal se aflau rarna$itele unei antene radio. Juma-

lal€a superioad a antenei era indoig in jos, doua cabluri intinse

fiind singurele care o mai tineau legata de jumata€a inferioarayerticala. Cruste de gheata acopereau totul. Singura luminA

cane se vedea ela o iica'rirc alba, slabi, arzand in interiorul&mului principal.

Schofield ordona sa se opreasca aeroglisorul la 800 de rnetri

de stalie. Nici nu se opri bine, ci u$a dinsge babord fu deschisi

si cei sase solda(i din infanteria marini sirira de pe Panza um-

flara a aeroglisorllui si aterizari cu bufrrituri inabu$ite pe zapada

putemic batabriE.Alergdnd pe terenul acoperit de zapada" puteau auzi, dea-

supra udetului vantului, valurile care se spargeau de $anci pe

latura indepartata a statiei.

38 MATTHEW REILLY

Domnilor, 5ti1i ce aveti de facut, fu tot ce rosti Schofreldin microfonul din casca in dmp ce alerga.

invaluit in patura de zapada creata de viscol, grupul in-ve$mantat in alb se impra$tie, croindu-gi drum spre comple-xul statiei.

Buck Riley vazu gaura in zapada infite de a vedea aerogli-sorul cazut din ea.

Crevasa arata ca o cicatrice pe intinderea de zapada o ranaadanca, in forma de semiluna, de vreo paftuzieci de metri lajime.

Aeroglisorul lui Riley se opri la 90 de metri de margineaprapasiiei enorme. Cei qase soldafi din infanteria marina ie$tadin aeroglisor, cobordra hcet pe pamant $i-$i croia cu grijadrurn prin zapada. spre marginea crevasei.

Soldatul frunta5 Roben ,Sebound"l Sirnmons era cili{.a-torul toq a5adar il echipara pe el mai intai. Fiind un barbat micu1,Rebound era la fel de ager ca o pisicd 9i cam la fel de ugor. EratAnar, avend doar douazeci si trei de ani si, asemenea majoriafibarbatilor de va6ta lui, il incantau laudele. Se umflase in pene

de mdndrie cdnd il auzise pe locotenentul sau spunandu-i altuicomandant de pluton ca avea un ca{arator atat de bun incat putea

urca in interiorul cladirii Capitoliului fara coarda. Porccla lui eraalta poveste; ii fusese data printr-o gluma bineyoitoare a cole-gilor din unitatea sa referitoarc la succesul sau la femei, care nuera prea impresionant.

Odata ce coarda fu prinsa de hama$ament, Simmons se

aseza pe burta Si incepu sa-$i croiasca incet drum inainte prinzapad4 spre marginea pmpastiei.

Ajunse la margine 5i privi in jos in interiorul crevasei.

- La naiba...Aflat la z€ce metri in spalele lui, Buck Riley vorbi in mioo-

fonul din casca:

Cum sta freaba, Rebound?

STATIA POLARA 39

- Sunt aici, domnule. Vocea lui Simmons era aproaPe ina-

F- Un vehicul obi$nuit. Pe laieral este scris ceva in franceza.

$ €t este imprasdata gheata subtrirc in toate Pa4ile. Se pare ca

I ircercat sa traverseze un pod de zapada care nu a rezistat.

S€ intoarse cu fata la Riley, avdnd o expresie sumbra $i o

c care se auzea slab pe frecventa scuta a mdioului.

- li, domnule, situatia este destul de nasoala

Aeroglisorul se afla la 12 metri adancime, cu varful sau

rn'njit infimdat din cauza impactului, fiecare ferea$ra fiind fie*amata, fie crapata ca o pdnza de paianjen distorsionah. Un

-! subtire de zapada incepuse deja sa ltearya de pe fata paman-

dui vehiculul disnus.

. Doi dintre ocupanlii aeroglisorului fusese* catapultati dinF,,. impacqrlui dircct prin parbriz. Amendoi starcau rezemati

& peretele anterior al crevasei, cu gaturile aplecate sPre spate in' rghiud grctesti $i corpurite zaadnd in bal$ formate din propriul

satrge inghefat.Rebormd Simmons privi scena sinistrtr.

Mai erau 9i alte cadar.re in interiorul aerogtsorului. If putea

vedea umbrele iniuntru si pete de sange sub forma de stea pe

ptrtea interioara a ferestrelor sparte ale aeroglisorului.

- Reboutd? se auzi vocea lui Riley prin interfonul din casca.

E cineYa tn viata acolo jos?

- Se pare ci nu, domnule, spuse Rebowtd.

- Foloseste infraro$ul, il insnui Riley. Mai avem douazeci

de minute de stat aici $i nu a$ wea sa plec $i sa descopar apoi ca

erau supnvietuitori acolo jos.

Rebound l$i asezd viziera cu infiarosu la locul ei. Era pdnsa

de paltea de sus a c4tii sale, acoperindu-i ochii asemenea vizie-

rei unui pilot de vdnatoare.

Acum vazu aeroglisorul zdrobit printr-o panza albastaca€aa electronic. Frigul igi facuse repede efecnrl. intregul spafiu

al accidentului era ilustat ca un contur albastru pe negru. Nicimacar motorul nu aparea galben - culoarea obiectelor cu o in-tensitate minima a caldurii.1 Ricoseu

40 MATTHEW REILLY

insa mai important era ca nu existau p€te portocalii sau gal-bene in cadrul lmaginii vehiculului. Cadavrele care se aflau inintedorul aeroglisonrlui erau rcci ca gheafa Toti cei aflafi la borderau cu siguranla mo4i.

Rebound spuse:

- Domnule, citlea cu in&aro$u este nega.. ,

Terenul ceda sub el.Nu fusese nici un avertisment. Nici o cr.4pare preyentiva a

ghetii. Nici un sentiment ca aceasta ar slabi.Rebound Simmons cdzu ca un bolovan tn crevasa-

Se intampla atat de repede incdt Buck Riley aproape ratamomennrl. intr-o clipa il umarea pe Rebound

"u. f.iu"u p".tmarginea crevasei. in clipa urmatoare, Rebound pur gi simpludispiruse din vedere.

Coarda neagra aluneca dupa Rebound, descotacindu-serapid, @gnind peste margine.

- Jineli bine! dpa R ey la cei doi soldali din infanteriamarina care lineau coarda.

Ace$tia sftansera tare coarda, incordandu-se cu putere ina$teptarea smuciturii.

Coarda continua sa alunece peste margine pana cand, cu obufu itura, ramase dintr-odata intinsA.

Riley pasi cu atentie spre dreapta, departe de maxgineacrevasei, insA suficient de aproape ca sa poata privi in interior.

Vizu aeroglisorul distrus in fundul gropii $i cele douacadavre insangerate 9i frinte lipite de pereteie de gheafadin fata acestuia. gi-l vizu pe Rebound, at6m0nd agalatde coardA, la jumatate de metru deasupra u$ii hantite la peretea aeroglisorului.

- Egti bine? spuse Riley in microfonul din casci-

- Nu m-am indoit nici o secunda de dumneayoasta,domnule.

- Rezisli" Te ridicarn imediat.

- Sie*.

STATIA POLARA

Jos in qevasa Rebound se lega,na prosteste deasupm aero-

distrus. De unde atAm4 putea vedea prin u$a deschisa

- Oh, Isuse..., g6fAi.

Schofield bitu cu putere la uga mare de lemn.

Usa era fixatar in fundalia de forma patrata care suslinea

fuul principal al stafiei polare Wilkes. Se afla la capatul uneiEpe stramte care cobora la aFoximativ 2,5 metri sub gheala

Schofield lovi din nou cu purnnul in u$a.

Statea intins pe pampenrl fi.rndafiei, intinzind m6na pe dea-

qlra usii ca sa bata in ea"

' La zece metri mai departe, intins pe burta in zapada inff:l rampei,'cu picioarele larg desfacute, statea sergentul de

rtilerie Scoft,,Snake"l Kaplan. Pugca sa de asalt M-16 era in-arphn catre u$a inchist

Se auzi dintr-odata un sca4ait, iar Schofield igi linu rdsu-

oa€a pe masura ce o dara de lumina se intinse pe zapada in

ryarele lui gi uga staliei incepu incet sa se deschida.

O silueta paii pe rampa de zapada de sub Schofield. Era unbdat. infa$uat in weo $apte straturi de haine. Neinannat.

Dintr-odata, barbatul se incorda, probabil vizinduJ pe

Soake intins in zipada in fata s4 cu pu$ca M-16 indrcFata exact

{r€ nasul lui.

- Stai pe loc, tripa Schofield de deasupra si din spatele

trarbatului. Marina Statelor Unite.BarbatuI ramase impietxit.

- Unitatea Doi se afla inauntru. Asigurat, gopti o voce de

ftmeie in casca lui Schofield.

- Unitatea Trei. inauntru $i asigurat.

- in regula. Patrundem prin usa din fata.

Schofield cobori de unde se afla $i ateriza langa barbatul de

F rampa de zipada si inceiu sal controleze de arme.

4l

I Sarpe