contractul de mandat referat

Cuprins

Capitolul 1.Noţiunea, caracterele juridice şi delimitarea contractului de

mandat de alte contracte civile............................................................................5

1.1. Noţiune.............................................................................5

1.2. Caractere juridice............................................................6

1.3. Delimitarea de alte contracte civile...............................7

Capitolul 2. Condiţiile de validitate.............................................................8

2.1.Capacitatea părţilor..........................................................8

2.2.Obiectul mandatului.........................................................9

Secţiunea 2.3.Forma mandatului.............................................................9

Capitolul 3. Varietăţi de mandat....................................................................10

Secţiunea 3.1. Actul cu sine însuşi...........................................................10

Secţiunea 3.2. Dubla reprezentare............................................................ 10

Secţiunea 3.3. Mandatul în interes comun................................................ 10

Capitolul 4.Efectele contractului de mandat................................................11

Secţiunea 4.1 Efecte între părţi Obligaţiile mandatarului ........................11

Secţiunea 4.2 Obligaţiile mandantului........................................................11

Secţiunea 4.2. Efectele faţă de terţi.............................................................12

Secţiunea 4.3. Raporturile dintre mandant şi terţi........................................13

Secţiunea 4.4. Raporturile dintre mandatar şi terţi.......................................13

Capitolul 5. Încetarea contractului de mandat..............................................14

Secţiunea 5.1. Revocarea mandatului (art. 1522 pct. 1 C. civ.).......................14

Secţiunea 5.2. Renunţarea mandatarului (art. 1522 pct. 2 C. civ.)....................14

Secţiunea 5.3. Moartea mandatarului sau a mandantului.................................15

Secţiunea 5.4. Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi........................15

Secţiunea 5. 5. Efectele încetării mandatului.......................................................15

ANEXE............................................................................................................................16

SPEŢE.............................................................................................................................18

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................20

I. Noţiunea, caracterele juridice şi delimitarea contractului de mandat de alte

contracte civile.

I.1 Noţiune

Conform regulilor de drept comun, prevazute in Codul Civil, ”Mandatul este contractul prin care o parte,

numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita

mandant” – art. 2.009.

Definitia data nu se deosebeste de cea existenta in art 1.532 al Codului Civil din 1865, dar Noul Cod

Civil aduce noutati esentiale in ceea ce priveste continutul si executarea contractului de mandat.

Vom intalni in Noul Cod Civil distinctia facuta intre mandatul cu si mandatul fara reprezentare si, de

asemenea, o distinctie intre mandatul gratuit (se presupune ca mandatul dat intre doua personae fizice

este gratuit) si mandatul cu titlu oneros (dat de regula unui profesionist).

Doctrina de drept civil, plecând de la definiţia legală citată precum şi de la practica judiciară, a formulat

o serie de definiţii ale contractului de mandat, definiţii care pun în evidenţă o serie de aspecte pe care o

considerăm mai amplă, „mandatul este un contract prin care o persoană, numită mandatar, se

obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numite mandant,

care îi dă această împuternicire şi pe care-l reprezintă”.1

Cu privire la originea etimologică a noţiunii de mandat, nu există o unanimitate de vederi. Astfel, un

autor a fost de părere că mandatul consacră operaţiunea de dare a mâinii (mandatarul işi punea mâna sa

în mâna mandantului, ca simbol al hotărării sale de a-i fi credincios în executarea mandatului primit

mandantului) – manum dare. Acelaşi autor opinează, însă, ca originea cuvântului mandat ar putea pleca

de la cuvântul latin mandare, cu sensul de a porunci.

Despre mandat, ca instrument juridic pentru satisfacerea unor nevoi diverse, s-a spus – şi această

afirmaţie este pe deplin confirmată de practica juridică din toate timpurile – că „este de un folos

incontestabil, căci este greu ca omul să-şi poată întotdeauna face singur toate trebile si interesele sale...

Mandatul este un contract de binefacere căci el se întemeiază pe amiciţie”.2

1 Titus Prescure, Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003, pag. 424-4252 Titus Prescure, Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003, pag. 425

2

După cum în raporturile cu terţii mandatarul va lucra în numele şi pe socoteala mandantului, mandatul

primit de el va fi „cu reprezentare”, iar dacă va lucra în nume propriu dar pe socoteala mandantului,

mandatul este „fără reprezentare”.

I.2. Caractere juridice

carte pag 361

Secţiunea 1.3 Delimitarea de alte contracte civile

Deşi mandatul este, în principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatul să fie

remunerat, dacă există stipulaţie expresă în acest sens (art.1534 C.civ.). Dacă mandatarul este un

profesionist, prezumţia de gratuitate nu operează, cuantumul remuneraţiei urmând a fi stabilit – în lipsa

de stipulaţie şi de criterii legale – de către instanţă, având în vedere natura şi volumul serviciilor

prestate.

Prin faptul că mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamănă cu contractul de muncă si contractul de

antepriză. Principala deosebire constă în aceea ca mandatul are ca obiect ( principal ) încheierea de acte

juridice cu terţii şi, de regulă, mandatarul este reprezentantul mandatului, în timp ce contractul de muncă

sau de antepriză are ca obiect acte sau fapte materiale şi intelectuale prestate pentru cealaltă parte

contractantă, iar salariatul, respectiv antreprenorul (arhitectul), nu are calitatea de reprezentant.3

Precizăm însă, că salariatul poate primi împuternicire de reprezentare din partea unităţii ( de exemplu,

pentru achiziţionarea de bunuri), in care caz va avea calitatea de mandatar, cel puţin în raporturile dintre

el şi terţul contractant, precum şi între acesta din urmă şi mandant, chiar dacă în raporturile dintre

mandant şi salariatul lui (mandatar), datorită raporturilor de muncă (raporturi de subordonare), regulile

mandatului vor fi înlocuite – parţial – cu regulile aplicabile raportului de muncă (obligativitatea

acceptării şi executării mandatului, răspunderea mandatarului faţă de mandant potrivit regulilor din

dreptul muncii, iar nu din dreptul civil etc.). Tot astfel, antreprenorul poate fi împuternicit să încheie

anumite acte juridice în numele clientului ( de exemplu, să obţină avize sau autorizaţii din partea

organelor competente).

Pe de altă parte, un liber profesionist care, de regulă, este un reprezentant (mandatar), nu întotdeauna va

avea această calitate. De exemplu, avocatul care dă numai consultaţii juridice sau care acordă numai

3 Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006, pag.216

3

asistenţă juridică, fără puteri de reprezentare, are – în raporturile civile – de regulă, calitatea de

antreprenor, iar nu de mandatar.4

CAPITOLUL 2.Condiţiile de validitate

Secţiunea 2. 1.Capacitatea părţilor

Mandantul trebuie să fie capabil de a contracta el insuşi actul cu a cărui îndeplinire îl

însărcinează pe mandatar (de conservare, de administrare, de dispoziţie)5. Nu interesează dacă mandatul

este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

În privinţa mandatarului se cere, în toate cazurile, capacitatea deplină de exerciţiu, deoarece în actele pe

care le încheie în numele reprezentantului (mandantului), el trebuie să exprime un consimţământ valabil.

Altfel spus, lipsa consimţământului sau viciile de voinţă sunt apreciate nu numai în persoana

mandantului, dar şi în aceea a mandatarului. Această soluţie rezultă, per a contrario, şi din art.1552

pct.3 C.civ., care prevede că mandatul se stinge prin punerea sub interdicţie a mandatarului; aşadar, un

contract de mandat încheiat cu un mandatar incapabil sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate fi

recunoscut valabil.

Secţiunea 2.2.Obiectul mandatului

Mandatul poate avea ca obiect numai încheierea de acte juridice de către mandatar pe seama şi

în numele mandantului.

4 Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006, pag.2175 Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006, pag.225

4

Ca şi în orice contract obiectul trebuie să îndeplinească condiţiile generale de validitate: să fie

determinat sau cel putin determinabil, să fie licit, moral şi posibil.

Nu pot face obiectul principal al contractului de mandat faptele materiale. Acestea pot fi numai

obiectul accesoriu, unui mandat în care obiectul principal înseamnă încheierea de acte juridice (de ex.,

expertizarea unui bun ce urmează a fi cumpărat).

De asemenea, actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi încheiate prin mandatar (de ex.,

testamentul, căsătoria etc.).

În consecinţă, mandatarul nu poate săvârşi dacât actele juridice cu care a fost împuternicit de

mandant, el neputând face nimic peste limitele mandatului său6.

Secţiunea 2.3.Forma mandatului

Potrivit art. 1533 mandatul poate fi scris, verbal sau tacit.

Mandatul este tacit când rezultă din împrejurări care fac neîndoielnică voinţa părţilor (nu trebuie

confundat cu mandatul aparent).

Mandatul poate fi general sau special (art. 1535 C.civ.). Mandatul este general când

împuternicirea mandatarului nu are limite. Mandatul este special când se dă pentru o singură operaţie

juridică.

Potrivit art. 1536 alin.(2) C.civ. pentru actele de dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, inclusiv

participări la licitaţii) se cere mandat special. Specializarea se rezumă la indicarea naturii operaţiei

juridice şi a obiectului ei. De exemplu, pentru a încheia o vânzare având ca obiect un teren mandatarul

trebuie să aibă procură (ca instrumentum) în formă autentică, care să aprecieze împuternicirea de

vânzare-cumpărare, precum şi obiectul vânzării (cu indicarea datelor de identificare).

Pentru actele de administrare, de conservare este suficient un mandat general art. 1536 alin (1) C.

Civ.7

6 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.2367 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.236

5

CAPITOLUL 3.Varietăţi de mandat

Secţiunea 3.1 Actul cu sine însuşi este mandatul încheiat între mandatar (ca

reprezentant al mandatului) şi persoana sa (în nume propriu, de această dată).

Secţiunea 3.2 Dubla reprezentare este mandatul incheiat între mandatar (ca

reprezentant al mandatului) cu el însuşi (ca reprezentant al terţului).

În doctrină, actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare sunt cunoscute sub numele de autocontracte. Autocontractul prezintă pentru interesele mandantului (cu execeptia cazului când acesta a fost în

cunoştinţă da cauză). Când interesele mandantului sunt lezate acesta poate cere anularea actului pentru

dol prin reticenţă.

Secţiunea 3.3 Mandatul în interes comun este mandatul în care

mandatarul contractează cu un terţ, atât în interesul mandantului, cât şi în interesul său (pentru că

au aceleaşi interese, de ex., bunul care urmează a se vinde este coproprietate: mandant,

mandatar).

Mandatul remunerat, în sensul că interesul mandatarului derivă din plata remuneraţiei (şi nu obiectul

comun).8

8 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.237

6

CAPITOLUL 4. Efectele contractului de mandat

Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu

numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului cu care se încheie actul juridic ce

formează obiectul mandatului9.

Efecte între părţi

Secţiunea 4.1 Obligaţiile mandatarului

a) Îndeplinirea mandatului. Principala obligaţie a mandatarului este să îndeplinească împuternicirea

dată de mandant, deci să execute mandatul (art. 1539 C. Civ.). Vinovăţia mandatarului se apreciază în

mod diferit, în funcţie de caracterul gratuit sau cu titlu oneros al mandatului.

Dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa mandatarului se apreciază în concret ,,culpa levis in

concreto’’, în funcţie de diligenţa pe care o depune în mod obişnuit pentru treburile proprii, în funcţie de

experienţa proprie, de gradul de cultură, pregătire profesională etc. (art. 1540 C. civ.).

Dacă mandatul este cu titlu oneros, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract ,,culpa

levis in abstracto’’ al omului prudent şi diligent aflat în aceeaşi situaţie. Mandatarul nu este obligat să

sacrifice un bun propriu pentru a salva pe cele ale mandantului, care se află în posesia sa. Această

obligaţie revine, potrivit art. 1566 C. civ., numai comodatarului care se foloseşte de bunul împrumutat

lui de către comodant.

b) Obligaţia de a da socoteală. Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului cu privire la actele

încheiate cu terţa persoană, predându-i toate înscrisurile, documentele, alte bunuri, inclusiv sumele de


7

bani încasate de la terţ, chiar dacă acestea sau numai unele dintre ele nu s-ar cuveni mandantului. Terţa

persoană va cere restituirea plăţii nedatorate de la mandant.

Dacă mandatarul a cheltuit sumele de bani cuvenite mandantului el va datora acestuia

dobânzi din ziua întrebuinţării lor, fără nici o punere în întârziere, fiind considerat de rea - credinţă.

Dacă mandatarul nu a întrebuinţat sumele de bani, dobânzile sunt datorate, în caz de refuz de restituire,

din momentul solicitării lor de către mandant.

c) Obligaţii rezultând din substituirea unei terţe persoane. Contractul de mandat este, de regulă,

un contract ,, intuitu personae’’, aşa încât mandatarul trebuie să îndeplinească el însuşi împuternicirea

dată de mandant.

Mandatarul va răspunde faţă de mandant numai în următoarele cazuri:

- a desemnat o altă persoană (substituit) pentru îndeplinirea mandatului fără a fi

avut încuviinţarea mandantului;

- a desemnat o persoană incapabilă a încheia actele juridice cerute de mandant,

incapabilă sau în stare de insolvabilitate notorie.

În această situaţie mandatarul a avut dreptul de a substitui, dar se face vinovat de ,,alegerea’’

nepotrivită a persoanei.

d) Pluralitatea mandatarilor. În cazul existenţei unei pluralităţi de mandatari, obligaţiile acestora

vor fi divizibile (conjuncte) cu excepţia cazului când, în contract, s-a prevăzut solidaritatea acestora

(art.1543 C. civ.).

Există pluralitate de mandatari ori de câte ori prin acelaşi mandat au fost desemnate mai multe

persoane în această calitate10.

Secţiunea 4.2. Obligaţiile mandantului

a) Dezdăunarea mandatarului. Mandantul este obligat să restituie toate cheltuielile făcute cu ocazia

executării mandatului. Acesta trebuie să plătească şi dobânzi la sumele avansate de mandatar; aceste

dobânzi curg, fără punere în întârziere, din ziua când mandatarul a făcut plata (art. 1550 C. civ.).

De asemenea, mandantul suportă şi pierderile suferite de mandatar cu ocazia îndeplinirii

mandatului, dacă nu i se poate imputa vreo culpă.

10 Prof. Univ. Dr. Iosif R. Urs, Prof. Univ. Dr. Smaranda Angheni, Drept civil – Contracte civile Vol. III, editia a-III-a, Edit. Oscar Print, Buc. 2000, pag.114-116

8

b) Plata remuneraţiei. Când mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească suma

stipulată chiar dacă operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuată. Numai

culpa mandatarului în îndeplinirea mandatului îl poate scuti pe mandant de plata remuneraţiei (art. 1548

C. civ.).

c) Solidaritatea mandanţilor. Când mai multe persoane au numit un mandatar pentru o afacere

comună, fiecare dintre ele este răspunzătoare solidar pentru toate efectele mandatului. Solidaritatea este

în acest caz legală (art. 1551 C. civ.).

d) Dreptul de retenţie al mandatarului. Mandatarul poate reţine lucrurile pe care le-a primit pentru

mandant, până la achitarea cheltuielilor făcute pentru îndeplinirea mandatului, întrucât creanţele

corelative sunt prilejuite de acelaşi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retenţie se poate recunoaşte şi

pentru garantarea altor creanţe ale mandatarului faţă de mandant izvorâte din raporturile de mandat11.

Efectele faţă de terţi

Secţiunea 4.3 Raporturile dintre mandant şi terţi

Ca urmare a actelor încheiate de mandatarul reprezentant, între mandant şi terţi se creează raporturi

juridice directe; în fapt, terţul tratează cu mandatarul, în drept , contractează cu mandantul. Mandantul,

deşi absent, a fost reprezentat de mandatar şi , prin urmare, toate efectele legale active sau pasive ale

actului încheiat de mandatar cu terţul se răsfrâng asupra mandantului; el devine personal creditorul,

respectiv debitorul terţului ori titularul dreptului real dobândit prin actul încheiat, respectiv patrimoniul

său va suferi modificarea rezultând din înstrăinarea sau constituirea dreptului real în favoarea terţului ori

prin stingerea unui raport obligaţional.

Secţiunea 4.4. Raporturile dintre mandatar şi terţi

Întrucât mandatarul contractează în numele şi pe seama mandantului, nu se creează raporturi juridice

între el şi terţii cu care contractează. Faţă de mandatar, actul încheiat în limitele împuternicirii nu

produce efecte.


9

În schimb, pentru actele sale succesive, mandatarul – obligat să cunoască limitele împuternicirii – este

răspunzător faţă de terţi, în sensul că este reţinut să le garanteze validitatea actelor, afară de cazul când a

dat terţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de întinderea împuternicirii (art. 1545 C. civ.). Dacă terţii

acceptă să contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune că au luat asupra lor

riscurile contractului încheiat în astfel de condiţii12.


10

CAPITOLUL 5. Încetarea contractului de mandat

În afară de cauzele generale de stingere a obligaţiilor contractuale ( prin executare, prin expirarea

termenului stipulat sau realizarea condiţiei rezolutorii, prin imposibilitatea fortuită de executare datorită

pieirii bunului destinat vânzării sau altor cauze, prin rezoluţiunea titlului mandantului etc.), mandatul se

stinge prin revocarea lui, prin renunţarea mandatarului şi prin moartea, punerea sub interdicţie ori

insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre părţi. Aceste cauze particulare de încetare se explică prin

faptul că mandatul se încheie ,,intuitu personae’’ şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi, iar dacă

aceste motivaţii încetează, nici contractul nu mai poate fi menţinut.

Secţiunea 5.1 Revocarea mandatului (art. 1522 pct. 1 C. civ.)

Mandatul poate fi revocat în mod unilateral de mandant sau de mandanţi atât în cazul mandatului

cu titlu gratuit, cât şi a celui cu titlu oneros şi chiar dacă este cu termen.

Revocarea poate să fie expresă printr-o declaraţie făcută în acest sens şi care trebuie notificată

terţelor persoane care, de bună credinţă, ar putea încheia acte juridice cu primul mandatar.

Revocarea trebuie să fie făcută tacită ceea ce înseamnă că poate fi dedusă din orice împrejurări

care dovedesc voinţa mandantului de a revoca mandatul încredinţat unei persoane.

În cazul în care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate să-i solicite mandantului

despăgubiri dacă revocarea sa este intempestivă sau abuzivă.

Secţiunea 5.2 Renunţarea mandatarului (art. 1522 pct. 2 C. civ.)

Mandatarul poate să renunţe la mandat anunţându-l pe mandant despre această intenţie. Dacă

prin renunţare mandatul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la răspundere pentru acoperirea

prejudiciului, cu excepţia cazului când dovedeşte că el însuşi ar fi suferit o pagubă însemnată dacă ar fi

continuat executarea mandatului (art. 1556 C. civ.).

Secţiunea 5.3. Moartea mandatarului sau a mandantului (art. 1522 pct.3 C. civ.)

Dacă mandatarul moare, moştenitorii lui trebuie să-l încunoştiiţeze pe mandant şi să continue

executarea acestuia pentru a nu cauza vreo pagubă mandantului.

11

Tot astfel, dacă moare, moştenitorii lui trebuie să-i comunice manadatarului care va fi obligat să

încheie operaţiunea pentru care a primit împuternicire pentru a nu cauza pagube moştenitorilor

mandantului.

Mandatarul trebuie să dea socoteală moştenitorilor mandantului despre îndeplirea împuternicirii

şi să predea acestora bunurile, inclusiv sumele de bani cuvenite mandantului şi, în prezent,

moştenitorilor lui.

Secţiunea 5.4. Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi (art. 1552 pct.3 C.

civ.)

Aceste cauze se întemeiază tot pe caracterul ,,intuitu personae’’ al mandatului, pe ,,încrederea’’

existentă între părţi, dublată de faptul că mandatarul trebuie să fie o persoană ,,capabilă’’ să încheie acte

juridice în numele şi pe seama mandantului.

Secţiunea 5.5. Efectele încetării mandatului

Indiferent de cauza de încetare a mandatului, mandatarul este obligat să restituie mandantului

procura şi celelalte înscrisuri, documente sau bunuri primite cu ocazia şi în scopul îndeplinirii

mandatului. Dacă mandatarul nu a cunoscut cauza de încetare a mandatului actele încheiate de el sunt

valabil încheiate faţă de terţii de bună-credinţă (art. 1557-1558 C. civ.)13.

13 Prof. Univ. Dr. Iosif R. Urs, Prof. Univ. Dr. Smaranda Angheni, Drept civil – Contracte civile Vol. III, editia a-III-a, Edit. Oscar Print, Buc. 2000, pag.117-119

12

ANEXE

CONTRACT DE MANDAT

(PROCURĂ)

Între:

A. .................................................................domiciliat în........................................,

(numele şi prenumele) (localitatea)

str. .............................., nr. ..........., bloc ................, scara.....................................,

etaj..........., apart. ............, judeţul........................................................., posesorul

sectorul

buletinului de identitate seria......................, nr. ..................., eliberat de................

cărţii

la data de..................................... în calitate de mandant şi

B. .................................................................. domiciliat în .....................................,

(numele şi prenumele) (localitatea)

str. ............................., nr. .........., bloc ................, scara.......................................,

etaj..........., apart. ..........., judeţul.........................................................., posesorul

sectorul

buletinului de identitate seria..................., nr. ...................., eliberat de..................

cărţii

la data de ....................................... în calitate de mandatar a intervenit următorul contract:

1a14. Obiectul contractului îl împuterniceşte pe mandatar ca în numele meu şi pentru mine să

vândă cui va crede de cuviinţă şi în condiţiile pe care le va crede de cuviinţă şi la preţul ce-l va socoti

potrivit, imobilul proprietatea mea în temeiul............................................. compus

din ....................................................

situat în ......................... str. .........., nr. ........., bloc............, scara........, etaj.........,

apart. .........................., judeţul ............................ şi având următoarele vecinătăţi

sectorul

.................................................................................................................................

14 Contract de mandat sau procură specială.

13

Mandatarul meu va primi pentru mine şi în numele meu preţul convenit îndeplinind toate formalităţile

necesare încheierii şi autentificării contractului de vânzare – cumpărare şi semnării valabil pentru mine

şi în numele meu ori de câte ori va fi nevoie.

1b15 Obiectul contractului: mandatarul meu poate trata şi încheia orice contract de închiriere cu oricine,

fixând termenul şi preţul în condiţiile ce le va crede de cuviinţă, dar în conformitate cu dispoziţiile

legale, va putea primi chiriile şi plăti impozitele şi taxele de orice natură, va putea face orice act necesar

pentru o bună administrare. El mă va putea reprezenta şi îmi va putea susţine interesele faţă de organele

de administraţie publică, de instanţele judecătoreşti şi particulare.

Încheiat astăzi................................... la ..............................................................

MANDANT MANDATAR

SPEŢE

SOLUŢII ALE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

1. Contract de mandat. Obligaţiile mandantului. Limite

Potrivit prevederilor art. 1532 C. civ., mandatul este un contract în virtutea căruia o persoană se obligă

de a face ceva pe seama altei persoane de la care a primit însărcinarea.

Mandatul, se arată în art. 1535 C. civ., poate fi special pentru o afacere sau pentru anumite afaceri ori ,în

general, pentru toate afacerile mandantului.

Când este vorba de acte de înstrăinare sau de acte de ipotecare, dispune art. 1536 alin. 2 C. civ.,

mandatul trebuie să fie special.

În sensul art. 1546 alin. 2 C. civ., mandantul nu este îndatorat pentru ceea ce mandatarul a făcut

peste limitele puterilor sale, afară de cazul când a ratificat expres sau tacit.

Dacă din atitudinea şi comportamentul mandantului se demonstrează că acesta a ratificat actele

făcute de către mandatarul său, actele încheiate rămân valabile (CSJ, sc. Dec. Nr. 1759/1994, Dr. nr. 10-

11/1995, p.143).

15 Procură generală de administrare. Domenille şi actele de reprezentare sunt multiple. Extractul (procura ) se autentifică de notarul public.

14

2. Contract de mandat. Dispariţia bunului încredinţat mandatarului. Răspundere

Potrivit art. 1532 şi urm. C. civ., mandatul este convenţia în virtutea căreia o persoană se obligă, cu sau

fără plată, să facă ceva pentru altul, de la care a primit o sarcină anume, sau omultitudine de însărcinări.

Atât darea, cât şi primirea mandatului pot fi exprese sau tacite, în cea de+a doua modalitate primirea

trebuind să rezulte din executarea de către mandatar a însărcinării.

În speţă, corect s-a reţinut că pârâtul, acceptând să primească buteliile de aragaz cu scopul reîncarcării,

la rugămintea reclamanţilor, cu sau fără nici o compensaţie, este obligat, ca mandatar, să răspundă când,

datorită culpei sale, au dispărut buteliile (CSJ, sc., dec. nr. 335/1991, Dr. nr. 1/1992, p.106).

3. Contract de mandat. Obligaţiile mandatarului. Substituirea lui prin altă persoană. Răspundere

Mandatarul este ţinut faţă de mandant de două obligaţii: să-şi îndeplinească însărcinarea ce i s-a dat,

sub sancţiunea de daune-interese, fiind răspunzător nu numai de dol, ci şi de culpă, precum şi să remită

mandantului tot ceea ce a primit în virtutea mandatului.

El trebuie să-şi îndeplinească mandatul în persoană, fără să aibă dreptul de a-şi substitui pe altcineva în

îndeplinirea mandatului primit. Dacă, totuşi, îşi substituie o altă persoană, mandatarul răspunde de

faptele substituitului, tot aşa cum răspunde de faptele sale proprii.

Mandatarul nu răspunde, însă, în nici un caz, pentru daunele cauzate prin delict de către o terţă persoană

(art. 1539-1541 C. civ.) (TS, sc., dec. nr. 60/1971, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a

Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1969-1975, p. 140).

BIBLIOGRAFIE

1. TITUS PRESCURE - Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003

2. Prof. Univ. Dr. FRANCISC DEAK - Tratat de drept civil. Contracte speciale,

Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006

3. Prof. Univ. Dr. IOSIF R. URS - Drept civil. Contracte civile Vol. III, editia a-

Prof. Univ. Dr. SMARANDA ANGHENI III-a, Edit. Oscar Print, Buc.2000

15

4. LIVIU STĂNCIULESCU - Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit.

All Beck Buc. 2002

5. Conf. Dr. DAN CHIRICĂ - Drept civil. Contracte speciale, Edit. Lumina Lex,

Buc. 1997

16

contractul de mandat referat

Documents