1. CONSIDERAŢII PRELIMINARE

Încheierea căsătoriei, determină crearea unui raport juridic specific atât între soţi, cât

şi între aceştia şi terţi, în al cărui conţinut, vor fi cuprinse nu doar drepturi personal

nepatrimoniale, ci şi cele în legatură cu bunurile dobândite de către aceştia, ori în legătură cu

care se găsesc în raporturi cu terţii.

Pentru a surprinde acest fascicol de relaţii, legat de raporturile patrimoniale dintre soţi,

se uzitează noţiunea de regim matrimonial, care desemnează totalitatea normelor juridice

care reglementează relaţiile dintre soţi, cu privire la bunurile lor şi pe cele care se stabilesc

între soţi şi terţele persoane privind bunurile soţilor1.

Caracteristicile convenţiei matrimoniale, potrivit Codului civil de la 1865

erau(acestea au fost abrogate în perioada comunistă, odată cu intrarea în vigoare a Codului

familiei):

a. în lipsa oricărei precizări, se aplica regimul separaţiei de bunuri, fiecare soţ păstrând

dreptul exclusiv de administrare, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale, cu

obligaţia însa de a contribui la cheltuielile căsătoriei;

b. se reglementa regimul dotal ca regim convenţional ce putea fi adoptat de soţi cu sau

fără modificari, prin convenţie matrimonială, cu obligaţia bărbatului de a-şi întreţine

soţia şi cu obligaţia acestuia de a contribui la sarcinile căsniciei cu 1/3 din veniturile

sale;

c. principiul imutabilităţii regimului matrimonial (pe perioada căsătoriei nu se putea

modifica regimul matrimonial;)

d. inalienabilitatea dotei imobiliare;

e. posibilitatea unui regim matrimonial mixt (societatea de achiziţie a soţilor) o

comunitate restrânsă de bunuri ce se afla în coproprietatea soţilor;

f. libertatea deplină în stabilirea regimului matrimonial cu două limite: să nu conţină

clauze opuse bunelor moravuri şi /sau ordinii publice şi drepturilor bărbatului ....2

g. prin convenţia matrimonială soţii pot alege o locuinţă cu destinaţie de locuinţă a

familiei (locuinţa comună sau a soţului la care se află copiii), caz în care notarul public,

1 I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 462 NOTA:Aceste dispozitii au fost abrogate de Decretul 32/1954, Codul familiei a intrat in vigoare la 1 feb 1954, data de la care regimul comunitatii de bunuri a devenit regimul legal unic, imutabil si obligatoriul. Codul familiei in vigoare din 1 feb 1954 a scos definitiv relatiile de familie de sub incidenta Codului civil, nepermitand incheierea conventiilor matrimoniale, interzicand expres, sub pedeapsa nulitatii orice intelegeri care ar modifica comunitatea de bunuri.

1

la autentificarea convenţiei e obligat sa noteze în Cartea funciara, sarcina de locuinţă a

familiei şi să atragă atentia soţilor că :

- fără consimţământul celuilalt, niciunul nu poate dispune asupra locuinţei familiei

(chiar dacă e proprietar) şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa ei;

- niciun soţ nu poate fără consimţământul celuilalt să deplaseze din locuinţă bunurile

ce mobilează şi decorează casa şi nu poate dispune de acestea fără acordul scris al celuilalt;

- când unul din soţi refuză fără motiv legitim să-şi dea acordul, celălalt poate să

sesizeze instanţa de tutelă pt a obţine autorizarea încheierii actului (art 322);

h. regimul matrimonial se lichidează la desfacerea căsătoriei prin divorţ, la schimbarea

regimului matrimonial existent sau decesul unuia dintre soţi; lichidarea se face prin act

autentificat sau hotărâre judecătorească şi va cuprinde cota-parte ce revine fiecăruia pe

baza contribuţiilor sale, atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea

obligaţiilor (a nu se confunda cu partajul, care e doar o etapă a lichidarii).

2. TIPURI DE REGIMURI MATRIMONIALE

● După izvorul lor, distingem între regimul matrimonial legal şi cel

convenţional, acesta din urmă fiind creat, determinat, în urma incheierii unei

convenţii matrimoniale.

● După structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate totală sau

partială sau de separare .

● După cum se poate modifica în timpul căsătoriei, distingem între regimul

matrimonial imutabil şi cel mutabil.

3. REGIMUL MATRIMONIAL ÎN NOUA REGLEMENTARE A CODULUI

CIVIL.

Pluralitatea regimurilor matrimoniale , conferă posibilitatea viitorilor soţi, ori celor

deja căsătoriţi, de a opta pentru unul dintre cele trei tipuri de regimuri matrimoniale:

- regimul comunităţii legale

- regimul separaţiei de bunuri

- regimul comunităţii convenţionale

Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul

permis de lege pană la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil), se face prin încheierea unei

convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul

comunităţii convenţionale de bunuri sau stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri,

2

păstrând totodată caracterul mutabil al acestui regim, ceea ce înseamnă că, oricând aceştia

doresc, au posibilitatea de a schimba regimul matrimonial ales.

4.CONVENŢIA MATRIMONIALĂ

4.1. Noţiune.

Reprezintă actul prin care viitorii soţi, sau cei deja căsătoriţi, stabilesc regimul

matrimonial aplicabil căsătoriei lor, cât şi alte dispoziţii legate de viitoarele relaţii

patrimoniale ale acestora.

- se poate observa opţiunea legiuitorului pentru noţiunea de ``convenţie``

matrimonială şi nu pentru cea de ``contract``, deoarece aceasta, va putea cuprinde pe

lângă convenţia matrimonială propriu-zisă şi alte acte, ori prevederi, precum:

recunoaşterea unui copil, donaţii făcute de alte persoane soţilor sau unuia dintre ei, fiind

ceea ce se mai numeşte în doctrină un ``act cadru``, un``tipar``.

- prin crearea acestei posibilităţi, soţii, vor putea configura efectele patrimoniale

dintre aceştia, evidente, altele decât cele obligatorii ale căsătoriei, care mai sunt

denumite de doctrina drept ``regim primar``, în care sunt incluse chestiunile legate de:

egalitate între soţi, reglementarea autorităţii părinteşti, devoluţiunea succesorală, etc.

4.2. Caracterele juridice.

- Reprezintă un contract, ce se particularizează atât prin cauza sa juridică

specifică affectation conugalis, cât şi prin caracterul său complex, conferit de

aptitudinea acestuia de a îngloba mai multe acte jurdice, fiecare dintre acestea

păstrându-şi indentitatea şi caraterele sale juridice.

- Caracterul solemn rezultă din modalitatea de încheiere a acestui act, înscris

autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau

prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte.

Nerespectarea acestor dispozitii se sancţioneaza cu nulitatea absolută a actului.

- Caracterul sinalagmatic al acestui act, rezidă în aceea că, soţii se obligă

reciproc să respecte regulile regimului matrimonial convenit, în timpul căsătoriei lor.

- Caracterul accesoriu al convenţiei matrimoniale degajă din dependenţa juridică

a acesteia faţa de căsătorie, câtă vreme, efectele sale se vor produce în limitele

temporale ale căsătoriei, nefiind de conceput aplicarea unui regim matrimonial în afara

3

căsătoriei 3, respectiv începând cu data căsătoriei (evident părţile pot stabili, prin acord,

şi o altă dată, dar care să fie după acest moment) şi încetează prin desfacerea sa.

4.3. Condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale.

Preliminar, se impune precizarea că, fiind vorba de un contract, urmeaza a fi incidente

regulile generale din materia dreptului comun al contractelor, dar, şi acele dispoziţii speciale

incidente acestuia.

A. Condiţii de fond: Părţile convenţiei matrimoniale, sunt fie soţi din aceeaşi

căsătorie, fie două persoane de sex diferit care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de capacitate

pentru valabilitatea căsătoriei pe care intenţionează să o încheie.

● Capacitatea este dominată de principiul habilitas ad nuptias, habilitas ad pactua

nuptialia, ceea ce înseamna ca, orice persoană care se poate căsători în mod valabil are şi

capacitatea de a încheia o convenţie matrimonială4, de unde putem stabili că în materie,

derogându-se de la dreptul comun al contractelor unde intereseaza atât capacitatea de

folosinţă cât şi cea de exerciţiu, prezintă o importanţă primordială vârsta matrimonială,

respectiv cea de 18 ani, prin excepţie fiind recunoscută posibilitatea permisiunii încheierii

căsătoriei şi de către minorul de 16 ani, însă doar pentru motive temeinice.

În acest sens, art. 337 prevede că minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate

încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său

legal şi cu autorizarea instanţei de ă. Iar, în lipsa încuviinţării sau a autorizarii, convenţia

încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile art. 46, care se aplica în mod

corespunzător. Cu toate acestea, acţiunea în anulare nu poate fi formulată daca a trecut un

an de la încheierea căsătoriei.

Consimţământul, trebuie exprimat în condiţiile art. 1204 din Codul civil, respectiv

să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de ă. Urmeaza aşadar, a fi incidente şi în cazul

convenţiei matrimoniale aceleaşi vicii de consimţământ ca şi în dreptul comun.

● Obiectul conventiei matrimoniale

Art. 332, cu denumirea marginală ``Obiectul convenţiei matrimoniale`` prevede la

alin. (1) ca, Prin convenţia matrimonială nu se poate deroga, sub sancţiunea nulităţii

absolute, de la dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume

prevăzute de lege. Text care, consacra interdicţia derogării de la dispoziţiile legale privind

3 M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374.4 Idem - pag. 235

4

regimul matrimonial ales, sub sancţiunea nulitătii, ceea ce înseamna că, dacă părţile au

posibilitatea de a alege regimul matrimonial sub care se vor desfăşura raporturile

patrimoniale, totuşi, acestea nu au posibilitatea de a configura aceste raporturi, altfel decât

regimul ales permite.

Se observă aşadar două categorii de limite ale dreptului soţilor, sau viitorilor soţi, în a

dispune prin intermediul convenţiei matrimoniale, respectiv: limite generale şi limite

speciale. Limitele generale se referă la interdicţiile generale incidente în domeniul

contractual, vorbind aşadar de respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.5 În materie,

dispozitii imperative ale legii sunt cele relativ la efectele patrimoniale generale ale căsătoriei,

grupate de doctrină sub denumirea de regim primar, cât şi efectele nepatrimoniale ale

căsătoriei.

În egală masură, libertatea de a dispune prin convenţie matrimonială este deopotrivă

limitată de cadrul general determinat de cele două regimuri matrimoniale, derogatorii de la

cel de drept comun al comunităţii legale, respectiv regimul comunităţii convenţionale şi cel al

separaţiei de bunuri.

Cu alte cuvinte, nu este permis părţilor să adopte alte regimuri matrimoniale, ori să

inoveze prin combinarea unor reglementări preluate din regimurile matrimoniale

reglementate.

● Cauza

Scopul pentru care viitorii soţi, sau soţii, incheie o convenţie matrimonială este acela

de a-şi organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viaţa lor de familie, fiind prin

urmare, în prezenta unei cauze speciale - affection conjugalis. 6 Particularitatea cauzei în

materie, rezidă şi în aceea că, dacă însăşi convenţia matrimonială este socotită un accesoriu al

relaţiei de căsătorie, atunci, se cere ca parţile să fie animate şi de intenţia reală de a se

căsători, ori, dacă această convenţie este încheiată în timpul căsătoriei de a o continua.

Încheierea unei convenţii matrimoniale, neurmată de căsătoria părţilor, constituie o ă

de ineficacitate a acesteia, de vreme ce, scopul încheierii conventiei a fost acela de a organiza

raporturile patrimoniale determinate de căsătoria părţilor, aşa încât, disparitiţia ulterioară a

cauzei, lipseşte convenţia matrimonială valabil încheiată de orice efect, rămânând caducă.

Dacă însă, părţile nu renunţă la căsătorie ci, numai amână încheierea acesteia,

convenţia rămâne valabilăţ neexistând un termen care să afecteze validitatea acesteia.

5 Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.6 art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``.

5

Cu toate acestea, dacă o convenţie matrimonială caducă, conţine şi alte acte, ce nu se

află în interdependenţă juridică cu aceasta, ele vor rămâne valabile (precum, o recunoaştere

de filiaţie sau o donaţie care nu este dispusă propter nuptias ). 7

B. Condiţii de formă

Ca o condiţie ad validitatem , articolul art. 330 prevede că, sub sancţiunea nulităţii

absolute, convenţia matrimonială se incheie prin înscris autentificat de notarul public, cu

consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică,

specială şi având conţinut predeterminat.

Neîndeplinirea condiţiilor de formă, atrage nulitatea absoluta a convenţiei

matrimoniale, dar în măsura în care, aceasta contine şi alte acte juridice, care sunt valabile şi

în lipsa formei autentice, urmează a se aplica dispoziţiile relative la conversiunea actului nul,

respectiv cele stipulate la art. 1.260 C.Civ., ce consacră regula după care, un contract lovit de

nulitate absolută va produce totuşi efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite

condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege.

Cu toate acestea, un caz de excepţie, în care convenţia matrimonială nu trebuie a fi

încheiata în formă autentică este întalnită în situaţia simulaţiei, când actul secret (convenţia

matrimonială) trebuie să întrunească numai condiţiile de fond, pentru a produce efecte între

părti şi terţii care au cunoştinţă de aceasta.

4.4. Conţinutul convenţiei matrimoniale.

Fiind un contract, urmează ca în conţinutul acestuia să se regasească clauze, în principal

relativ la regimul matrimonial ce va guverna raporturile patrimoniale dintre soţi, cât şi unele

dispoziţiuni concrete privitoare la acestea, în măsura în care sunt permise de lege .

Însă, judicios s-a apreciat că, în realitate, convenţia matrimonială este o formă juridică

care poate cuprinde diferite acte juridice cu regim deosebit, aceasta întrucât, nicio dispoziţie

legală nu se opune, nu interzice includerea lor în convenţia matrimonială.8 În acest sens, pot fi

cuprinse într-o convenţie matrimonială, acte precum, donaţii făcute viitorilor soţi sau

recunoaşterea unui copil.9

Concluzia este deosebit de importantă, câtă vreme, deşi cuprins într-un acelaşi act,

totuşi nu se stabileşte o interdependenţă juridică între acestea, cu alte cuvinte, ineficacitatea

7. Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.8 M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 979 P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238

6

convenţiei matrimoniale nu va atrage ipso facto şi ineficitatea actului pe care-l încadreaza,

cum aceasta regulă, nici în sens invers, nu se va aplica.

5. CLAUZA DE PRECIPUT

Pe langa aceste dispozitii ce pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala, se prevede

in mod expres de art. 333 ca, prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul

supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre

bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi

stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.

Desi, textul de lege este redactat intr-o formula concisa si clara, totusi, intrebarea care

se naste, este aceea daca, sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot conveni asupra unei

clauze de preciput, cata vreme acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala pentru

acest regim matrimonial, legal, ce devine incident tuturor celor care, nu au derogat de la

aceasta, cu alte cuvinte nu au incheiat o conventie matrimoniala.

Preliminar, apreciem ca trebuie sa stabilim daca, este de conceput o clauza de

preciput, in lipsa unei conventii matrimoniale propriu-zise, respectiv, in lipsa unei dispozitii

comune ale sotilor, privitoare la regimul matrimonial incident . In ce ne priveste, raspunsul

poate fi afirmativ, cata vreme legiuitorul nu instituie obligativitatea ca, partile in conventia

matrimoniala sa faca dispozitii relative la regimul matrimonial, atunci, nimic nu se opune, ca

partile sa incheie o conventie matrimoniala, de pilda in care sa includa numai o clauza de

preciput, care, nu modifica regimul matrimonial.

Prin urmare, tinand seama de considerentele preliminare exprimate, opinam in

continuare, contrar celor sustinute de o parte a doctrinei, ca, si sotii aflati sub regimul

comunitatii legale, pot prevedea o clauza de preciput. De altfel, din chiar continutul normei

legale (art. 333 C.Civ.) rezulta ca, obiect material derivat al clauzei de preciput il poate

constitui orice bun/bunuri ``comune`` ori ``in devalmasie`` aceasta din urma forma de

coproprietate fiind, specifica (dar nu exclusiva) regimului matrimonial legal, asa incat, in

lipsa unei distinctii facute de lege, apreciem ca nici noi nu putem restrange sfera de incidenta

( Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus ).

Cat priveste cauzele de ineficacitate, alineatul ... al aceluiasi articol 333, prevede ca,

aceasta devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul

beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau

cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.

7

Natura juridica a clauzei de preciput.

Aceasta reprezinta o liberalitate, dar, mai departe, ne propunem a sti daca este un

veritabil legat, ori, o donatie. In acest sens, pornind de la dispozitia legal curpinsa de art. 333.

In alineatul in care se arata ca, aceasta, nu este supusa raportului donatiilor, ci numai

reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2), respectiv, reductiunii legatelor, cat si tinand

cont, ca efectul se va produce in favoarea ``sotului supravietuitor`` desi, mortis causa fata de

dispunator, apreciem ca natura juridica a acestei liberalitati este cea de legat.

Fiind integrat intr-o conventie matrimoniala, acesta va imbraca tot forma autentica, iar

in situatia in care, din varii motive, inscrisul constatator nu va fi valid ca si inscris autentic,

ori din imprudenta, partile omit a incheia in aceasta forma actul, apreciem ca, acesta in

puterea teoriei conversiunii, va putea fi validat ca si un testament, cu conditia de a fi intrunite

elementele de validitate, fond, forma, ale acestui din urma act.

6. FORMALITĂŢILE DE PUBLICITATE

6.1 Publicitatea conventiei matrimoniale.

Obligativitatea indeplinirii formalitatilor de publicitate specifica, are ca si drept cauza,

protectia tertilor care vor intra in raporturi juridice patrimoniale cu partile conventiei. Tocmai

de aceea, se prevedea ca fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii

formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe

alta cale . (art. 313 alin. 2 C.Civ.). Iar sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate,

va consta in aceea ca, acestia (sotii) vor fi considerati, in raport cu tertii de buna-credinta, ca

fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. In materie, tert de buna-

credinta, va fi acela care nu avea cunostinta de existenta conventiei-matrimoniale.

Ca modalitate tehnico-juridica de indeplinire a formalitatii de publicitate, a fost

instituit, registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, in care urmeaza a fi inscrise

toate conventiile matrimoniale, ori modificarile operate la acestea.

In acest scop, art. 334 C.Civ., insitituie obligativitatea in sarcina notarului public ce

instrumenteaza un astfel de act, ca, dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul

casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), acesta

sa expedieze, din oficiu , un exemplar al conventiei catre:

● serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei , pentru a se face

mentiunea pe actul de casatorie;

8

● registrul national notarial al regimurilor matrimoniale ;

● celelalte registre de publicitate - tinand seama de natura bunurilor, conventiile

matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului,

precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri,

neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputand fi acoperita prin inscrierea

facuta in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale);

Deasemenea, oricare dintre soti are posibilitatea de a solicita indeplinirea

formalitatilor de publicitate;

Pentru a se asigura efectivitatea publicitatii conventiei matrimoniale, se prevede in

terminis ca orice persoana poate cerceta registrul national notarial al regimurilor

matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi

obligata sa justifice vreun interes (art. 334 alin. 5 C.Civ.).

6.2 Sanctiunea inopozabilitatii.

Indeplinirea procedurilor de publicitate, are un caracter imperativ, fiind o masura de

protectie a tertilor, care trebuiesc informati in legatura cu regimul juridic al bunurilor ce

apartin sotilor, ori numai unuia dintre acestia.

Sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, este inopozabilitatea actului

fata de terti de buna-credinta, carora, potrivit art. 335 alin. (1) C.Civ., nu le poate fi opusa,

conventia matrimoniala, cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, daca

evident, nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334.

In materie, prin tert de buna-credinta, vom intelege acea persoana straina de contract,

nesupus formelor de publicitate, care nu a cunoscut sub nicio forma, existenta acestuia.

Un caz special de inopozabilitate il reprezinta cel prevazut la acelasi articol, insa la

alin.(2) unde se prevede ca de asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor

cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatorie .

Text care, trebuie interpretat in sensul ca, actele incheiate de oricare dintre soti, cu terti,

anterior incheierii casatoriei, raman valabile, chiar daca, drepturile ce au fost atunci

tranzactionate, formeaza obiectul unei conventii matrimoniale, inca, neintrata in vigoare, la

data dobandirii ori constituirii de drepturi in favoarea tertilor. Asa incat, conventia

matrimoniala nu va putea fi opusa tertilor, intrucat, nu este de conceput ca aplicarea

conventiei matrimoniale sa se aplice si anterior casatoriei. Acest text, da expresie caracterului

neretroactiv al conditiei casatoriei, sub care este incheiata o conventie matrimoniala anterior

9

casatoriei, in conditiile in care, in mod obisnuit, orice conditie produce efecte retroactive,

care suie pana la data facerii actului (art. 1015 C.Civ.).

7. SIMULAŢIA CONVENŢIEI MATRIMONIALE

Potrivit art. 331 C.Civ. actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se

modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate

prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-

credinta.

Prin adoptarea acestui text de lege, indirect, legiuitorul a recunoscut validitatea

operatiunii simulatiei in materie, cu amendamentul actul secret (conventia matrimoniala

reala) produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.

Cat priveste forma pe care trebuie sa o imbrace actul secret, deci, conventia

matrimonial reala, urmeaza a fi incidente dispozitiile din materia simulatiei, respectiv art.

1.289 alin. (2), care prevede ca, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu

indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa valabila. A contrario, actul

secret, care intruneste conditiile de fond, va produce efecte intre parti, chiar daca, nu

intruneste conditiile de forma .

Aplicand aceasta regula la speta, unde, nu sunt stipulate derogari, urmeaza a conchide

ca, o conventie matrimoniala secreta, nu trebuie sa imbrace forma autentica pentru a produce

efecte intre soti, cat si fata de terti ce au cunostinta de aceasta.

8. MODIFICAREA CONVENŢIEI MATRIMONIALE

Mutabilitatea, ca si caracteristica esentiala a regimlui matrimonial, creaza posibilitatea

pentru parti, ca in principiu neingradit, sa poata modifica o conventie matrimoniala. Sub acest

aspect, se face deosebirea intre conventiile matrimoniale incheiate anterior casatoriei si cele,

adoptate in timpul acesteia, in sensul celor ce urmeaza:

Modificarea conventiei matrimoniale incheiata anterior casatoriei, cata vreme aceasta

nu a intrat in vigoare, respectiv casatoria inca nu se va fi incheiat, aceasta poate fi modificata

oricand, evident cu respectarea conditiilor cerute pentru incheierea ei, dand astfel eficienta

principiului simetriei formelor.

Modificarea conventiei matrimoniale, dupa casatorie, se face cu respectarea interdictiei

impusa de art. 369, care la alin. (1) prevede ca, dupa cel putin un an de la incheierea

10

casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un

alt regim matrimonial ori sa il modifice, aceasta evident, cu respectarea conditiilor prevazute

de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.

Pe drept cuvant s-a exprimat opinia ix ca, sotii sunt liberi a incheia un act modificator al

conventiei matrimoniale, cu conditia ca prin acesta sa se amane producerea efectelor actului,

pana la data implinirii termenului de un an, instituit de art. 369 alin. 1 C.Civ.

9. ACTELE FRAUDULOASE

Potrivit art. 369 alin. (3) C.civ., creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea

regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care

au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai

inainte de aceste imprejurari pe alta cale .

Desi, actiunea pauliana beneficiaza de o reglementare legala in Noul Cod Civil,

respectiv art. 1.562 - 1.565, totusi, legiuitorul a considerat ca se impunea instituirea unui caz

special in care sa se aplice actiuena pauliana, recunoscuta fara deosebire atat in folosul

creditorilor personali cat si ai celor comuni ai sotilor. Sanctiunea, este inopozabilitatea actului

modificator fata creditorii prejudiciati, ceea ce face ca, in continuare, fata de acestia sa isi

produca efectele vechiul regim, pe care l-au cunoscut si avut in vedere in momentul

contractarii.

Cu toate ca se instituie termenul de un an, in care poate fi introdusa actiunea, termen de

prescriptie, totusi, se prevede in terminis , la alin. 4 al aceluiasi art. 369, dreptul creditorilor

de a invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului

matrimonial facute in frauda intereselor lor.

Dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale

sunt aplicabile.

10. ÎNCHEIEREA CONVENŢIEI MATRIMONIALE DE CĂTRE MINOR

Minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul

medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o

conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal s i cu autorizarea

instantei de tutela ; in lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate

11

fi anulata in conditiile prevazute de lege; actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a

trecut un an de la incheierea casatoriei.

11. NULITATEA CONVENŢIEI MATRIMONIALE

Se prevede, ca in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti

se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-

credinta (art. 338 C.Civ), de unde, se poate stabili caracterul neretroactiv pro parte al nulitatii

in materie, evident, fata de dobanditorii de buna credinta, care, in lipsa prevederii exprese, in

puterea principiului rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis , erau expusi riscului de a le

fi desfiintat titlul.

12

Bibliografie: i .I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 46. ii M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374. iii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 235. iv art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau

acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``.

v Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.

vi M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 97. vii P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238. viii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 363. ix - Mihaela Crac iunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, op.cit., p. 373.

13