comunicarelibera.files.wordpress.com · calitatea produselor pe parcursul 1 distribuÆiei lor...

Tănţica Petre Gabriela Iordache

STUDIUL CALITĂŢII

PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Manual pentru clasa a XII-a

Profilul: economic

Niculescu

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării

cu Ordinul ministrului nr. 3918/11.06.2002

© Editura NICULESCU ABC, Bucureşti, 2002

Adresa: 781821 – Bucureşti, Sector 1

Str. Octav Cocărăscu 79, Tel/Fax: 222.03.72

Tel.: 224.24.80, 223.25.05

E-mail: [email protected]

Internet: www. niculescu.ro

Tipărit la S.C. EURO PONTIC Cluj

ISBN 973-568-774-7

Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice1Obiectivele capitolului

Dupå studierea capitolului veÆi fi capabili:

4 så argumentaÆi rolul transportului produselor înmenÆinerea integritåÆii çi calitåÆii acestora;

4 så cunoaçteÆi factorii care influenÆeazå calitatea çiintegritatea produselor în timpul transportului;

4 så identificaÆi diferitele tipuri de avarii ale pro du -selor apårute în timpul transportului çi så cunoaç -teÆi måsurile de prevenire a acestora;

4 så înÆelegeÆi noÆiunea de falsificare a mårfurilor;

4 så cunoaçteÆi factorii care favorizeazå falsificareaproduselor;

4 så cunoaçteÆi posibilitåÆile de falsificare a produ -selor alimentare çi nealimentare.

Motto:„Calitatea unui produs este inversproporÆionalå cu mårimea tuturorin fluenÆelor nefaste pricinuite so cie - tåÆii de cåtre produsul respectiv.“

GENICHI TAGOCHI

Pentru ca produsele så ajungå de la agenÆii economici producåtori la alÆi agenÆieconomici utilizatori sau la consumatorii finali, trebuie desfåçurate o serie de acti -vitåÆi cunoscute sub numele de distribuÆie a mårfurilor.

Nu trebuie înÆeles faptul cå distribuÆia este echivalentå cu miçcarea mårfurilor.Miçcarea mårfurilor are în vedere deplasarea fizicå a acestora, pe când distribuÆiapresupune o serie de activitåÆi economice, respectiv: livrare, transport, depozitare,stocare, vânzare etc.

Trecerea produselor de la locul de producÆie la cel de consum este realizatåprin canalele de distribuÆie. Canalul de distribuÆie cuprinde cel puÆin douåelemente, respectiv producåtorul çi consumatorul, cårora li se pot adåuga una saumai multe verigi succesive pe care le parcurg produsele. Numårul acestor verigideterminå lungimea canalului de distribuÆie.

În funcÆie de numårul verigilor pe care le parcurg produsele, canalele pot fi:– canale directe (nu au intermediari);– canale indirecte.

Alegerea canalului de distribuÆie se face în funcÆie de mai mulÆi factori, unuldintre aceçtia fiind natura produsului. Astfel, în cazul produselor perisabile sefoloseçte un canal direct pentru a evita numårul mare de manipulåri care ar ducela degradarea produselor. Çi pentru alte produse, cum sunt materialele deconstrucÆie çi båuturile råcoritoare, este indicatå folosirea unor canale prin careså se evite manipularea exageratå a produselor.

4

1 Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice

DistribuÆia mårfurilor reprezintå ansamblul mijloacelor çi operaÆiilor prin care produsele sunt puse la dispoziÆia consumatorilor intermediari çi finali.

l distribuÆia comercialå – presupune transferareatitlului de proprietate asupra produselor de laproducåtor la consumator;

l distribuÆia fizicå – numitå în literatura despecialitate çi logisticå comercialå – presu -pune ca produsele så fie puse la dispo ziÆiaconsu matorilor, din punct de vedere material,cu ajutorul mijloacelor de transport çi alstocajului.

DistribuÆiamårfurilor are douå laturi

4

1.1.1. Rolul transportului în menÆinerea integritåÆii çi calitåÆii produselor

Transportul produselor este o componentå a logisticii mårfurilor. El oferå pro -ducåtorilor çi intermediarilor servicii de deplasare în spaÆiu a mårfurilor.

O distribuÆie fizicå neadecvatå, alegerea necorespunzåtoare a mijloacelor de trans -port, a distanÆelor parcurse de mårfuri pot duce la pierderi çi degradåri ale produselor.

Transportul produselor se poate face prin mai multe moduri.

Alegerea modului de transport se face în funcÆie de mai multe criterii.

În continuare sunt prezentate câteva caracteristici ale principalelor moduri detransport al produselor.

5

1Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice

ModalitåÆi de transport

transport rutier;transport feroviar;transport naval (maritim çi fluvial);transport prin conducte;transport combinat (utilizarea mai multormoduri de transport).

Criterii

l natura produselor transportate;l capacitatea mijloacelor de transport;l durata transportului;l siguranÆa transportului;l distanÆa de transport;l costurile generale etc.

Transportul rutier

l este un mijloc rapid çi convenabil de transportare amårfurilor;

l este metoda cea mai folositå pentru transportareamårfurilor pe distanÆe scurte çi medii;

l presupune folosirea camioanelor;l asigurå servicii complete de preluare çi livrare a mår -furilor; în acest fel se evitå transferarea mår furilordintr-un mijloc de transport în altul, reducându-seriscurile legate de deteriorarea produselor;

l nu este legat de utilizarea unor rute fixe;l sunt impuse restricÆii de mårime çi greutate amårfurilor;

l costurile sunt relativ ridicate.

1.1. FACTORI DE AGRESIUNE ASUPRA PRODUSELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Transportul rutier çi cel feroviar sunt adesea complementare, cu transportulferoviar suplinindu-se distanÆele lungi, iar cu transportul rutier, colectarea çi dis -tribuÆia localå a produselor.

6


Transportul feroviar

l este folosit pentru transportarea mårfurilor pe dis -tanÆe mari;

l pot fi transportate mårfuri grele sau cu capacitåÆimari (produse agricole, produse forestiere, cår -bune, nisip etc.);

l se caracterizeazå printr-o tendinÆå de specializare con -form specificului mårfurilor transportate (con stru ireade vagoane frigorifice, izoterme, cu venti la Æie); prindotarea cu echipamente pentru manipularea cate go -riilor speciale de mårfuri; prin utili zarea vagoanelor –platformå pentru transpor tul trailerelor pe calea feratå;

l costurile sunt relativ scåzute.

Transportul naval(maritim çi fluvial)

l permite transportarea tuturor categoriilor de mårfuri;l costurile sunt relativ reduse;l prezintå dezavantaje cum sunt: durata mare a voia -jului cauzatå de viteza micå de deplasare, sensi -bilitate la schimbårile meteorologice.

Transportul aerian

l este indicat pentru transportarea mårfurilor cu va -loare ridicatå çi volum redus, a mårfurilor sensibilesau perisabile, pe distanÆe medii sau lungi;

l se caracterizeazå prin rapiditate;l capacitatea de transport este limitatå;l costurile sunt relativ ridicate.

Transportul princonducte

l se foloseçte pentru transportarea unor materii prime(ex.: petrol, gaze naturale, produse chimice) de lasursa de extracÆie cåtre pieÆele în care se folosesc;

l se caracterizeazå prin capacitåÆi çi rute de transportlimitate, vitezå micå, cost scåzut.

Transportul combinat

l presupune combinarea mai multor mijloace detransport pentru transportarea produselor;

l se urmåreçte valorificarea avantajelor specifice alefiecårui mod de transport;

l cel mai frecvent se utilizeazå combinarea tran spor -tului rutier cu cel feroviar.

1.1.2. Factorii care influenÆeazå integritatea çi calitatea produselor în timpul transportului

Transportul mårfurilor înseamnå, în esenÆå, o påstrare a acestora pe o duratå detimp variabilå în spaÆii mobile de depozitare.

Transportul poate avea o influenÆå negativå asupra calitåÆii produselor, deoareceîn timpul transportului asupra produselor acÆioneazå o serie de factori care determinåmodificåri ale integritåÆii çi nivelului calitåÆii acestora, chiar în siuaÆia în care suntrespectate condiÆiile optime de påstrare. Aceste modificåri au loc deoarece uneleproprietåÆi ale produselor suferå transformåri o datå cu trecerea timpului, subinfluenÆa a numeroçi factori interni çi externi. Astfel de proprietåÆi a cåror modi -ficare în timpul transportului influenÆeazå cantitatea çi calitatea produselor sunt:masa, forma, culoa rea, higroscopicitatea etc.

Ca urmare, pe perioada transportului trebuie luate måsurile necesare pentru ase preveni alterarea, degradarea produselor, impurificarea sau contaminarea chimicåçi microbiologicå a acestora.

În acest sens prezintå importanÆå: alegerea corespunzåtoare a mijlocului detransport çi a celor mai scurte trasee, folosirea unor ambalaje de transport rezistenteçi corespunzåtoare produselor, asigurarea stabilitåÆii ambalajelor pe durata transpor -tului, manipularea corespunzåtoare a mårfurilor etc.

Principalii factori externi care pot cauza pierderi çi degradåri ale produselor întimpul transportului sunt:

l temperatura;

1) Parametrii atmosfericil umiditatea relativå a aerului;l compoziÆia chimicå a aerului;l circulaÆia aerului.

l În mijlocul de transport trebuie asigurat un regim de temperaturå optimpentru produsele transportate. Modificarea temperaturii va influenÆa negativ

7


PARAMATRIIATMOSFERICI

SOLICITÅRIMECANICE

AMBALAREAMÅRFURILOR

AMPLASAREA MÅRFURILOR ÎNMIJLOCUL DE TRANSPORT

CONDIæII IGIE -NICO-SANITARE

FACTORI CHIMICIFACTORIBIOLOGICI

MIJLOACELE DE TRANSPORT FOLOSITE

FACTORIEXTERNI

echilibrul exis tent între umiditatea aerului çi umiditatea produselor, ceea ce vaduce la degradarea acestora.

l Umiditatea relativå ridicatå a aerului din mijloacele de transport poate ducela dezvoltarea microorganismelor, la dezvoltarea mucegaiurilor pe ambalaje çi peproduse. Umiditatea relativå prea scåzutå poate determina modificarea conÆinutuluide apå al unor produse alimentare. De aceea, este important ca umiditatea relativåa aerului din mijlocul de transport så fie menÆinutå la un nivel la care modificårileprovocate produselor så fie minime.

Trebuie avut în vedere faptul cå atât temperatura cât çi umiditatea din spaÆiulde påstrare a mårfurilor sunt influenÆate de temperatura, respectiv umiditateamediului exterior.

l CompoziÆia chimicå a aerului din mijlocul de transport influenÆeazå larândul ei produsele pe durata transportului. Componentele chimice ale produselorpot så interac Æioneze cu cele ale aerului atmosferic, ceea ce va avea efecte asupracalitåÆii produselor.

Unele produse necesitå respectarea anumitor condiÆii în ceea ce priveçte com -poziÆia aerului, spre exemplu: o anumitå proporÆie între oxigenul çi dioxidul decarbon din aerul atmosferic.

În anumite condiÆii, componentele aerului pot acÆiona pozitiv, de ex.: dioxidulde carbon, într-o proporÆie corespunzåtoare, inhibå dezvoltarea microorganismelor.

l CirculaÆia aerului în spaÆiul în care se gåsesc produsele se poate realiza înmod natural sau artificial çi se face în scopul omogenizårii temperaturii çi alantrenårii gazelor çi compuçilor volatili în afara ambalajelor.

2) Ambalarea mårfurilor prezintå importanÆå pentru asigurarea protecÆiei acestora.Prin funcÆia sa de manipulare, depozitare, transport, ambalajul trebuie så:– asigure integritatea produselor pe durata transportului çi depozitårii;– protejeze mårfurile împotriva deteriorårii çi pierderilor;– råspundå cerinÆelor proceselor de manipulare.Pentru aceasta, ambalajele de transport trebuie så îndeplineascå anumite cerinÆe.

Sunt situaÆii în care însuçi ambalajul, prin materialul din care este obÆinutsau prin modul de confecÆionare, poate contribui la degradarea sau pierdereamårfurilor.

8


CerinÆe

l så fie rezistente;l så fie confecÆionate din materiale adecvate diferi te lormoduri de transport, precum çi condiÆiilor cli ma tericeale zonelor geografice pe care le parcurg mårfurile;

l så poatå fi adaptate la unitåÆile de încårcare utilizate(camioane, vagoane de cale feratå, palete).

RaÆionalizarea procesului de manipulare çi transportare a mårfurilor impuneutilizarea containerelor, care sunt utilaje pentru transportarea mårfurilor, construitedin materiale rezistente, eventual uçor flexibile, permiÆând plierea dupå utilizare.

InformaÆii despre condiÆiile în care au fost transportate mårfurile se pot obÆineexaminând starea ambalajelor. Un ambalaj rupt, zgâriat, murdar, indicå faptul cåprodusele au fost transportate în condiÆii necorespunzåtoare, insalubre.

3) Amplasarea produselor în mijloacele de transport trebuie så asigurestabilitatea çi menÆinerea integritåÆii produselor pe durata transportului, precum çifolosirea întregii capacitåÆi a mijlocului de transport.

Pentru asigurarea integritåÆii mårfurilor în timpul transportului trebuie avute învedere mai multe aspecte.

4) Mijloacele de transport folosite influenÆeazå, la rândul lor, calitateaproduselor prin solicitårile mecanice la care sunt supuse acestea.

9

1Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fiziceExemplu � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

– unele materiale folosite la obÆinerea ambalajelor eliminå apa, care, condensându-se peproduse, poate duce la mucegåirea çi putrezirea acesora;

– abaterile de la sistemele de confecÆionare a unor ambalaje (ex.: butoaie) pot avea dreptconsecinÆå pierderi ale produselor sau chiar distrugerea ambalajelor çi, implicit, a produselor.

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

ASPECTE ce trebuieluate în considerare

l Respectarea vecinåtåÆii admise a produselor.Aceasta presupune ca mårfurile higroscopice (sare,zahår, ciment etc.) sau cele care reÆin cu uçurinÆåmirosuri (fåinå, cafea, gråsimi, brânzeturi etc.) sånu fie açezate în vecinåtatea celor care cedeazå uçorapa (legume çi fructe proaspete, lemn), respectivmirosul (peçte, condimente, såpun, tutun, produsepetroliere etc.);

l Amplasarea adecvatå a mårfurilor în diferite spaÆiiale mijloacelor de transport;

l Stivuirea mårfurilor în mijloacele de transport så sefacå în funcÆie de natura ambalajelor çi de rezis -tenÆa acestora. Suprastivuirea mårfurilor poateduce la deterioarea sau chiar ruperea ambalajelor,ceea ce va afecta integritatea cantitativå çi calitativåa mårfu rilor. De asemenea, stivuirea prea strânså amårfu rilor ambalate nu permite o bunå circulaÆie aaerului çi va avea ca efect creçterea temperaturii dinspaÆiul de depozitare.

microorganisme;5) Factorii biologici insecte;

rozåtoare.lMicroorganismele (bacterii, drojdii, mucegaiuri) din produs sau din mediu se

dezvoltå rapid în condiÆii favorabile de temperaturå çi umiditate, provocând modi -ficåri importante ale produselor.

Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizatå de conÆinutul mare de apå al produ -selor, de umiditatea ridicatå çi de lipsa ventilaÆiei aerului din spaÆiul de påstrare.Mucegaiurile dezvoltate pe produse pot avea çi efecte secundare, prin degajareaunor substanÆe ce provoacå la anumite produse fenomenul de îmbåtrânire.

l Insectele provoacå distrugeri ale unor produse, cum sunt: mårfurile textile,produsele fåinoase, mårfurile din lemn.

l Rozåtoarele afecteazå atât integritatea ambalajelor çi a produselor, cât çiigiena acestora.

6) Factorii chimiciPrincipalii factori chimici care pot provoca degradarea produselor sunt oxi genul

din aer çi radiaÆiile luminoase.

10


SOLICITÅRI SPECIFICE

l transport rutier – asupra mårfurilor acÆioneazå, înspecial, factorii climaterici (temperaturi, preci pitaÆii,razele solare etc.);

l transport feroviar – mårfurile sunt supuse unorsolicitåri mecanice intense, dar çi acÆiunii factorilorclimaterici;

l transport pe apå (în special cel maritim) – mårfu -rile sunt supuse unor riscuri mai mari, putând suferipierderi çi modificåri calitative cauzate de:– fenomene meteorologice (precipitaÆii, ura gane,descårcåri electrice etc.);– variaÆii bruçte ale parametrilor atmosferici;– umezeala cauzatå de apa mårii sau de transpi -raÆia încårcåturii sau a navei;– incendii;– acÆiunea rozåtoarelor, a insectelor etc.;

l transport aerian – mårfurile sunt supuse unor soli -citåri mecanice de micå intensitate; specifice suntsolicitårile reprezentate de modificårile rapide aletemperaturii çi umiditåÆii çi de scåderea presiuniiatmosferice.

l Sub acÆiunea radiaÆiilor luminoase au loc reacÆii ce duc la modificarea compo -ziÆiei unor alimente, a consistenÆei acestora, la distrugerea parÆialå sau totalå a unorvitamine din alimente, la decolorarea produselor.

Dacå la acÆiunea radiaÆiilor luminoase se adaugå çi cea a temperaturii çi umi -ditåÆii, degradårile çi pierderile suferite de produse pot fi çi mai mari.

7) CondiÆiile igienico-sanitare din spaÆiile în care sunt transportate produseleprezintå importanÆå pentru menÆinerea integritåÆii çi calitåÆii acestora. Igiena neco -res punzåtoare din aceste spaÆii permite dezvoltarea dåunåtorilor (insecte, rozåtoare,microorganisme) çi contaminarea produselor.

8) Solicitårile mecanice la care sunt supuse produsele în timpul operaÆiilor deîncårcare-descårcare çi în timpul transportului provoacå în mod frecvent pierderi çidegradåri ale produselor.

Solicitårile mecanice sunt cauzate de: – apåsårile, smuciturile, împingerile, balansårile la care sunt supuse mårfurile;– lovirea acestora între ele sau de pereÆii mijloacelor de transport.Pentru a diminua riscul degradårii produselor ca urmare a solicitårilor meca -

nice, este necesarå aplicarea pe ambalaje a unor simboluri ce indicå respectarea anu -mitor reguli în timpul manipulårii çi transportårii produselor (fig. 1.1.–1.3.)

11


Simbol pentru

marcare

SemnificaÆie

l produsul este fragil;l ambalajul de transporttrebuie manipulat cuatenÆie

Manipularea mårfurilorîn poziÆia verticalå.

Este interziså utilizareacârligelor pentru ridica reaambalajelor de transport.

Simbol pentru

marcare

SemnificaÆie

Amplasarea ambalajuluide transport departe desur sele de cåldurå.

Indicå locurile de am -plasare a legåturilorpentru ridicarea amba -lajului de transport.

Ambalajul trebuie pås tratîn mediu uscat.

Fig. 1.1. Simboluri pentru marcarea ambalajelor

12


Simbol pentru

marcareSemnificaÆie

Simbolul indicå centrulde greutate al amba laju -lui de transport.

InterdicÆia de rostogolire aambalajului de transport.

Ambalajul trebuie pås tratçi manipulat în limitå detemperaturå.

Simbol pentru

marcareSemnificaÆie

Simbol care atestå exis tenÆa produselorcorosive.

Sunt indicate feÆeleambalajului de transportunde nu trebuie så fieplasat cåruciorul.

PosibilitåÆi de depozitarelimitatå a ambalajului detransport.

Simbol care atestå exis -tenÆa produselor toxice.

Simbol care atestå exis tenÆa produselorradioactive.

Amplasarea cleçtilor de prindere pentrumanipularea ambalajului.

Fig. 1.2. Simboluri pentru marcarea ambalajelor

Pe parcursul circuitului tehnic al mårfurilor, când pot så aparå decalaje mari întimp, spaÆiu çi condiÆii de mediu, stabilitatea relativ reduså a mårfurilor – în speciala celor alimentare – poate fi o surså de degradare a produselor.

În funcÆie de intensitatea acÆiunii factorilor menÆionaÆi asupra produselor, pedurata transportului, degradarea poate fi totalå sau parÆialå. În cazul degradåriitotale produsul trebuie scos din uz, pe când în cazul degradårii parÆiale poate fifolosit în alte destinaÆii.

În timpul transportului, produsele, mai ales cele alimentare, pot suferi çipierderi cantitative (în greutate sau volum) cauzate de acÆiunea factorilor de mediuçi de operaÆiile de manipulare. Uneori, aceste pierderi apar chiar în condiÆiilerespectårii regimului optim de påstrare, a regulilor de manipulare çi transportare,situaÆie în care sunt denumite perisabilitåÆi sau pierderi naturale.

13


Simbol care indicå pre -zenÆa anima lelor vii în mijlocul de transport

Simbol care indicå pre -zenÆa produselor perisabile

Fig. 1.3. Simboluri internaÆionale pe ambalaje çi mijloace de transport

1.2. TIPURI DE DEGRADÅRI ÇI PIERDERI ALE PRODUSELOR SURVENITE ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

Degradarea produselor reprezintå o formå de denaturare a produselor subacÆiu nea diferiÆilor factori fizici, chimici, biologici etc., care afecteazå stabi -litatea çi, uneori, inocuitatea acestora.

4

Cele mai frecvente modificåri calitative çi cantitative, ale produselor care potavea ca efect degradarea acestora, sunt cauzate de: factori fizico-mecanici, factorichimici, factori biochimici çi factori biologici.

� Modificåri fizico-mecanice

– Dilatarea lichidelor duce la creçterea presiunii vaporilor în recipiente, ceeace provoacå spargerea acestora – apare la båuturile alcoolice tari Æinute la tempe -raturi ridicate, datoritå coeficientului mare de dilatare termicå al alcoolului etilic.

– ÎngheÆarea lichidelor determinå creçterea volumului acestora, ceea ce poateduce la spargerea recipientelor. ÎngheÆarea apei din conserve, ca urmare a tem -peraturilor scåzute, duce la apariÆia bombajului fizic al conservelor.

– Precipitarea unor produse (ex.: uleiurile alimentare) este cauzatå de tem -peraturile scåzute.

– Topirea produselor, cauzatå de temperaturile ridicate, poate avea ca efect unaspect necorespunzåtor al acestora (lipirea bomboanelor) sau degradarea lor totalå(în cazul ciocolatei, untului etc.). La produsele de ciocolatå, variaÆiile detemperaturå pot determina umezirea produselor çi apariÆia brumei de zahår.

Temperatura ridicatå poate determina modificåri de ordin chimic ale con -Æinutului conservelor, ceea ce duce la deformarea recipientelor din tablå.

– Separarea emulsiilor – emulsiile se caracterizeazå prin instabilitate, sepa -rându-se atât la temperaturi mai ridicate (25-35oC), cât çi la temperaturi scåzute (sub 4oC) (ex. cremele cosmetice).

– Modificarea viscozitåÆii – în cazul produselor peliculogene este cauzatå detemperaturile ridicate care favorizeazå evaporarea solvenÆilor, ceea ce determinåîngroçarea produselor.

– Creçterea umiditåÆii relative a aerului determinå în cazul produselor higrosco -pice umectarea (produse fåinoase, zaharoase, legume çi fructe deshidratate) çiaglomerarea acestora (zahår, cafea solubilå).

14


l VariaÆia umiditåÆii rela tive aaerului sau a conÆi nu tului deapå al produselor provoacå:

� umectarea produselor;� aglomerarea produselor;� uscarea produselor;� evaporarea; condensarea;� impurificarea prin absorbÆie de vapori deapå etc.

l VariaÆiile de tempera turåprovoacå:

� dilatarea produselor;� topirea, îngheÆarea produselor,� separåri de emulsii;� precipitarea unor produse;� modificarea viscozitåÆii çi a solubilitåÆiiproduselor etc.

– Uscarea produselor prin pierderea conÆinutului lor de apå este cauzatå descåderea umiditåÆii relative a aerului (legume çi fructe proaspete).

– Atunci când existå diferenÆe de temperaturå între compartimentele mijloculuide transport çi încårcåturå, curenÆii de aer care circulå în interiorul mijlocului detransport provoacå formarea condensului, fie pe pårÆile metalice ale mijlocului detransport, de unde picåturile de apå trec pe încårcåturå, fie direct pe încårcåturå.Apare astfel fenomenul de transpiraÆie a încårcåturii.

– Umflarea çi contragerea sunt modificåri care apar la produsele din lemn, caurmare a variaÆiei umiditåÆii relative a aerului. Dacå umiditatea relativå a aerului dinspaÆiul în care se gåsesc produsele din lemn este ridicatå, lemnul îçi måreçte volumulprin absorbÆia apei (umflare). Dacå umiditatea relativå a aerului este scåzutå, lemnulîçi reduce dimensiunile prin cedarea apei (contragere).

Pierderile provocate de solicitårile mecanice sunt foarte frecvente çi apar încazul produselor din sticlå, ceramicå, materiale plastice, lemn, textile etc. Laprodusele alimentare, solicitårile mecanice distrug în primul rând ambalajul çi, carezultat al acestui fapt, se înregistreazå çi pierderi ale produselor (ouå, båuturi,lactate, conserve etc.).

� Modificåri chimicel Modificårile chimice se manifestå prin intensificarea reacÆiilor chimice ale

componenÆilor produselor, prin apariÆia unor noi componenÆi, a unor substanÆe ceau proprietåÆi diferite de produsele de bazå.

– Coroziunea – apare la mårfurile metalice, fiind favorizatå de prezenÆaumiditåÆii ca urmare a precipitaÆiilor sau a transpiraÆiei încårcåturii.

– Creçterea vitezei de desfåçurare a reacÆiilor chimice determinå micçorareadurabilitåÆii produselor (spre exemplu: la legumele çi fructele proaspete intensi -ficarea proceselor vitale specifice ce se desfåçoarå dupå recoltare determinå pierdericantitative ale produselor).

– Alegerea neadecvatå a mijlocului de transport, apariÆia de întârzieri în efec -tuarea transportului, transportarea mårfurilor neacoperite permit ca acÆiunea luminiiçi a aerului så determine modificåri ale unor produse. Spre exemplu: în cazulproduselor peliculogene se manifestå procesele de depolimerizare çi decolorarecare modificå compoziÆia chimicå çi structura fizicå a produselor.

– AcÆiunea radiaÆiilor luminoase asupra unor produse sau asupra ambalajelorproduselor (ambalaje din sticlå) determinå distrugerea parÆialå sau totalå a unor

15


l AcÆiunile mecanice (pre sa rea,împingerea etc.) exer ci tateasupra produselor provoacå:

� pierderi ale produselor, prin fragmentare çipulverizare prin spaÆiile neetançe ale mij -loacelor de transport (paste fåinoase, bom -boane, legume çi fructe deshidratate etc.);

� deformarea produselor;� aglomerarea particulelor;� cråpare, fisurare, spargere etc.

vitamine (în special vitamina C). În cazul medicamentelor, al produselor cosmetice,acÆiunea luminii determinå intensificarea unor reacÆii chimice, ceea ce va avea efectnegativ asupra substanÆelor active din aceste produse.

– AcÆiunea oxigenului din aer, conjugatå cu cea a umiditåÆii çi temperaturiiprovoacå la produsele bogate în gråsimi oxidarea (râncezirea çi seuficarea) gråsimilor.

– AbsorbÆia unor gaze din spaÆiul de depozitare poate determina modificareacompoziÆiei chimice a produselor, cu efecte asupra utilizårii acestora.

� Modificåri biochimice

l Modificårile biochimice sunt cauzate de un complex de factori, respectiv:enzimele din produse, oxigenul din aer, temperatura çi umiditatea.

– ÎncolÆirea este provocatå de enzime çi se intensificå o datå cu creçtereatemperaturii çi umiditåÆii relative a aerului. Se manifestå la cereale, leguminoase.

– Autoliza reprezintå descompunerea celulelor sub acÆiunea enzimelor proprii.PrezenÆa dioxidului de carbon accelereazå procesul, în schimb prezenÆa oxigenuluiîl inhibå. Se manifestå la alimentele bogate în proteine (carne, peçte), produselerespective modificându-çi gustul çi consistenÆa.

� Modificåri biologice

l Microorganismele acÆioneazå asupra substanÆelor din produse, în condiÆiifavorabile de temperaturå çi umiditate, transformându-le çi provocând degradåriînsemnate produselor.

În timpul transportului, acÆiunea microorganismelor poate provoca putrefacÆiaçi mucegåirea produselor.

– PutrefacÆia este fenomenul de descompunere a substanÆelor proteice dinprodusele alimentare sub acÆiunea bacteriilor proteolitice. În urma descompuneriiapar compuçi de degradare toxici, ce conferå produselor miros respingåtor çi ungrad ridicat de toxicitate.

La peçte, apariÆia procesului de putrefacÆie este strâns legatå de temperatura çiumiditatea spaÆiului de depozitare.

– Mucegåirea este un proces biochimic ce se manifestå la produsele alimentare,dar çi la unele produse nealimentare. Mucegaiurile se dezvoltå atât la suprafaÆa, câtçi în interiorul produselor, determinând modificarea culorii, gustului, mirosului çiconsistenÆei.

Påstrarea sacilor cu fåinå, pe durata transportului, în condiÆii de umiditate ridi -catå duce la apariÆia procesului de mucegåire, care determinå pierderea însuçirilorfizice çi de panificaÆie ale fåinii.

Umezeala favorizeazå apariÆia mucegaiului çi la unele produse nealimentare(produse din lemn, din piele), afectând aspectul acestora. Pe suprafaÆa produselordin lemn apar pete rotunde sau straturi negricioase de mucegai, iar la produsele dinpiele apar pete alb-cenuçii.

16


l Infestarea este o degradare a produselor cauzatå de contaminarealor cu diferiÆi paraziÆi. În condiÆii favorabile de temperaturå çi umiditateatmosfericå, unele insecte pot provoca distrugerea sau contaminarea produselor,în special a cerealelor, a produselor fåinoase sau textile, a blånurilor çi pro -duselor din lemn.

l Rozåtoarele pot provoca distrugerea parÆialå sau totalå a produselor, precumçi contaminarea acestora.

� Alte modificåri

Alte modificåri ale produselor ce pot så aparå în timpul transportului sunt:

l Autoaprinderea, cauzatå fie de amplasarea produselor în vecinåtateaanumitor produse cu însuçiri de autoaprindere, fie de stivuirea necorespunzåtoare înspaÆii cu tendinÆå de supraîncålzire.

l Împrumutarea unor mirosuri stråine, ca urmare a nerespectårii vecinåtåÆiloradmise sau a ventilaÆiei deficitare.

17


Clasificarea infes tåri lordupå origine:

l gåurire, ciupire, amestecarea cu pânze depåianjeni;

l încålzirea çi pierderea în greutate a mårfurilor ce setransportå în vrac, ca efect al hrånirii çi consumuluide oxigen de cåtre insecte;

l deteriorare prin acÆiunea apei; încålzirea încårcå -tu rilor în vrac determinå formarea curenÆilor deaer ce antreneazå vapori de apå, ducând astfel la creçte rea umiditåÆii atmosferice în mijloacelede transport.

Deterioråri cauzate deinsecte produselor:

l infeståri introduse – atunci când produsele au fostinfestate înainte de încårcarea în mijloacele detransport;

l infeståri cåpåtate – atunci când produsele au fostinfestate pe durata transportului, pânå la sosirealor la destinaÆie;

l infeståri reziduale – cauzate fie de depozitareaproduselor în spaÆii infestate ale mijlocului detransport, fie de açezarea lor în vecinåtatea unorproduse infestate.

l Deteriorarea legumelor çi fructelor prin erodarea cojii de cåtre suprafaÆainsuficient geluitå a containerelor.

l Pierderi cantitative ale produselor cauzate de neetançeizarea corespun zåtoarea ambalajelor.

l Diminuarea sau pierderea totalå a rezistenÆei mecanice a produselor, caurmare a acÆiunii agenÆilor biologici.

l Compresiunea produselor cauzatå de înålÆimea necorespunzåtoare a stivelor.

l Påtarea unor produse (mårfuri textile) cauzatå de apa de mare.

Transportul mårfurilor este una dintre etapele circuitului tehnico-economic almårfurilor care genereazå frecvent, între pårÆile implicate (furnizori, transpor -tatori, beneficiari), litigii pentru a cåror rezolvare se recurge la sprijinul expertizeimerceologice.

Expertiza merceologicå este utilizatå pentru rezolvarea unor problemelitigioase apårute în practica comerÆului.1

În situaÆia în care se constatå pierderi sau degradåri ale produselor în timpultransportului se solicitå o expertizå merceologicå pentru stabilirea naturii cauzelorçi a responsabilitåÆilor.

18


Expertiza merceologicå reprezintå activitatea desfåçuratå de unul sau maimulÆi experÆi, de cercetare, evaluare çi apreciere a unor probleme contro -versate privind calitatea loturilor de produse, structura sortimentatå saustarea lor cantitativå.

4

1 V. Petrescu, C. Pâslaru, R. Sârbu – Expertizå merceologicå, Editura ASE, Bucureçti, 2000, p. 14.

Obiectul expertizeimerceologice

l stabilirea calitåÆii reale a loturilor de produse, avândîn vedere condiÆiile, cauzele, locul çi împrejurårilecare au determinat abateri de la calitatea prescrisåsau de la cea contractatå, în timpul fabricårii saucirculaÆiei lor tehnice.

Solicitarea expertizei se face de cåtre

l proprietarii sau asiguråtorii mårfurilor;

l întreprinderile de transport;

l beneficiarii mårfurilor.

Pentru realizarea expertizei, experÆii trebuie så reconstituie condiÆiile reale încare a circulat lotul de mårfuri, respectiv:

– traseul parcurs;– caracteristicile spaÆiilor de depozitare în care s-au aflat produsele;– influenÆa factorilor externi asupra produselor.

Pentru efectuarea expertizelor care au ca subiect starea mårfurilor degradate întimpul transportului, experÆii trebuie så cunoascå foarte bine nu numai proprietåÆilemårfurilor çi modificårile acestora în timpul transportului, ci çi cerinÆele privindmaterialele çi sistemele de ambalare, modalitåÆile de încårcare çi fixare alemårfurilor în mijloacele de transport, particularitåÆile transportului etc.

Cele aråtate mai sus determinå ca gradul de dificultate al acestor expertize såfie mult mai mare decât al altor tipuri de expertize merceologice.

1.3.1. Tipuri de avarii çi modalitåÆi de prevenire a acestora

Prin avarie a produselor se înÆelege o stricåciune, o stare anormalå a produ -selor, cauzatå de o împrejurare nespecificå, imprevizibilå sau catastrofalå.

Cele mai multe avarii ale mårfurilor se produc pe parcursul transportului navalçi, mai ales, al celui maritim, factorii favorizanÆi fiind distanÆele medii çi maristråbåtute, durata mare a transportului, zonele geografice stråbåtute.

19


1.3. AVARII, FRAUDE, SUBSTITUIRI ÇI FALSIFICÅRI ALE PRODUSELOR

Evenimentele maritimecare pot provoca avarii

evenimente maritime obiective: uragane, furtuni,incendii, blocåri ale porturilor etc.;evenimente maritime subiective: încårcarea necores -punzåtoare a mårfurilor în cale çi coridoare, incom -petenÆa personalului navei etc.

Tipuri de avarii

l deteriorarea containerelor sau a ambalajelor mår -furilor, având ca efect pierderea parÆialå sau totalåa acestora;

l modificarea conÆinutului ambalajelor prin ameste -carea mårfurilor;

l transpiraÆia çi higroscopicitatea mårfurilor;l mirosuri nespecifice ale unor mårfuri nealimentarecauzate de nerespectarea regulilor de vecinåtateadmiså;

Pentru a preveni producerea acestor avarii pot fi luate unele måsuri.

1.3.2. Fraude, substituiri çi falsificåri ale produselor

Falsificarea produselor s-a practicat din cele mai vechi timpuri.În prezent, intensificarea schimburilor comerciale interne çi internaÆionale,

numårul mare de agenÆi economici implicaÆi în circuitul tehnico-economic alproduselor au determinat ca fenomenul så ia amploare, apreciindu-se cå, la nivelmondial, daunele produse de falsificarea mårfurilor afecteazå 5-9% din comerÆulinternaÆional.

Falsificårile çi fraudele se întâlnesc pe toate pieÆele, fiind practicate de cåtreproducåtori, comercianÆi çi chiar de cåtre consumatori. Unele falsuri sunt atât debine realizate încât cu greu se pot deosebi de produsele originale.

Falsificarea poate presupune o substituire, o contrafacere a produselor prin carese modificå valoarea nutritivå sau valoarea de întrebuinÆare a acestora.

Normele de igienå privind alimentele çi protecÆia sanitarå a acestora, aprobateprin ordinul Ministerului SånåtåÆii nr. 611/1995, definesc falsificarea produselor

20

1 Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizicel degradåri termice ale mårfurilor provocate de incendii;l avarierea produselor cu apa de mare utilizatå lastingerea incendiilor sau påtrunså în corpul naveiprin spårturi (sunt afectate în principal produseleambalate neetanç);

l condens abundent în magazii, provocat de dife ren -Æele termice mari neprevizibile sau greu previ zibile,care va duce la deteriorarea unor mårfuri prinmucegåire, umectare.

Måsuri de prevenire

l respectarea vecinåtåÆii admise, a compartimentåriiçi stivuirii produselor;

l supravegherea operaÆiilor de încårcare çi descårcareale mårfurilor;

l ambalarea specialå a produselor în vedereatransportårii lor în condiÆii dificile çi pe o perioadåmare de timp;

l alegerea unor rute çi perioade de transport sigure.

Falsificarea produselor este consideratå o manoperå frauduloaså, ce conståîn obÆinerea unui produs asemånåtor cu un altul existent în comerÆ, în scopde înçelåciune çi pentru obÆinerea de venituri ilicite.

4

alimentare ca fiind „adaosul oricårei substanÆe naturale sau sintetice în produse, înscopul mascårii unor defecte ale produselor alimentare, precum çi în scopul modifi -cårii sau conferirii de proprietåÆi pe care produsele nu le justificå prin compoziÆialor naturalå sau prin normele de fabricaÆie“.

Totodatå, OrdonanÆa Guvernului nr. 39/august 1995, privind producerea deproduse alimentare destinate comercializårii, precizeazå cå „falsificare sau sub stituireîn domeniul calitåÆii constituie orice înçelåciune sau tentativå de înçelåciune privindnatura, caracteristicile calitative, compoziÆia, conÆinutul în substanÆe utile, înlocuireaîn componenÆa produsului a unor substanÆe cu altele våtåmåtoare sånåtåÆii, precum çifolosirea de denumiri, descrieri sau alte declaraÆii false privind originea, cantitateasau identitatea mårfurilor care contribuie la stabilirea valorii produsului.“

Având în vedere pericolul pe care-l reprezintå falsificarea produselor, måsuri desancÆionare a acestei activitåÆi au fost luate încå din antichitate.

În România, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaÆiei împotriva unoractivitåÆi comerciale ilicite precizeazå cå sunt considerate activitåÆi comercialeilicite, atrågând råspunderea contravenÆionalå sau penalå, „falsificarea ori substi -tuirea de produse, precum çi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemeneabunuri, cunoscând cå sunt falsificate sau substituite.“

În trecut, falsificårile vizau, cu preponderenÆå, produsele alimentare. Treptat,aria falsificårilor s-a extins çi asupra produselor nealimentare, o serie de astfel deproduse fåcând obiectul falsificårilor în prezent. (spre exemplu: parfumurile, biju -teriile, såpunurile, mårfurile textile, compact-discurile, piesele de schimb pentruautovehicule, aparatele electrocasnice etc.).

Deçi falsificarea mårfurilor industriale este mult mai costisitoare, în ultimul timpa luat amploare imitarea obiectelor de lux, a produselor scumpe, cu tradiÆie. Acestepractici cauzeazå o serie de daune întreprinderilor ale cåror produse se falsificå.

Producåtorii mårfurilor vizate de falsificatori s-au organizat în vederea luårii demåsuri pentru protejarea produselor originale.

21


Daune provocate defalsificarea produselor:

l pagube financiare;l reducerea vânzårilor de produse de marcå în urmaråspândirii pe piaÆå a celor falsificate;

l subminarea poziÆiei unei mårci prestigioase, prinvânzarea de produse de calitate inferioarå utilizândaceastå marcå.

Måsuri de protejare a mårfurilor:

l crearea unor ambalaje specifice, greu de imitat;l realizarea çi aplicarea unor etichete autoadezive,care se rup çi laså urme sau îçi schimbå culoareaatunci când sunt îndepårtate;

l aplicarea de holograme pentru garantarea autenti -citåÆii produselor (în special la compact-discuri,video casete, îmbråcåminte sport, piese auto etc.).

ModalitåÆile de falsificare a produselor sunt foarte variate.

Trebuie fåcutå distincÆia între substituirea unor componente ale produselor çisubstituirea de produse.

Substituirea de produse poate fi favorizatå de executarea defectuoaså a con -trolului tehnic de calitate çi de sortarea greçitå a unor produse de calitate inferioaråîn clase de calitate superioarå.

Falsificarea produselor este favorizatå de anumiÆi factori.

22


ModalitåÆi defalsificare:

l din produs sunt îndepårtate una sau mai multe com po -nente naturale;

l produsul conÆine toate substanÆele chimice spe cifice, însåîntr-o proporÆie anormalå;

l în produs sunt introduse substanÆe, materiale stråine despecificul acestuia;

l în produsul alimentar sunt substituite componente naturalecu altele sintetice, artificiale, neavizate sanitar;

l comercializarea unor înlocuitori drept produse naturale;l recondiÆionarea produselor degradate sau viciate în scopulmascårii defectelor acestora;

l obÆinerea produselor din componente chimice foarteasemånåtoare celor din produsele naturale;

l încadrarea intenÆionatå a produselor de calitate inferioaråîn clase de calitate superioarå;

l comercializarea unor produse necorespunzåtoare calitativ,folosind ambalajele, etichetele sau mårcile de calitate aleunor produse cu tradiÆie.

Substituirea de produse constå în livrarea unor produse cu aceeaçi destinaÆieçi acelaçi preÆ cu al produselor contractate, dar care prezintå alÆi indici decalitate decât cei precizaÆi în standarde.

4

Factori favorizanÆi ai falsificårii

l uçurinÆa tehnicå de executare a falsului;l posibilitatea unor câçtiguri ilicite;l existenÆa unor lacune în normativele tehnice çi teh no lo -gice, în reglementårile referitoare la proprie tåÆile çi cali -tatea produselor;

l dificultåÆi tehnice de evidenÆiere çi comensurare ale falsului;l lipsa de control în diferite compartimente de muncå çi slabaorganizare a activitåÆii de control al produselor.

Primii doi factori au rol determinat în falsificarea produselor, ceilalÆi putând fiuçor eliminaÆi prin perfecÆionarea reglementårilor, a organizårii çi metodelor con -trolului calitåÆii.

� ModalitåÆi de falsificare a produselor – ExemplificåriFalsificarea produselor se poate face atât la nivelul materiilor prime, cât çi la

nivelul semifabricatelor çi al produselor finite, unde posibilitåÆile de falsificare suntchiar mai mari.

La nivelul produselor finite, falsificatorii pot obÆine venituri ilicite, cu riscurirelativ mici, prin:

– sustragerea parÆialå a unor componente de bazå ale produselor (ouå, carne,fibre naturale etc.) çi înlocuirea lor cu altele, mai puÆin valoroase (fåinoase, crupe,condimente, tocåturi, fibre sintetice etc.);

– modificarea raportului între diferite componente ale produsului (carne –pesmet, blat – cremå, partea solidå – partea lichidå a unor preparate culinare).

În continuare sunt prezentate modalitåÆile de falsificare a unor mårfuri alimen -tare çi nealimentare.

23


Lecturå suplimentaråÎn ultimii ani s-a remarcat un lucru deosebit de ciudat. Dacå falsi -

ficarea era apanajul producåtorilor sau al comercianÆilor, la ea au începutså contribuie çi cumpåråtorii. Procedeul este deosebit de simplu: cumpå -råtorii violeazå produsele ambalate. Ei cumpårå produse ieftine, le scoteticheta pe care o lipsesc pe pro duse similare scumpe. La încredinÆareacumpåråturilor casierei, aceasta le trece prin dreptul scannerului (aparatde citire automatå), fårå så sesizeze substituirea. În felul acesta, unsupermagazin, de exemplu, cu 10 puncte de vânzare înregistreazå pierderide 10-12% ca urmare a desprinderii etichetelor çi schimbårii acestora.

(Sursa: V. PETRESCU, C. PÂSLARU, R. SÂRBU: Expertizå merceologicå, Ed. ASE, Bucureçti, 2000, pag. 181).

Fåina

l Se poate falsifica prin mai multe metode, respectiv:– cu sulfat de zinc, sulfat de cupru çi de alaun pentru aascunde alterarea fåinii;– cu oxizi de azot, acid sulfuros çi coloranÆi în vedereaînålbirii;– prin adaos de diverse substanÆe minerale;– prin comercializarea fåinii semialbe ca fåinå albå 000.

24


Zahårul

l Se poate falsifica prin:– adåugare de fåinå, cretå, bicarbonat de sodiu etc.;– creçterea umiditåÆii, în scopul måririi masei acestuia,situaÆie în care apar aglomeråri ale particulelor.

Mierea de albine

lEste un produs zaharos natural, care se poate falsifica uçor prin:– adåugare de apå (mierea capåtå o fluiditate mai mare);– adåugare de zaharozå, melaså, glicerinå, substanÆe în -dul ci toare artificiale (zaharinå, ciclamat de sodiu),sirop de amidon.

Laptele çi pro -dusele lactate

l Constituie obiecte ale falsificårii atât ca materii prime, câtçi prin substituirea lor parÆialå în preparatele culinare.

l Laptele se poate falsifica prin:– diluare cu apå;– scoaterea smântânii;– adåugare de fåinå.

l Smântâna se falsificå prin:– adåugare de albuç de ou, fåinå, gelatinå, lapte båtut,amidon, cretå, aracet etc.;

l Untul se falsificå prin:– adåugare de fåinå, cretå, cartofi maceraÆi;– prepararea din resturi de unt sau din unt alterat (iden -tificarea falsului se poate face çi organoleptic, untulavând un aspect marmorat);– påstrarea unui conÆinut prea mare de apå sau zer.

l Brânzeturile se pot falsifica prin:– adåugare de gråsimi, ca: margarinå, unturå;– adåugare de fåinå, aracet, soia, cartofi maceraÆi.

Preparatele dincarne çi peçte

l Cele mai frecvente fasificåri întâlnite la aceste produse sunt:– comercializarea cårnii çi a preparatelor din carne de oaltå specie decât cea declaratå;– substituirea, în conservele de carne, a unui tip decarne cu un altul;– adåugarea de condimente în exces pentru a ascundealterarea preparatelor din carne;– adåugarea de substanÆe fåinoase (pâine, orez, fåinå) întocåturi peste limitele stabilite în normative;

25

1Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice– adåugarea derivatelor de soia într-o proporÆie maimare decât limita maximå legalå (între 2 çi 10%);– adåugarea de coloranÆi stråini pentru a îmbunåtåÆiaspectul exterior al produselor;– injectarea cu apå a puilor congelaÆi pentru a mårimasa acestora etc.

Uleiurilecomestibile

l Se pot falsifica prin:– amestecarea mai multor tipuri de uleiuri; astfel, uleiuriscumpe (cum este cel de måsline) se amestecå cu uleiurimai ieftine (de floarea-soarelui, se susan etc.), folo sin -du-se såruri de cupru pentru a obÆine culoarea verzuie;– amestecarea uleiurilor comestibile cu uleiuri tehnice.

Cafeaua

l Se poate falsifica atât în stare verde, cât çi pråjitå sau dupåpråjire çi måcinare.

l Cafeaua verde poate fi falsificatå prin:– amestecare cu boabe din aluat sau din lut acestea potfi uçor identificate: boabele din lut au greutate mare,iar cele din aluat se înmoaie uçor în apå;– tratare cu apå în vederea måririi bobului pentru a fiprezentatå ca fiind de calitate superioarå;– lustruirea boabelor în vederea îmbunåtåÆirii aspectului.

l Cafeaua boabe pråjitå se poate falsifica prin:– extragerea cofeinei;– pråjirea intenså în scopul mascårii unor boabe decafea avariate în urma contactului cu apa de mare;– ungere cu soluÆii de zahår, uleiuri, gelatinå etc.

l Cafeaua måcinatå çi cea solubilå se falsificå prin:– amestecare cu diferiÆi înlocuitori (extract de secarå, decicoare, nåut, malÆ etc.) sau cu zaÆ de cafea.

Ceaiul

l Se poate falsifica prin urmåtoarele modalitåÆi:– adåugare de frunze ale altor plante ce au caracteristiciexterioare asemånåtoare;– utilizarea cozilor într-o proporÆie mai mare decât ceaadmiså;– folosirea de frunze de ceai deja utilizate;

26

1 Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice– recondiÆionarea ceaiului deteriorat, folosind substanÆecolorante artificiale;– amestecarea ceaiului de calitate inferioarå cu cel decalitate superioarå.

Condimentele

l Condimentele întregi se pot falsifica prin:– amestecarea cu pårÆi vegetative aproximativ identicecu ale altor plante lipsite de substanÆe active;– extragerea parÆialå sau integralå de substanÆe activedin condimente.

l Condimentele måcinate se pot falsifica prin:– amestecare cu praf, coji de nuci, zaÆ de cafea, cenuçå,praf de cåråmidå, fåinå de cereale coloratå etc.

OÆetul

l Se poate falsifica prin:– adåugarea de extracte ale unor plante, cum sunt:piper, muçtar;– obÆinerea din acid acetic de sintezå diluat cu apå, cuadaos de coloranÆi sintetici;– folosirea caramelului ca agent de diluare pentru obÆine -rea unui oÆet cu aciditate de 3-4o, faÆå de 9o cât esteprevåzutå în standarde.

Båuturilealcoolice

l Vinurile – conform Legii viei çi a vinului, nr. 166/1997 –se considerå falsificare:– diluarea cu apå, prin care este micçorat gradul alcoolicçi este influenÆatå aciditatea; se remarcå la degustare,vinul devenind apos, fårå consistenÆå;– mascarea unor defecte sau recondiÆionarea unor vinuridegradate, prin adåugarea unor substanÆe în vedereamo di ficåriii gustului çi aromei (coloranÆi, aromesintetice);– adåugarea de alcool – se remarcå la degustare prinmirosul de alcool, gustul puÆin aromat, amårui;– adåugarea de zahår sau alte substanÆe îndulcitoare (pre -zintå o dulceaÆå puÆin plåcutå, care dispare foarte repede);– adåugarea simultanå de apå, alcool çi zahår;– obÆinerea vinurilor din drojdie çi tescovinå cu adaos dezahår çi comercializarea lor sunt considerate fraude.

27

1Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizicel Berea – pentru a spori volumul spumei, berea se poatefalsifica prin adaos de detergent, ceea ce afecteazå gravsånåtatea consumatorilor.

l Coniacul este o båuturå alcoolicå naturalå obÆinutå prinînvechirea rachiului distilat de vin; se poate falsifica prindiluare cu apå çi ceai.

l Whisky-ul se falsificå prin:– substituire cu un amestec de alcool etilic, apå, coloranÆi;– diluarea tåriei alcoolice de la 43o la 22-23o.

Mårfuriletextile

l æesåturile se falsificå prin nerespectarea proporÆiei com po -ziÆiei fibroase, fiind declarat un procent inferior de fibre chi -mice decât cel real. Sunt situaÆii în care Æesåturile sunt declarateca fiind 100% din fibre naturale, când, în realitate, sunt obÆi -nute din amestecuri de fibre naturale cu fibre chimice.

l Tricotajele se pot falsifica prin încadrarea intenÆionatå a pro -duselor de calitate inferioarå în clase de calitate superioarå.

l ConfecÆiile – cele mai întâlnite falsuri sunt obÆinute prinimitarea sau folosirea fårå drept a unor mårci de prestigiupentru a induce în eroare asupra calitåÆii mårfurilor. PepiaÆa româneascå se comercializeazå o serie de produse(cåmåçi, ciorapi, tricotaje, jeans etc.) cu etichete saumodele ale imprimårii specifice unor firme de renume(Levi’s, Chanell etc.).Falsurile se deosebesc de produsele originale, putându-se recu -noaçte dupå confecÆionarea çi finisarea necores punzå toare, di -fe renÆa de tuçeu, etichete dispuse în alte zone ale produsuluidecât cele în care sunt dispuse pe produsele originale.

ÎncålÆåmintea dinpiele naturalå

l Se poate falsifica prin confecÆionarea ei din înlocuitori depiele. De multe ori, încålÆåmintea de acest fel este atât debine realizatå încât, la prima vedere, poate induce în eroare.Identificarea falsurilor se face organoleptic – studiindu-sedosul materialului dacå încålÆåmintea nu este cåptuçitå – çiprin examen microscopic – se urmåreçte existenÆa desenuluispecific diferitelor tipuri de piei.l Ca çi în cazul confecÆiilor, se falsificå çi articolele de încål -Æå minte realizate de firme de renume (Adidas, Puma etc.).Identificarea acestor falsuri se poate face organoleptic,studiind calitatea tålpii, a cusåturilor.

28


Såpunurile de toaletå

l Se pot falsifica prin:– menÆinerea unui conÆinut ridicat de apå;– utilizarea ambalajelor unor såpunuri de bunå calitatepentru produsele de calitate inferioarå.

Parfumurile de lux

l Sunt frecvent falsificate, pentru îmbutelierea falsurilor folo -sindu-se imitaÆii ale recipientelor originale. Aceste imi taÆiirespectå întocmai culorile çi grafica, falsurile putând fiidentificate dupå ambalaj.Parfumurile falsificate au un miros de alcool mai puternic,persistenÆa reduså, pot produce iritaÆii ale pielii çi pot påtahainele.

MetalelepreÆioase

l Se pot falsifica prin:– executarea obiectelor din metale sau aliaje lipsite de valoare;– executarea obiectelor din metale preÆioase cu titlu infe -rior celui marcat pe obiect;– çtanÆarea pe obiect a unei mårci indescriptibile pentru ainduce în eroare asupra autenticitåÆii sale;– avivare = bijuteriile din aliaje cu un conÆinut redus deaur sunt tratate cu acid azotic, cåpåtând astfel un aspectde aur pur;– galvanizare = procedeul prin care obiectele obÆinute dinmetale comune sunt acoperite cu un strat subÆire demetal protector care le conferå un aspect apropiat de celal bijuteriilor din metale preÆioase; prin acest procedeu,bijuterii confecÆionate din aluminiu sau din alte metalecomune pot fi aurite sau argintate.

l Falsificarea lor s-a realizat din cele mai vechi timpuri,fiind un mijloc de îmbogåÆire pentru oameni.

l Chihlimbarul (ambrå galbenå) este o råçinå fosilå pietri -ficatå a unor specii de conifere; poate fi transparent sautranslucid, de culoare galbenå, brunå, cenuçie, neagrå, ver -zuie sau roçcatå.

l Se poate falsifica prin:– amestecarea chihlimbarului natural cu copal saucolofoniu; identificarea se face prin tratare cu alcool,situaÆie în care colofoniul se solubilizeazå, iar copaluldevine albicios çi se dizolvå.

PietrelepreÆioase

Falsificarea produselor face deseori obiectul expertizelor merceologice, prin caretre buie så se stabileascå dacå produsele sunt falsificate, cu ce anume s-a realizat falsi -fica rea çi, în cazul produselor alimentare, dacå sunt dåunåtoare sånåtåÆii consu matorilor.

Rezumat

T recerea produselor de la producåtori la consumatori se face prin intermediul distri -buÆiei mårfurilor.DistribuÆia mårfurilor reprezintå ansamblul mijloacelor çi operaÆiilor prin care pro -

dusele sunt puse la dispoziÆia consumatorilor intermediari çi finali.DistribuÆia mårfurilor are douå laturi: distribuÆia comericalå çi distribuÆia fizicå.

Transportul mårfurilor este o componentå a distribuÆiei fizice a mårfurilor.Transportul mårfurilor se poate face prin mai multe moduri, respectiv: transport rutier,

transport feroviar, transport naval, transport aerian, transport prin conducte, transportcombinat. Alegerea modului de transport se face în funcÆie de mai multe cri terii, având învedere atât natura produselor, cât çi avantajele oferite de diferitele moduri de transport.

29

1Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fizice– obÆinerea imitaÆiilor din mase plastice; identificarease face cu uçurinÆå prin încercarea la flacårå (mate -rialul plastic se înmoaie, arzând cu miros înecåcios),dar çi datoritå diferenÆei de maså;– realizarea ambroidelor care se obÆin din bucåÆi micide chihlimbar, desprinse de la prelucrare, lipite subpre siune; ambroidele sunt foarte asemånåtoarechihlimbarului natural, deosebindu-se greu de acesta.

l Diamantele sunt falsificate prin:– înlocuire cu çtrasuri, cu safir alb sau zircon;– lipirea cu un liant special, incolor, a douå fragmentede beril incolor.

Diamantele pot fi deosebite de falsuri datoritå pro prie tåÆilorpe care le au, respectiv:

– duritate foarte mare – sunt cele mai dure pietre pre -Æioase (10 pe scara Mohs);– conductibiliate termicå foarte ridicatå – la tempe ra -tura camerei par întotdeauna reci la atingere;– prezintå fenomenul de luminescenÆå – expuse laacÆiunea razelor ultraviolete înmagazineazå lumina,iar în întuneric sclipesc;– reflexia totalå a luminii în toate direcÆiile.

l Se pot obÆine imitaÆii de pietre preÆioase, numite dubletesau triplete, prin lipirea unei pietre preÆioase subÆiri pesteminerale ieftine sau peste çtrasuri.

✑

În timpul transportului, asupra produselor acÆioneazå o serie de factori care afecteazåintegritatea çi nivelul calitativ al acestora.

Factorii externi care acÆioneazå asupra produselor pe parcursul transportului sunt:parametrii atmosferici (temperatura, umiditatea relativå a aerului, compoziÆia chimicå çicirculaÆia aerului); ambalarea mårfurilor (este avutå în vedere funcÆia de manipulare,transport, depozitare a ambalajelor); amplasarea mårfurilor în mijlocul de transport (tre -buie avute în vedere anumite aspecte, cum sunt: respectarea vecinåtåÆii admise, stivuireacorespunzåtoare a mårfurilor, amplasarea adecvatå a mårfurilor în spaÆiile mijlocului detransport); mijloacele de transport folosite (supun mårfurile unor solicitåri speci fice);factorii biologici (microorganisme, insecte, rozåtoare); factorii chimici (oxigenul din aer,radiaÆiile luminoase); condiÆiile igienico-sanitare din spaÆiile în care sunt transpor tateprodusele; solicitårile mecanice la care sunt supuse produsele în timpul operaÆiu nilor deîncårcare-descårcare çi în timpul transportului.

AcÆiunea factorilor menÆionaÆi poate determina pierderi sau degradåri ale produselor.Cele mai frecvente modificåri cantitative çi calitative ale produselor, care pot avea ca

efect degradarea acestora, sunt: modificårile fizico-mecanice (dilatare, topire, îngheÆare,pre ci pitare, modificarea viscozitåÆii, separarea emulsiilor, umectare, uscare, deformare,aglo merare, fisurare, spargere, pierderi cantitative etc.), modificårile chimice (coroziune,oxidare; intensificarea reacÆiilor chimice, decolorare, modificarea compo ziÆiei chimice etc.);modificårile biochimice (încolÆire, autolizå), modificårile biolo gice (putrefacÆie, muce gåire,infestare, contaminare, distrugere etc.). Alåturi de acestea, pot så aparå çi alte modificåricum sunt: autoaprinderea, împrumutarea unor mirosuri stråine, compresiunea etc.

În situaÆia în care se constatå pierderi sau degradåri ale produselor în timpultranspor tului se poate solicita efectuarea unei expertize merceologice pentru stabilireacauzelor çi a responsabilitåÆilor.

În timpul transportului maritim mårfurile pot suferi o serie de avarii provocate deevenimente maritime obiective çi subiective (uragane, incendii, încårcarea necores punzå -toare a mårfurilor etc.). Prevenirea acestor avarii se poate face prin luarea unor måsuri,cum sunt: ambalarea specialå a produselor, respectarea vecinåtåÆii admise, stivuireacorespunzåtoare etc.

Din cele mai vechi timpuri, falsificarea produselor a fost o surså de venituri ilicite.Falsificarea produselor este o manoperå frauduloaså ce constå în obÆinerea unui produsasemånåtor cu un altul existent în comerÆ, în scop de înçelåciune çi pentru obÆinerea unorvenituri ilicite.

Falsificarea vizeazå atât produsele alimentare, cât çi produsele nealimentare, fiindfavorizatå de anumiÆi factori, respectiv: uçurinÆa tehnicå de executare a falsurilor; posibi litateaunor câçtiguri ilicite; lacune în reglementårile referitoare la calitate; dificultåÆi tehnice de eviden -Æiere a falsurilor; slaba organizare a activitåÆii de control al produselor.

Falsificarea produselor cauzeazå daune importante firmelor ale cåror produse sefalsificå, acestea fiind nevoite så ia o serie de måsuri (unele destul de costisitoare) pentruprotejarea produselor originale.

æinând seama de pericolul pe care-l reprezintå falsificarea produselor, atât pentruagenÆii economici, cât çi pentru consumatori, çi în Æara noastrå s-au luat måsuri de pre -venire çi de sancÆionare ale falsificårii produselor.

Falsificarea produselor se face atât la nivelul materiilor prime, cât çi la nivelulsemifabricatelor çi al produselor finite, modalitåÆile de falsificare fiind variate, mai ales încazul produselor alimentare.

Identificarea falsurilor se poate face fie organoleptic, fie prin efectuarea unor analizede laborator complexe.

30


TABEL RECAPITULATIVPrincipalele degradåri ale produselor în timpul transportului

31


Alaun = sulfat dublu de aluminiu çi potasiuColofoniu = råçinå obÆinutå la distilarea cu abur a

råçinii de conifere, utilizatå în industria hârtiei, acauciucului etc.

Copal = råçinå naturalå a diverselor plante tropi -cale, utilizatå la fabricarea lacurilor

Corindon = material format din oxid de aluminiucristalizat în diferite sisteme

Caramel = produs obÆinut prin încålzirea zahåruluila o temperaturå superioarå punctului de topireçi folosit în cofetårie sau la colorarea unorbåuturi

Degustare = aprecierea cu ajutorul organelor desimÆ a caracteristicilor de calitate ale vinului

Depolimerizare = reacÆie prin care un polimer treceîn polimeri cu greutåÆi moleculare mai mici sau înmonomeri, sub acÆiunea cåldurii, a luminii, aradiaÆiilor etc.

Hologramå = fotografie în relief obÆinutå pe bazainterferenÆei produse prin suprapunerea a douåfascicule laser. Se produce printr-o tehnicå ase -månåtoare celei de presare a discurilor audiosau video

MalÆ = produs obÆinut din boabe de orz (sau de altecereale) încolÆite, uscate çi måcinate

Melaså = lichid siropos de culoare brunå-neagrå,obÆinut ca reziduu la fabricarea zahårului

Perisabilitate = pierdere cantitativå a mårfurilor,cau zatå de acÆiunea factorilor de mediu, în con -diÆiile respectårii regimului optim de pås trare, aregulilor de manipulare çi transport.

Safir = piatrå preÆioaså; varietate albastrå de corin don(oxid de aluminiu); în sens larg, aceastå denumireinclude çi safire galbene, violete, roz etc.

SolvenÆi = substanÆe care au proprietatea de adizolva alte substanÆe

Çtrasuri = cristale pure care imitå diamantul, inven -tate de chimistul Josef Strasser, în 1758

Tescovinå = produs secundar rezultat în urmapresårii strugurilor; vinul de tescovinå se obÆinedin tescovinå cu adaos de zahår çi apå, dupåcare se laså la fermentat

Titlu = conÆinutul de metal preÆios, exprimat în (‰),dintr-un aliaj destinat executårii diferitelorobiecte çi bijuterii

Zircon = silicat de zircon (piatrå semipreÆioaså)

,Dictionar

Tipuri de degradåri Factorii externi ai degradårii

Fizico-mecanice:Dilatarea, topirea, separarea emulsiilor; modi -ficarea viscozitåÆii;ÎngheÆarea, precipitarea, bombajul fizic;Umectarea, aglomerarea, uscarea;Evaporarea, condensarea;Deformarea, spargerea, fisurarea.

Temperatura;Umiditatea relativå a aerului;AcÆiunile mecanice.

Chimice:Coroziunea;Intensificarea reacÆiilor chimice;Distrugerea unor vitamine, a unor substanÆeactive;Decolorarea;Oxidarea gråsimilor.

Umiditatea;Temperatura;RadiaÆiile luminoase;Oxigenul din aer.

1) PrezentaÆi avantajele çi dezavantajele urmåtoarelor moduri de transport al mårfurilor, completândurmåtorul tabel:

2) CompletaÆi tabelul, indicând degradårile produselor cauzate de urmåtorii factori:

3) FaceÆi distincÆie între substituirea unor componente ale produsului çi substituirea de produse.ExemplificaÆi:

4) Dintre urmåtoarele modalitåÆi de falsificare a produselor, indicaÆi-le pe acelea care nu se potaplica mårfurilor nealimentare:

32

1 Calitatea produselor pe parcursul distribuÆiei lor fiziceTipuri de degradåri Factorii externi ai degradårii

Biochimice:ÎncolÆirea;Autoliza.

Temperatura;Umiditatea relativå a aerului;CompoziÆia aerului.

BiologicePutrefacÆia, mucegåirea;Infestarea, contaminarea,Distrugerea.

Temperatura;Umiditatea relativå a aerului;PrezenÆa dåunåtorilor (insecte, rozåtoare);CondiÆii igienico-sanitare necorespunzåtoare.

Alte modificåriAutoaprinderea, compresiunea;Împrumutarea unor mirosuri stråine.

Amplasarea çi stivuirea necorespunzåtoare aproduselor;Modul de ambalare.

Teme!?

Mod de transport Avantaje Dezavantaje

Transport rutier

Transport feroviar

Transport naval

Factori Degradåri

1) Temperatura ridicatå în spaÆiul de påstrare amårfurilor

2) Solicitårile mecanice la care sunt supusemårfurile

3) Factori biologici

a) din produse sunt îndepårtate una sau mai multe componente naturale;b) produsul conÆine toate substanÆele chimice specifice, înså într-o proporÆie anormalå;c) în produs sunt substituite componentele naturale cu altele artificiale, neavizate sanitar;d) creçterea umiditåÆii în scopul måririi masei produsului;e) aplicarea de tratamente termice exagerate pentru a masca produsele deteriorate;f) încadrarea intenÆionatå a produselor de calitate inferioarå în clase de calitate superioarå.g) obÆinerea produselor din componente chimice foarte asemånåtoare celor din produsele naturale.

5) RezolvaÆi urmåtorul rebus:

Orizontal1) denumire sub care mai este cunoscutå „distribuÆia fizicå“ a mårfurilor;2) modalitate de falsificare a produselor alimentare, ce constå în înlocuirea unor componente

naturale cu altele sintetice;3) sector de produse vizat cu preponderenÆå de falsificatori;4) modalitate de falsificare a metalelor preÆioase, prin care bijuteriile din aliaje cu un conÆinut redus

de aur sunt tratate cu acid azotic, cåpåtând astfel un aspect de aur pur;5) solicitåri la care sunt supuse produsele în timpul operaÆiilor de încårcare-descårcare çi în timpul

transportului çi care provoacå în mod frecvent pierderi çi degradåri ale produselor;6) degradare a produselor cauzatå de amplasarea acestora în vecinåtatea unor produse inflamabile

sau de stivuirea necorespunzåtoare în spaÆii cu tendinÆå de supraîncålzire;7) degradare a mårfurilor metalice favorizatå de prezenÆa umiditåÆii.

Vertical1) o astfel de manoperå este falsificarea produselor;2) modalitate de transport a mårfurilor;3) înålÆimea lor necorespunzåtoare poate cauza compresiunea produselor;

33


4) stricåciune, stare anormalå a produselor cauzatå de o situaÆie nespecificå, imprevizibilå saucatastrofalå;

5) manoperå frauduloaså ce constå în obÆinerea unui produs asemånåtor cu altul existent în comerÆ,în scop de înçelåciune çi pentru obÆinerea de venituri ilicite;

6) degradare a produselor cauzatå de variaÆia umiditåÆii relative a aerului sau a conÆinutului de apåal produselor;

7) degradare a produselor bogate în gråsimi, cauzatå de acÆiunea oxigenului din aer, conjugatå cucea a umiditåÆii çi temperaturii;

8) modalitate de falsificare a vinului;9) degradare a produselor cauzatå de contaminarea lor cu diferiÆi paraziÆi.

I) ÎncercuiÆi litera corespunzåtoare råspunsului corect:1. Transportul naval prezintå urmåtorul dezavantaj relativ comparativ cu celelalte moduri de transport:

a) cost ridicat;b) capacitate de transport;c) vitezå micå;d) probleme legate de deteriorarea mårfurilor.

(1 p.)

2. Starea anormalå a produselor cauzatå de o împrejurare nespecificå, imprevizibilå sau catastrofalåpoartå numele de:a) falsificare a produselor;b) infestare a produselor;c) avarie a produselor;d) substituire de produse.

(1 p.)

3. Falsificarea untului se poate face prin:a) adåugare de albuç de ou;b) substituire totalå sau parÆialå;c) adåugare de gelatinå;d) adåugare de melaså.

(1 p.)

II) AsociaÆi urmåtoarele degradåri ale produselor cu factorii care le provoacå:I condens a) prezenÆa umiditåÆii;II oxidare b) curenÆii de aer care circulå în interiorul mijlocului de transport;III coroziune c) acÆiunea oxigenului din aer, conjugatå cu cea a umiditåÆii çi temperaturii.

(3 p.)

III) NotaÆi urmåtoarele afirmaÆii cu A (adevårat) sau F (fals). ReformulaÆi corect:1) Pentru distribuÆia produselor perisabile se foloseçte un canal de distribuÆie indirect.2) În cazul litigiilor apårute în urma transportului mårfurilor, solicitarea expertizei merceologicese face numai de cåtre beneficiarul mårfurilor.

(1 p.)

IV) În timpul transportului, asupra produselor acÆioneazå o serie de factori care determinå modificåricantitative çi calitative ale acestora.1) EnumeraÆi factorii externi care acÆioneazå asupra produselor în timpul transportului.2) PrezentaÆi cerinÆele ce trebuie îndeplinite de ambalajele de transport.

(2 p.)Se acordå 1 punct din oficiu.

34


Test de evaluare!?

V. Petrescu, C. Pâslaru, R. Sârbu – Expertizå merceologicå, Editura ASE, Bucu reçti,2000

D.T. Marinescu, I. Zidårescu – Implementarea Directivelor Europene din „Noua Abordareîn Tribuna calitåÆii nr. 9/1996

* * * ABC-ul comerciantului – Transporturile, Centrul Român de ComerÆ Exterior,Bucureçti, 1998

* * * OrdonanÆa Guvernului nr. 39/august 1995 privind producÆia de produse alimentaredestinate comercializårii, în M.O. nr. 97/aug. 1990

Dinu Vasile – Standardizarea çi certificarea produselor, Editura Economicå, Bucureçti

Ciobotaru V., Angelescu A., Viçan S., – Progres tehnic, calitate, standardizare, EdituraASE, Bucureçti, 2001

Sârbu Roxana – Expertizå merceologicå, 1997

* * * Standardul S.R. 10000–1/1994 – „Principiile çi metodologia standardizårii“

Catedra de merceologie çi managementul calitåÆii, Facultatea de ComerÆ, ASE – Mana -gementul calitåÆii – concepte çi principii de bazå, Editura ASE, Bucureçti, 1999.

I. Stanciu, M. Olaru – Bazele merceologiei, Universitatea Dimitrie Cantemir, Bucu reçti,1996

Dinu Vasile, Mihai Negrea – Bazele merceologiei, Editura ASE, Bucureçti, 2001

35

Bibliografie

RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilorde produse2Obiectivele capitolului

Dupå studierea capitolului veÆi fi capabili:

4 så definiÆi conceptul de „recepÆie a mårfurilor“;

4 så prezentaÆi tipurile recepÆiei mårfurilor;

4 så indicaÆi scopul çi obiectivele recepÆiei mårfurilor;

4 så prezentaÆi obligaÆiile çi råspunderile furni zoru -lui, ale transportatorului çi ale beneficiarului, înscopul asigurårii integritåÆii cantitative çicalitative a produselor;

4 så descrieÆi etapele procesului de recepÆie;

4 så prezentaÆi schemele de verificare pentru planurisimple, duble çi multiple de control;

4 så enumeraÆi elementele procesului-verbal de recepÆie;

4 så enumeraÆi efectele juridice çi economice alerecep Æiei loturilor de produse, argumentând, pe bazaacestora, necesitatea controlului de recepÆie;

4 så rezolvaÆi probleme de recepÆionare a unor loturide produse, folosind cele trei variante de eçan tionare,pentru verificarea normalå.

Motto:„Calitatea este un obicei de viaÆå,nu un document pentru un produs“

ARISTOTEL

37

2RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilor de produse

2.1.1. Conceptul de recepÆie a mårfurilor

Controlul calitåÆii produselor se face nu numai în sfera producÆiei, dar çi însfera circulaÆiei mårfurilor (comerÆului).

Pe parcursul circuitului tehnic, mårfurile sunt supuse operaÆiunilor succesive deambalare, manipulare, încårcare-descårcare, transport, expediÆie, depozitare. În timpulefectuårii acestora, pot apårea modificåri cantitative çi calitative ale mårfurilor.

Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec mårfurile în drumul lor dela producåtor la consumator, efectuarea recepÆiei cantitative çi calitative a mårfurilor,cea mai importantå verificare a calitåÆii din punctul de vedere al comerÆului.

Fig. 2.1. RecepÆia mårfurilor pe parcursul circuitului tehnic

RecepÆia mårfurilor are loc o datå cu trecerea mårfurilor din proprietatea furnizorului(întreprinderea producåtoare) în proprietatea beneficiarului (între prinderea comercialå).

Prin recepÆie se verificå måsura în care calitatea realå corespunde calitåÆii con -tractuale sau calitåÆii prescrise.

CALITATEA REALÅ: nivelul valorilor individuale ale caracteristicilor pro -duselor, determinat la un moment dat pe parcursul circuitului tehnic.

CALITATEA CONTRACTATÅ: valorile individuale ale proprietåÆilor mårfu -rilor, asupra cårora s-a convenit între pårÆi, în cadrul unui contract.

CALITATEA PRESCRISÅ: nivelul valorilor individuale ale proprietåÆilorproduselor, înscrise în standarde, norme, specificaÆii.

Se poate spune deci cå prin recepÆie se primeçte çi se acceptå sau se respingeun lot de marfå.

ROLUL RECEPæIEI: recepÆia mårfurilor îndeplineçte rolul unui filtru careîmpiedicå påtrunderea pe piaÆå a produselor necorespunzåtoare.

2.1. CONæINUTUL ÇI SCOPUL RECEPæIEI CANTITATIVE ÇI CALITATIVE A LOTURILOR DE PRODUSE

controlulcalitåÆii recepÆie recepÆie

FURNIZOR UNITATE COMER -CIALÅ EN GROSSUNITATE COMER -CIALÅ EN DETAIL

RECEPæIA MÅRFURILOR este definitå ca: ansamblul operaÆiilor de iden -tifi care çi verificare cantitativå çi calitativå a mårfurilor, desfåçurate înprezenÆa dele gaÆilor furnizorului çi beneficiarului, prin care se constatå dacålotul de marfå corespunde clauzelor contractuale sau calitåÆii prescrise.

4

38

2 RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilor de produse

Când verificarea cantitativå çi calitativå a mårfurilor se face numai în prezenÆafurnizorului, procesul se numeçte „autorecepÆie“.

TIPURILE RECEPæIEI MÅRFURILOR

1. RECEPæIE CANTITATIVÅ: presupune preluarea mårfurilor prin cân tå rire,måsurare, numårare;

2. RECEPæIE CALITATIVÅ: presupune verificarea proprietåÆilor pro du selor(organoleptice, fizice, chimice, me ca nice etc.) prinmetoda organolepticå çi prin metode de laborator.

2.1.2. Scopul çi obiectivele recepÆiei mårfurilor

� SCOPUL RECEPæIEI MÅRFURILOR:1. verificarea modului în care furnizorii mårfurilor îçi îndeplinesc obligaÆiileasumate prin contractul de furnizare, în ceea ce priveçte cantitatea, calitatea,sortimentul, ambalarea etc.;

2. verificarea måsurii în care organele de transport çi-au respectat obligaÆiileasumate cu privire la menÆinerea cantitåÆii çi calitåÆii mårfurilor pe parcursulefectuårii transportului.

� OBIECTIVELE RECEPæIEI MÅRFURILOR:1. evitarea påtrunderii în reÆeaua comercialå a mårfurilor necorespunzåtoarecalitativ sau din punctul de vedere al sortimentului;

2. evitarea formårii, pe canalele de distribuÆie, a stocurilor supranormative, caregenereazå imobilizåri de fonduri, cu efecte negative asupra eficienÆeieconomice a organizaÆiei;

3. influenÆarea directå a organizaÆiilor producåtoare, în scopul producerii demårfuri în conformitate cu standardele, normele tehnice;

4. stabilirea råspunderii materiale pentru pagubele înregistrate ca urmare arecepÆionårii mårfurilor care nu corespund cantitativ çi calitativ.

� REZULTATELE RECEPæIEI MÅRFURILOR:informaÆii cu privire la cantitatea çi calitatea lotului, care contribuie la:l reducerea sau creçterea severitåÆii controlului aplicat produselor, în funcÆie derezultatele recepÆiei loturilor anterioare;

l compararea calitåÆii loturilor provenite de la diverçi furnizori.

AUTORECEPæIA: ansamblul de operaÆiuni efectuate numai de cåtre fur -nizor (beneficiarul nu se prezintå), manifestarea de voinÆå a pårÆilor reali -zându-se în momentul în care beneficiarul acceptå produsele.

4

LEGISLAæIA DIN ROMÂNIA defineçte recepÆia astfel: executareaîn mod material çi efectiv a operaÆiei de identificare calitativå çi cantita -tivå a produselor, operaÆie efectuatå de cåtre delegaÆii pårÆilorcontractante, stabilite în contractele economice.

4

39

2RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilor de produseFURNIZOR

CÅRÅUÇ (TRANSPORTATOR)

BENEFICIAR

ObligaÆii

1.Respectarea riguroaså a

calitåÆii produselor.

2.Pregåtirea loturilor de mår -

furi pentru livrare:

ambalarea corespunzåtoare a

mårfurilor, astfel încât aces tea

så reziste condi Æiilor de trans -

port. Ex.: mårfurile din sticlå

(fragile) se ambaleazå în cutii

de carton separate prin sepa -

ratoare de carton ondulat sau

carton fagure protejate cu

paie, talaç, foiÆe de hârtie; pe

ambalaj se lipeçte o etichetå

de avertizare pentru fragilitate.

3.Întocmirea documentelor

de transport (scrisoare de trå -

surå, foaie de parcurs, cono -

sament); se precizeazå natura

mårfurilor, caracteristicile

pro duselor, starea acestora în

momentul predårii.

4.Expedierea mårfurilor:

– programarea transportului

de mårfuri;

– verificarea mijlocului de

transport pus la dispoziÆie

de cåråuç;

– încårcarea mårfurilor în

mijlocul de transport (folo -

sirea raÆionalå a spaÆiului,

asigurarea stabilitåÆii mår -

fu rilor);

– expedierea m

årfurilor la

adresa destinatarului.

Råspunderi

1.Råspunde pentru daunele

pro vocate de livrarea de

produse necorespunzåtoare

cali tativ, prin înlocuirea sau

recon diÆionarea produselor,

plata unor penalitåÆi.

2. Råspunde pânå în mo men tul

predårii mårfurilor cåtre cå råuç

sau cåtre baneficiar pen tru lip -

surile cantitative sau calita tive,

cauzate de încålca rea obliga -

Æiilor ce-i revin, refe ritoare la

ambalarea necores pun zåtoare,

la respec tarea normelor de

încårcare-manipulare, açezare

în mijloacele de transport.

3. Råspunde pentru com ple ta -

rea greçitå a documentelor de

transport (inexact, incom plet).

ObligaÆii

1. Primirea m

årfurilor pentru

transport.

2. Verificarea mårfurilor la

primire: natura mårfurilor,

nu mårul coletelor, cantitatea,

sigiliile aplicate.

3. Refuzarea primirii spre

trans port a mårfurilor am -

balate necorespunzåtor, fixate

necorespunzåtor în mijlocul

de transport.

4. Executarea transportului.

5.Asigurarea integritåÆii mår -

furilor pe parcursul transpor -

tului.

6. Predarea lotului de mårfuri

la destinaÆie (verificå sigi liile,

semnele, marcajele de pe

mijloacele de transport).

Råspunderi

1.Råspunde, din momentul

preluårii mårfurilor, pentru

daunele provocate de ava -

rierea mårfurilor sau pierde -

rea acestora.

2.Råspunde pentru folosirea

mijloacelor de transport ne -

co respunzåtoare grupei res -

pec tive de mårfuri.

3.Råspunde pentru neanun -

Æa rea din timp a beneficiarului

pentru a-çi primi marfa.

ObligaÆii

1.Primirea m

årfurilor çi veri -

ficarea identitåÆii acestora,

supravegherea descårcårii

mårfurilor.

2.Verificarea cantitativå.

3.Verificarea calitativå.

4.ÎnçtiinÆarea furnizorului

pen tru a participa la veri fica -

rea lotului în cazul constatårii

unor deficienÆe cantitative çi

calitative.

5.ÎnçtiinÆarea cåråuçului dacå

se constatå cå lipsurile sunt

din vina sa.

6.Asigurarea integritåÆii mår -

furilor, a securitåÆii çi calitåÆii

acestora.

Råspunderi

1.Din momentul preluårii mår -

furilor de la cåråuç råspunde

pentru degradarea calitåÆii

mår furilor pe parcursul trans -

portului de la locul de des -

cårcare la depozit.

Tabelul 2.1.

2.1.3. ObligaÆiile çi råspunderile pårÆilor im

plicate în procesul de recepÆie (tabelul 2.1.)

2.2.1. Etapele procesului de recepÆie

Procesul de recepÆie a mårfurilor se realizeazå de cåtre beneficiar (unitateacomercialå cu ridicata sau cu amånuntul), cu sau fårå participarea furnizorului(producåtorului de mårfuri).

40

2 RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilor de produse

2.2. TEHNOLOGIA REALIZÅRII PROCESULUI DE RECEPæIE

LOCUL EFECTUÅRIIRECEPæIEI:

l poate fi sediul beneficiarului sau sediul furni zo -rului; la sediul furnizorului este necesarå pre zenÆaambelor pårÆi;

l se alege sediul furnizorului, în cazul mårfurilor cugrad ridicat de com plexitate, deoarece fur nizoruldispune de aparaturå complexå, necesarå verificåriicalitative, sau în cazul în care se livreazå cantitåÆimari de mårfuri la intervale scurte de timp.

TEHNOLOGIA REA LI -ZÅRII PROCESULUI DE RECEPæIE cuprinde 4 categoriide opera Æiuni:

1. verificarea integritåÆii çi stårii igienico-sanitare amijlocului de transport (prezenÆa sigiliilor, even -tualele avarii, salubritatea acestuia, documentecare prescriu calitatea mårfurilor);

2. verificarea documentelor (documente de contrac -tare documente care însoÆesc lotul de marfå);

3. identificarea lotului de marfå çi verificarea canti -tativå a acestuia;

4. verificarea calitativå a lotului de marfå.

ALTE OPERAæIUNI CAREAU LOC SIMUL TAN CU RECEPæIA

1. extragerea probelor elementare;2. mânuirea, pregåtirea çi analiza probelor;3. întocmirea documentelor recepÆiei;4. acceptarea sau respingerea lotului de mårfuri.

RecepÆia mårfurilor este efectuatå de cåtre o comisie de recepÆie.COMISIA DE RECEPæIE: este o comisie formatå din 3-5 membri, care are urmåtoa -

rele atribuÆii:– efectueazå recepÆia cantitativå çi calitativå a mårfurilor;– urmåreçte evoluÆia calitåÆii mårfurilor recepÆionate pe toatå perioada depozitårii.

41

2RecepÆia cantitativå çi calitativå a loturilor de produse2.2.2. ConÆinutul etapelor procesului de recepÆie

Obiectul controlului de recepÆie este lotul de produse

� VERIFICAREA DOCUMENTELORSe verificå:1. documentele de contractare (contractul, anexele la contract, graficele delivråri, specificaÆiile);

2. documentele de însoÆire a lotului:l documente de livrare (facturå, aviz de expediÆie).l documente de transport (conosament, scrisoare de tråsurå, foaie de parcurs).l documente de certificare a calitåÆii:

3. documente care prescriu calitatea mårfurilor (standarde, norme tehnice,caiete de sarcini).

� IDENTIFICAREA LOTULUI ÇI VERIFICAREA CANTITATIVÅ A ACESTUIAAceastå etapå presupune:– verificarea identitåÆii lotului de marfå;– verificarea integritåÆii coletelor;– verificarea ambalajelor, a etichetårii, marcårii;

LOTUL DE PRODUSE: cantitatea de produse de acelaçi fel, obÆinute dinace leaçi materii prime, prin aceleaçi procedee tehnologice, având aceeaçidesti naÆie, aceeaçi formå de ambalaj, aceeaçi datå de fabricaÆie.

4

– certificat de calitate: document eliberat de furnizor, prin care acesta dove -deçte calitatea produsului; în acesta se menÆioneazå încercårile çi probelela care a fost supus produsul, în conformitate cu standardele, normeletehnice sau alte clauze prevåzute în contract;

– certificat de conformitate: document eliberat conform regulilor unuisistem de certificare, ce indicå faptul cå produsul îndeplineçte condiÆiilestabilite printr-un standard sau alte documente normative date;

– declaraÆie de conformitate: declaraÆie fåcutå de furnizor, prin care garan -teazå cå produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un docu -ment normativ;

– buletin de analizå: se elibereazå pentru produsele alimentare, chimice çicuprinde nivelul caracteristicilor de calitate ale produsului;

– certificat de garanÆie: precizeazå calitatea mårfurilor, conform preve de -rilor contractuale; are rol de confirmare a calitåÆii produsului, dar çi degarantare a acesteia pentru cumpåråtor.

4

– verificarea datei de fabricaÆie çi stabilirea pårÆii consumate din termenul devalabilitate;

– verificarea cantitativå prin cântårire, numårare, måsurare.

� VERIFICAREA CALITÅæII LOTULUI DE MÅRFURIAceastå etapå are ponderea cea mai mare în activitatea comisiei de recepÆie. Ea

presupune o serie de operaÆiuni, în urma cårora lotul este declarat corespunzåtor saunecorespunzåtor çi, ca urmare, este acceptat sau respins.

Comisia de recepÆie efectueazå verificarea calitåÆii pe baza standardelor, carecuprind caracteristicile de calitate ale mårfurilor verificate, clasificarea deficienÆeloracestora, precum çi procedura ce trebuie urmatå în cazul constatårii unor defecte.

În funcÆie de caracteristicile analizate (organoleptice sau de laborator), existåurmåtoarele tipuri de verificåri:

1. verificarea calitåÆii prin atribute.2. verificarea calitåÆii prin måsurare.

� 1. VERIFICAREA CALITÅæII PRIN ATRIBUTE– presupune constatarea prezenÆei sau absenÆei caracteristicii atributive (orga -no leptice), la fiecare produs analizat;

– presupune stabilirea numårului de produse din eçantion care posedå sau nucaracteristica atributivå respectivå, deci împå

comunicarelibera.files.wordpress.com · calitatea produselor pe parcursul 1 distribuÆiei lor...

Documents