copilul cu ces si invatamantul de masa

8/18/2019 Copilul Cu CES Si Invatamantul de Masa

1/6

Copilul cu cerinţe educaţionale speciale şi învăţământul de masăde Ruxandra Calotă, Şcoala Specială nr. 11

În perioada actuală, în numeroase ţări se dezvoltă forme de educaţie integrată

destinate tuturor copiilor cu cerinţe educative speciale (CES) !nstrumentul principal pentru realizarea educaţiei integrate îl reprezintă şcoala pentru toţi sau şcoala incluzivă,fără "ariere curriculare şi restricţii de evaluare

#rin educaţia integrată a copiilor cu CES se urmăreşte dezvoltarea la aceştia aunor capacităţi fizice şi psi$ice care să%i apropie cât mai mult de copii normali &cestdeziderat se poate realiza, pe toată durata şcolarizării, prin implementarea unor programecu caracter corectiv%recuperativ, stimularea potenţialului restant ce permite dezvoltareaunor funcţii, crearea climatului afectiv propice în vederea formării motivaţiei pentruactivitate, asigurarea unui progres continuu în ac$iziţia comunicării şi cogniţiei, formareaunor a"ilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din 'ur, formarea unor deprinderi cucaracter profesional, dezvoltarea comportamentelor adaptative, toate acestea fiind menite

să faciliteze normalizarea deplină#entru o reuşită deplină a integrării copiilor cu CES, sunt însă necesare, pe de o parte, asigurarea unui sistem eficient de ocrotire socială a familiilor aflate în dificultate,iar pe de altă parte, formarea unei conştiinţe ferme a faptului că recuperarea copiilor cuCES este o pro"lemă prioritară a şcolilor o"işnuite, care tre"uie să devină incluzive su"toate aspectele (organizatoric, curricular, metodologic) &cest ultim aspect reprezintăo"iectul lucrării de faţă

Începând cu egea învăţământului din **+, cadrul legislativ privitor lametodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale pentru copii cu CES afost în permanenţă îm"unătăţit prin reglementări succesive intre acestea se cuvineamintit -rdinul .inisterului Educaţiei şi Cercetării nr /0+1234544, care conturează

metodologia funcţionării cadrului didactic de spri'in, precum şi ane6a la -.EdC nr+17*25+544/, din care spicuim câteva articole care ni se par relevante pentrumodalităţile de spri'in al învăţării în grupa2clasa o"işnuită prin facilităţi acordateunităţilor de învăţământ integratoare &stfel, prin art 5 se stipulează posi"ilitateaConsiliului de &dministraţie al unităţii de învăţământ integratoare de a acorda diminuareaefectivului de elevi la grupa2clasa respectivă cu %5 copii2elevi pentru fiecare copil cuCES integrat în grupa2clasa respectivă e asemenea, prin art + se asigură serviciieducaţionale prin cadre didactice de spri'in2itinerante pe durata învăţământului preşcolar şi pe întreaga perioadă a şcolarizării pentru elevii cu CES integraţi în unităţi aleînvăţământului de masă - altă importantă facilitate, stipulată prin art 1 al sus%menţionatei ane6e, este asigurarea unor cursuri de formare în domeniul educaţiei

incluzive, organizate de .inisterul Educaţiei şi Cercetării8oate aceste facilităţi vizează dezideratul primordial al oricărui sistem educaţionalde calitate, şi anume de a răspunde nevoilor de învăţare ale tuturor elevilor, prinasigurarea şanselor egale şi adecvate de învăţare Educaţia incluzivă încearcă să răspundăacestor nevoi individuale prin crearea tuturor oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare însânul societăţii

În educaţie, incluziunea înseamnă trecerea de la a"ordarea centrată pe curriculumla a"ordarea centrată pe elev În loc ca elevul să fie pregătit pentru integrare în şcoala de


2/6

masă, aceasta din urmă şi strategiile de predare vor fi pregătite pentru a-l integra.!ncluziunea în şcoli tre"uie realizată prin planificare, pregătire şi spri'inindividual adecvat -"iectivul incluziunii va fi atins doar atunci când toţi copiii participăactiv la activităţile clasei, ca mem"ri cu drepturi depline, având la dispoziţie spri'inul şiserviciile de care au nevoie !ndiferent în ce şcoli sau clase sunt cuprinşi elevii cu

dificultăţi, pro"leme sau diza"ilităţi, se va ela"ora câte un plan educaţional de intervenţieindividualizată (#E!) conform nevoilor fiecăruia -"iectivele #E! se vor atinge tot încadrul clasei &celaşi lucru este vala"il pentru pentru serviciile de specialitate de careelevii au nevoie9 ele ar tre"ui să fie furnizate în cadrul şcolii, conform principiuluiresursa urmează copilul.

Evaluarea a devenit un element important în gândirea incluzivă :Clasa o"işnuită tre"uiesă fie pregatită pentru a primi orice copil; % o precondiţie fundamentală este ca profesorii să%şicunoască toţi elevii şi să le cunoască "ine capacităţile Scopul evaluării educaţionale în conte6tulincluziv este de a aduna şi centraliza informaţii individuale relevante din punct de vedereeducaţional care permit cadrelor didactice să personalizeze strategiile de predare pentru cafiecare elev să%şi poată atinge potenţialul În plus, fiind un proces continuu, evaluarea

educaţională vizează furnizarea de informaţii şi despre situaţia socială, emoţională şi mentală acopilului, aplica"ile în conte6tul educaţional, care susţin atingerea propriului potenţial de cătrefiecare copil

Între modalităţile de adaptare a curriculumului care pot fi realizate de cadruldidactic la clasă, menţionăm<

A. Adaptarea conţinuturilor&daptarea conţinuturilor tre"uie să ai"ă în vedere atât aspectul cantitativ (volumul

de cunoştinte) cât şi aspectul calitativ (procesele cognitive implicate, dar şi viteza şi stilulde învăţare al elevilor şi cone6iunile interdisciplinare) &ccentul se pune pe adaptarea planurilor şi programelor şcolare la potenţialul de învăţare al elevului % e6 plan deînvăţământ adaptat prin alocarea unui nr mai mic de ore la anumite discipline sau

adaptarea conţinuturilor din programa şcolară prin aprofundare, e6tindere, selectareao"iectivelor şi derularea unor programe de recuperare şi remediere şcolară suplimentareetc)

B. Adaptarea proceselor didactice#rocesele didactice tre"uie să vizeze specificul proceselor cognitive implicate în

învăţare (potenţialul de dezvoltare) dar şi învăţarea independentă a elevuluiÎn procesul de predare putem adapta<- mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii (numărul de sarcini de învăţare pe

care să le realizeze elevii, tipul de pro"leme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii,model de realizare al sarcinii % e6 acceptarea răspunsului oral dacă elevul nu reuşeşte înscris etc)9

% metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ % participative, 'ocul didactic etc)9

% materiale didactice (materiale didactice intuitive)9% timpul de lucru alocat (creşterea sau scăderea timpului de lucru alocat

rezolvării unei sarcini9% nivelul de sprijin (asigurarea spri'inului suplimentar pentru unii elevi, de către

cadrul didactic de la clasă sau prin cadre didactice de spri'in)9


3/6

C. Adaptarea mediului de învăţare - fizic, psihologic, social&tmosfera de lucru şi mediul de învăţare tre"uie să fie destinse, permisive, de

susţinere şi securizare 8re"uie încura'ate e6primarea opiniilor, acceptarea şi respectareadiferenţelor dintre indivizi, interstimularea şi comunicarea

D. Adaptarea procesului de evaluare#arcurgerea curriculumului are ca finalitate dezvoltarea unor capacităţiindividuale ce se pot e6prima prin diverse proiecte şi produse (scrise, orale, vizuale,=inestezice % proiecte, portofolii etc) Elevul poate demonstra că a înţeles sau că arezolvat sarcina prin realizarea de diferite produse, iar modalitatea de evaluare poate fiadaptată în funcţie de potenţialul individual Evaluarea prin pro"e scrise poate fiînlocuită prin pro"e orale, demonstrarea cunoştinţelor acumulate prin mi'loace2activităţi practice)

Evaluarea tre"uie să vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de plecare rezultatele evaluării iniţiale (evaluarea individualizată.

>n plan de intervenţie personalizat este un plan scris cu o"iective pe termen

scurt şi lung, ela"orat pentru a spri'ini învăţarea copilului sau nevoile comportamentaleEste un document de lucru pentru toate cadrele didactice ce ar tre"ui revizuit de cel puţindouă ori pe an

#lanul Educaţional de !ntervenţie !ndividualizată spri'ină educaţiacopiilor2elevilor cu diza"ilităţi2CES şi2sau a copiilor2elevilor aflaţi în dificultate, în funcţiede rezultatele evaluării comple6e, de nevoile specifice identificate (educaţionale,terapeutice, medicale, sociale), orientând intervenţia şi recuperarea

>n Plan Educaţional de Interenţie Indiidualizată poate să conţină<

In!ormaţii generale"

%informaţii generale despre copil şi familie9%informaţii despre ruta şcolară (grădinite, şcoli urmate), şcoala de provenienţă 9%informaţii medicale şi alte e6aminări2evaluări % ataşate sau descrise pe scurt%decizia de orientare şcolară şi argumentele care au determinat luarea deciziei 9%informaţii despre nevoile2dificultăţile copilului9%informaţii despre procesul de predare%învăţare%evaluare9%nevoia de terapie sau de alte servicii9%informaţii despre însoţitor, dacă este disponi"il2dacă e6istă9%informaţii despre cadrul didactic de spri'in2dacă e6istă9%partenerii implicaţi (modalitatea de cooperare)9%responsa"ilităţi şi sarcini ? intervenţia ec$ipei interdisciplinare

In!ormaţii educaţionale"

%evaluare educaţională completă 2 detaliată (evaluarea cunoştinţelor şi a"ilităţilor)9%punctele tari şi punctele sla"e ale elevilor (potenţial şi dificultăţi întâmpinate) 9%o"iective pe termen scurt şi lung (centrate pe anul în curs)%strategii de învăţare % metode şi mi'loace didactice (strategii adecvate pentru copil)9


4/6

%interacţiunea socială (descriere, cum să fie spri'init pentru a%şi dezvolta relaţiile sociale %conduita şi atitudinile de cola"orare, cooperare cu ceilalţi elevi ? e6< implicarea în activităţide grup în care este responsa"il cu timpul2prezentarea produsului2distri"uirea materialelor etc%curriculum (conţinuturi de "ază, conţinuturi adaptate ? e6< citeşte un te6t, dar în ritm propriu)9

%parteneriate în predare % învăţare (cum se asigură predarea % învăţarea pentru acest copil)9ec$ipa implicată < cadrul didactic de la clasă, cadrul didactic de spri'in şi după caz, consilier,logoped )9%evaluarea (ce se evaluează şi cât de des) 9%monitorizarea (cine şi când)

>n caz aparte îl prezintă integrarea elevilor cu deficienţă neuromotorie, atât su"aspectul dotării materiale, cât şi al a"ordării metodologice &ceşti copii au nivele diferite dedezvoltare, atât din punct de vedere motric şi comportamental, cât şi din punct de vedereal capacităţilor intelectuale În unele cazuri afecţiunea neuromotorie este asociată cu odeficienţă mintală severă, spre deose"ire de alte situaţii, în care copiii prezintă doar ouşoară întârziere în dezvoltare, provocată tocmai de deficienţa motorie, prin limitarea

accesului la informaţie e aceea, pentru o apreciere corectă a progresului elevilor cuacest tip de deficienţă, mapa de lucru a fiecăruia tre"uie să cuprindă<

&namneza @işa de evaluare psi$ologică @işa de caracterizare psi$opedagogică @işa logopedică @işa individuală privind comportamentul predominant motor #lanul de servicii personalizat #lanul de intervenţie personalizată

Ec$ipa de lucru implicată în asistarea acestor copii este formată din<

#năţător Pro!esor de spri$in%itinerant Pro!esor logoped Consilier &colar 'edic

!"emplu # un posi$il model de%lan !ducaţional de &ntervenţie &ndividualizată

&nformaţii generale '

Aumele elevului < ..ata naşterii < ***#si$odiagnostic< infirmitate motorie cere"rală, parapareză spastică, epilepsiesimptomatică, stra"ism convergent, deficienţă mintală uşoară, tul"urări de dezvoltare psi$omotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanţă afectiv % relaţionalăStarea de sănătate < precară (răceli frecvente), fatiga"ilitate accentuată, enurezis nocturn,


5/6

Becomandarea Comisiei pentru #rotecţia Copilului < integrare în şcoala de masă cuservicii educaţionale de spri'in şi plan educaţional de intervenţie individualizată,terapie logopedica şi consiliere educaţională!ntervenţia va fi realizată în ec$ipa de caz (învăţător, profesor de spri'in, consilierşcolar) cu implicarea familiei ca partener cu sarcini precise in programul de după

şcoalăConsilierul va ela"ora împreună cu părinţii şi elevul un plan de activităţi privindameliorarea comportamentului emoţional şi afectivÎnvăţătorul şi profesorul de spri'in, împreună cu părinţii şi copilul vor sta"ilio"iectivele şi activităţile de învăţare#erioada evaluării< * % 5+ septem"rie 5447ata revizuirii #S#< semestrial

&nformaţii educaţionale '

Comportament cognitiv < nu sunt formate deprinderile de scris % citit corespunzătoare programei, dar recunoaşte o parte din litere, scrie şi citeşte sila"e, rar cuvintemonosila"ice, dar în mod mecanicoca"ular sărac, posi"ilităţi de e6primare reduse, tul"urări semantice accentuate#arţial realizate deprinderile de numeraţie %4 Au sunt realizate deprinderile de calcul mintal în limita %4Bealizează parţial în plan concret adunări şi scăderi cu suport intuitiv, în activităţilediri'ate de profesorul de spri'in în concentrul 4%4Comportament psi$omotric şi autonomie personală< sc$ema corporală este realizatărelativ sla", deprinderile de igienă personală parţial dezvoltateBelaţiile sociale< conduite şi atitudini sociale dominate de imaturitate afectivă şi stăricontradictorii (copul programului<

-Stimularea !uncţională a comportamentului motor, er(al, acţional-relaţional, a!ecti-atitudinal )n )năţarea diri$ată, &colară -*alori!icarea potenţialului de )năţare, prin reducerea di!icultăţilor de adaptare &idezoltare -+ezoltarea motiaţiei pentru actiitatea &colară ca neoie de a!irmare, pentru sta(ilirea de relaţii interumane -ormarea unor a(ilităţi de cunoa&tere &i de muncă organizată

)$iectivele programului<

1. #nsu&irea, la niel minim, a sistemului de cuno&tinţe din cadrul programeiclasei I, &coală generală lim(a romnă &i matematică/0. Structurarea spaţială lexico-gra!ică, prin compensare tactilo-inestezică,citirea glo(ală cu suport acţional 2. Conserarea mulţimii numerice, compunerea &i descompunerea numericăa mulţimilor, calcule pe material concret


6/6

*ipuri de servicii< % Educaţionale-3inetoterapie-4erapia tul(urărilor de lim(a$-Psi5omotricitate

-Psi5oterapie-Sociale-'edicale

+esurse< -Resurse materiale-Resurse umane

!"emplu de scenariu didactic (A*!A*&C)

(copul activităţii

copilul cu ces si invatamantul de masa

Documents