6

______________________

INDRUMAR DE AFACERI ______________________

Venezuela2013 – noiembrie

6

A. PANORAMA GENERALA ........................................................... 51. INTRODUCERE.............................................................................5

1.1 Asezare, suprafata, suprafata agricola, relief si clima.....61.2 Demografia si Societatea....................................................7

1.2.1 Populatia, etnii, densitatea demografica,rata de crestere1.2.2 Populatia urbana si principalele orase1.2.3 PIB pe cap de locuitor1.2.4 Populatia activa

B. STRUCTURA DE STAT SI MEDIUL POLITIC...............................71. Sistemul de guvernare, partidele politice si impartirea puterii.72. Organizarea administrativa si teritoriala a statului....................8

3. Administrarea economica si comerciala si impartirea competentelor...............................................................................9

C. RELATII INTERNATIONALE/REGIONALE....................................9 Organizatii Internationale Economice si Comerciale la care Venezuela este parte...................................................................10

D. CADRUL ECONOMIC...................................................................111. SITUATIA ECONOMICA...............................................................11

1.1 Evolutia principalelor variante...........................................111.1.1 Structura PIB.............................................................121.1.2 Preturile.....................................................................151.1.3 Populatia activa si piata muncii;Samajul...................161.1.4 Distributia venitului....................................................16

1.2 Principalele sectoare ale economiei.................................161.2.1 Sectorul Primar..........................................................161.2.2 Sectorul Secundar.....................................................171.2.3 Sectorul Tertiat...........................................................21

1.3 Infrastructura economica...................................................221.4 Previziuni macroeconomice...............................................251.5 Comertul exterior................................................................26

1.5.1 Deschiderea comerciala..............................................27

6

1.5.2 Principalii parteneri comerciali.....................................271.5.3 Principalele sectoare de bunuri...................................291.5.4 Principalele stectoare de servicii (export si import).....31

1.6 Turismul................................................................................32 1.7 Investitiile straine.................................................................33

1.7.1 Regimul investitiilor.....................................................331.7.2 Investitiile straine pe tari si sectoare...........................351.7.3 Operatiuni importante de investitii straine..................36

1.8 Investitiile in exterior...........................................................371.9 Balanta de plati.....................................................................381.10 Rezervele international........................................................391.11 Moneda, Cursul de schimb..................................................401.12 Datoria externa si serviciul datoriei externe. Principalele

obiective................................................................................411.13 Riscul de tara.......................................................................42

2. RELATIILE BILATERALE.............................................................422.1 Cadrul juridic........................................................................422.2 Schimburile economice bilaterale......................................43

3. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR.............................................453.1 Formalitatile de import...........................................................453.2 Taxe vamale si regimuri economice vamale.........................453.3 Norme si conditii tehnice.......................................................463.4 Norme de incasari si plati la exterior.....................................483.5 Achizitii publice......................................................................49

E. SISTEMUL FISCAL........................................................................511. Structura Generala.......................................................................512. Sistemul impozitiv........................................................................513. Impozite.........................................................................................51

3.1 Impozitul aplicat societatilor...................................................513.2 Impozitul pe venit aplicat persoanelor fizice...........................513.3 Impozitul pe consum..............................................................533.4 Alte impozite si taxe...............................................................54

4. Tratamentul fiscal aplicat investitiilor straine............................54

F. SISTEMUL FINANCIAR................................................................55

6

G. INFORMATII PRACTICE..............................................................591. Zece sfaturi practice...................................................................592. Costuri de stabilire......................................................................623. Informatii utile..............................................................................63 4. Alte date de interes......................................................................65 5. Adrese utile..................................................................................71 6. Principalele manifestari expozitionale.......................................77

Anexe: Tabel cu principalele date despre tara.........................79

6

A PANORAMA GENERALA

1. INTRODUCEREDenumirea oficiala: Republica Bolivariana a VenezueleiZiua nationala: 5 iulie (1811), ca zi a independentei. Alte sarbatori nationale: 1 ianuarie; 19 aprilie (initierea procesului de independenta); 1 mai; 24 iunie (marea batalie de eliberare nationala de la Carabobo); 24 iulie (ziua de nastere a lui Simon Bolivar); 12 octombrie (Ziua Rasei) si 25 decembrie;Limba oficiala: spaniolaMoneda nationala: bolivarul (VEF), care are stabilit cursul fix de 6,29 Bolivari Forte – VEF/USD din 8 februarie 2013 (pana la aceasta data valoarea ratei de schimb fata de dolarul american era de 1 US$= 4,3 VEF)

1.1. Asezare, suprafata, suprafata agricola, relief si clima

Republica Bolivariană Venezuela, cum este cunoscut în mod oficial, este situata in extremitatea nord-vestica a continentului sudamerican, avand o zonă de coastă de 2. 813 Km., Marea Caraibelor la nord şi Oceanul Atlantic la nord-vest; teritoriu sau (916.445 Km2, din care a cincea parte este suprafata agricola si 52% padure), se invecineaza cu Columbia la vest şi sud-vest, cu Brazilia la sud şi Guyana la est. Pe lângă continent sau Tierra Firme, Venezuela are 72 insule si arhipelaguri, printre care: Margarita, Coche, La Tortuga, Los Roques, Las Aves şi Orchila.

Se pot distinge patru mari zone geografice:Sistemul Guyana: are o suprafaţă de 365,000 Km2 şi prin urmare, este zona

geografica cea mai mare din ţară. Cuprinde toata partea meridionala a Venezuelei, de la tarmul sud-estic al fluviului Orinoco pana la granita cu Brazilia. Este o zonă foarte putin populată şi izolata de restul ţară. Subsolul este bogat în fier, bauxită, aur si hidrocarburi.

Litoralul: constituit dintr-un lant muntos maritim care strabate tot nordul tarii, de la Lacul Maracaibo pana in Delta Orinoco şi unde se gaseste cea mai mare parte a populaţiei ţării. Regiunea orientala şi Maracaibo se afla printre primele zece arii mondiale in ceea ce privesc rezervele de hidrocarburi.

Anzii: compusi din Muntii Mérida la poalele muntilor Anzi. Aici se afla cel mai inalt varf din Venezuela, Bolívar de peste 5.000 de metri.

Câmpia: este o regiune plana cu o suprafata de 240.000 Km2, care se extinde de la baza Anzilor şi muntilor de coasta, pana la fluviul Orinoco. Este o

6

zona propice cresterii animalelor, cu pasuni bogate, favorizate de irigatiile afluentilor fluviului Orinoco.

Venezuela are un subsol foarte bogat, în afară de rezervele de hidrocarburi găsite în Maracaibo şi regiunea orientala, ţara are, de asemenea, importante resurse miniere. În acest sens, şi o dată certificate rezerve de petrol din fasia Orinoco, compus mai ales din petrol greu şi extragreu, ţara va avea cele mai mari rezerve mondiale de petrol: 316.000 milioane de barili, fata de 260.000 milioane barili, rezervele confirmate ale Arabiei Saudite. In decembrie 2010, rezervele confirmate ale Venezuelei se ridicau la 296.500 milioane de barili (inclusiv centura de Est Orinoco), conform cifrelor de la Ministerul Energiei si Petrolului, situand Venezuela pe primul loc in lume.

Rezervele de gaze sunt de cca. 200 miliarde picioare cubice şi cifra este in continua crestere datorită faptului ca exploatarea este in faza incipienta. Aceste cifre situiaza Venezuela pe primul loc printre ţările din America Latină, a opta la nivel mondial si a şaptea intre ţările membre OPEC.

Clima este tropicala în cea mai mare parte a teritoriului. În Caracas, cu o altitudine de 1.042 metri, temperatura medie este de 24 de grade. Ca tara tropicala are numai două sezoane: umed, cu precipitaţii in general torentiale in intervalul mai-octombrie şi uscat intre noiembrie si mai.

1.2. Demografia si societatea

1.2.1. Populatia, etnii, densitate demografica si rata de crestereVenezuela este o țară care și-a mărit de patru ori populația în cincizeci de ani, de la doar 5 milioane in 1950, la 29,23 milioane de locuitori (iulie 2012). Conform World Factbook rata de crestere estimata pentru 2012, este de 1,55% . Această creștere spectaculoasă a populației, cu rate cumulative de 3,7%, în perioada1950 - 1980 și 2,7% în anii '90, se explica prin exodul de imigranti sositi in Venezuela. In 2011 rata de crestere a populatiei a fost de 1,47%. Cu toate acestea, densitatea este foarte mică (31.7 locuitori pe km2). De cca. 9 ani Venezuela a devenit un exportator de migranție, în special persoane cu studii medii și superioare.

1.2.2. Populatia urbana si principalele oraseIn 2011 populatia urbana a Venezuelei a fost de 94,25%, concentrata in

partea de nord a tarii. Marile orase sunt: Caracas (1,97 milioane locuitori), Maracaibo (2,63 milioane), Valencia (1,85 milioane), Barquisimeto (1,16 milioane), Ciudad Guayana (1 milioan), Maracay (627 mii) și Barcelona (620 mii). In perioada 2005 – 2010, urbanizarea a inregistrat o rata de crestere anuala de 2%.

În 9 state se concentrează 66,2% din populatia recenzata in 2011. Aceste state sunt: Zulia, Miranda, Carabobo, Distrito Capital, Lara, Aragua, Anzoategui, Bolivar și Tachira.

6

In regiunea de coastă din nordul tarii (22% din teritoriu) se concentrează 68% din populație. Speranta de viata 74,08 ani (2011).

1.2.3 PIB pe cap de locuitor: 12.220 US$ ( 2012)

1.2.4. Populatia activaVenezuela are o populatie activa estimata la nivelul anului 2011 de 15.01

millones. Procentajul populatiei active pe sectoare sau ocupatii, se imparte dupa cum urmeaza:

- Agricultura: 11%- Industria: 23%- Servicios: 66% (2010 estimado)Rata somajului a fost de 8,3% in 2012 (estimat) si 9,2% in 2011

B. STRUCTURA DE STAT şi MEDIUL POLITIC

1. Sistemul de guvernare, partidele politice si impartirea puteriiAdunarea Națională are 163 membri (deputați principali) si este format din

Partidul Socialist Unit din Venezuela - PSUV (90 deputați), Acțiunea Democratică (14 deputați), Independenții (10 deputați), Primero Justicia (6 deputați), O Noua Era(15 deputați), COPEI (7 deputați), Podemos (4 deputați), PCV (3 deputați), Causa R (3 deputați), Patria pentru toți (2 deputați), Proiectul Venezuela (3 deputați), Cuentas Claras (1 deputat), Convergencia (1 deputat), Alianza Bravo Pueblo (1 deputat ), CONIVE (1 deputat), DALE (1 MP) și Gente Emergente (1deputat).

În rezumat, 90 de deputați la PSUV și 63 la opoziție, dacă adăugămPPT. PSUV deține majoritatea absolută în noua Adunare, care a fost format pe01/05/2011, dar nu are majoritatea calificate stabilit de cătreConstituția sau legile organice pentru anumite funcții cum ar fimembri ai Curții Supreme de Justiție, Procurorul General, Avocatul Poporului șiautoritățile electorale unde este necesară majoritatea calificata de două treimi (110 membri) sau de trei cincimi (99 deputați), care sa permita promovarea de motiuni de cenzura contra vicepresedintrelui sau miniștrilor si legilor. PSUV are control asupra majoritatii instituțiilor statului, deoarece functiile mentionate(Membrii Curții Supreme, Procurorul General, Avocatul Poporului șiautoritățile electorale) sunt în prezent ocupate de persoanele desemnate deanterioara Adunarea Nationala în care opoziția nu a fost prezentă si care sunt apropiate PSUV.

6

2. Organizarea administrativa si teritoriala a StatuluiForma de Stat: Republica Prezidentiala. Conform constitutiei exista cinci

puteri in stat:Puterea Executiva: Presedinte, Vicepresedinte si ministri. Presedintele Venezuelei este Nicolas Maduro, in urma decesului presedintelui Hugo Chávez la 5 martie 2013 si alegerilor pentru desemnarea noului presedinte al Venezuelei organizate la data de 14 aprilie 2013. Puterea Legislativa: Adunarea Nationala (parlament unicameral) compus din 167 membri alesi la fiecare 5 ani prin vot universal direct.Puterea Judiciara: Tribunalul Suprem de Justitie si restul tribunalelor si judecatoriilor.Puterea Electorala: Consiliul National Electoral.Puterea Cetateneasca: Procurorul General al Republicii, Inspectia Generala a Republicii si Avocatul Poporului.Organizarea teritoriala a statului: Venezuela este un stat federal, descentralizat, teritoriul său este împărțit în 23 state federale (Amazonas, Anzoategui, Apure, Aragua, Barinas, Bolivar, Carabobo, Cojedes, Delta Amacuro, Falcon, Guarico, Lara, Merida, Miranda, Monagas, Nueva Esparta, Portuguesa, Sucre, Tachira, Trujillo, Vargas, Yaracu y Zulia), Districtul Capital și Dependențele Federală (311 insule si insulite) si teritoriul Guayana Esequiba (zona reclamata de Venezuela) . Fiecare stat are un guvernator și un legislativ ales în mod democratic, Districtul Capital/Caracas este condus de un primar general.

3. Administrarea Economica si Comerciala si impartirea competentelorAcesta este configurata pe sectoare și teoretic, condusa de un minister

planificator. Vice Presedintele Executiv al Republicii, desemnat de Președinte – este Jorge Alberto Arreaza, începând din martie 2013 ca urmare a asumarii functiei de Presedinte interimar al tarii de catre fostul Vice Prersedinte Executiv Nicolas Maduro.

Din 2007, toate ministerele au fost redenumite ministere ale PuteriiPopulare (PP) pentru fiecare din portofolii. Miniștrii sectoarelor economice sunt:ministrul PP al planificării și finanțelor, Jorge Giordani,

ministrul PP pentru comert, Edmee Betancourt, ministrul PP al Petrolului și Minerit și președinte PDVSA, Rafael

Ramirez, ministrul PP al Industriilor, Ricardo Menendez, ministrul PP pentru Turism, Alejandro Fleming, ministrul PP al Științei, Tehnologiei și Inovarea, Jorge Arreaza.Există, de asemenea, un ministru pentru locuințe, Ricardo Molina, și unul

pentru produse alimentare, Carlos Osorio si un portofoliu de ministru PP al Agriculturii și Terenurilor, ocupat de Juan Carlos Loyo.

6

În octombrie 2009, a fost creat Ministerul PP al Energiei Electrice, al cărei titular este în prezent Hector Navarro, care este si președinte alcorporatiei Netionale de Electricitate (CORPOELEC).În total guvernul are 32 portofolii în prezent.

Statul venezuelean are institutii publuce in diferite sectoare, respectiv: Financiar si de Servicii, Apa potabila si Salubritate, Energie, Infrastructura, Industrie, Comert, Tehnologie si telecomunicatii.

In continuare sunt prezentate un ele dintre acestea: Financiar si Servicii: Almacenadora Caracas, C.A., Banca Centrala

Venezuelei (BCV), Banca Industriala a Venezuelei (BIV), Banca de Dezvoltare Regionala los Andes (BANFOANDES), Banca Agricola a Venezuelei, C.A., Banca de Comert Exterior (BANCOEX), Banca de Dezvoltare Economica si Sociala a Venezuelei (BANDES), Banco de la Mujer (BANMUJER), Banca Popurului Suveran (BPS), Banca Tezaurului, Banca Nationala a Locuintei (BANAVIH);

Apa potabila si Salubritate: Hidrologica de Venezuela (HIDROVEN) (holding hidrologic al intreprinderilor publice de apa) si filialele sale, Sistemul HidraulicYacambú – Quibor;

Energie: C.A. de Administrare si Dezvoltare Eletrica (CADAFE), Centrul International de Educatie si Dezvoltare (CIED), PDV Marina, Petróleos de Venezuela, S.A. (PDVSA), Electricidad de Caracas (EDC);

Infrastructura: Compania Anonima Metro de Caracas, Metro Los Teques, Metro de Valencia (VALMETRO);

Industrie: Companía Nationala de Reforestare, Compañía Anónima Venezolana de Industrias Militares (CAVIM), Instituto Autónomo Corporación Venezolana Agraria (CVA), Corporación Petroquímica de Venezuela (PEQUIVEN), Corporación Venezolana de Guayana (CVG), Complexul Agroindustrial pentru producerea Zaharului Cojedes, C.A.

C. RELATIILE INTERNATIONALE/REGIONALE

În ultimii ani, Venezuela a promovat o serie de acorduri multilaterale (UNASUR, ALBA, Petrocaribe, Petrosur, Petroandina, South Bank, Banca ALBA, etc) și a semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu o serie de țări, evidențiindu-se cele semnate cu țările din America Centrală și de Sud ( bazate pe furnizarea de petrol) și cele cu Rusia, China, Vietnam, India și Iran, derivate în principal din noua strategie geopolitică mondiala, promovată de președintele Hugo Chavez.

La 22 aprilie 2006, Venezuela a anunțat retragerea din CAN, devenita efectiva din 2011, precum și retragerea simultană din G3. Venezuela a anulat la începutul lunii aprilie 2007, toate datoriile către Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. La 30 aprilie 2007, președintele a semnat decretul de

6

retrage a Venezuelei din aceste instituții. La nivel regional, Venezuela apartine Asociatiei Latinoamericane de Integrare (ALADI), în cadrul căreia a semnat acorduri de preferinte tarifare, acorduri regionale și parțiale. Are, de asemenea, acorduri cu CARICOM și Asociația Statelor din Caraibe.

Venezuela a fost, de asemenea, inițiatoarea creării Banco del Sur a carui act de constituire s-a semnat la 22 decembrie 2007 în Buenos Aires, unde isi are sediul, de șefii de stat ai celor sapte țări membre (Argentina, Venezuela, Bolivia, Brazilia, Ecuador, Paraguay și Uruguay). Valoarea capitalului 7.000 milioane de euro.

La 26 ianuarie 2008 a fost semnat actul de infiintare al Banco del ALBA (Alternativa Bolivariană pentru Americi), cu un capital subscris de 1.000 de milioane de dolari si un capital plătit de 2.000 de milioane de dolari. Aceasta este o bancă dedicata dezvoltarii și fondurile sunt destinate programelor sociale și proiectelor agricole și de energie. În Banco del ALBA participa Venezuela, Cuba, Nicaragua, Bolivia și Republica Dominicana. Honduras este in prezent in negocieri pentru a se alătura Bancii (este parte din ALBA). Sediul instituției este la Caracas și președinția este rotativa.

În aprilie 2009, țările din ALBA (Venezuela, Cuba, Bolivia, Nicaragua, Honduras, Antigua si Barbuda, Ecuador, San Vicente si Las Granadinas), au aprobat în unanimitate Sistemul Unic de Compensare Regionala a Platilor (SUCRE), moneda de integrare pentru Sud.

În decembrie 2011, la Caracas, a fost creata Comunitatea Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC), care este compusa din 33 de tari americane, cu excepția SUA și Canada. Acest organism a fost creat pentru a concura deschis cu Organizatia Statelor Americane - OEA.

Pe 31 iulie 2012, în Brasilia, s-a formalizat intrarea Venezuelei in MERCOSUR. Adoptarea Nomenclatorului vamal comun va fi primul pas al Venezuelei în Mercosur.

ORGANIZATII INTERNATIONALE ECONOMICE SI COMERCIALE LA CARE VENEZUELA ESTE MEMBRU:

ACNUR (Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati)ALADI (Asociatia Latinoamericana de Integrare)BDC (Banca de Dezvoltare pentru Caraibe)BID (Banca Interamericana de Dezvoltare)BM (Banca Mondiala)CAF (Corporatia Andina de Promovare)CCI (Camera Internationala de Comert)CFI (Corporatia Financiara Internationala)CMT (Confederatia Mondiala a Muncii)CPA (Curtea Permanenta de Arbitraj)Delegatia Venezuelei la UNESCO in Paris

6

FAO (Organiztia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura)FMI (Fondul Monetar International)Grupul de Produse TropicaleG-20, cunoscut si ca G21, G22, G23 si G20+G-33 (de asemenea, numit "Prietenii Produselor Speciale" in agricultura)GR (Grupul de la Río).IICA (Institutul Interamerican de Cooperare pentru Agricultura)INTERPOL (Organizatia Internationala a Politiei Criminale)ISO (Organizatia Internationala de Standardizare)MERCOSUR (in negociere pentru accesul deplin)OEA (Organizatia Statelor Americane)OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie)OIT (Organizatia Internationala a Muncii)OMC (Organizatia Mondiala a Comertului)OMPI (Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala)OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii)ONU (Organizatia Natiunilor Unite) si diferitele sale organismeOPEP (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol)PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare)SELA (Sistemul Economic Latinoamerican)UNICEF (Organizatia Natiunilor Unite pentru Ccopii)

D. CADRUL ECONOMIC

1. SITUATIA ECONOMICA

1.1. Evolutia principalelor variabile

În 2011, PIB-ul a crescut cu 4,2%, inflația anuală a fost de27,6%, deficitul bugetar (- 4%), datoria publică (79.289 mil.dolari), excedent comercial de 46.161 mil. dolari, excedent de cont curent de 27.271 mil. dolari și investiția străină 5.311 mil. $.

În luna iunie 2012, rezultatele au fost următoarele: creșterea PIB (5,6%), datoria publică (93.589 mil. dolari), excedent comercial 22.481 mil. dolari, excedent de cont curent de 10.212 mil. dolari si investiții străine de 1.891 mil. dolari. In luna august, inflatia anuala a fost de 18,1%.

6

TABELUL 1: PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

PRINCIPALII INDICATORIMACROECONOMICI

2009 2010 2011 2012 *

PIBPIB (mil. US$ la preturi curente) 325.133 322.236 315.695 381.473

estimatRata de variatie reala (%) 4,4 -1,5 -2,0 20,8PIB pe cap de locuitor (US$) 11.490 10.320 10.123 12.220INFLATIAMedia anuala (%) 28,59 27,85 26,45 26,22Sfarsit de perioada (%) /a 25,1 27,2 27,6 22.8TIPURI DE DOBANZI DE INTERVENTIE A BANCII CENTRALEMedia anuala (%) 20,3 17,9 17,3 16,3 (aug)Sfarsit de perioada (%) 18,9 17,9 15,6 16,5 (aug)POPULATIE SI RATA SOMAJULUIPopulatie (mii) /b 28.386 28.831 29.272 29.567(aug)Populatie activa (mii) 13.265 13.418 13.532 13.514 (aug)Somaj / populatia activa (%) 6,6 6,5 6,5 7,9 (aug)DEFICITUL PUBLIC% din PIB -5,1 -3,6 -4,0 n.d.DATORIA PUBLICA /cIn mil. US$ 59.880 71.768 79.289 93.589 (aug)In % din PIB 18,2 28,7 28,0 n.d.EXPORTUL DE BUNURI /dIn mil. US$ (FOB) 56.583 66.963 91.338 89.021Variatie fata de perioada ant. (%) -32,2 18,3 36,4 -2,5IMPORTUL DE BUNURI /dIn mil. US$ (FOB) 38.289 32.932 34.861 47.310Variatie fata de perioada ant. (%) -17,6 -14,0 5,8 35,7SOLD BALANTA COMERCIALAIn mil. US$ 18.289 34.031 56.477 41.711In % din PIB 5,6 10,6 17,9 10,9DATORIA EXTERNA /eIn mil. US$ 80.288 92.843 110.383 110.588(iun)In % din PIB 24,4 37,1 38,0 n.d.SERVICIUL DATORIEI EXTERNEIn mil. US$ 6.758 9.373 14.779 6.090 (iun)In % de exporturi de bunuri si serv 11,3 13,9 15,6 12,1 (iun)REZERVELE INTERNATIONALEIn mil. UD$ 35.830 30.332 29.892 28.427 (iun)In luni de import bunuri si servicii 9,2 7,9 6,6 5,2 (iun)

6

INVESTITIILE STRAINE DIRECTEIn mil. US$ -2.536 1.209 5.311 1.891 (iun)TIPUL DE SCHIMB FATA DE DOLARMedia anuala 2,15 4,3 4,3 4,3Sfarsit de perioada 2,15 4,3 4,3 4,3(*) EstimatSurse: BCV, Institutul National de Statistica, Ministerul de FinanteUltima actualizare: septembrie 2012/a: variatia acumulata dic-dic, /b: sfarsit de perioada, /c: interna si externa, /d: FOB, /e: publica si privata

1.1.1 STRUCTURA PIB

Venezuela este o economie petroliera (a 5-a cea mai importanta din lume si prima in ceea ce privesc rezervele de petrol), practic monoexportatoare, a cărei evoluție este, prin urmare, legata de prețurile mondiale ale petrolului.

Ea are cele mai mari rezerve confirmate de petrol : (297 570 milioane de barili la 31/12/11 conform Gaseta Oficial nr 39885, din 19/03/12) si este a șasea țară din lume in ceea ce privesc rezervele de gaze naturale (195 miliarde picioare cubice).

Facilitatile de a importa materii prime, pe baza valutei obtinuta din exporturile de petrol, au împiedicat dezvoltarea normală a altor sectoare, în special a sectorului agricol, a cărui pondere in economie este mai mică de 5% (în 2011 a fost de 2,9 %), în timp ce mineritul și petrolul au o pondere de aproximativ 15% (11,8% în 2011). În anii '70 s-a incercat promovarea unei politici de substituire a importurilor, însă spre deosebire de anii '40, atunci când această politică a fost, de asemenea, pusă în aplicare cu un succes relativ, investițiile în sectorul industrial nu au oferit randamentele așteptate. Chiar si asa, s-au obtinut unele rezultate care au permis sectorului secundar sa capete o anumita importanta, cu o pondere in PIB de aproximativ 22% (21,7% în 2011). În prezent, în cadrul Revoluții Bolivariene, se promovează o serie de proiecte pentru a consolida așa-numita "dezvoltare endogenă", consolidand economia populara și reducand, eventual, nivelul importurilor. La rândul său, sectorul serviciilor, care reprezintă aproximativ 52% din PIB (în 2011 a ajuns la 57%) s-a dezvoltat în paralel cu economia care crestea impulsionata de industria petroliera.

În ceea ce privește structura impresariala, există două grupuride activități: productia petrolului și a derivatelor sale și grupul de activități axate pe cererea internă. Primul grup de activitati se caracterizeaza printr-o prezență instituțională puternică, cu mari firme cu capital public sau semi-public, înconjurate la rândul său, de către mici furnizori de servicii și materii prime. Industria grea și petrochimia precum si industria auxiliara a petrolului intra in această categorie.

6

Al doilea grup, in schimb, se caracterizează printr-un numar mare de IMM-uri cu putina prezență instituțională si libertate pe piața. Comerțul, transporturile și industria textila sunt compuse în mare parte din întreprinderile mici.

Piața venezueleana este compusa in proportie de 98% din întreprinderile mici și mijlocii care contribuie cu 15 și 20% din PIB, respectiv.

Prin urmare, structura impresariala a Venezuelei se poate defini ca un amestec intre modern si vechi in care, in acelasi timp, exista sectoare foarte liberalizate si o mare interventie a statului in sectoare considerate strategice.

În 2011, economia a avut o creștere de 4,2%, datorită unei creșteri în sectorul petrolier de 0,6% și nepetrolier de 4,5%, în timp ce în anul 2010 a scăzut cu 1,5%. În 2009 a suferit, de asemenea, o contracție de - 3,2% din cauza declinului puternic al prețurilor petrolului, creșterii excesive a cheltuielilor guvernamentale și scăderii consumului privat (3,2%) și a investițiilor (8,2%). In schimb, pana in anul 2008 economia a inregistrat cresteri in cinci ani consecutivi (5,3% in 2008).

Sectorul hidrocarburi in 2011 a inregistrat o crestere de 0,6%, in ciuda faptului ca pretul petrolului a inregistrat o crestere de 40%. In 2010 acest sector a inregistrat, de asemenea, o usoara crestere de 0,1%, in ciuda faptului ca pretul petrolului a inregistrat o crestere de 27,5%, intrucat PDVSA a trebuit sa creasca contributia fiscala la 35%, ceea ce a condus la scaderea incasarilor nete, limitarea capacitatii de a investí, care a generat o scadere a productiei.

Activitatea nepetroliera in 2011, cum s-a mentionat anterior, a inregistrat o crestere de 4,5%, intrerupand evolutia negativa observata in anii anteriori (In 2010 a avut o contractie de 1,6% iar in 2009 de 1,7%). Aceasta crestere se explica prin cresterile inregistrate in urmatoarele activitati: “institutii financiere si asigurari” (12%), “comunicatii” (7,3%), “electricitate si apa” (5%), “servicii inmobiliare, impresariale si de inchirieri” (3,5%) si “constructii” (4,8%).

Industria manufacturiera privata a inversat in 2011 comportamentul din ultimii 2 ani, inregistrand o crestere de 3,8% (-3,4% in 2010 si -6,4% en 2009).

Sectorul constructii in 2011, dupa doi ani de scadere economica (-7%in 2010 si -0,2% in 2009) s-a recuperat si a inchis anul cu o crestere de 4,8%.

Activitatea comerciala in 2011, dupa doi ani de scadere consecutiva (- 6,1% in 2010 si - 8,2% in 2009), a inregistrat o crestere de 6,5%.

Sectorul comunicatii in 2011 a inregistrat o crestere de 7,3% si a reprezentat 6,6% din PIB. Trebuie subliniat ca acest sector a fost activitatea nepetroliera care a avut o evolutie positiva de maniera constanta in ultimii ani, desi cu o scadere drastica din 2008 cand a inregistrat o crestere de 21,7% fata de 12,1% in 2009 si 7,9% in 2010.

Cererea interna a crescut cu 7,6% in 2011, in contrast cu scaderea de - 0,5% inregistrat in 2010.

6

TABELUL 2: PIB PE SECTOARE DE ACTIVITATE SI COMP. DE CHELTUIELI

PIB PE SECTOARE DE ACTIVITATE SI PE COMPONENTE DE CHELTUIELI (%)

2009 2010 2011 2012 (iunie)

PIB PE SECTOARE DE ORIGINEAGROZOOTEHNIC 3,3 3,3 3,1 2,8AGRICULTURA 3,3 3,3 3,1 2,8ZOOTEHNIA n.d n.d n.d n.dSILVICULTURA SI PISCICULTURA n.d n.d n.d n.dINDUSTRIAL 36,9 36,2 35,8 36,0MINERIE 12,1 12,2 11,8 12,0MANUFACTURA 14,8 14,5 15,5 14,3CONSTRUCTII 7,6 7,2 7,2 7,4ELECTRICITATE SI APA 2,4 2,3 2,3 2,3SERVICII 59,8 60,5 61,1 62,7TRANSPORT SI COMUNICATII 9,3 9,9 10,1 10,7COMERT 9,9 9,4 9,6 9,6FINANTE 4,3 4,1 4,4 5,3IMOBILIAR 9,7 9,8 9,8 10,0ADMINISTRATIE PUBLICA 11,7 12,2 12,3 11,6ALTE SERVICII 14,8 15,2 14,9 15,4TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0PE COMPONENTE DE CHELTUIELICONSUM 87,4 87,8 88,0 87,9Consum Privat 70,1 69,8 69,7 70,8Consum Public 17,3 17,9 18,2 17,1FORMARE BRUTA DE CAPITAL FIX 35,5 36,5 40,3 47,1FBCV 31,9 30,3 30,4 30,3Variatie existent 3,7 6,1 9,9 16,8EXPORT BUNURI SI SERVICII 15,9 14,0 14,1 14,1IMPORT BUNURI SI SERVICII 38,8 38,3 42,4 49,1DISCREPANTA STATISTICA 0,0 0,0 0,0 0,0TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0Fuente: Banco Central de Venezuela (BCV) VeneconomiaUltima actualizacion: septembrie 2012

1.1.2. PRETURI Rata inflatiei s-a agravat în ultimii șase ani (14,4% 2005, 17% 2006, 22,5% în 2007, 30,9% în 2008, 28,6% în 2009, 27,8% în 2010 și 26,4% în 2011

6

si 26,2 in 2012), în ciuda măsurilor luate de guvern cum ar fi controlarea ratei de schimb, controlul prețurilor, eliminarea în iunie 2008 a impozitului asupra tranzatiilor financiare TTF. In septembrie 2012 inflatia anuala a ajuns la 18,0%, cu o rata lunara de 1,6% (la fel ca în luna mai a.c., fiind cea mai mare rata de pana acum in acest an).

Ca urmare a politicii fiscale expansioniste, accentuate de alegerile prezidențiale din decembrie 2006, masa monetară (M2) a avut o variație de 70,1% în 2006, atingând pentru prima dată în istoria economică a Venezuelei, valoarea de 55.259 mil. $ (bolivari) . În contrast, lichiditatea monetară la 25 decembrie 2009 a totalizat 108.700 mil. $, echivaland cu o creștere de 22% față de aceiași perioadă din 2008. În 2010 și 2011, lichiditatea a continuat să crească cu 26.01% și respectiv 51,1% în bolivari, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2009, ajungând în anul 2011 la 92.703.32 mil. $. În septembrie 2012 lichiditatea a continuat să crească, ajungând la 120.864.7 mil.$ (57,2% crestere față de septembrie 2011). În rezumat, politica monetară a Băncii Centrale din Venezuela (BCV), a influențat comportamentul lichiditatii monetare.

Creșterea lichidității a generat o presiune inflaționistă mai mare, deoarece indicele Preturilor la Consumator - IPC în anul 2011 și 2012 până în prezent (până în septembrie) a acumulat o creștere de 24,5% și 11,0%, respectiv.

1.1.3. POPULATIA ACTIVA SI PIATA MUNCII. SOMAJULPerformanțele economiei Venezuelei în 2011, au facut ca rata

somajului, la sfarsitul anului, sa fie de 6,5%, la fel ca in 2010. In 2011 numărul de șomeri a totalizat 885.149. În acest sens, este de remarcat că decretul de imobilitate pentru lucrătorii din sectoarele public și privat a fost prelungit timp de 18 ani consecutiv, din 24/12/1994 pana in 31/12/12.

În 2011, populația cu vârstă de muncă, a crescut cu 408.000 persoane fata de 2010. Dintre acestia 113.000 s-au incorporat populatiei active iar restul populatiei inactive.

1.1.4 DISTRIBUTIA VENITULUIPIB-ul pe cap de locuitor in Venezuela a fost în 2011 de 9.644 dolari.Conform "Raportului privind Dezvoltarea Umană a PNUD", coeficientul

Gini în perioada 2000-2011 prezinta o medie de 43,5% pentru Venezuela. Pe de alta parte, raportul arată că în 2009 (cele mai recente date disponibile): 10% din populația cea mai bogata primește 32,7% din venituri sau cheltuieli și 10% din populația cea mai saraca primește 1,7% din venitul sau cheltuieli.

Potrivit INE, Institutul Național de Statistică a Venezuelei, distribuția veniturilor în țară a menținut aceiași structură în ultimii 12 ani, evolutia coeficientului Gini fiind de la 48,7% (în 1997) la 39,3% în anul 2009, (cele mai recente date disponibile), așa că acest indicator a rămas stabil în perioada (2004-2009), cu o medie de 43,3%. Coeficientul GINI masoara distributia bogatiei, valoarea 0 masurand maxima egalitate si valoarea 1 maxima inegalitate.

6

1.2. PRINCIPALELE SECTOARE ALE ECONOMIEI

1.2.1 SECTORUL PRIMARSectorul agricol contribuie cu aproximativ 3% din PIB (în anul

2011 a reprezentat 3,1% din total exporturi). Tara are aproximativ 30 de milioane de hectare agricole, din care doar aproximativ 18,8 milioane sunt în folosinta. Cu toate acestea, în 2011 a scăzut suprafața recoltata cu diferite produse agricole cu 7,8%, în conformitate cu cifrele publicate în Raportul de Conturi al Ministerului Agriculturii și Terenurilor.

Deși sectorul se caracterizează prin diversitate, țara este un importator net de produse alimentare, astfel că până la 75% din consumul de alimente este importat.

Principalele culturi din Venezuela sunt de porumb, sorg, ulei de palmierși orez. Importanța acestor culturi a crescut de la punerea în aplicare a masurilor de control a schimbului valutar, pentru a limita importul de grâu și uleiuri comestibile.

După criza din 2002-2003, creșterea medie a sectorului a fost de 1,8% (intervalul 2004 – 2009). În 2010 a avut o crestere negativa de - 1,4% și în 2011 de - 1,8%.

Oricum, activitatea agricola venezueleana este departe de potențialul si bogăția terenului, în mare parte datorită petrolului care a descurajat producția agricolă si a favorizat exodul rural la orașe, datorita exproprierilor, efectelor meteorologice și investițiilor mici, generate de controlul prețurilor și inflația ridicată (în 2011 prețul la produsele controlate a înregistrat o creștere de 30,6%, cresterea cea mai pronuntata in ultimii patru ani, în timp ce creșterea preturilor la produsele nereglementate a fost de 26,1%).

1.2.2 SECTORUL SECUNDARSectorul petrolierVenezuela este o economie petroliera (a 5-a cea mai importanta din lume),

practic monoexportatoare, a cărei evoluție este, prin urmare, legata de prețurile mondiale ale petrolului. Ea are cele mai mari rezerve probate de petrol (297.570 milioane de barili la 31/12/11 conform Gaseta Oficial nr 39885 din 19/03/12) si este a șasea țară din lume in ceea ce privesc rezervele de gaze naturale (195 miliarde picioare cubice).

Sectorul de hidrocarburi a înregistrat în 2011 o creștere de 0,6%, cu toate că prețul petrolului a crescut cu 40%, datorita faptului ca extracția petrolului și gazelor naturale a inregistrat o creștere de 0,5%, iar activitatea de rafinare a crescut cu 1,3%. Sectorul a reprezentat, de asemenea, 95% din devizele generate din exporturi.

Producția de petrol este distribuita între compania de statPetroleos de Venezuela SA (PDVSA) și companiile private prezente in țară, intre care se remarca Petrobras, Chevron Texaco, Repsol YPF și British Petroleum,

6

acestea sunt toate membri ai Asociației Venezuelene a Hidrocarburilor (www.avhi.org). Prezența companiilor private este urmare deschiderii care a avut loc la începutul anilor 90, sub forma de acorduri de exploatare și parteneriate strategice. Aceste companii desfasurau activitatea in baza unor Contracte de exploatare, dar în conformitate cu Legea Hidrocarburilor din 2001, aceste contracte de operare au fost înlocuite cu societati mixte, astfel că la 31 decembrie 2005 toate companiile au fost nevoite să "migreze" de la acordurile de operare la societati mixte.

Interventia guvernului in industria petrochimică este foarte puternica. Fiind considerata strategica, ca furnizor al sectorului petrolier, guvernulcontrolează cea mai mare companie din acest sector, Pequiven. La rândul său, această societate, motor al industriei petrochimice, angreneaza nenumărate întreprinderi mici și mijlocii, care alcătuiesc portofoliul său de furnizori. Prin urmare, creșterea petrochimiei este strâns legată de dezvoltarea sectorului petrolier.

Rezervele cele mai importante de petrol, neprobate sau necertificatesunt situate în partea de est a țării, în așa-numita Centura Petroliera Orinoco. Problema cu aceste rezerve rezida in faptul că petrolul care este în aceasta arie este foarte greu, ceea ce implică un cost mai mare, deoarece acesta trebuie să fie tratat special pentru a-l transforma in petrol usor. În plus, accesul la câmpurile din această zonă este mai complicat din cauza geografiei locului.

Producția Venezuela reprezintă aproximativ 3,75% din totalulproductiei la nivel mondial. Activitățile de extracție și producție s-au initiat la începutul secolului al XX-lea în Maracaibo. De atunci, producția de petrol a fost în creștere. Guvernul venezuelean intenționează să dea un puternic impuls producției de gaze naturale, care, în conformitate cu Raportul de Management al PDVSA a fost în 2011 de 7.125 mmpced (milioane de picioare cubice pe zi) cu 2,3% mai mare decât în 2010.

Rezervele probate sunt de 195 miliarde picioare cubice, ceea ce situiaza Venezuela drept a șasea țară ca mărime a rezervelor din lume și prima în America Latina.

Industria prelucratoare/manufacturieraIn anul 2011, industria prelucrătoare privată a înregistrat o creștere de

3,8% (3,4% în 2010 și 6,4% în 2009). Acest macrosector este cel mai important din economie, cu o pondere de 14,5%, împreună cu petrolul.

Sectorul textil, de mai multi ani, se confruntă cu o criză profundă din cauza lipsei de valută pentru importul de materii prime (cum ar fi bumbac și alte fibre) si consumabile necesare pentru a menține funcționarea industriei textile la nivel satisfăcător. Nefiind un sector prioritar pentru Cadivi, alocarea de valuta a scăzut drastic, ceea ce face ca achiziționarea de articole de îmbrăcăminte finite de pe piața internațională sa reprezinte cea mai buna alternativa, insa cu o reducere semnificativă a forței de muncă în sectorul textil din Venezuela. Concurența internațională, importul ilegal și alți factori fac din aceasta o industrie

6

fragilă care nu are o creștere susținută. Acesta este motivul pentru care companiile textile sunt în imposibilitatea de a concura nu numai pe piața internațională, dar, de asemenea, pe piata interna. În acest sector, au fost, de asemenea, exproprieri și intervenții ale statului. Indicele producției a fost în ultimii cinci ani, după cum urmează: 69,7 (2005) 72,5 (2006) 74,8 (2007) 72,0 (2008) 67,7 (2009) și 60 , 5 (2010 Cea mai recentă, disponibilă).

Industria auto și de componente reprezinta una din bazele economiei nepetroliere a Venezuelei. Intreprinderile ansamblatoare de autovehicule au exportat in 2005 aproximativ 9.899 unități (1.302 unități mai mult decât în 2004), în 2006 22.216 unitati (124% mai mult decât în 2005), în 2007 exportul a scăzut la 13.754 unități (38% mai puțin decât în anul precedent), în anul 2008 1.126 unități (91,2% mai puțin decât în 2007), în 2009 s-au exportat doar 14 unități (- 99%) iar până în prezent (februarie 2012) nu s-au mai efectuat exporturi.

În 2008, vânzările totale au început să scadă, ajungand de la 491.899 unitati în 2007 la 120.691 unități în 2011, reprezentând o scădere de - 75,5% fata de 2007 și - 4% față de 2010. Vehiculele importate au scazut de la 141.121 unități în 2006 la 17.680 unitati în 2011 (scadere de - 87% fata de 2006 și crestere de 11% față de 2010), ca urmare a restricțiilor la import și litigiile de muncă care au paralizat fabricile naționale. Această creștere în 2011 față de 2010 a fost rezultatul unui acord între Venezuela și China, unde guvernul a importat mai mult de 10.000 de automobile din China marca "Chevy", care sunt comercializate prin intermediul companiei de stat "Suministros Venezolanos Industriales" (SUVINCA)", destinate, în principal, pentru angajați din sectorul public, medici și persoanele cu handicap. Incepând din anul 2008, 101 dealeri auto din tara au inchis portile. Este important de mentionat ca, in conformitate cu politica de protecție a mediului, în 2009 a fost adoptata o masura prin care se stabileste obligativitatea asamblarii de autovehicule cu sistemul dual benzina/gaz.

MineriaPotrivit Băncii Centrale a Venezuelei, acest sector contribuie cel mai putin

la bogăția țării, doar 0,5% în 2011 (la fel ca în ultimii doi ani).A avut, de asemenea, o creștere de 5,2% în 2011, însă scaderea medie

între 2008 și 2010 a fost de 9,7%. Resursele minerale ale țării sunt formate, in principal, din: fier, aur, nichel, aluminiu, cărbune, bauxită și diamante, printre altele. Printre cauzele care au dus la aceste rezultate sunt: fluctuații pe piețele internaționale, impactul unor crize economice periodice in Venezuela care deprimă cererea din acest sector, gestionarea ineficientă a companiilor miniere cu implicarea puternica a statului, politica cursului de schimb, reformele regionale, legea mineriei, iesirile de pe piata a investitorilor, lipsa de politici coerente si în special, politica de naționalizare.

Cu toate acestea, după reforma Legii minelor din 2001, care a abrogat precedenta lege din 1996, era de așteptat o creștere a sectorului, ca urmare a stimulentelor acordate, cum ar fi scutirea de taxe pentru suprafete pentru primii 3

6

ani de funcționare. Cu toate acestea, criza economică severă din perioada 2002 - 2003 a fost o lovitură pentru minerit, care s-a recuperat doar parțial. Pentru viitorul apropiat este de așteptat o crestere lenta care va depinde de nivelul cererii interne și un mai mare plasament pe piețele internaționale.

- Aluminiu:Venezuela este al optulea cel mai mare producator de aluminiu din lume, posedand rezerve mari de bauxită. A realizat integrarea pe verticală între industria miniera si industria de aluminiu. Acesta are o capacitate instalată de 8,7 milioane de tone/an, echivalentul a 2,8% din capacitatea mondială. Cele trei companii principale din sector sunt Bauxilum, Alcasa și Venalum, in care participarea majoritara o detine entitatea publică Corporación Venezolana de Guayana (CVG). Intre cele trei companii se realizeaza toate procesele de producție a aluminiului: Bauxilum extrage minereul de bauxită și Alcasa și Venalum transforma bauxita in aluminiu primar. Producția de aluminiu a început să fie afectata în anul 2005 când a scăzut cu 1% fata de 2004 (in acest an producția a crescut cu 4%, de la 601.892 de tone în 2003 la 623.531 în 2004). Din 2005 (616.707 tone) până la 2008 (603.926 tone), producția a rămas mai mult sau mai puțin stabila, dar cu o tendință de scădere (o scădere medie în perioada de 1%). Producția a continuat să se reducă drastic in perioada 2008 - 2011, cand la sfarsitul intervalului productia a fost de numai 327.639 MT. Acest declin semnificativ, care a fost observat din 2008, se datoreaza problemelor de productie aparute la Alcasa și Venalum, unde au fost închise liniile I și II pentru a converti Alcasa intr-o fabrica de prelucrare a aluminiului iar 360 de celule de flotatie au fost paralizate la Venalum, rationalizarea consumului de energie aplicata produselor companiilor Guiana ca urmare a crizei de energie electrică, etc. Scaderea productiei de aluminiu a determinat "ajustarea" cotelor de livrare a metalului catre companiile transnatinale, lucru care se observa în reducerea exporturilor din ultimii sase ani de la 445.734 tone în 2006 la 106.611 tone în 2011.- Fier:Rezervele confirmate de fier ale Venezuelei sunt in jur de 3.728 milioane tone metrice. Principala intreprindere siderugica nationala este Ferrominera del Orinoco (FMO). Minereul extras din Venezuela este considerat ca unul de cea mai inalta calitate (62% Fe). Capacitatea instalata a FMO in 2006 era de 24,5 milioane TM pe an. Din 2002 pana in 2004 productia a crescut constant: 18,5 mil. TM (2002), 19,6 mil. TM (2003), 21,6 mil.TM (2004), respectiv o crestere de 16,8% in acest interval. In continuare, se observa o scadere de la 22 mil.TM in 2005 la 17 mil.TM in 2011 (o scadere in acesti 6 ani de 23% cu productia cea mai joasa in 2009 de 13,18mil. TM), ca urmare a scaderii cererii pe piata mondiala datorata crizei financiare si crizei pe care o traverseaza industria metalelor in Venezuela, generata de tehnologia invechita, frecvente greve si criza energiei electrice care obliga la reducerea consumului. Pentru 2012 se

6

asteapta ca industria de baza sa inceapa sa se recupereze si sa creasca productivitatea ca urmare a cooperarii tehnologice dintre China si Venezuela. In primul trimestru din 2012 productia a crescut cu 6% fata de aceiasi perioada din 2011, atingand 4,2 mil. TM iar obiectivul pentru acest an fiind 20 mil. TM. - Aur:Venezuela are enorme rezerve de aur (peste 3.970 TM aur in rezerve estimate), dar din diferite motive exploatarea industriala nu este de anvergura. Productia aurífera a Venezuelei la nivel iunie 2011 (ultima informatie disponibila) a fost de 4,2 TM / an.Productia de aur a MINERVEN (principala intreprindere publica din sector) in 2010 a fost de 1,9 TM (4,5 TM in 2009 si 4,2 TM in 2008). Totusi, Asociatia Venezueleana a Aurului (AVO) a comunicat ca productia atinsa in 2006 a fost de 14 TM, deoarece mari firme precum Hecla de Venezuela si Minerven au inceput exploatarea unei noi mine subterane in El Callao. Alta explicatie a cresterii productiei este initierea activitatii productive a companiei Promotora Minera de Guayana (PMG). In 2005 productia a scazut la 10 TM (24 TM in 2004).Principalele regiuni cu rezerve de aur se gasesc in statul Bolívar, in apropierea frontierei cu Brazilia si au fost detectate zacaminte in statele Yaracuy si Trujillo.Activitatea aurífera in Venezuela se desfasoara in regim de concesiuni si contracte miniere, prin care Statul cedeaza drepturile agentilor economici publici sau privati, persoane fizice sau juridice, pentru a realiza activitati de exploatare aur. Datorita cazurilor de anulare a concesiunilor, insecuritatea jurídica in acest sector este importanta.In ceea ce priveste exportul de aur, in anul 2010 Venezuela a crescut cota destinata exportului la 50% din total productie, de la 30% anterior, intr.-o incercare de a atrage capital strain pentru exploatare si a depinde mai putin de variatia preturilor petrolului pe pìata internationala, principalul produs pe care il comercializeaza. Restul de 50% din productie trebuie sa fie vandut Bancii Centrale. Mai multe companii străine sunt interesate în exploatarea aurului din zacamantul Las Cristina, unul dintre cele mai mari din lume, după anularea contractului cu compania canadiana Crystallex. Ministrul Industriilor de Baza si Mineriei a informat ca sunt studiate mai multe propuneri ale unor firme rusești și chinezești, inclusiv ale CiticGroup din Asia, compania care are convenite mai multe parteneriate cu guvernul venezuelean. Cel mai mare exportator de aur, compania miniera ruso-canadiana Rusoro, a anunțat la începutul anului 2011, ca ar fi interesata in exploatarea Las Cristina (cu aprox. 17 milioane de uncii rezerve estimate este unul dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate din lume). Cu toate acestea, in luna septembrie a.c. compania a declarat că proiectul nu este viabil până când

6

guvernul nu schimba rezoluția prin care reglementează exportul de aur, si care este in detrimentul investitorilor.Modelul de concesiune care a prevalat în sectorul minier este înlocuit, in prezent, de societăți mixte constituite intre Stat si companiile private, având ca model sistemul utilizat în industria petrolieră din 2006.În 2011, Guvernul a luat decizia de a naționaliza acest sector.

Constructiile:Sectorul Constructiilor, dupa doi ani de crestere negativa, a incheiat anul 2011 cu o crestere de 4,8%, datorita cresterii inregistrate in sectorul public de 17,6%. Sectorul constructiilor a reprezentat in 2011, 7,2% din PIB.

1.2.3 SECTORUL TERTIARSectorul tertiar este cel mai dinamic din economía venezueleana. Sectorul

servicii a aportat 57% din PIB in 2011. Intre diferitele subsectoare, serviciile de telefonie si internet au inregistrat o importanta crestere ca urmare a liberalizarii sectorului, care a permis intrarea diferitilor operatori pe piata. Sectorul include telecomunicatiile si turismul.

Telecominicatiile:Linii fixe instalate în Venezuela au menținut o creștere constantă. În anul

2000 au fost instalate 2.535.966 liniile, în 2004 3.346.642 si 7.332.080 în 2011 (o creștere de 3,5% față de 2010) iar in primul trimestru al anului 2012, acest număr a ajuns la 7.400.345 linii.

Telefonia mobila, in schimb, a cunoscut schimbări semnificative. Creșterea a fost de la 1.102.948 abonați activi in 1997, la 18.789.466 în 2006 și 29.081.761 în primul trimestru al anului 2012 (reprezentând o creștere de 7% față de primul trimestru al anului 2011). Această creștere mare se explică, în primul rând, prin apariția sistemului de plata anticipată care a simplificatși a facilitat accesului la sistem. În al doilea rând, apariția mai multoroperatori de telefonie a permis o reducere a prețurilor și a îmbunătățitserviciul, ceea ce a dus la prețuri extrem de competitive în comparație cu alte țări din regiune.

În general, perspectivele pentru industria de telecomunicații,în special sectorul de telefonie mobilă, sunt foarte favorabile iar liberalizarea sectorului, care a permis intrarea mai multor operatori, a dat un impuls mare ce a situat sectorul pe o poziție extrem de puternică pe termen mediu.Participarea Comunicațiilor la PIB a fost în creștere de la 3,11% in 2004 la 7,5%, in primul trimestru 2012.

În cele din urmă, este de remarcat faptul că serviciile de televiziune prin cablu s-au bucurat de o creștere ridicată începând cu anul 1999. În 2006 au fost 1.336.309 abonați, reprezentand o crestere de 18,8% fata de anul precedent și o creștere de 121% față de 1999. In primul trimestru al anului 2012, numărul de abonați a fost de 2.882.520 (crestere de 10,4% fata de primul trimestru 2011).

6

1.3 INFRASTRUCTURA ECONÓMICA: Comunicatii aeriene:Reteaua de transporturi aeriene in Venezuela este eficienta si are conexiuni cu aproape toate tarile lumii, directe sau indirecte, prin intermediul numerosilor operatori prezenti in tara. In Venezuela exista 497 aeroporturi: 52 sunt nationale, din care 11 cu trafic international; trei sunt private de folosinta publica, 37 municipale si peste 400 sunt particulare. Acestea din urma sunt folosite de firme pentru transportul personalului de conducere. Itinerariile sunt autorizate de Ministerul Transporturilor, atat pentru transportul International de marfa cat si de pasageri.Taxa aeroportuara nationala este de 0,5 UT iar taxa aeroportura internationala 2.5 UT (1UT= 90 Bs.F in 2012). Valoarea taxei aeroportuare in Aeroportul International din Maiquetía “Simón Bolívar” este inclusa in biletul de avión pentru toate plecarile nationale si internationale. Regula nu se aplica pentru plecarile din alte aeropoarte nationale sau din exterior.Taxele de aeroport:- International: 225 Bs.F. (52,32 US$).- National: 45 Bs.F. (10,46 US$)Exista zboruri directe la Madrid cu Iberia si Air Europa, la Frankfurt cu Lufthansa, la Paris cu Air France si la Roma cu Alitalia(Aeroportul International Simón Bolívar: www.aeropuertomaiquetia.com.ve)Aerolinii Nationale:

- Aeropostal: Tel. 08002846337 (www.aeropostal.com)- Aserca: Tel. 08006488356 (www.asercaairlines.com)- Avior: Tel. 050128467737 (www.avior.com.ve)- Conviasa: Tel. 050026684272 (www.conviasa.aero)- Rutas aéreas de Venezuela: Tel.: 05018363965262

(www.venezolanaonline.com)- RUTACA: Tel. 0212237931/ 08007882221 (www.rutaca.com.ve)- Santa Bárbara Airlines: Tel. 02122044000 (www.sbairlines.com)- Aerotuy (LTA): Tel. 02122123110 al 14 (www.tuy.com)- LASER: Telf. 05015273700 (www.laser.com.ve)- Venezolana: Tel. 05018363965 (www.ravsa.com.ve)

Inchirierea de avioane:- Servicios Aéreos Puerto La Cruz, Tel.: 02812653371/ 04148139902- Air Global. Caracas, Tel.: 02129859040/ 0698

Comunicatiile rutiere:Nu este difícil nici scump sa explorezi Venezuela terestru. Majoritatea transportului terestru se realizeaza pe sosele si exista diferite servicii de

6

transport. Reteaua de sosele este dezvoltata dar destul de deteriorata si are nevoie de mari investitii pentru modernizare si intretinere.Taxi:Exista multe taxiuri in Caracas si principalele orase ale tarii. Nu au aparate de taxare astfel ca tariful trebuie negociat si stabilit inainte de inceperea cursei. Tariful minim este de 50 Bs. Este bine de intrebat localnicii, care este tariful normal. Ocazional, vehicule private (pirat) opereaza ilegal ca taxiuri. Trebuie avut grija ca nu toti sunt onesti. Se poate recunoaste un taxi oficial dupa numarul de circulatie de culoare galbena.Autobuze:Autobuzele sunt mijlocul cel mai economic de a strabate tara. Exista trei tipuri: normal (regular), executiv (prima clasa) y Autobuz pat (scaune inclinabile). Ultimile sunt mai mari, mai rapide, mai directe si, in general, ofera mai mult confort. In general au aer conditionat si noaptea este foarte frig, astfel ca este indicata imbracamintea groasa. Autobuzele normale costa in jur de 30 Bs. Pentru o ora de calatorie. Autobuzul-pat costa cu 20% mai mult dar merita, in special pentru calatorii lungi.Autobuzele interurbane pleaca din terminalele de pasageri din fiecare oras. Caracas are doua terminale importante (La Bandera si Terminal de Oriente) de unde se poate calatori, practic, in toata tara. Unele companii de transport au terminale private.Autobuzele locale sunt forma cea mai populara de transport in cadrul oraselor si satelor. Opereaza frecvent si sunt foarte economice (4 Bs.) dar, in general, sunt lente si au problema cu aglomeratia din traficul capitalei.,,Por puesto’: Por Puestos pot fi autoturime sau microbuze. Sunt in fel de taxi dar mult mai economice decat taxiurile dar dublu decat autobuzele. Acesta este unicul mijloc de transport pentru anumite rute si in general, asteapta in terminalele de autobuze, de unde pleaca atunci cand s-au umplut. De asemenea, se pot opri in orice loc pentru a lua pasageri in orice loc al rutei, daca exista.

Comunicatii feroviare:Sistemul feroviar in Venezuela (www.ife.gob.ve) inca nu este dezvoltat si se foloseste, aproape exclusiv, pentru industrie. Exista o linie de pasageri in Venezuela pe ruta Barquisimeto (Estado Lara) - Puerto Cabello (Estado Carabobo), cu o lungime de aprox. 175 km. Si dureaza aprox. 3 ore. Planul Feroviar National prevede o retea de aprox. 4.000 Km., pentru a fi executati in urmatorii 20 de ani, integrata din diferite sisteme pentru activitati economice, politice si sociale, pe baza planurilor si nevoilor tarii. Se afla in functiune, de asemenea, sistemul feroviar de pasageri Caracas - Valles del Tuy care scurteaza distanta intre Caracas si orasele dormitor din Statul Miranda.Caracas are un sistem limitat de metrou modern si eficient, care are aer conditionat si strabate partial orasul, de la est la vest.

6

Are 20 de rute urbane si 4 suburbane si o retea integrata Metro–Metrobús. Tarifele sunt rezonabile si costa aprox. 1.5 Bs. calatoria (www.metrodecaracas.com.ve ). Functioneaza metroul Los Teques care uneste Caracas cu Los Altos Mirandinos (www.metrolosteques.gob.ve) si in prezent se lucreaza la extinderea Liniei 2. Se afla in proces de constructie Metroul din Valencia, in statul Carabobo (www.metrovalencia.gob.ve) si Metroul din Maracaibo, in statul Zulia (www.metrodemaracaibo.gob.ve).

Comunicatiile maritime:- Ferry:

- NAVIARCA: 02952398339 www.grancacique.com.ve- Navibus: 02954169765 www.navibus.com.ve- Conferry: http://www.conferry.com , Telf: 582127203076

/ 0501CONFERRY (26633779)- Cruceros: Venezuela primeste nave de croaziera a liniilor care opereaza in

Caraibe, in principal, in Insula Margarita. Unele agentii de turism ofera o mare varietate de calatorii in Marea Caraibelor.

- Charters: Diferite agentii de turism au chartere (barci cu motor sau cu panze). De asemenea, pot fi contractate zboruri charter in avioneta pentru Los Roques, Canaima si alte destinatii turistice sau miniere din tara.

- Marinas sunt sitúate in porturile La Cruz, Cumaná si Margarita. - In portul La Cruz Bahía Redonda Marina Internacional:

Av. Tajamar, loc. Urb. Ctro. Náutico, Tel. 5802812631632/ 2630277 (www.bahiaredonda.com.ve)

- CMO (Centro Mariño de Oriente): Los Boqueticos, Tel.: 582812677011 www.cmo.com.ve

- Marina Américo Vespucio: Av. A. Vespucio, Edf. Marina Américo Vespucio, Urb. El Morro, Lecherías, Tel.: 582812814321 / 2820829

www.marinaamericovespucio.com- Puerto Viejo Marina Yacht Club CA: Urb. V Gran Cacique, Tel.: 5802819112004/05/06 www.marinapuertoviejo.com.ve

Cumaná: - Marina Cumanagoto: Urb. Av. Perimetral, Tel.:5802934311423

www.marinacumanagoto.com

1.4 PREVIZIUNI MACROECONOMICEÎn ceea ce privesc perspectivele pentru 2013, bugetul național

prevede o creștere a PIB de 5% și o rată a inflației între 20% și 22%, ceea ce va afecta puterea de cumpărare a lucrătorilor și eventual, a crestere a conflictivitatii.

Se presupune că guvernul va continua să se împrumute, așa cum s-a întâmplat anii anteriori, deoarece are o autorizație de a împrumuta 15.000 mil.US$, și se presupune ca o va utiliza iar in plus se va ajuta de PDVSA, astfel

6

încât ritmul datoriei va continua pentru a da viabilitatea economiei în acest an, elemente care vor face presiuni asupra finanțelor publice din 2013.

Pretul mediu al petrolului la nivelul anului 2012 este la un record istoric de 105,2 dolari / baril. Trebuie amintit ca in 2011, când prețul mediu la țițeiul intern a fost de 101,06 dolari, sectorul public a inregistrat un deficit de aproape 20% din PIB. Pentru 2012, se estimează ca deficitul sa se reduca la 14% in conditiile unui pret mediu al petrolului de 105,2 US$ / baril. Pentru fiecare reducere de un dolar în prețul mediu anual al petrolului venezuelean, guvernul pierde aproximativ 700 milioane de dolari venituri fiscale.Dupa alegerile prezidentiale din octombrie 2012 au avut loc schimbari asteptate. In primul rand, o ajustare a cursului de schimb care sa permita incasarea mai multor bolivari pentru fiecare petrodolar care intra in finantele publice si astfel sa se reduca deficitul fiscal. Aceasta masura va fi însoțită de o reducere a cheltuielilor publice care nu va mai avea aceiasi rata de crestere in termeni reali. Masura va avea un impact asupra creșterii economice, care în ultimul timp a fost susținută în principal de creșterea cheltuielilor publice. Dar primul sector care se va vedea afectat, chiar din acest an, va fi sectorul privat unde furnizarea de valuta va fi restrictionata, având în vedere reducerea intrarilor de petrodolari.

Este de așteptat ca imprumuturile internaționale sa inregistreze o creștere remarcabila și ca emisiunile succesive de obligatiuni sa permita abordarea cheltuielilor sociale în creștere, cu care se confrunta guvernul.

1.5 COMERTUL EXTERIOR

Venezuela s-a caracterizat, in mod traditional, printr-o mare dependenta de exporturile de petrol. Enormele venituri petroliere ii permit sa realizeze o ampla si diversificata gama de importuri.

Importurile de bunuri au insumat 47.310 mil. US$ in 2012, respectiv o crestere de 35,7% fata de 2011 (34.861 mil. US$). Trebuie mentionat ca statul a devenit un importator major și achizițiile externe ale sectorului public reprezintă 37% din total, cu o crestere de 35% in 2012, în timp ce importurile sectorului privat reprezintă 63% din total și au inregistrat o creștere de 15% fata de 2011. Importurile de petrol (în special benzină) au crescut cu 8% iar importurile nepetroliere cu 43,3%.

Exporturile de bunuri au crescut cu 36,4% în 2011, de la 66.963 milioane US$ în 2010, la 91.338 milioane US$ în 2011. In 2012 exporturile au inregistrat o usoara scadere fata de 2011, respectiv -2,5%, dela 91.338 milioane dolari in 2011 la 89.021 milioane dolari in 2012. În ceea ce privesc exporturile de petrol în 2011, se observa o creștere de 41%, ca urmare a creșterii prețului mediu al petrolului în 2011 de 40% (101,1 dolari/baril, comparativ cu 71,97 dolari/ baril in 2010). La sfârșitul lunii iunie 2012 exporturile de bunuri au totalizat 49.501 mil. dolari (7,7% mai mult decât în aceiași perioadă din 2011), exporturile de petrol reprezinta 96% din acest total (47.324 milioane $), cu o crestere de 8,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

6

Analizând importurile de servicii, acestea s-au ridicat în 2011 la 8.234 milioane dolari, inregistrand o creștere de 10,4% față de anul precedent. Exporturile de servicii au crescut cu 9,4% în 2011, respectiv 2.031 milioane dolari. La sfârșitul lunii iunie 2012 aceste importuri au crescut cu 42,1% (5.598 milioane dolari), iar exporturile cu 9,8% (1.006 milioane $).

1.5.1 DESCHIDEREA COMERCIALA

În perioada anilor 90, Venezuela a realizat un proces de liberalizare a economiei sale cu aderarea la GATT și a efectuat un proces de liberalizare a comerțului reducand taxele vamale, atât la nivel multilateral cat și în cadrul acordurilor regionale.

La 21/01/2003 a fost suspendata piața liberă de schimb valutar, instituindu-se un control asupra schimbului, administrat de o Comisie (CADIVI) care oferea valută străină la rata oficială de schimb (1 US$ = 2,15 Bolivari Forte). La 08/01/2010 și 30/12/2010 (cu aplicare de la 1/1/2011), au avut loc modificari succesive pana s-a ajuns, in cele din urmă, la cursul de schimb la 4,30 B / US$ (depreciere de 65%), curs de schimb aplicat la toate importurile.

Pe de altă parte, o rezoluție din 5 aprilie 2010 stabileste dacă produsele ce urmeaza a fi importate au nevoie sau nu de un certificat care sa ateste ca nu se produc pe plan local. În aceiasi rezolutie se definesc produsele din Lista Nr.1 (mărfuri care nu necesită Certificat de Insuficienta sau Certificat de Ne-Producție Nationala) și produsele din Lista 2 (mărfuri care necesită Certificat de Insuficienta sau Certificat de Ne-Producție Nationala) și ministerul responsabil pentru fiecare produs.

De asemenea, se stabileste ca bunurile neincluse în aceste liste, sunt reglementate de normative stabilite de organisme competente și ca ambele liste vor fi actualizate periodic.

Pentru a completa aceasta rezolutie, Acordul de Schimb Valutar Nr. 15 din 27-01-2011, stabilește modul în care se vor plăti importurile de la aceasta dată.

Acordul de schimb valutar Nr. 18 din 04.06.2010 prevede că Banca Centrală a Venezuelei este singurul organism autorizat să negocieze bonuri ale datoriei publice. În plus față de acest acord, Banca Centrală a Venezuelei a publicat Rezolutia 10-08-01 BCV din 05/08/2010, care reglementează normele privind operațiuni pe piața valutară și instrucțiunile SITME pentru realizarea de operatiuni de cumpărarea și vânzarea de titluri prin intermediul Sistemului de Tranzactionare cu Titluri in Moneda Straina (SITME) din iunie 2010. În luna iulie 2010, rata de schimb stabilita cu acest nou sistem este de 5.30 Bs.F./ $ (aceasta poate varia, deoarece este vorba de un sistem de licitație).

Recent, se observa o revenire la protecționism: pe lângă creșterea tarifelor vamale, s-au inmultit măsurile netarifare, inclusiv cote, utilizarea activă a preferințelor naționale în contractarile publice, programe preferențiale de credit, reglementările tehnice și cerințele minime de conținut naționale.

6

În plus, Venezuela a adoptat aproximativ 300 de reglementări tehnice si mentine in vigoare o serie relativ ampla de masuri Sanitare si Fitosanitare, dar nu a făcut nici o notificare către OMC.

1.5.2 PRINCIPALII PARTENERI COMERCIALI

În 2011, SUA a devenit din nou principalul furnizor, cu o diferență mereu mai mica în raport cu alte țări. China a devenit cel mai mare client al Venezuelei, după ce Statele Unite a ocupat primul loc mai mulți ani. In luna mai 2012 (statistica cea mai recentă), Statele Unite ale Americii continua sa fie principalul furnizor si recupereaza primul loc ca țară de destinatie, urmată de China și Columbia.

În ceea ce privesc importurile dupa tara de origine, în 2011 Statele Unite ale Americii continua sa fie cel mai mare furnizor al Venezuelei cu 27,7% din total și o scădere de -1,9% fata de 2010. Pe locul doi se situiaza China cu 11,9% cota. În poziția a treia se află Brazilia, cu 8,4%. În poziția a patra ca țară furnizoare este Columbia, cu 4,3%. Apoi vin, în această ordine: Spania, Mexic, Panama, Chile, Argentina, Germania și Ecuador, cu o participare insumata de 23,5%. La nivelul lunii mai 2012, primele patru țări isi mențin pozitia iar participarea din total, insumata, este aproximativ aceeași ca în 2011.

In ceea ce priveste comportamentul exporturilor in 2011 (fara petrol și derivatele sale), dupa țara de destinație, se observă că vânzările au fost concentrate în China cu o pondere de 14,8% și o variatie negativă de -4%, urmate in ordinea importantei de: Statele Unite ale Americii (13,9%) și o variatie negativă de -32,8%, Columbia cu 13%, Brazilia 10,9%, , Trinidad și Tobago 6.2%, Mexic și Italia, cu 4,1% fiecare, Franța cu 3,5%, etc. La nivelul lunii mai 2012 vânzările au fost din nou concentrate în SUA cu 23,1%, China 15,5%, si Columbia cu 13%.

6

TABELUL 3: EXPORTURI PE TARI DE DESTINATIE (PRINCIPALII CLIENTI)milioane de dolari

PRINCIPALELE TARI DE DESTINATIE

Tara 2009 2010 2011 % 2012 (mai)SUA 587 663 445 -32,8 286CHINA 322 496 476 -4,0 191COLUMBIA 461 284 416 46,4 161BRAZILIA 170 169 349 107,1 87ITALIA 85 69 130 89,1 57TRINIDAD SI TOBAGO 38 18 199 1020,1 41MEXIC 226 157 133 -15,5 40FRANTA 32 59 112 88,1 39EGIPT 42 32 21 -35,3 36CHILE 32 28 54 92,2 36RESTUL TARILOR 895 856 872 2,0 264TOTAL 2.891 2.831 3.207 13,3 1.238

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Nu include petrol si derivatele saleUltima actualizare: septembrie 2012

TABELUL 3: IMPORTURILE PE TARI DE ORIGINE (PRINCIPALII FURNIZORI) milioane de dolari

PRINCIPALELE TARI DE ORIGINE

Tara 2009 2010 2011 % 2012 (mai)SUA 10.007 9.844 9.657 -1,9 4.755CHINA 3.807 3.730 4.132 10,8 2.185BRAZILIA 3.738 3.239 2.945 -9,1 1.723COLUMBIA 4.317 1.412 1.482 5,0 853PERU 509 549 700 27,4 738MEXIC 1.429 1.429 1.369 -4,2 732ARGENTINA 1.010 1.017 1.219 19,8 712PANAMA 895 769 1.339 74,1 643SPANIA 751 778 1.405 80,5 465GERMANIA 1.218 1.220 910 -25,4 363RESTUL TARILOR 10.607 8.945 9.704 8,5 3.666TOTAL 38.289 32.932 34.861 5,9 16.834

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Nu include petrol si derivatele saleUltima actualizare: septembrie 2012

6

1.5.3 PRINCIPALELE SECTOARE DE BUNURI (EXPORT SI IMPORT)

Structura de import este foarte diversificată.Pe primul loc la Importul de mărfuri în 2011 s-a situat capitolul 84

"cazane, mașini, utilaje și aparate mecanice", cu 20,1% participare și un total de 7.020,6 milioane dolari (creștere de 13,2% față de 2010). Acesta este urmat de capitolul 85 "mașini și echipamente electrice", cu o cotă de 11% si un total de 3.837,2 milioane dolari (scădere de - 20,9% față de 2010). Pe locul trei se află "produsele farmaceutice", cu o cota de 7,9% (2.741,6 mil. dolari) și o creștere de 6,6% față de 2010.

In continuare, în ordinea importanței, sunt "Instrumente optice", "Substanțe chimice organice", "Vase si alte ambarcatiuni", "Articole din fier sau din oțel", "Vehicule", "Cereale" și "Material plastic și articole din acestea ", a căror valoare insumata reprezinta 24,9% din total importuri. În luna mai 2012, primele trei capitole iși mențin poziția față de anul 2011, iar cota lor din total variază puțin.

În ceea ce privesc exporturile de bunuri în anul 2011, pe primul loc se situiaza "Combustibili și uleiuri minerale" cu 95% cota de participare, conform datelor de la BCV, ajungând la un total de 88.131 milioane dolari (crestere de 41% fata de 2010), urmare a prețurilor ridicate ale petrolului în acest an. Pe locul doi si la mare distanta, este sectorul " fier și oțel" (982,2 mil. dolari ) cu o creștere de 36,3% față de 2010. Pe locul al treilea se află "Minereuri, zgură și cenușă" (570,4 mil. dolari), cu o creștere de 25,4% față de 2010. In continuare se afla "vapoare, nave și structuri plutitoare", "aluminiu și articole din acestea", "produse chimice anorganice", "produse chimice organice" , "îngrășăminte" și "reactoare nucleare, cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice", care insumeaza 37,4% din total exporturi. În luna mai 2012, primele trei capitole păstreaza locurile lor și procentul lor de participare este similar. În iunie 2012, primul capitol și cel mai important este 27 "combustibili minerali" (care are o participatie de 96%), cu o valoare de 47.324 mil. dolari, reprezentând o creștere de 8.6% față de aceeași perioadă din 2011.

6

TABELUL 5: EXPORTURI PE CAPITOLE TARIFARE

milioane de dolari

PRINCIPALELE CAPITOLE DIN CARE S-AU REALIZAT EXPORTURI

CAPITOL 2009 2010 2011 % 2012 (mai)27. Combustibili minerali* 54.201 62.317 88.131 41 47.32472. Fonta, fier sau otel 975 721 982 36 44126. Minereuri metalifere, zguri si cenuse

177 455 570 25 171

31. Ingrasaminte 82 51 129 151 11328. Produse chimice anorganice 136 226 199 -12 9176. Aluminiu si produse din Al. 502 344 296 -14 7529. Produse chimice organice 76 105 16+2 53 14289. Navigatie maritima si fluviala 64 138 351 153 6638. Produse ale industriei chimice

56 59 45 -24 18

84. Reactori nucleari si aparate mecanice

101 74 65 -12 17

Restul** 722 656 409 -38 104TOTAL** 2.891 2.831 3.207 13 1.238

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Banca Centrala a Venezuelei (BCV). Ultima actualizare: septembrie 2012

(*) Aceste cifre sunt ale BCV deoarece INE nu include acest capitol(**) Nu include capitolul 27 ,,Combustibiliˮ, intrucat sursa este alta

6

TABELUL 6: IMPORTURI PE CAPITOLE TARIFARE

milioane de dolari

PRINCIPALELE CAPITOLE DIN CARE S-AU REALIZAT IMPORTURI

CAPITOL 2009 2010 2011 % 2012 (mai)

84. Reactori nucleari, aparate mec. 6.953 6.204 7.021 13,2 3.65985. Masini, aparate si mat. electrice 4.167 4.852 3.837 20,9 1.65830. Produse farmaceutice 2.208 2.571 2.742 6,6 1.16429. Produse chimice organice 1.466 1.223 1.739 42,2 79310. Cereale 906 825 851 3,1 62873. Produse din fonta, fier, sau otel 1.060 912 1.093 19,8 66190. Instrumente optice 1.293 1.578 2.016 27,7 5782. Carne si organe comestibile 1.551 518 400 22,8 49394. Mobila 466 365 518 41,7 52187. Autovehicule si parti 1.168 1.072 941 12,3 452Restul 17.052 12.811 13.705 7,0 6.228TOTAL 38.289 32.932 34.861 8,9 16.834

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Ultima actualizare: septembrie 2012

1.5.4 PRINCIPALELE SECTOARE DE SERVICII (EXPORT SI IMPORT)

În 2011, principalele sectoare de servicii au fost: transporturi (40,7%), turism (15,1%), asigurări (5,1%), guvern (3,4%), comunicații (2%) și altele (33,6%).

În 2011, aproape toate sectoarele au crescut cifra in comparatie cu 2010, dar cele mai semnificative au fost: turism (51,7%) și guvern (36,8%). La sfârșitul lunii iunie 2012, componența acestei balante se mentine practic aceiași ca și în 2011, cu excepția faptului că rubrica "Guvern" a majorat cota sa totală de la 3,4% la 6,7% iar turimul a inregistrat o scadere de 2,2% (de la o pondere de 15,1% la 12,9%).

În 2011, sectorul privat a reprezentat 45,6% din total importuri de servicii, cu o creștere de 19,4% față de anul 2010. Sectorul public a participat cu diferenta de 54,4% și o creștere de 3,8%. La sfârșitul lunii iunie 2012, sectorul privat a reprezentat 37,7% din totalul importurilor de servicii si o crestere de 19,4% față de aceiași perioadă din 2011. Sectorul public a participat cu restul de 62,3% și 60,5% crestere.

În ceea ce privesc exporturile de servicii, sectorul privat a reprezentat 54,8% în 2011, cu o creștere de 5,7% în comparație cu 2010. Sectorul public a participat cu restul de 45,2% și o creștere de 14,2%. La sfârșitul lunii iunie 2012,

6

sectorul privat a reprezentat 48,8% și a crescut cu 9,4% față de aceiași perioadă din 2011, în timp ce sectorul public a participat cu restul de 51,2% și a avut o creștere de 10,3% .

1.6 TURISMUL

Sectorul turism nu a jucat niciodata un rol important în economiaVenezuelei, în 2011 a reprezentat 4% din PIB, potrivit datelor de la Conseturismo (Consejo Superior de Turismo). Ca urmare a controlului instituit asupra schimbului valutar, a crescut considerabil turismul intern.Venezuela are o oferta foarte limitata de produse de înaltă calitate, cum ar fi Los Roques , Canaima, turismul ecologic si de aventură, insa dispune de un mare numar de enclave atractive. Plajele sale sunt recunoscute la nivel mondial si dintre obiectivele cele mai impresionante sunt: Salto Angel, cea mai mare cascadă din lume, Lacul Maracaibo, cel mai mare din America de Sud, râul Orinoco, al treilea cel mai mare din lume , telefericul din Mérida, cel mai lungă și mai inalt din lume, 43 parcuri naționale și 21 de monumente naturale.

Conform cifrelor de la Ministerul Turismului, în 2011 turismul a crescut cu 17% față de anul precedent, (625.224 de vizitatori internaționali care au cheltuit 717,3 milioane dolari, cu 68 % mai mult decât în 2010). In primul semestru 2012 au intrat in țara 414.274 vizitatori internaționali care au cheltuit 535,5 milioane dolari. Printre principalele motive de calatorie in Venezuela, în primul semestru 2012, sunt: "Vizita la familie și prieteni" și "odihnă, recreere și vacanta" cu o cotă de 38% fiecare, și "de afaceri și motive profesionale", cu 20.8% . În ceea ce privește originea turistilor care vin spre Venezuela, acestea sunt în principal din: Columbia (33%), Brazilia și Statele Unite ale Americii (7% fiecare), Argentina, Spania, Italia și Germania (cu 5% fiecare).

După cum s-a menționat mai sus, infrastructura hoteliera și serviciile sunt practic inexistente, cu excepția unor zone specifice ale geografiei tarii, care datorita caracteristicilor speciale, s-au bucurat întotdeauna de mare atractie. În afară de Caracas, singura zonă cu o infrastructură turistică reală, mai este insula Margarita. Aceasta dispune de numeroase lanțuri hoteliere internaționale. Turismul este unul dintre sectoarele care beneficiaza de stimulente specifice (75% reducere la impozitul pe venit, credite preferentiale care reprezinta 2,5% din portofoliul brut de credite al băncilor, etc.). Segmentele cele mai atractive sunt turismul de afaceri și turismul de aventură. Un ceea ce priveste turismul de soare și plajă Venezuela are încă multe de făcut, atât în infrastructură cat și in instruirea populației, pentru a putea concura cu destinațiile din jur, cum ar fi Aruba, Republica Dominicana si Mexic.

1.7 INVESTITIILE STRAINE

6

1.7.1 Regimul InvestitiilorÎn Constituția din 1999 se prevede că statul, împreună cu inițiativa

privată, va promova dezvoltarea armonioasă a economiei naționale. In articolele 299 și în continuare se reglementează regimul socio - economic și rolul statului în economie, statul își rezervă industria petroliera și anumite sectoare strategice, de asemenea, își rezervă politica comerciala și toate actiunile Petroleos de Venezuela SA. Sunt definite drept sectoare de interes deosebit agricultura, securitatea alimentară sau autoaprovizionarea, IMM-urile și turismul. Se stabilește, de asemenea, egalitatea de tratament pentru capitalul intern sau extern.Din 21 martie 1991, Comisia Acordului de la Cartagena a aprobat Deciziile 291 și 292, în virtutea carora se adoptă un nou sistem comun de Tratament pentru Investițiile Străine, care acordă egalitate de tratament capitalului străin. Din acest moment, în țările Pactului Andin, investitorii străini se bucură de aceleași drepturi și au aceleași obligații ca și investitorii nationali, cu excepția unor limitări prevăzute în sistemul juridic din fiecare țară.

Normele care reglementează investițiile străine în Venezuela sunt prevazute în Decretul 2095 din 25 martie 1992, elaborat în baza deciziilor 291 și 292 ale Comisiei mentionate mai sus.

Principiile directoare ale investitiilor straine:

a) Tratamentul nationalb) Universalitate: se admit investitii straine in toate sectoarele economiei cu exceptia sectoarelor radio si televiziune, ziare in limba spaniola si serviciile profesionale care sunt reglementate prin legi nationale. In aceste sectoare investitia straina nu poate sa depaseasca 20% din capital, insa exista si situatii speciale, precum:

- investitiile in activitati de exploatare hidrocarburi sunt rezervate statului care poate crea societati mixte cu investitori privati, cu conditia ca statul sa controleze peste 60% din capitalul social;

- exploatarea minereului de fier este rezervata statului, motiv pentru care nu sunt posibile investitii nationale sau straine in acest sector;

- transportul maritim de marfuri este supus principiului de reciprocitate;- pentru operare in aviatia civita este necesar obtinerea permisului din

partea statului.c) Neautorizarea: în general, nu este necesară autorizarea administrativăînainte de realizarea investițiilor străine. Excepție este în Legea Organica de Securitate si Aparare din 26 august 1976 care stabilește necesitatea obtinerii autorizatiei de la Ministerul Apărării pentru ca străinii sa poata dobândi bunuri imobiliare în zona de securitate de frontieră, în zona din jurul industriilor de baza si instalațiilor militare, precum și in zone adiacente litoralului, lacurilor și râurilor navigabile.

6

d) Libertatea de repatriere a dividentelor și a capitalului, deși în fapt, din 2007 sunt blocate repatrierile de dividente.e) Accesul la creditul national si international: nu exista limitari in ceea ce priveste accesul la creditef) Beneficii ale programului de liberalizare: firmele straine pot sa exporte in tarile subregiunii in acelesi conditii ca firmele nationale.

Clase de investitii:

a) Investitia straina directa: aport provenit din exterior de la persoane fizice sau juridice care poate consta in moneda liber convertibila, bunuri fizice sau tangibile, moneda nationala cu dreptul de a fi remisa in exterior si reinvestitii;b) Investitia nationala: este cea realizata de catre stat, persoanele fizice si juridice nationale precum si cele realizate de persoane fizice straine cu viza de rezident neintrerupta in tara de cel putin un an, care indeplinesc celelalte legi ale tarii, cu capital importat sau nu, si care manifesta in fata Superintendentei de Investitii Straine (SIEX), acordul de a renunta la dreptul de a-l reexporta sau de a remite utilitati in exterior, obtinand astfel certificat de investitor national.c) Investitia Subregionala: este cea realizata de un investitor subregionald) Investitia indirecta: este cea care se realizeaza prin achizitionarea de actiuni de inverstitori straini la bursa de valori.

Organismul national competent:

SIEX este organismul pentru inregistrarea investitiilor straine si a contractelor de licenta. Investitia straina directa nu are nevoie de aprobarea SIEX, dar trebuie sa fie inregistrata la aceasta entitate in termen de 60 de zile urmatoare datei de inscriere a companiei in Registro Mercantil.

Totusi exista unele sectoare in care alte organisme sunt competente:- Superintendenta Bancilor si Superintendendenta Asigurarilor pentru

investitiile straine realízate in sectorul bancar si al asigurarilor.- Ministerul Energiei si Petrolului pentru investitiile din sectorul

hidrocarburilor, petrochimic, carbonifer si minier precum si pentru activitati conexe precum: servicii tehnologice sau de sprijin tehnic acordat activitatilor de exploatare, explorare zacaminte, extractie, rafinare, transport, depozitare si comercializare hidrocarburi.

- Biroul National al Creditului Public din cadrul Ministerului Finantelor, pentru cele legate de registrul de operatiuni de credit public care implica contractarea de credite externe.

Calificarea firmelor:

6

Prin definitie, se considera companie straina aceia care are peste 49% din actiuni detinute de straini. O firma mixta este cea care are o participare straina intre 19,9% si 49%. Se considera companie nationala cu mai putin de 20% capital strain. O companie poate fi clasificata ca mixta cand statul sau entitatile sale au cel putin 30% din capital, iar in plus sa aiba putere efectiva de veto pentru deciziile importante ale intreprinderii. (acest aspect poate fi relevant in cazul privatizarilor).SIEX considera, in afara de participarea actionara, factori precum gradul de control al investitorului strain asupra tehnologiei, finantelor si conducerea comercial administrativa in momentul clasificarii intreprinderii ca fiind straina, mixta sau nationala.

1.7.2 INVESTITIILE STRAINE PE TARI SI SECTOARE

In anul 2011, conform Bancii Centrale a Venezuelei (care include reinvestirea beneficiilor), principalele tari investitoare in Venezuela au fost: SUA cu 798 milioane dolari (crestere de 68% fata de 2010), Olanda cu un total de 691 milioane dolari (crestere 164%), Franta cu 558 milioane dolari (crestere 436% fata de 2010), Spania cu 500 milioane dolari (crestere de 250% fata de 2010), China cu 362 milioane dolari, Vietnam cu 300 milioane dolari si India cu 240 milioane dolari (crestere de 20% fata de 2010). La 30 iunie 2012 primul loc este ocupat de Olanda (467 milioane dolari), urmata de Franta (323 milioane dolari), Spania (223 milioane dolari) si SUA (180 milioane dolari).

In ceea ce privesc ISD pe sectoare, conform datelor Bancii Centrale, valoarea totala de 5.311 milioane dolari inregistrata in 2011 (crestere de 339% fata de 2010) este data de sectorul public nepetrolier, care ocupa primul loc, deoarece a fost sectorul cu ponderea cea mai mare la subcategoría ,,Utilitati Reinvestite” (2.336 milioane dolari) si subcategoria ,,Alte Capitole” (1.158 milioane dolari). La sfarsitul primului semetru 2012 investitiile straine au atins cifra de 1.891 milioane dolari (-20% fata de primul semetru din 2011), concentrate, in principal, in sectorul public nepetrolier la subcategoria "Utilitati Reinvestite" (1.266 milioane dolari).

TABELUL 7: FLUXUL DE INVESTITII STRAINE PE TARI SI SECTOARE

6

milioane dolariINVESTITIILE STRAINE PE TARI SI SECTOARE

PE TARI 2009 2010 2011 2012 (iunie)

Olanda 442 226 691 467Franta 305 -166 558 323Spania -946 143 500 223SUA 11 475 798 180Anglia 170 62 216 92Panama 85 56 93 70India 1 200 240 61Germania 61 73 120 53Insulele Barbados -34 233 12 47Brazilia -91 29 84 44Restul -2.540 -158 1.999 331

TOTAL -2.536 1.209 5.311 1.891

PE SECTOAREActiuni si alte parti de capital, din care: -3.239 -1.182 -673 -427Sector privat -999 158 76 -427Utilitati reinvestite din care: 1.118 1.828 3.345 2.079Sectorul public nefinaciar -petrolier 333 1.162 2.262 1.266Sectorul privat 785 666 1.083 813Financiar 499 343 702 625Alte capitaluri, din care: -415 563 2.639 239Sector public nefinanciar 38 1.580 1.120 -865Sector privat -453 -1.017 1.519 1.104Alte sectoare 0 0 0 0

TOTAL -2.536 1.209 5.311 1.891Surse: Banca Centrala a Venezuelei (BCV). Ultima actualizare: septembrie 2012

1.7.3 OPERATIUNI IMPORTANTE DE INVESTITII STRAINE

Investitia straina in Venezuela la sfarsitul primului semestru 2012 a fost de 1.891 milioane dolari (-19,8% fata de semestrul I 2011), in 2011 a fost de 5.311 milioane dolari, in 2010 doar 1.209 milioane dolari, iar in 2009 o crestere negativa de -2.536 milioane dolari. Acest sold negativ s-a datorat in principal nationalizarii firmei Siderurgica Orinoco (SIDOR) cu o valoare de 1.970 in mai

6

2009 si altor firme din sectorul financiar si ciment. Dintre investitiile mai importante realízate in ultimii ani se pot mentiona:

- doua investitii spaniole: TELCEL, care in 2004 a fost cumparata de Telefónica Móviles MOVISTAR pentru aprox. 1.200 milioane dolari (in octombrie 2012 detine 30% din piata telefoniei mobile cu 9,1 milioane utilizatori, 45% din totalul facturarilor si 22% din piata telefoniei fixe; valoarea investita pana in prezent de Grupul Telefonica depaseste 3.000 milioane dolari) si REPSOL care a realizat investitii nete in perioada 1994-2010 in valoare de 1.686 milioane dolari si este prezenta in sectoarele petrolier si gaz natural sub forma de societate mixta.

- REPSOL si ENI (capital 50% - 50%) detin licenta de gaze, acordata in 2009 pentru blocul Cardón IV, cu o suprafata de aprox. 924 kilómetri patrati si in care s-a descoperit unul dintre cele mai mari zacaminte de gaz din lume.

- Un consortiu format din Repsol (11%), Petronas – Malaezia (11%), Indian Oil (11%) si Oil India (7%), a castigat licitatia organizata la 11/2/2010 pentru participarea la dezvoltarea blocului Carabobo 1 din fasia petrolier a Orinoco. PDVSA participa cu diferente de 60%. Consortiul trebuie sa plateasca, in termen de cinci ani, un bonus de 1.050 milioane dolari si alte 1.050 milioane dolari finantare la PDVESA, conform conditiilor licitatiei. Capacitatea totala de productie este asteptata in 2016.

- Blocul Carabobo 3 a fost adjudecat unui consortiu format din Chevron, fírmele japoneze Impex si Mitsubishi si firma venezueleana Suelopetrol.

- In noiembrie 2010 firma spaniola LECHE PASCUAL a semnat un contract cu grupul venezuelean EMPRESAS POLAR, unul din cele mai mari grupuri in domeniul alimentatiei si bauturilor din America Latina. Contractul prevede infiintarea impreuna a firmei PASCUAL ANDINA pentru fabricarea de iaurturi intr-o fabrica situata in statul Lara. Investitia spaniola se ridica la cca. 113 milioane dolari si consta in livrarea de masuni si echipamente, pregatire de personal si asistenta tehnica (cca. 25 milioane dolari reprezinta export de lazi frigorifice care se vor instala in diferitele puncte de vanzare) .

1.8 INVESTITIILE IN EXTERIOR.

Investitiile Venezuelei in exterior, in anul 2011, au fost de cca. 173 milioane dolari (-94% fata de 2010). La sfarsitul primului semestru 2012, valoarea investitiilor venezuelene in exterior a fost de 1.401 milioane dolari (crestere de 54,3% fata de aceiasi perioada din 2011).

Analizand pe sectoare de investitii in 2011, se observa ca cea mai mare valoare investita a fost la ,,Alt capital” (2.864 milioane dolari) si adresata 100%

6

sectorului public petrolier. Alt sector a fost ,,Utilitati reinvestite” (505 milioane dolari), cu o crestere de 23% fata de 2010 si adresata in principal (85%) sectorului public petrolier (430 milioane dolari).

La sfarsitul primului semestru 2012, cele 1.401 milioane dolari pe care Venezuela le-a investit in exterior au mentinut aceiasi structura observata in 2011, adresandu-se in principal (83%) sub-categoriei "Alt Capital" (1.162 milioane dolari) a sectorului public petrolier (100%). Nu exista date referitoare la destinatia pe tari a investitiilor venezuelene in exterior.

1.9 BALANTA DE PLATI

In 2011 a avut loc o scadere a rezervelor (-4.032 milioane dolari) ca urmare a unui excedent in contul curent de 27.271 milioane dolari, combinat cu un déficit in contul de capital si financiar de -27.575 milioane dolari.

Balanta de plati, corespunzatoare primului semestru din 2012 a prezentat un excedent de 10.212 milioane dolari in contul curent si un déficit de -9.311 milioane dolari in contul de capital si financiar. Cu aceste rezultate si considerand o cifra pentru erori si omisiuni de 2.303 milioane dolari, soldul global indica o cifra negativa de -1.402 milioane dolari, in timp ce rezervele internationale nete ale tarii au atins nivelul de 28.427 milioane dolari la 29/6/2012.

Contul curent a inregistrat un sold pozitiv de 10.212 milioane dolari (este preocupanta scaderea de -33,5%, comparativ cu aceiasi perioada din 2011), datorita, in principal, scaderii exporturilor nepetroliere si cresterii importurilor de bunuri. Intrand in detalii, se observa un excedent de 22.481 milioane dolari pentru soldul bunurilor, cu o reducere de -8,7% fata de primul semestru 2011, in timp ce soldul serviciilor a prezentat un déficit de - 7.502 milioane dolari, cu o variatie de 45,5% fata de aceiasi perioada a anului anterior.

Analizand soldul bunurilor observam ca, exporturile petroliere au crescut cu 8,6%, comparativ cu aceiasi perioada din 2011, situandu-se la o valoare de 47.324 milioane dolari, afectate de o usoara scadere a preturilor petrolului in semestrul II 2012, fata de semestrul I 2011 si usoara crestere a volumului comertului. In ceea ce privesc exporturile nepetroliere, observam o reducere de -8,7%. In plus importurile s-au situat la 27.020 milioane dolari, ceea ce reprezinta o crestere de 26,8%, comparativ cu semestrul I 2011. Aceasta expansiune a fost impulsata de dinamismul mai mare imprimat de cererea interna, in concordanta cu cresterea PIB. Cresterea cu 35% a importurilor sectorului privat a fost generata de cererea de substante si produse chimice pentru industria farmacéutica, masini si echipamente, alimente, bovine vii si produse din metal.

Importurile sectorului public au crescut cu 15%, impulsionate de cumpararile de alimente si bauturi, masini, aparate pentru intretinerea si generarea energiei electrice si produse asociate industriei petroliere.

Contul de capital si financiar a fost deficitar -9.311 milioane dolari (suma cu mult mai mica fata de 15.843 M$ corespunzator semestrului I 2011)

6

Rezervele internationale ale Bancii Centrale a Venezuelei au fost de 29.899 milioane dolari la 30 decembrie 2011 si de 25.942 milioane dolari la 28 septembrie 2012.

TABELUL 8: BALANTA DE PLATI milioane dolariBALANTA DE PLATI

2009 2010 2011 2012 (iunie)

CONTUL CURENT 6.035 12.071 27.271 10.212Balanta comerciala (sold) 442 226 691 467Balanta de servicii (sold) 305 -166 558 323Balanta veniturilor (sold) -946 143 500 223A muncii 11 475 798 180A investitiei 170 62 216 92Balanta transferurilor (sold) 85 56 93 70Alte sectoare (redevente si altele) 1 200 240 61CONTUL DE CAPITAL n.d. n.d. n.d. n.d.Transferuri de capital n.d. n.d. n.d. n.d.Instrainare/achizitie de active necorporale neproductive n.d. n.d. n.d. n.d.

CONTUL FINANCIAR -12.777 -17.973 -27.575 -9.311Investitii directe -4.374 -1.462 5.138 490Investitii de portofoliu 9.705 2.437 2.471 2.750Alte investitii -18.108 -18.737 -35.184 -12.551Derivate financiare n.d. n.d. n.d. n.d.Variatia rezervelor 10.262 8.060 4.032 1.402Erori si Omisiuni -3.520 -2.158 -3.728 -2.303Surse: Banca Centrala a Venezuelei (BCV). Ultima actualizare: august 2012

1.10 REZERVELE INTERNATIONALE

Rezervele internationale au scazut in 2011 cu 440 milioane dolari (1,5% comparativ cu 2010), atingand cifra de 29.892 milioane dolari (la 30.12.2012). Aceasta cifra include 3 milioane dolari FEM (Fondul de Stabilitate Monetara).

Schimbarea de fond suferita de rezervele internationale consta in ponderea enorma pe care o are aurul, dupa ce Banca Centrala a Venezuelei a

6

terminat de repatriat, in decembrie 2011, cele 160 tone de aur depozitate in banci straine si care la nivelul lunii septembrie 2012 reprezinta 73% din totalul rezervelor (362,1 tone) si care face ca Venezuela sa aiba procentul cel mai mare de rezerve internationale in aur, din America Latina.

La 25/9/12 actibele BCV erau de 24.440 milioane dolari, nivelul cel mai scazut in ultimii cinci ani, iar la 28/9/12 au crescut la 25.939 milioane dolari. In ciuda recuperarii, rezervele se situiaza sub nivelul adecvat stabilit de guvern, de 26.800 milioane dolari. Din totalul rezervelor, aurul reprezinta 73%, diferente fiind lichiditati care se folosesc pentru plata importurilor si datoriei externe. La sfarsitul lunii septembrie aceste lichiditati erau de 2.100 milioane dolari, valoare cu 36,6% mai mica fata de ianuarie 2012. Dolarii pe care fírmele ii primesc pentru realizarea importurilor provin din aceste lichiditati, prin urmare, cand acestea nu se afla la nivele adecvate, obtinerea de devize devine lenta si creste deficitul. Statisticile Bancii Centrale arata ca in luna august, din fiecare 100 de produse din categoría bunuri de ingrijire personala, materiale de constructii si medicamente, 18,7% prezentau lipsuri in aprovizionare.Intr-o tara in care petrolul, principala sursa de devize, a fost cotat la un pret mediu superior la 100 dolari, lichiditatile ar fi trebuit sa se situieze la nivele corespunzatoare, dar guvernul a optat pentru depozitarea celei mai mari parti a devizelor in fonduri care ii permit sa-si acopere cheltuielile publice. PDVSA preda la Banca Centrala doar 40 din fiecare 100 de dolari pe care ii obtine din vanzarea petrolului, restul fiind dirijat la Fondul de Dezvoltare Nationala – FONDEN si la o serie de alte fonduri. Daca se observa rezervele internationale in totalitatea lor, inclusiv aurul, drepturile speciale de tragere si bonurile, la 28 septembrie 2012 acestea insumeaza 25.942 milioane dolari, valoare cu 15% mai mica fata de aceiasi perioada din 2011, in principal datorita transferurilor catre FODEN ce au insumat 3.503 milioane dolari de la inceputul anului.

Activele aflate in posesia Bancii Centrale la sfarsitul primului semestru 2012 echivaleaza cu 5 luni de importuri. Intr-o economie volatila ca cea a Venezuelei, dependenta de comportamentul pretului mondial al petrolului se recomanda ca rezervele sa acopere cel putin 12 luni de importuri.

1.11 MONEDA. CURSUL DE SCHIMB

Incepand din 2003 exista un control al schimbului valutar administrat de Comisia de Administrare a Devizelor – CADIVI. Rata de schimb a fost fixata atunci la 1,6 bolivari pentru 1 dólar american. La 6 februarie 2004 cursul de schimb a fost ajustat la 1,915 bolivari pentru cumparare si 1,920 pentru vanzare. Intre 2005 si 2010, cursul de schimb a fost de 2,145 bolivari pentru cumparare si 2,150 bolivari pentru vanzare. La 8 ianuarie 2010 a avut loc o noua ajustare, 2,60 Bs/$ (devalorizare de 20,9%)

Incepand de la 1 ianuarie 2011, cursul de schimb a fost stabiliit la 4,30 Bolivari pentru 1 dolar Bs/$ (devalorizare de 65%), aplicabil la toate importurile.

6

Controlul asupra schimbului valutar a fost impus, in principal, pentru a contracara scaderea veniturilor din exportul de petrol si fuga de capitaluri care au avut loc la inceputul anului 2003; dupa ce situatia a fost depasita, masura a fost mentinuta in vigoare.

La 8 februarie 2013, in Ziarul Oficial al Republicii Bolivariene a venezuelei Nr. 40.108, a fost publicat noul curs de schimb de 6,30 Bfs pentru un dólar american. Acest tip de schimb este aplicabil sectoarelor sensibile ale economiei nationale, cum ar fi: sanatate, educatie,alimentatie, remesas stiinta si tehnologie. De asemenea, este aplicabil restului sectoarelor de comert cum ar fi telecomunicatiile, chimie, informática, cauciuc, materiale plastice, electrocasnice, electrónica, constructii, grafica, tutun si bauturi, etc. Este vorba de un control discretional al schimbului valutar, realizat in conformitate cu prioritatile fixate de catre guvern, care nu acopera toate cererile de devize. Chiar si cu aceasta masura, cererea de devize nu este satisfacuta de catre mecanismele legale existente.

1.11 DATORIA EXTERNA SI SERVICIUL DATORIEI. PRINCIPALELE OBIECTIVE

La sfarsitul anului 2011 datoria externa totala (publica si privata) venezueleana s-a ridicat la 110.383 milioane dolari, ceea ce reprezinta o crestere de 19% fata de 2010 si 39% din PIB. Din acest total, datoria publica reprezinta 88% iar cea privata 12%. In iunie 2012 datoria externa totala a Venezuelei a fost de 110.588 milioane dolari ( 6% mai mult ca in perioada similara din 2011).

In ceea ce priveste datoria publica totala (interna si externa), a insumat in 2011 suma de 79.289 milioane dolari, respectiv o crestere de 10,5% fata de 2010, cand cifra era de 71.768 milioane dolari, datorita faptului ca Executivul avea nevoie de mai multe fonduri pentru noile misiuni. Trebuie mentionat ca aceasta datorie nu include obligatiile PDVSA, ale intreprinderilor de stat si imprumuturile contractate cu China si Rusia. Din datoria publica totala 54,8% este externa si 45,2% interna.

De acum doi ani, Executivul a luat hotararea de a compensa scaderea veniturilor din petrol cu o mai mare indatorare si desi in 2011 pretul petrolului a recuperat si a atins valoarea de 101,1 $/barril (fata de 72 $/barril in 2010), guvernul nu si-a modificat strategia si a continuat sa se indatoreze, pentru a avea resursele necesare cheltuielilor curente, intre alte obligatiuni. In timpul primului semetru din 2012, desi barilul de petrol a crescut la 118 $, administratia a continuat cu un plan accelerat de imprumut, asftel ca datoria publica totala a ajuns la 31 iunie 2012 la 93.589 milioane dolari.

Datoria publica externă, a fost la sfarsit 2011 de 43.450 milioane dolari, cu o creștere de 17,3% față de 2010 când s-a situat la 37,034 milioane $. La această situatie au contribuit emisiunile de bonuri ale datoriei de 4.200 milioane dolari. 40% din aceste operațiuni a fost pentru firmele importatoare de alimente,

6

produse de sănătate și bunuri de capital. Autoritățile sustin ca, în ciuda nivelului atins, datoria publică este gestionabila. Cu toate acestea, analiștii sunt îngrijorați de tendința și costul angajamentelor pe termen lung.

In 2011, impartita pe creditori, marea parte a datoriei publice externe este formata din bonuri suverane in mana creditorilor privati (85% din total), urmata de datoria multilaterala (11%), in timp ce datoria cu banca comerciala si bilaterala reprezinta1% si 3% respectiv. La sfarsitul primului semestru 2012 datoria publica externa a atins cifra de 43.350 milioane dolari.

Politica de nationalizare a intreprinderilor este un factor de luat in seama. In decembrie 2011 se estima ca statul datoreaza peste 22.000 milioane dolari ca urmare a politicii de expropriere si nationalizarii, in afara cheltuielilor juridice pentru procesele internationale in care este implicata Venezuela. La inceputul lunii decembrie 2011 Comisia de Finante a Adunarii Nationale a aprobat un credit aditional de 55,5 milioane de bolivari pentru Procuratura Generala a Republicii in vederea acoperirii cheltuielilor de arbitraj. Trebuie subliniat ca sectoarele cele mai afectate de totalul exproprierilor sunt: constructii (42%), agroindustrie (32%), petrol (19%) si comert si servicii (4,7%).

La randul sau, serviciul datoriei externe totale a fost de 14.779 milioane dolari in 2011 (58% mai mult ca in 2010), ceea ce echivaleaza cu 15,6% din exportul de bunuri si servicii. Serviciul datoriei publice reprezinta 99% din total si atinge cifra de 14.657 miliooane dolari (59% crestere fata de anul anterior), in timp ce serviciul datoriei private reprezinta doar 0,8% restant si a atins cifra de 122 milioane dolari. La sfarsitul primului semestru 2012, serviciul datoriei totale era de 6.090 milioane dolari.

1.12 RISCUL DE TARA

In 2007, nationalizarile si masurile anuntate la inceputul anului au provocat o scadere a rating-ului de tara, la “BB-“, care se mentine pana astazi.

La randul sau, agentia Moody's Investors Services a ratificat in 2012 calificarea datoriei in moneda locala a Venezuelei si PDVSA la "B1" si a afirmat ca ambele calificari sunt strans legate, deoarece PDVSA joaca un rol critic in economie si in performantele fiscale ale natiunii, astfel incat "orice problema in capacitatea firmei de a genera venituri ar putea avea efecte negative in calificativul de tara".

OCDE a calificat Venezuela, din iulie 2009, in al 7º Grup (atat pe termen scurt, mediu si lung). Indicatorul de risc suveran al Venezuelei EMBI+ a suit recent la 919 puncte de baza (3/10/2012), dupa ce a fost 249 in februarie 2007, 1.431 la 26/11/2008, 932 la 23/10/2009 si 887 la 30/4/2010.

Venezuela, pe termen scurt, nu are problema de solventa si de lichiditati externe, astfel ca posibilitatea de dificultati financiare este scazuta; totusi, desi situatia s-a imbunatatit, continua sa aiba problema de incredere, ceea ce inseamna un comportament débil a investitiei private.

6

2. RELATIILE BILATERALE

2.1 Cadrul JuridicRomania are perfectat cu Venezuela:- Acord de cooperare tehnica in agricultura si agroindustrie (1973),- Acord de cooperare tehnico-stiintifica (1973), - Acord privind cooperarea in domeniul minier, petrolier, siderurgic si

petrochimie (1973), - Acord de cooperare in domeniul aviatiei civile (1991) si - Intelegere de cooperare intre CCIR si FEDECAMARAS (1991). In vederea punerii cadrului juridic economic al Romaniei in conformitate cu

acquis-ului comunitar a fost obtinut acceptul oficialitatilor venezuelene ca Acordul Comercial (1998) sa-si inceteze valabilitatea la 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la UE.

Partea romana a pus la dispozitia partii venezuelene textul unui proiect romanesc de acord de cooperare in aprilie 2006;

Ultima sesiune a Comisiei mixte (a-10-a) a avut loc in 1998 la Caracas. Cea de-a 11-a sesiune urma sa aiba loc la Bucuresti. Partea venezueleana nu a manifestat pe parcurs interesul necesar in acest sens, astfel ca in anul 2003, cu aprobarea Guvernului roman, s-a renuntat la aceasta forma de cooperare bilaterala (conform deciziei Consiliului UE  nr. 855/2001), urmand ca, functie de necesitatile concrete sa aibe loc consultari punctuale pe diverse probleme;

2.2 Schimburile economice bilaterale

Pe fondul evolutiei nefavorabile a comertului exterior al Romaniei in anul 2009, ca urmare a impactul crizei financiare internationale, schimburile comerciale cu America Latina au inregistrat o scadere de 38,39%, de la 1582,9 milioane dolari SUA in 2008, la 975,2 milioane dolari SUA in 2009. Exporturile au scazut in 2009 fata de 2008 de la 583,3 milioane dolari, la 323,7 milioane dolari (- 44,5%), iar importurile au scazut de la 999,7 milioane dolari, la 651,5 milioane dolari (-34,83%).

Situatia la nivelul zonei din anul 2009 este regasita si la nivelul relatiilor comerciale ale tarii noastre cu Venezuela. Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a scazut cu 64,42%. Exporturile au scazut cu 37,47%, iar importurile cu 90,45 %. La 31.12.2009 schimburile comerciale bilaterale au fost de 2,62 milioane dolari, din care export 2,26 milioane dolari, iar import 0,36 milioane dolari, soldul balanţei comerciale fiind de (+) 1,90 mil.dolari.

In anul 2010 schimburile comerciale bilaterale inregistreaza o crestere de 169,07% datorate cresterii importurilor (5,59 mil dolari fata de 0,36 mil. dolari in 2009). Exporturile romanesti au inregistrat in continuare o scadere de 35,68% fata de 2009. Soldul balantei comerciale este negativ (-4,13 mil. dolari).

6

Incepand cu anul 2011 se observa o revenire semnificativa a exporturilor romanesti (crestere de 1.094,91% fata de 2010), in paralel cu cresterea deosebita a importurilor (1150,89%). Schimburile bilaterale inregistreaza o crestere de 1139,37%. Soldul balantei comerciale este negativ (-52,51 milioane dolari)

Evolutia pozitiva a exporturilor continua si in 2012. La 31.12.2012 se inregistreaza o valoare a exportului de 39,35 milioane dolari (crestere 126,67% fata de 2011) si o valoare a importurilor de 1,83 milioane dolari (scadere 97,38% fata de 2011). Schimburile bilaterale insumeaza 41,18 milioane dolari iar soldul balantei comerciale este pozitiv (+37,52 mil. dolari).

La nivelul lunii august 2013, exporturile romanesti au insumat 7,9 milioane dolari (scadere de 55,76% fata de august 2012) iar importurile au insumat 1,42 milioane dolari (scadere de 7,96% fata de august 2012). Balanta comerciala a inregistrat un sold pozitiv de 6,48 milioane dolari.

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale: milioane dolari

2008 2009 2010 2011 2012 2012 august

2013 august

TOTAL 7,36 2,62 7,04 87,23 41,18 19,39 9,32Export 3,62 2,26 1,45 17,36 39,35 17,85 7,90Import 3,74 0,36 5,59 69,87 1,83 1,54 1,42Sold -0,12 1,90 -4,14 -52,51 +37,52 +16,31 +6,48

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale a fost oscilanta, exportul romanesc crescand, de la cca. 8 milioane USD in 1995, la cca. 34 milioane USD in 2001 (in directa legatura cu situatia si posibilitatile concrete ale economiei venezuelene, dar si cu interesul si competitivitatea operatorilor romani), pentru a se situa apoi in jurul a 14–20 milioane dolari/an, in perioada 2002-2004.

In 2008 exportul romanesc a fost de 3,62 milioane dolari dar incep sa se faca simtite efectele crizei mondiale. In 2009 exportul romanesc in Venezuela a scazut la 2,62 miloane dolari, in 2010 a scazut la 1,45 miliane dolari pentru ca in 2011 sa creasca la 17,36 milioane dolari. In anul 2012 se mentine tendinta crescatoare observata in 2011, inregistrandu-se o crestere fata de anul precedent de 126,67%.

Importul a oscilat si el, de la cca. 19 milioane dolari in 1995, la cca. 28 milioane dolari in 2001 (cu o scadere in 2002 si 2003 la doar cca. 5–9 milioane dolari, revenind in 2004 la cca.22 milioane dolari). In 2008 importul din Venezuela a fost de 3,74 milioane dolari, in 2009 a scazut la numai 0,36 milioane dolari, in 2010 a crescut la 5,59 milioane dolari, pentru ca in 2011 sa creasca la 69,88 milioane dolari. Cresterea s-a datorat aparitiei la

6

import a minereului de fier si motorinei. In 2012 importul a fost de numai 1,83 mil dolari.

Balanta comerciala, in ultimii ani, a fost favorabila partii venezuelene. In 2012 si primele 8 luni din 2013, soldul balantei comerciale este favorabil partii romane (+37,52 respectiv 6,48 mil. dolari)

Structura exportului este formata, in general, din produse siderurgice, produse chimice, electrozi pentru cuptoare electrice, turbine si parti de turbine cu aburi, robineti si parti de robineti, etc.Importul este format in cea mai mare parte din materii prime necesare economiei nationale (minereu de fier, bauxita, combustibili si uleiuri minerale etc.), la care s-au adaugat unele cantitati de cafea, cacao, conserve de peste, fructe tropicale, tigari, etc.

Situatia generala venezueleana, care s-a inrautatit permanent, incepand din 1999, isi pune amprenta si pe activitatea de comert si cooperare, inclusiv bilaterala, cererea de pe piata scazand semnificativ, in legatura directa cu starea economiei si nivelul puterii de cumparare a populatiei.

3. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR

3.1 Formalitatile de importTaxele vamale pentru bunurile sau produsele importate de Venezuela se

calculeaza asupra pretului CIF, in afara de o taxa vamala ad valorem care normal oscileaza intre 10% si 20% din pretul produsului, plus 1% taxa in vama, plus 12% TVA. La acestea trebuie adaugat 3% pentru alte cheltuieli precum plata agentului vamal sau platile catre municipii.

Importurile de bunuri sunt in general libere in Venezuela, totusi exista o serie de produse care datorita naturii lor sunt supuse regimurilor legale (exista 15 in total)*. Exemple de produse apartinand acestor regimuri: armament, produse medico – sanitare, alimente si medicamente, care trebuie sa se supuna unor conditii si permise speciale, precum si automobilele pentru care este nevoie de licenta de import. *Regimuri legale:1. Import interzis.2. Import rezervat Armatei Nationale.3. Permis din partea Ministerului Sanatatii si Dezvoltarii Sociale.4. Permis din partea Ministerului Industriei Usoare si Comertului.5. Certificat Sanitar din tara de origine.6. Permis Sanitar din partea Ministerului Agriculturii.7 Permis din partea Ministerului Apararii.8. Licenta de Import administrata de Ministerul Alimentatiei.9. Licenta de Import administrata de Ministerului Industriei Usoare si Comert 10. Permis din partea Ministerului Mediului si Resurselor Naturale.11. Permis de la Ministerul Energiei si Petrolului.

6

12. Registru Sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii si dezvoltarii Sociale13. Registru Sanitar eliberat de Ministerul Agriculturii.14. Permis din partea Ministerului Alimentatiei.15. Permis din partea Ministerului Induatriei si Mineriei.

3.2 Taxe vamale si regimuri economice vamaleDe la aderarea sa la GATT (90) Venezuela a liberalizat comertul si a redus

taxele vamale, atat in cadrul multilateral cat si al acordurilor regionale. Se foloseste Sistemul Armonizat de codificare si Desemnare a Marfurilor. Taxele vamale sunt ad valorem si au fost reduse constant din 1989.

Valoarea medie a taxelor vamale este in jur de 12%. Taxa vamala máxima este de 35%, cu unele exceptii cum ar fi autoturismele pentru care taxa vamala este de 40%. S-au intensificat masurile netarifare, printre care contingentele, preferintele nationale in achizitiile publice, programe de credite preferentiale, reglementarile tehnice si cerinte minime de continut national, in scopul protejarii unor sectoare.

Importurile din UE, SUA, Canada si celelalte tari ale lumii, cu exceptia Americii Latine care beneficiaza de preferinte vamale, au taxa vamala maxima.

Importurile de alimente, bauturi, medicamente si cosmetice au nevoie pentru comercializare de Registrul Sanitar al Ministerului Sanatatii.

Importurile sunt afectate de regimul de schimb impus in 2003, ca urmare a intarzierilor in acordarea valutei de catre CADIVI precum si reducerii numarului produselor care au acces la schimbul oficial.

Principala organizatie de integrare unde Venezuela era membra, era Comunitatea Andina de Natiuni (CAN). La 22 aprilie 2006, Venezuela a anuntat retragerea din CAN –precum si iesirea sa din G3 (Mexic, Columbia si Venezuela) si intrarea in MERCOSUR. Nivelul de integrare económica a Venezuelei cu CAN se manifesta puternic doar in relatiile cu Columbia, fiind slaba cu restul tarilor participante. Columbia este al doilea partener comercial al Venezuelei si comertul intre cele doua tari este, practic, liberalizat.

In urma destituirii in iunie 2012 a presedintelui Fernando Lugo (Paraguay), MERCOSUR a decis admiterea Venezuelei a carui Protocol de Aderare a intrat in vigoare la 31/07/2012. Venezuela trebuie sa actualizeze cronograma de liberalizare treptata a importurilor conform Acordului de Complementare Economica 59, ACE 59, semnat in octombrie 2004 de tarile membre CAN cu MERCOSUR. Prin intrarea in vigoare a Protocolului de Adeziune, in principiu, se reduce pana in 2014 termenul maxim pentru aplicarea tarifului vamal zero membrilor MERCOSUR.

Venezuela este membru ALADI (Asociatia Latinoamericana de Integrare), cel mai mare grup latinoamerican de integrare constituit din 12 tari (Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Cuba, Ecuador, Mexic, Paraguay, Perú, Uruguay si Venezuela), cu scopul final de a constitui o piata comuna latinoamericana, cu preferinte vamale regionale si acorduri regionale si partiale.

6

Venezuela are semnate acorduri bilaterale/partiale cu tari din America Centrala (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras si Nicaragua) si Caraibe (Cuba, Guyana si Trinidad si Tobago). Aceste acorduri, cu exceptia celui semnat cu Trinidad si Tobago, acorda preferinte unilaterale din partea Venezuelei. Are un acord cu Piata Comuna din Caraibe (CARICOM) si cu Piata Comuna din America Centrala, existand practic ambasade in toate tarile din Caraibe.

3.3 Norme si conditii tehnice Exista, in prezent, urmatoarele bariere:

- Importurile de produse si carne de porc din Venezuela sunt reglementate prin Decretul nr 822 din 10 mai 2000 care stabileste normele generale cu privire la activitățile in sectorul animalier și prevede că importul este supus eliberarii unui permis sanitar de import. Cum este utilizata în prezent, această procedură echivaleaza cu licente de import discretionale, deoarece guvernul venezuelean folosește pesta porcine clasice (PPC), pentru a impiedica intrarea in tara a produselor din carne de porc din UE.

- În mod similar, la începutul anului 2008 guvernul a stabilit un sistem de licențe pentru importul de vehicule. Potrivit acestuia, administratia stabileste anual numărul maxim de vehicule care urmează să fie importate în conformitate cu necesitățile naționale, capacitatea internă, eficiența în utilizarea de combustibil, costurile de achiziție, prețurile de vânzare cu amănuntul sau registrul de vânzări istorice.

Alte măsuri care afectează exporturile europene sunt:- Începând cu anul 1999, Venezuela a stabilit un sistem de licențe pentru

gestionarea cotelor de lapte. Sistemul a fost extins la o gamă largă de produse agricole, cum ar fi zahăr, brânză, cereale, semințe și fructe oleaginoase, fructe și grăsimi animale și vegetale. Una dintre cerințele pentru obținerea unei licențe de import este declarație sub juramant a achizitionarii de produse nationale. Companiile importatoare necesită, de asemenea, un certificat ca nu exista productie internă sau producția internă este insuficientă, emis de ministerul de resort. Certificatul este necesar pentru a obține scutirea de TVA, de taxele de import, precum și pentru schimbul oficial de valuta pentru a fi prezentat la CADIVI.

- Standardele si reglementarile tehnice sunt, în general, adaptări ale standardelor internaționale. Venezuela a adoptat aproximativ 300 de reglementări tehnice în vigoare, dar menține in practica doar un număr relativ mare de măsuri sanitare și fitosanitare, deși nu a facut nicio notificare la Comitetul privind Măsurile Sanitare și Fitosanitare din cadrul OMC. Reglementarile în acest domeniu corespund SENCAMER Serviciul

6

Autonom Național de Standardizare, Calitate, Metrologie și Regulamente Tehnice dîn cadrul Ministerului Comerțului, www.secamer.gob.ve . De asemenea, există FONDONORMA, www.fondonorma.org.ve care este o asociatie civilă non-profit, persoană juridică, cu active proprii, creată în 1973 în scopul de a dezvolta activități în domeniul standardizării și certificarii în toate sectoarele industriale și de servicii, și resurse umane pentru formare de specialisti. Aceasta asociatie are un centru de documentare și informare unic în Venezuela, care are o vastă colecție de documente, care cuprinde normele venezuelene, străine și internaționale cărți, monografii și publicatii periodice ale organismelor similare.

3.4 Norme de incasari si plati la exterior Evenimentele care au avut loc in Venezuela in anul 2002 (lovitura de stat, greva generala….) au generat o puternica instabilitate care a avut drept urmare o importanta fuga de capital in exterior. In consecita, la 21 ianuarie 2003, autoritatile venezuelene au hotarat sa suspende operatiunile de pe piata de devize, stabilind controlul operatiunilor de schimb prin Conventia de Schimb Nº 1 din 5 februarie 2003 si infiintarea Comisiei de Administrare a Devizelor (CADIVI) .Conform celor prezentate, s-a stabilit un curs de schimb fix de 1.600 Bolivari pentru un dólar, care s-a devalorizat treptat:1.920 Bolivari/Dolar, de la 6 fabruarie 2004,2.150 Bolivari/Dolar, de la 3 martie 20052,60 Bolivari Puternici/Dolar, de la 8 ianuarie 2010*4,30 Bolivari Puternici/Dolar, de la 8 ianuarie 20105,30 Bolivari Puternici/Dolar, de la 4 iunie 2010, pentru operatiuni efectuate de SITME, vezi punctele 8,9 si 10.La 30 decembrie 2010, s-a eliminat cursul de schimb de 2.6 si a trecut la 4.3Bs. Normativa actuala este continuta, in principal, in urmatoarele instrumente:1. Acordul de Schimb nº 14 din 30/12/2010, (Acordul de Schimb nº14) care modifica cursul de schimb, tipul de schimb de 2,6 Bs./US$, valabil pana la aceasta data, devine 4,3 Bs./US$.2. Acordul de Schimb nº 15 din 27/01/2011 (Acordul de Schimb nº15),Stabileste cursul de schimb aplicabil pentru importurile realízate imediat dupa data modificarii cursului de schimb.3. Rezolutiile diferitelor ministere din 7/08/2012, publicate in Ziarul Oficial Nr. 39.980 (Rezolutia listele nº1 y nº2), prin care se stabilesc produsele care au sau nu au nevoie de certificate ca nu exista productie nationala (lista 1 bunuri care nu au nevoie de certificat de insuficienta sau certificat ca nu exista productie nationala si lista 2 de produse care au nevoie de acest certificat). Se stabileste, de asemenea, ca listele vor fi actualízate periodic.

6

4. Rezolutia 2665 a Ministerului Planificarii si Finantelor din 7/04/2010,publicata la 09/04/2010 (Regim special pentru importurile de bunuri de capital, furnituri si materii prime, inferioare la 50.000 US$ ).5. Dispozitiile CADIVI nr. 101 si 102 din 13/01/2010 (D 101, stabileste cerintele si formalitatile pe care exportatorii privati trebuie sa le indeplinesca pentru a putea inregistra exporturile si vanzarea de valuta la BCV si D 102 prin care se autorizeaza cumpararea de valuta in tara de catre operatorii de schimb)6. Acordul de Schimb nº 18 din 4/6/2010 (Convenio cambiario nº 18) stabileste ca Banca Centrala a Venezuelei este única entitate autorizata sa negocieze bonuri ale datoriei publice.7. Rezolutia 100801 a Bancii Centrale din 5/8/2010 (Rezolutia 100801 BCV) .8. Instructiunile pentru realizarea operatiunilor de cumparare si vanzare de titluri prin intermediul Sistemului de Tranzactionare cu Titluri in Moneda Straina – SITME din iunie 2012 (Instructiunile SITME)9. La 19 iulie 2012 s-a publicat in Ziarul Oficial Nr. 39968 Acordul de Schimb nº 20, care permite deschiderea de conturi in dolari, in tara (Acordul de Schimb nº 20). Prin acest acord se permite firmelor care nu au domiciliul in Venezuela si care participa la executarea de proiecte de investitii publice strategice pentru dezvoltarea economiei nationale si de stimulare a ofertei productive, sa aiba fonduri in moneda straina in tara. Aceste firme vor putea sa opereze cu valuta, sa retraga total sau partial fondurile, la tipul de schimb in vigoare, sau prin transfer sau cec al bancii depozitare. In plus, Acordul permite persoanelor fizice de varsta a treia, residente in Venezuela si persoanelor juridice domiciliate in tara, sa aiba (in conturi la vedere sau la termen) in banci universale, fonduri in moneda straina provenite din lichidarea titlurilor in moneda straina emise de Venezuela sau entitatile descentralizate sau de orice entitate, achizitionate prin intermediul Sicotme sau Sitme sau “ prin actiuni licite”. Punctul cel mai important este articolul 4, care permite ca fírmele de stat (in principal PDVSA), care obtin devize in urma activitatii de export, sa foloseasca pana la 5% din soldul mediu lunar pe care il au in cont, in moneda straina, pentru achizitionarea de titluri emise in devize de Venezuela cu scopul de a fi negociate in bolivari, prin intermediul SITME. Prin acest mecanisn, se permite PDVSA sa vanda valuta, cu scopul de a creste oferta in urmatoarele luni.În definitiv, măsura generează trei modificări:In primul rand, companiile straine care au contracte cu statul pot gestiona resursele lor valutare în țară cu dreptul de a le vinde la cursul de schimb oficial și / sau transfera in conturile lor din străinătate, ceea ce ar putea evita operațiunile de arbitraj din partea acestui sector. În al doilea rând, masura incearca sa faciliteze procesul pentru persoanele fizice, deoarece sistemul era complicat pentru persoanele care nu aveau acces la conturi in străinătate. În cele din urmă, măsura extinde oferta de titluri în Sitme, posibilitatea PDVSA de a vinde valuta, creste notabil suma zilnica negociata.

6

3.5 Achizitii publiceLegea prevede, în funcție de valoarea contractului sau caracteristicile

particulare ale acestuia, urmatoarele forme de adjudecare: Licitatie deschisa sau Licitatie deschisa internationala: in cazul achiziționarii

de bunuri sau prestari de servicii care depășesc 20000 de unitati tributare UT și lucrari de constructii cu valoare mai mare de 50.000 de UT. Pentru anul 2010 UT este de 76 Bs.

Licitatie inchisa: pentru achizitii cu valori intre 5000 si 20000 UT și lucrari de constructii cu valori cuprinse intre 20.000 si 50.000 UT.

Concurs de oferte: pentru achizitii de pana la 5000 UT si in constructii pana la 20.000 UT;

Contractarea directa: este posibil pentru sume mai mici in UT și indiferent de suma în cazurile prevăzute de lege, respectiv:- echipamente si materiale care ar putea pune în pericol procesul de

producție;- achiziționarea de opere de artă sau științifice;- dacă există doar un singur fabricant/ofertant al produsului sau

serviciului;- dacă obiectul achizitiei nu face viabil procesul de licitație;- in caz de situații de urgență;- in cazul unor contracte incheiate, dacă licitatie pune în pericol

interesele contractantului;- bunuri si servicii de prima necesitate cand exista lipsa pe piata

Pentru a participa la orice proces de licitație sau atribuire directă trebuie să fii înscris în Registrul Național al Contractorilor (RNC), cu exceptia urmatoarelor situatii:

a) licitatie deschisa anuntata internationalb) pentru serviciile de înaltă specializare folosite ocazional.c) micii producători de alimente sau mărfuri declarate de prima necesitated) adjudecari inferioare valorii de 4.000 UT în cazul achizițiilor sau 5.000 UT pentru lucrările de constructii.

Procedura Licitatiilor: concursul trebuie să fie anuntat într-unul din cele mai mari ziare din țară.

Excepții:- În toate formele de contractare si toate cazurile în care contractul se

atribuie unei entitati din sectorul public; - Contractele pentru executarea de lucrări, bunuri sau închiriere servicii, a

căror valoare totală este finanțata prin împrumuturi de la organizații financiare internaționale care au propriile lor norme de contractare;

6

Termenul limită de depunere a ofertelor este stabilit de către comisia de licitație, având în vedere complexitatea lucrarii sau a livrarii, dar nu mai puțin de cinci zile lucrătoare.

În conditiile unor oferte similare vor fi preferati cei cu cea mai mare componenta națională, care poseda marca NORVEN.

Selecția contractantului este responsabilatea comisiei de licitație, care trebuie să prezinte un raport motivat și, acolo unde este cazul, poate alege ofertele de pe locul doi sau trei.

Comisia poate anula licitatia atunci când: - Nici o ofertă nu a fost depusă; - Toate ofertele sunt respinse sau ofertantii descalificati.- Există o justificare suficientă ca, daca procedura se continua, s-ar putea

cauza un prejudiciu entitatii organizatoare;- In cazul in care ofertantii beneficiari clasati pe primul, al doilea sau al

treilea loc nu își mențin oferta, refuză să semneze contractul, nu oferă garanțiile necesare sau li se anuleaza participarea pentru care au furnizat informații false.

E. SISTEMUL FISCAL

1. Structura GeneralaAutoritatea in materie este Serviciul National Integrat de Administrare

Vamala si Tributara (SENIAT) care apartine de Ministerul Planificarii si Finantelor. Conform Constitutiei, Principiul Legalitatii Tributare prevede ca ,,nu se pot incasa impozite, taxe nici contributii care nu sunt, in prealabil, stabilite prin lege” (Artícolul 317).

Venezuela a semnat acorduri pentru evitarea dublei impuneri cu mai multe tari, respectiv: Germania, Barbados, Belgia, Bolivia, Canada, China, Columbia, Cuba, Danemarca, Ecuador, Spania, SUA, Franta, Indonezia, Italia, Mexic, Norvegia, Perú, Portugalia, Anglia, Olanda, Republica Ceha, Suedia, Elvetia, Trinidad si Tobago.

2. Sistemul impozitiv (statal, regional si local) Sistemul impozitiv, care este parte a sistemului fiscal, se dedica in exclusivitate impozitelor si nu altor instrumente de control fiscal precum taxele aplícate asupra unor bunuri sau servicii sau suprataxe. In acest sens, in Venezuela principalele impozite sunt: impozitul pe venit perceput persoanelor fizice si juridice si TVA.

3. Impozite Un exista impozite pe patrimoniu

6

3.1 Impozitul aplicat societatilor Intrucat exista un singur impozit pe venit, perceput persoanelor fizice si societatilor comerciale, se analizeaza acest impozit, in totalitate sa, la punctul urmator.

3.2 Impozitul pe venit aplicat persoanelor fizice Impozitul pe venit greveaza tot castigul sau cresterea de active ca urmare a unei investitii sau rentabilitatea unui capital, activitate lucrativa in baza unui contract sau exercitarea libera a profesiunii si in general, imbogatirile derivate din desfasurarea oricarei activitati economice. Impozitul este reglementat de Legea Impozitelor pe venit din 16 februarie 2007.

Domeniul de aplicare:Sunt impozabile toate veniturile anuale nete ca urmare a unei activitati

economice realizata in Venezuela precum si in afara granitelor sale, indiferent daca cel care o realizeaza este venezuelean sau nu. In acest sens, exista trei grupuri de contribuabili:

- persoane fizice sau juridice cu domiciliul sau resedinta in Venezuela, a caror sursa de venit se afla pe teritoriul Venezuelei;

- persoane fizice sau juridice fara domiciliu sau resedinta in Venezuela, a caror sursa de venit este pe teritoriul Venezuelei;

- persoane fizice sau juridice cu resedinta sau domiciliul in exterior, stabilite permanent in Venezuela, a caror sursa de venit se datoreaza faptului ca este stabilita permanent in Venezuela.

Rata de impozitare bazata pe nivelul de venit impozabil : - Tariful 2 (T2) – Persoane juridice rezidente

VENITUL NET ANUAL TIPUL DE IMPOZIT Pana la 2000 UT 15% Intre 2000 si 3000 UT 22% Peste 3000UT 34%

- Tariful 3 (T3) se aplica numai pentru contribuabilii care primesc redevente sau dobanzi din activitati miniere sau alte dobanzi echivalente cu 60% si celor care se dedica exploatarii de hidrocarburi si activitati conexe cu un 50%.

Valoarea Unitatii Tributare se ajusteaza anual prin rezolutie a Administratiei Fiscale pe baza variatiei Indicelui de Preturi la Consumator (IPC) a anului anterior. In 2012, valoarea Unitatii Tributare este de 90 Bs. F

Este convenabil să se ia în considerare normele privind deducerile. In continuare enumeram, deducerile cele mai importante:

6

CONCEPTUL FIRME NE-REZIDENTE REZIDENTI

Servicii profesionale T2 aplicat la 90% 5%Redevente si plati similare T2 aplicat la 90% 5%Plati pentru asistenta tehnica T2 aplicat la 30%Plati pentru servicii tehnologice T2 aplicat la 50% 5%Drepturi pentru prezentari audiovizuale T2 aplicat la 25% 5%Vanzare de actiuni 5% 5%

3.3 Impozitul pe consum Prevazut in Legea din 26 februarie 2007

Platesc acest impozit persoanele fiscale și juridice, publice sauprivate, importatorii de bunuri și servicii sau producători și comercianți care nurealizeaza vânzarea finală. Nu sunt contribuabili cei care realizeaza mai mult de 50% din vânzare cu amănuntul sau aceia ale căror vânzări nu depășesc 6000 UT.

Aceasta taxa este datorată pentru vânzări de proprietati, prestari deservicii, autoconsumului și importurile de bunuri și servicii. El se aplicafiecarei operațiuni și se achita lunar. Rata este stabilită anual prin LegeaBugetului, în prezent este de 12%. Există cazuri de scutire de impozitare:

- in cazul importurilor temporare, în condițiile prevăzute înreglementările vamale;

- importurile în regim Freeport;- vânzări efectuate în teritoriul venezuelean supus regimurilor vamale

speciale, inclusiv zonele libere și porturile libere;- leasing-ul este supus acestei taxe doar pentru cota de depreciere a

bunului, cu excepția intereselor;- in operațiunile de antrepozite vamale, cu excepția eliberării

de titluri de valoare garantate cu activele depozitate.Exportatorii sunt contribuabilii obișnuiti ai acestei taxe au

dreptul de a recupera taxa platita pentru bunurile și serviciile achiziționate sau primite pentru a realiza activitatea lor de export.

Serviciul National Integrat de Administrare Fiscala (SENIAT) este insarcinat să restituie taxele de import pentru sectorul industrie. Recuperareataxei poate fi făcuta pe baza unei solicitari prealabile la Administrația Fiscala,în două moduri:

- emisiunea de Certificate de Rambursare Fiscala (CERT), in care se va preciza valoarea creditului de recuperat. Certificatele pot fi folosite de

6

contribuabil pentru a plăti impozite, dobânzi, penalități, cheltuieli de judecată, precum și orice alte obligații, in principal impozite.

- prin rambursarea sumelor reprezentând creditul fiscalcorespunzător. Acest beneficiu fiscal se aplică în mod egal industriașilor și comercianților de produse scutite pe care le exporta, integral sau parțial, bunurilor sau serviciilor proprii activității de afaceri sau comerciale, cu condiția de a fi inscrisi in registrul de Contribuabili ai acestui impozit.

3.4 Alte impozite si taxeImpozite Municipale : printre acestea, taxele de utilizare a bunurilor sau serviciilor, taxele administrative pentru licențe sau autorizații; taxe asupra activităților economice industriale, comert si servicii, impozitele pe bunuri imobile urbane, vehicule, spectacole publice, jocuri și publicitatea legală de pariere și de propagandă comercială, printre altele. Difera de la municipiu la municipiu.

De asemenea, trebuie subliniate urmatoarele legi, care nu sunt legi fiscale in sensul strict, dar trebuie avute in vedere de catre firme:

LOCTISEPT (Lege Organica contra traficului ilicit si consumului de substante stupefiante si psihotropice) se aplica persoanelor juridice publice sau private care au 50 de angajati sau mai mult, care trebuie sa aloce 1% din venitul net anual pentru programe sociale de prevenire a traficului si consumului ilicit de droguri de catre angajati si familiile acestora si din aceasta suma, un procent trebuie sa fie destinat pentru programe de protectie a copiilor si adolescentilor: 0,5% pentru Programe destinate muncitorilor si familiilor acestora si 0,5% pentru programe destinate copiilor si adolescentilor.LOCTI (Lege Organica de Stiinta, Tehnologie si Inovatii). Se aplica la:

- Firme din sectorul hidrocarburilor si hidrocarburilor gazoase. Aport anual 2% din veniturile brute obtinute pe teritoriul national.

- Marilor firme din sectorul minier si electric. Aport anual 1% din veniturile brute obtinute pe teritoriul national.

- Mari firme din alte sectoare de producere a bunurilor sau prestari de servicii. Aport anual 0,5% din veniturile brute obtinute pe teritoriul national.

- Marile companii care au investitii straine. (Mari firme: toate persoanele juridice care au venituri brute superioare la 100.000 UT.).

4. TRATAMENTUL FISCAL AL INVESTITIILOR STRAINE

Venezuela a semnat o serie de Acorduri Internationale care vizeaza evitarea dublei impuneri aplicata firmelor ce realizeaza afaceri si investitii pe teritoriul venezuelean. Comisia Acordului de la Cartagena a emis in 1970 Decizia Nr. 40, conform careia se aproba Acordul pentru evitarea dublei impuneri intre tarile

6

membre ale Pactului Andin si Acordul cadru pentru semnarea de acorduri asupra dublei impuneri intre Tarile membre si state din afara Regiunii Andine.

Venezuela a semnat Acorduri de Evitare a Dublei Impuneri cu urmatoarele tari: Germania, Barbados, Belgia, Canada, China, Cuba (nu este in vigoare), Danemarca, SUA, Spania, Franta, Indonezia, Italia, Norvegia, Olanda, Tarile din Comunitatea Andina de Natiuni, Portugalia, Anglia, Republica Ceha, Suedia, Elvetia si Trinidad & Tobago.

F. SISTEMUL FINANCIAR

1. Principalele elemente ale sistemului financiar:

În sistemul bancar din Venezuela, există trei organisme de revizie si control: Superintendenta băncilor și altor instituții financiare (SUDEBAN), Fondul de garantare a depozitelor și de protecție bancara (FOGADE), precum și Consiliul Bancar Național.Adoptarea recentă a Legii Organice a sistemului financiar național (publicata în Monitorul Oficial 39447 din 16/06/2010) urmărește ca obiectiv fundamental schimbarea completă a sistemului financiar pentru a sprijini procesul socio-productiv național prin socializarea bancara pentru a realiza democratizarea și echitatea serviciilor financiare, precum si o functionare în armonie cu cerințele economiei reale, contribuind astfel la realizarea obiectivelor majore ale statului. Acest act normativ a avut ca scop, printre alte aspecte relevante, crearea unui organism de conducere, care sa monitorizeze efectiv conexiunea sistemului cu toate sectoarele economiei reale, populare și comunale, denumit Organul Superior al Sistemului Financiar Național (OSFIN), precum și coordonarea dinamică a acestei noi entități cu instituțiile de reglementare din sectorul financiar. De asemenea, se îmbunătățește directionarea portofoliilor de credite, prin canalizarea resurselor financiare pentru finanțarea sectoarelor productive ale economiei reale, necesare pentru dezvoltarea la nivel național și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației. Această reorientare strategică a sistemului financiar include, de asemenea supravegherea pieței valorilor mobiliare, instituțiilor financiare și agențiilor în sensul de a crea condiții de eficiență, transparență, echilibru, intermediere sanatoasa, niveluri de risc scazut și de protecție a utilizatorilor. Promovează, de asemenea, reglementarea activității de asigurare, în interesul ordinii și garantează drepturile asiguraților și ale beneficiarilor de contracte de asigurare, reasigurare, contractare de servicii preplatite medicale, precum și extinderea acoperirii riscului în activități agricole, cooperative și alte forme de organizare a comunității. Reforma financiară include, de asemenea, institutii publice, comunitatea privata, precum și orice altă formă de organizare, care este parte a acestui sistem, care permite oferirea

6

unei platforme pentru a sprijini inițiativele comunitare și a permite canalizarea în activități productive.Reforma Băncii Centrale din Venezuela din 2010, prevede extinderea capacității de reglementare a băncii centrale in ceea ce priveste sistemul de plati, a consolidat responsabilitatea pentru politica monetară și a creat condițiile care facilitează operațiunile de asistență a instituțiilor de credit bancar. Într-adevăr, BCV este principalul organism in materie de sisteme de plati prin consolidarea capacității sale de reglementare și stabilirea unor standarde de funcționare și de cooperare cu organismele de supraveghere, pentru a păstra stabilitatea sistemului prin furnizarea de lichiditati și în timp util monitorizarea constantă a tuturor riscurilor.Pe scurt, reforma Legii BCV este un instrument pentru progresul național în ultimii ani.

Structura Institutionala a Sistemului Bancar (la 31/12/11):1) Banca Centrala a Venezuelei2) Ministerul Planificarii si Finantelor: Sudeban si Fogade3) Consiliul Bancar NationalIntre Banca Centrala a Venezuelei si Consiliul Bancar National exista 35 institutii bancare ce depind de Asociatia Bancara din Venezuela.

Activele totale ale sistemului bancar sunt de 122.693 milioane dolari (până la 31.12.2011). Pe 31-12-2011, băncile străine detineau 16,9% din activele sistemului, echivalentul a 20.693 milioane $.Potrivit SUDEBAN, la sfârșitul anului 2011 numărul băncilor care operau in Venezuela a fost de 35 (în 2010 erau 42 iar în 2009 au fost 54, această scădere este rezultatul intervențiilor guvernamentale), distribuite în: 20 de bănci universale, 5 bănci comerciale, 4 banci cu legi speciale și 6 bănci de dezvoltare. Bancile cu capital privat au fost 25 și au reprezentat 71,3% din totalul bancilor din sector. Instituțiile cu capital public s-au ridicat la 10, echivalentul a 28,7% din sector. În cadrul acestei distributii poate fi remarcat faptul că participarea mai reprezentativă a sistemului bancar este în banca universala și subsectoarele comerciale care grupeaza 71,4% dintre institutiile bancare autorizate legal să lucreze în țară. Numărul total de birouri din sistemul bancar este de 3.504, distribuite în toată țara și operate de un numărul de 74.680 persoane.Sistemul bancar universal este format din instituții venezuelene care, în conformitate cu dispozițiile Legii generale cu privire la bănci și alte instituții financiare, pot face toate tipurile de operațiuni care corespund institutiilor financiare specializate, cum ar fi băncile comerciale (cele mai importante), băncile ipotecare, băncile de dezvoltare și Banca cu legi speciale.Instituțiile financiare de stat sunt Trezoreria (creata în 2005), Banca Industrială, Institutul de Credit Municipal Popular (MIPA), Banca Nationala pentru Locuinte si Habitat (BANVIH), Banca Comerțului Exterior (BANCOEX) și Banca de Dezvoltare Economică si Socială din Venezuela (BANDES), Banca Agricolă și

6

Banco Bicentenario (aparuta din fuziunea dintre Banfoandes, Central, Bolivar Banco si Confederado in decembrie 2009). La acest grup s-a alăturat Banca Venezuelei in 07/03/2009, guvernul venezuelean achizitionand Grupul Santander. Ca urmare a acestei achiziții, în decembrie 2011, statul deținea 23% din totalul creditelor bancare, 32% din depozite și 28,6% dintre instituțiile sistemului, devenind principala entitate financiară.Totalul depozitelor a înregistrat o creștere în 2011, atunci când acestea au fost de 100.695 milioane dolari (48,8% mai mult decât în 2010), din care 62%au fost depozite in contul curent, 20% in economii și 2% pe termen lung. Aceastacomponența a depozitelor reflectă natura tranzacțională a sistemului venezuelean care s-a accentuat recent, produs al dezechilibrelor monetare induse de cresterea cheltuielilor publice si continuarea controlului schimbului valutar de catre stat. In mai 2012, depozitele au atins valoarea de 110.147 milioane dolari.În decembrie 2011, cele mai mari patru bănci din sistem, evaluate prin depozitele captate, au fost: Banco de Venezuela (16,4%), Banesco (14,6%), Mercantil (12.3) și BBVA Provincial (12, 1%), reprezentând 55,5% din totalul depozitelor din sistemul bancar (care este ușor mai mare decât la sfârșitul anului 2010, atunci când acesta a fost de 53%), ceea ce înseamnă că băncile rămase în competiție isi disputa mai putin de jumatate din depozite.

Pe scurt, sectorul financiar după trei ani consecutivi de contracție (7,6%în 2010, 1,5% în 2009 și 7,4% în 2008), în 2011 a avut o creștere de 12%.Acest lucru se datorează faptului că guvernul, din nou, aplica politica sa de creștere prin cheltuieli și expansiune rapidă a masei monetare (17,1% în termeni real în 2011) care a stimulat consumul, declanșând un număr mai mare de depozite atrase de către bănci și o puternica cerere de credite din partea populatiei.

2. Linii de credit, acorduri multilaterale de finantare

Venezuela a abandonat treptat relațiile sale cu debitorii traditionali, respectiv Banca Mondială si FMI. În aprilie 2007, guvernul a reușit să lichideze în totalitate datoriile la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. In continuare, finanțarea a fost realizata prin împrumuturi bilaterale angajate cu anumite țări și prin intermediul FONDEN (Fondul Național de Dezvoltare), care este o instituție a Ministerului Puterii Populare de Finanțe, insarcinata sa finanteze cu fonduri proprii diferitele proiecte ale administrației publice, FONCHINVEN (Fondul Chinezo - Venezuelean) și fondul cu Rusia nou creat. Situația conjuncturala buna a petrolului a permis Venezuelei ani de zile sa nu imprumute bani de la băncile multilaterale. Cu toate acestea, situația actuală obliga apelarea la finanțarea externă, ceea ce a condus la realizarea unor noi linii de credit cu Japonia, Brazilia, Rusia, etc.

6

Cu toate acestea, la nivel regional, Venezuela participă împreună cu Bolivia, Cuba, Republica Dominicana și Nicaragua (Honduras este în negocieri pentru a intra dar face parte din ALBA) la Banca ALBA (Alternativa Bolivariena față deAcord de Comerț Liber a Americilor sau ALCA). Această organizație urmărește să creeze un fond pentru finanțarea corporațiilor transnaționale ale acestor țări pentru a stimula economiile națiunilor în curs de dezvoltare care alcătuiesc această organizație. Actul de functionare a fost semnat la 26 ianuarie 2008 și are un capital subscris de 1.000 milioane USD și un capital varsat de 2000 milioane USD. În cadrul ALBA se dezvoltă Sistemul Unitar de Compensatie Regionala de Plati (SUCRE), ca un element de integrare comercială între țările din America Latină și Caraibe, pentru a evita dependența de dolar ca moneda traditionala de rezervă internațională. Există un acord-cadru între Bolivia, Cuba, Ecuador, Honduras, Nicaragua și Venezuela pentru crearea a patru componente SUCRE: Consiliul Monetar Regional, organismul maxim de decizie, unitatea de cont curent "Sucre", Fondul de Rezervă și Convergenta Comerciala și Camera Centrala de Compensatie de Plati. Prima operațiune financiara prin intermediul Sucre, realizata în februarie 2010, a avut loc între Cuba și Venezuela, folosind sucres ca monedă fiduciara. În iulie 2010 a fost finalizata o altă operațiune prin care Ecuadorul a exportat in Venezuela un transport de orez prin acest sistem. Venezuela, de asemenea, participă la Banco del Sur impreuna cu Argentina și Brazilia (fiecare cu minim 20% din capitalul social), și Bolivia, Paraguay, Ecuador și Uruguay (fiecare cu minim 10% din capitalul social). Crearea acestei banci a avut loc ca o alternativă la dependența de alte instituții de credit ca Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Principalul său scop este ca ceea ce se economiseste in regiune sa devina fonduri financiare regionale pentru dezvoltare și ca un magazin de valute internaționale ale țărilor membre, cu un capital inițial de 20 000 milioane USD.

Venezuela este, de asemenea, membru al Corporatiei Andine de Dezvoltare (CAF), o banca de dezvoltare creata în 1970 care are 18 țări membre din America Latina, Caraibe și Europa. Organizația are sediul în Caracas și promovează dezvoltarea durabilă și integrarea regională prin mobilizarea resurselor pentru finanțarea de proiecte în sectorul public si privat din tarile actionare. În 2011, Venezuela a primit alocații în valoare totală de 531 milioane dolari si este de subliniat proiectul "Reabilitarea unităților 1-6 ale Hidrocentralei Simon Bolivar (Guri) " in valoare de 380 milioane dolari. Banca Interamericana de Dezvoltare (IDB) are un program specific de asistenta pentru Venezuela, coordonat cu obiectivele stabilite de guvernul venezuelean in Planul de Investitii si Dezvoltare. Intenția IDB este de a se

6

concentra pe doi piloni de baza: infrastructură și mediu. Se pretinde ca participarea bancii sa se centralizeze în sectoare cum ar fi electricitate, apă, salubritate și gestionarea deșeurilor. Pe de altă parte, banca va continua să sprijine consolidarea instituțională, modernizarea statului și dezvoltarea umană. În ceea ce privesc operațiunile pentru Venezuela, în 2011 au fost aprobate 120 milioane $ dintre care se remarca finantarea suplimentară "pentru alimentarea cu apă in mediul rural si populații minore ", cu o valoare de 100 de milioane de dolari.

G. INFORMATII PRACTICE1. In continuare 10 sfaturi:

1.1 SecuritateDin păcate, Caracas este unul din orașele cele mai periculoase din America

Latină. Prin urmare, problema securității personale trebuie să fie luata în serios de oameni de afaceri si de turisti, mai ales cei care nu cunosc țara, precum și faptul că respectarea anumitor reguli comportamentale de baza pot reduce semnificativ șansele de a avea un incident. La aeroport trebuie să fii foarte atent cu bagajele și pentru deplasarea prin oraș, este absolut esențial să se foloseasca liniile oficiale de taxi care operează în aeroport cu vehicule de tip camioneta negre iar biletele pot fi achiziționate la casele de bilete aflate la iesirea din aeroport. Dacă trebuie să faceți plimbari constante cu taxiul, ar trebui să închiriați unul dintre cele recomandate de către Ambasada. Evitați a merge pe jos pe stradă și folosirea ostentativa a obiectelor de imbracaminte sau bijuteriilor. Camasa si cravata este potrivita pentru întâlnirile de afaceri. Încercați să purtați întotdeauna o mică sumă de bani. Prudența este regula generală care trebuie avuta in vedere in orice contact care nu este de tip profesional.

1.2 Nu calatoriti intre 15 decembrie si 15 ianuarie.Intre aceste date, activitatea administratiei si firmelor private este paralizata

total si majoritatea populatiei se bucura de ,,vacantele colective,,. De asemenea trebuie renuntat a se calatori in perioada carnavalelor si Saptamana Sfanta.

1.3 Evitati conversatiile politice.Climatul politic reflectă o tensiune vădită și există o polarizare clară

între partizanii și adversarii guvernului, cu poziții destul de îndepărtate. Cumîn mod inevitabil, trebuie să interacționati cu unii cu alții, este de preferat să nu emiteti opinii personale pe teme politice. Încercați sa va limitati la chestiunistrict profesionale de afaceri.

6

1.4 Pregatiti corespunzator calatoria.Târguri și expoziții internaționale organizate în Venezuela sunt puține, cu o

participare limitata, dar pentru multe sectoare există și funcționează târguri de specialitate naționale, de obicei, legate de o serie de asociații și Camere (de producatori, importatori și exportatori). În general, informațiile sectoriale care se obtin sunt similare și în unele cazuri, relativ mai bine decât in alte țări. A dispune de mai multe informații posibil, înainte de a face o vizită exploratorie, este esențial. Compania trebuie să cunoască regimul comercial al produselor lor, barierele netarifare, cererea pentru aceasta, segmentul de piață pe care ar trebui să se poziționeze, concurența locală și internațională, canalele de distribuție existente și multe altele, reglementările aplicabile, practicile de afaceri etc. În plus, este recomandabil să se facă o selecție preliminară a companiilor și contactelor de afaceri, potențial interesați.

1.5. Nu va bazati pe prima impresie.Venezuela este o țară care a crescut în mare parte datorită imigrației. Astfel,

Venezuela este, de obicei, foarte receptiva și deschisa pentru străini și atunci când va începe o negociere, va spune cu greu nu. Valoarea timpului este, cu toate acestea, foarte diferit și imediat veți observa că afacerile au un ritm mai lent. Cum companiile sunt foarte ierarhice, deciziile au nevoie de timp pentru a fi instrumentate. În plus, orice formalitate bancara sau cu autoritatile poate fi lunga și complexa. In principiu, trebuie rabdare. Există, totuși, o regulă de aur: după un interval de timp rezonabil, în cazul în care nu veți vedea un interes real din partea partenerul, rezulta ca nu sunt într-adevăr interesați în ofertele de afaceri.

1.6.Verificati valabilitatea si eficienta agentului, reprezentantului sau asociatului local.

În Venezuela, este foarte adevărat că multe relații de afaceri sunt făcutepe baza relatiilor personale. Cu toate acestea, ca regula generala, oamenii de afaceri locali exagerează în legatura cu rețeaua de contacte pe care o au, atât în sectorul privat și guvern. Acest lucru este esențial să se evalueze foarte bine si a verifica de la început daca contactele mentionate sunt traduse în progres real și concret pentru afacere. De alegerea unui partener bun va depinde în mare măsură succesul afacerii dumneavoastră.

1.7. Nu va asumati riscuri inutile.Consultati-va cu CESCE, sau cu bancile importante stabilite in Venezuela

asupra bonitatii financiare a partenerului. Folositi mijloace de plata sigure. Acoperirea riscului comercial pe termen scurt de catre CESCE este inchisa iar acoperirea riscului politic este conditionata de existenta autorizatiei Comisiei de Administrare a Devizelor (CADIVI). Acoperirea riscului pe termen mediu si lung se analizeaza de la caz la caz. Inregistrati marca produsului dvs. cand aceasta presupune o valoare substantiala .

6

1.8. Controlul schimbului valutarÎn Venezuela există un control al schimbului valutar, administrat de agenția

de stat CADIVI (www.cadivi.gov.ve ) și Banca Centrală din Venezuela, prin intermediul Sistemului de Tranzacții cu Valută Străină, SITME, creat în iunie 2010. În acest sens, este întotdeauna necesară, înainte de orice negociere cuun agent local, sa se stabileasca în mod clar forma de plată, pentru a garantaprimirea sumei totale a tranzacției care a fost incheiata.

Cerința posibilă a unui certificat de neproducție interna sau productie insuficientă, pentru operațiunea care este în cauză, necesită o atenție maximă la această realitate.

1.9 Cauta asistenta juridica locala.În ultimii ani a existat o revizuire aprofundată a cadrului juridic care

se referă la aspecte fundamentale ale afacerii de zi cu zi (de muncă,reglementărilor privind achizițiile, normele privind constituirea, participareade capital și acțiuni ale companiilor autohtone și străine, precum și de control al schimbului valutar, prezența statului în economie, etc). Prin urmare, este recomandat o adecvata asistenta juridica, mai ales în cazul în care se proiectează o investiție în țară.

1.10.Finantarea este importanta in proiecte ale Statului. Preturile la petrol atinse în trecut au devenit mai moderate si datoria publica

recenta forteaza Guvernul să caute sisteme de finantare pentru orice oferte de achizitii publice.

In continuare sunt mentionate cele mai importante organisme industriale, sindicale si comerciale din Venezuela:

- Federatia Camerelor si Asociatiilor de Comert si Productie din Venezuela (FEDECÁMARAS)Email: fedecamaras@cantv.es Web: www.fedecamaras.org.veUrb. El Bosque Avenida El Empalme Edif. Fedecámaras, Caracas 2568.Teléfono: 7311711/ 13 Fax: 7302097

- Consiliul National al Comertului si Serviciilor (CONSECOMERCIO):Email: webmaster@consecomercio.org.ve Web: www.consecomercio.org.ve Urb. Los Caobos, Av. Andrés Eloy Blanco, Edif. Cámara de Comercio de Caracas, piso 6, Ofc. 601. Caracas 1050.Teléfono: 5769111

- Confederatia Venezueleana a Industriasilor (CONINDUSTRIA): Email: igonzalez@conindustria.org Web: www.conindustria.org

Avenida Principal de Chuao, Edif. Cámara de Industriales del Estado de Miranda, Caracas 1061

6

Teléfono: 9912116/ 7737- Camara Petroliera din Venezuela:

Email:informacion.web@camarapetrolera.org Web:www.camarapetrolera.orgAvenida Abraham Lincoln con Calle Olimpo, Torre Domus, piso 3, oficina 3ª, Sabana Grande CaracasTeléfono: 7938529 / 9439

- CAVIDEA (Camara Venezueleana de Alimente):Email:camara_alimentos@cavidea.org Web: www.cavidea.org Avenida Principal Los Ruices, Centro Empresarial Los Ruices, piso 5, oficina 510Teléfono: 2348647/ 2390918Fax: 2383268

- CAVECON (Camara Venezueleana a Firmelor de Consultanta):Email:cavecon@cantv.net Web: www.cavecon.com Avenida Libertador, Edif. Majestic, piso 3, oficina 32, La Campiña, Caracas 1050.Teléfono: 7611476/ 8480FAX: 7622383

- AIMM (Asociatia Industriasilor Metalurgi si Minieri din Venezuela):Email: aimmv@cantv.net Web: www.aimmven.org Avenida Principal Los Cortijos de Lourdes, 2ª Transversal, Centro Empresarial Senderos, piso 3, oficina 303 A.Teléfono: 2375169 / 5775Fax: 2375169

- EMPREVEN (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Venezuela):Email: Web: www.empresariosporvenezuela.com.ve Edif. General, piso 6, oficina 6 C, Chuao, Caracas 1020.Teléfono: 9923366 / 3755

2. COSTURI DE STABILIRE

Costuri de personal:Salariul minim lunar a fost crescut in doua etape, 15% pentru a ajunge la

1.780,44 Bs.F de la 1 mai 2012 si 10% de la 1 septembrie a.c., ajungand la 2.047,51 Bs.F

Restul salariilor depind de conditiile de pe piata. Oricum este necesar sa se aiba in vedere caracteristicile speciale ale legislatiei muncii din Venezuela, in ceea ce privesc beneficiile si incetarea contractului de munca.

Costuri de livrare:

- Combustibili:- Benzina cu cifra octanica 95 = 0,097 Bs.F./lt.- Benzina cu cifra octanica 91 = 0,070 Bs.F./lt.

6

- Diesel = 0,048 Bs.F./lt.- Gaz Natural pentru vehicule = 0,00065 Bs.F./m3

- Inchirieri:Chiriile, traditional au fost foarte mari in zonele rezidentiale si in imobilele

de inalta categorie. Oricum aceste cheltuieli sunt in legatura stransa cu situatia tarii, nivelul scazand notabil in ultimii ani ca urmare a contractarii enorme a activitatii economice si, de asemenea, ca urmare a interventiei guvernului cu legi si decrete care au drept scop reglementarea preturilor chiriilor.

3. INFORMATII UTILE

3.1 Formalitati de intrare si iesire

- Viza turistica: Este nevoie de un pașaport valabil, cu o valabilitate de cel puțin șase luni. Cetatenii din Uniunea Europeană nu au nevoie de viză pentru a intra in Venezuela. În acest caz, viza se înlocuiește cu documentul DEX2, care este emis de către agențiile de turism și companiile de transport de pasageri autorizate de către Ministerul Turismului, pentru o perioadă de nouăzeci de zile, cu o singură intrare si care nu poate fi prelungita peste perioada acordata.

Din restricțiile sanitare, este interzisa intrarea în țară cu produse alimentare proaspete de origine vegetala sau animala. Se permite intrarea și iesirea din tara cu o cantitate rezonabilă de bauturi.

- Viza temporara de afaceri: se acordată cu o valabilitate de un an, cu intrări multiple și posesorul poate rămâne în țară pentru o perioadă de până la 180 zile. Expirat acest termen nu se mai permite prelungirea pentru a mai rămâne în țară. Cererea trebuie să fie semnată de către solicitant sau compania pe cheltuiala careia calatoreste reprezentantul sau, cu indicarea scopului călătoriei și direcția companiei sau persoanei care sa fie contactata în Venezuela. În acest scop, va fi nevoie de unul din următoarele documente: Certificatul de inscriere la Registrul comerțului, la Camerei de Comerț și Industrie unde este membru, sau orice alt document solicitat de ofiterul consular.

- Viza temporara de investitor: se acordă pentru o perioadă de trei ani, cu mai multe intrări si ședere nelimitată. Expirat acest termen, solicitantul poate aplica în țară pentru prelungirea sederii cu inca doi ani iar o dată expirata si acesta perioada poate solicita viza de rezident, după îndeplinirea cerințelor stabilite de către Ministerul de Interne și Justiție. Se acorda persoanelor fizice sau reprezentantilor unor companii care prezintă prin documente autentice ca au fost stabilite contactele și că investiția a fost acceptata de către agențiile guvernamentale in cauza,din Venezuela.

6

- Viza temporara de om de afaceri / industrias: se acordă pentru o perioadă de doi ani, mai multe intrări, pentru o ședere de până la patru luni si care nu poate fi prelungita. Cererea trebuie să fie semnată de către solicitant precizând scopul călătoriei și contactele pe care le va avea în Venezuela. În acest scop, se va solicita o scrisoare de la Camera sau Asociația de Comerț și Industrie sau Certificatul de inregistrare la Registrul Comertului al firmei.

- Viza temporara rentier: se acordată cu valabilitate de un an, cu intrări multiple si cu aceeasi perioada de ședere. Odată expirata viza, poate fi prelungita cu aceiasi perioada de Ministerul de Interne și Justiție cu justificarea surselor de venit obtinute in străinătate: trebuie dovezi solide de venit lunar și legăturile de familie atunci când călătoreste însoțit. Se acorda persoanelor care nu sunt imigranti, care traiesc din venituri legale sau pensii, obtinute in exterior, cu valoare echivalenta a 1200 US$. Atunci când călătoresc însoțiți de membrii familiei trebuie să demonstreze, de asemenea, ca au venituri lunare de 500 US$ pentru fiecare insotitor.

- Visa temporara de munca:(http://www.saime.gob.ve/Dir_extranj/servicios/solicitud_ingreso/t_laboral.php )Procedura trebuie să fie inițiată în Venezuela, la Ministerul Muncii si Serviciului Administrativ de Identificare, Imigrare si Straini (SAIME). Viza este eliberată de către consulatele Venezuelei numai în cazul în care exista autorizația SAIME.

3.2 ORA LOCALA, VACANTE SI ZILE SE SARBATOARE

Incepand de duminica 9 decembrie 2007, ora 3:00 a.m. ora locala (7:00 GMT), a intrat in vigoare o intarziere de 30 minute in ora oficiala a Venezuelei, motiv pentru ca va trece la o diferenta de minis patru ore si jumatate. Se va lua ca referinta meridianul la 66 grade dla vest de Greenwich.- Orarul local: sase ore si jumatate mai putin decat in Romania in orarul de iarna si sapte ore si jumatate in orarul de vara.- Zile de Sarbataore:

- 1 ianuarie Anul Nou- Luni si marti inainte de Miercurea Cenusei – Carnaval- Joi si vineri – Saptamana Sfanta- 19 abril – Declaratia de Independenta- 1 mai – Ziua Muncii- 24 iunie – Batalia de la Carabobo- 5 iulie – Ziua Independentei- 24 iulie – Ziua de nastere a lui Simón Bolívar- 12 octombrie – Ziua Rezistentei Indienilor- 24 decembrie Craciunul- 25 decembrie Craciunul

6

3.3 ORARUL DE LUCRU- Banci: de luni pana vineri de la 8:30 la 15:30- Administratia Publica: de luni pana vineri de la 8:30 am la 12:00 si de la

14:00 la 16:30- Comertul stradal: are orar variabil, dar in medie este de luni pana vineri de

la 9:00 la 12:00 si de la 14:00 la 18:00. Unele negoturi nu inchid la pranz si deschid duminica; aproape toti deschid sambata

- Centrele comerciale: de luni pana duminica de la 10:00 la 21:00. De Craciun deschid pana la ora 23:00.

3.4 COMUNICATIILE SI CONEXIUNILE CU EUROPALegaturile aeriene sunt bune intre Venezuela si Europa. Marile companii

aeriene europene au zboruri directe pana la Caracas.Pentru conectarea telefónica din Romania cu Venezuela trebuie marcat

prefixul International 0058 si numarul telefonic cu prefixul stabilit pentru fiecare Stat: exemplu pentru a suna la Caracas (include statele Vargas, Miranda si Districtul Capital) trebuie marcat 212 + numarul telefonic.

3.5 MONEDA SI CURSUL DE SCHIMBIncepand de la 1 ianuarie 2008 moneda oficiala este Bolivarul Forte –

Bs.F. Submultiplii acestuia sunt: 0,01 Bs. F., 0,05 Bs. F., 0,10 Bs. F., 0,125 Bs. F., 0,25 Bs., F.0,5 Bs. F. si multiplii 1, 2, 5, 10, 20, 50 y 100 Bs. F.

Dolarul american (USD) este moneda straina cea mai acceptata in Venezuela, astfel ca se recomanda a avea efectiv sau cecuri de calatorie in dolari. Schimbul se poate face in banci si case de schimb. Casele de schimb sunt sitúate, in general, in marile orase si aeroporturi, motiv pentru care este bine a avea suficienti bolivari pentru orice calatorie in interiorul tarii. In majoritatea locurilor se acepta cartile de credit. Cele mai comune sunt : MasterCard, American Express si Visa. De asemenea, se pot folosi cartile de credit pentru retragerea din automate de pana la 1.000 Bs./zi. Daca este nevoie de o cantitate mai mare de efectiv in bolivari, se pot folosi bancile.

Din data de 18 martie a.c., cursul unic de schimb este 6,2878 Bs F. pentru 1 US$.

4. ALTE DATE DE INTERES

Conditii climatice:Venezuela este situata în zona tropicala și temperatura nu variază prea

multe în timpul anului, cea mai mare parte a țării are o temperatura medie de 25 °C. În Caracas, temperatura medie anuală este de 22°C și variaza doar 4°C în timpul anului. Cu toate acestea, temperatura scade cu altitudinea. In regiunile montane poate fi rece, mai ales pe timp de noapte și zăpadă pe cele mai inalte culmi din Anzi.

6

Ca toate țările tropicale, Venezuela are doar doua sezoane, sezonul uscat, numit de vară și sezonul ploios, numit de iarna. Diferența dintre cele două este cantitatea de precipitații, dar nu temperatura. Cele mai multe ploi cad in Venezuela între mai și octombrie, cu un sezon uscat din noiembrie până în aprilie, dar fenomene climatice cum ar fi " La Niña ", care a provocat inundații grave în țară în 1999, mai modifica acest regim. Schimbările climatice globale au modificat regimul sezoanelor în Venezuela .

Țara are multe variatii regionale în ceea ce privesc precipitatiile. În timp ce anumite arii, cum ar fi Insulele din Caraibe și regiunea de coasta din nordul tarii sunt uscate, cu doar 280 milimetri de precipitații anual, pantele muntoase din nord rămâne umed, cu precipitații anuale de 1500 mm. Regiunea Amazonului este umeda pe tot parcursul anului și campiile din sud-vestul tarii, suferă de inundații masive în lunile ploiase, urmate de perioade de secetă severă.

Siguranta publica:În Venezuela, există mai multe corpuri de poliție, de stat, locale și recenta

creata Poliție naționale care incorporeaza împreună mai mult de 18.000 persoane. În februarie 2010, a fost creat Dispozitivul Bicentenar de Securitate (DIBISE) functionand, până în prezent, in doar zece (10) state care au cea mai mare rată a criminalității, respectiv: Districtul Capital și statul Miranda. În întreaga țară, există puncte numite alcabalas - puncte de control de poliție, care au fost introduse inițial în țară in timpul dominatiei spaniole și au servit ca puncte de colectare a impozitelor de către autoritățile coloniale. Ele sunt sub comanda Gărzii Naționale sau Politiei și sunt foarte frecvente pe drumurile din afara orașelor. Uneori, opresc traficul pentru a revizui documentede identitatea. Conform legii, pasaportul si legitimatia de acces in tara trebuie sa fie la purtator in permanenta. Legitimația de acces se eliberează la sosirea în Venezuela. Trebuie sa va apropiati de punctele de control încet si sa opriti în cazul în care vi se cere. Aceste puncte de control pot parea intimidante, dar sunt foarte frecvente si obisnuite pentru persoanele care călătoresc pe soselele tarii.

În caz de pierdere sau furt a pașaportului, contactați Ambasada Romaniei din Caracas și apoi poliția pentru a face denuntul (raport de pierdere sau furt). Vi se va da o copie a acestui raport pentru a servi drept document de identitate și, de asemenea, este necesara la companiile de asigurări.

În Venezuela s-a produs o creștere notabilă a criminalității în ultimiiani si Caracas a devenit unul din orașele cele mai periculoase din lume. Fiți extrem de precauți și vigilenti deoarece criminalitatea din stradă și furtul sunt comune. Cele mai multe ferestre au gratii și multe magazine au servicii de paza.

Sfaturi de securitate:Mare prudentă. Ține-ți banii bine ascunsi și, dacă este posibil, împărțiti în

locuri diferite. Depozitati numerarul in seiful de la hotel. Sunt recomandate cecuride calatorie. Articole de valoarea (precum camere de luat vederi, etc) trebui să fie utilizate astfel încât să nu atraga atenția.

6

Nu lăsati bagajele nesupravegheate. Nu lăsați obiecte de valoare în vehicul, în special cand este vorba de un

vehicul închiriat. Evitati plimbarea de unul singur, noaptea. La sosirea în țară pe calea aerului, luați întotdeauna un taxi oficial (placa

galben) pentru transferul la Caracas.

Telecomunicatii in Venezuela:- Telefonia fixa: CANTV a fost prima companie care a operat în Venezuela

pentru furnizarea de servicii de telecomunicații. În mai 2007, după mai multe anunturi din parte președintelui Hugo Chavez, a fost naționalizata cea mai mare companie de telecomunicații din țară si a încetat să mai fie Corporation CANTV ci numita pur si simplu CANTV, compusa din Movilnet Cantv.net si Caveguías. În mod similar oferă soluții integrate în domeniul telecomunicațiilor precum comunicatii fără fir, fixe, transmisii de date, Internet sau servicii de informare și anuare telefonice.

Se pot accesa toate serviciile CANTV: fix, mobil și Internet prin card preplatit UN1CA. De la telefoanele fixe se pot realiza apeluri internaționale, dar tariful este mare. În unele orașe turistice, există cabine private care oferă apeluri mai ieftine, prin sistemul cu plata la destinatie.

Există 80.000 de telefoane publice instalate pe intreg teritoriulnațional, chiar și în locurile cele mai îndepărtate, care acceptă numai carduri CANTV. Nu se accepta carti de credit. Exista carduri telefonice de la 15 la 100 bolivari și pot fi achiziționate de la birourile și centrele de comunicarea CANTV și Movistar precum si în cele mai multe supermarket-uri, magazine, farmacii cu amănuntul, identificate cu eticheta produsului. Cu toate acestea, în cazul în care se călătoreste într-o zonă mai îndepărtată si va trebui facut un apel telefonic, trebuie achiziționat anterior cardul si avut la purtator.

Codul internațional pentru Venezuela este 58. Pentru apeluri internaționale din Venezuela trebuie marcat 00 + codul de țară + codul orasului + numarul. CANTV are un sistem de informații prin numărul de telefon 113.

- Telefonía Mobila: In telefonia mobila, Venezuela are 3 mari companii:Movistar, Movilnet si Digitel.

Movilnet (Cod 0416/0426) dispune de o rețea digitală TDMA iar in prezent pune în aplicare o rețea CDMA 1X. Are acoperire națională.

Movistar (Cod 0414/0424), este o filială a companiei spaniole Telefónica,

are o retea CDMA 1X RTT de generația a treia si oferă servicii de telefonie

6

mobilă, fixa, publica, larga distanta naționala și internațional, acces la internet. Are acoperire națională.

Digitel (Codul 0412) ofera telefonie fara fir de bază, publică șimobila în regiunea centrală a Venezuelei, Districtul Capital, Miranda, Carabobo, Aragua, FALCON, Yaracuy, Cojedes, Guarico si Vargas. Această regiune reprezintă 15% din teritoriul national. Funcționează prin GSM (Global System for Mobile Comunicare) 100% pe baza digitala folosind o cartelă SIM (Susbcriber Identity Module).

- Internet: În aproape toata Venezuela, există Cyber Cafés, agenții si Centre de Comunicare care furnizează servicii de Internet. Aceste localuri sunt ușor de localiza și preturile pot varia de la 1 până la 3 Bs/ora. Unele agenții de turism permit utilizarea conexiunii la Internet.

CONDITII SANITAREVenezuela are serviciilor medicale private cât și publice.

Serviciul public de asistență medicală oferă tratament gratuit, dar incaseaza taxa pentru retete. Conditiile insa pot fi precare. Spitaleleprivate oferă un nivel mai ridicat de îngrijire, dar necesită mari depozitein garanție sau un card de credit, chiar și pentru situații de urgență și pot fi foarte costisitoare. Serviciul de ambulanță privată este, de obicei, bun. Se pot obține ambulanțe publice de la Garda Națională și poliția locală in intreaga tara sau pot să fie chemate de la cele mai apropiate spitale sau locuri de ApărareCivilă, în caz de urgență.

Pentru boli minore sau probleme minore de sănătate, Venezuela are multe farmacii bine echipate cu toate medicamentele de marca. Farmacistii dau sfaturi gratuite și se pot achizitiona majoritatea medicamentelor fara reteta.

Nu există nicio vaccinare obligatorie, cu excepția cazului în care se vine dintr-o țară cu risc sporit de infectare, caz în care ofițerii de imigrare pot solicita un certificat de vaccinare. Dacă va deplasati în interiorul țării (Gran Sabana, Amazon, etc) se recomandă vaccinul pentru febra galbenă și pastile cu chinina impotriva malariei. E bine să aveti o trusa cu medicamente, la care trebuie adăugate spray-uri contra tantarilor care reprezinta adevarate cosmaruri pentru excursioniști in zonele cu vegetatie luxurianta. Deși apa din Sabana Grande și Tepuyes este potabila, se recomandă să nu se bea apă de la robinet, sau iazuri, sau ape statatoare. Consumati mereu apa minerala si verificati ca gheata este facuta din apa potabila. In general nu ar trebui sa existe probleme cu mancarea in Venezuela, inclusiv cea de la vanzatorii ambulati, dar trebuie un timp pentru acomodarea organismului.

Multa atentie la expunerea la soare. Soarele in Venezuela este foarte direct si puternic astfel incat trebuie folosita o palarie si protector solar pentru evitarea arsurilor si insolatiilor.

6

Bolile care pot fi contractate: rujeolă, rubeolă, holera, hepatita A,hepatita B, tetanos și difterie, febra galbena, febra dengue si malarie.

Riscul de imbolnavire se reduce considerabil daca se iau urmatoarele masuri:

- bea apă îmbuteliată- foloseste pantaloni de culoare deschisa si camasa cu mâneci lungi între

amurg și răsărit. - evita folosirea de parfum sau colonie.- dormi în camere cu aer condiționat sau daca nu, cu ferestre cu plase și

foloseste insecticide. - dacă se doarme în altă parte, utilizați o plasă de țânțari tratate cu piretroizi.- aplica insecticide care contin dietiltoluamide (DEET) pe toate pielea

expusa. - un tratament cu vitamina B12 ajută la prevenirea intepaturilor.

CAZARE SI HOTELURI

Principalele hoteluri, pe orase, sunt:CARACAS: Gran Meliá Caracas 5*Adresa: Av. Casanova, Esq. Calle El Recreo, Sabana Grande.Telefon: 582127628111 Fax: 582127623737EMail: caracas@gran-melia.com.ve Web: http://www.solmelia.es

Hotel Tamanaco InterContinental 5*Adresa: Urbanización Las Mercedes. Final Av. Principal de Las Mercedes.Telefon: 582129097111/ 7000 Fax: 582129097116EMail: caracas@interconti.com , Web: http://www.interconti.com RadissonPlaza Eurobuilding Caracas 5*Adresa: Final Calle La Guairita, Chuao.Telefon: 58 212 9021111Fax: 58 212 9022200EMail: reservasradisson@eurobuilding.com.ve Web: www.eurobuilding.com.ve Embassy Suites – 5*Adresa: Av. Francisco de Miranda cu Av. El Parque, Campo AlegreTelefon: 58 212 7004200Fax: 58 212 2671034EMail: reserva@embassysuitescaracas.com Web: http://www.embassysuitescaracas.com

6

Altamira Suites 5*Adresa: 1ra. Av. cu 1ra. Transversal, Los Palos Grandes.Telefon: 58 212 2093111/ 3477Fax: 58 212 2835574/ 2842329EMail: reserva@alsuites.com Web: www.alsuites.com Pestana Caracas Hotels & Suites 5*Adresa: 1a. Avenida Urb. Santa Eduvigis · 1070 · Caracas · VenezuelaTelefon: 58 212 208 1900 · Fax: 58 212 208 1930EMail: reservas.caracas@pestana.com Web: www.pastana.con CIUDAD GUAYANA (PUERTO ORDAZ):Hotel InterContinental Guayana 5*Adresa: Av. Guayana, Parque Punta Vista, Puerto Ordaz.Telefon: 58 286 7131000Fax: 58 286 7131001EMail: guayana@interconti.com Web: www.interconti.com

Hotel Rasil 4*Centro Cívico de Puerto Ordaz.Telefon: 58 286 9201600 / 1711Fax: 58 286 9227703EMail: reservaciones@hotelrasilpzo.com Web: www.hotelrasilpzo.com

BARCELONA (PUERTO LA CRUZ):Golden Rainbow Maremares Resort & Spa 5*Adresa: Av. Américo Vespucio, Complejo Turístico El Morro de Puerto La Cruz.Telefon: 58 281 2811011 / 3022. Fax: 58 281 2813028Caracas (reservari): 58 212 5640604 / 0630. Fax: 582125645502EMail: reservaciones@maremares.com Web: http://www.maremares.com/ MARACAIBO:Hotel Del Lago InterContinental 5*Adresa: Av. 2 (El Milagro), Maracaibo.Telefon: 58 261 7924222 / 4130Fax: 58 261 7914551Email: Maracaibo@interconti.com , Web: www.interconti.com

6

Hotel Maruma Internacional 5*Adresa: Circunvalación 2, Frente a la zona industrial de Maracaibo.Telefon: 58 261 7302700 la 15Fax: 58 261 7302750 / 2727Email: reservaciones@hotelmaruma.com Web: www.hotelmaruma.com

VALENCIA:Hesperia WTC ValenciaAv. Salvador Feo la Cruz, naguanagua. 02005 ValenciaTelefon: 58 241 5153000 | Reservari: 902 570 368Web: www.hesperia.es/nh/es/hoteles/venezuela/valencia/hesperiawtcvalencia.html Hotel InterContinental Valencia 5*Adresa: Final Av. Juan Uslar, La Viña. Valencia.Telefon: 58 241 8247070Fax: 58 241 8249777EMail: valencia@interconti.com Web: www.interconti.com

Hotel Don Pelayo 4*Adresa: Av. Díaz Moreno, intre Calle Rondón si Vargas. Valencia.Telefon: 58 241 8578427Fax: 58 241 8579384

BARQUISIMETO:Hotel Barquisimeto Hilton 5*Adresa: Urbanización Nueva Segovia, Carrera 5, intre Calles 5 si 6. Barquisimeto.Telefon: 58 251 2564103 / 11Fax: 58 251 2518404(reservari)Email: barquisimeto@interconti.com Web: www.interconti.com

Hotel Príncipe 4*Adresa: Calle 23, intre Carreras 18 si 19. Barquisimeto.Telefon: 582512312111 / 1131Fax: 582512311731

6

5. ADRESE UTILE

5.1. In Romania5.1.1 Ambasada Republicii Venezuela în România

Adresa: Str. Pictor Mirea nr. 18, Sector 1, 011396, BucureştiTelefon: (0040-21) 222.58.74; 222.43.11Fax: (0040-21) 222.50.73E-mail: embavero@clicknet.roProgram de lucru: luni-joi 9.00-15.00; vineri 9.00-13.00

Secţia consularăTelefon: (0040-21) 222.43.11Program de lucru: luni-joi 10.00-13.00

Însărcinat cu afaceri a.i.: Dna. Zulay Coromoto Prieto de Rodriguez

5.1.2 Ministerul Afacerilor ExterneAdresa: Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod 011822Telefon: (40 21) 319.21.08 sau 319.21.25Fax: (40 21) 319.68.62E-mail: relatii_cu_publicul@mae.ro Departamentul ConsularAdresa: Aleea Alexandru nr. 24, sector 1, BucureştiTelefon secretariat: (004) 021.319.68.70Fax: (004) 021.319.68.69E-mail: drco@mae.roCentrul Naţional de Vize Telefon secretariat: (004) 021.232.55.07Fax: (004) 021.232.55.78E-mail: cnv@mae.ro

5.1.3 MINISTERUL ECONOMIEIDirectia Generala Comert si Relatii InternationaleAdresa : Calea Victoriei nr. 156, Bucureşti, Sector 1 Telefon: 02140.10.504Fax: 02140.10.594E-mail: dgre@dce.gov.roCentrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor StraineAdresa:  Apolodor 17, Sector 5, Bucuresti, Romania, 050741Telefon: +40 21 318 50 50Fax: +40 21 311 14 91Email: office@traderom.ro

6

5.2. In Venezuela5.2.1. Ambasada României în Republica Venezuela

Adresa: 4-a Avenida de Altamira, entre 8-a y 9-a Transversales, Quinta Guardatinajas, No. 49-19, ChacaoTelefon: 0058 212 261 94 80 Telefon urgenţă: 0058 424 159 79 28Fax: 0058-212-263.56.97Web: www.caracas.mae.ro E-mail: ambasadaccs@cantv.net; secretariat.amb@gmail.com

Secţia ConsularăE-mail: consul.rove@gmail.com

Însărcinat cu afaceri a.i.: Dl. Emil GHITULESCU, Ambasador de cariera

5.2.2 Principalele organisme ale Administratiei Publice:

Superintendendenta Investitiilor Straine (SIEX):Email: siexdespacho@cantv.net Web: www.siex.gob.ve Edif. La Perla, Esquina la Bolsa a Mercaderes, pisos 3, 5 y PH, Capitolio, Caracas 1010. Teléfono: 7095326 / 5327 / 5325.Fax: 4844368

Institutul National de Statistica (INE):Email: ine@ine.gov.ve Web: www.ine.gov.ve Edif. Fundación La Salle, PB., Av. Boyacá, PB., Maripérez.Teléfono: 7095311Fax: 7095311

Alte pagini de interes in Internet sunt:

- Administratia publica centrala:Presedintia Republicii Bolivariene a Venezueleiwww.presidencia.gov.ve

Vicepresedintia Republicii Bolivariene a Venezueleiwww.vecepresidencia.gov.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Relatiile Interne si Justitiewww.mij.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Mediu

6

www.minamb.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Sportwww.mppdeportes.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Munca si Securitate Socialawww.mintra.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Turismwww.mintur.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Agricultura si Pamantwww.mat.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Alimentatiewww.minpal.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Stiinta si Tehnologiewww.mcti.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Comunicatii si Informatiiwww.minci.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Culturawww.ministeriodelacultura.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Apararewww.mindefensa.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Educatiewww.me.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Educatie Universitarawww.mppeu.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Petrol si Mineriewww.menpet.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Locuintewww.mvh.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Comune si Protectie Socialawww.mpcomunas.gob.ve

6

Ministerul Puterii Populare pentru Planificare si Finantewww.mf.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Sanatatewww.mpps.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Industriiwww.mibam.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Comertwww.mincomercio.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Transportwww.mtc.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Tineretwww.inj.gob.ve

Comisia Nationala de Telecomunicatii (CONATEL)www.conatel.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Populatia Indigena (MINPI)www.minpi.gob.ve

Ministerul Puterii Populare pentru Relatii Externe (MRE)www.mre.gob.ve

Procuratura Generala a Republiciiwww.pgr.gob.ve

Adunarea Nationalawww.asambleanacional.gov.ve

Parlamentul Andinwww.parlamentoandino.gob.ve

Parlamentul Latinoamericanwww.parlatino.org.ve

Tribunalul Suprem de Justitie (TSJ)www.tsj.gov.ve

Consiliul Moral Republicanwww.cmr.gob.ve

6

Inspectia Generala a Republiciiwww.cgr.gob.ve

Avocatul Poporuluiwww.defensoria.gob.ve

Procurorul General al Republiciiwww.ministeriopublico.gob.ve

Consiliul National Electoral (CNE)www.cne.gov.ve

Banca Centrala a Venezuelei (BCV)www.bcv.org.ve

Marina Venezueleiwww.armada.mil.ve

Fortele Terestre ale Venezueleiwww.ejercito.mil.ve

Fuerta Aeriana a Venezueleiwww.aviacion.mil.ve

Garda Nationala Bolivariana a Venezueleiwww.guardia.mil.ve

Centrul National de Tehnologia Informatiei (CNTI)www.cnti.gob.ve

Consiliul National de Promovare a Investitiilor (CONAPRI)www.conapri.org

Biroul de Planificare a Sectorului Universitar (OPSU) -Institutul National deCooperare Educativa Socialista (INCES)www.inces.gov.ve

Institutul pentru Apararea Persoanelor la Accesul de Bunuri si Serrvicii (Protectia Consumatorului) (INDEPABIS)www.indepabis.gob.ve

Institutul Venezuelean de Cercetare Stiintifica (IVIC)

6

www.ivic.gob.ve

Biroul National de Buget (OCEPRE)www.ocepre.gov.ve

Serviciul National Integrat de Administrare Fiscala (SENIAT)www.seniat.gov.ve

Organismul de Supraveghere a Bancilor si altor Institutii Financiare (SUDEBAN)www.sudeban.gob.ve

Organismul de Supraveghere pentru Promovarea si Protectia Liberei Concurente

- Partide politice:Acción Democrática (AD)www.acciondemocratica.org.ve

Podemoshttp://podemos.info.ve Patria para Todos (PPT)www.ppt.org.ve

Partido Comunista de Venezuela (PCV)www.pcv-venezuela.org

Copeiwww.copeivenezuela.com

Proyecto Venezuelawww.proyectovenezuela.org.ve

Primero Justiciawww.primerojusticia.org.ve

Un solo pueblowww.unsolopueblo.net.ve

Partido Socialista Unido de Venezuela (PSUV)www.psuv.org.ve Movimiento al Socialismo (MAS)www.masvenezuela.com.ve

6

6. PRINCIPALELE MANIFESTARI EXPOZITIONALE:

DECORALIA : Expozitie materiale acoperiri ceramice, bucatarie, baie si decoratiuni , in Caracas (www.expocenter.com.ve)CONSTRUEXPO (www.construexpo.com.ve ): Expozitie Internationala de Materiale, Consumabile, Masini si Echipamente pentru Constructii.FERIA AVAVIT: Turism si CalatoriiFRÍOTECNOLOGÍA: Expozitie Internationala si Conferinte de Ventilatie, Aer Contitionat si Refrigerare (www.friotecnologia.com ). EXPOELEC (www.expoelec.com ). Expozitie Internationala asupra Energiei Electrice, Automatizare si Control. CONSTRUYA VIVIENDA (www.expocenter.com.ve)Targ de Constructii.Festival Gourmet Internacional : www.festivalgourmetinternacional.comAUTO MARKET: Expozitie de Automobile, Camioane, Motociclete, Accesorii si Servicii (www.expocenter.com.ve )

BIBLIOGRAFIA:

Pagina Bancii Centrala a Venezuelei: www.bcv.org.ve Pagina Institutului National de Statistica a Venezuelei (INE): www.ine.gob.vePagina Serviciului National Integrat al Administratiei Vamale si Fiscale(SENIAT): www.seniat.gov.ve Pagina Consiliului National de Promovare a Inverstitiilor (CONAPRI):www.conapri.org Pagina Ministerului Puterii Populare a Energiei si Petrolului:www.menpetgob.ve Pagina Comisiei Nationale de Telecomunicatii a Republicii Bolivariene a Venezuelei (CONATEL): www.conatel.gov.ve Pagina OPEC: www.opec.org Pagina Organizatiei Internationala a Muncii (AIT): www.ilo.org Pagina Asociatiei Internationale de Energie: www.worldbank.org Pagina Asociatiei Venezuelene a Hidrocarburilor: www.avhi.org Pagina Camerei Miniere a Venezuelei (CAMIVEN): www.camiven.org.ve Materiale economice elaborate de Biroul Comercial al Ambasadei Spaniei din Venezuela.

6

ANEXE

Tabel cu principalele date despre tara:

PRINCIPALELE DATE DESPRE TARA

Suprafata 916.445 Km2

Asezare

Nordul Americii de Sud, se invecineaza cu Marea Caraibe si Oceanul Atlantic la Nord, Columbia, Brazilia si Guyana. Coordenate geografice: 8 00 N, 66 00 W

Capitala Caracas

Principalele orase Caracas, Maracaibo, Valencia, Barquisimeto Ciudad Guayana, Maracay si Barcelona–Puerto la Cruz.

Clima Tropicala; caldura umeda, mai moderat in zonele inalte

Populatia 29,23milioane de locuitori ( iulie 2012)

Densitatea populatiei 31,7 locuitori / Km2

Cresterea populatiei 1,55% ( estimat 2012)

Speranta de viata 74,08 ani (2012)

Gradul de alfabetizare 93,4%

Rata natalitatii (1/1000) 19,9 (2012)

Rata mortalitatii (1/1000) 5,1 (2012)

Limba Spaniola (oficiala), numeroase dialecte indigene

Religia 96% romano - catolici, 2% protestanti, 2% alte

Moneda Bolivar Fuerte (VEB)

Greutati si lungimi Sistemul metric zecimalDiferenta orara cu Romania

Minus 6:30 ore iarna si primavare (in Romania) si minus 7:30 ore vara si toamna (in Romania)

08 noiembrie 2013