copacii sunt capabili sa vindece

7/21/2019 copacii sunt capabili sa vindece

1/18

PROPRIETATILE VINDECATOARE ALE COPACILOR

Legenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind si-a dat ultima suflare tot ceea ce era!iu a frematat" In acel moment copacii au facut un #uramint$ sa plinga sa sufere dupa Iisus si sale slu#easca oamenilor dindu-le energie purificata" Pina in %ilele noastre copacii ne dau energialor" Noi primim de la !erdele care ne incon#oara nu numai o&igen ci fara sa ne dam seama ne

folosim de el ca de un prim a#utor in ca%ul caderilor energetice" 'imtind sla(iciune instincti! nere%emam spatele de un copac si ne refacem fortele"

La diferite specii de ar(ori e&ista perioade anumite de liniste si de tre%ie din punct de !edere alenergiei" Iarna potentialul energetic scade pina la )*-+* la suta la copacii carora le cad frun%eleiar la cei care sint tot timpul !er%i scade pina la ,)- ) la suta"

In medicina populara se !or(este foarte mult despre dendroterapie sau !indecarea (olilor cua#utorul copacilor" In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plim(are prinpadure iar principiul de (a%a al fiecarei terapii se stie este regularitatea procedurilorintreprinse"Hranirea corpului cu energie.orta magica le-a fost atri(uita copacilor din cele mai!ec/i timpuri" La !ec/ii egipteni erau raspindite amuletele din lemn care erau purtate la git si iiprote#au pe stapini de nenorociri" 'e considera ca diferite tipuri de ar(ori au proprietatienergetice diferite$ /ranesc corpul cu energie inlatura inflamarile contri(uie la aparitiasentimentelor reciproce prote#ea%a" Tre(uie sa mergeti la copacul dumnea!oastra nu laintimplare ci in mod regulat" Daca ati a#uns la un copac care !a da energie procesul decomunicare cu el tre(uie sa continue ,*-,) minute" Daca ati a#uns la un copac care poate sa !astoarca energia care nu !a este folositoare intilnirea se limitea%a la ,- minute" .iecare specie decopac are proprietatile sale terapeutice" De darul minunat al interdependentei dintre copac si omstiau sa se foloseasca stramosii nostri indepartati" In fiecare localitate linga fiecare locuintae&istau paduri sfinte sau copaci separati" La ei mergeau oamenii atunci cind a!eau pro(leme siaproape de fiecare data gaseau a#utor" Taietura intr-un copac il !indeca pe copil in trecut Iatacum descrie cercetatorul france% 0ac1ues 2ross unul dintre o(iceiurile care usurau suferintele sista(ileau legatura intre om si copac$ Pentru a !indeca un copil (olna! acesta era purtat gol detrei ori printr-o sectiune facuta intr-un copac !iu3 Ritualul era facut la rasaritul soarelui atuncicind copacul are mai multa putere" Copilul lua energie de la copac iar copacul ii lua (oalacopilului" Dupa aceasta ceremonie taietura din copac era legata si unsa cu argila" Astfel a aparutapropierea care a continuat multi ani intre om si copac" In multe tari din lume in %iua nasteriiunui copil se sadea un copac care de!enea protectorul micutului il apara si ii dadea o parte dinfortele sale !itale" Locuitorii 4ermaniei in trecut in cinstea nasterii unui (aiat sadeau un mariar in cinstea unei fete 5 un par" In Rusia cind pe lume !enea un (aiat se sadea un ste#ar iaratunci cind aparea o fata 5 un pin sau un mesteacan" .iecare mergea la copacul sau pentrutamaduire" Pentru a primi a#utor tre(uia sta(ilit un contact cu copacul tre(uia sa ii fie adus uncadou sa se discute cu el sa i se ceara a#utor iar dupa aceea sa i se multumeasca" 'e considera cadaca omul sta de cite!a ori re%emat de copac cu spatele sau cu capul acesta !a lua asupra sa(oala sau nenorocirea" Ce inseamna toate acestea6 Niste mi#loace de descintat fara sens capa(iledoar sa ii amageasca pe parinti6 Cum ii poate a#uta unui (olna! o taietura intr-un copac !iu6Poate e&ista o e&plicatie logica a acestui fapt6 2iocimpul sau aureola stralucitoare din #urultrunc/iului In institutele te/nologice din lume se fac de mai multi ani cercetari ale formei(iocimpului copacilor" In acest scop copacul este pus intr-un cimp electromagnetic puternic carepro!oaca aparitia unei aureole stralucitoare in #urul trunc/iului" Aceste inele stralucitoare careapar in #urul unor copaci pot fi fotografiate cu un film foarte sensi(il si anali%ate" 7n copacsanatos care creste separat !a da pe fotografie un inel simetric egal" Daca pe scoarta copacului seface o taietura atunci in aureola !a aparea o lim(a stralucitoare lunga" In acest loc cimpul isi !acreste dimensiunile (rusc" In acest fel actiunile de neinteles ale !racilor populari primesc oe&plicatie logica$ ei cunosteau proprietatile terapeutice ale copacilor" 'i c/iar daca nu foloseau untermen atit de pretentios ca (iocimp ei stiau foarte (ine despre forta de actiune a copacului inlocul taieturii proaspete" 8ulte dintre lucrurile pe care le cunosteau stramosii nostri s-au pierdut"Cu toate acestea dupa o pau%a destul de indelungata omul s-a apropiat din nou de copaci"Potri!it datelor oferite de o(iceiuri in !ec/ile carti erau adunate date despre proprietatileterapeutice ale plantelor" 'e pare ca puteau usura suferintele omului nu numai copacii !ii ci si(ustenii sau taieturile mici" 2iolocatia !a a#uta sa !a gasiti propriul copac Entu%iastii care s-auocupat cu pro(lema interdependentei copacului si omului au putut nu numai sa refaca unelemi#loace de tratament al omului cu a#utorul copacilor ci sa prelucre%e si alte metode noi mai


2/18

eficiente" 8ulti dintre acesti cercetatori au folosit in studiile lor (iolocatia 5 capacitatea omuluide a fi&a cu a#utorul unei rame din sirma cimpurile fi%ice ale diferitelor o(iecte in aceeasimasura si ale plantelor" 2iolocatia cu a#utorul careia se poate gasi copacul propriu nu este odescoperire a %ilelor noastre" In gra!urile c/ine%esti care au !irste mai mari de 9"*** de ani este%ugra!it un om cu o ramura in mina care cauta apa" Desene analogice c/iar mai !ec/i decit celec/ine%esti au fost descoperite in pesterile africane acestea au mai mult de +"*** de ani !ec/ime"

In %ilele noastre cu pro(lemele interactiunii dintre om si copac s-a ocupat foarte acti! rusul E!sei8eilite!" Cu a#utorul unei rame el a facut cite!a mii de masuratori ale sc/im(arilor de energie aomului su( influenta diferitelor tipuri de ar(ori" Cele trei tipuri de influenta energetica Acesta areusit sa descopere in sistemul om 5 copac trei tipuri de influenta$ de parali%are atunci cindcontactul scade energia omului: de alimentare atunci cind energia creste: neutra atunci cindenergia nu se sc/im(a" .iecare dintre aceste influente se poate folosi in scopuri terapeutice"Influenta de alimentare creste imunitatea organimului in fata (olilor normali%ea%a presiuneasang!ina inlatura durerile din %ona inimii" Actiunea de parali%are contri(uie la de%umflareatumorilor inlatura durerile de dinti si pe cele pro!ocate de radiculita" 'imtind isto!irea puterilormulti dintre noi nu se mai gra(esc sa ing/ita cite!a pastile ci se indreapta catre parc sau padurenu numai ca sa se odi/neasca ci si pentru a se !indeca" Tre(uie sa fiti foarte atenti insa pentruca conditiile in care cresc copacii in %ilele noastre sint cu totul altele decit in !remea drui%ilor" Iarun copac care este indicat ca potri!it pentru unii dintre noi in acest /oroscop poate a!ea si alta

influenta decit cea asteptata" Pentru inceput tre(uie determinat tipul de copac care !i sepotri!este$ cercetarile contemporane au aratat ca pacientul tre(uie sa se apropie de copaci dediferite tipuri si sa puna trei intre(ari$ Contactul cu tine imi !a spori energia6 Contactul cu tineimi !a sla(i energia6 Contactul cu tine !a a!ea un re%ultat neutru6 Daca rama din sirma seintoarce la stinga acest lucru inseamna da iar daca se intoarce la dreapta 5 nu" Comunicareaenergetica si emotionala cu propriul copac 8ai departe ca si in ca%ul alegerii unui medic tre(uiesa nu !a gra(iti si sa alegeti dintre toti mestecenii pinii sau ste#arii pe cel care este aldumnea!oastra acel copac unic" Dupa parerea cercetatorilor care se ocupa de pro(lemacomunicarii cu copacii interactiunea cu propriul copac de!ine treptat nu numai energetica ci siemotionala" Copacul se transforma intr-un prieten al omului reactionea%a la o despartire delunga durata prin !este#irea frun%elor iar la o intilnire prin niste muguri proaspeti" Treptatpersoana care comunica cu ar(orele isi sc/im(a si modul de percepere a lumii" Aceasta simte(ucuria si durerea copacilor care il incon#oara si nu mai poate sa treaca mai departe ca un mim

fara sa se gindeasca la ranile pe care i le poate pro!oca naturii" Copacii sint niste acumulatorii!ii unici ai energiei cosmice pe care o impart cu omul !indecindu-i ranile lasate de succeseleci!ili%atiei contemporane" Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea dar ii poate sidauna" Vom lua ca e&emplu foarte popularele plim(ari prin padure prima!ara" In acelemomente (iocimpul copacilor este foarte intens" Adesea oamenii care se intorc de la plim(are nusint plini de !iata proaspeti ci dimpotri!a o(ositi cu dureri de cap" Acest lucru nu este uimitor"Energia mai multor copaci poate influenta negati! In padure cu energia omului reactionea%a inacelasi timp diferiti copaci care alimentea%a energia lui sau o parali%ea%a" Acest cocteil deenergie poate influenta negati! starea psi/ica a omului" Copacii nu sint indiferenti la influentaenergetica in relatia dintre ei" In orase se pot !edea adesea un plop si un mesteacan saditi unullinga altul" 7itati-!a la ei si !ei !edea ca pe partea in care plopul se intilneste cu mesteacanullipsesc ramurile" Acestea sint ca niste miini suferinde intinse in lateral in partea opusa plopuluipentru ca energia acestuia parali%ea%a energia mesteacanului" In timpul plim(arii ar tre(ui ca decite!a ori la fiecare )-,* minute sa !a re%emati cu spatele de copacul dumnea!oastra"Capacitatea copacului de a da energie si a omului de a o primi se sc/im(a in timp" 4asireapropriului copac din multime determinarea perioadei de timp potri!ite pentru comunicarea cuel se pot face numai prin niste e&perimente foarte atente" Proprietatile terapeutice ale piepteneluidin lemn Nu toti cercetatorii proprietatilor terapeutice ale copacilor considera ca (oala poate fi!indecata numai de o planta !ie" 7nii folosesc cu succes si parti separate din plante"Academicianul rus 2oris Dodono! a prelucrat o metoda de tratament al (olilor cu a#utorulaplicarii pe diferite portiuni ale corpului a asc/iilor su(tiri din mesteacan si plop tremurator"8edicul mosco!it Dmitri Dorogo! a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din lemn" Intimpurile stra!ec/i pieptenii nu erau decit din lemn" Pieptanatul %ilnic dimineata si ume%ireaparului cu apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului" In repre%entarile mitologiceparul leaga sufletul omului de cealalta lume" Pentru ca parul este legat direct de suflet mai multdecit orice alta parte a corpului da informatii despre noi" De aceea a actiona asupra parului eraegal cu a actiona asupra omului" Pieptenele facut din lemn si care poarta in sine un curent deenergie cosmica este un instrument care uneste (iocimpul omului si al copacului" 'pecialistii


3/18

considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din care este facut"De aceea daca omul este lipsit de sustinere de ec/ili(ru tre(uie sa aleaga un copac care are une&ces de energie 5 plop pin nuc" Daca !a simtiti o(osit adresati-!a pentru a#utor copacilor care!a umplu de energie 5 ste#ar artar mesteacan" Ar(ori pentru sanatate'tim ca ne putem trata cua#utorul ar(orilor !ii dar si cu fragmente din lemnul acestora" Acest tratament este util indi!erse (oli dar pina in pre%ent nu s-a stiut ca fiecare ar(ore are un (ioritm al sau 5 cu ore de

repaus si ore de ma&ima acti!itate (iologica" Aceste perioade de ma&imum sint cele in carear(orii ne aduc un folos ma&im din punctul de !edere al efectelor terapeutice" 7nii ar(ori neatrag altii sint neplacuti resping si sperie produc emotii negati!e" .iecare dintre noi isi poategasi copacul care i se potri!este a carui energie o !a resimti si care il !a a#uta" Este necesar samentionam de asemenea ca ar(orii au unii energie po%iti!a altii energie negati!a" 'pree&emplu energia po%iti!a este proprie mesteacanului ste#arului pinului catanului artaruluiteiului frasinului salciei" Acesti ar(ori ne alimentea%a cu energia lor !itala dind sanatateorganismului uman" Ar(orii cu energie negati!a sint plopul plopul tremurator (radul platanulmalinul arinul" Acesti ar(ori a(sor( energia din corpul omului si o data cu ea e&trag si durereaeliminind din organism energia daunatoare"

Perioadele de acti!itate a ar(orilor

8esteacanul" Intre orele "** si ;"** "**

Artarul Perioada de repaus a acestui ar(ore este intre orele ;"** si 9"** iar cea de acti!itate intreorele @"** si "**" Energia artarului este moale rela&anta si aduce intr-o stare de armoniein!elisul energetic


4/18

uniforma moderata mo(ili%ea%a fortele din noi in directia dorita reali%ea%a corectia psi/icului"Daca im(ratisam plopul pentru cite!a minute scapam de o(oseala" Dar nu este (ine sae&ageram caci se produce un retur al energiei ceea ce da sen%atia de ameteala"

Plopul tremurator Acest ar(ore se odi/neste intre ,"** si "** noaptea si este acti! intre orele,;"** si ,@"**" Creste in %one umede" Plopul tremurator aspira energia ca un !ampir de aceea nu

se recomanda stationarea in apropierea acestui ar(ore mai mult de ,* minute" In generaloamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori caci aici domneste disconfortul" Totusiraminerea un scurt inter!al de timp linga un asemenea copac este (enefica deoarece el !a pompadin organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare" In doar ,* minute cu ocrenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele doar lipind ramurica de o(ra%"De fapt plopul tremurator alina orice durere in afara de durerile de cap si cri%ele cardiace"

Arinul Creste de asemenea in %onele umede" Ramine in repaus intre orele *";* si ;"**" In resteste in permanenta acti!" Energia arinului este negati!a deci nu tre(uie sa ne spri#inim de acestcopac" Dar daca folosim o (ucatica de lemn de arin pe care o aplicam in %ona ficatului scapamde cri%a (iliara" Totodata arinul ne a#uta sa ne eli(eram de durerile sufletesti cau%ate desuparari iar in reumatism este (ine sa se frictione%e locul dureros cu frun%e de arin"

De retinut Pentru a ne reface din punct de !edere energetic si emotional tre(uie sa alegemtotdeauna copacii cei mai sanatosi cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice pentru a a!eacertitudinea energiei lor de calitate


5/18

la suferinta produsa de pierderea unui apropiat" 2landetea mesteacanului ne a#uta deasemenea sa ne impacam cu noi insine si cu ceilalti lasand sa i%!orasca iu(irea si (unatatea"

Eli(erarea tensiunilor

Durerile de umeri de ma&ilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim"

2landetea mesteacanului produce o usurare a consecintelor pro!ocate de stresul cotidian"

Reconcilierea masculin-feminin

'ocietatea in care traim incura#ea%a in principal calitatile masculine de lupta si !ointa intimp ce energiile feminine sunt de!alori%ate" 8esteacanul ne a#uta sa reconciliem aceste douaaspecte pre%ente in fiecare din noi a#utandu-ne sa de!enim creati!i"

Eliminarea emotiilor

Anumite emotii precum frica spaima furia ii depasesc adesea pe cei care le cad !ictime sicare isi pierd controlul" 8esteacanul ne a#uta sa facem pace cu noi insine si sa ne acceptam asacum suntem"

Depasirea suferintelor femeiesti

Numeroase pro(leme ginecologice re%ulta din e&periente neplacute precum a!ortul sarcinae&trauterina menstre dureroase etc" Pre%enta mesteacanului le a#uta pe femeile c/inuite de urmesi amintiri neplacute sa-si accepte %ona in cau%a de pe o noua treapta de intelegere"

Acceptarea sc/im(arilor

O operatie sau un accident poate sa pro!oace modificari corporale definiti!e" 8esteacanul nea#uta sa ne acceptam noua stare fi%ica asa cum este"

Depasirea egocentrismului

8esteacanul ne a#uta de asemenea sa ne depasim egocentrismul e&acer(at instaurand inlocul ramas li(er eul interior"

.A47L

Este un ar(ore impo%ant al carui trunc/i drept in forma de coloana puternica atinge adeseao inaltime de ;*-9) de metri" Creste cu mare !igoare si este foarte re%istent" Dega#a o fortaimpregnata de seninatate de incredere si de sta(ilitate" Radacinile sale - raspandite dar nu preaadanci - par sa nu ai(a ne!oie sa se agate de pamant pentru ca sta(ilitatea fagului re%ida inpropria lui forta" .agul nu este in!adat niciodata nici de iedera nici de !asc" 'u( el nu !eti !edeacrescand (uruieni sau tufisuri" 'erenitatea si forta pe care le dega#a ii de%armea%a pe in!adatori"

In sc/im( acest ar(ore creste foarte usor alaturi de alte specii care nu-l impiedica sa arate ceeace este" Impresia aceasta de incredere si siguranta de sine e&primate de fag se regaseste si in soiullemnului sau solid si dur foarte greu de lucrat" Constient de !aloarea sa fagul ne in!ata sa fim lafel de puternici ca el sa ne gasim forta interioara care sa ne a#ute sa infruntam fiecare situatiecritica din !iata cu siguranta si calm"

Insusirile fagului

Viata noastra cotidiana e /artuita de spaime$ spaima de (oala spaima de soma# spaima demoarte de a-i pierde pe cei iu(iti spaima ca suntem pacaliti si mintiti" 'untem pri%onierii unuicerc !icios in care spaimele pe care le resimtim ne fac !ulnera(ili ceea ce sporeste si mai multfrica" Toate acestea au un efect de!astator asupra ec/ili(rului nostru fi%ic si mental" Incredereain sine sim(oli%ata de fag ne eli(erea%a de spaime si ne dega#a spatiul interior pentru a lasa sa

infloreasca alte calitati"


6/18

Regasirea increderii in sine

Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre dar siindoiala fata de sinceritatea celorlalti" Lipsa de incredere in altul este refle&ul indoielilor noastre"Calitatile fagului ne !or a#uta sa ne regasim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru alua o deci%ie pentru a ne forma o opinie pentru a actiona fara sa e%itam"

Inlaturarea efectelor fi%iologice ale fricii

Lipsa de incredere in sine indoielile fata de noi si de ceilalti se pot e&prima in plan fi%ic prindureri de stomac si deran#amente intestinale" Pro(lemele legate de gat de faringe de ing/itit potfi si ele pro!ocate de (loca#e de energie legate de teama si lipsa de incredere" In am(ele ca%uripre%enta fagului aduce mari usurari"

Depasirea timiditatii

Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine" .agul ne a#uta sa ne !edem intr-o lumina mai (unasi sa ne castigam increderea in noi"

Inlaturarea anumitor sla(iciuni organice

'la(iciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie pro!ocata de impresia de!ulnera(ilitate pe care o a!em despre noi" 8edicina c/ine%a recunoaste impactul fricii asuprarinic/ilor" Toate simptomele de sla(iciune fi%ica !or gasi o ameliorare in contact cu energia(enefica a fagului"

2RAD7L

Are peste )* de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din Europa" Poate sa atinga )*-@*de metri" Pre%inta o de%!oltare simetrica in #urul unui trunc/i !ertical" Creste repede mai alesspre inaltime si nu are corola rotunda ci !arf" Circulatia se!ei e foarte fluida principiul care oface sa urce porneste din sol spre trunc/i care se ridica in sulita" Cresterea se desfasoara intrepamant unde i se afla radacina si cerul in care se de%!olta" Este o legatura magica prin careenergiile #oase se intalnesc cu cele inalte" Verita(il pod intre pamant si cer (radul are adeseatrunc/iul golas" Padurile in care creste sunt intunecate esential pentru el este sa lege cerul depamant" Datorita fortei sale energetice in nordul Europei (radul a fost considerat ar(orelenasterii acel moment pri!ilegiat care leaga e&istenta pamanteana cu cea celesta" Calitateaenergetica a (radului este e&presia fluiditatii care leaga spiritualul cu materialul spiritul cumateria"

Calitatile (radului

Calitatea dominanta a (radului este fluiditatea" El a#uta sa ne eli(eram de (loca#ele cau%ate deproasta circulatie a energiei sau fluidelor prin corpul fi%ic"

.acilitea%a respiratia

Plamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc" .elul in care respirame!identia%a manifestari ale unor disfunctii ascunse" O respiratie scurta neregulata tradea%aadesea un caracter stresat sau an&ios" Respiratia doar cu partea superioara a pieptului aratao preponderenta a mentalului si dificultatea de a trai profund e&perienta !ietii" O respiratiefortata este marca dorintei de control urmare a unui egocentrism prea puternic spaima de a lasa!iata sa-si urme%e cursul firesc" In toate ca%urile energia (radului a#uta in doua pri!inte$ a#utarespiratia sa se eli(ere%e si regulari%ea%a circulatia fluidelor in corp"

'tapanirea emotiilor

Emotiile puternice au o incidenta directa asupra respiratiei" 2radul a#uta eficient sa neregasim respiratia profunda si diminuea%a ra!agiile pro!ocate de emotiile nestapanite"Eli(erarea (loca#elor 2loca#ele fi%ice - sen%atia de greutate in picioare sau dificultati intestinale


7/18

- pot sa fie pricinuite de energii incetinite sau stagnante" .luiditatea (radului a#uta la resta(ilireaunei circulatii regulate"

O preci%are la final

Cei mai multi dintre cititorii acestor pagini


8/18

a#utorul unui tocator" Apoi intr-un (orcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune un stratgros de un deget de miere dupa care se adauga un strat su(tire si uniform de ace de pin apoi unnou strat de miere s"a"m"d" In final deasupra ultimului strat de ace de pin se pune un strat grosde -; degete de miere dupa care se inc/ide (orcanul ermetic cu capacul" 'e lasa acest amestecin camara -9 saptamani apoi se filtrea%a re%ultand un sirop parfumat si cu efecte tamaduitoaredeose(ite" 'iropul se face si prima!ara din muguri dar cel din ace culese in luna ianuarie este cel

mai (ogat in uleiuri !olatile si ca atare are efectele tamaduitoare cele mai puternice in (olilerespiratorii si in unele (oli endocrine"

Baile cu cetini de pin

'e pun -; maini de ramuri tinere de pin cu tot cu ace tocate (ine in #umatate de caldarede apa si se lasa sa macere%e de seara pana dimineata cand se filtrea%a" Dupa filtrare maceratulse lasa deoparte iar cetinile sunt puse sa dea in clocot in inca ;-9 litri de apa dupa care se lasa laracit si se filtrea%a" In final se amesteca decoctul astfel o(tinut cu maceratul la rece filtratanterior" Preparatul o(tinut se toarna in apa de (aie" O (aie cu e&tract de cetini de pin durea%a,)- * de minute iar apa tre(uie incal%ita progresi! asa incat prin porii pielii sa fie a(sor(ite catmai multe su(stante acti!e"

Alifia de rasina de pin

Alifia de rasina de pin se o(tine in casa cu unt si cu ceara de al(ine" 'e pune un pac/et deunt


9/18

7TILIFARI E TERNE

Rani rani infectate - se aplica plamadeala de pin in alcool cu un tampon de !ata" Preparatulse pune din a(undenta astfel incat sa forme%e o crusta pe locul afectat" Cicatri%area si!indecarea sunt rapide si nu lasa urme" In ca%ul ranilor adanci sau facute cu o(iecte foartemurdare se face o curatare foarte (una cu un tampon de !ata inmuiat in tinctura inainte de a

lasa rana sa se cicatri%e%e su( actiunea rasinii de pin" Astenie con!alescenta durerimusculare - se fac (ai generale cu e&tract de cetini de pin dupa care se fac si frictionari usoare cualifie de rasina de pin pe talpi pe genunc/i


10/18

(ine" Apoi preparatul se filtrea%a iar tinctura re%ultata se depo%itea%a in sticlute care !or fiinc/ise si ele ermetic" Tinctura de rasina de (rad este un remediu cicatri%ant antiinfectios siantiinflamator compara(il cu propolisul dar mult mai (ine tolerat de catre organism"

7nguentul

'e prepara din sapte linguri de untura o lingura de rasina de (rad cat mai curata si cate olingurita de miere %a/arisita si de ceara de al(ine Precautii si contraindicatii


11/18

La anumite persoane rasina poate pro!oca reactii alergice atat administrata intern cat si incontact cu pielea" Din acest moti! inainte de a incepe un tratament cu acest produs este necesarsa facem un test administrand intern sau aplicand pe piele cate!a picaturi de tinctura si !a%andcare este reactia" Daca apar sen%atii neplacute de iritatie inflamatie daca se declansea%a catarrespirator sau apare inrosirea pielii nu !a fi facut tratament cu rasina" Rasina di%ol!a su(stantadin care este alcatuita dantura moti! pentru care nu se administrea%a pe cale (ucala decat su(

forma de tinctura"

Tratamentul cu cetini de (rad

In aceasta perioada in acele (radului este secretata o foarte mare cantitate de uleiuriaromatice cu efecte !indecatoare e&ceptionale" Aflate la indemana e pacat sa nu le folosim"

'iropul de ace de (rad

'e prepara din acele de (rad desprinse de pe cetini cu a#utorul unui cutit spalate si stri!iteulterior pe o planseta de lemn cu un sucitor" 'e umple un (orcan pe un sfert cu aceste ace de(rad dupa care se adauga deasupra miere pana se umple complet" 'e inc/ide ermetic" 'e tine pecalorifer sau in apropierea unei surse de caldura !reme de trei saptamani dupa care siropulo(tinut se filtrea%a" Are un miros foarte puternic de (rad


12/18

padure isi !indeca sufletul si de!ine poet

'ALCA87L

Renastere si reinnoire

Orasenii nascuti la tara spun ca prima!ara in luna mai simt mireasma salcamilor infloriti!enind spre ei din locurile copilariei" Poate e&ista o declaratie de iu(ire mai frumoasa maitandra pentru un copac6 'a stai pe o sosea de asfalt si sa simti inflorind salcamii""" Iata caamintirile din anii copilariei nu sunt doar #ocuri si po%ne ci si stari sufletesti legate de pre%entanaturii" 7rme puternice de care a!em ne!oie ca sa ne regasim" 'pri#in sufletesc fara de care nuputem !or(i despre sanatate""" E&plo%ii florale colorate in auriu al( si ro% - salcamiisim(oli%ea%a in traditia populara reinnoirea renasterea pe care ultima luna a prima!erii ode%leaga in natura si in noi" Luna mai luna in care se i%!odesc florile si sperantele omenesti"

Virtuti tamaduitoare

'pri#in pentru sc/im(ari 'alcamul este ar(orele tutelar al sc/im(arilor al lucrurilor care leurmea%a stagnarilor" Viata ne impinge tot timpul catre sc/im(are si adaptare fie prinimpre#urari importante - nasterea sc/im(area !arstelor fie prin deci%ii (anale pe care le luam infiecare %i" 'alcamul ne a#uta sa ne asumam pro!ocarile mici sau mari cu care ne confruntam" sc/im(ari (iologice$ primul mare e!eniment al !ietii care ne face sa trecem din starea de

crisalida in fluture este nasterea" 7rmea%a apoi pu(ertatea una din marile noastremetamorfo%e prin care luam cunostinta ca nu mai suntem ca inainte ca ne-am despartit decopilarie ca !iata nu este un simplu #oc" Pentru femei sarcina este o alta etapa (iologicaimportanta plina de transformari tot astfel cum incetarea fertilitatii repre%inta o re!olutieadesea greu de indurat" .iecare din aceste impre#urari lasa asupra noastra urme de lumina sauum(ra peceti care !or /otari in mare masura gustul dulce sau amar al !ietii" 'untetitraumati%ati de sc/im(arile (iologice6 Va temeti de modificarile organice pe care nu le puteticontrola6 'alcamul !a este la indemana" .rumusetea e&plo%iilor sale florale din luna maido!edeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole ci si de mari impliniri" Ase%ati-!a su(corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si !eti pri!i cu liniste si incredere spre !iitor" e!enimentele !ietii de %i cu %i$ intre marile etape (iologice ale !ietii se inserea%a e!enimenteminore care ne o(liga sa ne adaptam prin sc/im(are" Legate de scoala de ucenicia intr-oprofesie de relatiile cu cei printre care traim fiecare din ele necesita un efort de intelegere si deautodepasire" 7sor de infaptuit cateodata alteori de-a dreptul insurmonta(ile si in ca%ul lorsalcamul este un (un ascultator si tamaduitor" Nu e%itati sa !a ascundeti su( cupola lui din carepicura culori si arome - sc/im(arile !or parea #ocuri copilaresti" un nou start dupa osc/im(are$ dupa orice sc/im(are in !iata profesionala calitatile salcamului !a !or a#uta saporniti mai departe Bcu toate pan%ele sus " con!alescenta$ re!enirea energiilor interioaredupa o incercare dureroasa sau o (oala aduce cu sine o serie intreaga de sc/im(ari - o noua stareinterioara noi calitati psi/ice" In toate astea e&ista o stare tran%itorie importanta$ con!alescenta"Dupa (oala teama de a sti daca ne !om regasi locul pe care il a!eam inainte in familie la scoalala (irou ne indeamna sa ne gra(im" 7neori dorinta de a uita cat mai repede incercarea prin caream trecut ne face sa ne precipitam in mane#ul !ietii" Totusi pentru ca !indecarea sa fie totala efoarte important sa ne dam timp pentru a integra e&perienta produsa de (oala" Or intelesul deinnoire si renastere al salcamului forta lui de a o lua de la capat atat de spectaculos cu atateamiliarde de flori sunt un indemn sa credem ca !om putea sa ne reluam e&istenta de unde amlasat-o inainte de a ne im(olna!i" durerea despartirii de cine!a drag$ salcamul ofera suportmoral si a#utor sufletesc persoanelor care trec printr-o perioada de suferinta in urma pierderiicui!a drag si apropiat"

N7C7L

Independenta si responsa(ilitate

Cand creste de la sine nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci" E

pururea singur si su!eran intr-un mi#loc de camp intr-un oc/i de gradina sau pe marginea unuidrum" Independenta lui seamana cu aceea a %eilor$ cine ii incalca teritoriul moare" De aici sicredinta confirmata cateodata ca nu e (ine sa dormi su( un nuc" Ade!arul este ca nucul emite o


13/18

energie coplesitoare pe care o emana din trunc/i si din ramuri din frun%ele sale care au unmiros ce nu poate fi comparat cu nimic" .ructul lui nuca !erde si amara pe dinafara este dulcepe dinauntru iar mie%ul ei are forma de creier$ organul care ii permite omului sa se diferentie%ede grup pentru a-si castiga autonomia"

Virtuti tamaduitoare

Nucul este copacul care ne incura#ea%a sa ne urmam ritmul propriu de !iata si necesitatileintime pentru a ne de%!olta simtul independentei si al responsa(ilitatii" Ade!arata independentapro!ine din interior din clipa in care ne confruntam intr-o maniera responsa(ila cu ceea cesuntem cu ade!arat" Aceasta capacitate de a sti cine suntem si ce putem ne desc/ide portileli(ertatii interioare" De acolo si pana la asumarea destinului e doar un pas" sc/im(areaperspecti!ei asupra muncii$ pentru ma#oritatea oamenilor munca este o ca%na pe care tre(uie s-osuporte pentru a-si putea satisface ne!oile materiale" Nucul ne a#uta sa intelegem relatia aceastape un plan mai larg" La ce foloseste munca pe care o fac6 Imi e de folos numai mie sau sicelorlalti6 Din moment ce sunt platit inseamna ca sunt de folos" 'ap un drum6 Drumul acesta !afi o sosea pe care oamenii !or fi (ucurosi sa calatoreasca mai repede spre telul lor" Conduc ointreprindere6 De munca mea depind %eci de oameni iar lor le este de folos" Ocupatiile noastreprofesionale sunt e&presia participarii la mersul inainte al lumii" Din perspecti!a aceasta munca

are un inteles mai demn si mai no(il decat acela ca aduce o (ucata de paine ne da un rost" Ei(ine nici un alt ar(ore precum nucul nu ne poate a#uta sa ne eli(eram energiile necesare pentrua ne sc/im(a perspecti!a asupra muncii si pentru a fi pregatiti in fata sc/im(arilor" asumarea emotiilor$ emotiile care ne para%itea%a adesea relatiile cu ceilalti oameni printre caretraim pro!in de multe ori din situatii care se repeta in!aria(il" Emotii la e&amene


14/18

d!s" se !or implini mai usor cu mai multa deci%ie si consec!enta" Campul sau energetic face maipermea(ila legatura dintre constient si su(constient" Veti putea recunoaste mai usor scopul !ietii!eti sti mai clar pentru ce tre(uie sa !a decideti si sa luptati" Veti fi mai putin sensi(ili la greutati!eti reactiona calm la atacurile indreptate impotri!a d!s" Preotii celti a!eau totdeauna inprea#ma un frasin in #urul caruia adunau luptatorii inainte de (atalii" Rand pe rand ei isispri#ineau mainile si armele de copac in !reme ce preotul rostea descantece ocrotitoare de

moarte"

TEI7L ocroteste iu(irea

Cand intalniti in cale un tei intalniti dragostea curata" Teiul limpe%este sentimenteleim(lan%este inimile ra%!ratite picura in suflet iu(ire" Nu degea(a asteapta poetii sa fie ingropatiin rauri de flori de tei"

'COARTA DE 'ALCIE

In fiecare an prima!ara !ine altfel" 7neori !ine gra(ita alteori pare e&trem de ne/otaratacateodata intar%ie nepermis de mult dar de fiecare data produce aceeasi e&plo%ie de !iata si de(ucurie" Anul acesta %ana florilor s-a gra(it din cale afara asa incat primele plante au inceputsa-si scoata capul la soare inainte ca iarna calendaristica sa se fi terminat" Pentru cine merge saasculte si sa pri!easca padurea tre%irea ei la !iata este precum mersul so!aielnic si prudent alunui copil care in!ata sa faca primii sai pasi" Oricat ar fi de inalti si puternici copacii se tem sa-silase mugurii frun%elor sa plesneasca de teama gerurilor tar%ii" Din clipa in care se!a ar(orilor sepune insa in miscare padurea intra in sar(atoare" Palcurile de (ra%i si pini emana un parfumproaspat si in!iorator crengile mestecenilor si aninilor de!in ade!arate ro(inete cu se!a!indecatoare intreaga suflare a padurii respira o respiratie pe care numai cei apropiati denatura o pot au%i" Din momentul punerii in miscare a se!ei copacii de!in ade!arate farmacii$mugurii scoarta si mladitele lor au proprietati !indecatoare cu totul e&ceptionale" In prima!erileanilor trecuti !-am !or(it pe larg despre calitatile mugurilor si mladitelor


15/18

prima!ara in tocul usii ca semn al sfarsitului iernii dar si pentru a alunga guturaiul si fe(rafanului de la cei din casa" 7n alt o(icei era ca in fiecare prima!ara in postul Pastelui sa fietrecuti la o cura cu fiertura de salcie flacaii si fetele ca sa nu se goneasca inainte de timp adicapentru a le tempera acti!itatea /ormonala si a face procesul de maturi%are se&uala mai alesfiresc si gradat"

Cum culegem scoarta de salcie

Acest aspect este deose(it de important din doua moti!e$ pentru a prote#a ar(orii dedistrugere si pentru ca scoarta culeasa sa ai(a cu ade!arat proprietati terapeutice" In piata !eti!edea multi culegatori de plante unii cu autori%atie frumos afisata pe tara(a care au scoartade salcie culeasa direct de pe tulpina copacului - complet gresit? 'coarta de pe tulpina copaculuieste !ec/e de cati!a %eci de ani si trecerea timpului a facut-o sa se transforme practic in ce!acomplet lipsit de proprietati terapeutice aproape anorganic" Nici animalele nu mananca aceastascoarta" In terapie se foloseste numai scoarta de pe ramurile de -; ani adica mai groase de , cmsi mai su(tiri de ) cm" Aceste ramurele se desprind de pe copac si se co#esc cu a#utorul unui cutit"Doar in perioada de la pornirea se!ei in ar(ore si pana la aparitia primelor frun%e se poatedesprinde scoarta cu usurinta dupa aceea ea pietrificandu-se si de!enind practic imposi(il dedesprins"

Cum preparam si cum administram scoarta de salcie

Dupa culegere coa#a de salcie se taie marunt in (ucati de ma&imum ; cm lungime pentruca apoi sa fie usor de macinat si se pune la uscat" 7scarea se face in strat de grosime medie < -9cm= intr-un loc curat si (ine aerisit" In aer li(er nu se lasa mai mult de ,- saptamani pentru caaltfel se pierd multe su(stante !indecatoare sensi(ile la actiunea aerului si a umiditatii precumsi la !ariatiile de temperatura" Ne dam seama de faptul ca procesul de uscare este finali%atindoind fasiile de coa#a de salcie$ daca sunt elastice atunci mai tre(uie lasate la uscat daca aude!enit casante si se rup prin indoire atunci uscarea s-a terminat" Coa#a de salcie se pastrea%a inpungi la loc uscat si curat" Pentru a putea fi administrata sau preparata coa#a de salcie !a fimacinata operatiune care se face mai greu in piua necesitand de regula o rasnita electrica

pentru cafea" E&ista doua forme principale de utili%are a salciei$ pul(erea si decoctul com(inat"

Pul(erea de coa#a de salcie

Coa#a de salcie se macina fin cu rasnita de cafea: daca mai raman (ucati nemacinate seface o cernere" In principiu do%a la adulti este de o lingurita de trei ori pe %i" Pul(erea se tine su(lim(a timp de ,*-,) minute apoi se ing/ite cu putina apa" La copiii intre si , ani do%a sein#umatateste iar la copiii su( ani se reduce la o treime" In (olile fe(rile cu manifestari acutese ia #umatate de lingurita de pul(ere de coa#a de salcie din in ore"

Decoctul com(inat de coa#a de salcie


16/18

pentru spalaturi !aginale


17/18

inmoaie iar principiile acti!e sa patrunda in profun%ime" Pentru ca pro(lemele sa nu re!ina seclatesc sosetele si se curata (ine pe interior incaltamintea cu solutie de acid (oric


18/18

copacii sunt capabili sa vindece

Documents