„Asociaţiuneâ" („Astra") ca factor d$ cultură naţională

In y zilele de 29 —30 August s'a ţinut la Reghinul-săsesc adunarea generală a „Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român". Se cuiioaşte din ziarele cotidiane înălţătoarele^ clipe de care s'mi împărtăşit delegaţii instituţiunilor culturale şi ai despărţămintelor — aproape 1000 la număr — cari au ţinut şă ia parte la acest prasnic naţional şi să salute pe cea mai vi­guroasă cetăţue culturală de dincoace de Carpaţi.

In revista „Transilvania" raportul general al comitetului central a arătat cu prisosinţă aportul cultural pe care îl aduce aceasta instituţiune pe altarul culturii naţionale. Dacă iau con­deiul în mână să fixez în câteva, trăsături — modesta contri­buţie pe care a" adus-o despărţământul Zălau — culturii noastre, p fac ca un fel de omagiu adus învăţătorimii din judeţ şi profeso­rilor dela şcolile din ZălaU, eari aii ş t iut să înţeleagă rostul mare al acestei activităţi culturale muncind cu drag pentru reuşita serbărilor şi a conferinţelor organizate de acest despărţământ şi al doilea rând o fac pentrucă revista noastră este un orşan de publicitate, care îmbrăţişează cu căldură toate problemele cul­turale. Privind în mic activitatea unui despărţământ vom putea mai uşor înţelege întrucât şi-a atins scopul instituţiuneaj care supraveghează şi dă directive acestor organisme mărunte — cum sunt despărţămintele . . .

* * *

1. Scopul urmărit de către desp. Zăiau* Deşi de dată foarte recentă despărţământul nostru Urmărea:

* Părţi din acest articol s'au mai publicat si în gazeta „Mesesu.1" din Zălau. (N. A.)

Ş C O A L A N O A S T R Ă REVISTĂ PEDAGOGICÂ-CULTURALĂ

a) r idicarea economică a ţărănimii noas t re p r in înbunătă ţ i rea agricul turi i , unel telor sale de lucru, a vitelor şi a întregului ma­terial gospodăresc. '

b) i n i ţ i a r ea ' une i p ropagande în t inse c o n t r a : alcoolului, t u ­berculozei şi sifilisului.

c) biciuirea moravur i lor rele, cari s'a'u încuibat în mijlocul poporulu i nos t ru c a : lenea, mândr ia , risipa, pa t ima juctecăţilor.

d) p regă t i rea t ş renu lu i p e n t r u înfiinţarea de bănci poporale şi cooperative. î n d r e p t a r e a t inere tu lu i nos t ru către munci le pro­duct ive : indus t r ia şi negoţul .

e) cunoaşterea istoriei noastre naţionale şi a marilor noşt r i înaintaşi . ' . : ''; .

Şi p r i n toate acestea ridicarea cul tura la a poporului la ni­velul celorlalte popoare , cari ne înconjoară. Aceste , a fost pro­gramul . x

2. Mijloacele: ne-aii ' fost cuvântu l şi cartea. S'au ţ inu t conferinţe — de către membr i i desp . — în toate comunele ro­mâneşt i . S'a p u s la îndemâna membri lor , să teni câte-o bibliotecă.

Aproape în fiecare Duminecă deci, cuibări ţ i în t răsur i le pr imăr ie i — dir.-secretar, bibliotecar, şi uneor i di rectorul dela liceul de s tat sau câte-un profesor dela şcoala normală sau liceu, po rneam în t ru înpl inirea acestei da tor in ţe ce-o avem faţă de fratele nos t ru mai m i c : ţ ă ranul cel cu manile bătă tor i te de coarnele p lugului , cânta t de poeţi în versur i s trălucite, r idicat în

_slavă de politicianii, cari nu-i calcă p ragu l niciodată, slăbit de alcoolism şi îndatora t pela bănci le s t re ine u n d e plă teş te camătă jumăta te d in capitalul împrumuta t . V

P ă t r u n d e a m în satele noas t re mărun te , dosite d u p ă dealur i şi văi , p l ine de noroae şi l ipsite de poduri , l u a m - p a r t e la ser­viciul d iv in oficiat în biser icuţe de lemn, cu niş te ochiuri de fereastră mar i să- ţ i -bagi numai p u m n u l p r in ele şi cu niş te tur­nu r i cât o căpăţână de zahăr . Treceam apoi p r in sat — de cele mai multeori — cu casele mici acoperi te cu pae, cu ograda îny t insă cât podul palmei, îngrădi te cu spini şi cu coceni de floarea soarelui. P r iveam cu interes por tu l ţăranilor, pantalonii largi cât o zi de post, imi tând îmbrăcămintea u n u i neam strein, apoi opincile lor făcute din cauciuc de automobil — s ingurul .produs ce r ămâne la sate în u r m a t reburi lor noas t re e lec to ra le '— apoi îmbrăcămintea femeilor şi a fetelor mai ales, împodobite cu pro­duse de prăvăl ie ovreiască, cu panglici multicolore, cu bani

găur i ţ i puş i la gâ t pen t ru deochi • şi ceasul rău, şi d in toate acestea se despr indea — pen t ru noi — m a r e a t rebuin ţă de-a veni cât m a h d e s pr in aceste sate şi de-a contr ibui cu câte ceva la munca grea ce-o săvârşesc factorii locali de conducere aşa de îngrămădi ţ i cu p rograme , ordine şi dispozi t iuni şi re t r ibui ţ i cu lefurile ce le cunoaş tem cu toţii.

Să n u se considere vorba mea d r e p t ironie "sau rep roşur i pen t ru conducători i t reburi lor noas t re culturale, cari în t recut n u prea au eşit d in cadrul r i g i d . al îndatorir i lor lor oficiale. Să ne g r u p ă m cu toţii în jurul acestui despă r ţ ămân t cultural , care se va nizui să delăfrure — cu ajutorai şcolii şi bisericii — aceste aspecte t r i s te ale satelor noast re , cari în bună par te se datoresc şi une i s t ăpân i r i ' s t reine, care sistematic a lupta t pen t ru ţ inerea e lementului românesc în xignoranţă şi sărăcie.

Şi după aceste considerat iuni , cari erau necesare - cred eu — la înţe legerea rostului nos t ru ca ins t i tu ţ ie cul turală cu uu p r o g r a m bine stabilit p en t ru ziua d e azi şi cea de mâine, voi t rece la înşirarea activităţi i noas t re :

Nr

crt. 1

C O M U N A - NUMELE CONFERENŢIARILOR

C O N F E R I N Ţ E L E

1 Guritău Preot. V. Sima Dr. N. Cristea V. Timbuş

Unirea dela Alba-Iulia Importanţa „Âsociaţiunii" Despre Pomărit

2 Mlrşid Dr. N. Cristea V. Timbuş Dr. N. Cristea V. Timbuş N. Nistor'

Despre Âsociaţiune Despre pomărit

3 Vaşcapău

Dr. N. Cristea V. Timbuş Dr. N. Cristea V. Timbuş N. Nistor'

Rostul „Âsociaţiunii" Cum putem prăsi vite frumoase Lectura din Ţolstoi

4 lingura? V. Timbus ^ Dr. N Cristea N. Nistor Dr. N. Cristea C, Stoioeson L. Turou

Despre pom&rit şi stupărit Bănci pop', şi cooperative • Dif. stricăciuni încuibate în pop nos.

5

6

7

Molgrad

V. Timbus ^ Dr. N Cristea N. Nistor Dr. N. Cristea C, Stoioeson L. Turou

Despre „Âstra" îngrijirea pământului şi a vitelor Despre şcoală şi meserii

5

6

7

Brebi Dr N. Cristea C. Stoiceacu L, Turou

Despre ,.Astra" Binefacerile reformei agrare Din păcatele noastre

5

6

7 Bocşa-RomănJ Cornel /Pop iDr, N. Cristea L. Turou

Originea nemului nostru Âsociaţiunea, scoală şi meseriile Din păcatele noastre

o u

COMUNA NUMELE CONFERENŢIARILOR CONFERINŢELE

Răstolful-Mare P . T u l b u r e C . B r u s t u r e a n u h. T u r c u l

. - N . N i s t o r

B o l u l m a m e i i n f a m i l i e D e s p r e l u x F a l o ş i a ş i c r e d i n ţ e l e b & d e ş t i

' . A s o c i a ţ i u n e a , i n v i e a ţ a p o p o r u l u i n o s t r u

9 Bodia C. Brustureanu L. Turcu

Luxul la sate Relele cari ne năpădesc neamul

10 Garceiu "DrTNrCristeă Gr. Capătă A. Popovici

r n f l u i n ţ a A s t r e i a s u p r a d e s v o l t & r i i c o r n . r o m â n e ş t i ,

E d n o a ţ i a i n f a m i l i e D e s p r e n u t r e ţ u r i l e a r t i f i o i a l e

11 Hareclean ~V7Pop. Dr. N Cristea L. Turcu-

Bogăţiile pământu'ui românesc Conştiinţa naţională Din păcatele noastre

12 Trtznea Dr N. Cristea R. Roşea L. Turcu

Importanţa caselor naţionale Despre credinţă < Păcatele-Românilor

13 Fetlndia V Timbuş 1 Gozman

Vieaţa plantelor Despre Asociaţiunea .

14 Ortelec L. Ghergariu Gr. Capătă

însemnătatea Asociaţiunii Datoria părinţilor f a ţ ă de copii

16 " Ţigani N, Ni stor Dr. N Cristea L. Turcu

însemnătatea curs. de adulţi Sărbătorile naţ. din l u n a Maiu Păcatele Românilor

16 Bucium Dr. N Cristea Jj, Ghergariu

Cultul Eroilor Importanţa caselor de lectură

17 Sflngeergiul de mese;

Dr. N. Cristea L. Ghergariu

Despre Asociaţiune Din Păcatele noastre

18 Dobrln N. Nistor I. Cârpineanu

Cum se pot ridica satele noastre însemnătatea cerc. culturale

19 Fetindia | Păr. A. Petruca L. Turcu

Credinţa strămoşească Dragostea dş neam, lege^şi limbă

• Aceasta a fost m u n c a neprecupe ţ i t ă adusă satelor noastre . I n afara de aceasta desp . nos t ru a fost r ep rezen ta t în va ra ănulni t r ecu t la marea manifestaţ ie cul turală organizată de Aso­ciaţ iune, când 700 de membr i i au vizitat capitala ţări i ducând p r in graiul noului p reşed in te , solia în t regului Ardeal munci tor , iub i tor de ţară şi dinast ie şi îndrăgost i t de pămân tu l -românesc de pe ambele coborîşuri ale Carpaţ i lor şi spulberând p r in aceasta afirmaţia gogori ţei cu regional ismul politic al ardelenilor pe care au debitat-o atât t imp ziare le de bulevard .

La. 1 'Dec . când s'a sărbători t 6 ani dela alipirea Ardealu lu i la Pat r ia-mamă, desp . a aranjat o mare serbare şcolară unde~~dir. l iceului, L . Gbergar iu a ţ inu t o cuvântare ocazională.

I n legă tură cu Cassina — care este o c rea ţ iune a desp . nostru , — a aranjat o serie de conferinţe culturalei Au vorbi t d-nii L . Gherga r iu : D e s p r e răzb. nos t ru pen t ru nea tâ rnare ; C. Pop . Despre Ştefan cel mare şi A. F i l i p c i u c : R o m a şi frumu-seţele ei. Toate conf. au fost însoţi te de proecţ iuni luminoase.

I n ziua de 3 —15 Mai s'a ţ inu t iarăş o serbare comemorat ivă cu toate şcolile d in Zălau, în t ru amint i rea marilor fapte pe t recu te pe „Câmpiâ -L ibe r t ă ţ i i " acum 77 de ani. Gr. Capătă — pr in t r ' o cuvân ta re caldă — a pus înaintea ochilor . t inere tu lu i şcolar, învă ţă tura patr iot ică ce se despr inde d in faptele marilor noştr i înaintaşi . —

I n t r u amint i rea acesteia, o mică poiană dela poala Mese-şului — în .apropiere de câmpul de t ir al soldaţilor s'a numi t „Câmpia Liber tă ţ i i " .

L a 28 Mai, la Serbătoarea Eroilor — când s'a r id icat u n frumos m o n u m e n t în cinstea celor căzuţi pe pămân tu l acestui jude ţ — monum e n t dator i t mai ales munci i neobosi te a Dlui P r . Dr . Domşa şi Dr . Cristea vrednicul nos t ru preşedin te , desp . nos t ru a fost r eprezen ta t pr in total i tatea membri lor săi — cari locuesc în acest oraş. Salutul celor morţ i — în numele desp . şi al şco­l i l o r — s'a făcut de căt re mine, ales poate şi pen t ru faptul , că" pe lângă, că eram secretarul desp. , dar mai luasem par te şi la luptele ce se pur t a se la linia de demarca ţ ie — ca of. de re­zervă — iar morţi i erau tocmai soldaţi d in uni ta tea ce-o coman­dasem p e v remur i .

Când s'a serbat la Cluj 25 de ani de act ivi tate teat ra lă a marelui nos t ru art ist Zahar ia Bârsan , desp . , nos t ru a fost repre­zenta t la festivalul dela /Teatrul Naţ ional d in Cluj p r in 5 mem­brii (Preş . secretar, Dr . Domşa, Dr . P in teâ şi Ţolca) Organele locale de publ ic i ta te rey. ' ped. „Şcoala Noas t ră" şi gaze ta „Meseşul" redac ta te amândouă tot de membr i i ai desp . nos t ru au arăta t cu această ocaziune, rostul cul tural pe care la avu t Z. B . în vieaţa Ardealului . ^

Aceasta este contr ibuţ ia despăr ţământu lu i nos t ru în al doilea an de act ivi tate xu l tu ra lă . D in ea t ransp i ră dragostea cea mai curată , p e n t r u satele noas t re atât de înapoiate şi dor in ţa

de-a le ridica la înălţ imea şi l a bună starea satelor d in sudul Ardealu lu i . . .

* * *

In ten ţ ionăm pe v i i t o r : 1. Să edi tăm nişte bule t ine ale desp . anume scrise pen t ru

' ţă rănime şi cari să t ra teze diferite probleme de ordin cul tural , patr iot ic sau de higiena socială.

2. Să organizăm în t re ţ inerea locurilor de casă naţională ex­propr ia te de către organele reformei agrare ( împrejmuirea cu g rad şi chivernisirea fondurilor).

4. Să se r idice u n m o n u m e n t lui S. Bă rnu ţ iu în mijlocul pieţi i oraşului căci e s ingurul bărbat , cari nu s'a învednici t — în în t reg Ardealul — să i-se eternizeze amintirea, cel pu ţ in cum s'au învrednici t a tâtea mărun ţ i politiciani sau directori de bancă, care îşi au bustur i le lor pe la toate încrucişeri le de d rumur i .

Chemăm deci la muncă const ruct ivă — îii afară de mem­brii corpului didactic pe cari îi găseşt i angajaţi p re tu t indenea pe toţi intelectuali i — advocaţi , magis t ra ţ i , medici, funcţionari ad minis t ra t ivi — cari în afară de serviciul pe care îl au ar putea , să muncească alăturea de noi — n u f igurând cu numele în dife­r i te comitete — ci înscri indu-se în „Asociaţ iunea" noas t ră achi-tându-ş i cotizaţiile, cetindu-i cărţile pe cari le editează, dar mai ales me rgând p e sate, pen t ru a aduce o rază caldă de mângâie re în sufletele ţăranilor noştri cari au atâta neVoe de-o vorbă bună, de u n sfat frăţesc şi de o înţelegere mai omenească pen t ru greu­tăţi le vieţii lui năpăs tu i te ,

Nlcolae 2flstor V_ serfetarul despart, Zălau

învăţământul primar din Judeţul Sălaj în anul şcolar 1924—1925,

—- Oare de seamă — II.

2.- Statistica şcolară. Lucrăr i le pen t ru recensământu l copiilor în vârs tă de şcoală s'au început în cursul luni i A u g u s t 1924, da r dela mu l t e şcoli datele le-am pr imi t abia p r in Octomvrie şi Noemvrie d u p ă mul te urg i tă r i .

Stat ist ica copiilor în vârs tă de şcoală d u p ă recensământ se prez in tă în modul u r m ă t o r ;

D u p ă

naţ ional i ta te

Dupâ^ vârs tă de 7 — 16 ani T o t a l

D u p ă

naţ ional i ta te băeţ i fete

s • Români 12,595 12.030 24.625

Germani 102 116 218

U n g u r i 5.812 ( 5.300 5.3.00

R u ş i 24 14 38

R u t e n i 3 3 6

Poloni 1 1

Sârbi 2 2

Evre i 760 775 1.535

Al te naţ ionali tăţ i 550 585 1.135

T o t a l : 19.848 .18.824 38.672

N ' a m p u t u t separa datele d u p ă naţ ional i ta te şi vârs tă dela 7—13 şi 13 — 16 ani, deoarece nici în recensământ n u sun t se­para te . I n cursul p r imar au fost f requentat 15.514 Român i şi §215 Maghiari , total 18.728. Res tu l elevilor în cea mai mare pa r t e au frecventat cursuri le de adulţ i , şcoli, confes. minor i tare , secundare etc. Ca să pu tem prezen ta o statistică de fine de an precisă, avem lipsă de impr imate , cari s 'au anun ţa t da r n u ni s 'au t r imis .

3 . Completarea posturilor. L a începutu l anului şcolar s'au numi t în judeţ 98 învăţător i t ineri , d in t re cari 24 din judeţul nos t ru ori d in judeţele vecine şi 74 din vechiul regat .

Mul ţumită acestor numir i , număru l învăţători lor toleraţi şi suplini tori a scăzut în mod simţitor şi am ajuns, că în toate comunele din jude ţ să avem învă ţământ cu escepţia comunelor Fizeş , Panic , Preuteaşa , Stârciu şi Subceta te , u n d e învă ţământu l a pauzat în anul şcolar în t reg d in cauza, că în F izeş t i tu larul este în armată şi supl ini torul numi t n ' a ocupat p o s t u l ; în P reu -ţeasa, Stârciu şi Subce ta te l ipseşte localul şcolar, iar în comuna Panic în lipsă de local şcolar numai acum d u p ă expropr ierea unei case, am p u t u t face paşii de lipsă pen t ru sistemizarea pos tu lu i . -

î nvă ţ ă to ru l . d in Chendrea şi-a părăs i t postul , iar cel d in Orbou a decedat .în cursul luni i Feb rua r i e 1925. D e a tunci în­vă ţământu l a pauza t şi în acestea 2 comune.

I n cursu l anului şcolar au decedat î nvă ţă to r i i : Gheorghe Pop d in Buciumi , Valeria Şimonca din Asuajul de sus, Ştefan Veress din Horoatu l Crasnei şi Vasile Iacobuţ iu înv. penz . din Orbou.

4. începerea an. şcolar. înscr ier i le s 'au făcut d in 1—15 Septemvr ie . Şcolile au fost p rovăzu te la t imp cu toate registrele şi imprimatele necesare .

Cursuri le s 'au început in t re 15—30 Septemvr ie cu excepţia comunelor în cari localurile şcolare n u erau încă r epa ra te şi cu­răţ i te , ori n u erau complectate posturi le .

P e n t r u in t roducerea şi aplicarea legii nouă a învăţămân­tului p r imar s'au luat cele mai - vas te măsur i p r in circulare şi publ icaţ iuni , explicarea legii de căt re învă ţă tor i în fiecare co­m u n ă şi în şedinţele cercuri lor cul turale . Astfel legea a ajuns la cunoşt inţa tu turor . Apl icarea ei se . u rmăreş te paş cu. paş .

5. Frequenţa. I n luniile de toamnă şi p r imăvară este ne­regulată , deoarece părinţ i i se folosesc de copii în economie. I n lunile de iarnă însă este mul ţumi toare .

Aplicarea şi încasarea amenzilor şcolare n u se fac în t ru toate în conformitate cu spir i tul legii, carea în t ră cu g reu în conşti inţa oamenilor, de oarece atât învăţător i i cât şi pr imări i le* pe u r m a lor ajung în conflict cu populaţ ia , care n u se dă înapoi nici dela răsbunăr i cu u rmăr i foarte g rave . Aşa d. ex. în cumuna Bârsăul de sus jura tului , care a, încasat amenzile i-au apr ins casa, căzând p radă flăcărilor o par te conziderabilă d in averea s'a. Nu­mai amintesc ameninţăr i le şi denunţă r i l e făcute la adresa învăţă­torilor pe u r m a amenzilor şcolare. . j

Cu toate acestea însă s a au aplicat şi pedepse în toate şcolile, u n d e frecvenţa a fost neregulată , pe u r m a cărora se şi vede t end in ţa de îndrep ta re în frecvenţa şcolară. Aces t mijloc se va aplica şi în viitor mai regulat decât în t recut , ca să p u t e m obţ ine o frecvenţă depl in mul ţumi toare . Corpul didactic, în in­teresul ŞGolii şi al său t r ebue să înziste a supra legii şcolare până când va cunoaşte-o şi cel din u r m ă s ă t e a n ^

6. Curăţenia şi starea igienică. I n cursul veri i s 'au curăţ i t -toate localurile şcolare şi r epara t o pa r t e conziderabilă din ele.

Ţ inerea în ordine şi curăţenie a salei, mobiliarului, curţ i i şi dependente lor în cursul anului şcolar, în cele mai mul te şcoli lasă mul t de dorit . -

Elevii în unele şcoli se prez in tă bine, sun t curaţ i şi b ine îmbrăcaţ i , iar în altele se prez in tă slab sub toate rapor tur i le .

I n cea mai mare pa r t e v ina o poar tă la toate acestea diri-ginţ i i de şcoli şi clase pr in faptul, că n u dau a tenţ iunea cuve­ni tă ordinei şi curăţeniei , ce t r ebue să domnească în şcoală ş jurul ei, şi n u se ocupă deajuns cu discipl inarea şi obicinuirea elevilor la cură ţănie şi ordine^ ci-i lasă de capul lor.

S tarea sani tară în general a fost mul ţumi toare . Boale epi- /

demice cu caracter genera l n ' au obvenit . D in t r e boalele mai g r a ^ e s 'au ivit următoare le : 1. desinterie la comunele din Arghiha t , Asuajul d e jos, Băiţa, Corund şi I n ă u ; 2. febra tifoidă în Cuceu, Stâna şi V i c e a ; 3 . scarlatină în Cehul-Silv., Hodod, Nâdişul-Hododului , Oarţa de jos şi P ă ţ ă l u ş a ; 4. gripă spaniolă în Moiad, Şărmăşag, Hodod şi 5. pojar în Păţalul-Mare. I n comunele Hodod şi Nadişul-Hododului mortal i ta tea a fostmare, în celelalte comune cu mul t mai mică. "

7. Activitatea şi ţinuta corpului didactic. P r i n aplicarea legii noui învă ţământu lu i pr imar , cu in t roducerea cursuri lor de adulţ i ,

atelierilor e t c , munca corpului didactic s'a înmulţ i t şi îngreuna t în mod foarte simţitor.

î n t r e g t impul , de dimineaţa până seara târziu, a fost recla­ma t de şcoală cu deosebire la şcolile cu una şi două pu te r i di­dactice.

Munca depusă d in par tea majorităţii învăţători lor, deşi n ' a p u t u t fi des tul _de închegată şi adânci tă în toate direcţ iuni le , din cauza nouilor cer inţe mult iple şi a lipsei de mijloace şi expe­rienţă, în general este mulţumitoare? Mulţ învăţător i s 'au dis t ins p r in o muncă ^vrednică de toată consideraţia.

Nu toţi învăţători i au desvoltat activitate mul ţumi toare . Uni i au munc i t superficial şi şi-au neglijat datorinţele , alţii au absenta t fără concediu, n ' au ţ inut regula t cursur i le e t c , dând în modul acesta dovadă despre lipsa s imţului de dator ie şi disci­plină. F a ţ ă de aceştia s'au aplicat sancţ iuni .

Ţ inu ta şi pur ta rea majorităţii învăţători lor a ' fost corectă. Abate r i mai g rave n u s'au ivit. Sufletul dăscălimei n ' a fost tur­bura t şi înveninat de tendin ţe subvers ive . Iubirea de neam şi ţa ră 1-ea călăuzi t munca şi ţ inta . l

(Va urma) I. Mango

Chestiuni didactice şi metodice . P e n t r u ea să se • poată şti cum şi cât să se predea în fie­

care clasă de curs p r imar s'a alcătui t o p rogramă în care se cu­p r inde materialul de cunoşt inţ i necesar elevilor de curs pr imar.

A c u m dacă cunonştem acest mater ialul in t rodus în program, în ceiace pr iveş te metoda, după care t r ebue să se predea mate­rialul, şi a runcând o pr iv i re re t rospect ivă asupra , evoluţiei pr inci­piilor pedagogice, observăm u n progres în spre bine. P e n t r u a se vedea mai clar cele expuse mai sus, ne vom întoarce cu câ­teva secoale mai in u rmă ca să vedem în -ce i rapor t sta educaţ ia în legătură cir stările sociale. I n adevăr că, încă depe vremea pro tes tan t i smului se observă existenţa u n u i r a p o r t în t re sistemele de educaţ ie şi stările sociale : aşa se observă l ibertatea ra ţ iunei individuale, ceiace aduce d u p ă sine în şcoală o disciplină a s p r ă : ordine mul te , bătăi pen t ru cele mai mici in f rac ţ iun i ; disciplină severă sus ţ inută de carceră şi nuia. Dacă înainte predomnia ' p r i n ­cipiul că suferinţa ne apropie d e perfecţ iune, în consecinţă edu­caţia impunea : înfrângerea înclinării copilului asupra voinţei in­dividuale, a activităţei spon tane ; azi însă când educatorii încep a-şi da seama că cele mai mul te din dorinţele copiilor pot fi satisfăcute, că jocurile t rebuesc încurajate ca şi toate tendinţe le na tura le fale spiri tului . De aicea p u t e m vedea că metodele moderne corespund insti tuţ i i lor mai libere, în mater ie politico-religioasă» Tradi ţ ia în domeniul şt i inţei pedagogice, scade din ce în ce, ca şi în cel po­litico religios, pen t ru a face loc acţ iunei şi gândirei l ibere. Dacă am poseda adevăra ta metodă, fără îndoială că orice d iv i rgenţă ar fi u n rău : adevăra ta metodă u rmând să fie găsi tă de 'aci înainte ; sforţările cercetătorilor numeroş i şi independenţ i , cari stu­diază în direcţii diferite, consti tuesc, p e n t r u a descoperii , u n mijloc mai b u n ca oricare altul ce s'ar pu t ea afla. P rogresu l în

/

acest sens este e v i d e n t : unele elemente vechi au fost excluse, iar altele noi au fost admise. Aşa avem metoda memorizărei me­canice, cari azi e discredi tată . Tot astfel s'a discredi tat şi me­toda de a începe cu reguli , principi i , definiţii, î n , l oc de a t rece dela par t icular la general . ^Aceasta metodă suferă de acelaş. pă­cat ca şi memorizarea mecanică, dând numai o aparenţă de cul­tu ră nefiind favorabilă pă t rundere i elementelor de cunoş t in ţ i ; iar p e altă cale se opune act ivi tăţei spontane , dând totul (adevăruri generale) dea gata . Adevăru r i generale , p e n t r u a da u n real folos, a tât material cât şi formal, t rebuesc cuceri te de elevi, căci numai aşa poate fi posibilă organizarea de cunoşt inţ i în vederea aplicărei lui în viaţă.

D u p ă cum gramat ica a fost descoperi tă după l imbă vorbită, to t astfel se cere a fi p reda tă după l imbă, iar numa i dupăce a-vem faptele concrete şi le comparăm p u t e m stabili regul i şi principii . Vom cita- două d in elementele noi admise în pedago­gia m o d e r n ă :

1. Desvoltatea sistematică a spiritului de observaţie. Aceasta p e t impur i era considerată ca o simplă curiozitate a copilului, ca u n joc, uneor i ca o r ău ta t e a copilului, însâ azi e recunoscut ca procesul na tura l de dobândi re a cunoşt inţelor . Materia deci t re ­buie p rezen ta tă sub formă concretă, intui t ivă. Pr incipi i le aceste au da t naş te re lecţiilor de intui ţ ie . Tend in ţa de a face studiul plăcut , bazată pe faptul că geniul de act ivi tate intelectuală, .care place fiecărei vârs te , e şi cel mai folositor: Ev iden t că şi re­zultatele practice, vor dep inde n u numa i de valoarea principii lor, ci şi de modul cum ele sun t aplicate.

Ca să avem rezul ta te p r a c t i c e ' b u n e , t r ebue să avem în ve­dere normele s 'au pr incipi i le direct ive ale metodei şi cari se cer spre a avea o aplicare sănătoasă. Vom expune câteva d in t re a-ceste n o r m e :

2 . Calea naturală, de urmat e dela simpla la compus. Căci conform evoluţiei şi spir i tul p rogresează dela omogen la e terogen. P rogres iunea aceasta t r ebue respecta tă în învăţământ , căci ne i m p u n e să pornim dela elemente simple, spre formule mai com­plexe. I n al doilea rând ar f i : 2. Trecerea dela concret la abstract. Norma aceasta metodică e în s t rânsă legătură cu p r imul princi­p iu : formele generale , .noţiunile abstracte , sunt mai simple pen­t r u omul adult , n u însă pen t ru copil. Aceste formule nu ne sun t de folos, decât când fiecare din elementele concrete , a fost clar

pr icepute . F ă r ă aceasta general izare e o formulă goală, ori n u é posibilă.

3 . Desvoltarea spiritului e un progres delà indefinit la de/injt Şt im că şi c réera i ca şi celelalte o rgane nu-şi a t inge perfecţio­narea decât la matur i ta te , şi cu cât e mai depa r t e de perfecţio­nare , cu a tâ t mai pu ţ ină precizie au fuUcţiumfe-sale. D e aceia pr imele manifestări sufleteşti sun t vagi şi confuze. Diferenţ ierea şi precizia se ̂ dobândeşte încetul cu încetul . L a copil, t r ebue deci să n e mu l ţumim la început cu idei provizorii , pe cari t r ep ta t 'le precizăm, le de te rminăm. Elemente le componente , empir ice ale acelor idei provizori i vor t rebui să fie foarte clare şi precise .

^ 4. Trecerea delà empiric la raţional. Şt i inţa e o cunoşt in ţă organizată; şi pen t ru a pu t ea fi organizată , cunoşt in ţa t r ebu ie mai intâ iu să existe. Aşa dar , t rebuie dobândi rea elementelor em­pirice şi d u p ă posedarea u n u i fond d e observaţi i acumulate , poate in te rveni ra ţ iunea organizatoare. Ca exemplu am pu tea lua gramat ica căci ea se î nva ţ ă d u p ă l imbi. Aces te p a t r a pr inc ip i i expr imă sub diferite forme, acelaş adevăr : Necesi ta tea t recer i i v

delà intuiţ i i la abst racţ iuni , p e n t r u dobândi rea cunoştinţelor. 5, Caracterul educaţiei individuale, p r ecum şi ordinea în

care se efectuiază, t r ebue să se acorde cu educaţ ia omenirei în genere , considerată d in punc t de vedere istoric. L a copil există o predispozi ţ ie de a dobândi cunoşt inţe le în aceiaş ordine. Calea moşteni tă e cea mai p u ţ i n anevoioasă decât alta care ar pu t ea fi admisibilă, şi aceasta din cauză că există î n individ dispoziţiile necesare p e n t r u a o facilita, aşa că elementele slabe devin cU t impul p u t e r n i c e ; căci în baza legii evoluţiei, delà omogen la^ eterogen, se efectuiază o cont inuă diferenţiere. , ^

6. Activitatea spontană trebue încurajată. D e aci reese că t rebue să î ndemnăm copilul să observe, să cerceteze şi să cuge te el s ingur . Să-i spunem cât mai puţ in , ca să găsească el cât ma i mult. I n cazul când uni i elevi a jung să s imtă nevoia de a i i se spune totul , se poate foarte uşor a se observa nerespec tarea a-cestui pr incipiu. P e n t r u a avea act ivi tatea spontană, se cere sus­t ragerea atenţiei lor delà lucruri le complexe şi să le-o înd rep tăm spre lucruri le ce-i in te resează , şi p o t fi as imi la te de ei, în mod activ. I n legătură cu act ivi tatea spontană stau şi lecţiile de in­tuiţ ie, cari însă t rebuesc a avea u n domeniu cât mai vast , pre-lungindu-se cât mai mult d u p ă p r ima per ioadă a copilăriei. A vorbi unu i copil despre lucrur i şi a i-le ara ta , n u înseamnă a-1

învaţă să le observe, ci a face din el u n recipient al observaţii lor altora. Dacă însă procedăm după normele de mai sus aducem, h rana spiri tului , p e care o d o r e ş t e ; obişnuim. în sfârşit spir i tul încă dela început de a se ajuta s ingur, obiceiu ce va r ămâne toată yiaţa. U n alt avantaj e că asimilarea elementelor de cunoş-t in ţ i se face mai b ine şi sunt şi mai pu te rn ice şi mai durabi le . I a r marele folos moral d e m n de menţ iona t e curajul de a lup ta şi înv inge dificultăţile, apoi răbdarea şi perservezenţa când luc­rul n u reuşeşte imgdiat.

7. U n alt p u n c t e şi acela de a face studiul să producă plăcere, să intereseze. Acesta e cel mai bun criteriu, căci e dictat de inst inctele intelectuale ale copilului. A m zis cel mai b u n atât în alegerea materiei , cât şi a metodici de învă ţământ deoarece în t rece toate ra ţ ionamentele noastre . î nch ina rea copiilor către act ivi tatea spontană se, da toreş te-placere i ce le produce exercita­rea facultăţilor lor. Dacă ţ inem seamă de acest pr incipiu, vedem că avem .avantagii considerabile c a : ne conformăm progresulu i na tura l al evoluţiei sufleteşti, b) P rovocăm act ivi tatea dezintere­sată, cari şe i npune pr in ea. însuşi , nu pr in recompense exterioare

• c) In te resu l face posibilă aprofundarea şi memorarea mai s igură a cunoştinţelor , d) Ţ inem seamă de dreptur i le copilului la feri­cirea prezentă , măsură recomandată şi de I iousseau cu mul t înainte, e) Ev i t ăm efectele rele, morale şi fizice c a : l ipsa de in­teres , p roduce desgus t pen t ru m u n c ă ; la aceasta mai cont r ibue şi severi tatea învăţătorului , ameninţăr i le , pedepsele . I n fine cel din u r m ă p u n c t de avantagiu e şi acesta că in teresul va deter­mina pe elev să cont inue s tud iu l . şi d u p ă te rminarea şcolei.

D in cele şapte punc te ară ta te mai sus, ul t imele două, adică act ivi tatea spontană şi interesul , sunt considerate d rep t criterii , p e n t r u a constata respectarea sau nerespec tarea legilor psihologice în metoda ce aplicăm. Ni se cere în p r imul r ând să p r edăm lecţia aşa încât să p roducem interes , (adică întâi să avem în ve­dere cunoşt inţele ca mijloc, iar in teresul ca scop) şi în al doilea caz, să facem lecţia interesantă, pen t ru a provoca elevi la învă­ţă tură (adică interesul ca mijloc şi cunoşt inţele ca scop al lec-ţiunei). Cu cât interesul mijloc va fi mai i n t i n s / cu atât cunoş­t inţele pract ice vor fi mai bine asimilate, ^ş i cu cât vor fi mai bine asimilate, cu atât vor folosi şi mai mul t în viaţă. Mai clară şi mai s t rânsă legătura d in t re pr imele pa t ru principi i metodice dela început cari pot fi reduse la fo rmula : t recerea dela intui ţ ie

la abstracţ ie , pr in t repte le formale cu insis tenţă la t r eap ta ul­t imă aplicarea.

Ia tă deci că din cele expuse până în prezent reese că con­diţia esenţială, este de a provoca in teres şi obiectul central să corespundă gradulu i de desvol tare al copilului. De aci t r agem concluzia u rmătoare care o p u t e m da ca încheere a celor ex­puse : cu cât copilul se desvoltă sufleteşte, cu atât obiectul cen­tral moral, în jurul căruia se grupează celelalte obiecte, t r ebue ales d in t r 'o epocă" cul turală mai înaintată .

Const, Damian institutor

Şcoala de aplicaţie —• Zălau

Noui dispoziţii pentru înscrierile la pensie

I n regulamentul p e n t r u pune rea în apl icare a noui legi ge­nerale de pensiuni , ce se în tocmeşte la Casa generală de pensiuni , se p revăd următoare le dispozi ţ iuhi pen t ru înscrieri le la^ pensie , ce se vor face de comisiunile regionale de pens iuni cu începere dela 1 Octombrie c u r e n t :

Cererea de pens iune se va adresa preşedinte lu i comisiunii regionale de pens iun i în c i rcumscr ipţ ia căreia funcţ ionarul îsi are domiciliul şi se t r imi te Adminis t ra ţ ie i f inanciare d in oraşul de reşedinţă al Curţ i i d e apel respect ivă. ^

Cererea de înscriere la pens iune se va face în condiţ iunile u r m ă t o a r e :

a) P e n t r u cazurile de inf i rmi tă ţ i -sau limită de vârstă , ce­rerea se va face ob l iga to r i ' de autor i ta tea căreia apar ţ ine func-, ţ ionarul , cu două luni înainte de pune rea sa în re t ragere . Func ţ ionaru l poa t e face şi el personal , în acelaşi te rmin, cerere de înscriere la p e n s i e :

b) Când funcţ ionarul se re t rage de bună voe şi îndepl ineşte condiţ iunile pen t ru a avea d r e p t la pens iune , pen t ru vechime de serviciu, es te obligat a face cererea de înscr iere cu două luni înainte d 6 da ta la care voeşte a se r e t r a g e ;

c) Urmaş i i funcţ ionarului sau ai pensionarului , vor t r ebu i să facă cerere de înscriere la pensie în t e rmin de 6 luni dela da ta decesului , soţului, sau păr in te lui lor, iar în cazul când se p re t inde că moar tea s'ar dator i serviciului , în t e rmen de 3 luni .

Actele necesare p e n t r u înscrierea la pens iune s u n t : I. Pentru vechime de serviciu, când funcţionarul se

retrage de bună voe sau e pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă

a) Certificatul autori tăţ i i u n d e funcţ ionarul a servit în ul-

t imul t imp, consta ta tor de t impul servi t cu re ţ iner i pen t i i l pensie .

b) Ex t ra su l de naş te re (afară de funcţionarii cari sun t dis­pensa ţ i pe condi ţ iunea etăţii , ori au împliniţ i 35 ani de serviciu.)

P e n t r u mili tari , în locul ext rasulu i de naş te re , se v a pro­duce copie după foaie de matr icolă , , sau certificat eliberat d e mi­nisterul de război, constatator de da ta n a ş t e r i i ;

c) Certificatul de ident i ta te în care se v ă - a r ă t a domiciliul funcţionarului , p r ecum şi menţ iunea dacă ocupă sau n u vre 'o funcţ iune publică.

II. Pentru infirmităţi r Func ţ iona ru l care cere ' înscrierea la pens iune pen t ru infir­

mităţ i , este obligat să producă toate actele ară ta te mai ' sus, afară de ext rasul de naş tere . :

Celelaltş acte cari au servit la constatarea infirmităţi i func­ţ ionarulu i se vor t r imi te comisiunii regionale de pens iuni fie de autori ta tea căreia a apar ţ inu t funcţ ionarul în ul t imul t imp, sau de Casa pensiilor.

IU. Urmaşii vor trebui să producă următoarele acte : A) Văduva cu copii minori.

a) Certificatul autor i tă ţ i i u n d e funcţ ionarul a servi t în ulti­mul t imp , consta ta tor de t impul servi t cu reţ iner i pen t ru p e n s i i ;

b) Ex t rasu l depe actul de căsătorie ; c)s Certificat d e nedesfacerea căsătoriei p r in divorţ , l iberat

de pr imăr ia u n d e s'a oficiat căsă tor ia ; d) Ex t rase depe actele de naş ta re ale copiilor m i n o r i ; e) Ex t r a s depe actul de moar te ăl func ţ iona ru lu i ; / ) Certificat de ident i ta te în care se v a ară ta domiciliul vă­

duvei şi minorilor, dacă văduva s'a recăsători t şi dacă ocupă sau n u vre 'o funcţ iune pub l i că ;

g) Declaraţ ie din pa r t ea văduve i dacă d in al te căsătorii ale soţului , au rămas sau n u copii minor i .

I n caz când sun t copii minori , v ă d u v a va produce toate actele de înai sus, afară de actele de naş te re ale copiilor minori dela punc tu l d)

B. Orfani Tutore le va anexa la cerere u rmătoare le a c t e : a) Certificatul autori tăţ i i u n d e funcţionarul a servi t în ul-

t imul t imp, consta ta tor de t impul servi t c u ( r e t i n e r i p e n t r u p e n s i e ; b) Ex t ras depe actul de căsătorie al păr inţ i lor ; c) Ext ras , depe actele de naş te re aló orfanilor m i n o r i ; d) Ex t ras depe actele de moa r t ea păr inţ i lor orfanilor ; e) Certificatul de ident i ta tea orfanilor în care se va ară ta

domiciliul l o r ; f) Copie legalizată depe actul de inst i tuirea" tu torului . I n caz când minori i au mamă în viată, care se recăsătoreşte

şi u rmează să fie t ra ta ţ i ca orfani, în ce pr iveş te drep tur i le de pens iune , tu torele va p roduce şi ext rasul depe actul d e re-căsătorie.

I n cazul când pens ionarul a încetat d in viată şi pensia ur­mează să fie t ransmisă asupra urmaşilor , aceştia t rebue să pro­ducă următoare le a c t e :

1. Văduva cu sau fără copii minori:

a) Ex t rasu l depe actul de căsă to r ie ; b) Certificatul de nedesfacerea căsătoriei p r in divorţ l iberat

de pr imăr ia u n d e s'a oficiat căsă to r ia ; c) Extrasele depe actele de naş te re ale copiilor m i n o r i ; d) Ex t rasu l depe- x actul de deces al pens iona ru lu i ; e) L ivre tu l de^pens iune al pens iona ru lu i ; f) Certificat de ident i ta te , în care se va ară ta domiciliul

văduve i şi minorilor, dacă văduva ş'a remăr i ta t şi dacă ocupă sau n u vre-0 funcţ iune publică.

Dacă n u sun t copii minori , n u mai este locul a se anexa actele de p u n c t u l c).

2. Pentru orfani, tutorele va trebui să producă următoarele ac te :

a) Ex t ra su l depe actul de căsătorie al pă r in ţ i l o r ; b) Extrase le depe actele de naş te re ale orfanilor m i n o r i : e) Ex t r a se depe actele de deces ale pă r in ţ i lo r ; , d) L ivre tu l de pens iune al pens iona ru lu i ; e): Copie legalizată depe actul de ins t i tu i rea t u t o r u l u i ; / ) Certificatul de ident i ta te , în care se va ară ta domiciliul

orfanilor, cu menţ iunea că se află sub îngrij irea tu toru lu i lor. Certificatele de ident i ta te vor fi l iberate d e comisariatele po­

li ţ ieneşti în comunele urbane.ş i de către pr imări i în comunele rurale . I n cazurile în car i actele de pens iuni ar rezul ta nepoţ i iv i r i

de nume , dovada că este una şi aceiaşi persoană (identităţii) se va face p r i n t r ' u n act de notor ie ta te autent ic .

Moile construcţii şcolare din jud. Sălaj.

Şcoala aceasta este un edificiu particular, cumpăra t de către comunele Boian şi Plesca cu suma de 172.000 Lei. Comitetul central de construcţi i şcolare a contr ibui t la cumpăra re cu Lei 50.000.

I n acest edificiu se va amenaja 2 sale d e învă ţământ şi o locuinţă învătătorească,

N. NISTOR s e c r e t , c o m i t , c e n t r a l .

Administraţia^ şcolară. I n anul şcolar t recu t am deschis în revista noastră la coloana

„Ştir i şcolare" par tea aşa numi tă : „ informaţiuni" mai târz iu „răs­punsu r i de in teres genera l" cu scopul să se lămurească diferite ches­t iuni profesionale şi şcolare puse la ordinea zilei în u r m a nece­sităţilor reclamate de împrejurăr i .

Considerând, că toate chest iunile d iscuta te aci sunt în strân­să legă tură cu îndrep ta rea şi normalizarea unei bune adminis­t ra ţ i i şcolare, am găsi t de potr ivi t să le cupr indem sub ti t lul p u s în f runtea acestor r ândur i .

î n c e p â n d cu număru l p rezen t toate lămurir i le în aceasta direcţ ie se vor publica la acest loc.

A m dori ca la delă turarea diferitelor lacune ce se opun buhu­lui mers al administraţ iei şcolare, să contr ibue cât mai mulţ i co­legi, supunând aci spre discuţ ie chest iunile ce nu le pot pă t runde , ca să se facă lumină.

* * . -1. însemnări la începutul noului an şcolar: P r in t r e multe le

probleme ce preocupă acum la începutul noului an şcolar pe fie­care om de şcoală sunt , fără îndoială, as igurarea condiţ iunilor ne­cesare în t re cari să se poată munci cât mai bine pen t ru obţine­rea rezul ta tu lui dorit .

P r i m a condiţie ce ni-se i m p u n e este procurarea unu i aspect cât mai pre t inesc localului şcolar şi împrejur imei aceluia.

O clădire m u r d a r ă cu geamur i spar te , miros de mucegai , rechizi te de învă ţământ a runca te clae-grămadă, diferite decorur i dezordonate rămase în sală dela serbare de fine de an din anul t r e c u t ; urzicele, b rus tu r i i şi alte pr iet ine ale acestora, cari se înt rec în înălţ ime până la doi metr i , vege tând înt re cele mai bu­ne condiţi i în în t reagă împrejur imea şcoale i : nu cred că vor in­spira în inimile p l ăpânde ale micuţilor, cari poate pen t ru p r ima oară îşi îndreap tă paşii cătră acest „lăcaş de tumină" : dor de muncă , Iubirea frumosului şi o r d i n e i !

I n aceste in imuţe agi ta te până la exaltare pen t ru percepe­rea de lucrur i n o u i : dornice de viaţă, îşi impr imă pecetea des­compunerea sălbătăcia, inerţ ia. . ,

I luzi i le ' ce le aveau despre şcoală dispar î n t r ' un moment şi fără u rmă , asemenea valuri lor p roduse în u r m a petr i i a runca te î n t r ' un lac . . .

D in c o n t r a : câtă căldură, iubire, dor de muncă, înăl ţare că­t re u n „ce f rumos" răspândeş te o şcoală curăţ i tă ca „paharu l " meunjura tă de diferite floricele : simbolul vieţii!...

Par ' că aud scuzele din d reap ta şi din s tânga. Şi sunt aşa de multe , câte chiar vrea i ! . . .

Nici una însă nu este accebtabilă. F i indcă autorităţi le şcolare jn-

deţene au luat la t imp măsur i le necesare , pen t ruca la începutu l anului şcolar toate localurile să fie repara te . *)

A t rebui t numa i pu t ină bunăvoin ţă şi ini ţ iat ivă d in par tea celor vizaţi ca dispoziţiile da te să se poată executa.

A v e m s ingura mângăiere , că foarte pu ţ ine şcoli din judeţul nost ru vor da tabloul t r i s t descris mai sus ! . . .

2. Rapoarte trimestriale despre gestiunile şcolare. Comitetul şcolar jude ţan având de scop să stea în ajutorul Comitetelor ru­rale în mod cât mai efectiv, a cerut acestora ca la finele fiecă­rui t r imes t ru să rapor teze , despre operaţ iuni le făcute în t r imes t ru l respectiv, ară tându-se încasările şi plăţile efectuate. P e n t r u uniformitate s'au dis t r ibui t la t imp tu tu ro r comitetelor şcolare imprimatele necesare (Borderou No. 3).

P r i n aceasta se -urmăreşte ca Comitetul şcolar jude ţean să fie în to tdeauna la curen t cu mişcarea gest iuni i din în t reg judeţul şi acolo u n d e s'âr naş te ceva per tu rba ţ i e să poată lua imediat măsur i le de îndrep ta re . De ex. u n d e n u se plăteşte regula t cota d o . l 4 ° / 0 să in te rv ină pen t ru îneasarea aceleia p r in organele fis­cale, în lă turându-se orice corespondenţă inuti lă .

Cum în anul acesta numa i foarte pu ţ ine comitete le-au înaintat şi acelea după t e rmen (şi necomplete , nefiind t recu te în rubr ica p r imă a fiecărui borderou sumele dela finele t r imest ru lu i p r e c e d e n t : condiţia principala) conf. ord. No. 955—-1925. toate corn. vor înainta la 1 Oct. ai c. borderouri le de încasările şi plă­ţile făcute în pr imele 3 t r imeste ale anulu i financiar în curs .

3. Corn şcolar Ipu. < I . D e c i z i u n e a ministerială publ icată cu ord. No. 5 8 ^ 1 9 2 5 . al Corn. şcolar jude ţean în revista noas t ră No. 1—2 a. c. este foarte clară; c â n d - s p u n e la Ar t . 3 . categoric, că-.toate cheltuelile după pămân tu l şcolar cad în sarcina celor cari î-1 cultivă.

P e n t r u ce D V s . refuzaţi plăt irea arânzii forţată după terenur i ­le şcolare şi p u n e ţ i în mişcare toate autori tăţ i le agricole şi şcolare din jude ţ pe motiv, că nîn bugetul şcolar nu este prevăzută a-ceasta sw»ta" ? • "~ '

Ori D V s . n u vreţ i să V ă conformaţi ordinelor autori tăţ i lor şcolare? P e n t r u ce n ' a ţ i s a rânda t pămân tu l şcolar conform inst ruc- , ţ iunilor ce vi s'au dat, căci a tunci era exclusă orice discuţie .

I I . Să n u uitaţ i , că conform ord. On. Minister No. -54.340— 923. ţ inerea balurilor în localurile şcolare n u sun t permise decât cu încuvi inţarea On. Inspec tora t şcolar regional şi cu u n bene­ficiu de cel pu ţ in 10.000 Lei p r in bilete ga ran ta te de Comitet (Vezi No. 321 — 1924. rev. scol. „Şcoa laNoas t ră" No. 1—2 din 1924.)

D. Mărglneanu. * ) R e v . ş c o l a r î n o ă i n 1 . N o e m v r i e 1 9 2 4 a d i s p u s c o m i t e t e l o r ş c o l a r e c u ord. N o .

1 6 2 7 — 1 9 2 4 . s ă i n t e r v i n ă l a p r i m ă r i i l e c o m u n a l e , c a i n c o n f o r m i t a t e c u Art* 162. d i n l e ­g e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r s ă i n s o r i e i n b u g e t e l e c o m u n a l e s u m e l e n e o e g & r e p e n t r u r e ­p a r a r e a l o c a l u r i l o r ş c o l a r e .

O r d . c o m . s c o l . j a d . N r i i 6 9 3 ş i 9 3 5 - - 1 9 2 5 s ' a u d a t t u t i n a c e s t s e n z . C u o e a z i u n ' e a v e r i f i c ă r i i b u g e t e l o r ş c o l a r e , c o m i t e t e l e ş c o l a r e -- u n d e a u f o s t

s u m e a l o c a t e i n b u g e t e p e n t r u r e p a r a r e ~ a u f o s t i n v i t a t e s ă i n a i n t e z e de u r g e n ţ ă a u ­t o r i t ă ţ i l o r c o m p e t e n t e , d e v i z e l e d e c h e l t u e l i p e n t r u v e r i f i c a r e .

D u p ă a t â t e a m ă s u r i l u a t e n u s e p o a t e s ă n u f i e i s p r a v ă p e î n t r e a g ă l i n i a !

CBQNXCÀ IDEI ŞI F A P T E

Ateneul popular — Tă-tăraşt. I n a 8-a escurziune or­ganizată d a către Ateneu l pcr-pular — Ţătăraş i s'a împăr tăş i t şi oraşul nos t ru de o frumoasă serbare culturală,- care va ră­mânea neştearsă~~în sufletele noas t re . Aproape 500 de pele­rini din provinci i le surori , sub conducerea cunoscutulu i lup­tă tor naţionalist C. Ifrim, au ţ inu t să t reacă şi pela noi şi să salute pămân tu l Sălajului care a da t neamulu i a tâ tea vlăs tare nobile. _

Sala cinematografului „Ca-rol" a fost p r ea pu ţ in încă­pătoare să cupr indă mul ţ imea mare de public , ce se adunase să asculte p e dist inşii noş t r i oaspeţi . ,

U n p rogram ales compus d in muzică populară , dansur i naţ ionale şi declamări a reuş i t să stoarcă lacrimi d© bucur ie d in ochii ascultătorilor.

Cu t renul de d u p ă masă oaspeţi i au vizi tat mormân tu l lui S. B ă r n u ţ i u dela Bocşa-R o m â n ă u n d e s'a servi t şi u n paras tas pen t ru sufletul celui mort . S'a depus şi o frumoasă c u n u n ă d rep t omagiu de recunoşt inţă .

Amenzile şcolare la sa­te. Ziarul „Universu l" în t r ' un articol de fond semnalează in­suficienţa legii învă ţământu lu i p r imar în ce pr iveş te perce­perea amenzi lor ' şcolare, .cari n u se po t r idica dela păr in ţ i i elevilor, cari absentează dela şcoală. D r e p t îndrep ta re se re-

, comandă formarea unei comisii de plasă, care să judece în ul t ima ins tanţă aplicarea amen­zilor.

Se mai recomandă şi pre­mii pen t ru acei păr inţ i , car i^ îşi dau cu plăcere copiii la şcoală.

Ca cunoscător I n mater ie , cred, că tocmai p rea mul te le comisii, cari s 'au format îngreu­nează încassarea acestor a-menzi şi face iluzorie orişico sancţ iune a l e g i i : Se scrie pre mult , se întocmesc tablouri p rea multe , cari t r ebue semnate de atâtea delegaţ i ai comite­t u l u i ; Chi tanţ ierul perceptoru­lui asemenea - t r ebue văzut în atâtea -rânduri de membr i dele­gaţ i ai comitetului şcolar etc. etc. tot comisiuni şi forme, cari îngreunează — în pri­ma l inie — încassarea amen­zilor.

Aplicarea legii pensii lor. Comisia regională a „Casii pen­siilor" dela Oradea-Mare s'a format in felul u r m ă t o r :

P reşed in te : D . Ştefan Stăn-

eescu, p r imul p reşed in te al

curţ i i de apel Oradea-Mare.

M e m b r i i : D . Gh. P o p a pen­sionar, ca delegat al Casei ge­nerale de pensiuni .

Dl , Colonel Bădescu ' Mihail, şeful s ta tului major divizia X V I I . ca delegat al ministe­ru lu i de" răsboi.

" D . Desider iu Tempe leanu subprefect din par tea judeţu lu i Bihor . 1 1 '

D. inspector financiar C. Mihăileanu şi d. adminis t ra tor f inanciar I . Vasilescu, sub-pleant, delegaţ i ai minis terului finanţelor.

Lupta contra tubercu­lozei. Cunoaşte toate lumea ravagii le ce le face tubercu­loza mai ales în r ându l func­ţionarilor.

I n vederea remedierei a-cestei îngrij i toare stări de lu­crur i minis terul de I n t e r n e a

luat ho tă râ rea să înfiinţeze mai mul te sanatorii în cari să fie

tr imişi în serii funcţionarii de­bilitaţi , şi p red i spuş i la tuber­culoză, p r e c u m şi cei tuber-culoşi declaraţ i cari t rebuesc neapăra t izolaţi de ceilalţi funcţionari sănătoşi ş i " puş i

î n t r ' un mediu de îngrij ire me­dicală p e n t r u a se în lă tura fo­carele pe rmanen te de propa­garea boalei şi în acelaş t imp a se îndulci p e cât po­sibil viaţa celor bolnavi.

I n vederea creere i u n u i fond d in care să se constru­iască şi să se în t re ţ ină aceste sanatorii p e n t r u funcţonari i dependen ţ i de acest mi-minister , f iecare prefec tură şi p r imăr ie este obligată să co­munice de u rgen ţ ă sumele cu cari po t contr ibui la formarea „Fondu l p e n t r u înfiinţarea d e sanatori i de tubercoloşi pent ru-funcţionari i dependen ţ i de m i ­nis teru l de In t e rne .

Aces te sume se vor pro­cura în l imita posibili tăţilor buge ta re , fie p r in deschidere de credi te ext raordinare fie prevăzându- le p e exerciţ iul 1926.

Activitatea cercurilor culturale. Dni i Subrevizor i şi conducători i subsecţiilor de plasă (subsecţiile „Asociaţiunii jude ţene") se vor p rezen ta p e ziua de 28 Septemvr ie a. c. lei Eev izora tu l şcolar cu pro­g ramul de lucru al cercurilor cul turale pen t ru anul 1925—26.

^ P o t lua pa r t e la această consfătuire şi alţi învăţător i , cari cred că pot contr ibui cu ceva la organizarea temeini­că a cercurilor cul turale .

Nlstor.

S f C0LAR1

Aviz Vă aducem la cu­noşt inţă că în edi tura noastră a apă ru t Geografia Românie i pen t ru cl I l I -a pr imară ,ş i pen­t r u cursur i le de adul ţ i şi de ucenici de d-n i i : R a d u P e t r e profesor de pedagogie şi I . Săndulescu ins t i tu tor şi Di­rectorul orfelinatului de băieţi—" d in Bucureş t i .

Manualul are 255 vederi şi 23 hăr ţ i . -

Cu toată stima, CARTEA ROMÂNEASCĂ.

înştiinţare. P e n t r u a ne conforma ordinelor Ministeriale p r i m i t e ^ Direc ţ iunea Şcoalei profesionale de fete „Domniţa Ileana" din Oradea-Mare în­deamnă pe păr in ţ i a-şi înscrie fetele la această şcoală, avân-du-se în vedere răspândi rea învă ţământu lu i profesional — aproape necunoscut in Ar­deal — şi care este atât de necesar fetelor.

Şcoala are 5 clase curs in­ferior şi 2 clase curs superior .

Se pr imesc eleve burs iere , semibursiere , solvente" in te rne şi externe .

P e n t r u clasa I se pr imesc eleve absolvente ale cursului pr imar .

P e n t r u , clasele I I , I I I se pr imesc absolventele claselor p receden te ale şcoalelor- secun­dare . ~

P e n t r u clasele I V , V, V I , V I I se p r imesc numai absol­vente le şcoalelor profesionale ale statului , d in clasele prece­dente .

Se pr imesc eleve- şi din vechiul regat avându-se în ve­dere înfrăţirea şi răspândi rea l imbei româneşt i .

Examenele de bursă se vor ţ inea în ziua d e :

P e n t r u clasa I a supra prin­cipalelor obiecte ale clasei I V cursul pr imar .

P e n t r u clasele : I I , I I I , IV, V, V I , V I I asupra materi i lor d in clasele p recedente .

P e n t r u orice informaţiuni se p o t adresa la cancelaria şcoalei Str. Gene ra l Holban No. 37. Direcţiunea şcolii.

Pentru Dnii colaboratori ai Revistei. R u g ă m pe colabo­ratori i revis tei noas t re să se achi te de însărcinarea pe care şi-au luat-o, a l tcum vom fi siliţi să-i ş te rgem din rândul colaboratorilor.

Redacţia. *

ŞCOALA NOASTRĂ

PARTEA OFICIALA

In aceasta parte a revistei se vor publica toate ordonanţele şi circularele autorităţilor şcolare su­perioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată după primirea revistei, să le înregistreze şi execute con-

ştiencios, în cel mai scurt timp.

Revizoratul şcolar al judeţului Sălaj

No 1945—1925.

începerea anului şcol . 1925—26

In vederea începerii an. şcol. 1925—26, în conformitate cu noua lege a învăţământului primar, luăm "dispoziţiile, ce u r m e a z ă :

1. Cursurile şcoalelor primare şi ale şcolilor de copii mici, se încep la 15 Septemvrie (Art 22 şi 62).

Până la aceasta dată, diriginţii şcol. şi comitetele şcolare se vor îngriji, ca localurile şcolare să fie curăţi te şi reparate .

2. înscrierile la şcolile primare şi de copii mici se fac în­tre 1—10 Septemvrie.

Părinţii, tutorii prevăzuţi la art. 6 vor fi avizaţi înainte de înscrieri (art. 18) şi dacă nu-şi vor prezenta copii la înscriere, vor fi înscrişi din oficiu Cart 13) şi amendaţi conform art, 2 1 .

După terminarea înscrierilor se vor complecta registrele şco­lare, cari sunt a se conduce frumos şi corect.

3 . a) La şcoalele de copii mici, dela 4—5 ani frecventarea este facultativă, iar dela 5—7 ani este obligatoare (art 35) cu res-tricţiunile prevăzute la art. 12 p. 1—5. Numărul copiilor nu poate t rece peste 80 (art 52).

: b) La cursul primar frecvenţa este obligatoare dela 7 ani Împliniţi (la 31 August) până la 16 ani (art 12) cures t r i c ţ iun i l e prevăzute la p. 1—5.

Acest obligăment se aplică treptat , în 3 ani consecutivi, în­cepând dela aplicarea legii astfel, că în anul şcolar curent frec­venţa obligatorie este dela data 7 - 12 ani trebuind a se înfiinţa şi ci. VI. la şcolile unde în anul trecut a funcţionat cL-'V. ^

Distribuirea elevilor pe clase, se va face în conformitate cu art 65—66. Numărul orelor de lecţiuni este státorit în art 62 şi următorii . Posturile acelor învăţători, cari nu vor avea 60 elevi 6e \vor sista.

c) Cursurile de adulţi se înfiinţează în- ioate comunele unde s& vor găsi ce l puţin 10 adul ţ i (art. 83) dela 12—18 ani (art. 19) neştiutori de carte ori cari n 'au terminat primele patru clase pri­mare (artr-79).

Ministerul de răsboiu va organiza cursuri de adulţi pentru soldaţi în cazarme (art. 84) , iar atelierele, fabrícele etc. cari au cel puţin 30 adulţi obligaţi în localul propiu (art. 85). Dacă au mai puţin de 30 obligaţi aceştia vor frecventa cursurile de adulţi dela şcoala primară. In caz de refuz se aplică art 88 .

Programa şi orele de studiu sunt stabilite în art. 80 şi 8 1 . Scutirea şi amânarea prevăzută la Art. 12 se pot acorda

numai în conformitate cu dispoziţiile Art. 14 şi 15. 4. Ateliere pentru învăţarea lucrului manual şi îndeletnicirile

practice în cursul superior a şcolii pr imare , se vor înfiinţa în toate comunele urbane şi rurale de pe teritorul judeţului, având comitetele şcolare să se îngrijească de fondurile necesare . Se pot asocia mai multe comune învecinate.

5. Amenzile se vor aplica cu stricta observare a articolelor 23 şi următorii pentru elevii cursului primar şi art . 95—97 pen­t r u adulţi. Atragem atenţ iunea corpului didactic asupra art . 37 .

îna in te de a recurge la pedepse, cari t rebue să fie ult imul remediu, Invităm corpul didactic să ţină din nou sătenilor confe­rinţe asupra legii învăţământului primar, să i-se explice şi să-i îndemne a şi înscrie şi trimită copii la şcoală fără a aştepta pe­depse.

6. Statistica şcolară se va înainta revizoratului şcolar cel mult p â r ă în 15 Octombrie a. c. după modelele din anii prece­denţ i .

Diriginţii şcolilor şi Comitetele şcolare vor înainta la t imp toate relaţiile, ce li-se cer.

Terenurile şcolare se vor cultiva amăsura t dispoziţiilor art* 75, 76 şi 77 a Deciziei Min. No. 2 8 8 3 4 - 1 9 2 3 , publicată în No.

)

13—1924 din „Şcoala Noastră" şi a Instrucţiunii Casei Şcoalelor No. 4225—1923 şi Comitetului şcolar judeţean publicată în No 5—6 1925 din Şcoala Noastră.

8. In interesul învăţământului invităm- membrii Corpului di­dactic primar, Comitetele şcolare şi Primăriile comunale să exe­cute cu cea mai mare grije şi punctualitate dispoziţiile prezente luate în baza legii înv. primar, precum şi întreagă legea.

Zălau, la 25 August 1925.

No. 9 4 5 - 1 9 2 5 .

Situaţia militară

Cu data de 2 Aprilie a. c. am Invitat pe toţi membrii cor­pului didactic primar în vârstă de 21—46 ani ca în termin de 15 zile să-şi justifice situaţia militară.

Din 185 învăţători., de stat pană în prezent au satisfăcut or­dinului numai 69 şi toţi învăţătorii confes. minoritari, Invităm şi pe cei 116, ca în termin de 8 zile să înainteze actele de justificare.

Zălau, la 6 Septemvrie 1925.

No. 1 0 3 3 - 1 9 2 5 . State personale

In luna Martie a. c. s'au început lucrările pentru complec-tarea cu acte şi întocmirea definitivă a „Statelor personale" ale învăţătorilor, pentru a Ie putea stabili în sfârşit situaţia adevărată în învăţământ.

Deşi aceste lucrări sunt de un mare interes şi personal a-1 învăţătorilor, ele merg foarte a nevoe dând naştere pe lâng^ă o corespondenţă vastă şi inutilă, provenită din neglijenţă şi neîhte-res vădit şi la reţineri de chitanţe, singurul remediu prin care se^ constrâng unii la executarea ordinelor primite.

Cu toate măsurile luate, mulţi dintre învăţători, îndeosebi dintre cei tineri, nici până azi, de şi a trecut un jumătate an, nu şi-au înaintat ori complectat actele. Unii dintre dânşii contrar pro­misiunilor făcute pentru a şi putea ridica chitanţele, n'au înaintat actele.

Dăm aci numele învăţătorilor cari nici până azi nu şi-au a-ranjat şi complectat actele cerute: r

1. Elisabeta Bancoş, Cehul Silv.; 2. Elena Petreanu, Ză l au ; 3 Matei C Ioan, Agrij ; 4." Budea Simeon, Asuajul de s u s ; 5 Dumitru Vălean, Bâr sa ; 6. Chiriac Ioan, Bârsani de j o s ; 7. Safta Zug-avu, Băseşt i ; 8. Nechiti Vasile, Blaja; 9 Szigeti Ştefan, Birghez : 10. Szenk'ralyi Margareta, Borla ; 11. Iorgu Diaconescu, Bozieş; 12. Ariciu; Ilie, B r e b ; ; 13. Ştirbu Ion, Buc iumi ; 14. Brus-tureanu Cons t , Buciumi; 15 Crăciun Const., Cuceu ;^ 16 Ghinea Valentin, Brustur i ; 17. Pop Ioan, Cehăluţ iu; 18 Bodi Andrei, Ce-halul - rom.; 19. Pantezescu Măria, Ceheiu ; 20. Ulmeanu Nicolae, Cioara ; 21 Masgras Vasile, Cizer; 22, Racar Ioan, Derşida ; 23 Marinescu Ioan, Domnin ; 2 4 Iordache Dumitru, Dumus lău ; 25. Mârza Măria, Gâlgău ; 26. Hustiu Ştefan, Gâlgău; -27. Nufăreanu Elena, Someş Guruslău; 28. Moldovan Petre, Giurtelecul-Hod ; 29. Laurenţiu Andrecuţ iu, Gârdani ; 30 David donsţant in , H u r e z ; 31 , Diaconescu I. Dum., H u s a s ă u ; 32. Sfichi Conşt., I a z ; 33. Oprea Gheorghe, I n ă u ; 34 Gheorghiu I. D u m , Mal; 35 Sthle t t Arpad, Marca; 36. Popescu Paul. Maladia; 31 Modoc Veturia, Mihaifalău! 38 . Teodorescu Teodor^ Mineu ; 39. C G. Andrei, Moigrag; 40. Filimon D. Mihai, Nadişul r o m . ; 4 1 . Dumitriu Paul, N ă p r a d e a ; 4 2 . Dăscălescu Aurelia, N ă p r a d e a ; 43- Şenchia ,Remus, Noţ ig ; 44. Popoviciu Gh., Oarţa de s u s ; 45 Alexa Gheorghe, Tă ţa lu l Mare ; 46. Pet reanu Cornelia, Crasna Pâţă luşa ; - 4 7 . Durilă Gheorgha, P i r ; 48. Il iescu Ilie, Prqdăneşti , 49. Cosma Ioan Rach i ş ; 50. Nagy Ioan, Sâncraiul-Silv ; 5 1 . Melica Const., S â g ; 52 Alboiu

^Gheorghe, Tâmăseş t i ; 53 Cojocar C o n s t , So i inuş ; 54 Dumit-rescu Argentina, Şoimuş ; 55. Neag e~Dunrtru V., Urmin iş ; şi 56 Maxim Ioan Vaşcapauă. - ^

Punem în vedere susnumiţilor că dacă nici în curs de 8 zile nu vor înainta documentele , cari le lipsesc vom f1 siliţi a lua contra lor sancţiuni severe .

Zălau, la 6 Septemvrie 1925

No. 1 3 1 7 - 1 9 2 5 ,

Recensământ

Recensământul copiilor în vârstă de şcoală în an. şcol. 1925 — 1926 nu ni-s 'a trimis din c o m u n e l e : Oarţa de sus, Orţiţa, Motiş, Săplac, Creaca, Borza, Lupoaia, Romita, Jac şi Brusturi.

Invi tăm pe domnii învăţători din comunele aminti te sâ-i pregătescă şi înainteze de urgenţă.

- Zălau, la 6 Septemvrie 1925.

No 1 9 5 9 - 1 9 2 5 .

învăţători suplinitor excluşi

On. Minister al Instr . . a exclus din învăţământ pe învăţătorii suplinitori: —

1. M. Ştefanescu dela şcoala din Sarighjol jud: Constanţa pentru acte false.

2 Constantin lonescu dela şcoala din Mericola jud. Teleor­man, pentru fraude;

3, Constant inescu dela şcoala din Rogojeni jud. Covurlui fiind element rău şi

4 Teofil lonescu dela şcoala din Cărpiniş jud Sibiu, pen­tru purtarea rea. v

Acestea nu se mai pot numi în învăţământ .

Zălau, la 31 Augus t 1925 .

Mo. 1 9 6 4 - 1 9 2 5 . \ ;

Diplome dela şcol i le normale conf. minoritare

On. Minister n i Instr. Direcţ iunea Gen. a învăţământului normal primar cu ord nul No. 84.339—1925 comunică, că diplo­mele de învăţători dela şcoalele normale nvnor i tare , dau dreptul numai pentru numirea ca învăţători la şcoalele primare minoritare, nu şi la şcoalele pr imare de stat.

No. 1987 - 1 9 2 5 . .1-

Tablouri Istorice

La Revizoratul şcolar se află de vânzare următoarele ta­blouri, patriotice executate în colori şi a n u m e :

1, Tablourile MM. LL pe pânză colorate de mă-

rimea 5 $ X 4 6 cm. părechea — — ^ — Lei i § 6 - f 2. Tablourile MM. LL. pe carton de mărimea

6 5 X 5 0 cm. părechea — —. — — — — — Lei 8 0 ' - ^ 3) Avram îanou pe carton mărimea 4 6 X 3 3 - - Lei 10 — 4) Diferiţi domnitori pe carton mărimea 6 5 X 5 0 „ 25 —

Recomandăm spre cumpărare pentru decorarea şalelor, aceste tablouri frumoase şi ieftine. "

2 0 0 5 - 1 9 2 5

Punerea în aplicare a programei nouă analitice

Publicăm mai jos Deriziunea On. Minister al Instr. şi in­vităm Corpul Didactic dela şcolile primare să pună în aplicare nQua programă analitică .cu începerea anului şcolar 1925—26, conform deciziunii de mai sus şi a întrebuinţa numai manualele admise.

Noua programă îndată după primire se va expedia tuturor şcolilor.

Deriziune, Noi Ministru. Secretar de stat la Departamentul Instrucţiunei, având în vedere dispoziţiunile Arţ. 56 şi 201 din legea învăţământului primar şi normal primar, privitoarele la mate­riile de învăţământ primar şi normal primar.

Art. I. Programa analitică a materiilor de învăţământ'primar şi normal prevăzută în Art 56 şi 201 din legea învăţământului primar şi normal se aplică cu începutul anului şcolar 1925—26. La şcoalele primare se va aplica la cl. I, II, V, VI iar la şcoalele normale la cl. I

Art. II. Manualele didact'ce vechi vor fi folosite şi în anul acesta până la aprobare t d e către Minister a manualelor didact'ce conform nouei programe analitice.

Art. III Nici un manual didactic nou, nu se poate introduce în şcoală dacă nu are autorizarea Ministerului, dată pe baza cer­cetărilor prevăzute de legea şi regulamentul pentru cercetarea cărţilor didactice.

Art. IV. Manualele didactice nouj, alcătuite conform nouei programe de învăţământ, se vor depune la Minister pentru cer-

Zălau, la 26 August 1925

/ /

Decidem:

cetare şi aprobare la datele şi în termenul prevăzut de regula­ment pentru aprobarea cărţilor didactice.

Art. V., şi cel din urmă Dl Director General al învăţământului p r imar şi normal este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni (ss) P. Ministru-Valaori" -

„Veţi comunica aceas ta deciziune Min şi în gazetele ofi­ciale locale. Inspector Şef: (ss) Evuţianu. Şeful serviciului (ss) Pop."

Zălau, la 4 Septemvrie 192_>.

No. 2 0 4 9 - 1 9 2 5

Inspector şcolar. Aducem la cunoştinţă Corpului didactic şr autorităţi lor

şcolare, că Dl Grigore Popescu institutor şi dir. şcoalei p r imare Nr. 1 din Braşov, este numit prin Deciziunea Ministerială No. 86642 din 1925 pe z 'ua de 1 August 1925 Inspector al şcoatelor primare minoritare din Ardeal,

/• ' ' Zălau, la 6 Septemvrie 1925.

No. 2 0 5 0 - 1 9 2 5

Adresa unor învăţător ofiţeri de rez. la Reg. 36.

Publicăm ordinul On. Minister al ( Instr . No* 80.018—1925 spre ştire şi conformate. y

„Vă rugăm să daţi ordin prin rev. şcolare din circumscripţ ia DVs. învăţători lor ofiţeri de rezervă, cari aparţin Regimentului

•i Vasile Lupu No . 36 prevăzuţi în P , ofic.< No. 67—1924 şi M. Oficial No. 15 ' 55, 168, 2 8 3 - 1 9 2 4 şi M. Oficial No. 27, 67—925 , să comunice urgent acestui corp. la Silistra, adresa fiecăruia, co-

\ muna şi judeţul , funcţia ce îndeplineşte, numele adevărat şi ziua naşterei .

Vă r emarcăm pe Sub loco t , de rezervă Eveteni MihaiL Bidnei Ştefan şi Năstase Petrş , cari au fost coneentrâbili anul acesta conf ord. circ7 ^No. 1200—1925, iar corpul necunoscând adresele lor au ' fost publicaţi în ziarul „Universul 1" din 7 Iunie 1925 şi din informaţiiunile căpăta te dela colegii lor de şcoală se cred, că sunt învăţător i" .

Zălau, la 6 Septemvrie 1925.

/

No. 2 0 5 4 - 1 9 2 5 -i

Manuale noi*ă şco lare .

Pentru şcoalele primare cu limba de predare maghiară au apărut următoarele m a n u a l e : 1. Abecedar fonomimic 18 Lei. Carte de cetire cl. II 20 Lei şi cl. UI. 30 Lei. (cl. IV. sub tipar) de Susana Dr. Szentpiteri-Haller înv. şi Mihai Gazdac prof şi 2. Abecedar fonomimic de Dr. Aţtg. Caba, aprobate de On. Minister al Instrucţiunii.

Cărţile suqj scrise în amândouă - J imb i l e cu conzideraie la învăţarea limbei române, şi cu escepţia aritmeticei cuprind ma­terialul prescris din toate obiectele.

Recomandăm mabuale le aminti te, cari se pot vedea în bi­roul revizoratuhii şcolar, pentru a fi introduse în şcoalele primare cu limba de predare maghiară, în locul celor mai puţin cores­punzătoare întrebuinţate până acum şi invităm direcţiunile ş c o :

lare şi pe diriginţii decelase să ne comunice numărul cărţ i lor de cari au trebuinţă, ca să luăm măsuri pentru comandarea lor.

Zâ l au^ Ia 2 Septemvrie 1925.

COPIE.

No 8 8 6 4 - 1 9 2 5 . Oradea-Mare, la 5 Sept. 1925.

Domnule Revizor. In referire la ord. nostru No 3902—1923 recomandăm spre

a yfi introduse pe anul şcolar 1925 —1926 în toate şcolile de sub conducerea DVs următoare le manuale şcolare aprobate de On. Min. al Instr. publice din Bucureşti . Dr, A, Caba, Abecedar fonomimiiţ român

„ ,. „ „ . „ ('Maghiar; „ ,, Manual de 1, Bomână (gramatică pentru cei cu 1, mat. magh) -

,, „ îndreptar fonomimic român, „ „ ai V, Nagy carte, de cetire şi gramatică pt şc. magh. cl. II 71 »J u » l> •) II l' IJI' " /-t " 1 "l V " " "

„ „ P. Corom şi / . Nagy harta jua. Bihor Aceste oărţK se pot comanda la librăriile din Oradea-Mare. Vă rugăm să binevoiţi a comunica de urgenţă cu toţi librarii

şi învăţătorii din jud. DVs. Inspector Şef : (ss) Corbu Silâghj. Şeful serviciului: (ss) Pop. No. 2067—1925. ' , ^

Se comunică ordinul de mai sus pentru conformare. Zălau, la 9 Septemvrie 1925.

\ I Mango. - H e v i z o r ş c o l a r .

Tiparul Institutului grafic şi de editură „Luceafărul" Zâlau.