COROANA DE SUBSTITUŢIE

Definiţie: este o proteză unidentară care reface coroana unui dinte care a fost distrusă sau amputată în scop protetic, şi care restabileşte morfologia şi funcţiile dintelui respectiv. Elemente componente:

- o porţiune coronară – reface coroana dintelui respectiv- o porţiune radiculară – se ancorează în lăcaşul radicular prin pivot.

Dispozitivul coronar - prezintă două componente: componenta metalică, care asigură rezistenţa, şi se realizează sub formă de

casetă sau de pseudobont; componenta nemetalică, fizionomică, care se realizează sub formă de

faţetă sau de coroană de acoperire fizionomică.Dispozitivul radicular – se realizează prin turnare, şi poate fi:

pivot simplu pivot compus, cu întărituri: plăcuţă (acoperă suprafaţa de seciune a rădăcinii) şi

inel pericervical.Materiale utilizate:

- dispozitivul radicular + componenta metalică a dispozitivului coronar: aliaje nobile, seminobile şi nenobile;

- dispozitivul coronar: componenta fizionomică: răşini acrilice, materiale compozite sau mase ceramice.

Indicaţii: - refacerea coroanelor distruse prin carie, traumatisme, abrazie, când este afectat

mai mult de jumătate din coroana dintelui- malpoziţii dentare, discromii, anomalii de formă, volum;- în scop protetic: element de agregare pentru proteze fixe (punţi) din zona frontală

(dinţi devitalizaţi în scop protetic).Caracetristici:

- pe dinţi monoradiculari; la pluriradiculari, rădăcinile trebuie să fie paralele între ele, sau dacă se pot prepara lăcaşuri paralele;

- rădăcina: corect tratată şi obturată, să fie accesibilă, cu lungimea cel puţin cât a viitoarei coroane de substituţie;

- implantarea dintelui în osul alveolar să fie bună şi favorabilă aplicării dispozitivului.

Coroana de substituţie – casetă şi faţetă (semifizionomică)

Elemenete componente:1. dispozitivul radicular: pivot + plăcuţă + inel pericervical2. dispozitivul coronar: casetă şi faţetă

Pivotul:- asigură ancorarea în lăcaşul radicular- diametrul să fie 1/3 din diametrul rădăcinii- lungimea, să fie 2/3 din lungimea rădăcinii- forma, să fie cilindro-conică, de aceeaşi formă cu cea a rădăcinii.

1

Plăcuţa:- acoperă suprafaţa de secţiune a rădăcinii pe care o protejează- se opune înfundării pivotului în canalul radicular.

Inelul pericervical:- înconjoară pereţii laterali ai dintelui, marginile ajung în sulcusul gingival- asigură soliditatea construcţiei

Etape clinico-tehnologice:1. Examenul clinico-tehnologic, stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament –

examen local şi radiografic (starea rădăcinii, implantarea)2. Preparea substructurii organice:

- suprafaţa de secţiune: se prepară sub formă de unghi diedru, cu 2 versanţi: vestibular (înclinat) şi oral (orizontal)

- loja radiculară: 2/3 din lungimea rădăcinii, 1/3 din diametrul rădăcinii, formă cilindro-conică, ovalară pe secţiune orizontală cu diametrul mare vestibulo-oral.

3. Inregistrarea amprentei: se amprentează loja radiculară şi suprafaţa de secţiune, dinţii vecini şi antagonişti, rapoarte de ocluzie

4. Realizarea modelelor – se lucrează pe modelul cu bont mobil5. Realizarea machetei dispozitivului radicular:

- Se izolează modelul cu substanţă izolatoare- În modelul lojei se introduce un con din ceară albastră plastifiată- Se pregăteşte un ştift cu retenţie (tijă metalică de 3-4 mm lungime şi 1 mm

grosime) se încălzeşte şi se introduce în lojă – ceara va prelua forma lojei- Macheta pivotului este îndepărtată prin tracţiune şi este verificată- Macheta pivotului este reintrodusă în modelul lojei, se aplică ceara pe

suprafaţa de secţiune şi se modelează macheta unei cape cu aspect de unghi diedru.

Coroana de substituţie – pseudobont (fizionomică)

Elemente componente:1. dispozitivul radicular: pivot + plăcuţă + inel pericervical2. dispozitivul coronar: componenta metalică + componenta fizionomică (coroana de

acoperire)Componenta metalică: formă tronconică (pseudobont), realizează cu plăcuţa unghiuri bine exprimate pentru a asigura retenţia componentei fizionomice; imită forma viitoarei coroane a dintelui; asigură grosimea suficientă pentru componenta fizionomică 1,5 mm.Componenta fizionomică: acoperă bontul metalic în totalitate, şi este realizată din materiale fizionomice – materiale compozite, mase ceramice.Etape clinico-tehnologice:

1. Examenul clinico-tehnologic, stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament – examen local şi radiografic (starea rădăcinii, implantarea)

2

2. Preparea substructurii organice:a. suprafaţa de secţiune: se prepară sub formă de unghi diedru, cu 2 versanţi:

vestibular (înclinat) şi oral (orizontal)b. loja radiculară: 2/3 din lungimea rădăcinii, 1/3 din diametrul rădăcinii,

formă cilindro-conică, ovalară pe secţiune orizontală cu diametrul mare vestibulo-oral.

3. Inregistrarea amprentei: se amprentează loja radiculară şi suprafaţa de secţiune, dinţii vecini şi antagonişti, rapoarte de ocluzie

4. Realizarea modelelor – se lucrează pe modelul cu bont mobil5. Realizarea machetei dispozitivului radicular:

Izolarea modelului lojei radiculare şi a suprafeţei de secţiune Se realizează un con din ceară albastră plastifiată, efilat, şi se introduce în

modelul lojei Se pregăteşte pivotul auxiliar (tijă metalică de 3-4 mm lungime şi 1 mm

grosime) care se încălzeşte şi se introduce în conul de ceară din lojă – ceara va prelua forma lojei, şi se obţine macheta pivotului

Se aplică ceară pe suprafaţa de secţiune şi se modelează capa cu 2 versanţi: vestibular şi oral, dar şi inelul pericervical

Modelarea machetei bontului metalic – se poate face:- direct, odată cu modelarea capei- separat, bontul tronconic se centrează peste capă.

3