CONVEIERUL VERDE

Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i

folosirii nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pân\ toamna cât

mai târziu, `n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a

animalelor.

1. Tipuri de conveier verde

Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde:

- conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile

permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fâne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu

suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin.

- conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti

permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare

[i plantele furajere anuale [i perene;

- conveier verde mixt, este cel mai r\spândit `n ]ara noastr\ [i const\ `n

producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la

plantele furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n

zonele cu suprafe]e mici de paji[ti permanente.

Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru

taurine, ovine [i mai rar pentru suine.

Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile

permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul

aristat, r\d\cinoasele furajere.

Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i

temporare, precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul

mas\ verde, iarba de Sudan).

Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde

lucerna, topinamburul, cucurbitaceele furajere, sfecla furajer\ etc.

2. Principii de organizare a conveierului verde

Organizarea producerii nutre]ului verde, necesar animalelor `n cadrul

conveierului, impune s\ se ]in\ cont de obiective legate de zona natural\,

specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc.

Aceste obiective pot fi realizate respectându-se urm\toarele principii:

- stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de

animale;

- `ns\mân]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante furajere;

- `ns\mân]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu

perioade diferite de vegeta]ie;

- folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.),

cu scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde;

- ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mân]ate dup\

premerg\toare timpurii;

- folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai

multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie;

- aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru

ridicarea poten]ialului productiv.

3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde

Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n

func]ie de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale. Plantele

respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul sau cosirile

repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i

d\un\tori.

~n zona de câmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i

prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan,

sfecla furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i

paji[tile permanente.

~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare,

trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul,

sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc..

Date cu privire la zona de cultur\, biologia [i produc]ia principalelor plante care se folosesc `n alc\tuirea schemelor de conveier verde

Nr crt Cultura Zona de vegeta]ie

Nr. de zile de la sem\nat la `nceputul folosirii

~n\l]imea plantelor la `nceputul

folosirii (cm)*

Durata de folosire (zile)

Produc]ia de mas\ verde

(t/ha)

Nr. decicluri

0 1 2 3 4 5 6 7

1 rapi]\ de toamn\

step\, silvostep\ [i p\dure - 30-40 15-20 30-60 -

2 borceag de toamn\

step\, silvostep\ [i p\dure -

30 4040 50

−−

15-20 20-25 -

3 raigras aristat step\, silvostep\ [i p\dure - 40-50 20-30 25-40 4-5

4 borceag de prim\v.ep. I

step\,silvostep\ [i p\dure 50-70

30 4040 50

−−

15-20 15-20 -

5 borceag de

prim\var\ ep. a II-a

step\,silvostep\ [i p\dure 45-60

30 4040 50

−−

15-20 15-20 -

6 lucern\ step\, silvostep\ [i p\dure -

30 4040 50

−−

30-35 15-25 3-4 (5)

7 sparcet\ step\, silvostep\ - 50-60 15-30 10-15 1

8 iarb\ de Sudan step\, silvostep\ 50-70 30 4040 50

−−

15-20 15-25 1-2

9 hibridul sorg x iarb\ de Sudan

step\, silvostep\ 40-45 25 3030 40

−−

15-20 15-20 1

10 sorg furajer step\, silvostep\ 80-90 50-60 15-20 20-30 1(2)

11 sorg furajer `n miri[te step\, silvostep\ 60-80 40-45 15-20 20-25 1

12 porumb m.v. cultur\ pur\

step\, silvostep\, p\dure 60-70 50-60 40-50 30-35 -

13 porumb m.v. `n miri[te

step\, silvostep\ [i etajul forestier 40-65 50-60 20-30 15-30 -

14 dovleac furajer step\, silvostep\ [i etajul forestier 80-100 - 30-45

50-60 (cultur\

intercalat\) -

15 pepene furajer step\, silvostep\ [i p\dure

90-100 - 30-60 30-50 -

16 varz\ furajer\ silvostep\ [i etajul forestier

90-110 40-50 30-35 50-60 -

17 gulie furajer\ p\dure 100-140 - 30-60 20-50

-r\d\cini- 3-10 frunze

-

18 sfecl\ furajer\ step\, silvostep\

[i p\dure 120-140 - 30-40 60-100 -r\d\cini-10-20 frunze

19 frunze + colete de sfe-cl\ de

zah\r

step\, silvostep\ [i p\dure - - - 15-20

20 topinambur step\, silvostep\

[i p\dure - - 30-40 15-20

-tuberculi-20-30 tulpini

21

paji[te permanent\ (P) sau tem-porar\

(T)

câmpie-munte - P

T

>

>

30 4020 3030 40

−−−

25-30 10-20 -

• num\r\tor = folosire prin p\[unat; numitor = folosire prin cosit [i administrat la iesle

4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde

Organizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucr\ri

preg\titoare [i cunoa[terea anumitor elemente:

- stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale);

- stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier;

- calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\

perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul

verde;

- cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din

coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pân\ la recoltare, durata de

folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea

produc]iei).

Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\,

fiind de 170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (20-

25 IV - 30 IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX).

Necesarul de furaj verde se calculeaz\ pe baza normelor de furajare

pentru specia [i num\rul de animale la care se organizeaz\ conveierul verde.

Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15% pentru a

compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii.

Suprafa]a fiec\rei plante `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n

func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei

respective, raportând aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P),

dup\ rela]ia: S (ha) = Nf/P

~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde

trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa

15-20 ha /100 UVM.

Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau

tabel [i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data

sem\natului, produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la

fiecare plant\, e[alonat pe luni [i decade.

E[alonarea folosirii culturilor `n cadrul unui conveier verde mixt

Perioada de folosire V VI VII VIII IX X

Nr crt

Culturile

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 31 Borceag de toamn\

2 P\[une permanent\

3 Lucern\ C C

4 Borceag de prim\var\ epoca I

5 Borceag de prim\var\ epoca a II-a

6 Porumb furajer sem\nat des, epoca I

7 Porumb furajer `n miri[tea de borceag de toamn\

8 Porumb furajer `n miri[tea de borceag de prim\var\

9 R\d\cinoase [i bost\noase furajere

5. E[alonarea produc]iei de furaj verde

Pe lâng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie

diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se poate

realiza [i pe alte c\i:

- sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci (dou\ epoci `n prim\var\,

distan]ate la 10 zile, pentru porumb, borceag, iarb\ de Sudan);

- extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan,

sem\nate dup\ secar\, borceag de toamn\ [i de prim\var\ [i dup\ cereale de

toamn\;

- sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite;

- folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\

de vegeta]ie diferit\;

- recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor de plante;

- aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul

aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor.

6. Folosirea culturilor din conveierul verde

Plantele din conveierul verde pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt.

Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile

permanente, otava fâne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n

fâ[ii, cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc.,

`ns\ este mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i furajul verde s\ se

administreze la iesle. Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde

prin p\[unat. Pentru vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, când pe

lâng\ p\[unat, necesarul de mas\ verde va fi completat prin administrare la

iesle. Pentru suine se practic\ p\[unatul [i furajarea la ad\post.

P\[unatul `ncepe când plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de

Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea

prin cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul

`nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\

de ob]inerea furajelor, realizându-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau

chiar trei recolte pe an.

Cerin]ele culturilor furajere succesive.Reu[ita culturilor furajere

succesive este dependent\ de mai mul]i factori, printre care un rol hot\râtor `l

au clima, solul, plantele premerg\toare [i sortimentul de plante folosit.

Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i cât mai mari de

furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de

ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au

nevoie de 1200-20000C [i minimum 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile

din punct de vedere termic [i pluviometric se `ntâlnesc `n majoritatea zonelor,

mai ales `n câmpia Dun\rii, Câmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a

Moldovei.

Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt

aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adâncime pe solurile bine structurate,

cu capacitate mare de re]inere a apei, fertile.

Plantele premerg\toare.

Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii când urmeaz\

dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\,

borceagul de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru

boabe, orzul de toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt

premerg\toare mai bune decât cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare

timpurii, `n condi]ii de irigare, se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb

mas\ verde.

Limita maxim\ de `ns\mân]are a culturilor furajere succesive este de 5-7

iulie `n regiunile colinare [i pân\ la 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n

condi]ii de irigare, 20 iulie, respectiv 1 august.

Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\.

Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la

secet\, s\ suporte sem\natul târziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid

[i o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Având `n vedere aceste cerin]e, cele

mai potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\

verde sau siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan,

hibridul sorg x iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza

furajer\, napii de miri[te etc.

Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor

furajere succesive este eficien]a lor economic\. Limita minim\ de

economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha mas\ verde `n cultur\

obi[nuit\.

Tehnologia culturilor furajere succesive.

Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau

odat\ cu recoltatul culturii premerg\toare. Ar\tura se execut\ cu plugul `n

agregat cu grapa stelat\, la adâncimea de 16-18 cm. Dac\ solul nu are

suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm adâncime.

Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu

grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul.

Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu

discuri, lucrarea executându-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu

mobilizare la 10-12 cm adâncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare

este `nalt\, ca `n cazul grâului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri

este necesar\ `nainte de arat.

Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\

de 40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha,

iar `n cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de

specia cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei

premerg\toare, `n doz\ de 50-70 kg P2O5/ha.

Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce

terenul a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre

rânduri variaz\ `n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i

la varza furajer\, 25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de

sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan [i rapi]\.

Norma de s\mân]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la

sem\natul `n ogor propriu, iar adâncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm

fa]\ de sem\natul `n prim\var\

Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar

dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rânduri distan]ate se combat buruienile

prin pra[ile sau erbicidare.

O lucrare foarte important\ este irigarea. La r\s\rire, culturile de porumb,

iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de sudan se irig\ cu o norm\ de udare de

200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150-200 m3/ha. ~n cursul perioadei de

vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac 2-5 ud\ri, normele de

udare fiind de 500-650 m3/ha.Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare,

pentru a stimula formarea l\starilor.

Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire

(cosit, p\[unat, `nsilozat), `n faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n

culturile obi[nuite, sem\nate prim\vara. ~n anumite situa]ii (dup\

premerg\toare târzii, `n cultur\ irigat\), culturile furajere succesive se

recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse de brumele

târzii. Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai târziu, deoarece nu sunt

afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\.

Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia

de cultivare [i modul de folosire.