ŞCORLR NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie, cultură profesională

şi afirmare naţională a Asociaţiei învăţătorilor Secţia Sălaj

f 'or . I

A n u l XVII. - Z ă î a u , O c t . - N o v . 1939. — Nr. 2 - 3 . =

C U P R I N S U L :

loan Cleja: La să rbă to r i r ea celui ma i m a r e învă ­ţă tor a l Ţări i D. V. Ton i 45

Gh. Corniş-Pop : Semnif icaţ ia une i c o m e m o r ă r i . . . 48 /. Mihalache: Cu prilejul an iversăr i lo r 52

D. I. A.tanasiu : î nvă ţă to ru l Toni , Ministrul învăţător i lor 55 /. Ardeleana (sen.): T e o d o r M u r e ş a n u 57

Simion Oros: C u m a luat fiinţă „ Ş c o a l a N o a s t r ă " . 65 P a g i n a s 'răjeri lor — Instrucţ iuni . . 69

CĂRŢI - REVISTE

România Eroică (76). — Transilvania (76). — Recenzii (77). — Revista Fundaţiilor Regale (80). — Taina Mulţumirii (81). — Buletinul cărţii (81).

CRONICĂ - I N F O R M A T W N I

Doi dintre colegii noştri (83). — Pentru numeroasele greşeli de tipar din No. de pe Septemvrie al revistei (83).

Bulet inul Inspec tora tu lu i Şcolar J u d e ţ e a n P o ş t a Redac ţ ie i

Pili B u n d e i m p r i m a i

ŞCOALA NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie, cultură profes ională şi

a f i r m a r e naţională a Asociaţiei învăţătorilor din S ă l a j .

Apare la 5 a fiecărei luni, cu excepţia lunilor Iulie şi August

Redactori: Gh. Corniş-Pop şi I. Ardeleanu Senior

Administrator: Macedon Olariu

Abonamentul 100 Lei pe an pentru învăţători; 260 Lei pentru şcoli şi institutiuni

Manuscrisele se trimit redacţiei până la data de 15 a fiecărei luni

Manuscrisele trimise redacţiei nu se înapoiază

Articolele trimise vor fi scrise cu îngrijire, scurte şi numai pe

o singură pagină

Cărţile şi revistele primite Ia redacţie se vor însera în revistă

Articolele trimise pentru publicare se vor înainta pe adresa : Gheorghe Corniş-Pop înv. Jibou—Sălaj

Informatiuni de ordin administrativ se cer : Olariu Macedon înv. Unguraş—Sălaj

— Rugăm revistele să accepte schimbul —

La sărbătorirea celui mai mare învăţător ai Tării: Dimitrie V. Toni

3 3

de I 0 A N CLEJA.

I n v ă ţ ă t o r i m e a ţări i s ă r b ă t o r e ş t e a s t ă z i în 26 O c t o m -vrie c. — Sf. mucen ic Dumi t ru — pe idolul ei , p r e ş e d i n t e l e p e via ţă al Asocia ţ ie i G e n e r a l e a î n v ă ţ ă t o r i l o r din R o m â n i a : D. V. Toni — M i n i s t r u - s u b s e c r e t a r de s t a t la Minis teru l Educa ţ i e i Na ţ iona le . Ca rac t e ru l s ă r b ă t o r i r e i s a l e e s t e dublu : împl n i r ea alor 10 ani de la a l e g e r e a sa ca p r e ş e d i n t e l e al o rgan iza ţ i e i p rofes iona le şi dep l ina î n s ă n ă t o ş a r e a s a depe u r m a boa le i de care a suferi t în s a n a t o r i u l «Diaconese lo r» , pe ca re 1-a p ă r ă ­si! refăcut cu o foar te b u n ă s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i .

S ă r b ă t o r i r e a a c e a s t a p ro fes iona lă e s t e omagiu al d ă s c ă -limei pen t ru c o m a n d a n t u l ei s u p r e m .

Ca prilej de s ă r b ă t o r i r e al unu i om e s t e p r ea pu ţ in p e n ­tru tot ceeace a da t şcoa le i , ţăr i i şi n e a m u l u i ace la ca re e s t e Dimitr ie V. Ton i .

Ca fecior de ţ ă r a n d i s t ins încâ pe bănc i l e şcoa le i p r i m a r e , es te î n d r u m a t de înc l ină r i l e s a l e suf le teş t i sp r e ca r i e ra sp i ­n o a s ă a dăscă l ime i deven ind m â n d r i a şcoa le i n o r m a l e din G a ­laţ i , pe ca re a a b s o l v a t - o cu e m i n e n ţ ă , ca elev al mare lu i p r o ­fesor Nicolae Long inescu .

Ca t â n ă r î n v ă ţ ă t o r în c o m u n a Smul ţ i (Covur lu i ) a fost un „instigator" în v r e m e a r ă scoa l e lo r ţ ă r ă n e ş t i din anii 1905-1906, p r imind din m â n a lui f i a r e t « R ă s p l a t a Muncii cl. I.» pen t ru v redn ic ia a r ă t a t ă în t impul mişcăr i lo r ţ ă r ă n e ş t i , l u â n d pa r t e la po to l i r ea r ă scoa l e lo r . A v â n t â n d u - s e în m i ş c a r e a n a ­ţ iona l i s tă a vremii pr in liga cu l t u r a l ă , în jurul s ă u c reş t e va -

SCOALĂ NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie, cul tură profesională şi a f i rmare naţională

Iul de pr ie ten i şi a d e r e n ţ i înf lăcăra ţ i cu ca re cuce reş t e op in ia publ ică din Gala ţ i şi t o a t ă ţ a r a .

De la 1905 încoace e s t e a d e v ă r a t u l c o n d u c ă t o r — al dăscă l ime i pe ca r e a o r g a n i z a t - o solid în cea mai p u t e r n i c ă a soc ia ţ i e p ro fe s iona lă a ţă r i i , ce o a r e azi învăţătorimea.

In 1910 c o n t r i b u e la î n t e m e i e r e a rev is te i «Vremea Nouă» pr in ca r e ş i - a a svâ r l i t s ă m â n ţ a rodn ică a e n t u z i a s m u l u i s ă u s ă n ă t o s .

In 1911 D. V. Toni ia p a r t e la m e m o r a b i l a a d u n a r e n a ­ţ iona l ă de la B la j , u n d e c u n o a ş t e pe mar i i lup tă to r i ai Ardea ­lu lu i .

In 1912, o r g a n i z e a z ă la Ga la ţ i m i ş c a r e a de p ro tes t împo­t r iva răpirii B a s a r a b i e i . Col indă Bucov ina şi ce le la l te provinci i r o m â n e ş t i , l egând pr ie teni i n e u i t a t e şi c i m e n t â n d suf le tul Nea­mulu i pr in dăscălimea ei.

In ca l i t a t e de : î n v ă ţ ă t o r , i n spec to r ş co la r , prefect , d e p u ­t a t e tc . D . V. Toni a s e m ă n a t m e r e u s ă m â n ţ a iubirei de pa­t r ie , fiind devo t a t c redin ţe i s a l e din t i n e r e ţ e şi munc i t o r n e o ­bos i t p e n t r u cei mul ţ i , obidi ţ i şi n e î n d r e p t ă ţ i ţ i .

Adeseor i n ' a fost c ru ţ a t de d u ş m a n i i săi dela car i a su ­ferit lov i tur i le , ca re însă l -au oţel i t în curajul b i ru in ţe i sa le d e s ă v â r ş i t e .

P e n t r u u r i a şa m u n c ă obş t ea scă şi mar i le s a l e mer i t e a fost decora t de că t r e M. S. R e g e l e cu «Ordinul F e r d i n a n d I., iar în Congresu l î n v ă ţ ă t o r e s c is toric din 1936 p a t r o n a t de p r e ­z e n ţ a M. S. L. L. Rege l e şi Mare le Voevod Mihai a fost de ­cora t de însuş i M a j e s t a t e a Sa Rege l e Carol 1!. cu cuv in te le : «Şi d e c o r â n d u - 1 pe el, să şti ţ i că suf le tul Meu d e c o r e a z ă în­t r e a g a î n v ă ţ ă t o r i m e a ţăr i i . . . »

S u b c o n d u c e r e a lui D. V. Toni î n v ă ţ ă t o r i m e a a cucer i t a d â n c a s impa t i e a opinie i publ ice a ţăr i i şi aprec ie r i le con­ducă to r i l o r ei de t o t d e a u n a .

«Măr tu r i a unei genera ţ i i» de M. I s p i r ş i «Şcoala şi Vieaţa» No. 1 — 3 a. X. înch ina tă ca omagiu lui D. V. Toni î n f ă ţ i ş ează tot ce s 'a înfăptu i t din grija de c ă p e t e n i e a sa pen t ru •' ş coa l ă , î n v ă ţ ă t o r i , popo r şi ţ a r ă .

î n v ă ţ ă t o r i m e a ţări i a v â n d în f runtea sa un astfel de co ­m a n d a n t ş i -a p u s tot e l anu l de m u n c ă , tot suf letul plin de a v â n t în serv ic iu l Pa t r i e i şi al r enaş t e r i i n a ţ i o n a l e a poporu lu i r o m â n şi al S t a tu lu i .

Ca cea mai d i s t insă sa t i s fac ţ ie p e n t r u a c e a s t a m u n c ă fără p rege t în folosul P a t r i e i , i-a fost da t î n v ă ţ ă t o r i l o r r a r ă feri­cire de a vedea pe c o n d u c ă t o r u l lor s u p r e m r idicat la r a n g u l de Sfetnic al T r o n u l u i , u n d e se g ă s e ş t e cu vrednic ie a s t ăz i sp r e b ine le şcoa le i , poporu lu i şi {arii pen t ru care m u n c e ş t e fără a-şi c ru ţ a s ă n ă t a t e a .

In a c e a s t a zi de s ă r b ă t o a r e rev i s ta d ă s c ă l e a s c ă «Şcoala N o a s t r ă » , se a l ă t u r ă la omagiu l dăscă l imei pen t ru idolul s ă u , u rând celui mai vrednic î n v ă ţ ă t o r al tăr i i dlui D. V. Toni, v iea ţă î n d e l u n g a t ă cu s ă n ă t a t e , pen t ru a p u t e a înfăptu i tot ce el ş i -a p u s în gând sp re c ins tea şi fala învă jă to r ime i din r ându r i l e că re i a a ieşit.

SEMNIFICAŢIA UNEI COMEMORĂRI.. .

de : Q H . C O R N I Ş - P O P .

Dub la c o m e m o r a r e : d o u ă z e c i de ani dela c o n t o p i r e a Aso ­c ia ţ i i lo r î n v ă ţ ă t o r e ş t i din di fer i te le Provinc i i a le R o m â n i e i î n t r ' o o r g a n i z a ţ i e u n i t a r ă , p u t e r n i c ă , c o n ş t i e n t ă de m i s i u n e a ei şi zece ani d e c â n d în f run tea a c e s t e i a a fost a l e s D. S u b ­s e c r e t a r de s t a t de la E d u c a ţ i a N a ţ i o n a l ă D. V. Toni dă prilej la a n u m i t e sub l in ie r i , cari s ă p u n ă în l umină s ensu l şi v a l o a ­r e a aces te i oprir i fes t ive .

O a s e m e n e a c o m e m o r a r e t r e b u i e să r e a m i n t e a s c ă t u t u ­ro r î nvă ţ ă to r i l o r ro s tu l şi p u t e r e a de în făp tu i r e , în funcţie d e ­s i g u r de î m p r e j u r ă r i , a Asocia ţ ie i Corpului d idac t ic p r i m a r .

Să î nce rcăm sch i ţ a r ea aces tu i r o s t : o v ia ţă u n i t a r ă , c o n d u s ă pe ace l a ş f ăgaş , f u n d a m e n t a t ă pe aceeaş i doc t r ină , n ă s c u t ă din c o l a b o r a r e a şi a c c e p t a r e a t u t u r o r m e m b r i l o r ; un pri lej fericit pen t ru v iab i l i t a tea une i forţe de c o e z i u n e ca re c i m e n t e a z ă Asoc ia ţ i a , a d u n ă vo in ţ e l e r e b e l e , î n m ă n u n c h e a z ă î n t r ' o fascie s t r â n s l ega t ă t o a i e vrer i le d ă s c ă l e ş t i , n u m e s c for ţa : s o l i d a r i t a t e ; cel mai scu r t d r u m pen t ru a forma d i n t r ' o t a g m ă d e sluji tori ai Pa t r i e i , p e r s o a n ă m o r a l ă , v a l o a r e în s t a t , p u t e r n i c ă , r e s p e c t a t ă , a s c u l t a t ă ; s i ngu ru l mijloc pr in ca re co r ­pul d idac t i c p r imar p o a t e s ă - ş i ap rop ie d r ep tu r i l e cari i - se cuvin pe b a z a neces i t ă ţ i i , valor i i şi munc i i d e p u s e ; apoi pr in t o p i r e a t u t u r o r vo in ţe lo r î n t r ' u n to t d inamic , î n v ă ţ ă t o r i m e a p o a t e s t a de vo rbă cu ce le la l t e c o m p o n e n t e a le s i a t u l u i , pe picior de e g a l i t a t e .

Aces ta a r fi şi t r e b u i e să fie r e z u l t a t u l ex i s t en ţe i une i o rgan i za ţ i i p r o f e s i o n a l e .

Am sch i ţ a t a ce s t ros t pe diferi te p l a n u r i de ac t iv i t a t e pen t ru a î n v e d e r a mai b ine mul t ip le le feţe a le t e r m e n u l u i »Asociaţiei« şi t o t o d a t ă p e n t r u a desp ica , în p l anur i c o m p o ­n e n t e , u n r e z u l t a t de ac t iv i t a t e c a r e t r e b u e judeca t în c o n s e ­c in ţă , tot f r agmen ta t . Acest fapt, p e n t r u c ă se în ţ e l ege dela s i n e : o Asocia ţ ie nu p o a t e să luc reze cu a c e l a ş r e zu l t a t în t oa t e domeni i l e car i i - s ' au afec ta t . R e z u l t a t u l ac t iv i tă ţ i i e s t e în

funcţie de nes fâ r ş i ţ i factori cari vor favor iza s a u înce t in i voin ţa de lucru în d e s f ă ş u r a r e a ei.

D a r să obiec tez a c e s t e o b s e r v a ţ i i : pe p l anu l ac t iv i tă ţ i i o a r e c u m m o r a l e , în z o n a în ca r e l u c r e a z ă a n u m i t e forţe s u ­f le teş t i , cari s e cer dela î n v ă ţ ă t o r i şi car i îi c i m e n t e a z ă în -t r 'o vo in ţă un ică pen t ru r id i ca rea P a t r i e i , r e z u l t a t u l e s t e la î n ă l ţ i m e . Învă ţ ă to r i i ş t iu să dea , să j e r t fească , să se t o p e a s c ă în vo in ţ a de r id i ca re a Ţă r i i . In aces t punc t n imeni i nu- i în ­t rece . S 'a v ă z u t , se vede şi s e va v e d e a în orice împ re ju r a r e , a t â t în z o n a în ca r e se că lesc suf le te le p e n t r u a p ă r a r e a h o ­t a re lo r , cât şi în t re bănc i l e pe cari s e s i l ab i s e ş t e d r a g o s t e a de p ă m â n t u l P a t r i e i .

So l ida r i t a t e ex i s tă a t â t în s ă r ă c i e cât şi în ferma vo in ţ ă de m u n c ă . Dăscă l imi i n u - i t r e b u e de n icăer i exemple de c imen ta re : le a r e în ea î n s ă ş i .

Voin ţa de a se face r e s p e c t a t ă , de a fi a ş e z a t ă , în con ­ş t i in ţa poporu lu i nos t ru , aco lo u n d e v a l o a r e a ei o c e r e , e s t e pe d rumul cel b u n . încă nu f igurăm, g reu , în t o a t e cape t e l e aces te i ţ ă r i ; mul ţ i ne p r ivesc de s u s , cu un o a r e c a r e d i sp re ţ , cu un ae r de inu t i l i t a te , de pa raz i t i sm pe s p i n a r e a ţăr i i . Li s e vor desch ide ochii şi a ce s to r p resb i ţ i s a u o s ă - i s i l im noi să - ş i p u n ă a n u m i t e lent i le car i s ă le co rec t eze defectul de «privire din S i r i u s» . Din a c e a s t a c a r e n ţ ă a sp i r i tu lu i de a p r e ­ciere u r m e a z ă Î n c ă mul t e n e a j u n s u r i car i a p a s ă pe v ia ţa n o a ­s t r ă . Credem că vom s c ă p a şi de aces t n e a j u n s . Asoc ia ţ ia n o a s t r ă a re o d a t o r i e de o n o a r e — a ac t iva t şi p â n ă a c u m cu succes în aces t s e n s — să b a t ă r e p e t a t în conş t i in ţ a poporu lu i n o s t r u şi să r i s i p e a s c ă a n u m i t e idei p r e c o n c e p u t e , a n u m i t e a-priorisme. D e s i g u r l ă rg i r ea cerculu i de ap rec i e r e g e n e r a l ă e s t e în d i rec tă l e g ă t u r ă cu ac t iv i t a t ea zi lnică a f iecăruia d in t r e no i , Asoc ia ţ ia va lucra n u m a i în z o n a l ămur i r i l o r mai v a s t e , ma i ef ic iente .

In ceace p r iveş t e a ş e z a r e a î n v ă ţ ă t o r i m i i pe p lanu l d r e p ­tur i lor m a t e r i a l e , la n ive lu l a d e v ă r a t e i munc i pe ca re o p r e s ­t e a z ă , lucrur i le s t a u ceva ma i l ips i te de r e z u l t a t e f avo rab i l e . Cu s i g u r a n ţ ă că azi e t impul cel mai nepr i e ln ic p e n t r u as t fe l de p r o b l e m e ; î n v ă ţ ă t o r i m e a în ţ e l ege mai mul t ca or ice t a g m ă impasu l m o m e n t u l u i , g r e u t a t e a lui . E a ş t i e să se a ş e z e pe punc tu l une i a ş t e p t ă r i p l ină de s p e r a n ţ e p e n t r u că e ferm c o n ­vinsă că o d a t ă şi o d a t ă i-se va face d r e p t a t e . P â n ă a tunc i ,

corpul d idact ic p r imar nu-ş i p r e c u p e ţ e ş t e m u n c a , nu se da înapoi dela nici o c h e m a r e , l a n s a t ă de conduce rea aces te i ţ ă r i , p e n t r u a p ă r a r e a şi p rog re su l ei.

P e linia aces to r c o n s i d e r e n t e , Asocia ţ ia n o a s t r ă a re o m i s i u n e , g rea des igur , p l ină de tact şi p e r s e v e r e n ţ ă . Un punct e d ina in t e câş t iga t : î n t r e a g a b u n a vo in ţă a conducer i i ţ ă r i i .

Aici se i n t e g r e a z ă cea la l t ă c o m e m o r a r e care ne umple suf le te le cu cea mai d e s ă v â r ş i t ă s p e r a n ţ ă şi s i g u r a n ţ ă . (Să nu se c r eadă că î n v ă ţ ă t o r i m e a nu î n ţ e l ege ros tu i unu i c o n d u c ă ­tor decâ t în funcţie de d rep tu r i l e ma te r i a l e pe cari le-ar a ş e z a p locon pe m a s a t r ebu in ţ e lo r t agmei ; corpul didact ic pr imar a da t d o v a d ă î n t o t d e a u n a că «mater ia» a fost pe al doi lea p lan al p re t en ţ i i l o r ) .

P r in a ş e z a r e a în f runtea unu i Min i s te r al u n u i a d in t re membr i i dascâ l imi i , s 'a certifica», de su s , va loa rea , în pr imul r â n d , a celui numi t şi implicit a în t regei t a g m e . In felul ace­s t a , la capă tu l de s u s a! une i ins t i tu ţ i i oficiale v o . b e ş t e î n ­suşi î n v ă ţ ă t o r i m e a . R e z u l t a t e l e nu pot fi decât foar te favo­rab i le n o u ă .

Dacă nu ni s a i sa t i s făcu t abso lu t toa te r evend ică r i l e , în spri j inul aces tu i fapt se î n ş i r ă o mie şi u n a de mot ive ex­t e r i o a r e Asocia ţ ie i , Minis te ru lu i şi conducer i i ţăr i i .

î n v ă ţ ă t o r i m e a în ţ e l ege , ap rec iază ş i-ş i vede de lucru , b a ­za t ă , mai a les , pe faptul , că de câ ţ iva ani î ncoace foar te m u l t e din cerer i le ei jus te au fost îndep l in i t e cu toa tă s o ' i c i t u d i n e a .

* * Un c o n d u c ă t o r de a soc ia ţ i e , in t ra i apoi , în u rma valor i i

propr i i s u p e r i o a r e , Ia c o n d u c e r e a unui Minis ter , s ingur îşi c u n o a ­ş te discipl ina ac t iv i tă ţ i i pos ib i l i tă ţ i le de rea l izăr i cari nu s u n t deloc în funcţie de n e r ă b d a r e a celor cari a ş t e a p t ă r o a d e i m e d ' a t e

Aces te r e z u l t a t e vin s igur , nefor fa ie , n a t u r a ! . Un c o n d u c ă t o r nu tre-bue să se s imtă s ingur , izolat ;

d rumul dela m a s a pe ca re o î n d r e a p t ă nu t r ebue să fie t ă ia t , fără l e g ă t u r ă nemij loci tă ; el a r e nevo ie de p r e z e n t a imed ia t ă a călduri i mul ţ imii , de s e n t i m e n t u l că es te o p re lung i re or ­gan ică , n e c e s a r ă a c e s t e i a , că es te su s ţ i nu t , iubit , în ţe les , a ju ta t , u rmăr i t cu a b n e g a ţ i e zi şi n o a p t e în ac t iv i t a t ea s a . Din că ldura mase i , conducă to ru l s c o a t e puter i de m u n c ă , pe r ­s e v e r e n ţ ă şi dor in ţa aceea n e s e c a t ă de a tace tot binele de

care e capabi l pen t ru ţ a r ă şi pen t ru t a g m a pe ca re o p ă s t o r e ş t e .

Domnu l Minis t ru Ţonî , vechiul şi m e r e u p r ezen tu l con­ducă to r al învă ţă to r imi i din ţ a r a n o a s t r ă , e s t e nemijloci t l â n g ă noi ; d r a g o s t e a şi r e s p e c t u l , ca re ne înc inge suf le te le , îl sus ţ in pu te rn ic în m u n c a D o m n i e i - S a l e . In t re noi şi D s a nu s 'a in­t e rpus nimic, îl soco t im cea mai p r e ţ i oa să r e a l i z a r e a Corpu ­lui didact ic p r imar , de care s u n t e m m â n d r i , pe care-1 spri j inim devo ta ţ i , în m u n c a d u - ă pen t ru c r e a r e a u n o r zile mai lumi­n o a s e , în v ia ţa poporu lu i r o m â n e s c .

* * *

Aces ta e s ensu l comemoră r i i pe ca re o s ă v â r ş i m azi : poa te nu cu vorbe r ă s u n ă t o a r e , seci de v ia ţă a d e v ă r a t ă ci mai mult cu gândi r i g re le , s o b r e , pl ine de a p ă s a r e a Des t inu lu i , aşa cum cere m o m e n t u l p rezen t .

CU PRILEJUL ANIVERSARILOR

d e : I. MIHALACHE.

A n i v e r s a r e a de 20 ani dela con top i rea Asocia ţ i i lor în-v ă ţ ă t o r e ş t i din difer i tele Provinc i i a le Ţ ă r i i - u r m a r e a even i ­me n tu lu i epocal în I s to r i a N e a m u l u i : î n t r eg i rea Ţăr i i , în h o t a r e l e croi te de des t in în t r 'o" s i n g u r ă Asocia ţ ie G e n e r a l ă , d e s c e n t r a l i z a t e g o s p o d ă r e ş t i pe baze r eg iona l e j ude ţ ene e pr i­lej de pr ivi re r e t rospec t ivă în istoria mişcării, de luminat cărări pentru viitor şi de r e î nv io r a r e a conştiinţei învăţătoreşti.

Nu şt iu dacă e m o m e n t u l să se scr ie Is tor icul mişcăr i lo r î n v ă ţ ă t o r e ş t i din vechiul R e g a t şi Provinci i ; da r încercăr i m o ­nograf ice t r ebuesc î n t r e p r i n s e cât mai mu l t e .

Se va v e d e a cât e lan şi câ t ă ene rg i e s 'a chel tu i t p â n ă a se a junge la de svo l t a r ea de az i .

Şi se va p u n e în l umină l inia d i rect ivă a desvol tă r i i m i ş ­căr i lor î n v ă ţ ă t o r e ş t i : grupare profesională, da r cu i n t e r e se n ă s c â n d şi de t e rm n â n d u - s e din rolul învăţătorului î n t r ' o ţară de ţărani, î napo ia ţ i cu l tu ra l i ceş t e , exp loa ta ţ i e conomiceş t e , şi în s emisc l ava j socia l .

î n t r ' o astfel de s i t ua ţ i e , î n v ă ţ ă t o r u l , ca fiu lumina t al s a ­tu lu i , p u r t â n d în s â n g e r evend i că r i i r a n s c e d e n t a l e , î m p ă r t ă ş i n d în suş i şi di rect s o a r t a s a tu lu i , nu pu tea r ă m â n e un s implu func ţ ionar de s t a t cu p r eocupă r i m ă r g e n i t e la ore le de lucru formal la s a l a r , a v a n s ă r i şi pens i i .

Nici n u - ş i p u t e a l imita a c ţ i u n e a Iui d in t re cei p a t r u p e ­re ţ i ai şcol i i , a cărei operă de 4 — 5 ani o ş t e r g e a în câ t eva luni un mediu impropiu cul tur i i şi c ivi l izaţ ie i .

Lup ta se a n g a j a z ă şi în afară de ş c o a l ă , pen t ru acce le ­r a r e a evolu ţ ie i aces tu i med iu .

Iar î n t r e z idur i le şcoa le i — tocmai da to r i t ă mediu lu i -m u n c a era înzeci t mai g rea , a v â n d de î n v ă ţ a t 80—100 de copii , u n î n v ă ţ ă t o r cu câ te 5 c lase , în localur i mize rab i l e , cu şcolar i f lămânzi şi goi , c a r e t o tu ş t r e b u i a u la e x a m e n să e x t r a g ă r ă ­dăcin i p ă t r a t e , să ş t ie ce e pe c o n t i n e n t e şi cum a t ră i t lu­m e a de la facerea o m u l u i . . ,

Cauze le ca re d e t e r m i n a s e r ă o astfel de s i tua ţ i e a s a t e lo r

româneş t i e rau ace leaş i ca re d e t e r m i n a u v iea ţa cu l tu ra l ă , m a ­ter ia lă , soc ia lă şi mora lă a î n v ă ţ ă t o r u l u i .

P a t r u - cinci c l a se n o r m a l e e r au suf ic iente p e n t r u un în ­vă ţ ă to r t r imis «la ţ a r ă » .

Sa la r iu l . . . «nu pe rmi tea buge tu l» , pen t ru s a t e . S i tua ţ i a soc ia lă şi cea m o r a l ă , nu t r ebu ia să-1 împingă ,

«a-şi lua nasu l la pur taro» faţă de boieri şi m ă r i m u r i . S t r â n s legat în v ia ţa p e r s o n a l ă de v i a ţ a s a t u l u i , a s p i r a ­

ţiile î n v ă ţ ă t o r u l u i r o m â n — vorbesc în deoseb i de cel din sa t e — nu numa i că nu se p u t e a u s e p a r a de asp i ra ţ i i l e s ă ­t eanu lu i şi a le s a tu lu i r o m â n e s c , dar se condiţionau reciproc şi se integrau. Astfel, mişcarea învăţătorească şi mişcarea socială — în în ţe lesul larg al cuvân tu lu i , mai e x a c t : ca să nu zic pur şi s implu ţ ă r ă n e a s c ă — n a ţ i o n a l soc ia lă - a s a t e lo r r o m â ­neş t i , se confundă.

Şi r eac ţ i a în pă tu r i l e d i r igen te , a fost p rompta , lovind în „capi", ad ică în î n v ă ţ ă t o r i şi p reo ţ i , ca «e lemente t u rbu l en t e» , «social işt i», «anarhiş t i» (pe a tunc i nu exis ta b o l ş e v i s m u l ! )

A culege din astfel de mediu aspiraţiile şi revendicările învă­ţător eşti; a organiza învăţătorimea pentru lupta de împlinirea lor

- şi t o t u ş i : a nu identifica asociaţiile învăţătoreşti cu mişcările politice de partid, care-şi putea propune fie să le utilizeze ca in­strument politic, fie sâ le deruteze sau să le denatureze, iată care a fost rolul principal şi grija de seamă a premilor organizatori ai luptelor învăţătoreşti, într'un stat cu regim evoluând dela feudalism la plutocratic bancară.

S o l u ţ i o n a r e a aces te i ca şi m e t o d e l e , de g o s p o d ă r i e p r a c ­tică, a pri lejui t lup te le i n t e rne din s â n u l asoc ia ţ i e i , î n v e d e r â n d car eterul difer i te lor cu r en t e de idei .

In ce p r iveş te vechiul R e g a t ; !n pr ima fază — anii de după 1880 — fruntaş i i î n v ă ţ ă -

torimii s ' au r e m a r c a t ca personalităţi, i zo la te l up t ând în ace l a ş timp în ac t iv i t a t ea socia l e conomică la s a t e (bănc i p o p u l a r e , obşti i de a r e n d a r e etc.) cât şi în t r ez i r ea conş t i in ţe i î n v ă ţ ă t o ­reşt i p r o f e s i o n a l e . In a c e s t e p r iv in ţe , m a n i f e s t a r e a lor cons t a în : Congrese , confe r in ţe , ed i t a r e de rev i s te , co laborăr i la z ia re etc. To t aceş t i î nvă ţ ă to r i izola ţ i , in i ţ iau şi î ncepu tu r i l e miş ­cării cu ca rac t e r politic ţ ă r ă n e s c . In a d o u a fază , din Congrese a r ezu l t a t o Asocia ţ ie g e n e r a l ă Cen t ra lă cu membr i r ec ru t a ţ i indiv idual din ţ a r ă . E r a epoca când pa r t ide le poli t ice r e n u n -

ţ au a pr igoni pe învă ţă to r i i f runtaş i şi a d o p t a u m e t o d a ca -paci tăr i i şi ut i l izăr i i lor.

In a c e l a ş t imp, se l ă m u r e a pu t in ţa de o r g a n i z a r e polt ică spec ia l ă a ţ ă răn imi i obi jdui te .

A u r m a t o r eac ţ i e vie ţ in t ind pe d e o p a r t e a feri Asoc ia ­ţia de inf luenţe le reg imulu i poli t ic , iar pe de a l t a a-i da o a ş e z a r e şi o s t ab i l i t a t e g o s p o d ă r e a s c ă prin d e s c e n t r a l i z a r e a j u d e ţ e a n ă cu pu t in ţ ă de in i ţ ia t ivă şi g o s p o d ă r i e p ropr ie loca lă , da r c 'o l e g ă t u r ă de d e s ă v â r ş i t ă so l ida r i t a t e p ro fe s iona lă prin Asocia ţ ia G e n e r a l ă Cen t ra l ă , î n z e s t r a t ă — a c e a s t a — cu su­ficiente mij loace de m u t u a l i t a t e .

A veni t r ă s b o i u l — a fost împlini t visul n e a m u l u i — în­vă ţă to r i i s ' au s t r â n s l ao la l t ă pepe tot cupr insu l h o t a r e l o r - -p ă s t r â n d u - s e a c e a s t ă formă federativă: Asoc ia ţ i a g e n e r a l ă Cen­t ra lă , expres ie a a soc ia ţ i i lo r r e g i o n a l e (p rov inc ia le ) — iar a-ces tea : exp esie a asoc ia ţ i i lo r j u d e ţ e n e .

Astfel, ca spirit se p ă s t r e a z ă t rad i ţ i a şi c a r ac t e ru l o rga ­nic ; ca g o s p o d ă r i e se dă p u t i n ţ a de m a n i f e s t a r e l iberă a ini­ţ i a t ive lor , n e v o i l o r şi pos ib i i i iă ţ i lor locale ; iar ca i n s t r u m e n t de r evend ică r i p ro fes iona le , se so l i da r i zează rap id şi p rompt t o a t e forţele î n v ă ţ ă t o r e ş t i , pes te cons ide ra ţ i i de g rupă r i pol i ­tice de care Asocia ţ ia r ă m â n e în t ru totul l iberă şi n e i n f l u e n -ţ a t ă .

As tăz i , când se s ă r b ă t o r e ş t e împl in i rea a douăzec i de ani dela con top i r ea asoc ia ţ i i lo r r e g i o n a l e în Asoc ia ţ ia g e n e r a l ă a î nvă ţ ă to r imi i r o m â n e , îi urez mulţ i ani î n a i n t e de p r o s p e r i t a t e şi dep l ină i zbândă în ţe lur i le p r o p u s e .

F a c a c e a s t ă u r a r e şi P r e ş e d i n t e l u i , ca re s ă r b ă t o r e ş t e zece ani de conduce re p e r m a n e n t ă , s â r g u i t o a r e , e n t u z i a s t ă şi c a ­pab i lă .

Nu-mi p ropun să del inez şi nici să cerce tez aci rolul D-lui D. V. Toni în pe r f ec t a r ea şi c o n s o l i d a r e a ac tua lu lu i a ş e ­z ă m â n t al Asocia ţ ie i . Dar nu pot înche ia aces t e r â n d u r i su ­m a r e şi sc r i se în pr ipa c l ipelor u l t ime în ca re a m aflat — fără de a nu a r ă t a c red in ţa m e a , că el es te ace la ca re ş i - a înch ina t î n t r e a g a v ia ţă o rgan iză r i i î n v ă ţ ă t o r e ş t i , l u p t â n d con­secven t de pes te 30 de ani în a c e a s t ă d i rec ţ ie şi că a c t u a l a Asoc ia ţ ie es te în m a r e m ă s u r ă opera lui.

Î N V Ă Ţ Ă T O R U L T O N I , M I N I S T R U L Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R

de : D . I. ATANASIU.

Nici g a z e t a a c e a s t a , nici felul de a ne îndepl in i î n d e l e t n i ­cirea g a z e t ă r e a s c ă , n ' au în m e t o d ă şi în p rac t i că h iperbol ice l aude .

In cazul de faţă , nici d. Toni nu este omul că ru i a să-i placă l a u d a . Ia tă trei mo t ive ca re d e t e r m i n ă să vorbim desp re om şi d e s p r e s i tua ţ i i , fără p a r a n t e z e şi fără a t r i bu i t e .

D. V. Toni, S u b s e c r e t a r u l de s t a t de la E d u c a ţ i a n a ţ i o n a l ă , e un fecior de ţ ă r a n , un î n v ă ţ ă t o r fecior de ţ ă r a n Ani lungi şi grei de t r u d ă l ' au fixat în mijlocul mişcăr i i î n v ă ţ ă t o r e ş t i , răscol i tă p r o a s p ă t de m a r e l e H a r e t , f r ă m â n t a t ă de Ion Miha-Icche, Culea, I acobescu şi Necula , prin acea rev i s t ă epoca lă în is toria învăţătorim<ji r o m â n e ş t i , «Vieaţa n o u ă » . D. V. Toni a fost unul din pa t ru l a aceea. Os taş i i pa t ru le i î n a i n t a t e de a tunci s ' au mai sch imba t , Toni de mul t ă v r eme a lua t s a u , mai precis , i s ' a dat c o m a n d a .

El a ş t iu t să c u c e r e a s c ă fără compromisur i şi a ş t iu t s ă ţ ină s t eagu l în mâin i , fără ca f lamura lui să se plece o cl ipă, in faţa n i m ă n u i a l tu i a , decâ t în faţa ţăr i i şi a T ronu lu i ; a c e a s t a , ca un o m a g i u .

In f r ă m â n t a r e a vieţii î n v ă ţ ă t o r e ş t i , au fost două m o m e n t e decis ive, două p.'etre de ho ta r , ca re dacă n ' a r fi fost f ixate a şa cum an fost, mă în t r eb care ar fi fost azi s i tua ţ i a cor-corpului didaci tc p r imar .

A fost mai în tâ i lupta aceea u r i a şă d u s ă pen t ru desf i in­ţa rea r eg iona l i smu lu i şi î n c h e g a r e a în i r 'un tot a suflări i în ­v ă ţ ă t o r e ş t i .

Cine c u n o a ş t e a m ă n u n t e l e , ş t ie că dacă nu era Toni, azi n ' a m fi avu t Asocia ţ ia G e n e r a l ă a î n v ă ţ ă t o r i l o r din R o m â n i a .

A doua p ia t r ă de h o t a r a fost acum câţ iva ani de zile, când sub p r e s i u n e a unor împre ju ră r i şi corupţ i i ce nu e locul să le d i s c u t a m aici , s e p u s e s e s e r i o s p rob l ema o rgan iză r i i în t regulu i corp didact ic al ţăr i i , pe temei de a l te principii decât cele ca re îşi t rag pu te r i l e din fiinţa na ţ i e i .

D a c ă ar fi ros t i t Toni un s i ngu r da , în locul Asocia ţ ie i î n v ă ţ ă t o r e ş t i n a ţ i o n a l e , am fi avu t o a soc ia ţ i e p ro fes iona lă s ind ica lă . s

Toni, cu îngri j i re , a s p u s nu şi nu a r ă m a s . De ani de zile, os ten i t de a t â t e a lup te , Toni îşi î n g ă d u i e

un s i ngu r r ă g a z de od ihnă : prin s a n a t o r i i . Omul care n ' a avu t v reme sâ - ş i î n t e m e i e z e un cămin ,

s imte m u l ţ u m i r e a su f l e tească a d â n c ă in mijlocul familiei lui î n v ă ţ ă t o r e ş t i , de ca re nu s 'a d e s p r i n s p e n t r u nic iun fotoliu min i s te r i a l , oferit de a t â t e a ori mai î n a i n t e .

Toni, ca re p re fe ră sp i t a lu l , s t r a p o n t i n e i m in i s t e r i a l e , abia ieşit din sp i ta l , a fost c h e m a t , nu pe temeiur i pol i t ice , în f run­tea min i s t e ru lu i , dela ca re d e - a t â t e a ori a cerş i t d r e p t a t e p e n ­tru ai săi şi la p o a r t a că ru ia de a t â t e a ori a b ă t u t fără să i se r ă s p u n d ă .

î n v ă ţ ă t o r u l Toni e azi Minis t ru l î nvă ţ ă to r i l o r . In f run tea şcol i lor şi a dască l i lo r , nou l s u b s e c r e t a r de

s t a t nu în ţe l ege — după cum a m ă r t u r i s i t - o , s ă m u n c e a s c ă altfel decâ t pe temeiu l p r o g r a m u l u i făuri t prin Asocia ţ ie şi ce ru t , prin Asocia ţ ie , să fie înfăptui t de al ţ i i .

Acest p r o g r a m e s implu şi clar : de spo l i t i c i an i za re , f ie­ca re la locul lui după faptă , şcoa lă ac t ivă , m u n c ă rodn ică şi r e c u n o s c u t ă d u p ă d r e p t a t e .

Dela H a r e t , c a r e a fost omul cel mai bine i n t e n ţ i o n a t pen t ru ş coa l ă , da r ca re nu p u t e a să ac t iveze to tuş i decâ t pe făgaşul polit ic al pa r t idu lu i s ă u , Toni es te al doi lea om de şcoa lă care p o a t e înfăptui tot b ine le pe ca re Ţ a r a a c e a s t a îl dela şi pr in învă ţă to r i i e i .

I n t r ' un regim apol i t ic , el a r e mâin i l e l ibere şi o r i zon tu l l iber. Să nădă jdu im cu î n c r e d e r e că î n v ă ţ ă t o r u l ca re a r e a l i ­zat a t â t e a ca p r e ş e d i n t e al bres le i s a l e , va înfăptui şi ma i mul t , ca Minis t ru al ei.

UD

DIN T R E C U T U L DASCALIMI I SĂLĂJENE

T E O D O R M U R E Ş A N U

Un des to in ic dască l a l v r e m i i s a l e , un f run taş î n t r e lup­tă tor i i pr in car i ş coa l a ş i -a d a t u l t i m a con t r ibu ţ i e pen t ru r ea ­l izarea uni tă ţ i i N e a m u l u i , a fost d e b u n ă s e a m ă Teodor Mureşanu din Blaja T ă ş n a d u l u i .

Felul cum a ş t iu t T. M u r e ş a n u să-ş i de con t r ibu ţ i a sa în ace le m ă r e ţ e v r e m i , e lup ta unui e r o u .

Noi însă s u n t e m p r e a ob işnui ţ i a c ă u t a eroi aco lo «în susul scăr i i» , cum ar zice m a r e l e nos t ru E m i n e s c u şi a l e ce re a t e s t a t e de s i a r e c iv i lă şi ce r t i f i ca te de şcoli î na l t e .

Un e x e m p l u d i n t r ' o m i e . Mare le poet-f i losof M. E m i n e s c u — e r o u în l u m e a g â n ­

dirii — a t r ă i t pe aces t p ă m â n t în t r e ai să i 39 an i , u i t a t şi de scons ide r a t d e cei ma i m u l ţ i . Hu le i s ' au a r u n c a t în fa ţă pe când t ră ia , hu l e şi s câ rbe d u p ă m o a r t e a lui . Şi — i ronia sorţ i i — erou l c a r e a cunoscu t N e a m u l r o m â n e s c «din a p e l e Nis t ru lu i î ncepând , în c ruc iş şi 'n c u r m e z i ş p â n ă 'n T i sa şi 'n D u n ă r e » , cum însuş i m ă r t u r i s e ş t e , h u l e l e d e s p r e el a u r ă ­suna t to t «dela N i s t ru p â n ă la T i sa» . P â n ă şi p ă r i n t e l e Vas i l e Pă tcaş iu din H o t o a n u l Să la ju lu i a ţ i nu t să n o t e z e în Cronica sa tu lu i , la m o a r t e a m a r e l u i poe t , c ă : «Eminescu a fost un om corupt şi la co rup ţ iune i n v e n t a poez i i l e lui . J u n i m e a t r e ­buie feri tă de a-i d a în m ă n ă sp re c i t i re p r o d u s e l e p o r n o g r a ­fice a l e aces tu i p o e t — g e n i u de cl ică». — As tăz i , când mul ţ i ne p r e t i n d e m că-1 c u n o a ş t e m pe m a r e l e Eminescu , n e m i r ă m şi ne î n g r o z i m de a f i rma ţ i i l e pă r . P ă t c a ş i u din H o t o a n , c a r e a a v u t s i n g u r a v i n ă că s 'a făcut ecoul unor ve r s iun i necon­t ro l a t e .

Aşa da r a l tu l t r e b u i e să fie c r i t e r iu l pen t ru d e o s e b i r e a omulu i — e rou fa ţă de cei car i d e g e a b a fac u m b r ă p ă m â n t u l u i .

E ro i smu l î ncepe aco lo unde începe să se o b s e r v e o n e ­po t r iv i r e î n t r e s l ăb i c iunea pu te r i l o r şi m ă r i m e a fap te i . O l e g e s implă şi o log ică nu mai pu ţ in .

Şi la Teodor M u r e ş a n u v e d e m a ş a de e v i d e n t un c o n t r a s t îsbi tor în t re m o d e s t e l e s a l e pu te r i şi a c t e l e m a r i s ă v â r ş i t e .

Viea ţa lui T e o d o r M u r e ş a n u es t e o lup tă cont inua pen t ru o c r ed in ţ ă , pen t ru un idea l , în a j u n g e r e a că ro ra n ' a precu­peţ i t n imic .

Născu t la 12 Mar t ie 1881, în c o m u n a Dobr ic , jud. S o m e ş , din Ef t imie M u r e ş a n u şi T a ţ i a n a Boţ, ţ ă r a n i cu s t a r e mij locie , Teodor Mureşanu a făcut şcoala p r i m a r ă la Lăpuş , în t re 1888 — 1894, cursu l g i m n a z i a l — 4 c lase — la g i m n a z i u l g r ă n i c e r e s c din N ă s ă u d în t re 1894 — 1898 şi p r e p a r a n d i a de s ta t din D e v a î n t r e 1 8 9 3 - 1 9 0 2 . După un an de zile, tot la D e v a , s 'a s u p u s la e x a m e n u l de c a p a c i t a t e , luând d ip loma de î n v ă ţ ă t o r .

In t o a m n a anu lu i 1903, Gonsis torul bisericii o r t o d o x e din Sibiu, p r in dec re tu l Nr . 9815 din 18 Sept . , îi n u m e ş t e î n v ă ţ ă ­tor în c o m u n a Rogoz , jud. S o m e ş . Iu anu l şcolar u r m ă t o r a funcţ ionat c â t e v a luni în Gâ rbou l Dejului , iar res t ; i ! anu lu i în Chiueş t i . Ajunge apoi , în t o a m n a anulu i 1905, î n v ă ţ ă t o r în c o m u n a Er iu -Sânc ra iu din S ă l a j .

Aici , în Sânc ra iu l d e p e Eriu , fiul unei na ţ iun i o p r i m a t e , T e o d o r M u r e ş a n u a pu tu t ma i bine să s t ea de v o r b ă cu s ine şi să-şi f ixeze m ă r e ţ u l ideal pen t ru ca re a lup ta t în tot cursu l vie ţ i i s a l e .

In Sânc ra iu a v ă z u t el pen t ru p r i m a d a t ă o m â n ă de R o m â n i s i s t e m a t i c pe r s ecu t a ţ i şi exc luş i de la or ice l i b e r t a t e d e a v e r e sau c u l t u r ă .

Aici în Sâncra iu a auz i t el , din g u r a unor o a m e n i bă­t rân i că p r in t r e anii 1 8 7 5 - 1878, un p reo t t â n ă r , cu n u m e l e Dr . Vas i l e Lucaciu s 'a munc i i , s 'a svâ rco l i t de a făcut în t re i ani ce nici ei nu c r edeau : loc de b iser ică şi ş coa lă în mij lo­cul s a tu lu i , n o t a r r o m â n şi ma i p r e s u s de t o a t e le-a r id ica t suf le tu l sp re î n ă l ţ i m e a unui ideal , a cărui r e a l i z a r e a o în t r e -v e d e a u şi ei uneo r i .

Atunci a în ţe les T. M u r e ş a n u a s c e n s i u n e a v e r t i g i n o a s ă a c l ien tu lu i înch isor i lo r din Satu- Mare , Dobr i ţ in şi S e g h e d i n , a pă r in te lu i Vas i le , a «Leului de la S iseş t i» ,

C ă s ă t o r i n d u - s e cu E lena Lobonţ iu , fiica p reo tu lu i Pa t r i c iu Lobonţ iu din S i l va ş , în t o a m n a anu lu i 1906, pen t ru a fi mai a p r o a p e de socru l sau , c o n c u r e a z ă şi ob ţ ine s t a ţ i u n e a can to r -docen ţ i a l ă din Blaja , de l â n g ă T â ş n a d .

In Blaja, t i m p de 12 ani , Teodor Mureşanu es t e condu­că toru l şi l u m i n ă t o r u l locui tor i lor aces tu i sa t . In c ad re l e pos i ­b i l i t ă ţ i lo r , a c ă u t a t să î m b u n ă t ă ţ e a s c ă soa r t a a ce s to r ţ ă r a n i .

P e t e r en cu l tu ra l a fost un î n v ă ţ ă t o r m o d e l , iar p e t e r e n eco­nomic , pr in s t ă r u i n ţ e l e lui , Blâjenii ş i -au c â ş t i g a t p â n ă la 200 iug . p ă m â n t .

Concomi t en t cu a c e a s t ă m u n c ă d e s f ă ş u r a t ă în s a tu l său , pe Teodor M u r e ş a n u îl a f lăm a c t i v â n d în c ad re l e «Ast re i» , «Reuniuni i î n v . Rom. Sălâjeni» şi în c ad re l e Pa r t idu lu i N a ţ i o ­nal R o m â n din A r d e a l .

In cadrele „Astrei": T e o d o r M u r e ş a n u e r a m e m b r u p e v i e a ţ ă a l «Ast re i» . N ' a fost a d u n a r e g e n e r a l ă a As t re i sau a d e s p ă r ţ e m i n t e l o r s ă l ă j ene la car i Teodor M u r e ş a n u să nu fi lua t p a r t e , — a ju tând cu to t ce pu t ea la r euş i t a a ce s to r m a n i ­fes ta ţ i i .

In a c e s t e a d u n ă r i t r ă i a a d e v ă r a t a sa v i e a ţ ă suf le tul d a s ­călului din Blaja . E v o c ă m un s i ngu r fapt .

La 1911, când în Blaj se p r ă s n u i a jubi leul de 50 ani a l Asoc ia ţ iun i i t r a n s i l v a n e «As t ra» , T e o d o r M u r e ş a n u e r a şi el de faţă . Aure l Vlaicu, cu m ă i a s t r ă sa p a s ă r e , e x e c u t ă c â t e v a m i n u n a t e sbo ru r i pe d e a s u p r a Câmpulu i L ibe r t ă ţ i i . Aces t e sborur i îl i m p r e s i o n e a z ă p â n ă la e x t a z . La a t e r i z a r e Teodor Mureşanu nu se m a i p o a t e s r ă p â n i ; se r e p e d e la a v i o n şi î m b r ă ţ i ş e a z ă cu efuziune pe cel d in tâ iu s b u r ă t o r r o m â n .

In cadrele Reuniunii învăţătorilor Români Sălâjeni (R. I. R, S.): In a d u n ă r i l e î n v ă ţ ă t o r e ş t i a fost t o t d e u n a la î nă l ţ ime .

F i l i a la S ă r ă u a d 1-a a v u t pe T. M u r e ş a n u de s ec r e t a r din 1 9 0 8 - 1 9 1 1 , iar din 1 9 1 1 - 1 9 1 9 ca p r e ş e d i n t e .

N o t ă m că de la 1874—1911 î n v ă ţ ă t o r i i din jurul T ă ş n a -dulu i e r a u d iv iza ţ i în t re i f i l i a l e : a Er iu lu i , S ă r ă u a d u l u i şi Ş a m ş o d u l u i . D e o d a t ă cu v e n i r e a lui T e o d o r M u r e ş a n u în frun­tea fi l ialei S ă r ă u a d , a c e s t e t re i f i l iale se unesc şi f o rmează as t fe l cea ma i m a r e fi l ială a R. I. R. S., d e 30 c o m u n e şi una d in t r e ce le m a i a c t i v e , s u b d e n u m i r e a de Cercul Er iu .

A c e a s t ă f i l ială 1-a a v u t pe Teodor M u r e ş a n u d e p r e ş e ­d in te a l e s c o n s e c u t i v de t re i or i . In cei 8 an i câ t a s t a t în f run tea ei , Teodor M u r e ş a n u a d e s v o l t a t o m u n c ă de a d e v ă r a t d a s c ă l r o m â n . D a t fiind că t ocma i în aces t t i m p a u începu t să în t r e m a i din plin în v i g o a r e d r acon i ce l e l eg i a l e lui A p o n y i , el î n d e a m n ă pe co leg i i din t r ac tu l s ău ţ ină la con-fe s iona l i t a t ea şcolii şi să c o n t r a b a l a n s e z e , pr in a c t i v i t a t e a lor, p r o p a g a n d a începu tă de g u v e r n u l m a g h i a r , pen t ru d e s n a ţ i o n a -l i z a r e a n o a s t r ă .

Teodor M u r e ş a n u a ce ru t f iecărui î n v ă ţ ă t o r din f i l iala Er iu să fie a b o n a t la r e v i s t e l e p e d a g o g i c e : «Foaia sco las t i că» din Bla j , «Va t ra şco la ră» din Sibiu, e t c .

î n v ă ţ ă t o r i i din fil iala sa i-au fost t o t d e u n a r ecunoscă to r i p e n t r u d r a g o s t e a şi p r i c e p e r e a cu ca re îi conducea . In a d u n a ­rea lor din 13 D e c e m v r i e 1918, ţ i n u t ă la T ă ş n a d , i-au d a t d e l e g a ţ i e să r e p r e z i n t e î n v ă ţ ă t o r i m e a s ă l ă j e a n ă în Mare le Sfat N a ţ i o n a l a l e s la 1 D e c e m v r i e 1918 în Alba- Iu l i a , din c a r e făcea dea l t fe l p a r t e de la cons t i t u i r ea sa . Tot în a c e a s t ă adu­n a r e î n v ă ţ ă t o r i m e a din fi l iala Er iu fo rmu lează o f r u m o a s ă d e c l a r a ţ i e de a d e z i u n e la h o t ă r î r i l e l ua t e de Marca a d u n a r e n a ţ i o n a l ă de l a Alba- Iu l i a , c a r e începe a s t f e l :

«Noi î n v ă ţ ă t o r i i din D e s p ă r ţ ă m â n t u l Er iu , luî.m la cuno­ş t i n ţ ă cu cel ma i m a r e e n t u z i a s m un i r ea A r d e a l u l u i , B a n a t u l u i şi Pă r ţ i l o r locui te de Român i din U n g a r i a cu Ţ a r a M a m ă , cu d u l c e a R o m â n i e şi a d e r ă m la ace i a . P r o m i t e m tot spr i j inul nos t ru Mare lu i Sfat, l up tând din r ă s p u t e r i pen t ru d e ş t e p t a r e a poporu lu i . . . » ( D e c l a r a ţ i a în î n t r e g i m e se af lă în p ro toco lu l p e n t r u a d u n ă r i l e R. I. R. S. filiala Eriu pe 1908 - 1936).

E semni f i ca t ivă a c e a s t ă d e c l a r a ţ i e prin faptul că ea s 'a p r o d u s la 13 Dec . 1918, când r e v o l u ţ i a lui Kun Be la e r a în to iu şi ab i a pr in 18 Apr i l i e 1919 a ocupa t a r m a t a r o m â n ă p a r t e a loculu i .

Teodor M u r e ş a n u a făcut p a r t e p e r m a n e n t din Comi te tu l Cen t ra l a l R. I. R. S., din 1 9 0 8 - 1 9 1 8 , t imp de 10 a n i . In a c e a s t ă c a l i t a t e a luc ra t pen t ru a f i r m a r e a aces te i Reuniuni în l u p t e l e de d e s r o b i r e n a ţ i o n a l ă .

Era ocupa t şi de faptul cum s 'a r p u t e a o r g a n i z a un con­g r e s a î n t r e g e i î n v ă ţ ă t o r i m i r o m â n e din A r d e a l . Diferi ţ i t run-t a ş i ai aces te i î n v ă ţ ă t o r i m i , î n t run indu - se î n t r ' o confer in ţă în Cluj , la 15 F e b r u a r i e 1913, îl a l e g pe Teodor M u r e ş a n u în comis i a de 5, c a r e să p r e g ă t e a s c ă şi să o r g a n i z e z e aces t c o n g r e s .

A c e s t c o n g r e s s 'a p r e g ă t i t a m ă n u n ţ i t şi s 'a c o n v o c a t p e z i le le de 24 şi 25 A u g u s t 1913 la Cluj, iar Min is te ru l de In­s t ruc ţ iun i Publ ice şi Cul te din B u d a p e s t a , fiind ses i za t cu a m ă n u n t e , a r e v o c a t a p r o b a r e a d a t ă .

Ide i le lui T e o d o r M u r e ş a n u d e s p r e ce ar fi ce ru t în aces t C o n g r e s le c u n o a ş t e m d i n t r ' o confer in ţă i n t i t u l a t ă «Chestia c o n g r e s u l u i » , c a r e a pus -o în d i scu ţ ia a d u n ă r i i f i l ialei s a l e .

Din a c e a s t ă confer in ţă sp icu im u r m ă t o a r e l e : «Înain te de a t r e ce la obiec t , v r e a u să cons t a t câţ i în­

vă ţ ă to r i r o m â n i sun t U n g a r i a d u p ă ce le m a i nou i d a t e : î n v ă ţ ă t o r i g r . ca t . r o m â n i : î . Arch ideceza Blajului — — — - 472 2. D i e c e z a Gher le i — — — — — 370 3. D ieceza Lugo ju lu i — — — — — 73 4. Dieceza Orăz i i -Mar i • — — — — 145

Total — — 1060 înv . Î n v ă ţ ă t o r i g r . o r i en ta l i r o m â n i :

1. Arch id ieceza Sibiului — — — — 852 2. Dieceza A r a d u l u i — — — — — 416 3. D ieceza Orăz i i -Mar i — — — — 249 4. D ieceza C a r a n s e b e ş u l u i — •— — 263

T o t a l — - 1780

S u m a t o t a l ă — 2840 înv .

Scopul c o n g r e s u l u i nos t ru p roec t a t , nu e n u m a i î m b u n ă -i i i rea m a t e r i a l ă a î n v ă ţ ă t o r i l o r , ci î n a i n t a r e a c u l t u r a l ă a po ­

norului nos t ru r o m â n e s c . A ş a d a r ă , ca punc te p r inc ipa le a l e •^cestui c o n g r e s după umi l i t a m e a p ă r e r e a r fi cons t i t u i r ea adunăr i i : 2 p re şed in ţ i , 4 v . p r e şed in ţ i , 1 s e c r e t a r , 4 no t a r i ,

ari ca oficiali să fie a leş i pe un i n t e r v a l de 5 ani , apo i 2 m e m b r i ve r i f i ca to r i , d u p ă ca r e a d u n a r e a să i-a Ia d e s b a t e r e :

I. Rev i zu i r ea lege i lui A p o n y i şi Zichy în m o d u l u r m ă ­tor : Aci a r a t ă , în 25 punc te , p ă r ţ i l e de modif ica t cu p r i v i r e ia s a l a r i z a r e şi pens iun i , iar când a j u n g e la ches t iunea l imbei • ie p r e d a r e , c o n t i n u ă : b) § 19, c a r e z ice, ca în ş coa l e l e cu l imba de p r o p u n e r e n e m a g h i a r â , ş coa l e l e să se in s t ru i a scă în nşa mod , ca ace ia d u p ă a b s o l v i r e a cl. IV, să-ş i ş t i e e x p r i m a c u g e t e l e a t â t în v o r b ă , câ t şi în scr is în l imba m a g h i a r ă . Aceas ta fiind o a b s u r d i t a t e p e d a g o g i c ă , ca pe un bă ia t de l imba r o m â n ă , în deoseb i în ţ inu tu r i cu ra t r o m â n e ş t i , în in­t e rva lu l de 4 an i , când ab ia se ş t ie î n t r u c â ţ i v a e x p r i m a în i imba m a t e r n ă , să-1 ins t ruez i în a l t ă l imbă s t r ă i n ă Iui. Aces t a e § cel mai v ă t ă m ă t o r posibi l , c a r e c o n t r a r i a z ă pr incipi i le , ;odagogice , car i p re t ind că copii t r ebu ie ins t ru i ţ i ma i în t â iu n l imba lor m a t e r n ă , la o e t a t e a t â t de f r agedă . Nici un în­

vă ţ ă to r în şcol i le cu l imba de p r o p u n e r e n e m a g h i a r ă nu vo r ii în s t a r e să sa t i s facă aces tu i pa ragra f , pe l â n g ă cele m a i

m a r i î n c o r d ă r i ; de câ t n u m a i s l ăbesc m e n t a l i t a t e a copii lor şi se mor t i f ică în ei p u t e r e a c u g e t ă t o a r e şi do ru l de lucru şi as t fe l î n v ă ţ ă t o r u l nu p o a t e sa t i s face p rob l eme i s a l e p e d a g o ­g ice , de cât pr in a c e a s t a îşi s d r u n c i n e a z ă s ă n ă t a t e a şi pen t ru şco la r i e o a d e v ă r a t ă t o r t u r ă n e p u t â n d îna in ta pe ca l ea câş t i -g ă r e i cunoş t i n ţ e lo r de l ipsă pen t ru v i e a ţ ă » .

T e o d o r M u r e ş a n u cunoscând p u t e r e a prese i în s t a t , a t â t în a d u n ă r i l e dă scă l e ş t i câ t şi pr in d i fer i te a r t i co le de r e v i s t ă , a ce ru t să se înf i in ţeze o comis i e z ia r i s t i că d i n t r e î n v ă ţ ă t o r i , c a r e să se ocupe de a p ă r a r e a pr in p re să a cauze lo r şcoa le i r o m â n e ş t i .

Pr in 1911, î m p l i n i n d u - s e 50 ani de la în f i in ţa rea R. I. R. S., dl S imion Oros p r e g ă t e ş t e cu concursu l lui Teodor Mure ­şanu şi a a l t o r a un «Memor ia l jub i l ia r» , în c a r e sun t î n s e r a t e şi o s e a m ă de «axiome» p r imi t e de la p e r s o a n e l e mai mar ­can t e din Săla j şi î n t r e cari a f lam şi pe a lui Teodor Mure ­şanu , la p a g . 1 7 2 : «Nimic mai sub l im şi m a i m ă r e ţ ca m e ­n i r e a dască lu lu i r o m â n . P e m â n a Iui e conc rezu t ă s o a r t a po ­poru lu i ; deci cine v r e a să fie dască l r o m â n , mai îna in te să se c u g e t e ia t o a t e g r e u t ă ţ i l e aces te i car ie r i , ca re pe cât e de s u b l i m ă în m e n i r e pe a t â t e de g r e a , ca nu c u m v a să se facă Iuda n e a m u l u i s ău . Cine nu se s imte pe s ine des tu l de t a r e a d a p iep t t u t u r o r g r e u t ă ţ i l o r î m p r e u n a t e cu aces t oficiu, a ce l a nu p o a t e p u r t a t u l u l de da scă l r o m â n ! V iea ţ a dască lu lu i r o ­m â n î n t r e a g ă e o lup tă , c ine nu e apt de luptă , ace la p ia ră . Coş-buc zice : O lup tă e v i e a ţ a , deci te lupta . . . l ubeş te - ţ i l imba , n e a m u l , c r ed in ţ a şi pa t r i a şi mai p r e s u s de t o a t e i ubeş t e po­porul că ru ia îi s e r v e ş t i chiar şi în s lăb ic iun i le lui .

Din păr in ţ i buni se r id ică familii d i s t inse , iar pr in învă­ţă to r i d is t inş i : p o p o a r e şi na ţ iuni a lese» !

Aces t ş i r a g de idei şi s imţ i r i r up te din suf le tul d a s c ă ­lului T e o d o r M u r e ş a n u , sun t cred suf ic iente pen t ru c a r a c t e ­r i s t ica ac t iv i t ă ţ i i sa le d ă s c ă l e ş t i .

In cadrele Partidului Naţional: Un al t i n s t r u m e n t de lup tă n a ţ i o n a l ă a R o m â n i l o r a rde l en i e ra Pa r t idu l Na ţ iona l R o m â n .

Teodor M u r e ş a n u ca m e m b r u în aces t pa r t id , e ra in s t r â n s e l egă tu r i cu c h i n t e s e n ţ a r o m â n i s m u l u i din a c e s t e păr ţ i , îndeosebi cu : Dr . CorioJan S îee r din T â ş n a d , Pă r . V a s i l e P ă t -caşiu din H o t o a n , D e m . Coro ianu din S â n t ă u , Vas i l e Mureşanu din Săuca , Iosif C o s m u ţ a din S a n t ă u . e t c .

Ca m e m b r u al aces tu i p a r t i d a î ă cu t p a r t e din Consi l iu l Na ţ iona l R o m â n secţ ia T ă ş n a d , a l e s la 22 N o m v r i e 1918 cu mis iunea de -a o r g a n i z a g a r d ă n a ţ i o n a l ă r o m â n e a s c ă în sen-zul ideii de a u t o d e l r e m i n a r e a na ţ iun i lo r .

La m a r e a a d u n a r e n a ţ i o n a l ă de l a Alba - Iu l i a , din 1 Dec . 1918, ia p a r t e şi T e o d o r M u r e ş a n u , fiind a l e s m e m b r u în Ma­re le sfat n a ţ i o n a l r o m â n din A r d e a l , B a n a t şi U n g a r i a .

D u p ă a d u n a r e a d e l a A lba Iul ia , T e o d o r M u r e ş a n u se în­t o a r c e în Blaja şi t r upe l e r o m â n e îna in t ează p â n ă la l inia d e m a r c a ţ i o n a l ă H o d o d — Z â l a u - C i u c e a , e t c .

S 'a început apoi u r m ă r i r e a lui de că t r e b a n d e l e d e bo l şev ic i .

Pe l a s fârş i tu l lui D e c e m v r i e 1918 î n t o r c â n d u - s e din Si l-v a ş sp r e Blaja , e r a să fie î m p u ş c a t . î n a i n t e de a i n t r a în s a t o s a l v ă de g l o a n ţ e s ' au n ă p u s t i t a s u p r a lui , da r bunu l Dzeu i-a s c ă p a t n e a t i n s .

După ace i a , cum scr ie el , pe o p a g i n ă din «Apos te le ru l» din Blaja, de g r o a z a U n g u r i l o r , la 20 I a n u a r i e 1919 a fost silit să fugă p e s t e l inia d e m a r c a ţ i o n a l ă , în Ardea lu l deja e l ibe ra t .

F i ind m e m b r u în Mare l e sfa t na ţ i ona l de la Sibiu, în c a r e r e p r e z e n t a şi pe î n v ă ţ ă t o r i i d in Săla j şi pe cei din d i eceza Orăz i i -Mar i , a lua t p a r t e a c t i v ă la d e s b a t e r e a legi i e l e c t o r a l e şi a g r a r e d e p u s e de Consi l iul D i r i gen t .

Din 11 Ma r t i e 1919 a ocupa t şi c a t e d r a d e i s to r i e şi g e o g r a f i e de la ş coa l a c iv i lă de s t a t din O r ă ş t i e .

In v a c a n ţ a de Paş t i , după ce t r u p e l e r o m â n e au ocupa t p a r t e a locului s 'a r e î n t o r s să-ş i v a d ă fami l ia , să ten i i şi pe fraţii să i să lă jen i . Ca t ed ra d e l a O r ă ş t i e a de ţ inu t -o p â n ă la s fârş i tu l a n u l u i şco la r când, î n t r e 15 Iun i e—15 S e p t e m v r i e , a lua t p a r t e la cu rsu l de profesor i de la U n i v e r s i t a t e a din Cluj.

In t o a m n a aces tu i an, la 10 O c t o m v r i e , a fost numi t profesor p r a c t i c a n t la ş coa l a n o r m a l ă din Ză lau , c a t ed ra însă n ' a ocupa t -o fiind în curs luc ră r i l e Mare lu i sfat de unde a ţ inut să nu fie a b s e n t .

La 4 S e p t e m v r i e 1920 ş 'a lua t c a p a c i t a t e a în i s tor ie şi g e o g r a f i e la U n i v e r s i t a t e a din Cluj şi a fost numi t profesor şi d i r ec to r al şcolii c iv i le m i x t e din Care i i -Mar i .

La a l e g e r i l e din 2 N o e m v r i e 1919 a fost cand ida tu l pa r -

t idului na ţ i ona l în c i r cumscr ip ţ i a C ra sna , iar la 4 Iunie 1920 a fost r e a l e s în ace iaş i c i r cumsc r ip ţ i e .

Din d i scu ţ i i l e şi i n t e rpe l ă r i l e din p a r l a m e n t s 'a doved i t a fi un abi l p a r l a m e n t a r şi cu gr i je de s o a r t e a celor mu l ţ i . In l e g i s l a ţ i a din 1920 a fost m e m b r u în comis ia b u g e t a r ă .

I a t ă însă că în a c e a s t ă a s c e n s i u n e v e r t i g i n o a s ă şi a t â t de f i rească lui T e o d o r M u r e ş a n u , i n t e rv ine un acc ident care- i p r i c i nueş t e chinuri şi su fe r in ţe g r o a s n i c e , iar la 12 Iunie 1921, obş te scu l s fâ rş i t .

S 'a s t ins din v i e a ţ ă un v u l c a n în p l ină e rup ţ iune , un lup­t ă t o r înfocat , m o d e s t u l dască l din Blc ja .

P r e s a s 'a făcut ecoul aces te i d u r e r o a s e p ie rder i pen t ru ţ a r ă şi n e a m . «Pat r ia» din Cluj s c r i e : « . . . A v e a da ru l de a c o n v i n g e cu s i n c e r i t a t e a şi aces t fiu de ţ ă r a n , de o i m p u n ă ­t o a r e r o b u s t i t a t e se confunda cu suf le tul şi cu min t ea ţ ă r ă n e a s c ă .

Cât de m u l t e ra de iubi t de ţ ă r ă n i m e şi în ce g r a d su­per ior î n ţ e l e g e a să-ş i î ndep l inească m a n d a t u l de d e p u t a t , s 'a v ă z u t în a l e g e r i l e g e n e r a l e de anu l t r ecu t , când cu t o a t ă p re ­s iunea g u v e r n u l u i , ţ ă r ă n i m e a a r e a l e s în C a m e r ă , pe iubi tul ei r e p r e z e n t a n t , r e g r e t a t u l de toţi Teodor M u r e ş a n u .

R e g r e t a t u l d e p u t a t al Crasne i , m o a r e p l âns de păr in ţ i şi r u d e l e lui şi de e lev i i şi a l e g ă t o r i i , care- i iubeau a t â t de mul t .

Pe m o r m â n t u l r e g r e t a t u l u i T e o d o r Mureşanu , par t idu l n a ţ i o n a l a depus o c o r o a n ă de fiori.

Fie-i ţ ă r â n a u ş o a r ă şi a m i n t i r e a o pi ldă i». A ş a s 'a scurs şi s 'a s t ins v iea ţa unui v redn ic dască l

să lă jan , T e o d o r M u r e ş a n u din Bls ja Taşnachi lui .

I. A R D E L E A N U ( sen io r )

IX. Cum a luat fiinţă r e v i s t a , , Ş c o a l a N o a s t r ă " *)

( U r m a r e )

Rev i s t a «Şcoala Noas t ră» p e n t r u noi , î n v ă ţ ă t o r i i , e s t e azi o p u t e r e de nep re ţu i t . Dacă acel m â n u n c h i u de dască l i ideal iş t i şi cu suflet au î n d u r a t g r e u t ă ţ i l e î ncepu tu lu i şi —

u 15 ani în u rmă , în anu l 1924 — au p u s la ca le apa r i ţ i a ei (şi n ' a fost o p r o b l e m ă a t â t de u ş o a r ă cum ar c rede unii d in t re t iner i i colegi de a z i ) , t r e b u i e să n e d ă m s e a m a f iecare că, a v e m o m a r e şi s fân tă d a t o r i n ţ ă , ca, ceea ce a m m o ş t e n i t dela an tecesor i i b ă t r â n i , s ă m e n ţ i n e m şi să l ă s ă m n e p ă t a t , u rmaş i lo r .

* * *

Apari ţ ia rev is te i d ă s c ă l e ş t i , p u s ă la cale de î nvă ţ ă to r i i din o ra şu l şi p l a sa Ş imleu l -S i lvan ie i , în a d u n a r e a ţ i n u t ă în ziua de 11 I a n u a r i e 1924, a fost a n u n ţ a t ă Rev i zo ra tu lu î ş c o ­lar cu r a p o r t u l s u b s e m n a t u l u i , î n r eg i s t r a t în z iua de 30 Ia­n u a r i e 1924, s u b No. !39 Rev . şcol .

P e n t r u a lămuri i şi mai mul t p r o b l e m a a c e a s t a şi ca s ă nu se p o a t ă s p u n e că af i rmaţi i le mele s u n t născoci r i n u m a i şi cau t nod în p a p u r ă , cred că fac un b ine dacă las să ur ­m e z e tex tu l ho tă r î r i l o r ce s ' a u luat şi t r ecu t la p r o c e s - v e r b a l , ca o î n t r eg i r e a af i rmaţ i i lor mele din n u m ă r u l t r e c u t /

Ia tă pr imul t e x t : « P r o c e s - v e r b a l

luat în a d u n a r e a e x t r a o r d i n a r ă a subsec ţ i e i Ş imleu , a p a r ţ i n ă ­toa re Asocia ţ ia î nvă ţ ă to r i l o r din jud. Să l a j , ţ i nu t ă în Ş imleu l -S i lvan ie i , la 11 I a n u a r i e 1924, în ş c o a l a p r i m a r ă de S t a t .

«P. 4. — P r e ş e d i n t e l e c o n s t a t ă că , m u n c a cu l tu ra l ă a î nvă ţ ă to r i l o r Să lă jen i , az i nu e s t e a p r e c i a t ă cum e ra a p r e c i a t a

*) La Nota redacţiei din număru l t recu t al revistei , referi toare la articolul cu t i t lul de sus, observ că. in tenţ ia mea nu a fost şi nu este să provoc o polemică în chest iune. Seria art icolelor de vână acurn şi ce ! e oe vor urma, formează un tot, matoriai dooumentav al f rământăr i lor din t recut a'e dăscăli 'or sălăjeni, bazat pe acte şi documente autent ice şi vor apare în broşură cu prilejul împlinir i i a 70 de ani (1940) dela înfiinţarea ..Asociaţiei învă ţă tor i lo r din jud Sălaj" a tunci cu numele de „Reuniunea Învăţători lor Român i Sălăjeni" cea mai veche reuniune a învăţă tor i lor omâni din fosta monarchie Aus t ro-Ungară ,

Ş. O.

m u n c a cu l tu ra lă d e p u s ă de aceşt i î n v ă ţ ă t o r i în t recu t . Consi ­de rând că a d e p u n e o m u n c ă c o n ş t i e n t ă şi b i n e f ă c ă t o a r e în in te resu l public a avea o co - i t>nuâ l egă tu ră : î n v ă ţ ă t o r i i cu P rez id iu l Asoc ia ţ ie i î n v ă ţ ă t o r i l o r ; a ce s t a cu R e v i z o r a t u l şco­la r şi i nve r s şi p e n t r u a în temeia o copcie ( l e g ă t u r ă ) p u t e r ­nică şi s ă n ă t o a s ă în t re î n v ă ţ ă t o r şi î n v ă ţ ă t o r , mai d e p a r t e pen t ru a da şi a primi ace le d i rec t ive , fără de cari nu se p o a t e î m p u n e nici a ş t e p t a un r ezu l t a t câî de puţ in : se a r a t ă nevo i a înf i inţăr i i unu i o rgan de p . 'b l ic i ta t? d idact ic . Cons ide ­r â n d că cele d o u ă o r g a n e {Ini) de publ ic i t a te a f l ă toa re în Ş imleu , «Plugaru l» şi u a z e t a de D u m i n e c a » , deşi cu p l ăce re ne pun la d i spoz i ţ ie co loane l e lor, nu satisf?.c î n v ă ţ ă t o r i m e a , p e d e o p a r t e p e n t r i c ă a c e s t e două foi sr.nt de par t id , de alfa pa r t e nu t o t d e a u n a pot să ne s t ea la d i spoz i ţ i e , d u p ă c u m cer nevo i l e ( dă scă l e ş t i ) , în consec in ţă şi pe b a z a mot ive lo r de mai s u s , p rez id iu l p r o p u n e a se înfi inţa o foaie d idac t ică cu sediu l în Şimî~u.

«Ad. 4. — L u â n d c u v â n t în ches t iune dnii i oan M a n g o , rev izor şco la r , d E m i l Loban ţ i u , depu t a t şi al ţ i i , cari toţi află mo t iva t ă p r o p u n e r e a p r e şed in t e lu i , o spr i j inesc cu t oa t ă t ă r i a şi o recomand-*, a d u n ă r i i p e n t r u pr imire şi a p r o b a r e .

« învă ţă to r i i cu m a r e însuf le ţ i re iau act de p r o p u n e i e a făcută şi dec la ră că vor sprij ini r ev i s ta cu toa te pu te r i l e lor m o r a l e şi m a t e r i a l e .

«In comi te tu l de a d m i n i s t r a ţ i e s e a leg : Sirnion Oros , Valen t in Câmpian , T e o d o r Iile, Victor B o ţ a n , dr, Emil Lobon-ţiu, Ioan R o g n e a n u şi Victor Co ; d iş .

« A d u n a r e a î n d r u m ă Comite tu l a l e s a se în ţe lege cu or­g a n e l e de control ( R e v i z o r a t u l şco la r ) , cu Prez id iu l Secţ ie i î n v ă ţ ă t o r i l o r şi cu subsec î i i lo , a s u p r a o rganu lu i de pi?b'ici!afe s u s m e n ţ i o n a t şi a s o k ' ţ i o n a c h e s t i u n e a d u p ă c u m cer i n t e r e se l e g e n e r a l e ale Corpului Didact ic p r imar .

« S e m n e a z ă : s s . Sirnion O . o s p r e ş e d i n t e . Valen t in C â m ­p ian s e c r e t a r . Ve r i f i ca to r i : s s . T e o d o r i l ie, s s . Ludovic Torok , s s . lu l iu S z e n t p e t e r y •.

Acest comi te t , în ş ed in ţ a ţ inu tă în ziua de 18 i a n u a r i e 1924, es te complec ta t cu di Ioan M a n g o rev izor şco la r , ca astfel să fie o depl ină a r m o n i e în t re î n v ă ţ ă t o r i — membr i i comi te tu lu i — şi a u t o r i t a t e a ş co l a r ă , p r iv i toa re la condu i t a r ev i s t e i , u r m â n d să fie î n t r eba t dacă p r imeş t e şi do re ş t e să

fie şi sà r ă m â n ă m e m b r u în aces t comi te t , l u â n d a s u p r a sa aceiaşi s a r c ină ca ceilalţ i membr i i , p r i n i scă l i rea «Invoirei so l ida re» .

Dar , ca toţi î nvă ţă to r i i din judeţ să ia c u n o ş t i n ţ ă de ho tă r î r ea a d u s ă la Ş imleu , p r e şed in t e l e S imion Oros a d r e ­s e a z ă un Apel că t r e p reşed in ţ i i subsec ţ i i lo r , so l i c i t ându- l e cât mai larg sprij in ; ia p a r t e la a d u n a r e a î nvă ţ ă to r i l o r din p lasa Z â l a u , u n d e s u s ţ i n e p rob l ema rev i s t e i . La a c e a s t a a d u ­na re s u n t de faţă şi dnii : Ioan M a n g o r ev izo r şco la r , Nicolae Nistor s u b r e v i z o r şco la r şi Emil Poco l a p r e ş e d i n t e l e Asoc ia ­ţiei î n v ă ţ ă t o r i l o r .

P r o b l e m a revis te i o p u n e în d iscuţ ie p r e ş e d i n t e l e s u b -secţ iei Z ă l a u , Ioan G o z m a n ( d e c e d a t ) ce t ind şi r e c o m a n d â n d aprecier i i a d u n ă r i i Apelul p re şed in t e lu i subsec ţ i e i Ş imleu . N ' a u lipsit nici aici cuv in t e l e de î ncu ra j a r e şi de r e c o m a n d a r e a le dlor Ioan M a n g o şi Nicolae Nis tor , pen t ru r e a l i z a r e a aces te i do r in ţe a î n v ă ţ ă t o r i l o r .

D ă m aci tex tu l re fer i tor din P roceu l -ve rba l lua t în acea şed in ţă :

« P r o c e s - v e r b a l luat în Z ă l a u , la 17 I a n u a r i e 1924, în a d u n a r e a e x t r a o r d i n a r ă a subsec ţ ie i Z ă l a u , a p a r ţ i n ă t o a r e Asocia ţ ie i î n v ă ţ ă t o r i l o r din jud. S ă l a j .

«P. 3-e. — Dl P r e ş e d i n t e dă ce t i re ad re se i t r imisă de prez id iu l s u b s e c ţ i e i ş i m l e u l - S i l v a n i e i , r e f e r i t oa re Ia r e d a c t a r e a unei r e v i s t e d i d a c t i c o - p e d a g o g i c e , so l i c i t ând c ă l d u r o a s a ei spr i j in i re m o r a l ă şi m a t e r i a l ă .

«Ad. 3-e. — Membri i p rezen ţ i s a l u t ă cu mu l ţumi re n o u a r ev i s t ă p e d a g o g i c ă şi pe d i rec toru l ei, în p e r s o a n a dlui Si­mion Oros şi o p r imesc cu d rag o b l i g â n d u - s e a-i da tot con­cursu l mora l şi m a t e r i a l . Obl igă t o t o d a t ă pe Cas ieru l s u b s e c ­ţiei a î n c a s s a cos tu l ei d e o d a t ă cu î n c a s s a r e a t axe lo r Asoc ia ­ţiei î n v ă ţ ă t o r e ş t i .

« S e m n e a z ă : s s . Ioan G o z m a n p r e ş e d i n t e , s s . Iuliu Căr-p i n e a n u sec re t a ru l subsec ţ i e i . Verif icator i : s s . T r a i a n Vi téz , s s . Ioan C o d r e a n u » .

* * *

D u p ă m e m o r a b i l ă ş ed in ţ ă din 19 F e b r u a r i e 1 9 2 4 * ) , R e -v izora tu l şco la r se p u n e pe lucru s e r i o s şi cu o rd inu l No.

*) Vezi nrul anter ior la pag. 18.

290 din 21 F e b r u a r i e 1924, a d r e s e a z ă un că ldu ros Apei c ă t r e î n v ă ţ ă t o r i m e pen t ru b u n a p r imi re a rev is te i «Scoal-î N o a s t r ă » ; cu ord inul No. 531 din 1 Mai, dă d i spoz i ţ lun i r e fe r i toa re la r ev i s t ă , iar cu ordin>.-l No. 532 din aceaş i zi, a n u n ţ ă apa r i ţ i a rev i s te i , în mod of ic ia l .

Po t să afirm că, cu t oa t e obs taco le le pe cari le-a î n d u r a t şi mu l ţumi r i l e că ro ra le-a dat e x a i e s i u n e , în l e g i t u r â cu re­vis ta , î n v ă ţ ă t o r i m e a a spr i j in i t -o şi mora l i c e ş t e şi ma te r i a l i ­ceş t e . D e a c e e a p ă c ă t u e s c acei î n v ă ţ ă t o r i , cari pen t ru diferi te mot ive m a t e r i a l e n e î n s e m n a t e , n-fuză p r imi rea rev i s t e i . Ace­ş t ia nu-ş i dau s e a m a că, a ce s t ges t de refuz e un păca t s t r i ­g ă t o r la cer, e mai mult decât o s f idare a o a m e n i l o r cu inimă şi suflet , cu b u n e in ten ţ iun i şi cu rândul la vii tor şi ia t a g m ă şi p r ime jduesc so l i da r i t a t e a p rofes iona lă , ca re es te o a doua formidabi lă p u t e r e a dăscă l imî i .

Cel ce refuză p r imi rea rev is te i sa le es te d u ş m a n u l t ag ­mei din care face pa r t e şi nu p rez in t ă nici o ga ra ; ţie de în­c redere în lupta grea ce ne a ş t e a p t ă în vi i tor .

(Va u n r a )

Simion Oros.

P A G I N A STRĂJERIEI

întâia aniversare

d e : I. A R D E L E A N U (sen io r )

La 13 S e p t e m v r i e din acest an S t ra ja Ţăr i i , a r m a t a a lbă n Vi. S. R. Carol II, a împlinit cinci ani de ex i s t en ţ ă , de p r o -• •iqioasă şi p r o m i ţ ă t o a r e ac t i v i t a t e .

R ă s ă r i t ă acum cinci ani din i n sp i r a ţ i a mare lu i nos t ru S u v e r a n , S t ra ja Tăr i i a u rca t , zi de zi, culmi n e b ă n u i t e , s t â r ­c ind a d m i r a ţ i a t u t u r o r ace lo ra cari se i n t e r e s a u s a u e r au în ; i n b a educa ţ i e i t i ne re tu lu i nos t ru mai î n t â iu , apoi a d m i r a ţ i a •ună de d r a g o s t e a în t r egu lu i n e a m r o m â n e s c d in t re h o t a r e l e

Tării şi de d incolo d e . e l e .

S t r ă i n ă t a t e a , prin r e p r e z e n t a n ţ i i t i ne re tu lu i din difer i te le ~ri, a r ă m a s s u r p r i n s ă de o r g a n i z a r e a şi noui le o r i en t ă r i

c a t e de St ra ja Ţăr i i t i ne re tu lu i n o s t r u .

Cti torul s u v e r a n , p e n t r u t r a d u c e r e a în fapt a îna l te i Sa l e dor in ţ i , a ş t iu t să a l e a g ă pe cei mai dis t inş i şi des toinic i bă rba ţ i .

Atâ t conducă to r i i dela cen t ru , în f runte cu ingen iosu l şi n e o b o s i t u l C o m a n d a n t a! Străji i Ţăr i i , Dl Teofil Gh. S ido ro -'iciu, cât şi cei depe t e r i to r iu , în f runte cu corpul d idac t ic ,

î ndeoseb i p r imar , au r ă s p u n s cu tot suf letul lor la g lasu l S u ­premulu i C o m a n d a n t şi n e a d o r m i t S t ră je r al des t ine lo r na ţ ie i n o a s t r e .

As tăz i , când St ra ja Ţăr i i a n i v e r s e a z ă o j u m ă t a t e de d e ­cadă dela în f i in ţa rea ei şi când privim cu a t â t a a d m i r a ţ i e cum '•e t r ă e ş t e în ţe lesu l dovezi s t r ă j e reş t i : «Credin ţă şi m u n c ă pen­tru Ţ a r ă şi Reg»» , sufletul n o s t r u p r i n d e nădejdi nou i , ne în­t ă r e ş t e î n t r ' o c red in ţă s fân tă , că, g e n e r a ţ i a Străjii Ţâr i i va n p a v ă z a mormin t e lo r Ero i lo r Ţăr i i n o a s t r e sf inte şi c h e z ă ş i a con t inu i tă ţ i i specif icului nos t ru pe linia a sp i r a ţ i un i lo r nu t r i t e de tin Neam în t reg .

Azi, când urgii le r ă sbo iu lu i r ă s u n ă nu d e p a r t e de no i , "ând h a r t a b ă t r â n u l u i nos t ru con t inen t se sch imbă dela o zi -l a i t a . năde jd i le ne sun t , după î n ţ e i epc iunea v o e v o d a l ă , în

Dzeu şi în sab ia n o a s t r ă . Şi , cu t oa t e că St ra ja Ţăr i i s 'a nă­scut în v remur i când s e c u r i t a t e a ţă r i lor se spr i j inea pe s i s t e m e colec t ive , pac te şi a l i an ţ e , ea a făcut o educa ţ i e t ine re tu lu i n o s t r u m â n e c â n d din î n ţ e l epc iunea cup r in să în cuv in te le de mai s u s .

Aşa ne d ic t ează n o u ă expe r i en ţ a d u r e r o a s ă de veacur i şi a şa ne g r ă e ş t e ins t ic tu l de c o n s e r v a r e al n a ţ i e i : s ă ne p u n e m năde jd i le în D u m n e z e u şi în p u t e r e a n o a s t r ă de v i ea ţ ă m a n i f e s t a t ă la nevo i e cu s ab i a î n t r ' o m â n ă , a r m a î n t r ' a l t a şi cu c rucea drep tă ţ i i în in imă.

Şi tocmai de ace ia c t i tor ia r e g a l ă es te şi va fi mai a l e s m â i n e , s t ra ja şi s e c u r i t a t e a gliei şi suf le tului r o m â n e s c .

R e d a c ţ i a aces te i m o d e s t e r ev i s t e dăscă l e ş t i , ca re va ur­măr i şi de aci î na in t e t oa t e r ea l i ză r i l e s t r ă je reş t i , u r e a z ă din aces t prilej Ct i torului Străj i i Ţăr i i şi nep i e r i t oa r e i s a l e ope re i sbândă dep l ină în n ă z u i n ţ e l e ei, r u g â n d pe Ato tpu te rn icu l să î n d r e p t e veşnic paşi i ei pe linia des t rnu lu i şi a s p i r a ţ i u n i l o r n o a s t r e , iar St ră jer i lor Ţăr i i mu l t ă şi a l e a s ă : SĂNĂTATE !

«STRAJA Ţ Ă R I I . Leg iunea de St ră jer i Să la j Ză l au .

No. 525 - 1 9 3 9 .

Instrucţiuni provizorii pentru activitatea străjerească

Stra ja Ţăr i i a î n tocmi t pen t ru anu l s t r ă j e r e sc în curs (1 S e p t e m v r i e 1939 — 31 A u g u s t 1940) un p r o g r a m de a c t i v i t a t e care e în cu r s de t i p ă r i r e şi s e v a t r im i t e , î nda tă ce v a îi g a t a , f iecărei u n i t ă ţ i . P â n ă a tunc i , p e n t r u c a m u n c a să fie u n i ­t a ra la t o a t e s to lu r i l e , vi se dau u r m ă t o a r e l e ins t ruc ţ iun i pen ­tru a c t i v i t a t e a pe t r i m e s t r u l S e p t e m v r i e — N o e m v r i e c.

I. O r g a n i z a r e a u n e i ş e d i n ţ e s t r ă j e r e ş t i

Orice ş e d i n ţ ă s t r ă j e r e a s c ă ( în zi le d e s â m b ă t ă ) t r ebu ie să cupr indă m a i m u l t e g r u p e de a c t i v i t ă ţ i . A c e s t e s u n t :

a ) A d u n a r e a şi exerc i ţ i i de î n v i o r a r e ( d u p ă pos ib i l i t a t e pe cu ibur i ) .

b) C e r e m o n i a l u l de î n c e p e r e a l u c r u l u i : Rapor t , R u g ă c i u ­nea ros t i t ă , D e v i z a , Crezul . Ce remon ia lu l se face pe cen tu r i e în in ter ior pe v r e m e rea , pe cen tu r i e sau s tol pe v r e m e bună , în jurul Pav i l i onu lu i N a ţ i o n a l . Dacă se face în jurul P a v i l i o ­nului , a tunc i după Crez C o m a n d a n t u l c o m a n d ă : «La P av i l i o ­nul N a ţ i o n a l pen t ru onor înainte.» S t ră je r i i s a l u t ă şi se u i t ă la Pav i l ion . După 2 0 - 3 0 secunde c o m a n d a n t u l c o m a n d ă : D r e p ţ i ! , apoi cen tu r i i l e se r ă s p â n d e s c la lucru .

c) Inspecţia unităţii cu p r iv i r e la ţ i n u t ă (un i fo rmă) şi s ă ­n ă t a t e ( cu ră ţ en i e ) .

d) Pregătirea sufletească. O scur t ă şi i m p r e s i o n a n t ă p o v e s ­t i re , p r iv ind o s i n g u r ă l a t u r ă e d u c a t i v ă (na ţ iona lă , m o r a l ă sau r e l i g ioa să . ) Nu se vo r face m a i m u l t e p r e g ă t i r i suf le teş t i în cadrul p r o g r a m u l u i a ce l ea ş i z i le . D u r a t a p r egă t i r i i suf le teş t i va ţ i nea 1 5 - 3 0 m i n u t e .

e) Program de lucru f ixat p e n t r u z iua r e s p e c t i v ă . D ă m la Punctul II. p r o b l e m e l e cari s u n t f ixa te de S t ra ja Ţăr i i pen t ru aces t p r o g r a m .

{) Ac t iv i t ă ţ i s t r ă j e reş t i d i fer i te (în special cu ca rac t e r re­c r e a t i v ) : Cântece , corur i , jocuri , d ansu r i , spor t , t ir , e d u c a ţ i e fizică, p r im ajutor , formaţ i i e tc .

g ) Adunarea şefilor de cuib, pen t ru c r e a r e a unui sp i r i t s t r ă -j e resc .

h) F i eca re şedinţă se v a t e r m i n a cu m a r ş şi de f i l a re . i) Coborîrea Pavilionului Naţional. (Dacă v ine la ş coa l ă

î n t r e a g a u n i t a t e după m a s ă , c o b o r â r e a Pav i l i onu lu i Na ţ iona l se v a face la s fârş i tu l ac t i v i t ă ţ i i ) .

k) Cureţenie corporală. 1) După masă: Spec ia l i t ă ţ i (mar ină , a v i a ţ i e , lucru m a n u a l ,

lucru de m â n ă , d r u m e ţ i e e tc ) . Notă : O rd inea ac t i v i t ă ţ i l o r p o a t e fi s c h i m b a t ă dacă cer

condi ţ i i le de lucru. D u r a t a unei şed in ţe e de 4 - 5 ore pen t ru t i ne re tu l de l a

7—11 ani şi d e 5 7 ore pen t ru cei de la 11 —18 ani (21), ţi­nând s e a m a că p r o g r a m u l să fie a s t fe ! în tocmi t încâ t să nu obosească copii i .

II. P r o g r a m u l d e l u c r u p e t r i m e s t r u l I.

(Vezi l i te ra e) de la Cap. I.) D a m mai jos p r o b l e m e l e cari t r ebuesc t r a t a t e în ş ed in ţ e l e aces tu i t r i m e s t r u :

Băeţi: 1. R e v e d e r e a o r g a n i z ă r i i , încadră r i i , ins t ruc ţ ie i uni tă ţ i i .

Uniforma. Vizi ta m e d i c a l ă . 2. Vizi te pen t ru s t ab i l i r ea nevoi lo r s a tu lu i . A s i s t e n ţ a so­

cială . 3. Lucrăr i de a d ă p o s t u r i pen t ru a p ă r a r e a p a s i v ă . 4. P r e g ă t i r i pen t ru d i fe r i te man i fes t ă r i s t r ă je reş t i (ser­

bări etc) . 5. Exerci ţ i i de a p ă r a r e p a s i v ă . 6. P r e z e n t a r e a p l a n t e l o r med ic ina l e s t r â n s e . Ver i f icarea ,

c â n t ă r i r e a , a m b a l a r e a şi d e p o z i t a r e a lor, 7. Muncă agricolă. (Cu l ege rea fructelor , l e g u m e l o r , p o r u m ­

bului e tc . 8. S t r â n g e r e a Ferului vech iu , p r e z e n t a r e , c l a s a r e , cân tă ­

r i re , d e p o z i t a r e . 9. S t r â n g e r e a s emin ţ e lo r de a rbor i după indica ţ i i le o r g a ­

nelor s i lv ice loca le . 10. Concursur i

Fete:

A c e l a ş p r o g r a m ca la băe ţ i cu u r m ă t o a r e l e m o d i f i c ă r i : La punc t 3 vo r face : Lucru de a s i s t e n ţ ă în v e d e r e a so l ida r i ­tăţi i n a ţ i o n a l e . La punc t 8 : S t r â n g e r e a z a r z a v a t u l u i , l e g u m i ­noase lor şi f ructe lor , p ă s t r a r e a , c o n s e r v a r e a lor, m u r ă t u r i e t c . La punct 9 : L u c r a r e a inului şi c â n e p e i . .

Notă: A c e s t e p r e o c u p ă r i vo r fi f ixa te în p r o g r a m u l de iucru s ă p t ă m â n a l d u p ă cum v a c r ede c o m a n d a n t u l şi nu în se r ie c u m sun t î n ş i r a t e ac i .

III. M o d e l d e ş e d i n ţ ă p e n t r u o zi d e S â m b ă t ă

10 m i n u t e : A d u n a r e a cen tu r i e i . î n v i o r a r e pe cu ibur i . — '"> m i n u t e : Rapor t , c e r e m o n i a l u l de î n c e p e r e a luc ru lu i . — 15 minute . : Inspec ţ i a ţ inu te i şi c u r ă ţ e n i e i . — 15 m i n u t e : I s tor i ­oa ră în l e g ă t u r ă cu b inefacer i l e p r evede r i i (Gree ru l şi furnica e tc) . — 1,10 o r e : P r e z e n t a r e a p l a n t e l o r med ic ina le s t r â n s e . Cont ro lu l C o m a n d a n t u l u i . L ă m u r i r i în l e g ă t u r ă cu modul cum au fost s t r â n s e , u s c a t e şi p ă s t r a t e . T o t a l i z a r e a pe cuib a p lan­te lor b u n e . P r e d a r e şi c â n t ă r i r e , n o t a r e a can t i t ă ţ i i . La ce se î n t r e b u i n ţ e a z ă speci i le s t r â n s e . T o t a l i z a r e a pe s to l . A m b a l a r e , d e p o z i t a r e . î n t o c m i r e a s i tua ţ ie i ca re se v a t r imi t e la L e g i u n e . Obs . P r o g r a m u l de ma i sus se . e x e c u t ă în c l a să ( s a l ă ) . — 15 minu t e : R e p a o s . — 5 m i n u t e : A d u n a r e a şefi lor de cu ib . — 30 m i n u t e : In cad ru l Centur ie i se v a face prac t ic pe c u i b u r i : toc, p r e g ă t i r e a cea iu lu i . P â n ă la f i e rbe rea apei se v o r face jocuri («Omul n e g r u » , «cuibul p ă r ă s i t » ) şi c â n t e c e cunoscu t e ( « Ţ a r a m e a » , «Fior i i le«) . — 10 minu t e : Marş cu cân tec şi de ­filare. — 30 m i n u t e : Cobor î r ea Pav i l i onu lu i . — 35 m i n u t e ; S p ă l a t . ( P a r t e a a c e a s t a se v a e x e c u t a a f a r ă ) .

IV. S e r b ă r i s t r ă j e r e ş t i

In t r i m e s t r u l a c e s t a sun t 2 se rbă r i n a ţ i o n a l e c a r e vor îi

s ă rbă to r i t e de t o a t e un i t ă ţ i l e cu c e r e m o n i a l de r id i ca rea Pa­

vi l ionului N a ţ i o n a l şi ş e z ă t o a r e : Z iua d e 16 O c t o m v r i e , an i ­

v e r s a r e a zilei de n a ş t e r e a M. S. Rege lu i Carol al I I - l ea şi

- ma de 8 N o e m v r i e , z iua n o n o m a s t i c ă a M. Sa l e Mare lu i Voe-

- od Mihai de A lba lu l i a .

V. Dăr i d e s e a m ă Fieca r e s tol v a r a p o r t a s ă p t ă m â n a l la L e g i u n e or ice în­

făp tu i re ma i de s e a m ă a s to lu lu i . Specia l se va r a p o r t a de f iecare s to l î n d a t ă d u p ă e x e c u t a r e a s u p r a u r m ă t o a r e l o r punc te de la cap i to lu l I I : Punc tu l 6, 7, 8, 9.

S Ă N Ă T A T E !

C o m a n d a n t a Legiun i i S t r â j e r e Să l a j , Lucia Ghergariu.

C o m a n d a n t u l Leg iun i ; S t râ je r i Să la j , Leontin Ghergariu.

No. 5 2 6 - 1939.

Către toate stolurile i.

Ţinutul s t r ă j e re sc S o m e ş a h o t â r î t să ţ ină în anu l aces t a concursur i de corur i î n t r e un i t ă ţ i l e s t r ă j e r e ş t i . A c e s t e concur ­sur i vo r fi pe c o h o r t ă , pe L e g i u n e şi pe Ţ inu t . Pe coho r t e concursu l v a fi ţ inu t în z iua de 6 D e c e m v r i e c. S to lur i l e car i vo r fi c las i f ica te î n t â i e l e pe coho r t ă vor pa r t i c ipa la un con­curs pe L e g i u u e în Ziua de 25 Mar t i e 1940. Concursul pe Ţi­nut se v a fixa u l t e r io r . Concursul a r e t re i p robe : 1. T r o m p e ­t e l e r ă s u n ă (ob l i ga to r ) 2. Un cân tec s t r ă j e r e sc şi 3 . Un cân­tec p o p o r a l din r e g i u n e . A c e s t e din u r m ă d u p ă p l ă c e r e . Uni­t ă ţ i l e sun t i n v i t a t e să se p r e g ă t e a s c ă pen t ru a p a r t i c i p a la a c e s t concur s . P a r t i t u r a cân tecu lu i o b l i g a t o r se v a t r imi t e la t i m p . P â n ă a tunci să se î n v e ţ e c e l e l a l t e două cân t ece .

II. In p r o g r a m u l de a c t i v i t a t e ( Ins t ruc ţ iun i p rov izor i i co­

m u n i c a t e de noi în c i rcu la ra No . 525 de ma i sus , e fixat pen­tru după m a s ă p r o g r a m de spec ia l i t ă ţ i :

Cl. I —IV p r i m a r ă băeţ i vo r face lucrăr i m a n u a l e folosi­t o a r e ( împle t i tu r i din nu ie le , raf ie , p a p u r ă , pânuş i , per i i , t ra­foraje e tc . (Nu se vo r lucra obiec te în m i n i a t u r ă şi lucrur i car i nu pot fi fo los i te .

CI. V—VII p r i m a r e b ă e ţ i : lucru m a n u a l fo los i tor şi a p ă ­r a r e p a s i v ă ( toţ i s t ră je r i i ) , iar cei cu a p t i t u d i n i spec i a l e vo r ce do re sc să facă a e r o m o d e l i s m ne vo r comun ica pen t ru a pr imi ins t ruc ţ iun i spec ia l e .

CI. I—IV p r i m a r ă fete ( la s to lu r i l e m i x t e ) lucru de m â n ă folosi tor (cârp i t s ac d e s p a t e din p â n z ă d e casă , ca re se p o a t e impe rmeab i l i z a , ba t i s t e , t r i co ta je , m â n e c a r e , g e n u n c h i e r e , d e cu loa r e n a t u r a l ă , l ână e tc . e tc . şi c o s t u m n a ţ i o n a l ) .

CI. V—VII p r i m a r ă fete : c iorapi şi m â n u ş i p e n r t u so lda ţ i , cos tum n a ţ i o n a l , c iorapi de l ână l u n g i şi m â n u ş i pen t ru t r e ­buin ţe p ropr i i e t c .

III.

Se a d u c e la cunoş t in ţ a t u t u r o r c o m a n d a n ţ i l o r şi s t r ă j e r i -lor că e s t e in te rz i să p u r t a r e a băşt i i a l b a s t r e la un i fo rma s t r ă -j e r e a s c ă . B a s c a r e g l e m e n t a r ă e s t e numa i basca a l b ă . R u g ă m pe toţ i c a m a r a z i i s ă p o a r t e un i fo rma cu d e m n i t a t e şi r e g l e ­m e n t a r . La fel să c e a r ă a c e a s t a şi s t r ă j e r i lo r .

IV.

R u g ă m t o a t e s to lu r i l e s ă ach i t e a b o n a m e n t u l la «Solia S t r ă j e ru lu i» . A b o n a m e n t u l se v a t r i m i t e pe a d r e s a «St ra ja Ţăr i i» , Ţinutul S o m e ş , Cluj . De o d a t ă cu a c e a s t a s e va r a p o r t a şi la L e g i u n e , pen t ru a p u t e a ţ i nea e v i d e n ţ a s to lu r i l o r , ca r i sun t în o rd ine cu p l a t a a b o n a m e n t u l u i .

S Ă N Ă T A T E !

C o m a n d a n t u l Legiun i i S t ră je r i Să l a j , Leontin Ghergariu.

CĂRŢI - REVISTE

— România Eroică, revistă pen t ru promovarea rămanismu-lui şi organ al Uniun i i ziarişt i lor români din Transi lvania , care apare în al IlI-fea an de exis tenţă , la Cluj, Nr. 1 — 4 depe Mai— A u g u s t 1939, în 66 pagini , publică un bogat material de a r t i ­cole şi s tudi i . Semnează : Alexandr ina Gr. Cantacuz>no, harn icu l d i rector al revistei Ion Colfescu-Delaturda, prof. univ. Onisifor Ghibu , distinşii istoriografi şi publicişti Dr . Ioan Georgescu şi Dr . Il ie Dăianu , Iosif E. Naghiu, Dr . G. Făcăşaru , I lal icus, At . Motogna şi alţii.

România Eroică, această t r ibună a românismului in t ransi ­gen t din capitala Ardealului , se menţ ine la acelaş în nit nivel de cul tură ca în t recut . Desbaterea şi deslegarea atâtor p:ob!eme a vremur i lor de azi, ca şi documenta te le cercetători a trecuţii lui de eri, o dovedesc cu prisosinţă.

— Transilvania. Bule t in de tehnică a culturi i , al venera­bilei Aso'ciaţiuni pent ru litr-ratnra română şi cul tura poporului român „As t ra" în ul t imul n u m ă r depe Iu l i e—Augus t a. c , pu­blică convocarea la adunarea generală din acest an si dări de seamă asupra activităţ i i de u n an a acelei mai vârs tn ice asociaţii cul tura le dela noi.

Această adunare din al 78-lea an de existenţă, proectată a se ţ ine sub înaltul patronaj al Majestăţii Sale Regelu i Carol al II-lea, în Cluj, în zilele de 9—11 Septemvr ie a. c , din cauza evenimente lor în curs, s'a amânat . A u rămas doar deschise la Cluj două expoziţii : „As t ra în documente , cărţi şi imagin i" , la Biclioteca Univers i tă ţ i i şi „Ar ta plastică românească din Ardea­lul de d u p ă U n i r e " la Colegiul Academic Regele Carol I I , zilnic, cu in t răr i l ibere.

In întâia expoziţ ie sun t expuse tablouri le şi fotografiile tu­tu ro r preşedinţ i lor pe cari i-a avut „Ast ra" : Andreiu Şaguna , T. Cipariu, Gh. Bar i ţ iu , "Vasile L. Pop, Iacob Bologa. Ion Micu Moldovanu, Iosif Sterca Suluţ iu, Alexandru Mocionic, Andre iu Bârseanu , Vasile Goldiş, a actualului p reşed in te , Dl prof. Iul iu Moldovanu, încadra te fiind de tablouri le preşedinţ i lor de onoare Rege le F e r d i n a n d I. şi M. S. R. Carol I I . Sun t expuse apoi cărţ i le edi ta te de „Astra" , ' ecouri din presă, hăr ţ i şi grafice de­spre vasta act ivi ta te a Asociaţiunii , documen te rămase dela T. Cipar iu , A. Şaguna, Gh. Bar i ţ iu . Axente Severu , etc., p recum şi dela memorabi le le adunăr i anuale de odinioară ale Astre i , la cari au par t ic ipat tot sufletul românesc de aici şi de dincolo de Carpaţ i .

I n expoziţ ia de plastică ardeleană sun t expuse picturi le şi

lucrări le de scu lp tură ale celor mai dis t inşi ar t iş t i ardeleni de după uni re .

Aceste două expoziţ i i se pot vizi ta zi lnic. Reven im. I n cuvân tu l in t roduct iv , din acest n u m ă r , Dl Iul iu Moldo-

vanu t rece în revis tă evenimente le mai d e seamă d in acest an de rodnică act ivi tate , în t re cari, de o deosebită impor tan ţă , este încadrarea „Astrei 1 4 în p rogramul de rmincă al Serviciului Social.

Urmează apoi documenta te şi ample dăr i de seamă asupra tu tu ro r la turi lor de manifestăr i ale „A- t r e i " .

R e ţ i n e m : Are 158 despăr ţemin te cu 12 m e m b r i onorari , 121 membr i activi ai secţiilor, 110 membr i fondatori ai Casei Naţionale şi 5685 membr i fond., pe vieaţă şi act ivi ai „Asocia-ţ iun i" , în total 5928 membri , no tăm un n u m ă r prea mic faţă' d e mari le idealuri pen t ru cari se munceş te . In despă r ţ ămin te s 'au ţ inut 2853 conferinţe şi pre leger i poporale, având 1522 biblioteci.

Din diferitele fundaţ iuni , a d is t r ibui t burse în sumă de 189.000 Lei la 93 elevi şi s tudenţ i . A organizat 103 şcoli ţără­neşt i , în t re cari se i m p u n e cea dela Şimleul-Silvaniei , cu carac­ter p e r m a n e n t .

Tot a tât de concludent este rapor tu l despre frumoasa acti­vi ta te a uni tă ţ i lor „Şoimii Carpaţ i lor" , de sub conducerea t r ibu­nului prof. un iv . Dr . Iul iu Ha ţ i eganu .

Din în t reg mater ia lul publ icat în acest n u m n r se despr inde clar laborioasa act ivi ta te al celui de al 78 an de exis tenţa a bă­t r âne i noas t re „ Asocia ţ iuni" . las.

— Recenzii. A apăru t „Şcoala şi Vieaţa" revis ta Asoc. Gen. a învăţător i lor d in România an. X . Nr. 1—3 Sept .—Nov. 1939, n u m ă r festiv închinat D-lui Ministru D. V. Toni (omagiu). T ip . „Oltenia" Buc . 320 pag. 100 lei.

L a 1 Octombrie a. c , revis ta „Şcoala şi Viea ţa" a păşi t p ragu l celui de al X-lea an de exis tenţă şi regula tă apari ţ ie .

Nu p u t e m afirma că această revis tă , o rgan oficial al Aso­ciaţiei, a bă tu t un record de t imp în apar i ţ ie , dar n e pu tem mândr i de super ior i ta tea ei spiri tuală, impr imată de conducător i i şi colaboratorii săi în decursu l vremii .

î ncepu tu r i l e ei cad chiar în anul alegerii Domnulu i D. V. Toni ca preşed in te al Asociaţiei Genera le a învăţă tor i lor , în Congresul dela Craiova, care avea, în t re pr imele p u n c t e de pro­gram şi pe a c e s t a : apar i ţ ia unei revis te de afirmare naţ ională şi de sus ţ inu te preocupăr i ale corpului învăţă toresc , or^an, ofi­cial al Asociaţiei.

P e n t r u cei ce cunosc greută ţ i le unui astfel de început , de ordin tehnic şi material , p recum şi încercări le puse în faţa con­ducători lor, de mul te ori cu vădită in ten ţ ie rea, va produce o •surpriză informaţia că, rev. „Şcoala şi Viea ţa" are azi un tiraj d e 25.000 ox.

Des igur că, în scur tă v reme, acest tiraj va fi depăşi t , ur­mând linia p rogres ivă de până acum.

D a r n u acestea formează adevăra ta valoare a acestei revis te . Dator i tă fondatorului şi preşedinte lui D . V. Toni, condu­

cătorul efectiv de ieri şi î nd rumă to ru l spir i tual de azi, cu expe­r ien ţa câşt igată la „Vremea Nouă" , în eroica per ioadă hare t i s tă , „Şcoala şi Viea ţa" se si tuează, azi, în f runtea revistelor de acest fel, p r in carac teru l ce i-l-a impr ima t şi a n u m e : nivelul intelec­tual super ior , al articolelor publ icate , s inceri ta tea ideilor difuzate, consecventa pr incipi i lor p ropaga t e şi onest i ta tea în toa te câte a conceput şi a de te rmina t în rândur i l e noas t re dăscăleşt i şi'n opi­nia publ ică .

Şi toate acestea s 'au real izat sub vigi lenta şi înţeleaptă con­duce re a lui D . V. Ţonn i

Ia tă de ce azi, învăţă tor imea, de p e în t reg cupr insu l ţări i , sa lută cu nespusă bncur i e apar i ţ ia recen tu lu i Nr . al revis te i Şc. şi V. închinat p reşed in te lu i ei pe vieaţă D. V. Toni şi felicită conducerea Asociaţiei — implici t redacţ ia revistei , — pen t ru a-cest g â n d de omagiu, asoci indu-se fără rezerve acestui ges t . E tot ce p u t e m face p e n t r u Acela ce cu d r a g a făcut şi va face încă, cu în t reaga Lu i autor i tare , să ni-se satisfacă legi t imele noas t re doleanţe .

* * *

Să n e p u n e m acum, sincer î n t r e b a r e a : Cunoaş tem noi, în­văţă tor i i t ineri şi bă t rân i , aşa cum s'ar cuveni biografia Dlui Ministru D . V. Toni. p reşedinte le Asoc. noas t re pe vidată, cel mai bun învă ţă tor ? Şt im noi oare cu toţii, s tudi i le acestui fost elev eminen t şi şcolile la care a frecventat ? Care sun t începutu­rile act ivi tăţ i i şi realizările D-Sale pe t ă râmul afirmării didact ice, na ţ ionale şi socia le? Cum a reuş i t D-Sa să închege şi să îndru-meze Asociaţ ia noastră , t imp de 10 ani, făcând-o cea mai pu te r ­nică asociaţie profesională ? Cu ce calităţi L-a înzes t ra t D-zeu de-a reuş i t să obţ ină această sudu ră sufletească în t re El şi noi, cei 50.000 învăţător i , oastea lui ? II cunoaş tem îndeajuns în toatd manifestăr i le Sale c a : învăţă tor , animator , orator, min is t ru ? etc .

I a t ă a tâ tea în t rebăr i , referi toare la „viz ionarul" vremur i lor p r in care trecem^ la care găs im r ă s p u n s u r i în recentul n u m ă r al revis tei „Şenala şi Vieaţa" , (Omagiu lui D. V. Toni) cupr inzând art icole semnate de D n i i : - T . Iacobescu, Preşedin te le Asoc. Gen. a învăţă tor i lor , T. Sidoroviei, Comandan tu l „Străjii Ţăr i i " , Prof. un iv . C. Rădulescu motru , Preşedinte le Academiei Române , S. Mehedinţ i , prof. univ . I . Simionescu prof. univ . Ap . D . Culea, d i rector în Serv . Social, I Mihalache, fost min is t ru , S tanc iu Sto-ian, d i rector genera l al înv. normal-pr imar , Dş . I leana Zara , li­te ra tă şi Mircea Ispir , secre tar de redacţ ie la „Şcoala şi Viea ţa" e tc . etc.

Cerând scuze colaboratorilor rămaşi neci ta ţ i aci, d in cauza res t r ic ţ iuni lor de spa ţ iu p e n t r u recenzii în revistă , menţ ionez că se bucură de egală p re ţu i r e articolele d-lor de omagiere .

*

„Deşi Redac ţ i a revis tei şi-a i m p u s ca p r o g r r m apari ţ ia re­vistei lunar , cu regular i ta te , dator i tă acestei sărbător i r i şi faptului ca la început de an tablouri le colegilor-abonaţi nu sun t încă puse la punc t , din cauza mişcărilor cu t ransferăr i le şi detaşer i le , a-parem In n u m ă r t r ip lu , da r cu material şi colaborări excepţionale, cu un n u m ă r de pagini mul t sporit , i lus t ra te cu 150 clişee do­cumen ta re" . Astfel se motivează, la comunicăr i , întârzierea apa­riţiei revistei .

In t r ' adevăr , revista a apăru t , de da ta aceasta, cu u n Nr . de 320 pagini aranjat a s t f e l : articole omagiale scrise de colegi, profesori, l i teraţi , academicieni , ziarişti ş. a. de-o r a ră că ldură şi f rumuseţă , la adresa celui ce a ş t iu t să se impună , p r in mul te -le-i calităţi şi is tovi toare muncă , în a tenţ ia opiniei publ ice şi a conducători lor, câşt igându-le în acelaş t imp simpatia şi încrederea (pag. 1—154); activitatea secţiilor judeţene „ temeiul sp i r i tua l al acestui exemplar festiv al revis te i" , r ep roducând fotografiile ac­tualilor preşedinţ i de secţii, istoricul şi realizările din ultimii zece ani ale secţiilor (pag. 1 5 5 - 2 5 5 ) ; Cronică şi Recenzii (căr ţ i—re­viste) foarte bogate , in te resan te şi ins t ruc t ive — laude albinelor culegătoare — (pag. 2 5 7 — 2 9 0 ) ; Bule t inu l Asoc. Gen. a Învă­ţători lor — Comunicăr i — F a p t e — Comentar i i .

Coperta cunoscută — simpatică, hâr t ia bună, mater ia lul ales şi b ine orândui t , preţul convenabil . In genera l , broşura se pre­zintă în condi ţ iuni tehnice super ioare . (Avem motive să credem că redacţ ia rev . „Şcoala şi Vieaţa" n 'a scăpat din vede re să t i­părească , apar te , un n u m ă r oarecare de exemplare din b roşura „Omagiu lui D. V. Ton i" des t ina te mare lu i publ ic ce t i to r ! ?)

O car te aleasă, o evaughel ie a munci i idealiste, închina tă fără odihnă celor mulţ i şi umili , o solie a iubiri i , respec tu lu i şi devotamentu lu i tu tu ro r , înăl ţat către fiinţa Preşedinte lu i , a învă­ţă torului — Minis t ru D. V. Toni. Acesta-i Omagiu lui D . V. Toni" .

î n d e m n ă m pe toţi colegii să se nizuiască a-şi p rocura această carte, s'o citească, s'o înţeleagă şi să o pre ţu iască la jus ta ei va­loare, iar pe Dl Minis t ru D. V. Toni , i lus t ru l nos t ru Preşed in te , să-1 avem exemplu viu, în antologia învă ţământu lu i românesc , de iotală d ă r u i r e : Credinţei şi muncii pen t ru Ţară , Neam şi E e g e .

Ion Curea,

— Revista Fundaţiilor regale, No. din Octomvrie 1939. Apare matemat ic . Exemplu de regula r i ta te în dezordinea vieţii noas t re cu l tura le . O muncă m e r e u sus ţ inută , mereu în ascensiune, mereu cu rezu l t a te proaspete , me reu cu u n pas îna in te pe linia ascen­sională a roadelor . Sumaru l satisface cele mai subţ i r i p r e t e n ţ i i : dela cit i torul care zoreş te d u p ă liniile l inişt i te ale unei proze cu în tâmplăr i a t răgă toare până la amatorul de eseuri substanţ ia le , lucra te în ju ru l p rezen tu lu i d inamic . Aceas ta revis tă stă, în felul acesta de veghe la căpătâiul t impulu i rodn ic şi-i s toarce toată seva problemelor. P e linia acestor consideraţi i , . Rev i s t a Funda ţ i i ­lor rega le va face epocă şi va lua pa r t e la formularea conţinu­tului cu l tura l în via ţa noas t ră .

I n n u m ă r u l de pe Octomvrie publică proză „uşoară" : Gh. Brăescu : Margot , f ragment de roman ; Ionel Teodoreanu : Prăvale-Baba, f ragment din romanul cu acelaş nume , apă ru t deja în ed i tu ra „Car tea Românească" ; regre ta tu l G. M. Zamfirescu : Miss, o nuve lă sau u n f ragment de r o m a c Versur i semnează : Mihail Celorianu, N. I . Herescu , proaspătul şi tânărul p reşed in te al „Societăţii scrii torilor r o m â n i " : t r aducerea t ragediei „Ores t ia" de E s c h i l ; B a r b u Brezeanu , Şt . Popescu.

U n art icol de pioasă comemorare p e n t r u N. M. Condiescu semnează Al. Roset t i — Crit icul şi harnicul comenta tor şi editor al lui Caragiale , d. Şerban Ciaculescu, p rez in tă câteva cuvân tă r i politice ţ inu te de Caragiale la Călăraşi , Piteşt i , Buzău , T.-Severin şi P l o e ş t i : te găseşt i în plină „Scr isoare p ie rdu tă" .

U n scur t da r subs tanţ ia l eseu publică despre „Unamismul Medieval" Andre i O ţe t ea ; un s tudiu referi tor la paralel ismul d in t r e „Gând i re şi viaţă a popoare lor" semnează Ştefan Lu-paşcu ; pe t r ip t i cu l" Conşti inţă, muncă , t imp („ t r inom cum le s t r ânge în t r ' o formulă autorul) , Ştefan Cârstoiu prezintă câteva punc t e de vedere originale.

D . P o m p i h u Constant in eseu, alt Cădelni ţâ tor al lui Cara­giale, semnează un f ragment din vastul s tudiu asupra „Comedii­lor lui Caragia le" (semn că scriitorii noştr i vechi sun t cercetaţi şi aşezaţi , în lumina contemporani tă ţ i i , la locul cuveni t ) .

Pe aceasta linie a in teresului faţă de da te vechi în lumea vieţi i l i te rare semnează cri t icul Vladimir S t ră inu privir i a sup ra monumenta le i ediţii a lui Eminescu făcută sub îngri j irea profe­sorului Perpess ic ius . Cronica o s e m n e a z ă : E. Lovinescu, Al. Marcu, Mihail Sebast ian, I. Bibar i , D . I. Suchianu , E. Bucu ţa , Mircea Eliade, etc. Cronica s ingură prez in tă a tâ t material cât ar ferici o revis tă cu pretenţ i i i .

— Număru l de pe Noemvr ie a. c. Notăm fuga r : N. Iorga : Privelişt i bănă ţene ; Al. Phi l ippide publică t raducer i din marele poet francez B a u d e l a i r e : „Les fleures du Mal" , cel mai bun t raducă tor la noi al dificiului m a g şi vrăjitor al „Florilor rău lu i" ; Gh. Brăescu publică u rmarea la romanul „Margot" ; poezii pu-

blică Mi hai 1 Moşandrei şi G. Chioralia ; H Ivonne Stahl publică : Table d' Hote .

Filosoful de îualtă ţ inu tă intelectuală : d. prof. I . Pe t rovic i semnează : „Limitele explicării ps ihologice" r â n d u r i în cari se odihneşte , cu plăcere, zăpăci tă conşti inţă modernă ; scrisul g reu al acestui gând i to r român o rândueş te dezord inea spir i tului no­stru, î n c o p c i i n d u l î n t r ' un sistem de da te clare, pl ine de origi­nale deslegări .

Scri i torul şi criticul francez Daniel R o p s semnează r ându r i evocatoare desp re Charles P é g u y , scrii torul mor t la Marna acum 25 ani.

Mai depa r t e îl găs im pe marele oriental is t , romancier , ese­ist : Mircea El iade în „ Ierbur i le de sub c ruce" în legătură cu legendele ierburi lor c rescute sub crucea Mântui toru lu i .

I n comentar i i cri t ice semnează : Perperss ic ius , G. Călinescu, Pompil iu Constant inescu (Comediile lui Caragiale, u rmare) şi Ser-ban Cioculescu.

Cronica, la fel de bogată şi 'n în t indere şi 'n subs tanţă . Ca să încheiu în nota acelora cari r ecomandă orice car te — a ten ta t la p u n g a şi conşt i inţa ci t i torului : revis ta aceasta t re-bue să f igureze p r in t r e cărţ i le de „căpă tâ iu" ale intelectualului activ.

— Taina Mulţumirii (PoUyanne) roman de Eleonora Por t e r , t r adus din englezeşte de Henr i e t t e K r u p e n s k y Sturdza . Biblio­teca „Mărgăr i ta re le lumi i" Ed . Universu l . 138 pag. Lei 20.

Volum care face pa r t e din Biblioteca „Mărgăr i tare le lumi i" cupr inzând : „opere l i terare alese, a t ract ive , cu pu te rn ic fond moral , cup r ins var iat , d i scursur i celebre, povest i r i , în tâmplăr i , nuvele , romane, vieţi de oameni mari e tc ." . Desp re valoarea operei , măr tu r i e autograful regre ta te i R e g i n e Maria, pus pe co­per ta romanulu i : „ Ia tă car tea aducătoare de în ţe lepciune şi feri­cire ! Citiţi-o deopotr ivă t iner i ce păşi ţ i în lume şi voi cei obo­siţi de viaţă. Mar ia" .

O recomandăm călduros celor cari vreau să-şi scalde sufle­tul în t r 'o baie binefăcătoare de fericire.

Oh. Corniş-Pop.

— Buletinul cărţii. Cărţi apă ru t e recent : /. Educaţia-Invăţământ :

1. Mureraşu D . Lec tu ra par t iculară şi biblioteca şcolară. 144 pag . Lei 100.

2. Muster D u m i t r u : In tu i ţ i e şi exper ienţă . Problema mate­rialului didact ic . Societăţi şi comuni tă ţ i şcolare. 112 pag. Lei 90.

3 . Gavri lescu Victoria : Gramat ica l imbei române . 196 pag . Lei 40.

//. Diverse : 1. Demet rescu S c a r l a t : Din tainele vieţii şi ale Universu lu i

voi. I . 416 pag. Voi. H . 384 pag. şi voi. I I I . 298 pag. Lei 1500. 2. Guşt i D imi t r i e : Cunoaş te re şi ac ţ iune în serviciul na­

ţ iunii voi. I . 272 pag. Lei 30 3 . Serviciul soc ia l : Alicul înd rumător al echipelor. Munca

lor cul tura lă la sate. 60 pag . Lei 10 4. Densuş i anu O v i d : Evoluţ ia estet ică a limbei române .

Epoca contemporană . 260 pag. Lei 280. ///. Literatură propriu zisă :

1. Ra ine r Măria Ri lke : Povest i r i de sp re bunul Dumnezeu , t rad . N. Crainic. 160 pag. Lei 50.

2. M. Eminescu : Opere voi. I. Poezii t ipăr i te în t impu l vieţi i . Ed . Perpessic ius . 528 pag. Lei 400.

3 . Geo B o g z a : Ţâr i de piatră , de foe şi de pământ . 322 pag. Lei 80.

4. Buck Pear l (Premiul Nob6l, au toarea rom. „Ogorul") : î n g e r luptă tor . 266 pag. Lei 50.

5. Ionel Teodoreanu : Prăvale-Baba. Lei 90. IV. Străjerie:

(Notăm d in cărţ i le apă ru t e d in acest domeniu ; va fi u n gh id s igur pen t ru toată l u m e a ) :

1. Crăciunul străjerilor. Lei 20. 2. Goia S. A. Răbojul cu comori. Agendă-Calendar . 464

pag . Lei 60. 3 . Mirea I . I l i e : Manualul serbări lor sculare . 208 pag.

Lei 45 . 4. Slavcovschi E d u a r d : Din problemele străjeriei . 150 pag .

Le i 80. 5. Cotlam et C o m p . : Tea t ru străjeresc. 132 pag. Lei 40. 6. Goia S. A . : F a p t a b a n ă zilnică. 64 pag . Lei 12. 7. Idem —- Tabăra străjerească. 221 pag. Lei 50. 8. I d e m — Pr in credinţă, muncă şi economie zidim o pu­

ternică Românie . 64 pag. Lei 12. 9. I d e m — Şi dacă n ' avem cor tur i ne vom clădi adăpos tur i .

32 pag . Lei 8. 10. Pet rovic i Va le r i a : Legămân tu l , piesă străjerească — 1

auc t — 40 pag . Lei 30. 11 . Ştefan Şoimescu : Pe d r u m u l reînoiri i . 240 pag. Lei. . . 12. I . D . V i c o l : Focu l — piesă s trăjerească — 3 acte Lei 25. 13 . D. T. F a u r t : F r u m o a s a ţară românească — scenete

străjereşt i . 18 pag. Lei 10. 14. Preo t G. P a s c h i a : Hr is tos în strajă. 130 pag. Lei 40. (Cărţile notute mai sus se pot comanda dela orice l ibrărie

din ţară. In număru l vii tor vom publica numele revistelor mai impor tan te , cu pre ţu l abonamentu lu i , pen t ru cei cari se in tere­sează, în aceste t impur i grele şi de aduna rea unu i modes t „ba­gaj spi r i tual" pen t ru zile negre) .

Oh. Corniş-Pop. \ l i

CROMICÂ-INFORMAŢIUNI

— D o i d i n t r e c o l e g i i n o ş t r i : F ă r c a ş Vas i l e şi Oros Gh. au reuş i t la e x a m e n u l de a d m i t e r e în Ş c o a l a N o r m a l ă S u p e r i o a r ă , sec ţ ia B . Cluj . A m â n d o i fac p a r t e d i n t r e o a m e n i i , rar i azi , car i ş i -au făcut un cul t d in c a r t e , d in l u p t a cu s lo ­ve le ei încâ lc i t e . La c a p ă t u l une i linii de m u n c ă , de a b n e g a ­ţ ie , de l ipsur i au în t â ln i t p r imul succes . Redac ţ i a r ev i s t e i le e x p r i m ă fel ic i tăr i şi un cald în d e m n de p e r s e v e r e n ţ ă în fa ţa g r e u t ă ţ i l o r .

— P e n t r u n u m e r o a s e l e g r e ş e l i d e t ipar d i n N o . de p e S e p t e m v r i e al r e v i s t e i , g r e ş e l i ca r i în foa r te m u l t e locuri d e n a t u r e a z ă în ţ e l e su l sc r i su lu i , c e r e m c u v e n i t e l e scuze c i t i tor i lor . A m fost în impos ib i l i t a t e d e a le co rec ta , d in for ţă ma jo ră . C r e d e m că onora ţ i i c i t i tor i a u făcut s i ngu r i î n d r e p t a r e a g re şe l i l o r , a c o r d â n d u - n e , în f e l u r a c e s t a . c i r c u m s t a n ţ e l e a t e ­n u a n t e pe car i le î n v o c ă m . D a c ă se p a r e s ă r a c con ţ inu tu l r e ­v i s t e i v i n a o p o a r t ă to t a c e a s t a s i t u a ţ i e : ace i ca r i a r t r ebu i să scr ie în c o l o a n e l e ei să p r e g ă t e s c să facă a l t fe l de sc r i e re la h o t a r e .

Din a c e a s t a c a u z ă a p ă r e m n e r e g u l a t — n u m e r e l e d u b l e : s l ăb ic iunea r e v i s t e l o r în a g o n i e .

C r e d e m că începând cu luna v i i t o a r e v o m în t r ă în f ăga ­şul n o r m a l .

P e n t r u N o . de pe D e c e m v r i e r u g ă m să ni se t r i m i t ă a r ­t i co le le câ t m a i r e p e d e , a s t a în in t e re su l apa r i ţ i e i r e g u l a t e .

Buletinul Inspectoratului Şcolar al Jud. Sălaj Circularele se vor înregistra imediat, comunica tuturor

membrilor corpului didactic şi executa întocmai

No. 5328—1939. A d m i n i s t r a ţ i a g r ă d i n i l o r d e c o p i i . Se comunică mai jos ord. On. I n s p . şcol. Cluj No. 27932 — 1939 pr iv i tor la admin i s t r a ţ i a grădini lor de copii, p en t ru luare la cu­noş t in ţă şi con fo rmare : Domnu le Inspec to r J u d e ţ e a n , A v e m onoare a vă comunica mai jos, în copie, ord. No. 160228 — 1939, al Minis terului Educa ţ iun i i Naţ ionale , pen t ru c o n f o r m a r e : „In vederea aplicării legii în legă tură cu direcţi i le grădini lor d e co­pii, Minis terul fixează u rmătoare le no rme pen t ru anul şcolar 1 9 3 9 — 4 0 : Grădin i le de copii care funcţionează în localul unei şcoli p r imare se alipesc acestora. Ele t rec în în t reg ime sub di­rec ţ ia şcolii p r imare respec t ive . Grădini le de copii care funcţio­nează în local închir iat . în apropr ie re de o şcoală pr imară , se al ipesc deasemenea acesteia. în t r 'o s ingură direcţ ie . In acest caz di rectoarea de până acum a grădini i de copii va pu tea însă locui în localul grădini i , dacă aceasta are camere suficiente. Grădini le de copii care au local p rop r iu sau care sun t în local închir iat , da r depa r t e de orice şcoală p r imară , chiar dacă unu l sau două posturi , r ă m â n deocamdată cu direcţ ie propr ie . Aces te dispozi-ţ iuni r ă m â n în vigoare până la stabilirea definit ivă a normelor de conducere a grădini lor de copii, în r egu lamen tu l legii învă­ţământu lu i pr imar ce se va alcătui , p . Ministru, S tanc iu Stoian. p . Di rec tor Genera l , Indescifrabi l" . Inspec tor General , Indesci­frabil, p. Şeful Secţiei, L. Hossu .

No. 5316—1939. P r e v e d e r e a c u m ă ş t i d e g a z e . Se co­munică mai jos ord. On. Min. al Ed . Naţ . No. 3593—1939, pen­t r u luare la cunoş t in ţă şi con fo rmare : Eevizora tu l Şcolar Sălaj, I n conformitate cu îna l tu l Decre t Rega l publ icat în Moni torul Oficial No. 24 din 30 Ianuar i e 1939, fiecare salariat al S ta tu lu i este obligat să-şi procure masca contra gazelor de luptă . Costul une i măşt i este de lei 557 în care in t ră şi cheltueli le de t ran­spor t până la staţia de des t inaţ ie . Avem onoare a vă aduce la cunoşt in ţă că orice comandă se va adresa fabricelor u rmă toa re : 1. Fab r i ca Material de protec ţ ie (Câmpul Moşilor No. 19 Bucu­reş t i ) . 2. Societatea Ant igaz (Str. In t r a rea Amzei No. 1 Bucu­reşt i) . 3. Societatea Sarogaz (Bv. Tache Ionescu No. 27 Bucureş t i ) . Sumele necesare se vor înainta anticipat , a r ă t ându se şi taliile solicitatorilor. Direc tor General , S. R. F o r m a c Şeful Serviciului , Cicerone F lor ian .

No. 5 0 2 7 - 1 9 3 9 . S e va da c o n c u r s e c h i p e l o r S e r ­vic iu lu i S o c i a l . Se comunică pen t ru luare la cunoşt in ţă şi conformare ordinul de mai jos : Domnule Inspec to r Şcolar, Vă rugam să binevoiţi a pune în vedere tu tu ro r directori lor de şcoli pr imare că sun t obligaţi a da tot concursul echipelor Serviciului Social, în opera pe care o în t r ep r ind la sate. p . Direc tor Gene­ral, Indescifrabil . Şeful Servic iului Subdirec tor , Indescifrabi l .

No. 3 0 2 4 - 1 9 3 9 . I n v e n t a r i e r e a a v e r i i i m o b i l e a S t a ­tu lu i , Ţ inutu lu i Şi a c o m u n e l o r . Se comunică pen t ru luare la cunoşt in ţă şi conformare o rdmul de mai jos : Ţ inu tu l Someş, Serviciul Economic No. 15420—1939, Dlui Prefect al jud. Sălaj Zâlau, Minis terul Inven ta ru lu i Avuţ i i lor Publ ice , ne comunică pr in ordinul său No. 85 din 12 Mai 1939, că v 'a t r imis p e n t r u d is t r ibui re chest ionare , ins t ruc ţ iun i şi formulare, pr iv i toare la lucrări le de inventar ie rea averii imobile a Sta tului , Ţ inu tu lu i şi comunelor . P e n t r u a se pu tea d u c e la b u n sfârşit şi în t e rmenu l de 45 zile acordat de Minis terul Inven ta ru lu i , această lucrare de o capitală impor tan ţă , avem onoare a vă ruga , să binevoi ţ i a lua măsur i , ca toate autor i tă ţ i le de Sta t şi de Ţinut , p recum şi şcolile, inst i tuţ i i le cul tura le , etc. (pct. 9 şi 10 din chest ionar) să-şi dea tot spri j inul comisiilor de consta tare , p revăzu t de punc tu l 1 din ins t rucţ iuni , punându- le la dispoziţ ie toate datele , ce le sun t necesare Ja lucrăr i le lor, cu pr iv i re !a imobilele ce le deţ in . Pen t ru imobilele Ţ inu tu lu i , de ţ inu te de Dvs. , de pre ţur i , spitale, d ispensare , etc. îi veţi da Dvs comisiunii susamint i te toate date le necesare , pe baza inventaru lu i . "Vă rugăm a u rmăr i îndeaproape mersu l lucrări lor, semnalându-le eventualele dificul­tăţ i pe care le în t âmpină comisiunile în executarea inventar ier i i , pen t ru ca de acord cu Minister!. 1 Inven ta ru lu i Avuţi i lor Publ ice , să pu tem lua măsur i le de în lă turarea piedecilor. Sănăta te , p . Rez iden t Regal , Hodor. Şeful Serviciului Econ. , Dr . Coconeţiu.

No. 3 8 2 5 - 1 9 3 9 A b s o l v e n ţ i i d e l à ş c . n o r m . d e băetf din B u c u r e ş t i Se v o r a n u n ţ a . Se comunică ca cei in tere­saţi să ne comunice adresele exacte : Asociaţia Absolvenţi lor Şcoalei Normale a „Societăţ i i pen t ru î n v ă ţ ă t u r a Poporului Ro­m â n " din Bucureş t i , Str . Sf. Eca te r ina 2. Nr . 5 din 14 Iul ie 1939. Domnule Inspec to r Jude ţ ean , Asociaţia noastră , dor ind să t ipărească o da re de seamă despre act ivi ta tea şcolară şi extra-şcolară a tu tu ro r învăţători lor , absolvenţi delà şcoala normală de băieţ i din Bucureş t i , avem onoare a vă ruga să binevoiţi a ne t r imi te un tablou cu adresele învăţător i lor din jud. Dvs . , ab­solvent ai acestei scoale, în lesnindu-ne astfel corespondenţa cu toţi membri i Asociaţiei noas t re . Mul ţamindu-vă călduros pen t ru acest bun serviciu, vă salutăm cu deosebită stimă. Preşedin te , Prof. D. Theodosiu. Secretar , M. O. Stan.

No. 5222—1939 M o b i l i z a r e a p e r s o n a l u l u i c e n u f a c e p a r t e d in c a d r e l e a r m a t e i . Se comunică mai jos or­dinul On. Min. E d . Naţ. pen t ru luare la cunoş t in ţă şi conformare : Căt re Revizora tu l Şcolar Sălaj, Avem onoare a vă face cunoscut u r m ă t o a r e l e : Personalu l ce n u face pa r t e din cadrele armate i (bărbaţi şi femei) se consideră mobilizaţi pe loc pen t ru lucru în funcţ iunea pe care o ocupă la data mobilizării , excep tând cei care deşi n u fac par te din e lementele a rmate i au pr imi t totuşi u n ordin de mobil izare (culoarea albă) dela cercul de r ec ru t a re respect iv şi p r in , care i se fixează funcţ iunea ce va îndepl ini şi ins t i tu ţ iunea şcolară la care a fost încadra t . Cei care vor părăs i postur i le , fără un ordin expres al autor i tă ţ i i de care apar ţ in , li se vor aplica sancţ iuni le legale. Vă r u g ă m să binevoi ţ i a ni se comunica de u rgen ţă decă pen t ru personalul care n u face pa r t e d in cadrele armate i li s'a în tocmit ord inul de mobil izare anexa No. 6 t recu ţ i pe tabelul anexă No. 5 şi aprobaţ i de cercul de rec ru ta re respec t iv conf. ord. No. 1910—1939. Director General , S. R. Fo rmac . Şful Serviciului , Indescifrabil .

No. 5793—1939. M a n u a l e d e c u r s p r i m a r . Comunicăm pen t ru ş t i re şi conformare ord. Min. Ed . Naţ. No. 177893 1939: Inspectora tu lu i Şcolar al jud. Sălaj, Avem onoare a vă face cu­noscut că Minis terul , cu decizia No. 132562—1939, a d i spus ca manuale le de curs pr imar , pen t ru clasele V-a, V l - a şi V l l - a , aproba te în anii t r ecu ţ i şi a căror valabi l i tate n u a expirat , să fie ut i l izate în cursul anulu i şcolar 1939—40, în şcoli, pe lângă cele aprobate în conformitate cu noua p rogramă analitica. Comu­nicaţ i aceasta şcolilor şi faceţi cuveni ta adnota re în catalogul t r i ­mis de Minister , cu cărţi le valabile în anul acesta, p . Di rec tor General , N. Bar l iba . Şeful Serviciului , Ion Georgescu,

No. 5527—1939. La c o n c e d i u mai m a r e d e 10 z i l e Se va r e c o m a n d a s u p l i n i t o r u l Comunicăm pen t ru luare la cunoşt in ţă şi conformare ordinul de mai jos, al I n s p . şcol. al Ţ inu tu lu i Someş Cluj, No. 29.134 — 1 9 3 9 : Domnule Inspec tor J u d e ţ e a n , Avem onoare a Vă aduce la cunoşt in ţă că p e n t r u so­lici tanţi i de concedii mai mar i de 10 zile, ne veţ i r ecomanda în to tdeauna supl ini torul , avându-se în vedere că nu pot fi supli­niţi de colegi, p e u n t imp mai mare decât 10 zile. p . Inspec to r General , Indescifrabil , p . Şeful Secţiei , L . Hossu .

No. 5 7 9 2 - 1 9 3 9 . D i s p o z i ţ i i p e n t r u s u p l i n i r e a î n v ă ­ţ ă t o r i l o r c o n c e n t r a ţ i . Comunicăm mai jos în copie ord. Min. E d . Naţ . No. 1 7 7 . 0 3 8 - 1 9 3 9 , pen t ru luare la cunoşt in ţă şi con­formare : Inspectora te le Şcolare J u d e ţ e n e Sălaj, A v e m onoare a vă face cunoscut u r m ă t o a r e l e : P e n t r u as igurarea bunu lu i mer s al învă ţământu lu i la şcolile unde sun t învăţă tor i concentra ţ i , Ministerul d i spune ca suplinir i le acestor învăţător i să se facă

ast fe l : 1. P r i n preoţii d in comună, care sunt obligaţi de Sf. Si­nod a face acest serviciu ; 2. P r in învăţător i i pensionar i d in co­mună, la care se va apela să suplinească pe cei care-şi îndepl i ­nesc obl igaţ iuni le mili tare ; 3 . Acolo u n d e nu sunt nici preoţ i , nici învăţător i pensionari şi unde localul nu es te suficient pen­t ru funcţionarea claselor pr in a l ternaţ ie , se vor unifica clasele celor concentra ţ i cu ale acelora care funcţionează la catedră ; 4. Acolo u n d e localul permite funcţ ionarea normală a claselor, în­văţători i concentraţ i vor fi supliniţ i de colegii dela şcoală, func­ţ ionând d imineaţa cu o serie şi d u p ă amiază, cu altă serie ; 5. Acolo! u n d e sun t mai mulţ i înv., cei concentra ţ i vor fi supl ini ţ i de colegii lor, pe rând, câte o săp tămână ; 6. In că tune , u n d e n 'a rămas niciun învăţă tor vor suplini pe rând învăţători i al tor şcoli din apropiere din localitate sau din localităţile v e c i n e ; 7. In cătunele, care au în apropiere şcoli cu mai mulţ i învăţă tor i , cei concentra ţ i vor fi suplini ţ i p r in t r imi terea unu i învăţă tor sau învăţă toare cu mai pu ţ ine g reu tă ţ i familiare. Se înţe lege că în­văţă torul plecat va fi supl ini t pr in unificarea claselor, p r in al­t e rna re de funcţ ionare sau pe rând de colegii lor. (Aliniatele 3 , 4 şi 5). 8. L a şcolile din că tunele izolate, se pot t r imi te dease-menea suplini tori i sau supl ini toarele numi t e în comună cu mai mulţ i învăţă tor i , iar posturi le lor vor fi supl in i te prin unificare sau a l te rnare de ceilalţi î n v ă ţ ă t o r i ; 9. Acolo u n d e sunt şcoli de băieţi şi fete, cei concentraţ i vor fi supl ini ţ i de învăţă toare le şcolilor de fete din a p r o p r i e r e ; 10. Acolo u n d e localurile de şcoli au fost ocupa te de a rmată se vor lua măsur i u rgen t e ca şcolile să-şi cont inue funcţ ionarea cu r ându l în şcoli găsi te în comună : pr in închir iere , dărui re , la bănci le populare , pr imări i , cămine cul turale , etc. Binevoi ţ i a vă conforma întocmai, îna in tând şi Minis terului tablou de şcolile care in t ră în categoria No. 8. p . Minis t ru , Stanciu Stoian. p . Director General , Barl iba.

No. 6 0 9 8 - 1 9 3 9 . V e r i f i c a r e a s i t u a ţ i e i m i l i t a r e . Comu­nicăm mai jos ord. I n s p . şcol. al Ţ inu tu lu i Someş, Biroul de Mobil izare No. 173 — 1939, pen t ru ş t i re şi c o n f o r m a r e : T u t u r o r şcoalelor seeundare de Sta t şi par t iculare din Ţ inu tu l Someş. Avem onoare a Vă face cunoscut , că Onor. Minis ter al Educa-ţ iuni i Naţionale, Dir . Mob. cu ord. No. 4455—1938, ne comunică următoare le : „Ca u rmare la ordinul nos t ru circular No. 4181 d in 4 Sept . 1939, referi tor la verificarea si tuaţ iei mil i tare a perso­nalului didact ic şi ad-tiv, Vă. r u g ă m să binevoi ţ i a d i spune ca cei ce n u au încă si tuaţ ia militară în regulă , să se adreseze fie cercului de rec ru ta re de care dep inde funcţ ionarul , fie Minis te­rului Apărăr i i Naţionale, direcţ ia personalului , pen t ru cei ce sun t ofiţeri de rezervă, cerând lămurir i le necesare . P e n t r u cei ce apar ţ in chiar cercului de rec ru ta re , pe raza căruia îndepl inesc serviciul, se va proceda pe cât posibil prin in te rvenţ ia personală A celui în cauză sau un delegat al Inspec to ra tu lu i cu autor i ta tea

militară respect ivă. Cercur i le d e rec ru ta re ce sun t în alt oraş sau Minis terului Apărăr i i Naţ ionale , lămurir i le se vor cere în scris. Se recomandă deasemeni ca această opera ţ iune să se exe­cu te de fiecare d i rec ţ iune de şcoală în pa r te , r apor t ând apoi Inspec tora tu lu i numele funcţionari lor sau profesorilor cari încă n u şi-au clarificat s i tuaţ ia mil i tară, cunoscând că, începând dela data de 1 Octomvrie a. c. Minis terul va aplica pedeapsa suspen­dării din funcţ iune a t u tu ro r acelor ce se vor dovedi că n u şi-au clarificat s i tuaţ ia mili tară. Se va a t rage a ten ţ iunea directori lor de şcoli că operaţ ia verificării actelor, să se facă cu toată a ten ţ iu ­nea şi pe r ă spunde rea lor p ropr ie , cunoscând câ orice aba te re se va pedeps i cu închisoare corecţională, conform legei a supra organizări i na ţ iuni i şi ter i tor iului . Dacă până în prezen t n u aţi făcut in tervenţ i i le necesare pen t ru clarificarea s i tuaţ iuni i acelora care n u sun t în r ând cu actele mil i tare le veţi face imediat , r apo r t ându-ne de executare . Si tuaţ ia mil i tară a celor aflaţi con­centra ţ i , în ce pr iveş te mobil izarea, o veţi verifica d u p ă ce vor fi desconcent ra ţ i . p . Inspec to r General , In sp . Şef. O. Ghiţ ia . Şe­ful Biroului Mobilizării, E u g e n Albu.

No. 6096—1939. S â m b ă t ă , z iua Străjer ie i . Comunicăm pen t ru luare la cunoş t in ţă şi conformare ordinul de mai jos No. 185.064—1939, al Min. E d . N a ţ . : Către Inspectora te lor Şcolare J u d e ţ e n e , Avem onoare a vă aduce la cunoşt inţă , că Minis terul a ho tă r î t u rmătoare le , în legă tură cu ziua de Sâmbătă , des t ina tă S t ră je r i e i : „Directori i t u tu ro r şcolilor vor p u n e în vedere elevi­lor şi învăţător i lor , că ziua de Sâmbă tă este des t ina tă Străjeriei . Absenţe le elevilor în această zi, se vor nota ca în toate celelalte zile şi vor avea aceleaşi consecinţe p e n t r u aprecierea frequenţei . Acelaşi lucru pen t ru învăţă tor i . Toţi învăţător i i cari s u n t şi co­mandan ţ i la Straja Ţări i , vor_ semna în regis t ru l de prezenţă , iar directorul şcolii va controla prezenţa la serviciul obligator în această zi, a comandanţ i lor învăţător i , t r ecând în lista de absenţe pe cei care l ipsesc şi r apo r t ând imediat Inspec tora tu lu i şcolar jude ţean . Deasemenea directori i sunt obligaţi , împreună cu toţi ceilalţi învăţă tor i , să dea concursul activităţi i ini ţ iată de străje-jerie, în ziua de Sâmbătă" . Binevoiţ i a comunica celor în d rep t , p . Ministru, Stanciu Stoian. p . Direc tor General , Indescifrabi l .

No. 5734—1939. P la ta a b o n a m e n t u l u i „ B u l e t i n u l u i O f i c i a l " al Min. £ d . N a | . Comunicăm mai jos, ord. Min. Ed . Naţ , No, 173.357—1939, pen t ru luare la cunoşt in ţă şi s t r ic tă e x e c u t a r e : Căt re Inspec tora te le Şcolare J u d e ţ e n e , Ca o comple­ta re a ordinelor anter ioare , pe care le-aţi p r imi t , în ce p r iveş te plata la abonamentu l „Bule t inul Oficial" al Minis terului Educa -ţ iuni i Naţ ionale , vă facem cunoscut u r m ă t o a r e l e : A v â n d în ve­dere că abonamentu l la Bule t inul Oficial al Ministerului n u s'a achi ta t decât de u n extrem de redus n u m ă r de comitete şcolare,

fapt pen t ru care nici n ' a mai p u t u t apare Bulet inul , vă rugăm să luaţi măsur i să fie plăti t în cel mai scur t t imp . Vă reamin t im că abonamentu l anual al comitetelor şcolare rura le este de 120 lei, iar al comitetelor şcolare u rbane de 200 lei. Abonamentu l se plăteşte d u p ă număru l de comitete şcolare, nu d u p ă n u m ă r u l şcolilor. Vă facem cunoscut că pen t ru executarea credi tului d e ­schis Ministerului , pen t ru plata t ipăr i r i i Bule t inu lu i Oficial, pro­venit d in plata abonamentelor , Cassa de Depuner i şi Consemna-ţ iuni , a deschis un cont special la care t r ebuesc depuse sumele de că t re comitetele şcolare în contul Bule t inulu i , i n t i t u l a t : „Mi­nis terul F inanţe lor , fond Bule t in Oficial Educa ţ i a * Naţională"» simbol 14—83 . I n consecinţă, vă rugăm să binevoiţ i a d i spune s5 se dea ins t ruc ţ iun i şcolilor ca pe viitor, orice d e p u n e r e să se facă numai la acest cont. Sumele se vor d e p u n e fie la ghişeul Cassei de Depune r i şi Consemnaţ iuni din Bucureş t i , fie la Ad­minis t ra ţ i i le de încasări şi plăţi , respec t ive . Şi î n t r ' u n caz şi în celălalt, depună tor i i vor primi o chi tan ţă (de încasare la contul respect iv) de taşa tă din chi tanţ ierul Cassei de Depuner i , în care se va specifica numele depună toru lu i , t i tu la tura exactă a contu­lui, s imbolul şi suma depusă . P e n t r u controlul acestor veni tur i , vă r u g ă m să cereţ i şcolilor să t r imi tă de u r g e n ţ ă chi tanţe le în original , aces tu i Minister , de taşa te din chi tanţ ierul Cassei de Depune r i , p en t ru ca să le îna in tăm Direcţ iuni i Contabil i tăţ i i — Serviciul Veni tur i lor . Menţ ionăm că cel care d e p u n e suma este obligat să a t ragă a tenţ ia casierului să emită numai chi tanţe din chi tanţ ierul Cassei de Depuner i , p u r t â n d iniţialele G. D. filigra-mate, deoarece emi ţându-se altfel de ch i tan ţe decât cele menţ io­na te mai sus, rezul tă că suma a fost greş i t încasată. Din cauza neachi tăr i i la t imp a abonamentu lu i , Minis terul a fost nevoi t să amâne apar i ţ ia număru lu i 2 a Bule t inu lu i Oficial. Di rec tor Ge­neral , S tanciu Stoian. Secretar de Redacţ ie , Ion Georgescu.

No. 6 0 6 5 - 1 9 3 9 . D i s p o z i ţ i u n i r e f e r i t o a r e la c r e a r e a s e c f i u n i l o r g e r m a n e . Domnule Inspec to r J u d e ţ e a n , A v e m onoare a Vă comunica mai jos ord. minis ter ia l No. 176778—939, pen t ru s t r ic tă con fo rmare : I n u r m a rapor tu lu i dlui inspector al corpului didact ic ' al şc. p r imare g e r m a n e F . Krău te r , avem onoare a vă aduce la cunoşt in ţă că Minis terul , în baza art . 7 din legea înv. pr imar-normal , a aprobat ca la înscrierea în şcolile pr imare şi g răd in i d e copii, elevii de origină g e r m a n ă să fie g rupa ţ i în secţ iuni ge rmane , în care se vor în t rebu in ţa şi ma­nuale ge rmane . Sp re a se înlesni crearea unei astfel de secţiuni sau şcoli g e r m a n e p revăzu te de lege, învăţător i i ge rmani dela şcoalele p r imare româneş t i , t rec la şcolile germane, de s tat din Bucovina, d u p ă următoare le p r i n c i p i i : 1. Unde există un n u m ă r suficient de învăţă tor i germani , aceştia se vor repar t iza la şco­lile şi secţ iuni le ge rmane . 2. Dacă n ru l învăţător i lor ge rmani , funcţionând în comune sau t ransferaţ i în comune, în baza ord.

Nr. 160139 —1939, sau numi ţ i d in t re absolvenţi i şc. normale con* fesionale, conform ord. Nr. 154800 — 939 nu este suficient, în mod provizoriu se vor scinda posturi le , p redându-se obiectele române de învăţă tor i români , iar cele ge rmane , de învăţător i ge rmani . 3 . Dacă nici aceasta n u se poate face din cauza lipsei de învăţă tor i , se va de taşa la fiecare şcoală sau secţie germană , deocamdată , cel puţ in un învăţător , care să predea l imba ger­mană. 4. Ordinul Nr . 160139— 939, se completează în sensul că învăţători i ge rmani , funcţ ionând la şcolile p r imare româneşt i sau maghiare , vor t rece la cererea lor, la şcoaleie g e r m a n e d e s ta t din reg iunea de u n d e provin învăţător i i . Binevoiţ i a comunica celor în d rep t . p . Di rec to r Genera l , Indescifrabil . Şeful servic iu­lui, Indescif rabi l" , p . Inspec to r Genera l , Indescifrabi l . Şeful Secţiei , L. Hossu.

No. 6153—1939. F o r m u l a r e d e m a t r i c o l e ş i c a t a ­l o a g e . Se comunică ord. de mai jos No. 1 8 8 3 7 5 - 1939, al On. Min. pen t ru luare la c u n o ş t i n ţ ă : Căt re Inspec tora te le Şcolare J u d e ţ e n e şi de Ţ inu tu r i , Vi se face cunoscut că Minis terul a re­văzut şi corectat formularele de matr icole şi cataloage pen t ru şcolile p r imare , t ipă r ind un n u m ă r de exempla re ca model , p e care le va t r imi te celor ce doresc să le t ipărească, în t rucât edi ­ta rea lor este l iberă. In consecinţă, aduceţ i la cunoş t in ţa şcolilor să nu mai ceară asemenea impr ima te dela Minister , pe care le vor procura din comerţ . Vor avea grijă însă să p rocure cataloa­gele şi matricolele t ipăr i te anul acesta, adică din cele revăzute şi corectate de Minister , p . Director General , Indescifrabil . Şeful Serviciului , M. Aderca .

No. 6239—1939. î n s c r i e r e a c o p i i l o r m i n o r i t a r i d e l a O ŞCOală la al ta . Comunicăm în copie ord. On. Min. al Ed . Naţionale pen t ru luare la cunoşt in ţă şi str ictă conformare : R e ­feritor la înscr ierea copiilor d in t r ' o şcoală minor i tară , cu altă l imbă de p reda re decât cea indicată p r in numele elevului , p r in J u r n a l u l Consiliului de Miniştr i din 1 A u g u s t 1938, s 'a soluţio­nat această problemă p revăzu tă în ar t . 5 în modul u r m ă t o r : Ar t . 5. Persoanele legale responsabi le de educaţ ia copiilor (tatăl, mama sau tutorele) , sunt s ingure le în d rep t de a de te rmina apar­t enen ţa etnică a copilului, putându-1 înscrie la şcoala confesională, la şcoala de s ta t sau la şcoala oricărei alte confesiuni. Binevoi ţ i a vă conforma întocmai .

No. 6 0 2 0 - 1 9 3 9 . D i spoz i ţ i i p e n t r u înv . prac t i c . Vă comunicăm mai jos în copie ord. Min. Ed. Naţ . No. 182403— 1939, pent ru luare la cunoş t in ţă şi con fo rmare : Domnu le Ins pector Şcolar, Vă facem cunoscut că pen t ru aplicarea dispozi-ţ iuni lor ar t . 24 din legea învă ţământu lu i pr imar , Ministerul a hotăr î t ca în localităţile u n d e sun t scoale cu caracter prac t ic ,

elevii ciclului super ior p r imar vor face la acestea numai pract ica prevăzută în programele respect ive . Pa r t ea teoret ică se va p reda la şcoala p r imară u n d e se va ţ ine şi s i tuaţ ia şcolară a elevilor. Certificatele de absolvire se vor elibera de că t re şcoala pr imară , p. Direc tor General , Indescifrabil . Şeful Serviciului , Ion Geor-gescu.

N o . 6545—1939. P r e l u n g i r e a t e r m e n u l u i p e n t r u d e p u n e r e a c e r e r i l o r d e î n s c r i e r e la i n s p . s p e c i a l ă d e gr . I. ş i gr . II. C o m u n i c ă m ma i jos în cop ie ord inu l M. E. N . Nr. 192.630—1939, ca cei i n t e r e sa ţ i s ă ia cunoş t in ţ ă şi să se c o n f o r m e z e : C ă t r e : I n s p e c t o r a t e l e Ş c o l a r e J u d e ţ e n e şi de Ţinu tur i , A v e m o n o a r e a v ă face cunoscu t că Minis te ru l cu deciz ia Nr . 190.630—939, p r e l u n g e ş t e p â n ă la 15 N o e m b r i e 1939, t e r m e n u l p e n t r u d e p u n e r e a ce re r i lo r de în sc r i e r e la inspec ţ ia spec i a l ă pen t ru g r . I. şi g r . I I . î n v ă ţ ă t o r i l o r con­cen t ra ţ i car i n ' a u p u t u t să -ş i î n a i n t e z e ce re r i l e r e s p e c t i v e . Comunica ţ i celor în d r ep t . Di rec to r G e n e r a l , N . Bar l iba . Şeful Se rv . , Subd i rec to r , Indesci f rabi l .

N o . 6 7 0 2 - 1 9 3 9 . P o s t a l to i d e v â n z a r e . A t r a g e m a t e n ţ i u n e a d. î n v ă ţ ă t o r i a s u p r a comun ica tu lu i de ma i jos , a l lnsp . s i lv ic Ocolu l Ş imleu , pen t ru a lua c u n o ş t i n ţ ă : C ă t r e In spec to ra tu l J u d e ţ e a n Şco la r Z a l ă u , A v e m o n o a r e a Vă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă că Ocolu l S i lv ic Ş imleu l -S i l van i e i , p o s e d ă în P e p i n i e r a Cen t r a l ă Ş imleu l -S i lvan i e i 50,000 (cincizeci mi i ) buc . por t a l to i m ă r s ă l b a t e c , şi cea 5000 buc . po r t a l to i pă r să l ­ba tec . Aceş t i pu ie ţ i se v â n d cu 0,80 1,20 lei buca t a , ru -g â n d u - V ă să b inevoi ţ i a a d u c e la c u n o ş t i n ţ a t u t u r o r şcol i lor p r i m a r e din r aza In spec to r a tu lu i D v s car i după cunoş t in ţ a n o a s t r ă au n e v o i e de aceş t i fel de pu ie ţ i . Şeful Oc. S i lv ic , Ing ine r Şef S i l v i c : Ioan S imonec .

N o . 6 5 5 3 - 1 9 3 9 . S u p l i n i r e a î n v ă ţ ă t ă r i l o r c o n c e n ­traţi . C o m u n i c ă m m a i jos, o rd inu l On . Insp . şcol . a l Ţ inu tu lu i pen t ru l u a r e la c u n o ş t i n ţ ă şi c o n f o r m a r e : D o m n u l e Inspec ­tor J u d e ţ e a n , A v e m o n o a r e a Vă face cunoscu t că Mi­n is te ru l , p r in . ord . Nr . 179.837—1939, a d i spus ca la şcol i le p r i m a r e u n d e domni i î n v ă ţ ă t o r i s u n t concen t r a ţ i preoţ i i s ă sup l i nea scă n u m a i în cazur i s t r ic t d e t e r m i n a t e şi a n u m e : 1. Când ş c o a l a nu ma i a r e nici un î n v ă ţ ă t o r şi nici o î n v ă ţ ă ­t o a r e . 2. Când la o şcoa lă cu 3 s au 4 pos tu r i sun t concen­traţ i î n v ă ţ ă t o r i m a i m u l t de j u m ă t a t e , în r e s tu l cazur i lo r u r m â n d să sup l i nea scă ce i l a l ţ i î n v ă ţ ă t o r i r ă m a ş i la p o s t u r i . Di rec ţ iunea şcoli i nu v a fi t r e c u t ă p reo tu lu i decâ t în cazul când de la ş coa l ă sun t concen t r a ţ i to ţ i î n v ă ţ ă t o r i i şi nu ex i s t ă nici o î n v ă ţ ă t o a r e ca re să ia a c e a s t a î n d a t o r i r e . In cazur i l e când în c o m u n ă sun t î n v ă ţ ă t o r i p e n s i o n a ţ i sun t ob l iga ţ i

aceş t i a la sup l in i re şi n u m a i în l ipsa lor sun t ob l iga ţ i p reo ţ i i . Comunica ţ i ce lor în d r ep t . S ă n ă t a t e . Inspec tor G e n e r a l , Dt ru M ă r g i n e a n . Şeful sec ţ ie i , L. H o s s u .

No. 6 2 6 1 - 1 9 3 9 . D e l e g a r e a dlui St. M u r e ş a n i n ­s p e c t o r p e n t r u act iv i ta te e x t r a ş c o l a r ă . Comun icăm or­dinul de mai jos, în copie , pen t ru a lua a c t : D o m n u l e Inspec to r J u d e ţ e a n , Vă facem cunoscu t că Minis te ru l , pr in ord . Nr . 181,752—939, d e l e g ă pe dl . St . Mureşanu , î nv . la ş coa l a din Richişul jud. Tr . Mare , ca î n d r u m ă t o r pen t ru a c t i v i t a t e a e x t r a ş c o l a r ă în Ţ inu tu l Mureş şi S o m e ş , u r m â n d a fi p lă t i t cu leafa de la c a t e d r a sa . Sup l in i to ru l şi 1 v a plă t i dsa : aces t sup l in i to r v a fi un a b s o l v e n t cu d ip lomă de c a p a c i t a t e a şcoa le i n o r m a l e . Inspec tor G e n e r a l , ' D t r u M ă r g i n e a n u . Şeful secţ ie i , L. Hossu .

No. 6696 1939. R a p o r t de ş c o l i l e închise din c a u z a l i p s e i d e învăţător i . Comun icam mai jos, în copie , o rd inu l on. Ţinut S o m e ş , pen t ru l u a r e la cunoş t in ţ ă şi c o n f o r m a r e : D o m n u l e Inspec to r J u d e ţ e a n , Va r u g ă m să b inevoi ţ i a d i s p u n e să se pună în v e d e r e a u t o r i t ă ţ i l o r ş c o l a r e loca le , în spec ia l la s a t e , s ă a n u n ţ e Pre fec tu r i l e r e s p e c t i v e de şcoa le le p r i m a r e car i sun t închise din c a u z a l ipsei de î n v ă ţ ă t o r i , p . Rez iden t R e g a l , Indesci f rabi l . Insp . Gen . Şcola r , D u m i t r u M ă r g i n e a n .

6329—1939. O r e l e d e l i m b a r o m â n ă în ş c o l i l e g e r ­m a n e . C o m u n i c ă m mai jos, o rd inu l On. Insp . al Ţ inu tu lu i S o m e ş , pen t ru l u a r e la cunoş t in ţ ă şi c o n f o r m a r e : D o m n u l e Inspec to r J u d e ţ e a n , Vă facem cunoscut că în con fo rmi t a t e cu d i spos i ţ iun i le Dlui Minis t ru , Min is te ru l , pr in ord . " r. 181.778— 1939, ne î n c u n o ş t i n ţ e a z ă la o re le de l imba r o m â n ă de l a şcol i le p r i m a r e cu l imba de p r e d a r e g e r m a n ă , r ă m â n a ş a cum sunt , câ t e p r e v e d e p r o g r a m u l . Până Ia în locu i r ea p r o g r a m e i ana l i t i ce pen t ru şcol i le p r i m a r e de s t a t şi sec ţ iun i l e g e r m a n e cu l imbă de p r e d a r e g e r m a n ă , se vo r a d ă u g a o re spec i a l e pen t ru î n v ă ţ ă m â n t u l scr i su lu i , c i t i tu lui şi l i t e ra tur i i g e r m a n e d u p ă c u m u r m e a z ă : în c l a s e l e I şi I l-a j u m ă t a t e din o re l e p r e v ă z u t e în p r o g r a m a ana l i t i că pen t ru l i m b a r o m â n ă , iar în c l a se le a III - IV-a, câ te 2 o re s ă p t ă m â n a l e s u p l i m e n t a r e . Să­n ă t a t e ! p . Inspec tor G e n e r a l , D u m i t r u M ă r g i n e a n . Şeful sec ţ ie i , L. H o s s u .

No. 6 6 3 9 - 1 9 3 9 . D i spoz i ţ i i p r i v i t o a r e la d r e p t u r i l e d e c h i r i e a d i r e c t o r i l o r . C o m u n i c ă m ma i jos în copie , p e n t r u l u a r e la c u n o ş t i n ţ a şi c o n f o r m a r e ord . Nr . 15.795—939. a P re fec tu r i jud. S ă l a j : Că t r e In spec to ra tu l Şco la r al jud. Să l a j , Zâ l au . A v e m o n o a r e a Vă comunica aici a l ă t u r a t or­dinul nos t ru Nr. 15,795 - 1 9 3 9 , da t o r g a n e l o r n o a s t r e în sub­ord ine , p r iv ind ches t i unea d rep tu r i l o r de chir ie , încălz i t şi

l u m i n a t , r e c l a m a t e de d i rec tor i i şcolii p r i m a r e de la c o m u n e , în baza legi i î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , r u g â n d u - v ă să b inevo i ţ i a-1 a d u c e la cunoş t in ţ a ce lor i n t e r e s a ţ i . S ă n ă t a t e ! Z ă l a u , la 27 O c t o m v r i e 1939. Prefec t , C o l o n e l : Gh. Opr i t ă . Şeful Serv . C a n c e l a r i e i : V. P u s t a i .

COPIE : Nr. 15.795 — 1939, O b i e c t : D r e p t u r i l e de chi r ie a d i r ec to ­

r i lor de şcoli p r i m a r e , D o m n i l o r P r i m a r i Com. u r b . şi P r e ­tor i La Reşed in ţ ă . Ca u r m a r e o rd inu lu i Ţ inu tu lu i S o m e ş Nr. 32.667— 1939, b inevo i ţ i a cunoscu t e că Ţ inu tu l a i n t e r v e n i t la Minis terul de In t e rne , în ches t i unea l ămur i r i i d r ep tu r i l o r de chi r ie , încălz i t şi l umina t , r e c l a m a t e de d i rec tor i i de şcol i p r i m a r e din c o m u n e , în baza legi i î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r imar , la c a r e i n t e r v e n ţ i e Minis teru l de In t e rne , — în i n t e r e su l bu­nei ap l icăr i a d i spoz i ţ iun i lo r legi i a d m i n i s t r a t i v e — cu ord in . Nr . 15,728, din 3 Oct. 1939, d i spune u r m ă t o a r e l e : Min is te ru l i n ţ e l e g e ca a p l i c a r e a d i spoz i ţ iun i lo r a r t . 176, din l e g e a admi ­n i s t r a t i v ă , să se facă cu r e s p e c t a r e a d i spoz i ţ iun i lo r a r t . 176 şi 194 din a c e e a ş i l e g e . Adică c o m u n e l o r nu li se po t i m p u n e nici un fel de che l tue l i decâ t ce le cup r in se la a r t . 176 din I. A. In cazul când se impun c o m u n e l o r che l tue l i în a fa ră de ce le speci f ica te la a r t . 176 a tunc i u r m e a z ă să fie a s i g u r a t e şi v e n i t u r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e din car i să se p o a t ă acoper i che l -tue l i l e as t fe l i m p u s e , s au cum p r e v ă d d i spoz i ţ iun i le din L. A. a r t . 176 în caz con t ra r iu , c o m u n e l e fiind in d r e p t să refuze însc r ie rea în b u g e t e l e lor a unor a s e m e n e a che l tue l i . A c e s t fel de a v e d e a , a fost făcut cunoscu t şi Min is te ru lu i Educa­ţiei cu a d r e s a Nr. 10,456 din 7 Iul ie a. c. C o m u n i c â n d u - v ă ce le ce p reced , a v e m o n o a r e a Vă r u g a , să b inevo i ţ i a lua m ă s u r i ca, c o m u n e l e să se con fo rmeze în tocmai punc tu lu i de v e d e r e a l Minis te ru lu i de In t e rne , în c h e s t i u n e a d e m a i s u s . S ă n ă t a t e , Za lău , la 27 O c t o m v r i e 1939. Prefec t , C o l o n e l : s s . Opr i ţ i a . Şeful S e r v . C a n c e l a r i e i : s s . P u s t a i . Pen t ru conformi­t a t e a copiei : A g n e t a Sz i l âgy i .

N o . 6459—1939. T r a n s f e r a r e a înv. d in p o s t u r i l e d e s f i i n ţ a t e . Comun icăm în copie D. M. Nr. 191,757 sp re ş t i r e şi c o n f o r m a r e : «Decis iune, Noi , Minis t ru S e c r e t a r de S t a t la D e p a r t a m e n t u l Educa ţ ie i N a ţ i o n a l e , A v â n d în v e d e r e d i spoz i ­ţ iun i le a r t . 184 din l e g e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r şi l uc ră r i l e i n spec to r a t e lo r ş co l a re de Ţ inu tu r i , pr in ca r e s ' au desf i in ţa t pos tu r i de la difer i te şcoli p r i m a r e p e n t r u l ipsă de p o p u l a ţ i e ş c o l a r ă şi s ' au înf i in ţa t la a l t e şcol i , iar î n v ă ţ ă t o r i i t i tu la r i a i a ce s to r p o s t u r i au fost u t i l iza ţ i pe anu l şco la r în curs la a l t e şcoli , D e c i d e m : A r t . I : î n v ă ţ ă t o r i i t i tu la r i d e l a pos tu r i l e des f i in ţa te pen t ru l ipsă de popu la ţ i e ş c o l a r ă şi u t i l i za ţ i anu l aces t a la a l t e şcoli , la epoca t r ans f e r ă r i l o r din 1940, vo r fi p re fe ra ţ i , la condi ţ iuni e g a l e , în pos tu r i l e ce le vo r ce re . A r t .

I I : î n v ă ţ ă t o r i i u t i l iza ţ i în condi ţ iun i le de m a i sus , c a r e îşi vo r cere t r a n s f e r a r e a î n t r ' u n pos t d e v e n i t v a c a n t în a c e e a ş l oca l i t a t e u n d e a u fost t i t u l a r i , vo r fi p re fe ra ţ i î na in t ea ace lo r car i vo r ce r e t r a n s f e r a r e a din a l t e loca l i t ă ţ i . Ar t . I I I : î n v ă ­ţ ă to r i i u t i l iza ţ i în a c e l e a ş i condi ţ iun i , car i îşi v o r ce re t r an ­s f e r a r e a î n t r ' u n pos t d e v e n i t v a c a n t la aceeaş i ş c o a l ă unde au fost t i t u l a r i , v o r fi p re fe ra ţ i î n a i n t e a t u t u r o r î n v ă ţ ă t o r i l o r car i v o r ce re t r a n s f e r a r e a la a c e a scoa lă . Ar t . IV şi u l t imu l . Dl . Di rec to r G e n e r a l al î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r şi n o r m a l v a a d u c e la îndep l in i r e d i spoz i ţ iun i l e p r ezen t e i deciziuni .» Minis t ru s s . P . A n d r e i .

N o . 6715—1939. P r e g ă t i r e a p r e m i l i t a r ă ş i î n v ă ţ ă ­tor i i n e c o n c e n t r a t i C o m u n i c ă m în copia de ma i jos or­d inul On . Minis te r N o . 197.334 s p r e ş t i r e şi c o n f o r m a r e : Vă facem cunoscu t că, prin c o n c e n t r a r e a ins t ruc to r i lo r p r e m i l i t a r i , m a j o r i t a t e a s u b c e n t r e l o r p r e m i l i t a r e a u r ă m a s fără şefii r e s ­pec t iv i . In consec in ţă , Min i s te ru l a h o t ă r î t ca, î n v ă ţ ă t o r i i car i n u sun t concen t r a ţ i s ă ia i m e d i a t conduce rea s u b c e n t r e l o r p r e m i l i t a r e ai că ro r şefi sun t c o n c e n t r a ţ i . Veţ i comun ica a c e a s t ă d i spoz i ţ i e , câ t ma i n e î n t â r z i a t , ş coa le lo r din jude ţu l D v s . şi ve ţ i s u p r a v e g h e a e x e c u t a r e a ei , în î n ţ e l e g e r e cu domni i c o m a n d a n ţ i ai i n s p e c t o r a t e l o r P regă t i r i i P r e m i l i t a r e j u d e ţ e n e , p . D i rec to r G e n e r a l , Indesci f rabi l , p . Şeful S e r v i ­c iului , Subd i r ec to r , M. A d e r c a .

N o . 6882—1939. S u s p e n d a r e a c e r c u r i l o r c u l t u r a l e . C o m u n i c ă m ma i jos ord . Min. Ed. Na ţ . No . 198610—1939, pen­t ru l u a r e la c u n o ş t i n ţ ă : D o m n u l e Inspec to r , A v e m o n o a r e a v ă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă că Minis te ru l a h o t ă r î t s u s p e n d a r e a Cercur i lo r c u l t u r a l e , p â n ă la noui d i spoz i ţ iun i . p . Dir . Gen . , Indesci f rabi l . Şeful S e r v . , M. A d e r c a .

N o . 6 7 5 3 - 1 9 3 9 . D i s p o z i ţ j u n i p r i v i t o a r e la în f i in ţa ­r e a d e c u r s u r i d e a p ă r a r e p a s i v ă . C o m u n i c ă m ma i jos o rd inu l Nr . 232—1939 al Insp . Şco la r al Ţ inu tu lu i S o m e ş — Biroul mobi l i ză r i i , i nv i t ând pe î n v ă ţ ă t o r i i din cupr insu l a c e s ­tui jude ţ să-1 s tud i eze se r ios şi fă ră î n t â r z i e r e să t r e a c ă la e x e c u t a r e a lui , cunoscând că fa ţă de cei r e i t en ţ i şi acei cari vo r ocoli i să fie la d a t o r i e se vo r ap l ica a s p r e sanc ţ iun i . Cursur i l e de a p ă r a r e p a s i v ă se vor începe imed ia t ce d-nii d i rec to r i v o r lua cunoş t in ţ ă de aces t o rd in . Cursur i l e sun t ob l iga to r i i a t â t pen t ru m e m b r i i co rpu lu i d idac t ic , câ t şi p e n t r u e lev i i şcol i lor p r i m a r e : Copie . I n s p e c t o r a t u l Şcola l al Ţ inu tu lu i Someş -C lu j . Bi roul mob i l i ză re i . Că t r e d i rec ţ iun i l e ş coa l e lo r s e c u n d a r e şi p a r t i c u l a r e , I n s p e c t o r a t e l e şco la re j u d e ţ e n e şi d i rec ţ iun i l e şcoa­lelor p r i m a r e u r b a n e de s t a t şi p a r t i c u l a r e din Ţinutu l S o m e ş .

In l e g ă t u r ă cu ord inu l nos t ru c i rcu la r Nr . 64—1929, a v e m

o n o a r e a Vă face cunoscu t că Min is te ru l Educa ţ iun i i N a ţ i o n a l e , Dir . Mob. cu ord . Nr . 5340—1939, ne c o m u n i c ă u r m ă t o a r e l e :

„Confo rm a r t . 7 din l e g e a a p ă r ă r i i a n t i a e r i e n e a t e r i t o ­r iu lu i în scopul depr inder i i t i n e r e t u l u i cu m ă s u r i l e ce t r e b u e s c l u a t e în caz d e p r ime jd ie a e r o - c h i m i c ă , se i n t r o d u c e în m o d ob l iga to r în p r o g r a m a t u t u r o r şcol i lor p r i m a r e şi s e c u n d a r e , ,ora s ă p t ă m â n a l ă " de a p ă r a r e p a s i v ă .

A v â n d în v e d e r e o b l i g a t i v i t a t e a pa r t i c ipă r i i la l uc ră r i l e de a p ă r a r e p a s i v ă a t u t u r o r c e t ă ţ en i l o r î n t r e 1—§0 an i şi că a c e a s t ă a c t i v i t a t e v a fi s u p r a v e g h e a t ă a t â t de o r g a n e l e noa ­s t r e de con t ro l şi c o m a n d a m e n t u l Străj i i Ţă r i i , câ t şi d e or ­g a n e l e Min is te ru lu i A e r u l u i şi Mar in i i şi Min i s t e ru lu i d e In­t e rne , p r e v ă z â n d u - s e sanc ţ iun i p e n t r u o r i c ine nu e x e c u t ă , în­t â rz ie s a u s a b o t e a z ă m ă s u r i l e de p r o t e c ţ i e c o n t r a a t a c u r i l o r a e ro -ch imice .

A v â n d în v e d e r e că d u p ă 1 S e p t e m v r i e 1940, v a t r e b u i să se facă p r o b a e x e c u t ă r i i ins t ruc ţ i e i de a p ă r a r e p a s i v ă , a v e m o n o a r e a Vă r u g a să b inevo i ţ i a d i s p u n e c ă t r e t o a t e d i r ec ţ iu ­nile ş co la re , u r m ă t o a r e l e :

1. în f i in ţa rea unu i c a t a l o g a l a p ă r ă r i i p a s i v e — conform a n e x e i Nr . 1, p e n t r u to ţ i .

2. E l i b e r a r e a a d e v e r i n ţ e l o r c o n s t a t a t o a r e d e s a t i s f ace rea ob l i ga t i v i t ă ţ i i ce lor d o u ă z e c i şi p a t r u o r e l e g a l e , conform a n e x e i Nr . 3,

I n t r e 20—30 S e p t e m v r i e 1940, după ve r i f i c a r ea p r e z e n ­ţei în c a t a l o a g e , ne ve ţ i î n a i n t a o d a r e d e s e a m ă g e n e r a l ă a s u p r a fe lului c u m s 'a e x e c u t a t o r a a p ă r ă r i i p a s i v e , în cu r su l anu lu i şi p r o p u n e r i r e f e r i t oa r e la o r g a n i z a r e a a c e s t e i m a t e r i i d e î n v ă ţ ă m â n t .

D u p ă 30 S e p t e m v r i e 1940 se v a e l i be ra f iecărui e l e v o a d e v e r i n ţ ă c o n s t a t a t o a r e de a c t i v i t a t e a d e p u s ă în cu r su l a n u ­lui la ce le d o u ă zeci şi p a t r u o r e r e z e r v a t e a p ă r ă r i i p a s i v e (conform anexe i Nr . 3) .

P r o g r a m u l confe r in ţe lo r la o ra de a p ă r a r e p a s i v ă , v a cu­p r inde d e s v o l t a r e a sub iec te lo r f ixa te în in s t ruc ţ iun i l e t echn ice Nr . 1700 din 1938 şi ap l i ca ţ iun i l e p r ac t i c e u r m ă t o a r e :

— ins t ruc ţ iun i cu m a s c a şi t r e c e r e a pr in c a m e r a de g a z e la sed i i le de p o m p i e r i ;

— exerc i ţ i i în c a r e să se ver i f ice p u n e r e a în a p l i c a r e a

planu lu i de a p ă r a r e p a s i v ă în ins t i tu ţ iun i l e ş c o l a r e sau a i t o r loca lur i ;

— v i z i t a r e a un i t ă ţ i lo r m i l i t a r e şi de pompie r i ; — î n t o c m i r e a p l anu r i l o r de a p ă r a r e p a s i v ă a loca lur i lo r

ş c o l a r e . Ora a p ă r ă r i i p a s i v e s ă p t ă m â n a l se v a e x e c u t a în z iua

d e s t i n a t ă s t ră je r ie i ( s â m b ă t ă ) , iar p e n t r u şcol i le nes t r â j e r i t e to t s â m b ă t a în u l t i m a oră a p r o g r a m u l u i .

Confer in ţe le şi t e m e l e t r a t â n d p r o b l e m a apă ră r i i p a s i v e , vo r îi p r e d a t e de că t r e î n t r egu l corp d idac t ic al f iecărei ins­t i tu ţ i i ş co l a re sau abso lven ţ i i cen t ru lu i de a p ă r a r e p a s i v ă a l Min is te ru lu i Educa ţ iun i i N a ţ i o n a l e .

A v â n d în v e d e r e că l e g e a ob l igă p a r t i c i p a r e a la in s t ruc ­ţ ia apă ră r i i p a s i v e a ce t ă ţ en i lo r de a m b e l e s e x e , t u t u r o r m e m ­br i lor corpulu i d idac t ic , a d m i n i s t r a t i v şi de se rv ic iu ca r e par­t ic ipă la 24 o re de a p ă r a r e p a s i v a ( d o v e d i t e pr in a n e x a Nr. 2) li s e v a e l ibe ra a d e v e r i n ţ a ( a n e x a Nr. 3 ) .

P r o g r a m a cupr inzând cele 24 ore l e g a l e pen t ru ins t ruc ţ ia a p ă r ă r i i p a s i v e şi ca re v a t rebui să se e x e c u t e p â n ă la 1 Iu­n ie 1940, în c o l a b o r a r e cu c o m a n d a m e n t u l Straj i i Ţâr i i , p r e ­cum şi d a t a începer i i orei de a p ă r a r e p a s i v a s ă p t ă m â n a l ă , vi se v a comunica de că t r e t o a t e ins t i tu ţ iun i l e ş co l a re şi admi ­n i s t r a t i v e cel mai tâ rz iu p â n ă la 25 O c t o m v r i e 1939.

Vă r u g ă m să b inevoi ţ i a ne r a p o r t a d e u r g e n ţ a m ă s u r i l e l u a t e " .

In a f a r ă de e lev i şi e l e v e sun t o b b g a ţ i a a u d i a c u r s u r i l e de a p ă r a r e p a s i v ă de là şcoa lă in t rcg corpu l d idac t ic , p e r s o ­na lu l a d m i n i s t r a t i v şi de serv ic iu a) şcoaJei , c a r e nu p o a t e doved i cu ac t e că a a u d i a t cu r su r i l e de a p ă r a r e pas iva , ur­m â n d a se e l ibe ra şi a c e s t m a a d e v e r i n ţ ă conform anexe i Nr . 3 .

E v i d e n ţ a par t i c ipăr i i la cursur i a p e r s o n a l u l u i c a r e în­c a d r e a z ă şcoa l a o va complec t a d i rec to ru l s au d i r e c t o a r a şcoa-lei , iar a c e e a a e l eve lo r v a fi c o m p l e c t a t ă de că t r e d i r ig in ţ i i şi d i r i g in t e l e de c l a să .

p . Inspec to r . G e n e r a l , Şeful Bir . Mobi l izăr i i , Inspec to r Şef, Ghiţio. . Eugen Albii.

MINISTERUL E D U C A Ţ I U N I I N A Ţ I O N A L E A n e x a Nr. 1. I n spec to ra tu l Şco la r al Ţ inu tu lu i Someş—Cluj In s t i t u ţ i unea Şco la ră

D 3 t a C A T A L O G p e n t r u e v i d e n ţ a pa r t i c ipă r i i p e r s o n a l u l u i şi e l ev i l o r la o r a de a p ă r a r e p a s i v ă .

s

B 3 a o C

"3 E

.2 ^ o

2 w Q

p. co

ziua

ft. • «3

St z ina

O

O 73 H

c

o N

— O l 3 t i 4 )

• 4 . "O

O b s e r v a ţ i i

In coloanele lunilor se va menţiona fie­care, care a par t ic ipa t la

ore A. P.

Minis te ru l Educa ţ iun i i N a ţ i o n a l e .

I n spec to ra tu l Şco la r al Ţ inu tu lu i

In s t i t u ţ i unea ş c o l a r ă

D a t a

Matca .

A n e x a Nr. 2 .

1 Sep t . 1939.—1 Sep t . 1940.

FOAIE DE P R E Z E N Ţ A Nr.

ad ...

1 Sep t . 1939.—1 Sep t . 1940.

Minis te ru l Educa ţ iun i i N a ţ i o n a l e

Insp . şco la r a l Ţ inu tu lu i

I n s t i t u ţ i u n e a ş c o l a r ă

D a t a

F O A I E DE P R E Z E N Ţ A Nr .

ad .

A n e x a Nr . 2.

F o t o g r a f i a

s t a m p i l a .

Nr.

crt.

S ub i ec t e l e confer in ţe lor , t e m e l e ins t ruc ţ iun i lo r

D a t a S e m n ă t u r a s e c r e t a r u l u i o re i A . P . N

r. cr

t.

S ub i ec t e l e confer in ţe lor , t e m e l e ins t ruc ţ iun i lo r z iua l una

S e m n ă t u r a s e c r e t a r u l u i o re i A . P .

1

2

3

Inspec to r G e n e r a l , ( s t a m p i l a )

Inspec to r şco la r j ude ţean ,

A n e x a Nr . 3 . 1 Sep t . 1 9 3 9 - 1 S e p t . 1940.

Min i s t e ru l Educa ţ iun i i N a ţ i o n a l e

I n s p e c t o r a t u l Şco la r a l Ţ inu tu lu i Someş-Clu j

I n s t i t u ţ i u n e a ş c o l a r ă

D a t a

A d e v e r i n ţ ă N o .

S e a d e v e r e ş t e de noi , că Dl .

o c u p a ţ i u n e a n ă s c u t la

în c o m u n a jude ţu l

a lua t p a r t e la 24 o r e de a p ă r a r e p a s i v ă conform a r t . 11 din l e g e a A p ă r ă r i i A n t i a e r i e n e a t e r i t o r i u l u i .

Inspec to r G e n e r a l ,

No . 6889—1939. T r e s t i e p e n t r u l u c r u m a n u a l . A d u ­cem la c u n o ş t i n ţ a domni lo r î n v ă ţ ă t o r i , că la f i rma Henr i Bin­der — B u c u r e ş t i , c a l ea C ă l ă r a ş i 80 , se p o a t e p r o c u r a t r e s t i e exo t i că p e n t r u l uc ră r i l e d e împ le t i t ce se e x e c u t ă d e c ă t r e e l ev i . S e p o a t e ce r e m o s t r e şi p r e ţ u r i .

N o . 6846—1939. D i r e c t o r i i în locu i ţ i r ă m â n în l o ­cu in ţă . C o m u n i c ă m m a i jos , o rd . On. Insp . şco la r a l Ţ inu tu ­lui S o m e ş , p e n t r u l u a r e la c u n o ş t i n ţ ă şi c o n f o r m a r e : D o m n u l e Inspec to r J u d e ţ e a n , A v e m o n o a r e a Vă a d u c e Ia cunoş t in ţ ă că Min is te ru l , p r in o rd . nr . 1 9 5 0 2 8 - 1 9 3 9 a h o t ă r â t ca famil i i le î n v ă ţ ă t o r i l o r c a r e a u fost d i rec tor i d e şcoli p r i m a r e şi a u fost în locui ţ i d in a c e s t e p o s t u r i , s ă r ă m â n ă încă în locu in ţe l e ce ocupă , d a c ă a c e ş t i a s u n t c o n c e n t r a ţ i . Vă a m i n t i m , că r a p o a r ­t e l e pr in c a r e se î n a i n t e a z ă Min i s t e ru lu i d o s a r e l e cu che l t ue -l i le d e d e p l a s a r e a l e p e r s o n a l u l u i de con t ro l , u r m e a z ă a se a d r e s a „ D i r e c ţ i e i I - a " (Min i s te ru l Educa ţ i e i N a ţ i o n a l e , d i rec ţ i a I-a) c a r e d u p ă ce le ver i f ică , le î n a i n t e a z ă p e n t r u o r d o n a n ţ a r e la „ D i r e c ţ i a C o n t a b i l i t ă ţ i i " . I n s i s t ă m a s u p r a ace s tu i lucru , în­t r u c â t sun t u n e l e i n s p e c t o r a t e ş c o l a r e c a r e a d r e s e a z ă r a p o a r ­t e l e d i rec t la „ c o n t a b i l i t a t e " , făcând să se p roducă din a c e a s t a c a u z ă în t â r z i e r i în e f e c t u a r e a luc ră r i lo r . S ă n ă t a t e . In spec to r G e n e r a l , D . M ă r g i n e a n u . Şeful Sec ţ ie i , L. Hossu .

S e c r e t a r ,

No. 6 8 4 4 - 1 9 3 9 . — î n v ă ţ ă t o r i i c o n c e n t r a ţ i vor func­ţ i o n a la c a t e d r ă în t i m p u l c o n c e d i u l u i mi l i tar . Comu­n icăm mai jos în copie ord . On. In spec to r a t şco la r al Ţinutu­lui S o m e ş , p e n t r u l u a r e la c u n o ş t i n ţ ă şi s t r i c t ă con fo rmare : D o m n u l e Inspec tor J u d e ţ e a n , S u n t e m informaţ i că unii î n v ă ţ ă ­tor i concen t ra ţ i pe t impu l concediu lu i ce-1 obţ in de la a r m a t ă , s e d e s i n t e r e s e a z ă c o m p l e t de î n v ă ţ ă m â n t şi nici nu dau pe la şcol i le unde sun t t i t u l a r i . B inevo i ţ i a ce rce ta f o a i t e d e a p r o a p e a c e a s t a ches t iune şi î n t r u c â t ve ţ i descoper i as t fe l de cazur i să ne r a p o r t a ţ i i m e d i a t n u m e l e ace lo r î n v ă ţ ă t o r i . S ă n ă t a t e ! Inspec to r G e n e r a l , D . M ă r g i n e a n u . Şeful Seci iei , L. Hossu .

No . 6 8 5 2 - 1 9 3 9 . Min is te ru l Educa ţ i e i N a ţ i o n a l e , Di rec ţ i a î n v . P r i m a r - N o r m a l . N o . 200441 — 1939. D o m n u l e Inspec to r , A v e m o n o a r e a v ă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă că Minis te ru l a ho tă ­r â t ca î n v ă ţ ă t o r i i c o n c e n t r a ţ i , car i vor ob ţ ine concedi i mai m a r i de cinci zi le să fie ob l iga ţ i a funcţ iona pe t impul r e s tu ­lui d e concediu (pes te cinci z i le) , la c a t e d r a lor . Di rec tor g e ­n e r a l , Indesc i f rab i l . Şeful Se rv ic iu lu i , M. A d e r c a . p . Inspec tor şcol. jud. , p. Subinsp . do cancelarie,

Petre Popescu. Simion Oros.

Anunţ. Domni i co leg i sun t r u g a ţ i a î n d e m n a e lev i i a b s o l v e n ţ i

de ş c o a l a p r i m a r ă în v â r s t a de cel pu ţ in 14 ani — la c o m e r ţ . A m în Ş i m l e u l - S i l v a n i e i 4 f i rme c o m e r c i a l e cari p r imesc pe l â n g ă condi ţ iuni m o d e s t e ucenici , iar pen t ru g ă z d u i r e le s tă la î n d e m â n ă Căminu l de ucenici din Ş imleu , cu t a x e l e ce le m a i m i n i m e . In fo rmaţ iun i ma i d e t a i l e s e p r i m e s c la D i rec to ­rul Căminulu i de ucenici :

l o a n D r a g o ş î n v . p e n s .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I

Dlui S. O. — Iu număru l ultim al revistei noas t re am precizat chest iunea cu anul apari ţ iei . Credem că sun tem lămuriţ i .

I. S e l y b e n : Din cauze redacţ ionale, Vă publicăm în nu­mărul viitor.

Gh. H o b j i l ă : Idem. V a s i l e Mel in : Vezi mai sus. Emil G r a u r : „Grădina şcolară" -nu .va fi publicat , even­

tual la pr imăvară . Tr imi te ţ i lucrur i le promise.

Tipografia „Luceafărul" Zălau.