coordonare control echilibru

47
CRESTEREA COORDONARII, CONTROLULUI SI ECHILIBRULUI Enache Ioana Guta Diana Simonca Eliza

Upload: elimihaela

Post on 16-Feb-2016

105 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Obiectiv Kinetoterapie - Cresterea coordonarii controlului si echilibrului, Controlul motor, exercitii de crestere a coordonarii. Material preluat si adaptat Tudor Sbenghe

TRANSCRIPT

Page 1: Coordonare Control Echilibru

CRESTEREA COORDONARII, CONTROLULUI SI ECHILIBRULUI

Enache IoanaGuta Diana

Simonca Eliza

Page 2: Coordonare Control Echilibru

Controlul motorControlul motor – controlul creierului asupra activitatii

musculare voluntare (constiente). Obs. – miscarile automate/care nu sunt constientizate (mersul,

respiratia, etc.) sunt de fapt rezultatul celui mai elaborat controlmotor, deoarece prezinta cea mai perfecta coordonare.

4 momente principale - Motivatia in producerea miscarii: - Ideea

- Programarea - Executia

Page 3: Coordonare Control Echilibru

Controlul motor1. Motivatia - este determinata de raportul in care se gaseste individul cu ambientalul (mediul exterior), dar si de mediul interior.

ex. Mediu exterior: ex. Mediu interior: sa deschida o usa Miscarea o durere abdominala Miscarea (cauza/motivul) corespunzatoare (cauza/motivul) corespunzatoare

(mana pe abdomen)Necesitate Informare SNC Motivatia analiza SNC Idee

(sistem limbic)

2. Ideea- convingerea de a realiza miscarea initiind o serie de interactiuni

suprasegmentare care se finalizeaza printr-o comanda de executare a miscarii.

Idee necesitatea formarii unui “program” (pe baza caruia sa se performeze miscarea)

Page 4: Coordonare Control Echilibru

Controlul motor3. Programarea- conversia unei idei intr-o schema de activitate

musculara necesara realizarii unei activitati fizice dorite.

- Programul unei miscari: - muschii care vor intra in actiune

- marimea fortei dezvoltate - amplitudinea miscarii - durata, etc.Obs. Programarea miscarii (comanda centrala) – este transmisa prin

caile motorii descendente, piramidale si extrapiramidale, spre maduva catre motoneuronii medulari pentru executie.

4. Executia - realizarea miscarii.

Obs. Miscarea se realizeaza pe baza unor secvente stereotipe de la maduva spre muschi avand o specificitate clara si mereu aceeasi.

Page 5: Coordonare Control Echilibru

ExecutiaAcest comportament specific al transmiterii comenzii maduva-muschi pentru o miscare data a fost numit “program motor”

Activitatea de programare retelele neuronale feedbacka centrilor suprasegmentari medulare aferent

rezultatul

Executia miscarii determina o cantitate mare informationala aferenta prin feedback plecata de la receptorii senzitivi (fus muscular, tendon, mecanoceptori) catre segmentul medular respectiv si de aici catre centrii suprasegmentari.

Pe baza acestor informatii (+ cele sensoriale-vizuale si vestibulare) “executia” se perfectioneaza, se corecteaza, se adapteaza continuu la conditiile si necesitatile in care trebuie sa se realizeze miscarea.

Page 6: Coordonare Control Echilibru

ExecutiaEtape: a. Mobilitate prin aceste etape trece si

b. Stabilitate pacientul cu deficit motor

c. Mobilitate controlata care urmeaza un program

d. Abilitate de recuperare.a.Mobilitate - capacitatea de a initia o miscare ca si de a executa miscarea pe toata amplitudinea ei fiziologica.Cauzele deficitului: - hipertonia (spasticitatea)

- hipotonia - dezechilibrul tonic - redoare articulara sau periarticulara

Reeducarea mobilitatii va implica fie recastigarea amplitudinii articulare, fie a fortei musculare, fie refacerea ambelor.

Page 7: Coordonare Control Echilibru

Executiab. Stabilitate - capacitatea de a mentine posturile gravitationale si antigravitationale, respectiv posibilitatea realizarii unei contractii normale simultane a muschilor din jurul articulatiei.Procese de realizare: - integritatea reflexelor tonice posturale de a mentine

o contractie in zona de scurtare a muschiului contra

gravitatiei sau contra unei rezistente aplicate de KT.

- cocontractia – contractia simultana a muschilor in

jurul articulatiei ceea ce creaza stabilitate in

posturile de incarcare si face posibila mentinerea

corpului in pozitie dreapta.

Page 8: Coordonare Control Echilibru

Executiac. Mobilitate controlata - capacitatea de a executa miscari in timpul oricarei posturi de incarcare prin greutatea corpului cu segmentele distale fixate sau de a roti capul si trunchiul in jurul axului longitudinal in timpul acestor posturi.Necesita: - obtinerea unei forte musculare la limita disponibila de miscare - promovarea unor reactii de echilibru - dezvoltarea unei abilitati de utilizare a amplitudinii functionale de miscare atat in articulatiile proximale cat si in cele distale.

d. Abilitatea – “manipularea si explorarea mediului inconjurator” - capacitatea de a misca segmentele in afara posturii sau locomotiei.Obs. Membrul superior – seg. cu cea mai mare necesitate de abilitate

Page 9: Coordonare Control Echilibru

Controlul motor isi face simtita existenta prin intermediul a 3 procese:

1. Control muscular sunt realizate prin ultimele

2. Coordonare 2 etape ale controlului motor

3. Echilibru (mobilitate controlata si abilitate)

1.Control muscular - abilitatea de a activa un grup limitat de UM ale unui singur muschi fara a fi activati si alti muschi.

Obs. Un “control adevarat” – nu poate fi exercitat decat la un individ relaxat care executa o usoara contractie a unui muschi.

Orice comanda pentru o contractie puternica a unui muschi nu s-ar putea realiza decatin cadrul unei engrame realizata prin repetitii pe baza unor procese de coordonare care implica inhibitii de vecinatate.

Page 10: Coordonare Control Echilibru

Controlul muscularEngramele – scheme ale functiei motorii de abilitate – se formeaza in copilarie prin controlul volitional si se perfectioneaza prin repetitie.

Obs. Cu cat engramele sunt mai bine fixate cu atat activitatile musculare capata viteza de executie, intensitate, complexitate.Kinetoterapia are “de invatat” din ideea engramelor

principiul repetitiei, ca principiu de baza al obtinerii unei bune coordonari.

Cresterea controlului muscular

• In kinetoterapie, problema controlului muschilor individuali ia o mare importanta in primele etape ale recuperarii in patologia neuromotorie.

• Educarea sau reeducarea mobilizatorilor primari reprezinta un proces dificil care cere o concentrare si o participare intensa.

Page 11: Coordonare Control Echilibru

Controlul muscularPacientul:• Trebuie sa inteleaga perfect ce i se spune• Trebuie sa fie relaxat• Trebuie sa coopereze perfect, sa nu-l

distraga nimic• Trebuie sa fie odihnit• Trebuie asezat intr-o postura cat mai de

echilibru• Trebuie sa nu aiba dureri pe traiectul

arcului de miscare (Acest aspect este important caci mecanoreceptorii articulari intra in feedback-ul controlului motor)Obs. La primul semn de neatentie

antrenamentul este oprit si reluat in conditii optime.

Page 12: Coordonare Control Echilibru

Controlul muscularExista cateva metode utilizate pentru antrenarea controlului muscular:

a.) Stretch reflexul – realizeaza contractia muschiului al carui tendon l-am

intins repede. Se utilizeaza in leziunea neuronului

motor periferic;

b.) Tehnici de facilitare proprioceptive – in cazul in care tulburarile de neuron motor central raspund la exercitii,

prin care cream supraimpulsuri de la

o cale interneuronala la alta pentru a

scadea rezistenta sinaptica si a atinge

pragul de stimulare.

c.) Excitatia cutanata (metoda Rood) – deasupra muschiului ce trebuie

antrenat este o metoda tot de facilitare

exteroceptiva) care intareste stretch reflexul promovand controlul

muschiului paretic;

Page 13: Coordonare Control Echilibru

Controlul musculard.) Activarea imaginativa - concentrarea asupra actiunii unui muschi realizata

doar in gandirea noastra in timp ce ramanem

pasivi din punct de vedere motor.

e.) Antrenarea perceptiei contractiei – se refera la constientizarea asupra

fenomenului de contractie a muschiului.

se va face printr-o foarte usoara rezistenta opusa miscarii realizata de muschi ceea ce inseamna si un mic efort ce va grabi antrenamentul.

f.) Elecrostimularea neuromusculara – poate fi utila mai ales daca pacientul

cauta sa intre prin comanda voluntara

in ritmul contractiilor stimulate.

Page 14: Coordonare Control Echilibru

Coordonarea- Combinare a activitatii unui grup de muschi in cadrul

unei scheme de miscare continua, lina, executata in conditii normale.

Obs. O miscare coordonata depinde de o corecta contractie a muschilor agonisti, de o relaxare simultana a antagonistilor si o contractie a sinergistilor si stabilizatorilor.Patologia coordonarii:

- se va instala in leziunile cerebelului care asigura controlul coordonarii

precum si ale sistemului extrapiramidal care influenteaza coordonarea.

Semne caracteristice:

• Ataxia – pierderea stabilitatii posturale, perturbari in initierea si realizarea miscarii

• Spasme – contractii involuntare ale unor grupe mari musculare

Page 15: Coordonare Control Echilibru

Coordonarea• Adiadocokinezia – imposibilitatea realizarii miscarilor rapide

alternante.

• Dismetria – incapacitatea de a estima amplitudinea de miscare pentru o

anumita actiune.

• Disinergia – decompunerea miscarilor prin ruperea miscarilor voluntare

ale unei actiuni in componentele sale

• Disartrie – tulburari de vorbire

• Nistagmus – miscari involuntare ale globilor oculari, laterale , circulare

• Miscari atetozice – continue, lente, aritmice, vermiculare ale extremitatilor

• Balism – miscari bruste ale membrelor, ample mai ales pe o parte a corpului

Page 16: Coordonare Control Echilibru

CoordonareaAntrenamentul pentru formarea unei noi engrame sau pt refacerea uneia pierdute trece prin cateva etape:

1. Actiunea care urmeaza sa fie engramata trebuie dezmembrata in parti suficient de simple pentru a putea fi performate corect.

2. Odata miscarea inteleasa si realizata incepe inmultirea rapida a numarului de repetitii, adica drumul spre automatizare.

Odata cu repetitia poate sa apara oboseala – dusmanul oricarei coordonari caci atrage diminuarea capacitatii de antrenament si in special aparitia greselilor de executie.

3. In momentul in care pacientul executa perfect miscarea se va creste treptat efortul pentru acea miscare (viteza de executie, rezistenta opusa) urmarind acuratetea miscarii. Orice incorectitudine apare in engrama.

Page 17: Coordonare Control Echilibru

Coordonarea4. Se incep cuplarile subunitatilor rezultate din desintetizarea actiunii. Cuplarea da nastere unei noi miscari, mai complexe. Apoi, dupa automatizarea unei prime cuplari, se trece la o alta cuplare superioara ca abilitate.Coordonarea miscarilor este un proces ce se obtine dupa foarte

multe repetari, ea dezvoltandu.se pe masura ce copilul creste.

Dezvoltarea coordonarii inseamna o crestere a preciziei, o economie maxima de efort muscular, prin iesirea din activitate a oricarui muschi inutil de activat. Aceasta inseamna inhibitia oricarei iradieri (inutile) pentru cortex.

Pierderea prin boala sau stergerea prin nerepetare a deprinderilor, obliga pentru dobandirea unei functii motorii normale, ca in cadrul controlului motor sa se acorde atentie deosebita refacerii deprinderilor motorii, adica controlului coordonarii. Nu este deci suficient sa refacem amplitudinea maxima de miscare a unei articulatii si nici forta completa a muschiului pt a considera ca am recuperat un deficit neuromioartrokinetic.

Page 18: Coordonare Control Echilibru

CoordonareaExista cateva legi principale ale antrenamentului pentru coordonare:

- Exercitiile de coordonare trebuie sa se execute de cateva ori pe zi fara intrerupere, pana cand coordonarea este obtinuta

- Orice contractie a musculaturii care nu este necesara unei activitati date trebuie evitata. A repeta contractii pentru o astfel de musculatura inseamna a o introduce in engrama activitatii respective – inhibitia iradierii nu se mai produce, coordonarea va fi compromisa.

- Pentru a intari perceptia senzoriala corecta a unei engrame corecte se vor utiliza toate mijloacele posibile: explicatii verbale, inregistrari cinematice, desene, etc

- Exercitiile de coordonare cer concentrare din partea pacientului. Orice semn de oboseala sau chiar plictiseala este un indiciu de oprire a antrenamentului

- Precizia unei miscari nu necesita forta mare, aceasta chiar prejudiciind coordonarea.

Page 19: Coordonare Control Echilibru

ECHILIBRUL

Page 20: Coordonare Control Echilibru

• Partea urechii interne responsabilă de echilibru se numeşte labirint osos.• Labirintul membranos este înconjurat de un lichid, numit perilimfă.• In interiorul labirintului membranos se află alt lichid, endolimfa. • Lichidele nu fac doar să umple un spaţiu, ele sunt o parte esenţială a sistemului de echilibru.

Pierderea de echlibru • Când stăm nemişcaţi, lichidele din canalele şi camerele urechii sunt în echilibru.

• Când mişcăm capul, lichidele se deplasează în direcţia opusă şi creierul percepe schimbarea de poziţie.

•Dacă, insă, sistemul vestibular dintr-o ureche este distrus, activitatea celeilalte urechii dă falsa senzaţie de rotaţie [vertij] către partea neafectata.

•Dacă este distrusă funcţia vestibulară a ambelor urechi, postura şi mersul sunt afectate grav, producând vertij şi dezorientare.

• Întrucât sistemul de echilibru este situat în urechea internă, un test de auz şi testarea mişcărilor oculare sunt principalele teste la care recurge specialistul.

ECHILIBRUL

Page 21: Coordonare Control Echilibru

Pierderea echilibrului de natura cerebeloasa apar in urma unei traume, accident vascular cerebral, scleroza multipla, tumoare a creierului, deficienta

nutritionala, otravire si alte probleme de sanatate care afecteaza cerebelul sau sistemul nervos

Simptomele unei tulburari de echilibru : • Bolnavul cu simptom cerebelos isi departeaza picioarele pentru a-si largi baza de sustinere in timpul ortostatismului.

• Mersul este dificil, nesigur, cu tendinta la deviere pe partea leziunii, picioarele sunt departate si in general da impresia unui om beat(mers ebrios).

• Sunt afectate ritmul, amplitudinea, coordonarea, directia si forta miscarii.

• Poate interesa miscarile membrelor, trunchiului, mersul, chiar si vorbirea sau miscarile globilor oculari.

ECHILIBRUL

Page 22: Coordonare Control Echilibru

Examenul echilibrului

Se face in ortostatism cerand bolnavului sa-si lipeasca picioarele: • Daca-si pierde echilibrul in timp ce sta cu ochii deschisi, tulburarea este de natura cerebeloasa;

• Daca-si pierde echilibrul numai la inchiderea ochilor, leziunea este fie vestibulara, fie spinala.

ECHILIBRUL

Page 23: Coordonare Control Echilibru

Reflexele de echilibrare si stabilizare

- Declanseaza un lant de contractii musculare identice, in conditii identice . Exista doua situatii :

- fie ca se indeparteaza un segment pentru a conserva linia gravitationala a corpului in poligonul de sustinere ( reflex de echilibru) - fie se cauta un punct fix exterior pentru a mari forta motorie( reflex de stabilizare ) - Exemplu :

-Sa ne imaginam o persoana care ia in mana un geamantan. Pentru pastrarea echilibrului, bratul opus se va duce in abductie, iar trunchiul se apleaca in lateral( reflex de echilibru).-Daca geamantanul este foarte greu, mana libera cauta sa apuce un punct fix(ex: bara scarii), stabilizand trunchiul prin adductorii bratului liber ( reflex de stabilizare)

Page 24: Coordonare Control Echilibru

Utilizarea pentru coordonare a dezechilibrarii corpului, din anumite posturi care vor declansa reactii cunoscute de reechilibrare si restabilizare, reprezinta o tehnica de mare valoare. Dezechilibrarea nu trebuie facuta rapid ci treptat, pentru a permite aparitia reactiilor dorite.

Page 25: Coordonare Control Echilibru

Exemple : - Din pozitia stand pe o masa, dezechilibram trunchiul tragandu-l spre spate si in lateral; reactia de reechilibrare este de flexie-abbducrie-rotatie interna a coapsei, extensia genunchiului, flexie dorsala si pronatie a piciorului; reactia de restabilizarea este de a fixa mainile pe masa

-Reactiile de dezechilibrare pe plansete cu suport semicilindric, pozitiile pe aceste plansete fiind variate: decubit,in genunchi, intr-un genunchi etc.

-Reactiile de echilibrare din stand pe o planseta cu rotile cu doua picioare, cu un picior, pe varful unui picior.

Page 26: Coordonare Control Echilibru

- Recuperarea tulburarilor de echilibru reprezinta o parte foarte importanta din recuperarea generala a mersului.

- Inainte sa se inceapa exercitiile de deplasare, pacientii trebuie sa fie capabili sa isi mentina echilibrul in ortostatism (pozitia stand in picioare). - Acest tip de exercitii este necesar mai ales la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral sau care au diferite boli neurologice care le afecteaza echilibrul, cum este si scleroza multipla.

Page 27: Coordonare Control Echilibru

Exercitiile pentru recuperarea echilibrului se executa in general la barele paralele si in timpul exercitiilor, terapeutul trebuie sa stea in fata sau in spatele bolnavului. Bolnavul se tine bine cu ambele maini de barele paralele si executa exercitii de transfer al centrului de greutate, dintr-o parte in alta si din fata in spate.

Odata ce pacientii pot executa acest balans in conditii de siguranta, se renunta la barele paralele si continua acelasi tip de exercitiu fara ajutorul acestora. Ulterior, ei pot incepe exercitiile pentru recuperarea mersului, fara riscul de a se accidenta..

Mersul reprezinta adesea scopul major al gimnasticii medicale de recuperare. Imediat ce bolnavii reusesc sa se deplaseze in siguranta pe suprafete plane, incepe si exercitiile pentru urcarea si coborarea scarilor.

Page 28: Coordonare Control Echilibru

Exerciții pentru refacerea stabilității, mișcării controlate și

abilității

Page 29: Coordonare Control Echilibru

Membru inferior1. Șold

Refacerea stabilității contralateraleExercițiul 1.

Pozitie inițială- decubit dorsal cu coxofemuralul și genunchiul flectateExecuție- Se execută concomitent o flexie a șoldului drept și o extensie a celui stâng ,cu opoziție din partea asistentului sau cu ajutorul unei instalații fixe.Obs! Se începe cu extensia coapsei stângi și apoi cu flexia coapsei drepte

Page 30: Coordonare Control Echilibru

Exercitiul 2• Poziție inițială- Decubit lateral drept cu flexia șoldului și a

genunghiului stâng și flexia genunghiului drept pe pat.• Execuție- Pe coapsa stângă se opune mâna dreaptă a

asistentului, iar mâna stângă a asistentului se opune încercării de rotație externă a membrului inferior drept

Refacerea controlului muscular și abilitățiiExercițiul 3 ( Flexie- Extensie)

• Poziție inițială- Decubit ventral cu bazinul ridicat și sprijin pe antebrațe.

• Execuție- Se menține bazinul să nu cadă spre masă, eventual asistentul poate impinge bazinul in jos pt a crește rezistența mușchilor.

Page 31: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 4 ( Abducție- adducție)• Poziție inițială- Poziția cavalerului servant• Execuție- Asistentul aplică la nivelul șoldului o forță dorso caudal apoi medial,

pacientul opunându-se prin contracția extensorilor coxofemuralului stâng, apoi a abductorilor coxofemuralului drept. Acest exercițiu devine complex prin aplicarea unei forțe de împingere medială la nivelul feței externe a genunchiului stâng.

Page 32: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 5 (Rotatori)• Poziție inițială- Poziție de cavaler servant , cu sprijin pe sol

și cu membrul inferior drept pe un skate-board.• Execuție- Se realizează o rotație internă cu abducție

orizontală, dar și o rotașie externă.

2. GenunchiRefacerea stabilității contralaterale

Exercițiul 1 ( Flexie – Extensie)• Poziție inițială- Decubit dorsal cu membrul inferior drept în sprijin pe bazinul asistentului.• Execuție- Asistentul se opune triplei flexii executate de membrul inferior stâng.

Page 33: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 2 ( Rotatori)

• Poziție inițială- Unipodal pe piciorul drept care se sprijină pe o bucată de lemn sau o carte, cu mâinile în șolduri și genunchiul ușor flectat; coxofemuralul și genunchiul stâng sunt rotate extern și flectate

• Execuție- Asistentul aplica o presiune pe fața anterioară a gambei, pacientul încercând extensia gambei (se realizează contracția pt reechilibrarea rotatorilor drepți de la șold la picior)

În loc de contrapresiunea asistentului se poate monta o gheată pe piciorul stâng cu coarda fixată pe perete sau pe

un scripete cu greutate.

Page 34: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 3 ( Flexie- Extensie)• Poziție inițială- Pe un plan înclinat cu gleznele fixate la masă

• Execuție- Se ridică capul și trunchiulPentru fixarea femurului se contractă

ischiogambierii.Cu cat înclinarea planului este mai mare, cu atât

efortul ischiogambierilor va crește

Exercițiul 4• Poziție inițială- În genunchi pe o planșetă basculantă și cu trunchiul ăn rectitudine• Execuție- Aplecarea anterioară a planșetei cere pentru menținerea trunchiului la verticală o creștere a unghiului deflexie a genunchiului , ceea ce pune în contracție extensorii lui.

Page 35: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 5 (Rotație internă sau externă)Poziție inițială- Bipodal , pe giroplan cu susținerea mâinilor.Execuție- Asistentul aplică o forță de rotație pe mânerulgrioplanului. Musculatura rotatorie se opune daca există un punct fix , dacă nu, miscarea este oprită de catre asistent

3. PiciorRefacerea stabilității contralaterale

Exercițiul 1 ( Flexie- Extensie tibiotarsiană)Poziție inițială- Decubit dorsal cu membrele inferioare întinseExecuție- Cu o mână, asistentul face priză pe fața plantară a membrului inferior stâng, iar cu cealaltă pe fața dorsală a membrului inferior drept. Pacientul execută o alunghire a membrului inferior stâng , basculând bazinul și impingând în ax contra prizei asistentului.

Page 36: Coordonare Control Echilibru

Refacerea controlului muscular și abilitatea

Exercițiul 2• Poziție inițială- Poziție de cavaler servant• Execuție- Se duce genunchiul stâng spre piciorul drept, alunecarea continuând înaintea piciorului drept.

Exercițiul 3• Poziție inițială- Decubit dorsal, cu mâinile la cap, cu membrul inferior drept in

sprijin pe o treapta a spalierului , iar celalalt in sprijin pe genunchiul membrului drept.

• Execuție- Ridicarea bazinului de pe sol cu sprijin ân vârful piciorului drept

Page 37: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 4• Poziție inițială- Poziție de cavaler servant• cu genunchiul opus sprijinit pe un • skate-board, cu piciorul afectat în sprijin • pe sol cu marginea internă a antepiciorului.• Execuție- Se plimbă placa spre înainte și spre înapoi pe un traseu de 45 de grade fata de planul frontal.

Exercițiul 5• Poziție inițială- Șezând• Execuție- Pedalaj la un pedalier cu sprijin pe antepicior , apoi pe talon- antrenează flexorii și

extensorii piciorului

Page 38: Coordonare Control Echilibru

Membrul superior

4. UmărRefacerea stabilității pentru musculatura scapulară

Exercițiul 1 (Bascularea anterioară a umărului)• Poziție inițială- Decubit ventral cu membrele superioare pe lângă corp ce țin în

mâini capetele unei corzi care trece peste un scripete mobil prins de o altă coardă trecută peste un scripete fix și terminată cu o contragreutate.

• Execuție- Se execută extensia simultană simetrică a membrelor superioare bilateral, mobilizând greutatea- umerii vor fi impinși anterior

Page 39: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 2 ( Bascularea internă a scapulei)• Poziție inițială- Șezând , cu mâinile împreunate la spate • Execuție- Mâna membrului superior sănătos presează în mâna membrului

superior afectat , care caută să opună rezistență

Exercițiul 3 ( Bascularea externă a scapulei)• Poziție inițială- În șezând sau în ortostatism, cu membrele superioare ridicate

la verticală , în mâini cu o bară cu greutăți• Execuție- Se realizează o ridicare spre zenit prin exagerarea rotației externe a

scapulei.

Exercițiul 4( Adducția scapulei)• Poziție inițială-În genunchi , cu brațele pe lângă corp, coatele flectate ,

antebrațele orizontale în fața corpului• Execuție- Se înclină bustul din coxofemural înainte

Page 40: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 5 (Abducția scapulei)• Poziție inițială- Decubit dorsal , cu membrele superioare întinse

la verticală și cu o halteră în mâini.• Execuție- Se împing halterele spre zenit prin abducție scapulară. 

Exerciții pentru musculatura glenohumerală

Exercițiul 6 ( Flexia brațului)Poziție inișială- Șezând cu brațele la trunchi și coatele flectate Execuție- Asistentul aplică prize cu mîna dreapă pe fața anterioară a pumnului stâng al pacientului și cu mâna stângă pe fața anterioară a cotului drept al pacientului

Se opune rezistența la tripla extensie a membrului superior stîng al pacientului

Page 41: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 7 ( Extensia brațului)• Poziție inițială- Șezând cu brațele la orizontală , coatele flectate , mâinile împreunate

la nivelul feței • Execuție- Se trage în lateral , încercând îndepărtarea coatelor

Exercițiul 8( Abducția brațului)• Poziție inițială- Decubit homolateral , cu sprijin pe antebraț• Execuție- Se ridică de pe masă bazinul

Obs! Pacientul nu trebuie să iși ridice umărul .

Exercițiul 9 ( Adducția cu rotația internă a brațului)• Poziție inițială- Ortostatism, cu partea bolnavă spre spalier, cu mâna prinzând o

bară , iar în mâna opusă o gantera pe care o ăndepărtează de corp .• Execuție- Echilibrul se păstrează prin contracția adductorilor brațului dinspre spalier

Exercițiul 10 ( Rotația externă a brațului)• Poziție inițială- Membrul superior afectat se sprinjină cu mâna pe giroplan• Execuție- Asistentul realizează o miscare de rotație a giroplanului , în sensul rotației

interne a membrului superior

Page 42: Coordonare Control Echilibru

5. Cotul

Refacerea stabilității, mișcării contrlate și abilității 

Exercițiul 1 ( Pentru flexori)• Poziție inițială- Șezând cu membrele superioare întinse orizpntal, înainte ,

coatele întinse, mâinile cu degetele întrepatrunse• Execuție- Se apropie mâinile de torace, îndepărtând coatele- mișcarea poate

fi contrată de către asistent 

Exercițiul 2 ( Pentru extensori)• Poziție inițială- Decubit dorsal cu scapulohumerala si coatele flectate, în

mâini cu o halteră• Execuție- Pacientul trebuie să împingă haltera spre zenit

Page 43: Coordonare Control Echilibru

Exercițiul 3 ( Pentru supinatori)• Poziție inițială- Ortostatism, cu mâinile prinse pe un

• baston ce are la capete prinse greutăți• Execuție- Mâna dreaptă execută o supinație , iar cea stângă execută o pronație

Exercițiul 4 ( Pentru pronatori)• Poziție inițială- Șezând, cu coatele flectate la trunchi, cu antebrațele supinate, ține

în mâini capetele unui resort de oțel• Execuție- Se execută simultan pronația celor două mâini

Page 44: Coordonare Control Echilibru

6. Pumn

Refacerea stabilității, mișcării controlate și abilității

Exercițiul 1 ( Flexia- extensia pumnului)• Poziție inițială- Șezând, cu mâinile la nivelul feței, lipite prin pulpele digitale,

podurile palmelor îndepărtate• Execuție- Asistentul aplica rezistență pe fața laterală a antebrațelor, în timp ce

pacientul încearcă să îndepărteze coatele

Exercițiul 2 • Poziție inițială- Șezând, cu o bandă elastică trecută peste metacarpiene , degetele fiind lipite prin pulpe• Execuție- Se îndepărtează articulațiile metacarpofalangiene

Page 45: Coordonare Control Echilibru

7. MânaReeducarea analitică a mâinii nu este suficientă, astfel încât refacerea abilității devine scopul principal.Metoda utilizată este „Terapia ocupațională” ce are trei mari grupe de exerciții în funcție de scopurile urmărite:

1. Recuperarea activităților zilnice2. Refacerea gesticii sau câștigarea unor noi abilități pentru o altă

activitate profesională3. Învățarea unei abilități incomplete sau trucate pentru utilizarea

obiectelor sau sculelor de muncă

Principii:• Se pornește de la gesturi simple la gesturi elaborate, de fințe• Se antrenează separat toate tipurile de prize ale mâinii• Toate exercițiile se fac sub privirea atentă a pacientului• Posturarea corpului și a mâinii va fi comodă, astfel încât să permită

realizarea corectă a mișcărilor mâinii

Page 46: Coordonare Control Echilibru

• Ședințele de lucru nu trebuie să devină obositoare• Se urmărește o largă variație de exerciții pentru a menține treaz interesul

pacientului• Aparatele și instalațiile de lucru nu trebuie să pună în pericol integritatea

mâinii• Progresia exercițiilor trebuie să se exeze pe întregul lanț kinetic al membrului

superior

Ocupațiile cele mai utilizate în recuperarea funcțională a mâinii:• Țesutul la război• Împachetat- ambalat• Lucru de mână- cusut, tricotat• Olărit• Grădinărit• Tâmplărie • Scrisul, desenul , pirogravarea• Jocuri precum- tenis de masă, biliard, sah, țintarul, aruncarea săgeților la țintă

Page 47: Coordonare Control Echilibru

10 exerciții pentru menținerea coordonarii si abilității mișcărilor

1. Cu o carte pe cap, se umblă cât mai repede prin cameră2. O minge ținută pe fața dorsală a piciorului, cu degetele în extensie , stând într-

un picior 3. Se iau trei mingi de tenis si se aruncă în sus o minge din mâna dreaptă, apoi se

trece repede mingea din stânga în dreapta, iar mingea din aer se prinde în mâna stângă.

4. Cu brațele înainte , se execută cât mai repede posibil pronosupinații ale mâinilor

5. Mers înainte cu picioarele încrucișate, mers înapoi, mers în lateral6. Mers pe stinghia inferioară a băncii de gimnastică7. Stând pe un picior, se face cumpăna8. Stând pe vârfuri, se trece la poziția de ghemuit, apoi la ridicare pe vârfuri, tot

timpul brațele balansându-se dinainte-înapoi9. Sărituri cu coarda în toate variantele10. Culcat pe o bancă îngustă, se balansează ușor corpul stânga-dreapta,până

aproape de pierderea echilibrului, apoi se redresează.