I

M-am ndscut de ZiuaPdcdlelii cu noud ani inainte de Revolufe.Am studiat pedagogia gi artele - gi fulgii de zdpadl,uneori.$tiu sd c6nt la acordeor; la fluier dulce, la bebelagi gi la stilou.Iubesc copiii, animalele, scrisul, desenu! muzica, teatrul, artelemarfiale, magia, secretele gi mi joc cu ele cum mi joc cu creioanelecolorate. Nu qtiu sd merg pe bicicletd gi am capacitatea sd mdrdtdcesc chiar si pe o stradd dreaptd, totugi nu m-am pierdutniciodatd. CAnd e furtuni, md simt in largul meu gi cAnd aparstelele pe cer eu sunt Luna gi stelufa cea mai apropiatd de ea.L-am gdsit pe Prinful vietiimele o singura datd-pentru totdeauna.

$i trei copii minunaF ni s.au dat in dar, sd ii ducem in inimi toatdviala gi de m6nuld pAnd cAnd i,si vor lua singuri zborul. Ei aunume de poveste: Ocean-Nadir, Iris-Infinity qi Zephyt-Zentth.Castelul in care locuim pe o alee de cristal se numegte: in chirie labloc. Ne iubim qi visdm impreuni.il iubesc pe Dumnezeu 9i iubesc viala - gi pe Tric, cAinele meulup nemuritor. Avem prieteni de nddejde gi familia ne e aproapeaga cd suntem cu adevarat bogafi.Am fost au-pair gi cdpgunar, invdldtoare de copii si de profesori,am invdfat un goim si zboare gi gtiu sd scot un spin din talpd gi dininimd cq un ac ascufit. Md pricep sI opresc timpul, sd scriu scrisoride iubire gi si culc copii. Sunt dependenti de joacd gi de culori.Am copilirit la sat gi la orag.

Nu mi pricep sd fiu gospodind si sd vorbesc O"r:;JX: *"_"

Coralia Nord

ilustratii de Attila Bajko

\

Mullumescl

Mulgumesc lui Dani, iubirea gi inima mea, si dragilor meiOcean-Nadir, Iris-Infinity sj Zeruth Zephyr,pentru timp ircurajdrigi iubirea lor mai mare decAt lumea. Mrlt_preu_draga meaSabin4 shhh... trebuie si gtii cd nu existd pe lume niciun DonQuifote fdrd El Sanchopanza.Hei, Dana, doctor de suflete, tu egtimoaga spirituard a acestei cdrfi. Aneta nu reuqeam fdrd tine, tu,fan-clubul meu. Copii, povegtile mele toate sunt adevdrate,dupd cum bine gtifi, pe voi nu v6 poate nimeni pdcili. Attil4te-am schingiuit fdrd mili pentru ilustrafiile din carte 9i ai reugitsd vezi gi sd pui pe hArtie ce era in mintea mea 9i in inima mea,ai mAini de aur, dragi pictore de umbre gi lumini. DomnuluiHoria-Roman patapievici gi Danei Moroir4 recunoqtinld p6nd lacer pentru sansa pe care ati dat_o acestei cdr{i! Tufuror celor careali citit rAndurile gi printre rAnduri, vd zAmbesc gi nu pot sd vdspun nimic mai mult. Mama, tata, vdiubesc la nesfdrsit!

P.S. . . . dear Minstrel.. . thank you for The Music. Here is TheStorp for Thee only.

CUPRINS

Capitolul 1

NISIPUL

Buni dimineafa!!!

1

Furnicile sunt oameni mai mici. Se adund in familii 9i

sapi orage fabuloase inghesuite sub pdm6nt. Le este bine

qi greu impreuni. Se vid intre ei pentru un timp apoi

dtspar. De cele mai multe ori nu se vdd chiar daci triiesc

impreuni. Li se pare ci sunt foarte ocupafi cu sdpatul...

gi ctriar aga este. Ei sapi zi gi noapte. Cu,rost. Fdrd rost. Cu

unelte. Fdri. Cu trupul, cu mintea, cu imaginafi4 cu secun-

dele care trec, cu cAntecele pe care le cdntd sau le tac.

CAnd dorm, viseazd cd sapd gi cAnd sunt treji viseazd sd

doarmd. Daci s-ar opri gi ar ridica ochii, ar vedea un film

grozav. Arn cheltuit un an din viafa mea de furnicd sd

md uit la acest film cu fumici si oameni. Ta-da-dam: voilh...

DEFECTE PERFECTE

in loc sd te uifi chiar acum pe geam, tu ifi cheltui clipeleuitAndu-te la ce am vizut eu. La ce mi se pare cd am vizut.La ce vreau sd ifi arit din ce am vizut... Citeqte, nu teopresc, dar vei inlelege doar coaja lucrurilor.

Muguroi obignuit. Ca in refelele de socializare, intAlnestitot felul de tipi: e dsta gras si somnoros, pufurosul care se

gAndeqte tot timpul la mAncare, mai e dsta simpatig carerAde mult 9i degeaba. Doamna simandicoas5 care nusuportd postdrile despre cdfei maltratafi. Cunosc o furnicicare posteazi zilnic trei versete cregtine si merge la adunarede trei ori pe siptdmAnd. lgi face cruce cu trei degete. Eunu dau doar like la ce imi place, apds gi share. Iaca share.

Domnul furnici despre care incepe povestea e hiper-dotat cu o infdligare complexd. E cetdteanul controversat:iubegte contrastele si e format din ele. Dacd std agezat inJeepul lui negru, trupul ii apare precum cel al unui birbatsemef si foarte vAnjos, un erou mitic pe cal. Are un tatuajpe gAt qi mai are pdrul de haiduc tdiat pAnd la umeri si gri-zonarrt. Ochii negri ca mura scAnteiazi. MAinile puternicecu degete mari si creole sunt arse de soare qi brdzdate devinigoare vinefii.

Cred cd m-a remarcat gi el. Dintr-un motiv idiot gi peni-bil: am pufnit in rAs cand l-am vdzut coborAnd din maginalui Mini cu cei trei pudeti pe care ii are. NU voiam sd rAd.A ieqit din mine rAsul dla tAmpit qi primitiv pe care l-amauzit ca 9i cum n-ar fi fost al meu. Am dus mAna la gurdsd-l astup, dar era prea tdrziu. Universul se prdbuqise dejasi mi-am luat binemeritatul si rusinosul dislike.

Omul nostru furnici are gambe musculoase, cu firi-goare rdzlete de pdr, ca mirarul. Are picioare foarte scurte

Ei umbl6 repede, leginat, vioi qi fdrd zgomot. Aproapealeargd dupd creaturile alea albe crefe gi zglobii.

in fiecare dimineafd, fix la opt gi cingpe, iese in Pddurice

sd-qi plimbe cei trei cdfei. Vard sau iarnd, ploaie sau argi!6

el vine cu pasul lui lin pe cdrare cu trei lese roEii gi umblS

la aer. Omul dsta are ambilie 9i voinld cAt un sat'

Picat cd nu i-a dat Dumnezeu copii. Ar fi scos oameni

din ei... ia gAndegte-te numai cum ar fi fost sd aibd trei

copii pe care sd-i ducd zilnic la invildturd sau mai rdu:

la ore de pian sau orice altceva... vai de noi ca nafie, cd se

risipegte un asemenea potenfial.

Eu md duc cu copiii (am doar doudzeci gi noud de

copii in clasd) in fiecare diminea!5 sd cAntim in parc la

flaute. Ne-am gi sincronizat zilnic la opt 9i cingpe fix, eu

cu furnicufele-copii, el cu pudelii... Care e mai ciudat:

sd ieqi cu trei cAini imaculali albi qi creli sau cu doudzeci

gi noud de copii ca zurgdldii? Cred cd 9i el era la fel de

interesat de spectacolul dsta de la opt gi cingpe, cum eram

noi de al lui.Tofi copiii din muEuroi au fost de-acord:

- Asta nu e o persoand, e un personaj'..

- Haidefi sd-i facem chiar acum concurs de nume sd-l

botezdm, (aga cum geografii dau nume celor mai impor-

tante descoperiri gi aga locurile numite le aparfir; aga gi-a

primit gi omul-fumici numele: Pudel-man sau, Pe romA-

neqte, Pudelmen). De-acum Pudelmen era al nostru qi ilobservam pe furig cu treizeci de perechi de ochi - zi de zi.

Noi pe el, el pe noi. O relea de spionaj reciproc'

Refeaua de spionaj furnicesc a luat amploare: dsta

locuiegte la blocul galben gi intr-o zi Ei-a uitat in magind

o facturd impdturitd cu numele real... dar mi-am dat

seama cd nu md intereseazd decAt jocul gi nu vreau sd gtiu

numele real. Nu l-am citit. Pudelmeru atAt' Spion cel mai

probabil, dupd mutrd si privire.

Coralia Nord DEFECTE PERFECTE

Intr-o zi, una dintre fete gi-a luat inima in dinli gi l_aintrebat:

- Nu vd supdrati, pot sd vd mAngAi pudelii?El s-a uitat la ea rece si impersonal, ca un mercenar:

- Nu sunt pudeli, sunt bigoni...Apoi a plecat fdrd sd se uite inapoi cu mersul lui de

pisicd: vioi Ei fdrd zgomot. Ca qi cum el m-ar fi intrebat:- Nu vi supdrafi, pot sd vd mAngAi copiii?M-aq fi strAmbat la el, zdu.

Jt,alF\-rL

2

Sd zicem acum cd in povestea noastrd cu furnicule sioameni acest om ar avea vreo importantd. Nu e adevdrat.Nu are nicio importanfd, pentru cd nu mai apare deloc.Niciodatd. Doar o singur5 datd, pe prima pagind. pudelmene un personaj - nu o persoani, ii acorddm respectul cuve_nit pe prima pagin5. Aga lAngd titlu. Fdrd el, ,,metronomulplimbdrilor din parc", povestea nu ar exista, pentru cdideea de a spune ,,Bund dimineata!,, in fiecare dimineatdunei furnici necunoscute de la el a pornit. La aceeagi ord,timp de o sutd de zile, acelasi banal gi anonim,,Bund dimi_neata!". Interesant joc, fard nume, fdrd un scop anume,doar un fir de nisip aruncat in vAnt: ritmul d,e o zi, bdtaiade o secundi. Bum! Ca o inimd care pulseaz4 ca o via{dcare se nagte fdrd mami gi tatd.

,,Burtd dimineafa!" gi aceste mdrgele albe qi transpa-

rente sd le ddruieEti la o sutd de necunoscufi. Hipnotic gi

impersonal. Ca valurile mdrii, ca uitarea dintre noapte

gi dimineafX.

,,Bund dimineala!" pentru o babd urAtd de la pialicare vinde in fiecare zi pdtrunjel ofilit qi care miroase a

pene de gdin5. Pentru portarul de la supermarket, un tip

nesuferit care std ascuns dupd ugd Ei se uitd mereu la

ceas, sd vadd cAt mai e pAnd la plecare; pentru doamna

aia de pe stradd care cera intr-o zi doud plase cu cartofi

pline-pline.

,,Burtd dimineala!" te face si visezi cX tanti aia cu doud

plase pline de cartofi avea doigpe chile de fericire in saco-

sele alea ale ei gi cd cineva, la celSlalt capdt al drumului,

mdnAncd deseard papricaq fierbinte, iar in lingurd plutesc

trei bucdfi galbene de cartofi care se topesc in gurd. Bund

dimineala pentru Mario, care md agteaptd dupd ugd ca un

cdlel fericit gi se gudurd dacX ii mAngAi cArlionfii de aur.

Bund dimineafa, cutu!

,,Bund dimineala, Delia!" - femeia de serviciu cireia

nimeni nu-i gtie numele. Ea nu are viafd. E un decor pe

lAngd care se trece repede, fdrd sd il iei in seamd. Nu

conteazd pe lume. Spald mereu kilometri de podele cu

capul plecat in pdmAnt. E tdcutd ca o stafie.

Freacd, qterge, trece. Freacd, qterge, trece. Freaci, qterge,

trece. Freac5, gterge, trece. Ca trenul, ca anii de qcoald,

ca dimineafa, ca viala... e doar un trucaj in decor, pentru cd

nu au mai avut bani de ceas: freacd, qterge, trece. Ea,

Delia, nu existX. Tresare cAnd igi aude numele, se uitd

speriati in spate peste umir gi rdspunde cu voce micd,

ruginoasd. Nu crede niciodatd despre ea insiEi cd ar fiposibil sd aibi viafd.

Coralia Nord I]FFECTE PERFECTE

Dupd ce ii saluli o singurd datd pe tofi dgtia te desco_peri pe tine cd esti mdgarul anonim care nu i_avdzutpdndacum, dar care tocmai a devenit destul de bun la inim6 gite simli impdcat tu cu tine, inainte sd ili vind gAndul cdai fost rdu qi acum egti bun, care te face si te simfi frustrat,la fel de frustrat cum se simte o molie care vede o coronildde final de an scolar impletitd din grAu qi levdnficd. Arvrea sd o mdnAnce si proasta moare de poftd fie ci mugcdfie cd nu. Sentimentul de du-te-vino simultan din suflet eun fel de febrd musculard pentru organul poftei gi pentruorganul stimei de sine.

Acum trebuie si gtii cd furnicutele au un buton. Elesunt activate de sunetul ,,Bund dimineata!,,. Acest butonodatd detonat este fatal, pentru cd nu te mai pofi intoarce.Dupd ce trAntesti la intAmplare aceste mdrgele invizibiles-ar putea sd te trezesti a doua zi cubaba cu pdtrunjelu,cd rAnjeqte la tine gi ifi adulmecd ochii. Dacd mai arunci omdrgicd si a doua dimineafd, a treia dimineald o sd te salutebab4 iar incepAnd cu a patra, a cincea, a opta zi,vei cumpdrazilnic pdtrunjel ofilit qi vei incepe discufii interminabiledespre vreme, prefuri, copii, pdtrunjel, vreme, copii, prefuri,bund dimineata.

E o capcand! E o mare pdcdlealdl Dupd cAteva dimineti,dupd ce cunosti mai bine baba 9i egti obisnuit deja cu supade gdlugte qi pdtrunjef se intAmpld cu tine ce se intAmpldcu toate furnicile gi cu toli oamenii: viata revine la normal9i incet-incet nu mai vezi c6.baba e urAtd gi cd buruiana pecare o vinde e veqtejitd. Devine un pas in drumul tiu decare uiti. Baba devine invizibild si mintea ta se odihnegte gitace. Tu te faci un robofel obignuit, care nu mai tresarg cizice ca o poezie un salut fdrd infeles qi merge mai departe,la fel ca Delia cAnd freacd., sterge, trece. Freacd, sterge,

trece. Oamenii gi furnicile se vdd intre ei pentru un timp,

apoi dispar. De cele mai multe ori nu se vdd chiar daci

trdiesc impreund. Da. Ai mai citit asta incd o datd.

J

Capitolele mele sunt extrem de scurte - ali observat

asta deja. Nu-mi place sd lungesc vorba. Unele dureazi. o

pagind, altele dureazd de o viald.

Delia e din Opdtifa. Oricine cunoaqte prea bine unde se

afli pe globul pdmAntesc Opdtifa. E cel mai important loc

de pe PdmAnt. Acolo e inceputul lumii. in dimineala in care

mama m-a ndscuf tatai-a adus cadou o ramure de magno-

lie furatd dintr-un copac din Opdtifa. Trecea peste gard.

Intenfionat. Acel copac pe care nu l-am vdzutin viala mea

are legdturd cu toli copacii de magnolie inflorili din lume...

doar cd pentru ceilalli pomi florile dureazd. un singur

anotimp pe an. Asta al meu, din minte, e vesnic inflorit.

Poate cd il doare in noiembrie. Nu-mi pasd de asta. in capul

meu, copacul acela e ca niciun alt copac de magnolie: plinde flori uriage rozalii-movalii, cu boboci pufogi gri, pe care

cAnd ii mAngAi fi se pare cd fii un qoricel in mAnd. Delia 9i

acest copac imaginar din capul meu sunt ndsculi in Opdtifa.

Uite-o... e Delia: trece, freac6., gterge, trece. S-a oprit 9i a

ridicat o singurd clipd ochii. Vorbegte sprijinitd de mdturd:

- Uite la el, cd e de treabX... Are trei 9i a strAns tot

dupd ei...

Din Pudelmen se mai vede doar spatele qi o mAnd cu

vinigoare albdstrii care aruncd grijulie la cog o pungulild gri.

Sigur, am zis cd nu o si mai apar6, a intrat in scend fdrivoia mea.

Coralia Nord DEFECTE PERFFCTE I3

4

Pe internet, atenfia omeneascd poate fi captatd de fil_mulefe de maximum un minut. Dupd un minut se golestemuguroiul de furnici. Fug innebunite. Scroll. Ele aleargdrepede sd-qi facd de lucru in altd parte. Se grdbesc mereu.CAnd ajung in alt loc, se grdbesc sd fugd si de acolo.

- Bund dimineala! ... cum ar fi sd trdiegti cea mai extra-ordinard poveste de iubire din viata ta gi sd nu povestestinimdnui despre asta? pofi? O z1? O sdptdmAnd? O lund?Un an? O vegnicie? Scroll.

in aprilie, pdmAntul e reavdn, miroase a rugind, a pietresi a vAnt.

Rafael si Denis m-au chemat lAngd poteca din spatelecurfii. Oamenii de qtiintd sunt adevirati numai gi numaicAnd au vArsta de noud si zece ani. E momentul unic dinviafi cAnd au puterea sd infeleagd, nebunia sX creadd pAndla capdt in visurile lor si inconstienla sd ignore legile fiziciigi descoperirile gtiinfifice deja existente.

- Stai pe burtd! Doar asa po{i sd vezi.Am intrat in lumea lor. Cu totul. CAnd stai pe burti, nu

te pofi grdbi. CAnd stai pe burtd, pauza mare de doudzecide minute devine o sdptdmAni. Copiii stiu asta: cum sddilate timpul. Apoi uiti. Stai pe burtd. Let,s play!

Cele doud popoare de furnici isi construiserd musuroa_iele la distanfd de trei pagi de om. Cele doud impdrdfii nuau o graniti care sd he vdzutd de ochii omenesti. Lumea1or e din grdunfe de nisip care sunt ir.r realitate stAnci uriasegi fire de iarbd - arbori gigantici. Frunze de pe vremeaincepufurilor se vdd deasupra si coloreazi aerul verzui.Dinozaurii misund pufin mai incolo. Noi, oamenii, le zicem

gopArle. Pietre, lemne, frunze, ape/ pe fiecare dintre acestea

e scris un nume: rogu sau negru. Furnicile sunt oameni.

Poporul roEcat are furnicufe rapide cu ochi cdrdmizii.

Antene scurte gi bombate la vArf. Piroase. Lucioase pe pAn-

tec gi cu bilufa taliei mai deschisd la culoare. Pentru cd sunt

foarte mici, lucreazi, foarte mult impreund gi migcd picioa-

rele repede, cd nu le poli vedea. Jipd gi se agitd intruna.

Mereu. Nu stau niciodatd. Te doare capul dacd stai mult cu

ele. Dacd te uili ce fac ele jumdtate de or5, dormi o sdptd-

mAnd. CAnd duc o bucatd de frunzd mai mare, vin cAte qap-

te-opt gi o ridicS. Cade. O ridic6. Se indoaig o iau din toate

pXrfile... $tiu cum sd o manevreze gi care dintre ele sX treaci

inainte sau inapoi dacd in cale apare o crengufd sau o piatrd.

Negrii sunt uriasi. Daci ii lii in aceeagi palmd impreuna,

negrii par a fi cai pursAnge pe lAngd roqcafi. Negrii se miqcd

incet. Nu au nevoie si fugi. Merg un timp liniqtili, dupd

care, in cea mai scurtd secundd pe care !i-o inchipui, inha!5

brusc, cu o vitezd uimitoare. Orice. Mari gi putemici. Nu au

nevoie sd lucreze impreunX. Fiecare isi duce ir:r spate mun-

tele. Sunt foarte tdcufi, ca miezul nopfii. Ochii lor sunt negri.

Antenele ascufite, fala incruntatS gi fdrd riduri.

Cele doud popoare sunt in aprilie. $i noi.

Rafael imi face semn sd mi apropii. Cu degetul mare gi

ardtdtorul apropiate presard buc5lele de ciocolatd lAngd

un popor 9i apoi lAngd altul. Furniculele calci in picioare

darul nemeritat de mAncare.

- Nu le place, nici nu gtiu cd e de mAncare, nu vdd dacd

nu le trebuie... zice Denis gi rAde... gAlgAie de rAs de i se

zguduie burtica.

E in pauza mare gi e fericit... apoi rupe din sandvici

firimituri gi le arunci pe rAnd celor rogii, apoi celor negri.

Furnicile au innebunit.

Coralia Nord DEFECTE PERFECTE

Cele rosii fug inapoi in musuroi gi, intr-o clipitd, dinvigduni apar fuatj, surori, mdtugi gi nepofi, lipAnd cAtii linegura. Fug gi se agitd. Toti. Se uiti cdtre cer si mu{umesc ceru_lui pentru hrana cdzutd din nori. lnjura se roagfl bat dinpalme, danseazd in jurul mAncdrii. . . Cu tolii igi suflecd mAne_

cile gi card impreund m6ncarea in vizuind. Denis le dd o halcdmai mare. Vin bdrbatii-fumici, cei mai bine-fdcufi gi se opin_tesc deodatd.7,2,3 qiii! 7,2,3 qiiil!! Firimitura inainteazd. NoirAdem ca zeii din cer. Furnicile nu ne aud glasurile, cd auurechile prea mici sd audd un rAs aga de mare. Transpird gicard toatd viata lor. Babele roEii au culori mai spdldcite givechi si nu mai strdlucesc. Ele ii ceartd pe copii ci stau intrepicioarele bdrba,tilor, care nu mai pot lucra la fel de repede.Au gura mare de atat lipat, sunt crdcdnate qi gchioap dtd, cdle dor picioarele. Copiii nu le bagd in seami. Au chef dejoaci gi nimic nu ii poate opri din joacd, la fel cum pe babenimic nu le poate opri din lipat qi pe bdrbafi din cdrat.Femeile agteapti in case, sd organizeze pe rafturi firimitu_rile. Femeile sterg rafturile care mereu se umplu de praf...

Poate cd ili inchipuiai ci ?n casele furnicilor gi in lumealor piticd nu e praf. Pentru furnicute, firiEoarele noastre depraf sunt mari ca bibelourile... dar aceste bibelouri ficutedin praf sunt pline ochi cu puzderie de firisoare de prafmici de tot, care intrd peste tot... e complicat sd tii curatmereu in vdgduni gi sub soare. Oamenii gi furnicile semurd5resc foarte repede. Putem da vina pe praf pentrrr asta.

Negrii auvdzutbolovanii de pAine cdzAnd din cer. Seadund. in tdcere, fiecare a luat in spinare cAte un droburiag: bdrbati, neveste, bdtrani qi copii. inainteazd anevo_ios intr-un lung gir negru cdtre gaura musuroiului si se

opresc doar pentru a-qi ridica mai sus pe umeri povara.Calculat si meticulos. Se opintesc qi o iau din loc. Un

bdtrAn cade. Nu se mai migcd. Drumul format din puncte

negre nu se opregte din cdrat, doar deviazd printr-un scurt

ocol banalul accident de muncd. Intrd organizali in hdul

sdpat cu trudd qi sacrificii. Lasd incdrcdturile gi se intorc.

Denis le arunc5 o halcX mai mare. O ocolesc sau o calcd inpicioare. Apoi, cAnd nu mai au firimituri mici, rup bucSli

din ea. Fiecare igi duce singur povara. Noi rAdem. Furnicile

card. E aprilie gi la ei, si la noi.

Rafael e cel mai mare artist de pe pdmAnt. Are noud

ani. Creativitatea lui ajunge la nori gi stele qi coboari sau

urcd dincolo de firigoarele de praf. Ideea lui e fantastic5: ia

sandviciul din mAna durdulie a lui Denis gi presard o

potecd albd ca primdvara. Un drum al pdcii format din firi-mituri gi lung de trei paqi omenegti se intinde acum intre

cele doud impdrdfii. Ca un drum al mdtdsii, alb precum

steagul pdcii, Calea Lactee qi dimineafa.

Rafael vrea sd impace cele doud popoare: negrii sd fie

mai veseli Ei roqii, mai organizafi, negrii sd se ajute intre ei

gi rogii si nu-Ei mai lase copiii needucafi. Negrii sd invele

si-qi respecte betranii gi rogii sd nu mai dea atAt din gurd

pe degeaba. Femeile sd facd copii frumogi in doud culori qi

sd gteargd praful de pe rafturi impreund. Multiculturalitate,

integrare gi voioqie, raiul pe pdmAnt.

5

- Bund dimineafa!

CAnd Delia dd cu sapa in curtea gcolii, ea nu se grdbegte.

Nu qtie sd se grdbeasce sau nu vrea. E ca timpul care ticdie

mereu la fel. Trece, sap6, dd pdmAntul deoparte, trece,

sap6, dd pimAntul deoparte, trece. Ea are o putere pe care

Coralia Nord DEFECTE PERFECTE