INTRODUCERE

Am ales IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare” ca și temă pentru elaborarea proiectului

deoarece am aprofundat această temă pentru elaborarea lucrării de licență. Acest proiect are la bază

prezentarea situațiilor financiare anuale, modul în care acestea sunt întocmite, rolul și componența

acestora.

Proiectul este structurat în trei părți. Prima parte cuprinde informații generale despre situațiile

financiare, respectiv obiectivul acestora și descrierea fiecărei component: bilanț, cont de profit și pierdere,

situația fluxurilor de trezorerie, situația modificării capitalurilor propii și notele explicative. A doua parte

cuprinde un studiu de caz privind creanțele și datoriile comerciale în cadrul societății S.C COMAT

BACĂU S.A, preluat din lucrarea de licență. A treia parte cuprinde concluziile finale.

3

I. IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare

Standardul IAS 1 descrie ipostazele de bază în elaborarea situațiilor financiare și anume:

continuitatea exploatării, independența exercițiilor, permanența metodelor de prezentare, pragul de

semnificație și gruparea elementelor, necompensarea, informarea comparativă.

Obiectivul situațiilor financiare este acela de a oferi informații despre poziția financiară,

performanța și fluxurile de trezorerie ale unei entități, informații care ajută utilizatorii la luarea deciziilor

exonomice.

Situațiile financiare individuale sau consolidate care trebuie întocmite de către entitățile care aplică

Standardele Internaționale de Raportare Financiară cuprind: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația

modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie, anexele care descriu politicile contabile

semnificative și notele explicative.

Bilanțul arată poziția financiară a întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar, dar această

poziție este dată de rezultatele obținute de întreprindere de la înființare și până la data bilanțului. De

asemenea, bilanțul furnizează informații despre ratele de rentabilitate, structura capitalului, lichiditatea,

solvabilitatea și flexibilitatea întreprinderii. IAS 1 oferă posibilitatea întreprinderilor de a alege

clasificarea activelor și datoriilor în bilanț, fie după criteriul curent/necurent, fie criteriul

lichiditate/exigibilitate. Activele curente cuprind: activele ce se așteaptă să fie realizate sau sunt deținute

pentru vînzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare a întreprinderii; activele deținute, în

principal, în scopul tranzacționării; activele ce se așteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data

bilanțului; numerarul sau echivalentele de numerar. Activele care nu sunt curente sunt considerate active

necurente. Datoriile curente cuprind: datoriile care se așteptă să fie decontate în cursul normal al ciclului

de exploatare al întreprinderii; datoriile deținute în scopul tranzacționării; datoriile care sunt exigibile în

termen de 12 luni de la data bilanțului; datoriile pentru care entitatea nu are niciun drept de a amâna plata

peste termenul de 12 luni de la data bilanțului. Datoriile care nu sunt curente sunt considerate datorii

necurente.

IAS 1 nu impune întreprinderilor un anumit format standardizat pentru prezentarea informațiilor

privind poziția financiară, deoarece fiecare întreprindere, în funcție de specificul activității, poate să-și

alcătuiască propria structură a bilanțului, astfel încât informațiile prezentate să fie cât mai relevante.

Contul de profit și pierdere se obține prin preluarea și prelucrarea datelor pe care le conțin

conturile din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” și clasa 7 ”Conturi de venituri” și se referă la cheltuielile,

4

respectiv veniturile cumulate de la începutul anului și cumulate la sfârșitul fiecărei luni în cele două părți

ale contului 121 ” Profit sau pierdere”. Contul de profit și pierdere prezintă veniturile și cheltuielile după

natura lor, grupate pe feluri de activități (de exploatare, financiară, extraordinară), precum și rezultatul

exercițiului (profit sau pierdere) determinat prin compararea veniturilor și cheltuielilor astfel: rezultatul

din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent al exercițiului, rezultatul extraordinar, rezultatul brut

al exercițiului, ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale, impozitul pe profit și rezultatul net

al exercițiului financiar.

În contul e profit și pierdere, indicatorii sunt prezentați la nivelul lor de la începutul anului și la

sfârșitul exercițiului financiar pentru care se face raportarea, pe baza datelor din balanța de verificare

finală. IAS 1 nu prezintă niciun format obligatoriu pentru contul de profit și pierdere ci oferă doar o listă

minimală de elemente care ar trebui prezentate.

Situația fluxurilor de trezorerie prezintă informații folositoare utilizatorilor de situații financiare,

oferind o bază pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar și echivalente de numerar,

precum și a nevoilor întreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de trezorerie respective. IAS 7 ”Situația

fluxurilor de trezorerie” stabilește cerințe pentru prezentarea situației fluxurilor de trezorerie și

informațiile care trebuie prezentate. Prin prisma acestui standard, numerarul cuprinde disponibilitățile

bănești și depozitele la vedere, iar echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt,

extrem de lichide care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc

nesemnificativ de schimbare a valorii. Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieșirile de numerar și

echivalente de numerar. În cadrul acestei situații, fluxurile de trezorerie din timpul perioadei sunt grupate

pe cele trei categorii de activități: de exploatare, de investiție, de finanțare.

Situația modificărilor capitalurilor proprii evidențiază: profitul net sau pierderea netă a perioadei;

fiecare element de venit și cheltuială, câștig sau pierdere, care este recunoscut direct în capitalurile proprii;

efectulu cumulativ al modificărilor politicii contabile și corecția erorilor fundamentale. Întreprinderile

trebuie să prezinte în plus, fie în siuația modificărilor capitalurilor proprii, fie în note: tranzacțiile de

capital cu proprietarii și distribuțiile către aceștia; soldul profitului cumulat sau a pierderii cumulate la

începutul perioadei și la data bilanțului, precum și modificările pe parcurcul perioadei; o reconciliere între

valoarea contabilă a fiecarei clase de capitaluri proprii, prime de capital și fiecărei rezerve de la începutul

și la sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare. Această situație a modificării capitalurilor

proprii poate fi considerată o situație care permite reflectarea performanței globale a întreprinderii.

Notele explicative reprezintă o altă componentă a situațiilor financiare anuale, prin care se

completează și explică datele înscrise în bilanț și în contul de profit și pierdere. Acestea conțin informații

5

suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția financiară și rezultatele

obținute. Acestea trebue să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza

întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile adoptate de întrepridere pentru a

determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exercițiu, ale

fluxurilor de trezorerie și modificărilor capitalurilor proprii. Politicile contabile se referă la ansamblul de

principii, reguli, baze și practici specifice adoptate de o persoană juridică, la întocmirea și prezentarea

situațiilor financiare anuale.

II. STUDIU DE CAZ1. S.C. COMAT BACĂU S.A. se aprovizionează de la furnizorul DAMILA cu mărfuri și

ambalaje, conform Facturii nr. 39/17.12.2012, după cum urmează : oțel rotund în cantitate de 3.150 kg la

un preț unitar de 3 lei/kg, sârmă neagră în cantitate de 3.625 kg la un preț unitar de 4 lei/kg și ambalaje în

valoare de 150 lei. Factura cuprinde TVA 24%.

%371 Mărfuri381 Ambalaje4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 29.884 lei23.950 lei 150 lei 5.784 lei

2. S.C. COMAT BACĂU S.A achită datoria față de furnizorul DAMILA, aferentă Facturii

nr. 39/17.12.2012, conform Ordinului de plată nr. 808/13.12.2012.

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei

29.884

3. S.C COMAT BACĂU S.A achiziționează de la furnizorul INFOSTAR, conform Facturii

nr. 23/12.12.2012, un computer în valoare de 2.014,13 lei.

%

2131 Echipamente tehnologice (mașini,

utilaje și instalații de lucru)

4426 TVA deductibilă

= 404 Furnizori de imobilizări 2.500 lei

2.014,13 lei

485,87 lei

6

4. S.C. COMAT BACĂU S.A. cu activitate de desfacere a mărfurilor en - gross vinde mărfuri și

ambalaje către întreprinderile comerciale cu amănuntul (en detail) cu decontare ulterioară, conform

Facturii nr. 11/7.12.2012 după cum urmează: tablă neagră în cantitate de 120 buc la prețul negociat de

132,5 lei/buc; oțel rotund în cantitate de 4.900 kg la prețul unitar de 4 lei/ kg; ambalaje la prețul de

vânzare 120 lei. Factura cuprinde TVA 24%.

4111 Clienți = % 44.168,8 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 35.500 lei

708 Venituri din activități diverse 120 lei

4427 TVA colectată 8.548,8 lei

III. CONCLUZII

Din ceea ce am analizat pe parcursul proiectului am putut concluziona că informațiile furnizate de

situațiile financiare anuale stau la baza efectuării analizelor financiare. Situațiile financiare trebuie

întocmite astfel încât să ofere informații cu privire la poziția și performanța financiară, cât și imaginea

fidelă a întrepinderii. Fiecare componentă a situațiilor financiare prezintă diferite informații despre aceleși

tranzacții și evenimente economice effectuate de către întreprindere în decursul unui exercițiu financiar.

Unii experți consider că multe societăți, prin diferite artificii contabile au încheiat anul cu profit,

pentru a putea accesa credite bancare, iar prin aplicarea IAS-urilor acestea ar putea falimenta. O asemenea

situație va crea probleme suplimentare societăților românești, prin faptul că ele vor fi nevoite să aplice

noile standarde contabile la un moment dat și vor fi afectate de concurența din piața comună. O soluție la

această situație ar fi ca toți agenții economici să înregistreze profit real până la aplicarea noului sistem

contabil.

7

Bibliografie1. Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Ileana Cosmina Pitulice, Iulia Jianu, Studii practice privind

aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în România, Editura

CONTAPLUS, Ploiești,2007;

2. CECCAR, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, IAS

1 – Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2004;

3. CECCAR, Ghid practice de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, Editura CECCAR, București, 2010;

4. Vasile Pătruț, Aristița Rotilă, Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente teoretice și

aplicații practice, Editura SEDCOM LIBRIS, Iași, 2010

8