coordonare

8/12/2019 coordonare

1/29

temei..................................................................pag.2

Capitolul I

Introducere.................................................................pag.3

1.1 Definitia indemanarii.............................................pag.4

Capitolul II

Coordonarea motrica..............................................pag.6

Capitolul III 1.1 Factorii ce conditioneaza manifestarea

coordonarii..............................................................pag.7

1.2 Formele de manifestare ale coordonarii...........pag.8

1.3 Metodele de educare ale coordonarii.............pag.11

1.4 Metode de ealoare a coordonarii..................pag.16 1.! Conceptii priind dezoltarea coordonarii in

raport cu arsta ...............................................pag.22

1.6 "#iectiele operationale.................................pag.24

Concluzia........................................................pag.2!

$i#liografie......................................................pag.26

Motivarea Temei


2/29

Am am ales aceasta tema deoarecereprezinta un real interes pentru mine, oconsider o cheie a complexitatii necesara si

utila in obtinerea de mari performante. Ea punein valoare celelalte calitatii ale unui individ, princapacitatea de a atinge si a executa miscarinecesare corect, rapid si adaptate situatiei.

Asadar n continuare voi prezenta aceastaramura din pregatirea unui sportiv care este cel

putin la fel de importanta ca si toate celalaltetipuri de pregatire

Capitolul I

Introducere

"mul nu este numai fiinta% realitate #iologica% ci este o

entitate cugetatoare% olitia% care are efecte si emotii. &sentaomului este #iologica% dar si psi'ica. Indiidul care e(ecuta une(ercitiu fizic nu este doar un pac'et de musc'i si neri% ci esteun su#iect acti care urmareste anumite scopuri% tintesterealizarea unor o#iectie si se #ucura de rezultate. Interin%dupa cum lesne se poate edea% procese psi'ice comple(ecare tin de natura umana si inestigarea acesteia dinperspectia disciplinelor stiintifice specifice ei% astfel dupa cele

spuse mai sus% o#seram ca la #aza indemanarii stacoordonarea proces important al actiitatii organismuluiindeplinit de )*C.

Dincolo de dependenta indiidului de a e(ecuta% la unanumit niel% diferite miscari in functie de dezoltarea sa


3/29

motrica% interine posi#ilitatea diferentierii miscarii fizice dediersi parametrii calitatii% care izeaza e(presiitatea sauelocenta sau releanta trasaturilor psi'o+fiziologice propriiindiidului. Cu alte cuinte% anumite manifestari fizice sunt% asa

cum este firesc% produsul si e(presia structurii de perso1,21,n138t nalitate a indiidului% o ilustrare a sinelui acestuia indiferite ipostaze e(istentiale. Deci% miscarile fizice e(primaanumite trasaturi de personalitate% precum si anumite stariafectie de moment% proprii indiidului.

-rin indemanare aungem a ne dezolta% si apreciapersonalitatea la nielul comple(itatii% in iziunea mea ea

reprezinta de cele mai multe ori un lim#a al corpului% un milocde e(primare a adapta#ilitatii.

1.1 Definitia Indemanarii

In literatura de specialitate intelesul termenului decoordonare este sinonim cu cel de indemanare% a#ilitate%precizie % acuratete% finete% gratie% ec'ili#ru% toate acesteareprezentand aptitudinea unui indiid de a inata si de a

com#ina rapid miscari noi% de a efectua miscari armonioase sieficiente intr+un timp dat cu un consum mic de energie.

Definirea si tratarea ei in multiple feluri a fost determinata deimportanta acesteia in e(ecutia e(ercitilor si actelor motrice%incepand cu cele mai simple si terminand cu cele maicomple(e% dar si de faptul ca cei care se ocupa de acesteaspecte apartin unor domenii de actiitate diferite/ educatie

f0zica si sport % pedagogie% psi'ologie% fiziologie% medicina%#ioc'imie% #iomecanica etc.

In lumea stiintei sportului% in ceea ce prieste usurinta sieconomicitatea de miscare% initial a fost folosit termenul deindemanare% termen ce se considera ca nu poate cuprinde toate


4/29

aspectele comple(e ale acestei aptitudini. laturi de termenulindemanare a fost promoat% mai ales in ultimii ani si termenulde coordonare sau cel de a#ilitate.

Indemanarea ca si coordonarea este considerata ca fiindo aptitudine psi'omotrica deose#it de comple(a ce se spriinape celelalte aptitudini psi'omotrice si are interrelatia cudeprinderile motrice si mai ales cu priceperile. Cei mai multiconsidera coordonarea ca fiind o aptitudine motrica comple(ace se educa in scopul im#unatatirii unor capacitati printre care/capacitatea de a regla si diria miscarile singulare sau actiunilela care participa intregul organism % capacitatea de a stapani

miscarea motrica in orice situatie% precum si capacitatea de atrece rapid de la unele actiuni si relatii la altele% fara sa fieintrerupta continuitatea si fluiditatea actelor si actiunilor motrice%in concondarta cu cerintele mereu sc'im#atoare ale mediuluiinconurator. )u#liniand aspectul de uniformitate si continuitateale miscarii. . )#eng'e intelege prin coordonare com#inareaactiitatii unui numar de musc'i in cadrul unei sc'eme demiscare continua% lina e(ecutata in conditii normale.

radul de coordonare al miscarii este influentat de nielulde stapanire al deprinderilor motrice% de nielul de automatizareal acestora% dar si de factorii pertur#atori sau de caracteristicileintamplatoare ale mediului.

Capitolul II

Coordonarea motrica

Ca si indemanarea este considerate ca fiind o aptitudinepsi'omotrica deose#it de comple(a ce se spriina pe celelalteaptitudini psi'omotrice si are inlen+elatii cu deprinderile motrice


5/29

si mai ales cu priceperile. Cei mai multi autori consideracoordonarea ca fiind o aptitudine motrica comple( ce se educain scopul im#unatatirii unor capacitati printre care/ capacitateade a regla si diria miscarile singulare sau aciiunile la care

participa intregul organism% capacitatea de a stapani miscareamotrica in orice situatie% precum si capacitatea de a trece rapidde la unele actiuni si relalii la altele% fara sa fie intreruplacontinuitatea si fluiditatea aclelor si acliunilor motrice% inconcordanta cu cerintele mereu sc'im#atoare ale mediuluiinconurator 5ale am#iantei unui anumit sport. )u#liniindaspectul de uniformitate si continuitate al miscarii% . )#eng'eintelege prin coordonare com#inarea actiitatii unui numar de

musc'i in cadrul unei sc'eme de miscare continua% nae(ecutala in conditii normale.

Capitolul III

1.1 Factorii ce conditioneazamanifestarea coordonarii

Coordonarea% aptitudine psi'omotrica% ce are la #azacapacitatea sistemului neros central si periferic% dar si a celuimusculo+ligametar de a realiza miscari line% armonioase% intimp% spatiu% si directii diferite% in conditii de mediu diferite% estedeterminata de corelatia dintre actiitatea sistemelor amintite intimpul efectuarii miscarilor. ceasta corelatie este infuentata defactori ereditari cu determinare genetica sta#ilita ce pot fimodificati cu mare greutate prin antrenament sporti. Dintre

factorii care conditioneaza eolutia manifestariicoordonarii amintim/

. starea de functionalitate si nielul de dezoltare al organelorde simt 5izual% auditi% tactil% inestezic si statico+dinamicin sensul nielului perceptiei% finetii si preciziei acestora.


6/29

curatetea perceperii senzatiilor si a percepfiilorinfluenteaza e(actitatea comenzilor si raspunsurilor9

. capacitatea scoartei cere#rate de a selectionainformatiile primite de la toti analizatorii% inclusi cel motric

5musc'i si de a programa ordonat impulsurile necesarecontractiei si rela(arii musc'ilor angaati in efectuareaactiunilor motrice corespunzatoare situatiei date. )imtulmuscular 5si ceilalti analizatori indeplineste rolul depercepere a pozitiei corpului si a segmentelor sale% aitezei si a gradului de incordare. -e #aza acestorinfonnatii% se aduc anumite corectari miscarilor prinincadrarea lor coordonata si rationala in limitele de spatiu

si timp propuse% impulsurile neroase fiind transmisestructurilor neuro+musculare interesate de miscarearespectia9

. plasticitatea scoartei cere#rate ce poate determinaalternarea si com#inarea mai multor stereotipuri dinamiceelementare pentru ela#orarea unui raspuns comple(

. memoria de scurta si lunga durata ce permite e(ecutareamiscarilor in reluare identica a modelului% dar mai ales

com#inarea acestora9. gandirea rapida si creatia este formata si dezoltata inprocesul instructi educati% are la #aza numarul mare deinfonnatii% cunostiinte% deprinderi% priceperi motriceasimilate9

. alternarea rapida a proceselor neroase% prin care seasigura trecerea de la un act motric la altul% dar si realizariconcomitente ale actelor motrice9

.

experienta motrica anterioaraceea constituita in specialdin multitudinea siatea deprinderilor si priceperilormotrice stapanite .. .indemanarea se perfectioneaza inprimul rand% in procesul inatarii unui mare numar depriceperi si deprinderi motrice


7/29

1.2 Formele de manifestare ale coordonarii

Carstea% '.% in 2:::% prezinta urmatoarele forme demanifestare ale indemanarii/

. indemanare generala care este necesara efectuariituturor actelor si actiunilor motrice de catre oameni9

. indemanare specifica% prezenta si necesara celor cepractica diferite ramuri sau pro#e sportie9. indemanare in regim de alte calitati motrice/ rezistenta%forta% iteza% mo#ilitate.

nalizand si prezentand formele de manifestare aleindemanarii dupa tipurile de deprinderi motrice% dupadependenta de aria de intre#uintare si dupa dependenta dediferitete aptitudini psi'omotrice% '. Mitra si l. Mogos% in 1,77

ceptand ideea sinonimiei dintre cei doi termeni +indemanare si coordonare se poate spune ca acestea semanifesta su# forma de/

. coordonare generala prin care se intelege capacitateade a efectua in modrational% economic si creator dierseactiuni motrice. " data cu cresterea nielului depregatire fizica multilaterala creste nielul coordonariigenerale. Coordonarea generala constitute #aza pecare se poate realiza si cladi coordonarea specifica 9

. coordonare specifica prin care se intelege capacitatea

de a efectua actiuni motrice cu multa usurinta specificaunor ramuri sau pro#e sportie. Ca si supletea%coordonarea specifica se manifesta diferit de la unindiid la altul% de la o ramuri% pro#a sportia la alta% dela un segment al corpului la altul. )portiul isi creste


8/29

nielul de coordonare specifica printr+o pregatirelotspecifica directionata.

-'.% ;ernon% in 1,!2% analizand structura aptitudinilor

umane% distinge factori de grup ce izeaza fie indemdnareamotrica fina + fine motor sill+% eidentiata in miscari ce implicaun numar mic de fi#re musculare sau musc'i%fie indemanarea motricagenerala + gross motor sc'ill +eidentiata in miscari ce rezulta din implicarea unui numar marede fi#re musculare% sau grupe de musc'i.

*icu le(e% in 1,,3% distinge in practica sportia calitatimotrice de coordonare generala + dezoltate ca urmare a uneipregatiri polialente si care se manifesta in diferite situati iniata% munca si sport + si calitati de coordonare specifice uneianumite pro#e sau discipline sportie% structurare prezentata side care se foloseste termenul de coordonare insotit de cel decapacitate. )u#liniind importanta coordonarii in iata c% in 1,,7% considera capacitatea de coordonaregenerala ca rezultat al inatarii motrice polialente ce semanifesta in dierse domenii ale ietii zilnice si ale sportiului si

menite indeplinirea intr+un mod rational si intensi a sarcinilormotrice de toate felurile% iar in ceea ce prieste capacitatea decoordonare specifica se caracterizeaza prin posi#ilitatea de aaria com#inatii gestuale ale te'nicilor disciplinei sportie.

?atiorssi% in 1,8:% citat de .% $ompa% in 2::1% a propusurmatoarele criterii de clasificare ale coordonarii/

. dupa gradul de dificultate% deprinderile motrice suntcu grad mic de comple(itate% in care sunt cuprinsemiscarile ciclice si deprinderi cu grad mare decomple(itate in care sunt cuprinse deprinderileaciclice9

. dupa precizia e(ecutiei% o deprindere poate fie(ecutata cu greutate% lent si fara cursiitate% cand nu


9/29

este #ine insusita% sau poate fi e(ecutata cu precizie%cu amplitudine% iteza si armonie alunci cand este#ine insusita

. dupa durata acomodarii unei deprinderi% durata cedepinde de comple(itatea% de nielul deprinderi lormotrice stapanite si de predispozitiile su#iectelor. nsporti ce stapaneste un mare numar de deprinderimotrice si are o coordonare #una ce scurteaza timpulde ac'izitionare al altor deprinderi% poseda o marecapacitate de adaptare la situatii impreizi#ile.

M. &puran% in 2::!% citandu+1 pe Meinel% citat de @.Manno% prezinta urmatoarea sc'ema priind formele de

manifestare ale capacitatii coordinatie si componenteleacesteia

apaciteatea oordonativa generala

Capacitatea de adaptare si transformare

Capacitatea de conducere

Capacitatea de inatare

apaciteatea oordonativa

De(teritate fina

&c'ili#ru

&lasticitate in miscare


10/29

Capacitate de com#inare

Fantezia miscarii

lte capacitati coordonatie

@. Manno in 1,,6% citandu+I pe $lume% D.% in 1,81%considera ca ansam#lul informatilor ela#orate de analizatorimenite dezoltarea aptitudinilor rdinatie care sunt formate deurmatoarele componente/

capacitatea de com#inare 5cuplare a miscarilor9

capacitatea de orientare spatio+temporala9

capacitatea de diferentiere inestezica9

capacitatea de ec'iii#ru9

capacitatea de reactie motrica9

capacitatea de transformare a miscarilor9

capacitatea ritmica.

1.3 !etodele de educare ale coordonarii

Coordonarea A Indemanarea poate fi antrenata% in moddiferit% in functie de arsta% de nielul de detinere si dezoltare acelorlalte aptitudini% tinand cont de faptul ca o parte din

aptitudinile determinate genetic% cu un grad scazut deantrena#ilitate. &(ista o serie de aspecte ce limiteaza educareacoordonarii% printre care amintim/ e(perienta motrica% nielul dedezoltare al celorlalte aptitudini% iinetea si precizia simturilor sinu in ultima instanta inteligenta motrica.


11/29

Capacitatea de coordonare este influentata in mare partede e(perienta motrica a fiecarui indiid% tie numarul mare dedeprinderi motrice stapanite. &a se educa paralel cuprocesul de inatare a unor noi deprinderi si de formare a

priceperilor motrice. *ielul de dezoltare al celorlalteaptitudini 5iteza% forta% rezistenta si suplete influenteaza alaturide e(perienta motrica coordonarea miscarilor. Finetea siprecizia actiitatii organelor de simt contri#uie% impreuna cuinteligenta motrica% la manifestarea coordonarii. Coordonareanu este doar un produs al actiitatii musculare% ea reprezinta omanifestare a actunii factorilor prezentati su# tutela actiitatiineroase si a organelor de simt ce permit manifestarea

componentelor coordonarii 5un sprinter care nu are un auz fin sio capacitate de atentie sporila nu poate aunge la rezultatesportie deose#ite.

Caile de rezolare ale actiunilor comple(e de miscare% aleactiunilor tactice ale com#inaliilor actiunilor motrice nepreazutenecesita o gandire logica ascutita% o capacitate de analiza siselectare a informatilor primite prin intermediul analizatorilor% osintetizare si o decizie de e(ecutie rapida. oate aceste actiunirealizeaza% la niel muscular% coordonarea actiunii de contractiesi rela(are musculara si o ordonare a succesiunii actiuniilanturilor musculare% ceea ce in final reprezinta aplitudinea decoordonare.

-rocesul de educare al coordonarii este comple( sipresupune respectarea a cel putin trei cerinte/

.

asigurarea unui numar corespunzator de repetari% numarcare sa asigure asimilarea continutului si formeie(ercitiului9

. incadrarea e(ecutantului in timpul de e(ecutie al miscariisi o#isnuirea acestuia cu ideea e(ecutiei in iteza din cein ce mai mare% adica o#tinerea unui ritm optim9


12/29

. o#isnuirea e(ecutantului cu o arietate mare de situatipreizi#ile si impreizi#ile ce pot aparea si care tre#uietrecute si rezolate prin modalitati dierse.

In comparatie cu celelalte aptitudini psi'omotrice pentrucare s+au instituit o serie de metode de dezoltare% pentrueducarea coordonarii nu putem spune ca aem o metodaspecifica.

Coordonarea se educa% in principal% prin e(ersarearepetata a deprinderilor lolrice in condipi% com#inalii si solicilariariaie. Cu cat eleulAsportiul stapaneste un #aga metric maimare si mai ariat cu atat mai coordonate si mai eficiente suntmiscarile acestuia. Indiferent de comple(itatea deprinderii%coordonarea este aptitudinea ce se educa prin repetareae(ercitilor simple sau comple(e% mai intai lent si din ce in ce mairapid% pe un fond de odi'na al organismului. daugarea la une(ercitiu % la o actiune motrica a unei miscari ori a unei sarcinisuplimentare constituie o modalitate de im#unatatire acoordonarii. )e afinna ca e(ista perioade in care coordonarease im#unatateste mai mult si se accepta ca intre 4 si 11 ani

cresterea nielului coordonarii este cea mai mare% insa aceastacrestere poate fi pusa si pe seama faptului ca aceasta perioadaeste perioada cu acumularile cele mai multe% comparati cu ceaanterioara. ceste acumulari pot fi si rezultatul unei educaticentralizate 5gradinila% alamant primar sau rezultatul uneiintegrari intr+o actiitate sociala 5actiuni snice sau deperformanta 5sport. *u se poate sustine ideea ca% in perioadelem)toare% nielul coordonarii nu se poate marii% mai ales cand

e(ista preocupare pentru aceasta.

Coordonarea se educa prin insusirea unui mare numar dedeprinderi motrice de analizaza% utilitar aplicatie ori specificeunor ramuri de sport% prin e(ercitii pentru insusirea te'nicinicii siprin e(ercitii aplicatie speciale. -rocesul de insusire se


13/29

realizeaza la inceput in e(ecutia miscarilor cu mai putinaprecizie% intr+o forma rigida cu un consum mare energieneroasa 5conccnlrare si atentie sporita si fizica. cesteaspecte sunt aplicate prin faptul ca e(citatia zonei motorii

cere#rale se e(tinde si in ariile ce nu ordoneaza miscarilecorpului si segmentelor acestuia% si e(ecutia miscarilor serealizeaza prin control oluntar permanent. ctiunea decorectare permanenta a e(ecutiilor determina localizarea din cein ce mai mult a zonei de e(citatie cere#rala si strangereaacesteia in aria corticala a miscarii. @epetarea indelungatapermite marea refle(elor conditionate si odata cu acesteamanifestarea unei coordonari iiomice si precise a miscarilor si a

unui control constient in principal la inceputul si sfarsitule(ecutiei.

Intrucat coordonarea se educa in procesul de inatare aldeprinderilor motrice% M.% -radet% 2::1% afirma faptul ca c'iarconfruntarea indiidului cu un numar cat mai mare de sc'emegestuale de #aza urmarind o forma care sa permitaautomatizarea lor se poate realiza printr+o diersitate demetode de inatare% cum ar fi/

metoda analitica ce presupune inatarea deprinderilorpe secente gestuale% a#ordata in situatia unor deprindericomple(e sau a unui niel scazut de cunoastere sistapanire9

metoda glo#ala% prin care se realizeaza inatareadeprinderilor in totalitatea lor% a#ordata in deprinderi simple

sau in deprinderi comple(e dupa ce au fost insusitesecentele gestuale9

metoda de auto+adaptareBBce consta in e(ecutia uneiactiuni motrice prin descoperire si creare% cu superizareaprofesorului.


14/29

Coordonarea poate fi educata si im#unatatita prin/

folosirea ariata a pozitiilor initiale de e(ecutie9

e(ecutia cu partea indemanatica si cea neindemanatica9

altenarea ritmurilor de e(ecutie rapide si lente9

alternarea si com#inarea elementelor te'nice% adeprinderilor motrice9

limitarea spatiului si cresterea itezei de e(ecutie9

com#inarea deprinderilor ec'i cunoscute cu cele noicare sunt in stadiul de inatare9

crearea unor trasee ariate si necunoscute de e(ecutiein care sportiulAeleul sa+si aleaga solupile cele maipotriite% sa+si organizeze raspunsurile de actiune% sastructureze interentile in cadrul ocurilor dinamice sausportie in cadail diferitelor intreceri% stafete% parcursuri

aplicatie% etc.% dupa situatile aparute.

Capacitatea de coordonare se educa in prima parte a etapeide educatie fizica scolara% in eriga a III+a% cand se acponeazapentru prelucrarea grupelor mari musculare% in eriga a I;+a%cand tema propusa este de educare a coordonarii% in eriga a;+a% cand se inata% consolideaza si perfectioneaza deprinderilemotrice% si in partea fundamentala% cand este or#a de lectia deantrenament. Din punct de edere teoretic sta miscare%

deprindere motrica utilitara% de #aza% sau procedeu te'nic sitactic% e(ista e(ercitii concepute in ederea im#unatatiriicoordonarii fara sa contri#uie si unatatirea nielului celorlalteaptitudini psi'omotrice.


15/29

&ducarea coordonarii se incepe de la o arsta frageda%cand plasticitatea sistemlui neros este ridicata in comparatiecu cea a adultilor% cand se urmareste forma miscarilor in modrational% dezinolt% economic% coordonat% adecat scopului

urmarit.

-rocedeele metodice si e(emple de e(ercitiipentru educarea coordonarii dupa *.% Matee% 1,8:% citat deD.% are% 1,87% modificat de .% Dragnea si ).% Mate+eodorescu% in 2::2.

*r. crt. -rocedeul metodic &(ercitii

1. Folosirea unor pozitii de plecareneo#inuite pentru efectuareae(ercitiilor

+ saritura in lungime% stand cu spatele in directia efectuariiiacesteia9

+ start cu spatele la directia de alcrgare din poziui ariate5g'emuit% culcat%

2. &fectuarea e(ercitiilor cu segmetulneindemanatic 5 #rat% picior

+ aruncarca o#iectelor 5mingi% disc% grcutate cu mana opusa celeipreferate9

+ #o( cu garda inersa9

+ efectuarea e(ercitiilor de gimnastica in oglinda sau inerscomenzii.

3. )c'im#area temporala a sistemuluide e(ecutie

+ alergari in tempo ariat si cu ariante de alergare9

+ desfasurarea actiunilor de atac sau a altor structuri de oc intempo ariat sau cu accelerarca treptataa pana la faza definalizare.

4.imitarea spatiului in care seefectucaza e(ercitiul

+ structuri de oc% ocuri pregatitoare si dinamice pe tcrcnuriredusc.

!. &fectuarea procedeelor te'nice siinlatuiriilor acestora cu restrictii

+ e(ercitii si ocuri fara dri#ling sau cu un singur

dri#ling9

+ e(ercitii pentru corectarca le'nicii.

6. )c'im#area procedeelor dee(ecutic

+ sarituri in inaltime prin dierse procedee9

+ aruncari diferite la poarta sau cos.

7. &fectuarea e(ercitiilor prin crestereacomple(ilalii acestora

+ efectuarca unor miscari suplimcntare la sariturile din gimnastica%inainte de atcrizare9

+ loirea mingii cu rac'eta de tenis din diferite pozilii+


16/29

8. Folosirea unor adersari diferiti caaloare si niel de pregatire

+ ocuri cu ec'ipe mai sla#e sau mai puternice9

+ utilizarea unor planuri si actiuni lattice diferite.

,. &fectuarca e(ercitiilor in conditiiariate de mediu% cu materialediferite si la aparate% instalatii sisimulatoare

+ canota pe apa cu aluri9

+ lucru la aparatc de gimnastica diferite9

+ slalom 5sc'i pc teren deniclat9

+ tenis pe diferite suprafcle9

+ lucru la trenaoare.

1." !etode de evaloare a coordonarii

In prezent, intrucat aptitudinea psi'omotrica coordonarea

este cea mai comple(a dintre aptitudini% inca nus+a auns lagasirea unei metode care sapoata ealua toate componenteleacesteia. estelesi pro#ele folosite deantrenori sau profesori%asa c remarca M.&puran% 2::!, nusunt suficient deprecise%recurgand deseori lasegmente analogice din comportamentelespecifice in unele sporturi.

inand cont de faptul ca in coordonare intra componente.in mare parte dc natura neroasa% . Dragnea si .% $ota. in2:::. atrage atentia asupra metodologiei educare ce tre#uie satina cont de faptul ca are un grad redus de antrena#ilitate% nutre#uie negliat si faptul ca testele au fost si sunt create pentru amasura iitatea anumitor segmente ale corpului in functie desolicitarile comple(e sau simple

Mitra%'% si Mogos% l.% in 1,77% citandu+l pe ?tiorsi%;.1,68% dentiaza pentru ealuarea aptitudinii psi'omotrice deindemanare catea criterii prin care% se realizeaza apreciereaacestei aptitudini/ gradul de dificultate al coordonarii miscarii%precizia miscarii si timpul necesar pentru insusire% indicele de


17/29

precizie al incadrarii miscarii in spatiu% indicele de iteza%indicele de forta% indicele de sronizare.

radul de dificultate al coordondarii miscarii este un

indicator prin care se nasc informatii priind comple(itateae(ercitiului perceputa de indiid in acel moment.

-recizia e(ecutiei este un indicator de urmarire siapreciere a formarii si formarii stereotipiei miscarilor% deapreciere a uniformitatii si continuitatii actelor

impul necesar pentru insusire constituie alt indicator alpreciarii coordonarii% ce difera in functie de comple(itatea

e(ecutiei in cazul actiunilor stereotipe% ce se masoara de laaparitia semnalului pana la aparitia raspunsului propriu+zis lacele stereotipe% dar .si de particularitatile de eolutie aleindiizilor.

inand cont de aceste criterii% pot fi sta#ilite teste si pro#ede apreciere ale felului de ealuare specifice fiecarei disciplinein parte% iar in functie de eolutia fiecarui indiid in parte% pro#e

si teste ce au indicatori precise de ealuare sau pro#e si e cescot in eidenta eolutia de la o etapa la alta% de la un stadiu depregatire la altul

In ceea ce prieste testul de ealuare al coordonarii testulmotric sporti inermann% E% in 1,87% considera ca areurmatoarele aantae/

poate fi aplicat ca metoda de lucru cu un continut real

relati mare si o inestitie pentru aparatura si instrumenterelati restransa

este adecat o#iectului de cercetare% deoarece rezultatulunei actiuni motrice ca sarcina de test a 6 interprctatpornind de la conturarea unei calitati a personalitatii. lntr+o


18/29

si mai mica masura se folosesc in prezent% in cercetareaantrenamentului% metode fiziologice. psi'ologice. medico+sportie si #iomecanice% pentru clarificarea sfereio#iectului. ;a fi necesara introducerea acestor metode

deoarece cu autorul lor pot fi cercetate functii relatielementare ale procesului de coordonare 5de e(emplu%functii psi'ofizice care reprezinta #azele calitatii decoordonare.

celasi autor su#liniaza patru aspecte ce stau la #azasta#ilirii nielului de manifestare al aptitudinii psi'omotrice decoordonare/

. calitatile de coordonare sunt caracteristici deperformanta relati comple(a. -rin e(ecutia motrica% caresta la #aza testului de motricitate sportia% si prinrezultatele testului se e(prima constant mai multe calitati%5n e(emplu il reprezinta testul de reactie conceput de.


19/29

performanta o oarecare dilicultate. ceasta duc laconcluzia ca la o crestere izi#ila a nielului de manifestareal calitatilor de coordonare tre#uie marita si dificultatea dinpunct de edere al coordonarii. *umai astfel poate

fi erificata diferenta dintre sportiii sla#i si #uni% din punctde edere al perfomantei9

. actiunile motrice care stau la #aza testelor de coordonaresi rezultatele testelor oulindesc constant stadiul deindemanare si precizie atins. Interpretarearezultatelorinregistrate in urma sustinerii testelor de moiricitatesportie ire#uie sa scoata in eidenta gradul de

indemanare doedil in actiunile motrice realizate cu ocaziatestului.

. in timpul testarii unor actiuni cu coordonaresimpla 5e(emplu + saritura in lungime g'emuit se poatepleca de la faptul ca ele pot fi stapanite de toti sportiii lafel de #ine si de constant. Ca urmare influenta gradului deindemanare tre#uie considerat ca find constant si continu%iar rezultatul de test poate fi eidentiat din diferitele grade

de precizie al e(ecutiilor9. in timpul testarii unor actiuni motrice care necesita ocoordonare comple(a%care pot atinge sau depasi gradulde dificultate al e(ercitiilor competirionale% in timpuldiagnosticarii aspectelor specifice ale indemanarii sicoordonarii. ici nielul indemanarii este de reguladiferentiat intre si intra indiidual% ceea ce influenteazaputernic si diferit rezultatul testelor de coordonare.

. introducerea sarcinii de teste ca miloc de antrenament%in care actiunile notrice% ce stau la #aza calitatilor decoordonare% ar tre#ui sa fie ulilizate in mod diferit in cadrultestului fata de antrenament. estele de ealuare folositesi in procesul de antrenament pregatesc din toate punctelede edere 5motric% aptitudinal% psi'ic% iziologic etc.


20/29

momentul ealuarii% dar asigura si o apreciere corecta aposi#ilitatilor su#iectilor .

&aluarea aptitudinii de coordonare ca si a celorlalteaptitudini are metode ce preciaza capacitatea generala si

metode ce apreciaza capacitatea specifica fiecarui sport inparte. De cele mai multe ori testele folosite masoara siealueaAii anumite componente ale aptitudinii psi'omotrice decoordonare + indemanare.

-entru masurarea simtului ec'ili#rului se foloscsc maimulte te'nici in functie de modalitatea de c(ecutie 5statica saudinamica.

-entru echilibrul static% Mi'ai &puran% 2::!% enumaraurmatoarele/

. "stilet inscriptor"montat pe casca asezata pe capulsu#icctului care a sta cu oc'ii inc'isi% acesta a oscila inreport cu a(a crestet + talpa9

. "scandurica lata de 2%! cm% la 6 cm de sol% pe caresu#iectul se aseaza cu un picior% celfilalt picior indoit% oc'ii

inc'isi + se inregistreaza limpul de mentinere% pana laatingerea solului% cu piciorul li#er9

. "platforma oscilanta 5anlero+posterior sau lateral% pecare sportiul tre#uie sa+si mentina ec'ili#rul9 oscilatiile seinscriu pe c'imograf9

. "platforma cu captutori peizeoelectrica care transmitla oscilograf sau inscriu pe c'imograf oscilatiile su#iectului

in diferite directii9

. "dispozitive speciale+ montate pe am#arcatiuni carepreiau oscilatiile laterale ale canotorilor.

-entru echilibru dinamicsunt folosite mai multe testeunele cucaracter empiric%altele cu caracter stiintific.


21/29

n procedeu metodic% empiric% folosit inca in selectia initiala ilconstituie deplasarea su#iectului% in mers% de+a lungul unei linii%sau pe partea ingusta a #ancii de gimnastica% dar intrucat nu s+au instituit cerinte stricte acest test mi poate fi alidat. )u#iectul

poate face deplasarea repede si atunci nu cade% reusind sastra#ata distanta fara pro#leme. intr+o pozitie ec'ili#ratit% saupoate sa se deplaseze lent% calcai peste arf% si atunci potaparea pro#leme in mentinerea unei pozitii de ec'ili#ru.

Cel mai folosit de profesori si antrenori este estul$ass. cest test se aseamana cu trecerea unei ape% folosind 1:sarituri din piatra in piatra% sarituri ce se fac pe spatiile

marcate cu creta% #anda adezia pe sol sau dusumea% intr+unnumar mai mare sau mai mic% la o distanta mai mare sau maimica in functie de arsta celor testati. In efectuarea testului celtestat% din stand cu piciorul drept pe spatul marcat% pleaca insaritura ai aterizeaza pe piciorul stang in celalalt spatiu marcat%in care mentine pozitia de ec'ili#ru timp de !% dupa careurmeaza o succesiune de desprinderi si aterizari cand pe unpicior% cand pe celalalt si mentinerea ec'ili#rului timp de !%pana se termina traseul. -ingeaua piciorului tre#uie sa acoperepiatra spatiile marcate% astfel incat aceasta sa nu fieo#serata% iar spatiul din ur5solul% podeaua sa nu fie atins cucalcaiul sau alta parte a corpului. precierea se face pe #azapunctelor acumulate% din acordarea a ! puncte pentra fiecareaterizare si acoperire a %.pietrei si 1 punct pentru fiecaresecunda de ec'ili#ru mentinuta. -entru fiecare punct deaterizare piatra% cel testat poate o#tine ma(imum 1: puncte%in total 1:: de puncte. )ecundele de meiuinere pe piatra s>

pot numara cu oce tare% testatii au oie sa se e(ecute miscaride ec'ili#rare pe durata celor ! secunde. Ca materiale esteneoie de cronometru pentru masurareatimpului% de 1: marcicu dimensiuni de 2%!4 cmA 2 confectionate din 'artie% carlonase%#anda adezia% leucoplast pentru marcarea lelor de aterizare sio ruleta + #anda metrica pentru masurarea distantelor. )e pot


22/29

da standarde% cu alori normatie prin e(aminarea unui numarmare de su#iecti% de asi arsta si aceeasi e(perienta motrica.

-entru apreciere ec'ili#rului% testul Flamingo este un

test usor de realizat. 1 consta in mentinerea unei pozitii deec'ili#ru 1 minut% intr+o pozitie de stand pe locu preferat% descultsau cu sosete% pe o sipca asezata la 1: cm% cu celalalt picior dinarticulatia genunc'iului si apucat cu mana de glezna picioruluiindoit. $ratul ridicat inainte% indoit din articulatia cotului% sespriina de #ratul e(aminatorului si ro1 de a mentine ec'ili#ml.estul incepe in momentul in care se intrerupe contactul . )emasoara timpul cat se pastreaza ec'ili#rul% adica timpul in care

nu drumul la piciorul indoit si nici o parte a corpului nu intra incontact cu solul. mana scapa glezna pe care o sustine% saudaca o parte a corpului ia contact cu testul se reia si se acordapenalizare cate 1 punct. Daca su#iectul testat a facut ! ori decate un minut o#tine ! puncte iar daca se intrerupe de 1! ori inprimele 3: secunde% el nu este capa#il sa efectueze testul sitre#uie sa fie intrerupt si nu poate fi cest lucru se intalnestedes la su#iecu mai mici de 7+, ani de aceea nu tre#uie / copiilorsu# 7 ani.

Coordonarea mem#relor poate fi apreciata cu autorul unorpantografe+coordinografe. Folosind testul desenului in oglindasi testul aruncarii la tinta se apreciaza cuordonarea oc'i+manaprin precizia si cursiitatea miscarii. estul de olei#alare intr+undreptung'i desenat pe perete% sau cel de conducere a mingiiprintre aloane aprei iaza coordonarea oc'i+picior.

estul atinge placile 5&urofit pentru aprecierea itezei dee(ecutie sicoordonarea mem#relor superioare este un test#azat pe alinierea alternalia a doua zone marcate pe o placa%cu mana indemanatica.


23/29

estul atinge placile 5&urofit

&(aminatul este plasat in fata mesei% in pozitia stand usordepartat% cu o mana plasata in centrul placii dreptung'iulare 5C

intre cele doua cercuri% lara a misca mana in timpul testului.Mana neindemanatica efectueaza o miscare du+te + ino% catmai repede posi#il% intre cele doua discuri% trecand pe deasupramaini situate in cele doua cercuri. a semnalul de incepere%e(aminatul incepe miscarea si tre#uie sa e(ecute rapid 2! decicluri cu mana alingand cele doua discuri si $ 5in total !: decontacte fiind cronometrat. estul se efectueaza de doua ori%se ia in considerate rezultatul eel mai #un. &ste important ca

inaltimea mesei sa nu depaseasca nielul regiunii om#ilicale.5este interesant de sesizal anumite manifestari alee(ecutantului% atunci cand e(ecuta cu mana dreapta % miscareaa fi inceputa dinspre mana stanga. Cand un disc nu esteatins% se adauga o miscare suplimentara.

Coordonarea generala se masoara prin pro#a Malorin ceconsta in efectuarea unei sarituri in urul a(ei corpului curealizarea unei rotatii cat mai man si catre partea stanga% sicatre partea dreapta. @ezultatele se inregistreaza cu autorul#usolei si spre dreapta% si spre stanga si se calculeaza sumacelor doua rotatii.

ateralitatea si nielul am#idestriei se apreciaza atatprin pro#e de la#orator cat prin pro#e de teren. -ro#ele de teren


24/29

sunt caracteristicele sporturilor pentru care se asoreciazacoordonarea % pro#e ce presupun parametri masura#ili 5timp delucru% tactitate% numar de erori% durata erorilor sau sunt alalizatiin functie de media corpului sau in functie de prestatia

anterioara.

1.5 Conceptii privind dezvoltareacoordonarii in raport cu varsta

Coordonarea% comparati cu celelalte aptitudini

psi'omotrice% se educa foarte dereme. procesul continuandpana la maturizarea completa a omului. -rimele miscariiordonate se manifesta intre a 4+a si a 12+a luna de iata siconsta in apucarea% deplasarea patrupediea. in literarura despecialitate e(ists o serie de notatii cu priirela arsta cea maipropice de educare a coordonari% unele c'iar contrazic.

-rezentarea diferita a perioadelor de educare a coordonarii% decatre )pecialistipoate fi ustificata de faptul ca aceastaaptitudine psi'omotrica este formata in mai multe componentecare se maturizeaza in timp.

irtz. in 1,7,. citat de &.% a'm. in 1,,6% urmarinddezoltarea copiilor intre I si 1: ani% prezinta componentelecoordonarii in functie de arsta precum in ta#el


25/29


26/29

a#elul + -erioade propice perfectionarii capacitatilor decoordonare in formarea sportia intre anii 1 si 1: de scoala

5dupa Ilirtz% 1,7,

-e masura ce musculature de postura se dezolta.copilul incepe sa+si mentina ec'ili#rul% sa mearga% sa alerge.&.% a'n% 1,,6% considera ca cel mai inalt grad de ameliorareo#serat in coordonarile motrice apare intre 4 si 7 ani

Componentele coordonarii 1 2 3 4 ! 6 7 8 , 1: $I&I

Capacitatea de coordonare su#constrangerii

Capacitatea de diferentiere spatio+temporara @ ?

Capacitatea de reactie la stimuli acustici sioptici

:

Capacitatea ritmica

Capacitatea de orientare spatiala

Capacitate de ec'ili#ru

Capacitatea de coordonare su#constrangeri

F&&

Capacitatea de diferentiere spatio+temporara

@ ?

Capacitatea de reacpe la stimuli acustici sioptici

:

Capacitatea ritmica

Capacitatea de orientare spatiala

Capacitatea de ec'ili#ru


27/29

perioada in care ..curiozitatea si pofta de oaca inlesnescdescoperirea unor noi forme motrice% in timp cc .% Dragneasi .% $ota% in 2::: considera ca arsta optima la care sepoate actiona cu sansa mare de progres este interalul 7+1:

ani ca interal in care capacitaulc cognitie si motrice sespriina reciproc.

a arsta scolara% datorita maturizarii sistemului neros% inspecial la nielul ei si al operatiilor acesteia% ca urrnarea numarului mare de deprinderi motrice in mod organizat% diriat%nielul coordonarii se im#unatateste. surinta inatariimiscarilor% la arsta scolara mica% este aantaata de un anumitde dezoltare cognitia si senzoriala inregistrat in perioada deprescolaritale in capacitatea de perceptie si de o#seratie. Ceamai propice perioada de initiare a coordonarii este cea lainceputul pu#ertatii adica pana la 11+12 ani% dupa la arsta%inatarea motorie de tip spontan% prin imitatie dispare treptat%aantaand gandirea rationala prin analiza% decizie% creatie% ideeneacceptata de udor% ;.% in 2::1% care considera arsta de 1!

ani pentru #aieti si 13+14 ani pentru fete% ca la carecoordonarea motrica poate fi cel mai #ine dezoltata. a arstascolara% datorita maturizarii sistemului neros% in special lanielul ei si al operatiilor acesteia si datorita numarului mare dedeprinderi motrice ce In mod organizat si diriat% nielulcoordonarii se im#unatateste.

1.6 "#iectiele operationale

1. )a cunoasca intelesul termenilor de/ aptitudinea psi'omotricade indemanare%ordonare.

2. )a cunoasca factorii ce intluenteaza formele demanifestare a indemanarii.


28/29


29/29

2. @D&&*% .% -articularitaile dezolt)rii calitalilor motrice inatletism% $ucuresti% &dit. I. &. F. ). %1,82.

3. $"M-% .% uezoltarea calildfilor #iomotrice +periodizarea.C. *. F. -. .%$iicureGti% &H -"*"% 2::1.

4. CI@)&% '.% "Teoria si Metodica Educatei fizice si sportului%$ucuresti. &dit. *+D% 2:::.

!. D@*&% .% M&+&"D"@&)C% ).% eniaantrenamentului. $ucuresti% &dit. F&)% 6:, pag.% 2::2.

6. D@*&% ., ntrenamentnl sporti% $ucuresti% &dit. Didactica si -edagogics% 363 pag. 1,,6.

7. D@*% I.% )elecfia si orienlarea medico+sport id. $ucuresti% &dit.D.-. 1,,6.

8. &-@*% M, Metodoloia cercetarii activitatilor corporale+&(ercitii fizice +)port + Fitness % $ucuresti% &d. 2% &dit. F&)% 2::!.

,. F@C)% ;.% Didactica &ducapei Fizice si )portului. argu+Mures%&dit. nicrsitatii -etru Maior% 2::3.

1:.FI@&% &.% Metodica &ducapei fizice )colare. $ucuresti% &dit.Didactica si -edagogics% 1,84.

11.*% &., !ntrenamentul sportiv la copii. traducere% C.C.-.).%$ucuresti% 188. pp. 1,,6.

12.I@?.-.% Eoordinati+motorisc'e ;erollommnung derEinder und

coordonare

Documents