1

Determinate:

de tipul de relaţii definite între Biserică şi Stat în Imperiul Roman-Bizantin;

societatea bizantină - modelul organizării juridice şi politice a unei culturi universale.

2

Împreună împărtăşesc soarta vieţii sociale:

Raportul dintre legile bisericeşti şi legile statelor feudale româneşti este influenţat;

Prin intermediul Bisericii, am preluat: rânduielile strict religioase-ceremoniale;

mai apoi, pe cele organizatorice; Aparatul de stat, este dublat de aparatul administrativ

bisericesc; Domnul are şi exercită drepturi şi privilegii în treburile vieţii

bisericeşti; Mitropolitul posedă şi el, în treburile vieţii de stat, drepturi şi

privilegii.

3

Opinii diferite originea în dreptul roman:Haşdeu, Tocilescu, Pîrvan, St. Longinescu şi alţii;

origine slavă:Onciul, Xenopol , I. Bogdan şi alţii;

origine tracă:I. Andreieşescu, N. lorga, I. Nădejde şi alţii;

diferite influenţe străine: ungaro-germane, bizantine.

4

a fost un drept propriu românilor;nu trebuie confundate diferitele influenţe cu

însăşi originea lui;

asimilarea prin Biserică a Pravilelor de către Stat:

- fenomen comun în vremea feudalismului;

!!! - nu înseamnă că s-a abrogat puterea de lege a obiceiului.

5

judecata bisericească judecata obştească sau domnească

acţiunile de drept -civil -matrimonial -moştenirile

restul cauzelor

6

colecţiile de legi bisericeşti şi civile (Nomocanoane)

Exemplu:secolele XVI şi XVII

-Sintagma lui Matei Vlastaris-

7

Argumente: necesitatea practică a cunoaşterii conţinutului pravilelor ca

îndrumătoare ale vieţii bisericeşti,

instrumente juridice în mâna preoţilor duhovnici

utilitatea lor ca manuale şcolare de instruire a viitorilor

preoţi

termenii de credinţă, de cult şi organizare - păstraţi în lexicul românesc în forma lor latină

nu putea să existe o organizare fără să aibă şi legi bisericeşti.

8

Pravila de la Ieud sau a lui Coresi, şi manuscrisele păstrate, înrudite cu aceasta;

Pravila Mică sau bisericească, de la Govora„Carte românească de învăţătură” (Iaşi –

Vasile Lupu);„Îndreptarea Legii” sau Pravila Mare

(Târgovişte– Matei Basarab).

9

Legea scrisă apare în istoria bisericească şi de stat a poporului nostru ca o necesitate impusă de condiţiile

dezvoltării lui social-politice şi bisericeşti.

Nevoile bisericeşti au determinat, cu mult înaintea nevoilor de stat, necesitatea apariţiei unei legi scrise.

Existenţa în cadrul Statului a unei vieţi bisericeşti, închegată pe bază de legi scrise, unitare, a dus la însuşirea şi asimilarea legilor scrise din Bizanţul feudal creştin.

Apariţia Pravilelor este legată în primul rând, de organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române pe întreg cuprinsul pământului locuit de români.

10

Pravilele

o -reprezintă un anumit sistem unitar de drept, specific bisericii din statul feudal român;

o -oglindesc un anumit stadiu al dezvoltării istorice a poporului român;

o - exprimă un anumit mod specific al raportului dintre biserica şi statul feudal;

11

Astfel, de la Bizanţ statele româneşti au împrumutat:o legislaţia civilă o legislaţia penalăScopul - unităţii şi centralizării puterii statului în jurul

capului ei feudal, domnitorul român.

Obiceiul pământului şi-a păstrat valoarea sa, corespunzând unor variate situaţii şi necesităţi reale.

Obiceiul pământului —face loc treptat dreptului de stat

12

13

14

15