Limba şi literatura română

Cosmogonia în opera eminesciană— Scrisoarea I şi Luceaf rulă —

Cosmogonia, ramura astronomiei care se ocup de studiul originiiă şi evolu iei corpurilor cereşti, a fost unul dintre obiectele de studiuţ preferate de Eminescu înc din tinere e. ă ţ George C linescu sus inea că ţ ă din punct de vedere literar, cosmogoniile sunt mituri propriu-zise ale crea iei universului. De asemenea, Mircea Eliade su inea c "mitul esteţ ţ ă o istorie sacr ", face parte din patrimoniul cultural al unei societ i, esteă ăţ parte din identitatea sa. În multe dintre operele lui Eminescu, concepute la vârste diferite, se reg seşte acest încercare de a g si o explica ie laă ă ă ţ modul în care a fost conceput universul : "Scrisoarea I" , "Rug ciuneaă unui dac" , "Luceaf rul" , "Memento mori" , "Gemenii". ă

În cadrul romantismului, tema cosmogoniei este predilect , maiă ales în operele lui Eminescu. Înc din manuscrisele primei etape deă crea ie eminescian – etapa de tinere e (1866-1870)- se pot reg siţ ă ţ ă întreb ri cu privire la actul de crea ie al cosmosului : ă ţ

”Ce-i etern? Cine consuma sâmburul aurit din soare?...Cine filele albastre şi-nstelate le întoarceLa a Crea iunii carte (...) cine firul lung îl toarceţDin fuiorul vesniciei pân’în ziua de apoi?”

Sursele de inspira ie care au stat la baza teoriei mituluiţ cosmogonic eminescian sunt numeroase şi dateaz din diferite perioadeă istorice. Popoarele antice ale Orientului (perşii, babilonieni sau fenicienii), considerau c la ă începutul universului era reprezentat de "oul primodrial" : “La început nu era nici Cer nici P maânt […] Întâia fapt aă ă genezei începu prin formarea unui ou care fu scos din apa primordial şiă din care ieşi lumina zilei”. Atât în poemul filozofic "Scrisoarea I", cât şi la baza teoriilor contemporane ("Big Bang"), întâlnim teoria confrom c reiaă universul se naşte dintr-un punct infim de materie : "Punctul-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii / E st pânul f r margini pesteă ă ă marginile lumii...".

De asemenea, o alt lucrare a lumii antice este ciclul de scrieriă sanscrite "Rig-Veda" sau "Imnul crea iei". Criticii literari sus in cţ ţ ă filozoful german Schopenahauer este cel care i-a deschis calea lui Eminescu spre în elepciunea indic . ţ ă Tudor Vianu sus inea chiar, cţ ă "Apropierea dintre Eminescu şi Schopenhauer s-a f cut de atâtea oriă încât ea poate fi considerat ast zi ca un adev rat curent al istorieiă ă ă literare". Asem n rile dintre poezia lui Eminescu ,"Scrisoarea I", şi ciclulă ă sanscrit sunt izbitoare :

Pagina 1 din 6

Limba şi literatura română

"Atunci fiin nu era, nici nefiin , nici marea v zduhuluiţă ţă ă " (Rig-Veda)"La-nceput, pe când nici fiin nu era, nici nefiinţă ţă" (Scrisoarea I)

sau" Iar pretutindeni era întuneric, o mare de întuneric" (Rig-Veda)"C ci era un întuneric ca o mare f r-o raz ă ă ă " (Scrisoarea I)

La polul opus al genezei se afl apocatastaza sau stingereaă universului. Acest aspect se reg seşte şi în opera eminescian şi se pareă ă c îşi are ogininea atât în canoanele biblice ale "Apocalipsei", cât şi înă opera lui Alphonse de Lamartine. Acesta din urm , sus inea că ţ ă apocatastaza este modul de reinstaurarea a p cii primoriale. Aceiaşiă idee o reg sim şi în "Scrisoarea I" : ă

"Şi în noaptea nefiin ii totul cade, totul tace,ţC ci în sine împ cat reîncep- eterna pace..."ă ă ă

Pân în secolul al XVII-lea era acceptat teoria platonician ceă ă ă propunea imaginea unui univers sferic, finit şi însufle it a c rui lege eraţ ă armonia muzical . Odat cu secolul al XVIII-lea, "Secolul luminilor",ă ă aceast teorie este abandonat în detrimentul celei kantiene . Modelulă ă cosmogonic kantian argumenta ideea de univers privit ca o pluralitate de lumi ce izvorasc si mor perpetuu. Aceiaşi imagine se reg seşte şi înă poezia "Luceaf rulă ", în care lumile şi-au pierdut pitagoreica muzical aă sferelor şi s-au cufundat într-o t cere înghe at . Spa iilor cosmiceă ţ ă ţ str b tute de Hyperion sunt caracterizate de “ă ă liniştea uit riiă ” sau de “adânc”, asemenea "uit rii celei oarbe”. Aceiaşi stare de iner ie, deă ţ linişte asurzitoare, se reg seşe şi în "Scrisoarea I" : ă

"La-nceput, pe când fiin nu era, nici nefiin ,ţă ţăPe când totul era lips de via şi voin ,ă ţă ţăCând nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...

...........................................................................

C ci era un întuneric ca o mare f r-o raz ,ă ă ăDar nici de v zut nu fuse şi nici ochi care s-o vaz ."ă ă

"Scrisoarea I", publicat în "ă Convorbiri literare" cuprinde o cosmogonie cu o nuan agnostic a brahmanismului:ţă ă

" La-nceput, pe când fiin ţă nu era, nici nefiin ,ţăPe când totul era lips de via şi voină ţă ţă,

Pagina 2 din 6

Limba şi literatura română

Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns,Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nep truns,ăFu prăpastie? Genune?... ".

Starea primordial prezentat în cel de-al treilea tabloul ală ă poemului, este caracterizat de "ă lips de via şi voină ţă ţă", de un abis obscur, de o mare întins de ap , de un univers ce se afla, parc , într-oă ă ă stare latent . Lipsa f pturii este eviden iat prin negarea concomitentă ă ţ ă ă a unor termeni contradictorii " fiinta nu era, nici nefiinta”. Acelaşi procedeu artistic îl reg sim şi în poemul "Rug ciunea unui dac" : “ă ă Pe cand nu era moarte, nimic - nemuritor”. Toate acestea pân când,ă împins de un tainic impuls, un “punct” scap din iner ie şi “r scoleşte”ă ţ ă via a. Constantin Noica sus inea c ţ ţ ă “Un singur punct, un moment, un subiect, reprezinta intotdeauna ceva privilegiat”.

Interoga iile retorice "Fu pr pastie? Genune?" au rolul atât dţ ă e a trimite cititorul la medita ie, dar sunt şi reprezent ri ale unor posibileţ ă ipoteze. B trânul dasc l mediteaz la ideea de stare primordial , laă ă ă ă tr s turile acestei etape. ă ă

Renumitul poem eminescian, "Luceaf rul", prezint în cel de-ală ă treilea tablou, drumul lui Hyperion pân îă n momentul naşterii cosmosului. Drumul acestuia reuneşte aceleaşi caracteristici ca cele prezentate în "Scrisoarea I" : un univers al "chaosului v i", unde "ă nu e nimic şi totuşi e" . Se pot observa şi exprimarea similar :ă

"C ci unde-ajunge nu-i hotar,ă Nici ochi spre a cunoaşte" (Luceaf rul)ă

şi"C ci era un întuneric ca o mare f r-o raz ,ă ă ăDar nici de v zut nu fuse şi nici ochi care s-o vază ă. " (Scrisoarea I)

"Vedea, ca-n ziua cea dintâi Cum izvorau lumine" (Luceaf rul)ă

Si"Şi în roiuri luminoase izvorând din infinitSunt atrase în via de un dor nem rginitţă ă " (Scrisoarea I)

Practic, Hyperion ajunge într-o lume primordial , un spa iuă ţ atemporal "Şi vremea-ncearc în zadar / Din goluri a se naştă e" , unde e "Un adânc asemene / Uit rii celei oarbeă ". Acesat lume nu cunoaşteă prezen a omului sau condi ia efemer a acestuia. În ambele poezii esteţ ţ ă prezentat aceiaşi lume; pân la urm au acelaşi mit cosmogonic laă ă ă baz . ă

Putem afirma în continuare, dac este s privim operele înă ă întregime, de realizarea unei opozi iie între "ţ eterna pace" a lumii primordiale (înainte de crearea cosmosului) şi elementul efemer al lumii

Pagina 3 din 6

Limba şi literatura română

materiale, omeneşti cu alte cuvinte. În "Scrisoarea I", b trânul dasc lă ă face referire la condi ia trec toare a omului, şi-i critic preferin a spreţ ă ă ţ superficialitate şi caracterul mercantil. Acesta este argumentul oferit de demiurg lui Hyperion pentru –ai demonstra c oamenii sunt muritoriă "C ci to i se nasc spre a muri / Şi mor spre a se naşteă ţ " şi c nu-i poateă oferi moartea pentru "o or de iubire…ă ". Aceste dou lumi – stareaă primordial şi lumea material - se afl în antitez , iar orice întersectareă ă ă ă între acestea este nefiireasc , şi atrage dup sine anarhie şi chaos.ă ă

Sper deosebire de "Luceaf rul", "Scrisoarea I" prezint în cel de-ală ă patrulea tablou şi apocatastaza. Planetele se îndep rteaz , soarele seă ă stinge, stelele pier. Dasc lul este din nou chinuit de groaza instinctivă ă de întuneric :

"Şi în noaptea nefiin ei totul cade, totul taceţ C ci în sine împ cat reîncepe-eterna pace... ă ă ă "

În "Scrisoarea I", cosmogonia este descis mai amplu, iar accentulă cade pe tr s turile procesului de genez şi apocatastaz . B trânulă ă ă ă ă dasc l sublinieaz prin acest proces condi ia limitat a omului : ă ă ţ ă

"Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici "Facem pe p mânzul nostru muşuroaie de furniciă "

Omul pare minuscul în compara ie cu m re ia şi întinderea cosmosului;ţ ă ţ pare doar o mic parte a unui întreg mult prea complex pe care acestaă nu are capacitatea s -ş în eleag .ă ţ ă

În "Luceaf rul", cosmogonia este descris mai pe scurt. Aceastabă ă apare ca un aspect al c l toriei lui Hyperion, aspect menit s -i sublinezeă ă ă condi ia nemuritoare şi superioar . Prin prezen a acestui pasaj esteţ ă ţ eviden iat apartene a lui Hyperion la un o lume diferit de cea aţ ă ţ ă C t linei. Astfel , în amblele poezii, cosmogonia are şi rolul de a sublinia,ă ă fie condi ia precar a omului, fie superioritatea divinit ii. ţ ă ăţ

Concep ia lui Eminescu despre genez şi apocatastaz seţ ă ă aseam n foarte mult cu teoria "Big Bang" . Având în vedere c teoriaă ă ă marii explozii se bazeaz pe cercet ri ştiin ifice, am putea spune că ă ţ ă opera eminescian este într-o oarcare m sur vizionar . Cosmogoniaă ă ă ă eminescian ocup un rol foarte important în "istoria sacr " aă ă ă umanit ii, şi în cadrul patrimoniului ei cultural. ăţ

Pagina 4 din 6

Limba şi literatura română

Dogar Andreea

Clasa XI F

19 martie 2011

Pagina 5 din 6

Limba şi literatura română

Bibliografie

• "Manual de Limba şi literatura român pentru clasa aă XI-a", de Adrian Costache, Florin Ioni , M.N. L scar şiţă ă Adrian S voiu, editura ArtBucureşti, 2007ă

• "Opera lui Mihai Eminescu", de G.Calinescu, editura Hyperion, Bucureşti, 1993

• "Eminescu si muta iile poeziei româneşti", Ioana Em.ţ Petrescu, editura Dacia, Cluj-napoca, 1989

• "Alecsandri, Eminescu, Macedonski", de Tudor Vianu, editura Minerva, Bucuresti, 1989

Pagina 6 din 6