conventia natiunilor unite privind combaterea desertificarii si

1

dr. dr. MihailMihail DumitruDumitru

Seminar 10-11 Februarie 2005, BRASOV

CONVENŢIILE NAŢIUNILOR UNITE PRIVIND MANAGEMENTUL GLOBAL AL MEDIULUI: OPORTUNITĂŢI ŞI CONSTRÂNGERI ÎN IMPLEMENTAREA ACESTORA ÎN ROMÂNIA

CONVENTIA NATIUNILOR UNITE CONVENTIA NATIUNILOR UNITE PRIVIND COMBATEREA PRIVIND COMBATEREA

DESERTIFICARII SI DESERTIFICARII SI IMPLEMENTAREA ACESTEIA IN IMPLEMENTAREA ACESTEIA IN

ROMANIAROMANIA

2

În anul 1994, Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat şi lansat spre semnare “CONVENŢIA

NAŢIUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII – UNCCD” care are ca

scop: “Combaterea deşertificării şi diminuării efectelor secetei în ţările cu probleme serioase de

secetă şi/sau deşertificare……. prin măsuri eficiente la toate nivelurile, sprijinite de cooperare

internaţională şi aranjamente de parteneriat în cadrul unei abordări care este în acord cu

Agenda 21 (a reuniunii de la Rio de Janeiro, 1991)……… cu scopul de a contribui la o

dezvoltare rurală în regiunile afectate”.

În anul 1997, România a ratificat, prin Legea nr. 629, Convenţia privind Combaterea

Deşertificării.

3

Conform Convenţiei, deşertificarea este

“procesul de degradare a terenurilor din regiunile aride, semiaride şi subumede, rezultând din diferite cauze, inclusiv climatice şi activităţi

umane”.

• Cu pericol de deşertificare sunt considerate a fi regiunile cu un raport precipitaţii / evapotranspiraţie [P/ETP, denumit şi indice de ariditate R]cuprins între 0,05 – 0,65, ceea ce reprezintă:

- 2/5 din suprafaţa uscatului- 20% din populaţia lumii

• Nu sunt incluse la pericol de deşertificare teritoriile cu R > 0,65, respectiv regiunile umede, precum şi cele cu R < 0,05, respectiv regiunile hiperaride, care ocupă 7,5% din suprafaţa uscatului• Degradarea terenurilor (50 % din teritoriul naţional)• Zone afectate de secetă (întreaga suprafaţa arabilă a ţării)• Deşertificare locală (Dobrogea şi Sudul Moldovei, sudul Olteniei)

DeDeşşertificareertificare…în România ?…în România ?

4

Deşertificarea se manifestă prin:

• schimbarea intensităţii radiaţiei solare (albedo-ului);

• schimbarea caracteristicilor florei şi faunei, prin apariţia de specii adaptate condiţiilor de

deşert;

• reducerea vegetaţiei perene sub 5% şi concentrarea acesteia de-a lungul reţelei hidrografice;

• eroziunea şi pierderea capacităţii de producţie a solului;

• extinderea şi intensificarea salinizării în zonele slab drenate şi/sau irigate;

• reducerea drastică a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane;

Fiind un proces pe termen lung, deşertificarea nu este sesizată imediat, mai ales în regiunile

subumede, unde perioadele secetoase alternează cu ani ploioşi sau chiar excesiv de umezi.

5

FACTORII DEŞERTIFICĂRII

- meteorologici: seceta, praful atmosferic, evenimente climatice extreme, temperaturi

ridicate, conţinut ridicat de CO2 în atmosferă, variaţia inter şi intra-anuală a precipitaţiilor.

- ecologici: dereglarea circuitului nutrienţilor, dezvoltarea deficitară a plantelor, regenerarea

şi mutabilitatea microbiană, sărăcirea covorului vegetal, ciclurile de viaţă ale ierbivorelor

(în regiunile de savană);

- antropici; suprapopularea, migraţiile, politici sociale şi economice neadecvate, războaie,

utilizarea greşită a terenurilor, suprapăşunatul, controlul insuficient al rozătoarelor,

colectarea excesivă a lemnului de foc, irigaţia cu apă sărată sau în condiţii de drenaj

neadecvat.

6

CONSECINŢELE DEŞERTIFICĂRII

- reducerea rezilienţei terenurilor: faţă de variaţiile climatice anuale, solul, vegetaţia,

sursele de apă dulce şi alte resurse ale zonelor aride şi semiaride tind să devină reziliente

(să-şi revină) dacă au fost degradate între anumite limite; când se instalează

deşertificarea, rezilienţa este considerabil slăbită, fapt ce are urmări fizice şi socio-

economice grave.

- scăderea productivităţii solului: stratul de sol fertil poate fi spulberat de vânt sau

îndepărtat de ploile torenţiale; structura solului şi compoziţia biochimică se pot înrăutăţii,

pot apare ravene să crăpături, nutrienţii vitali sunt îndepărtaţi prin apă sau vânt; irigaţia

fără drenaj conduce la ridicarea nivelului freatic şi determină salinizarea solurilor;

- distrugerea vegetaţiei: constitue atât cosecinţa, cât şi cauza degradării terenurilor;

- subminarea producţiei de hrană şi apariţia foametei; accentuarea sărăciei; dezordine

civică şi războaie.

7Terenuri abandonate, soluri erodate, pTerenuri abandonate, soluri erodate, păăşuni ocazionale (Galaţi)şuni ocazionale (Galaţi)

8Utilizarea Utilizarea neintensivneintensivăă a terenului (a terenului (VasluiVaslui))

9Dune mobile (Dune mobile (DoljDolj))

10PPăăşuni de productivitate redusă (Tulcea)şuni de productivitate redusă (Tulcea)

11

FACTORI CARE INDUC RISCUL DE DEŞERTIFICARE FACTORI CARE INDUC RISCUL DE DEŞERTIFICARE ÎN ROMÂNIAÎN ROMÂNIA

Factori de mediu: aridizarea progresivă a climatului, pe fondul schimbărilor climatice globale; în ultimul secol se resimte o aridizare progresivă a climatului, în special în regiunile de sud şi nord-est ale ţării

Erozivitatea climatică: determinată de torenţialitatea ploilor din zonele uscate şi subumede ale ţării

Creşterea frecvenţei şi intensităţii secetelor: 34%, 80%

Panta terenului: suprafeţe însemnate din Dobrogea şi Moldova au > 5%, favorabile eroziunii şi intensificării scurgerii de suprafaţă

Vulnerabilitatea la secetă a unor tipuri de soluri: spre exemplu, solurile nisipoase sau extrem argiloase, soluri erodate, soluri salinizate

12

Factori induş i antropic

- reducerea severă (< 10% ) a suprafe ţelor ocupate cu

vegeta ţie forestieră;

- suprapăşunatul;

- eroziunea solului;

- com pactarea ş i destructurarea solului;

- sărăcirea solului în m aterie organică ş i m acronutrienţi;

- salinizarea;

- poluarea chim ică.

13

Istoricul participIstoricul participăării României la procesul rii României la procesul UNCCDUNCCD

UNCCD (semnUNCCD (semnatată ă lala ParisParis, 17 iunie 1994), 17 iunie 1994)Legea 111Legea 111//1998 de a1998 de aderare a României derare a României (Parte (Parte acceptatacceptată ă îîn n ConvenConvenţţie)ie)România: paRomânia: parte afectatrte afectatăăDeciziDecizia a 7/COP47/COP4 (2000): (2000): Adoptarea unei anexe regionale de Adoptarea unei anexe regionale de implementare pentru implementare pentru ţţăările central rile central şşi est europenei est europene (România (România este parte este parte îîn anexa V de implementare regionaln anexa V de implementare regionalăă))ÎÎntâlniri consultative: ntâlniri consultative:

Workshop on land degradation and desertification in Central and East European Countries (May 2000 Brussels, Belgium)Consultative meeting to prepare the implementation of the UNCCD in CCEE Countries (Prague, Czech Republic, September 2001) –considerat momentul naşterii Anexei V

14

AAbordbordareaarea sistematicsistematicăă a a problemelproblemeloror legate legate de prevenirea de prevenirea şşi combaterea degradi combaterea degradăării rii

terenurilorterenurilor, evitarea efectelor secetelor , evitarea efectelor secetelor şşi i combaterea fenomenului de decombaterea fenomenului de deşşertificareertificare, , pentru ridicarea standardului de viapentru ridicarea standardului de viaţţă ă al al comunitcomunităăţţilor umane ilor umane didin zone aflate sub n zone aflate sub

risc de aceastrisc de această ă naturnaturăă

Obiectiv general UNCCDObiectiv general UNCCD

15

1. 1. Realizarea Realizarea şşi i implementarea implementarea Programului Programului

NaNaţţional de Acional de Acţţiune iune pentru combaterea pentru combaterea

dedeşşertificertificăării sau/rii sau/şşi i reducere a efectelor reducere a efectelor

secetelorsecetelor

Integrare obiectivelor CCD Integrare obiectivelor CCD îîn strategiile de dezvoltare n strategiile de dezvoltare durabildurabilă ă nanaţţionalională ă şşi locali localăăAbordare consultativAbordare consultativăăAbordarea mAbordarea măăsurilor de preveniresurilor de prevenireAbordare integratAbordare integrată ă ecologicecologicăă,, sociosocio--economiceconomicăă

2. 2. Dezvoltare Dezvoltare instituinstituţţionalionalăă, ,

educare educare şşi i conconşştientizare tientizare

publicpublicăă

Educare, instruire, distribuEducare, instruire, distribuţţia informaia informaţţiei iei şşi a experieni a experienţţei ei specifice relevante specifice relevante ConConşştientizare publictientizare publică ă şşi participare i participare Crearea de sisteme de avertizare timpurie pentru diverCrearea de sisteme de avertizare timpurie pentru diverşşi i factori factori şşi realizarea de programe de avertizare i realizarea de programe de avertizare şşi reducere a i reducere a efectelor acestor fenomene efectelor acestor fenomene şşi includerea i includerea îîn strategiile specificen strategiile specificePromovarea Promovarea activitactivităăttiiii organizaorganizaţţiilor iilor şşi asociai asociaţţiilor neiilor ne--guvernamentale guvernamentale Promovarea tradiPromovarea tradiţţiilor iilor ssii cunocunosstintinţţelorelor localelocale

Cerinţele privind implementarea Cerinţele privind implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1)Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1)

16

3. 3. Crearea unui Crearea unui mediu favorabil la mediu favorabil la

nivel local nivel local şşi i nanaţţionalional

Crearea cadrului legislativ specificCrearea cadrului legislativ specificElaborarea de strategii pe termen lungElaborarea de strategii pe termen lungCrearea instituCrearea instituţţiilor pertinenteiilor pertinenteCrearea unui mediu economic rural favorabil Crearea unui mediu economic rural favorabil şşi stimulente i stimulente economiceeconomicePromovarea surselor de viaPromovarea surselor de viaţţă ă şşi venituri alternative, inclusiv i venituri alternative, inclusiv instruirea instruirea îîn meserii noin meserii noiPromovarea tehnologiilor Promovarea tehnologiilor şşi resurselor alternative de energie i resurselor alternative de energie (regenerabile)(regenerabile)

4. 4. Coordonarea Coordonarea activitactivităăţţilor la nivel ilor la nivel

local, nalocal, naţţional, ional, regional regional şşi i

internainternaţţionalional

Crearea cadrului pentru realizarea de parteneriateCrearea cadrului pentru realizarea de parteneriateCooperare subCooperare sub--regionalregionalăă, regional, regională ă şşi internai internaţţionalională ă pentru pentru colectare, analizcolectare, analiză ă şşi schimb de informai schimb de informaţţii ii AbordareaAbordarea sinergetic sinergeticăă îîntre convenntre convenţţiile UNiile UN

Cerinţele privind implementarea Cerinţele privind implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării

(2)(2)

17

5. 5. Suportul Suportul ŞŞtiintiinţţific ific şşi Tehnic pentru i Tehnic pentru implementarea implementarea

ConvenConvenţţieiiei

Cooperare Cooperare şşi dezvoltare institui dezvoltare instituţţionalională ă îîn cercetaren cercetare--dezvoltare, dezvoltare, transfer tehnologic,transfer tehnologic, knowknow--howhow şşi practici curente relevante i practici curente relevante Crearea de sisteme de colectare, disponibilizare, analiza, Crearea de sisteme de colectare, disponibilizare, analiza, schimbare date schimbare date şşi informai informaţţii asupra problemelor specificeii asupra problemelor specificeTransferul, achiziTransferul, achiziţţia, adaptarea ia, adaptarea şşi dezvoltarea de tehnologiii dezvoltarea de tehnologiimediogenemediogene, eficiente social , eficiente social şşi economici economic

6. 6. Mobilizarea Mobilizarea resurselor financiareresurselor financiare

Alocarea de resurselor interne Alocarea de resurselor interne Parteneriate naParteneriate naţţionale ionale şşi internai internaţţionale ionale şşi utilizarea i utilizarea mecanismelor existente mecanismelor existente Stimularea capitalului privat Stimularea capitalului privat şşi identificarea de resurse noi, i identificarea de resurse noi, adiadiţţionale de finanionale de finanţţareare

7. 7. CreCreşşterea terea capacitcapacităăţţii de ii de

autoevaluare autoevaluare şşi de i de raportareraportare

Instrumente de verificare Instrumente de verificare Analiza continuAnaliza continuăă, , MMonitorizareonitorizareRaportareRaportare

Cerinţele privind implementarea Cerinţele privind implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (3)Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (3)

18

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA DEŞERTIFICĂRIICOMBATEREA DEŞERTIFICĂRII (1)(1)

Acţiuni legislativeAcţiuni legislative

•• Ratificarea de cRatificarea de căătre Parlamentul României a Convenţiei ONU privind combaterea tre Parlamentul României a Convenţiei ONU privind combaterea deşertificării deşertificării •• Referiri indirecte în: Legea fondului funciar (18/1991, 1/2000 şReferiri indirecte în: Legea fondului funciar (18/1991, 1/2000 şi alte completi alte completăări); legea ri); legea îmbunătăţirilor funciare (50/1996, 138/2004); legea apelor (107/îmbunătăţirilor funciare (50/1996, 138/2004); legea apelor (107/1996, mod1996, modificatificată ă prin 310/2004), prin 310/2004), legea de ameliorare prin împădurire a terenurilor agricole (107/legea de ameliorare prin împădurire a terenurilor agricole (107/1999), div1999), diverse Hoterse Hotăărâri de râri de Guvern, Ordine ale ministerelor etc.Guvern, Ordine ale ministerelor etc.

Acţiuni organizatoriceAcţiuni organizatorice

•• Elaborarea Strategiei Naţionale şi a Programului de Acţiuni privElaborarea Strategiei Naţionale şi a Programului de Acţiuni privind Combaterea Deşertificării, ind Combaterea Deşertificării, DegradDegradăării Terenurilor şi Seceteirii Terenurilor şi Secetei•• Constituirea Comitetului Naţional pentru Combaterea Secetei, DegConstituirea Comitetului Naţional pentru Combaterea Secetei, Degradradăării terenurilor şi rii terenurilor şi DeşertificăriiDeşertificării•• Stabilirea în cadrul ASAS a unui Comitet Naţional pentru SecetăStabilirea în cadrul ASAS a unui Comitet Naţional pentru Secetă

19

c) Acţiuni în domeniul cercetării şi proiectării

• S-a desfăşurat un proiect multidisciplinar de cercetare “Prevenirea şi combaterea

fenomenului de secetă” (1995-1998).

• Planul Naţional de Combatere a Deşertificării în România (2001-2002) – colaborare

România – Spania.

• Un nou proiect de cercetare în Programul AGRAL: “Microzonarea pe terenurile agriocle

din România a claselor de favorabilitate (bonitare), a proceselor de degradare a solurilor şi

a deşertificării” (2002-2004).

• Organizarea în cadrul ASAS a sărbătoririi “Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării

şi Secetei” – 17 iunie 2002 şi 17 iunie 2003.

• Organizarea Simpozionului Internaţional “Solurile şi Schimbările Climatice Globale – o

provocare pentru secolul XXI” (septembrie 2002).

• Participare activă la 7 seminarii Carpato – Balcanice asupra secetei.

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA DEŞERTIFICĂRIICOMBATEREA DEŞERTIFICĂRII (2)(2)

20

Prin Ordinul MAPDR nr. 623/24.08.2004, s-a constituit COMITETUL NAŢIONAL PENTRU

COMBATEREA SECETEI, A DEGRADĂRII TERENURILOR ŞI A DEŞERTIFICĂRII, având în

componenţă reprezentanţi din MAPDR, MMGA, MAI, MTCT, MIE, MEC, AR, ASAS, Consiliul

Economic şi Social, RNP – ROMSILVA, SNIF, AN APELE ROMÂNE, ANM, ONCGC, ICPA,

ICAS, ICIM, ISPIF, AQUAPROIECT, Institutul de Geografie al Academiei Române, ICITID,

ICDA Fundulea, ICGFC, ICDP Braşov.

21

Măsuri de prevenire şi combatere a deşertificării şi secetei

• Scenarii de determinare a arealelor de manifestare a fenomenului de secetă.

• Protecţia factorilor de mediu în condiţii de secetă.

• Reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii.

• Crearea de perdele şi cordoane forestiere.

• Îmbunătăţirea regimului hidrologic în zonele îndiguite ale râurilor.

• Terasarea terenurilor în pantă pentru reţinerea apei pe versanţi.

• Promovarea tipurilor de culturi agricole alternative, rezistente la secetă şi a măsurilor

agrotehnice speciale.

• Reconstrucţia ecologică a pădurilor afectate de uscare.

• Gestionarea resurselor de apă în condiţii de secetă.

• Monitorizarea zonelor afectate de deşertificare şi secetă.

• Monitorizarea zonelor cu terenuri degradate.

25

Romania – Harta solurilor

28

Suprafeţe afectate de deşertificare

Folosinţa ha % Folosinţa ha %

Arabil 2.448.865 61,7 Păduri 327.128 8,2

Păşune 310.484 7,8 Cursuri de apă 506.749 12,8

Fâneaţă 8.454 0,2 Drumuri, clădiri 179.369 4,5

Vii 87.404 2,2 Neproductiv 82.639 2,1

Livezi 15.034 0,4

Total terenuri Total terenuriagricole 2.870.241 72,4 neagricole 1.095.885 27,6

Total terenuri agricole şi neagricole 3.966.126 100

29

Efecte care determinăamplificarea secetei

Tipul de proces dedegradare

Mecanisme/procese deamplificare determinate de secetă

• Intensificarea scurgerii desuprafaţă

• Creşterea albedo-ului

Distrugerea covoruluivegetal

Crearea de condiţii dificile derefacere a vegetaţiei

• Intensificarea vitezei vântului şievapotranspiraţiei

• Reducerea acumulării zăpeziiîn timpul iernii

• Intensificarea scurgerii desuprafaţă şi reducerea cantităţiide apă înmagazinată în sol

• Reducerea gradientului termicîn atmosferă şi deci scădereaprobabilităţii de producere aploilor

Defrişarea sausupraexploatarea

pădurilor şidistrugerea perdelelorforestiere, boschetelorşi tufărişurilor din

zona stepei şisilvostepei

Crearea de condiţii dificile derefacere, regenerare saureplantare

Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradareInteracţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a terenurilor,a terenurilor,care pot conduce la instalarea deşertificăriicare pot conduce la instalarea deşertificării (1)(1)

(după I. Munteanu, 2000)

30


• Reducerea capacităţii de reţinerea apei ca urmare a distrugeriitotale sau parţiale a profilului desol

• Reducerea sau distrugereacapacităţii solului de a asigura odezvoltare normală a covoruluivegetal

• Creşterea albedo-ului şiintensificarea evaporaţiei

• Colmatarea emisarilor naturali şiprovocarea de inundaţii

Eroziunea prin apă • Uscarea puternică a suprafeţeisolului, scăderea conţinutuluide humus, scăderea coeziuniiîntre particulele primare şi arezistenţei la impactulpicăturilor de ploaie

• Reducerea densităţii saudistrugerea covorului vegetal şiexpunerea directă a suprafeţeisolului uscat acţiunii picăturilorde ploaie

• Creşterea torenţialităţii ploilor• Uscarea profundă a solului şi

dezvoltarea crăpăturilor carefavorizează eroziunea deadâncime şi apariţiaprobuşirilor/alunecărilor

Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradareInteracţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a a terenurilor,terenurilor, care pot conduce la instalarea deşertificăriicare pot conduce la instalarea deşertificării (2)(2)

31

• Reducerea capacităţii solului de aînmagazina apa ca urmare asărăcirii în materie organică şifrecţiune fină a orizonturilorsuperioare sau distrugereaacestora

• Aducerea la zi a substratuluinisipos şi formarea de dunemobile de nisip cu caracterisiticide peisaj deşertic

• Creşterea albedo-ului şiintensificarea insolaţiei şievaporaţiei

• Colmatarea reţelei de canale deirigaţie/desecare sau acoperireacu nisip a terenurilor cultivate

Eroziune prin vânt • Degradarea şi sărăcireacovorului vegetal

• Uscarea excesivă a suprafeţeisolului, pulverizarea structurii şiscăderea coeziunii dintreparticulele de sol

• Reducerea capacităţii soluluipentru apă


• Creşterea riscului de eroziunehidrică şi eoliană

• Creşterea albedo-ului şiintensificarea evaporaţiei

Destructurarea • Alternanţa perioadelor deuscare excesivă/umezire (aerulprins în porii solului determinăexplozia agregatelor)

• Intensificarea mineralizării şireducerea conţinutului dehumus

• Ultrauscarea care determină“prinderea în masă” la solurileargiloase şi pulverizareaagregatelor la solurile prăfoase

32

Efecte care determinăamplificarea secetei

Tipul de proces dedegradare

Mecanisme/procese deamplificare determinate de secetă

• Diminuarea permeabilităţii şicapacităţii solului pentru apăprin reducerea porozităţii

• Accentuarea riscului deeroziune hidrică prin scădereapermeabilităţii şi creştereascurgerii de suprafaţă

• Înrăutăţirea condiţiilor deînrădăcinare a plantelorcultivate

• Intensificarea puternică aevaporaţiei prin creştereaporozităţii capilare(microporozităţii)

Compactarea • Favorizarea cimentării lasolurile nisipo-prăfoase

• Accentuarea împachetăriiparticulelor primare la solurileargiloase

• Reducerea permeabilităţii desuprafaţă şi deci împiedicareapătrunderii apei în sol

• Intensificarea puternică aevaporaţiei

• Creşterea albedo-ului şiinsolaţiei

Formarea crustei şiobturarea porilor

Dispersie puternică a agregatelorîn timpul ploilor, în lipsa unuicovor ierbos protector

33

• Accentuarea secetei fiziologiceca urmare a creşterii presiuniiosmotice a soluţiei de sol

• Efect toxic direct asupraplantelor cultivate

• Intensificarea evaporaţiei prinformarea de crustă şi creştereaalbedo-ului

• Scăderea drastică apermeabilităţii (în cazulsodicizării)

Sărăturarea Creşterea evaporaţiei din apafreatică (creşterea debituluicapilar ascendent) şiintensificarea concentrăriisărurilor uşor solubile în profilulde sol

Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradareInteracţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a a terenurilor,terenurilor, care pot conduce la instalarea deşertificăriicare pot conduce la instalarea deşertificării (3)(3)

34

Fig.3. Precipitation (annual l/m2)

35

Fig. 5. Agroclimatic zonation

I = warm-dry area II = moderate sub-humid area III = cool-wet area

36

Fig.9 The areas affected by drought in Romania

37

Fig. 16 Drought intensity areas according to palfay index corrected by soil properties, relief andground water

(0-2: very low; 2-4:low; 4-6:moderate; 6-8: strong; 8-10: very strong; 10-12: excesive)

39

Fig. 4. Distribution of aridity index P/ETP

40

UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE ÎNAGRICULTURA ROMÂNIEI

ANUL ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE

(tone substanţă activă)

N + P2O5 + K2O

(kg/ha)

N P2O5 K2O TOTAL ARABIL AGRICOL

1986 706.934 387.375 200.990 1.295.299 129,9 86,4

1990 656.094 313.108 133.875 1.103.075 117,0 74,8

1995 305.800 149.600 14.700 470.100 49,7 31,8

1996 268.000 153.000 14.000 435.000 46,6 29,4

1997 262.000 129.000 13.000 404.000 43,3 27,3

1998 254.000 114.000 15.000 383.000 41,0 25,9

1999 225.000 93.000 13.000 331.000 35,4 22,5

2000 239.300 88.300 14.600 342.200 36,5 23,0

2001 260.000 100.000 40.000 400.000 42,5 26,9

2002 222.000 138.000 50.000 410.000 43,6 27,6

41

CANTITATEA DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE APLICATE ÎN PERIOADA 1996 – 2000 1)

CANTITATEA MEDIE LA HATOTAL

ÎNGRĂŞĂMINTE

SUPRAFAŢA

PE CARE S-A

APLICAT

PONDEREA

SUPRAFEŢEI DE

APLICARE FAŢĂ

DE SUPRAFAŢA

CULTIVABILĂ

LA

SUPRAFAŢA

APLICATĂ

LA

SUPRAFAŢA

AGRICOLĂ

ANUL

t % ha % % Kg/ha % Kg/ha %

1996 17.870.978 100 701.395 100 7,09 25.479 100 1.212 100

1997 16.513.098 92 682.239 97 7,09 24.204 95 1.120 94

1998 15.841.903 89 665.026 95 6,90 23.821 93 1.074 89

1999 16.685.312 93 680.016 97 6,90 24.537 96 1.129 93

2000 15.812.625 88 674.200 96 6,80 23.454 92 1.068 88

1) Prelucrare după datele Institutului Naţional de Statistică, 2001.

42

Gradul de aprovizionare 1990suprafaţa (ha)

2000suprafaţa (ha)

%

Rezerve mici şi foarte mici de humus 4.876.000 7.485.000 35

Slab asigurate cu azot 3.448.000 5.110.000 35

Slab şi foarte slab aprovizionate cu fosfor mobil 4.473.000 6.330.000 29

Slab şi foarte slab aprovizionate cu potasiu mobil 498.000 785.000 37

Reacţia solului 1990suprafaţa (ha)

2000suprafaţa (ha)

%

Soluri moderat şi puternic acide 2.369.000 3.424.000 31

EvoluţiaEvoluţia unorunor caracteristicicaracteristici ale ale soluluisolului înîn perioadaperioada 1990 1990 –– 20002000

43

Producţia medie la hectar pentru principalele culturi agricole *)

Anul Porumb Grâutoamnă

Orz Floareasoarelui

Sfeclă dezahăr

Cartof

1980 3.210 2.781 2.902 1.577 22.284 13.412

1985 3.846 2.337 2.591 1.494 22.301 20.351

1986 3.811 2.497 3.265 1.872 20.143 15.603

1987 2.699 2.798 3.605 1.573 20.065 12.958

1988 2.781 3.275 4.191 1.513 19.616 10.973

1989 2.472 3.364 4.475 1.512 26.465 11.395

1990 2.756 3.213 3.577 1.409 20.149 10.964

MEDIA 3.082 2.937 3.515 1.564 21.574 13.665

44

Anul Porumb Grâutoamnă

Orz Floareasoarelui

Sfeclă dezahăr

Cartof

1991 4.072 2.507 2.899 1.281 23.330 7.923

1992 2.046 2.188 2.670 1.257 16.098 11.871

1993 2.605 2.321 2.437 1.180 18.276 14.818

1994 3.131 2.535 2.718 1.309 21.264 11.766

1995 3.184 3.082 3.122 1.304 19.928 12.317

1996 2.926 1.760 2.149 1.193 20.960 13.949

1997 4.171 2.964 3.056 1.095 21.166 12.531

1998 2.756 2.561 2.394 1.085 20.045 12.642

1999 3.627 2.776 2.451 1.063 21.608 14.434

2000 1.603 2.280 2.105 821 13.787 12.249

MEDIA 3.011 2.495 2.595 1.158 19.646 11.194

+/- % - 2,4 - 15,0 - 26,2 - 26,0 - 10,0 - 18,1

*) după Anuarul statistic 2001

49

Number Number / percentage of sites having loading degreePPES

of sites Normal Low Moderate High Very high Excessive

No. % No. % No. % No. % No. % No. %

Cu 934 541 57.92 336 35.98 50 5.35 6 0.64 1 0.11

Pb 933 214 22.94 540 57.88 174 18.65 5 0.53

Zn 934 721 77.20 89 9.53 104 11.13 20 2.14

Cd 934 641 68.63 268 28.69 24 2.57 1 0.11

Co 934 718 76.88 179 19.16 33 3.53 4 0.43

Ni 934 206 22.05 279 29.87 356 38.12 90 9.64 3 0.32

Mn 932 878 94.21 32 3.43 21 2.25 1 0.11

Cr 934 128 13.71 344 36.83 330 35.33 128 13.70 3 0.32 1 0.11

Soluble S 926 343 37.04 425 45.89 130 14.04 11 1.19 16 1.73 1 0.11

Soluble F 914 180 19.69 621 67.94 103 11.27 10 1.10

Total DDT 905 82 9.06 520 57.46 138 15.25 145 16.02 20 2.21

Total HCH 905 143 15.80 632 69.84 87 9.61 40 4.42 3 0.33

Distribution of monitoring sites (level I) within the topsoil loading degreeswith potentially polluting elements and substances (PPES)

57

ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005--2025 (1)2025 (1)

1.1. LEGISLATIELEGISLATIE

Promovarea de acte normative pentru combaterea deşertificării şi efectelor seceteiPromovarea unei legi speciale pentru prevenirea şi combaterea deşertificării şi efectelor

seceteiPromovarea regulamentelor privind stimulii economici (subsidii, exceptări de taxe)

pentru unele acţiuni ale programului pentru combaterea deşertificării, secetei şi degradarea terenuluiPromovarea regulamentelor privind păşunatul în arealele cu risc ridicat de

deşertificare (păşuni în pantă şi soluri uşoare, nisipoase şi soluri sărăturate)Revizuirea normelor metodologice privind utilizarea silvo-pastorală a terenului

Îmbunătăţirea legislaţiei privind managementul apeiCompletarea legii apei (Legea 107/1996) cu norme speciale privind managementul apei în

areale cu risc de deşertificarePromovarea regulamentelor privind facilităţile acordate utilizatorilor de apă de

irigaţiePromovarea regulamentelor pentru transferarea schemelor de management al apei de

irigaţie către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă pentru irigaţie (AUAI)

Completarea legislaţiei pentru protecţia soluluiPromovarea Legii de Protejarea Solului

Promovarea unei legi de comasarea terenurilor (reallotment)

58


Îmbunătăţirea legislaţiei pentru ameliorarea terenurilor degradate şi stingerea torenţilor (Revizuirea Legii de ameliorarea terenurilor 84/1996)

Îmbunătăţirea legislaţiei Planului Naţional de Dezvoltare Teritorială (Legea 117/1997) sector II “Apă” prin corelarea cu fenomenele de deşertificare şi secetă

Promovarea unei legi pentru un sistem special de asigurare pentru arealele cu risc de deşertificare

2. POLITIC & SOCIALPOLITIC & SOCIAL

Declararea regiunilor cu risc ridicat de deşertificare ca zone defavorizate cu facilităţi fiscal (taxe reduse, priorităţi la subsidii guvernamentale şi investiţii)

Promovarea proiectelor comune cu ţările vecine (Moldova, Ungaria) pentru combaterea deşertificării şi secetei

Întărirea şi promovarea cooperării internaţionale pentru combaterea deşertificăriiImplicarea NGO-urilor în activităţi şi programe pentru combaterea deşertificăriiSimpozioane mass-media (presă, TV, radio)Broşuri, pliante

59


3.. INFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURA

Dezvoltarea structurilor administrative la nivel naţional şi local şi asigurarea operabilităţii pentru douăzeci ani

Îmbunătăţirea activităţii Comitetului Naţional pentru combaterea deşertificăriiConfigurarea unui departament operativ în structurile guvernamentale existente însărcinat cu

măsuri operaţionale şi implementarea programului pentru combaterea deşertificării

Finalizarea cadrului legal al Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţie (AUAI)

Extinderea sistemului AUAI în cadrul schemelor de irigaţie viabileConfigurarea a 10 AUAI pilotDezvoltarea AUAI pe toate suprafeţele irigate

Dezvoltarea Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice şi Unităţilor de Cercetări silvice în arealele cu risc de deşertificare

Dezvoltarea în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor existente a echipamentelor ştiinţifice pentru a realiza cercetări de monitorizare şi combatere a deşertificării

60


4. RESURSE UMANERESURSE UMANE

Asigurarea specialiştilor pentru a implementa măsuri şi acţiuni specifice

Dezvoltarea unui parteneriat cu populaţia şi autorităţile locale pentru a sprijini măsurile şi acţiunile pentru combaterea deşertificării

Crearea de slujbe complementare pentru ocuparea forţei de muncă în arealele cu risc de deşertificare

5. CERCETARI STIINTIFICE, BAZA DE DATE DE DEZVOLTARECERCETARI STIINTIFICE, BAZA DE DATE DE DEZVOLTARE

Elaborarea şi realizarea programului complex de cercetări pentru combaterea deşertificării

Elaborarea studiilor complexe privind arealele cu risc ridicat de deşertificare

Configurarea Sistemului Informatic Geografic de Deşertificare (Baza de date inclusiv)

Prioritarea de actualizare a cadastrului agricol

61


6. DEZVOLTARE RURALADEZVOLTARE RURALA

Elaborarea planurilor de dezvoltare pentru arealele cu risc de deşertificare şi elaborare de proiecte cu scopul de a implementa acţiunile incluse în Planul Naţional pentru combaterea deşertificării în România

Asigurarea resurselor de apă în zone cu risc de deşertificare

Reabilitarea sistemelor viabile de irigaţie – ca 2000000 haCompletarea sistemului de irigaţie prin finalizarea canalului Siret-Bărăgan (189 km)Dezvoltarea complexă şi regularitarea cursurilor de râu, dragarea lacurilor artificiale

şi crearea unora noi pentru consumul localImbunătăţirea exploatării resurselor de apă freatică (puţuri noi)Dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei de uz casnicImplementarea de măsuri pentru un mai bun control al calităţii apei, un management

mai bun al resurselor de apă, inclusiv purificarea apelor uzate şi utilizarea pentru irigaţie

Completarea actualelor surse de energie cu unele alternative (eolian, solar, biogaz, etc)

62


Îmbunătăţirea climatului local pentru a preveni deşertificarea, efectele secetei, îngheţul culturilor şi acumularea excesivă a zăpezii

Însămânţarea de culturi protectoare şi plantarea perdelelor forestiere (72000 ha)-perdele protectoare pentru protejarea aşezărilor şi rutelor auto (20000 ha)-perdele protectoare pe terenuri agricole (5000 ha)-perdele protectoare de-a lungul canalelor de irigaţie (2000 ha)

Reabilitarea ecologică a pădurilor în declin în zonele cu risc de deşertificare (110000 ha)Extinderea suprafeţelor forestiere în regiuni cu risc de deşertificare, în special, în

Dobrogea, Sudul Moldovei, Bărăgan (ca 60 000 ha)Reconstrucţia ecologică a pădurilor în declin situate în lunci (8000 ha) din care 2000 ha

în zone atinse de deşertificare

Promovarea de sisteme de agricultură speciale pentru a proteja şi îmbunătăţi fertilitatea solului

Sistem special de rotaţia culturilor, irigaţie optimă şi fertilizareControlul salinităţii solului şi îmbunătăţirea solurilor sărăturate (50 000 ha)

63


Prevenirea şi combaterea eroziunii prin apă şi vânt şi a altor tipuri de procese de degradare

Regularizarea reţelei hidrografice pentru torenţi (5000 km) din care 500 km în zone de deşertificareÎmpădurirea solurilor puternic erodate (cu eroziune de suprafaţă severă, ravenări şi alunecări de teren (ca 700

000 ha) din care 115 000 ha în zone de deşertificareCrearea de culturi protectoare şi perdele forestiere pe nisipuri (15 000 ha)Reabilitarea terenurilor afectate de alunecăriÎmpădurirea – 15 000 haÎnierbare – 20 000 haReabilitarea prin înierbare sau împădurire a terenurilor degradate antropic (halde, terenuri decopertate sau

puternic poluate (15000 ha) din care 2000 ha în zone cu deşertificareLucrări de controlul eroziunii pe terenuri agricole în pantă din Dobrogea şi Sudul Moldovei (inclusiv

management antierozional)

Îmbunătăţirea folosinţei terenurilor pe suprafeţele abandonateÎmpădurirea terenurilor în pantă (> 20%), cu deficit forestier (127000 ha din care 60000 în zone cu risc de

deşertificare) Crearea terenurilor de păşunat (islazurilor) comunale în arealele cu deficit de păşuni (10.000 ha)

Îmbunătăţirea păşunilor degradate (600 000 ha) cu risc de deşertificareDiversificarea producţiei agricole prin utilizarea de soiuri noi şi specii de animale mai bine adaptate la secetăRealizarea de puncte experimentale pentru a verifica tehnologiile agricole pentru refacerea structurii solului, prevenirea compactării solului, crustificarea, pierderea de materie organică şi macronutrienţiReabilitarea Luncii Dunării (ca 500 000 ha)Implementarea sistemului de monitoring al deşertificării şi adaptarea celui existent

64

7. MEDIU7.1. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor ecologice71.1 Dezvoltarea metodelor şi facilităţilor tehnice pentru prognoza evenimentelor climatice,meteorologice şi hidrologice şi pentru predicţia hidrodinamică a dispersiei poluanţilor71.2. Măsuri speciale pentru prevenirea şi diminuarea poluării industriale în arealele cu riscde deşertificare71.3. Îmbogăţirea şi conservarea biodiversităţii în areale cu risc de deşertificare (coridoareverzi, reabilitarea terenurilor umede (20 000 ha), rezervaţii naturale, reţea de dezvoltare

VA MULTUMESC PENTRU VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!ATENTIE!

Dr. Dr. MihailMihail DUMITRUDUMITRUTRAINER TRAINER CONVENTIA NATIUNILOR UNITE CONVENTIA NATIUNILOR UNITE

PRIVIND COMBATEREA DESERTIFICARII PRIVIND COMBATEREA DESERTIFICARII

conventia natiunilor unite privind combaterea desertificarii si

Documents